Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 172
Cronica Vãii Jiului Luni, 23 iulie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Firma ginerelui lui Blaga, în executare silitã
Hingherul criminal riscã puºcãria ngajatul Primãriei Vulcan care a ºocat o þarã întreagã anul trecut dupã ce a lovit un câine comunitar cu lopata în cap ºi apoi l-a aruncat în maºina care ridica gunoiul, riscã sã ajungã dupã gratii.
A
>>> PAGINA A 3-A
Foºti directori ai CNH, mutaþi în echipa de conducere de la SALVAMIN upã ani întregi în care a stat în echipa de conducere Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, directorul de Resurse Umane, Florica Drãgulescu, a fost demisã.
D
>>> PAGINA A 5-A
Ne pleacã medicii, iar ministerul se pregãteºte sã-i înlocuiascã cu doctori strãini n timp ce medicii din România pleacã pe capete în strãinãtate, iar în sistem existã un deficit acut de cadre medicale, Ministerul Sãnãtãþii deschide larg porþile pentru medicii strãini care doresc sã profeseze la noi.
Î
eci de milioane de lei noi datoreazã la bugetul de stat primii 100 de agenþi economici cu datorii din judeþul Hunedoara. Printre ei se aflã ºi Axis Corporate Security, firma ginerelui lui Vasile Blaga, pentru care s-a declanºat procedura de executare silitã.
Z
PAGINA A 3-A
>>> PAGINILE 6-7
Pãducel ”fãcut pe la spate”? etrila cufundatã de douã nopþi în beznã. Primarul Ilie Pãducel habar nu avea de negura care i-a cuprins oraºul.
P
>>> PAGINILE 8-9
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 iulie 2012
eprezentanþii structurilor Ministerului Administraþiei ºi Internelor din judeþul Hunedoara au desfãºurat la sfârºitul sãptãmânii trecute, o acþiune de promovare a mesajului campaniei „VOTEAZà LEGAL! MITA ªI VOTUL ILEGAL ÎNSEAMNà ÎNCHISOARE!”, în mai multe zone din judeþ.
R
Poliþiºti, jandarmi, reprezentanþi ai Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã “Decebal” Hunedoara ºi ai Instituþiei Prefectului Hunedoara au distribuit cetãþenilor cu drept de vot peste 600 de pliante, cu scopul a informa cetãþenii cu privire la prevederile legale ºi la consecinþele nerespectãrii acestora. Astfel de acþiuni vor fi organizate în perioada urmã-
C a m p a n i a „ Vo t e a z ã l e g a l ! Mita ºi votul înseamnã închisoare!”
pedepseste! toare în toate localitãþile pedepseºte. Decide singur judeþului Hunedoara. la vot! Nu te lãsa influenþat Aducem la cunostinþa de promisiuni, bani sau tenþie! tuturor cetãþenilor cã este cadouri! infracþiune ºi se pedepseºte Alegãtorul care voteazã de Dacã dai mitã – constând cu închisoarea de la 6 luni la mai multe ori în ziua referenîn bani sau bunuri – pentru a 5 ani fapta persoanei care dumului riscã închisoarea de vota sau a nu vota un voteazã fãrã a avea drept de la 6 luni la 5 ani! Nu uita! ªi candidat/o listã de candivot ori fapta alegãtorului care daþi faci închisoare între 6 tentativa se pedepseste cu voteazã de mai multe ori în închisoare. luni si 5 ani. ªi tentativa se ziua referendumului. Tentativa se Primãria municipiului Petroºani, aduce la cunoºtinþa populaþiei cã în data de
A
Atenþie se trage!
25 IULIE 2012, ÎNTRE ORELE 09.00 - 14.00, I.J.J. Hunedoara va executa ºedinþe de tragere în poligonul Maleia.
Pentru buna desfãºurare a acestor activitãþi ºi prevenirea accidentelor vã rugãm sã respectaþi urmãtoarele reguli din zona poligonului: - respectaþi tabliþele ºi panourile instalate pe cãile de acces spre poligon, fanionul roºu instalat pe stâlpul din adâncimea poligonului, precum ºi indicaþiile personalului militar aflat în pazã; - informaþi-vã asupra pericolului la care vã expuneþi la intrarea în zona poligonului pe timpul executãrii ºedinþelor de tragere.
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Profesorul trãsnit ºi clanul Klump 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos
National TV 9:00 Baronii (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, 13:00 Mark Twain (r) 15:00 Suspect de crimã (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Omul de serviciu 0:45 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi (r) 1:15 Culoarea fericirii (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 11:00 Apropo TV (r) 12:00 România, te iubesc! 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Iubirea vine când nu te aºtepþi 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV
17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Monstrul din Lake
Prima TV 10:30 Verde-n faþã cu Cristina Þopescu, la Prima TV (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº (s) 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping
13:30 13:45 14:15 15:00 17:00 18:00 19:00 20:30 22:15 23:15
Camera de ras Teleshopping Cu lumea-n cap (r) Ironia sorþii Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Miss fata de la þarã Trãsniþii Focus Monden
TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:15 TV BAC 11:15 Dincolo de celebritate 11:30 Vedeta familiei 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 13:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Magazin Mondial 2014 17:40 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Cotton Marry 23:10 Ritualul seducþiei 0:50 Nocturne
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 iulie 2012
F i r ma ginerelui lui Blaga, în executar e silitã eci de milioane de lei noi datoreazã la bugetul de stat primii 100 de agenþi economici cu datorii din judeþul Hunedoara. Printre ei se aflã ºi Axis Corporate Security, firma ginerelui lui Vasile Blaga, pentru care s-a declanºat procedura de executare silitã.
Z
Nici paza unitãþilor miniere – un contract generos pentru care se dã încã o bãtãlie crâncenã – sau a altor obiective mai mult sau mai puþin strategice, dar nici transportul valorilor, ori escorta VIP nu au salvat societatea Axis Corporate Security de executarea silitã. Dupã doar câþiva ani de al funcþionare, firma reprezentatã de Ionuþ
Rudeanu – ginerele fostului ministru de Interne Vasile Blaga – este în executare silitã. Datoriile acumulate la bugetul de stat sunt de 1.073.865 de lei, societatea fiind pe locul 46 la nivel judeþean în ceea ce priveºte valoarea creanþelor. Înfiinþatã în 24 Aprilie 2009, firma are sediul în Deva ºi figureazã la pozi-
þia 784 pe lista Ministerului de Interne care cuprinde firmele ce au obþinut, pânã la data de 31.03.2010, licenþã de funcþionare în domeniul pazã ºi protecþie, licenþã luatã de altfel la scurt timp dupã ce a fost înfiinþatã. Axis Security este, de fapt, firma care a lãsat fãrã contract cu Compania Naþionalã a Huilei Petroºani un alt
mare datornic la bugetul de stat, Protector Internaþional SRL, aflatã acum în faliment ºi cu datorii ce depãºesc 35 de milioane de lei. De fapt, cei de la Protector sunt pe primul loc la nivelul judeþului Hunedoara ca volum al creanþelor acumulate, urmaþi îndeaproape de cei de la Ateliere Centrale, cu peste 32 de milioane de lei datorii la
bugetul de stat. Pe locul 3 se regãseºte Ferom Ass SRL, cu aproape 20 de milioane de lei datorie, urmaþi de MINVEST Deva, cu 18,87 milioane de lei. Pe lista oficialã publicatã de DGFP Hunedoara se aflã majoritatea societãþilor de interes local, care se dovedesc neputincioase în a administra patrimoniul moºtenit ºi relaþiile comerciale cu
populaþia, care continuã sã acumuleze datorii, fie cã vorbim despre societãþile furnizoare de agent termic, ori cele de gospodãrire publicã. Sumele pe care aceºtia le datoreazã la bugetul de stat sunt extrem de greu de recuperat ºi cei mai mulþi dintre datornici sunt în faliment, în insolvenþã, ori nu au bunuri care sã poatã fi valorificate. Car men COSMAN
Hoaþã în serie, prinsã de poliþiºti razie efectuatã în cartierul Aeroport de poliþiºtii din Petroºani a dus la depistarea unei hoaþe în serie.
O
Hingherul criminal riscã puºcãria ngajatul Primãriei Vulcan care a ºocat o þarã întreagã anul trecut dupã ce a lovit un câine comunitar cu lopata în cap ºi apoi l-a aruncat în maºina care ridica gunoiul, riscã sã ajungã dupã gratii. O asociaþie din Marea Britanie, Romania Animal Helpline (RAH) vrea sã obþinã condamnarea la închisoare a hingherului vinovat.
A
Un locuitor al municipiului Vulcan, la începutul lunii mai 2011, a surprins scene înfiorãtoare cu un câine comunitar prins de hingheri. Revoltat ce cruzimea angajaþilor serviciului de ecarisaj, localnicul a avut prezenþa de spirit sã filmeze scena ºi apoi sã o distribuie pe internet. Pe filmarea ºocantã se poate observa cum hingherii lovesc cu bestialitate un câine fãrã stãpân.
Prins cu douã laþuri de sârmã la gât, câinele este lovit puternic în cap cu un par de unul dintre cei patru hingheri, în timp ce ceilalþi þin animalul. Dupã loviturã, câinele practic este paralizat ºi agonizeazã fiind greu de crezut cã a scãpat cu viaþã chiar dacã conducerea societãþii a susþinut cã a scãpat cu viaþã.
fãrã A nchetã final
Poliþiºtii din Vulcan s-au autosesizat imediat dupã mediatizarea incidentului ºi a început o anchetã. Nici pânã astãzi nu s-a mai aflat rezultatul ei ºi vinovatul a scãpat de urmãrile legii. În schimb, primarul
l-a sancþionat administrativ. „L-am descoperit imediat pe vinovat în urma anchetei interne cerute atunci ºi l-am dat afarã de la ecarisaj. El nu se mai ocupã cu prinderea câinilor, iar cât a depins de noi am fãcut pentru a-l trage la rãspundere am fãcut”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Hingherul vinovat dar ºi complicii lui ar putea rãspunde acum ºi în faþa legii pentru cruzimea faþã de animal. Asociaþia din Marea Britanie, Romania Animal Helpline (RAH) vrea sã obþinã condamnarea la închisoare a vinovaþilor. „Suntem un ONG din Marea
Britanie ºi avem mai mulþi avocaþi care se ocupã gratuit de aceste cazuri de cruzime asupra animalelor. În cazul acelui câine schingiuit de hingheri, noi încercãm obþinerea unei condamnãri a persoanelor vinovate”, a declarat Iulia Zveghintev, manager în cadrul Romania Animal Helpline.
inie telefoL nicã pentru sesizarea abuzurilor Asociaþia a înfiinþat o linie telefonicã pentru raportarea cazurilor de abuz asupra animalelor. „Aceastã linie este deschisã non stop ºi oferã sprijinul veterinar ºi juridic necesar în astfel de situaþii critice: animalul este preluat de voluntari, dus la un medic veterinar pentru a i se acorda îngrijirile necesare ºi adãpostit temporar într-un foster în vederea adopþiei”, susþin reprezentanþii asociaþiei. Helpline este
permanent în legãtura cu europarlamentari în scopul menþinerii semnalului de alarmã referitor la abuzurile ºi cruzimile comise asupra animalelor în România ºi în Europa de Est ºi la impactul psihologic negativ al acestora asupra moralului populaþiei, în scopul adoptãrii unei legislaþii comunitare uniforme ºi obligatorii pentru toate statele membre. Pentru a raporta un caz de cruzime oricine poate apela gratuit 031 221 0590 la orice orã din zi ºi din noapte. Maximilian GÂNJU
Femeia, în vârstã de 35 de ani, din Petroºani, a comis cel puþin trei furturi în perioada februarie – iunie 2012. Astfel, în data de 14.02.2012, pe timpul zilei, prin modul de operare „împrietenire„ a sustras din locuinþa unei femei de 80 de ani, din Petroºani, un portmoneu care conþinea documente personale ºi suma de 25 lei. În data de 29.05.2012, fiind invitatã în locuinþa unei femei de 86 de ani, din Petroºani, a profitat de neatenþia acesteia ºi a sustras dintr-o poºetã suma de 140 lei ºi un portmoneu care conþinea documente personale. De asemenea, în data de 30.06.2012, sub pretextul cã oferã spre vânzare cãrbuni, a pãtruns în locuinþa unui bãrbat de 50 de ani, din Petroºani, de unde a sustras suma de 20 lei. “Cercetãrile sunt continuate de cãtre poliþiºti în vederea stabilirii întregii activitãþi infracþionale”, au declarat reprezentanþii IPJ Hunedoara. Carmen Carmen COSMAN
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 iulie 2012
Incendiu într-o pepinierã de pin pepinierã de pin de pe raza comunei Baru, din Munþii ªureanu, a luat foc, iar pompierii care asigurã încã zona nu exclud posibilitatea unei mâini criminale care sã fi pus focul.
O
Dascãlii se pregãtesc de examene adrele didactice care doresc sã se titularizeze au mari ºanse în acest an, dupã ce Ministerul Educaþiei a scos la concurs aproape 40.000 de posturi didactice titularizabile.
C
Intervenþie dificilã a pompierilor militari din Petroºani care au fost solicitaþi sã stingã un incendiu izbucnit într-o pepinierã de pini de pe raza comunei Baru. Flãcãrile au cuprins aproape 15 hectare de teren cu puieþi de pin ºi ameninþau sã se extindã ºi la pãdurea din imediata vecinãtate. Zona este greu accesibilã, iar autospecialele de intervenþie nu au putut urca în acea zonã, aºa cã echipele de pompieri au fost nevoite sã
La examenul de titularizare pot participa, potrivit celor din Ministerul Educaþiei, ºi cei care au terminat studiile în anul ºcolar 2011-2012. Conform metodologiei de puieþii de pin. se descurce doar cu lopeþi, aºa încât focul sã nu se desfãºurare a examenului de tituDouã composesorate din mãturi sau bidoane cu apã. extindã ºi la pãdurea mare. larizare, proba scrisã va avea loc în Flãcãrile au fost observate Împreunã cu noi acþioneazã ºi zona respectivã au data de 2 august, iar afiºarea rezulneînþelegeri mai vechi, iar vineri dupã-amiaza, dar reprezentanþii ocolului Silvic membrii unuia dintre ele ar fi tatelor la centrele de concurs ºi la duminicã echipele de interdin Pui”, declarat Adian inspectoratele ºcolare va avea loc în put provoca incendiul. Pe de venþie erau încã în zona Avram comandantul data de 7 august. Înregistrarea contesDetaºamentului de Pompieri altã parte, este posibil ca respectivã. taþiilor la centrele de concurs ºi transPetroºani. Pompierii au douã focul sã fin izbucnit de la o „Incendiul se manifestã miterea acestora cãtre centrele de variante de lucru ºi nu exclud þigarã aruncatã la întâmplare încã de ieri dupã-amiazã ºi evaluare se va desfãºura între 7 ºi 8 posibilitatea unei mâini crimide un culegãtor de afine. mai rãmânem sã asigurãm Car men COSMAN august, în timp ce afiºarea rezultatelor zona cel puþin pânã duminicã, nale, care sã fi incendiat finale la centrele de concurs ºi la eternitate…”, a inspectoratele ºcolare va avea loc la declarat Ion Hortopan, data de 10 august. preºedintele Ligii au intrat, deja, în posdeºi ar fi putut face electric din anul 2011. Sindicatului esia sumelor de bani acest lucru încã de Sunt stupefiat de acest Pensionarilor Minieri solicitate, totuºi, mai acum o lunã de zile. fapt, þinând cont de din Valea Jiului. În altã sunt unii care nu s-au “Culmea este cã faptul cã foºtii mineri ordine de idei, cu prezentat la sediile aproape 350 de au cerut sã li se începere de luni, 23 celor 3 unitãþi miniere. oameni nu s-au respecte acest drept. iulie, foºtii mineri din Mai exact, 338 de prezentat sã-ºi ridice Nu ºtiu ce sã spun dar, Valea Jiului vor putea foºti mineri nu ºi-au banii acordaþi pentru cred, cã mulþi sunt pleintra în posesia banilor ridicat, încã, banii, consumul de curent caþi peste hotare, la acordaþi pentru conrude sau la muncã. sumul de curent elecAltfel, nu pot sã-mi tric din primul semesexplic de ce oamenii tru al anului 2012. nu vin sã-ºi ridice banii Mir cea NISTOR pe care i-am obþinut în urma a nenumãrate intervenþii din partea ligii noastre. Refuz sã cred cã respectivii au trecut la cele veºnice. Nu este posibil ca în 6 luni de zile 338 de oameni sã treacã în
Au vrut bani, dar, nu-i ridicã este 6.000 de foºti mineri din Valea Jiului au depus, anul trecut, cereri pentru acordarea gratuitãþilor la curent electric ºi cãrbune.
P
Dupã depunerea tuturor actelor necesare, actualii pensionari minieri au fost invitaþi sã-ºi ridice banii de la sediile exploatãrilor miniere considerate drept neviabile, respectiv Petrila, Paroºeni ºi Uricani. Dacã, în marea lor majoritate, foºtii ortaci
ªomerii hunedoreni aºteptaþi la bursã omerii din Hunedoara vor fi din nou în atenþia angajatorilor. Asta pentru cã vineri, 27 iulie, are loc o nouã bursã a locurilor de muncã.
ª
Sute de ºomeri sunt aºteptaþi în toate oraºele din judeþul Hunedoara la bursã. Acþiunea are loc la iniþiativa AJOFM Hunedoara, iar atât oamenii fãrã loc de muncã, cât ºi cei care cautã sã angajeze ºomeri, sunt îndemnaþi sã se înscrie. Acþiunea se va desfãºura in reþeaua teritorialã a agenþiei, respectiv în Deva, Simeria,
Hunedoara, Orãºtie, Cãlan, Haþeg, Petroºani, Lupeni, Vulcan, sau Brad. „Participanþilor la Bursã le va fi distribuit numãrul 53 al publicaþiei lunare a AJOFM Hunedoara, PIAÞA MUNCII de Hunedoara. Acesta cuprinde o serie de informaþii de interes public, precum ºi lista locurilor de muncã existente în judeþ. De asemenea, existã o secþiune dedicatã ofertelor de muncã provenite din spaþiul comunitar. Agenþii economici din judeþ pot depune oferte de locuri de muncã vacante pânã în data de 27 iulie 2012 la A.J.O.F.M. Hunedoara,
Deva, Piaþa Unirii, nr. 2, sau la cea mai apropiatã agenþie localã pentru ocuparea forþei de muncã”, se aratã într-un comunicat remis presei de AOFM Hunedoara, semnat de Vasile Iorgovan-Velichi.
În judeþul Hunedoara se organizeazã lunar astfel de burse, tocmai din cauzã cã sute de oameni au ajuns sã îºi caute de muncã, dupã ce au fost concediaþi de la diferite instituþii.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 iulie 2012
Foºti directori ai CNH, mutaþi în echipa de conducere de la SALVAMIN upã ani întregi în care a stat în echipa de conducere Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, directorul de Resurse Umane, Florica Drãgulescu, a fost demisã.
D
Prin decizie a directorului general al CNH Petroºani, directorul Resurse Umane, Florica Drãgulescu – unul dintre cei mai longevivi ºefi ai CNH – a fost schimbatã din funcþie. Florica
Copila DN 66 Deva - Petroºani, gravidã va un drum ca-n palmã rumul spre fi ajutatã D Deva de la
etiþa de doar 11 ani din Orãºtie, rãmasã gravidã, a primit asigurãri cã va fi susþinutã de cãtre reprezentanþii Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara.
F
Petroºani aratã acum aºa cum mulþi ºoferi nu mai credeau cã va fi vreodatã. Lucrãrile pe acest tronson sunt gata, iar drumul aratã de excepþie.
Vã mai aduceþi aminte de vremurile când drumul spre Deva de la Petroºani era un adevãrat coºmar din cauza stãrii deplorabilã? Ei bine, aceasta este acum doar o amintire urâtã, pentru cã în prezent Drumul Naþional 66 este ca-n palmã. “E ºi foarte bine ºi foarte benefic. E un lucru remarcabil pentru cã din 2003 a început reabilitarea ºi vreme de atâþia ani starea lui a fost foarte prostã. Mã bucur ºi eu alãturi de ceilalþi conducãtori auto care circulã pe acest drum, cã în sfârºit, lucrãrile au fost finalizate”, ne-a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. În ianuarie 2011 în Monitorul Oficial era publicat un act care atesta cã Guvernul aprobase indicatorii tehnici pentru DN 66 Simeria – Petroºani arãtând cã valoarea totalã a investiþiei este de aproximativ 144,4 milioane
de lei,dar care poate fi actualizatã în funcþie de evoluþia preþurilor. DN 66 între Simeria ºi Petroºani are în jur de 75 de kilometri, iar atunci când au început lucrãrile, drumul a fost împãrþit în trei tronsoane: Petroºani – Baru, Baru – Haþeg ºi Haþeg – Simeria. În data de 12 iunie 2012 a avut loc inaugurarea lucrãrilor realizate de catre compania Hidroplasto în parteneriat cu Astaldi S.p.a. pe tronsonul Baru Mare – Petroºani, ultimul rãmas de reabilitat. Aceastã porþiune de drum dintre Deva ºi Petroºani, face parte din culoarul de drum european E79. Acesta începe în Miskolc, Ungaria, intrã în România, trece prin oraºele Oradea, Deva, Petroºani, Târgu Jiu, Craiova ºi Calafat, intrã apoi în Bulgaria prin Vidin, trece prin Sofia ºi se terminã în Salonic, Grecia. Luiza ANDRONACHE
Aceºtia au precizat cã minora va fi ajutatã pentru a depãºi eventualele traumatisme psihologice ce ar putea apãrea în perioada imediat urmãtoare. Deocamdatã, fetiþa
Toamna, anotimpul concedierilor minereºti
Drãgulescu a fost mutatã la Staþia Centralã de Salvare Minierã SALVAMIN din Petroºani, unde se aflã ºi fostul oamna acestui an va aduce director al CNH pânã în 2009, Daniel Surulescu, o nouã etapã de disponibicare conduce instituþia. lizãri din cadrul unitãþilor De asemenea, fostul miniere din Valea Jiului. director comercial al CNH Petroºani, Mihail Stoicescu, demis de asemenea din ordinul „generalului” Nicolae Drãgoi, a fost detaºat tot la SALVAMIN, unde este adjunctul lui Surulescu. Carmen Carmen COSMAN
beneficiazã ºi de sprijinul familiei, atât minora cât ºi pãrinþii ei precizând cã actul sexual în urma cãreia a rãmas însãrcinatã s-a consumat fãrã acordul acesteia. Tatãl copilului (foto), ºi el din Orãºtie, are doar 19 ani ºi a fost arestat preventiv. Acesta este acuzat de viol, deºi tânãrul susþine cã a fost vorba despre un act liber consimþit. Mir cea NISTOR
T
De aceastã datã, numãrul celor care vor fi nevoiþi sã pãrãseascã mineritul este de 250 de persoane. “Cei care vor pleca vor primi o serie de sume compensatorii”, a precizat Nicolae Drãgoi, director general CNH SA Petroºani. În prezent, numãrul angajaþilor Companiei este de 7.662 de persoane. Dupã noul val de disponibilizãri, numãrul acestora va scãdea, pentru prima datã, sub 7.500 de angajaþi. Aceasta, în condiþiile în care, în urmã cu 20 de ani, în Valea Jiului, în minerit, activau circa 50.000 de oameni. Mir cea NISTOR
UDMR: Membrii decid cum voteazã la referendum uroparlamentarul Iuliu Winkler, preºedintele Organizaþiei Judeþene Hunedoara a UDMR a precizat cã formaþiunea din care face parte a decis sã lase la latitudinea fiecãruia dintre maghiarii din România rãspunsul la întrebarea referendumului.
E
În schimb, europarlamentarul considerã cã oamenii trebuie sã se prezinte la vot. „Societatea româneascã este profund divizatã în privinþa personalitãþii politice a preºedintelui Traian Bãsescu, iar acest lucru este valabil ºi pentru comunitatea maghiarã din România. De aceea, UDMR a decis sã
lase la latitudinea fiecãruia dintre maghiarii din România rãspunsul la întrebarea referendumului. Îi chemãm pe toþi membrii comunitãþii noastre sã participe la referendum ºi sã voteze în conformitate cu propria lor conºtiinþã”, a precizat Winkler. Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 iulie 2012
6 Actualitate n timp ce medicii din România pleacã pe capete în strãinãtate, iar în sistem existã un deficit acut de cadre medicale, Ministerul Sãnãtãþii deschide larg porþile pentru medicii strãini care doresc sã profeseze la noi.
Î
Actualitate 7
Ne pleacã medicii, iar ministerul se pregãteºte sã-i înlocuiascã cu doctori strãini Medicii din judeþul Hunedoara, la fel ca ºi cei din þarã, aleg sã plece în strãinãtate – de multe ori în zonele de conflict – pentru a putea trãi decent. La ora actualã, existã un
deficit de personal în sistemul sanitar judeþean, recunoscut ºi de autoritãþile competente, iar edilii au ajuns sã se batã pentru a prinde un medic cu experienþã pentru spitalele care deservesc comunitãþile. De exemplu, la Spitalul Municipal Lupeni – spune city managerul localitãþii, Gabriel Lungu – numai anul acesta a venit de la Piteºti un medic pentru analize medicale, pentru Laborator, un medic de Obstreticã – Ginecologie, venit de la Craiova, doi medici din Abrud, unul anestezist ºi unul chirurg– soþ ºi soþie ºi un medic pediatru. Medicii din Abrud erau doriþi ºi de conducerea
Pescari amendaþi pe Strei oi bãrbaþi care pescuiau în râul Strei din Hunedoara s-au ales cu amenzi. Acþiunea a fost coordonatã de jandarmi, iar oamenii au fost surpinºi pe malul apei, la pescuit ilegal.
D
Un bãrbat de 24 de ani ºi altul de 62 de ani au fost amendaþi de jandarmii hunedoreni, pentru cã au pescuit ilegal. Jandarmii hunedoreni ºi reprezentanþii Agenþiei Naþionale pentru Pescuit ºi Acvaculturã au desfãºurat o acþiune în week-end, pe râul Strei, în scopul prevenirii
ºi combaterii faptelor antisociale în domeniul pescuitului. „Pe timpul acestei acþiuni jandarmii au sancþionat contravenþional doi pescari, valoarea totalã a amenzilor fiind de 600 lei. Unul dintre bãrbaþii sancþionaþi, în vârstã de 62 ani, domiciliat în oraºul Haþeg, pescuia folosind 7 cârlige pe fir, iar cel de-al doilea pescar. în vârstã de 24 ani, domiciliat în oraºul Cãlan nu a putut prezenta permisul de pescuit”, spune Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Huunedoara. Cei doi pescari au fost depistaþi pe raza localitãþii Bretea Românã. Diana MITRACHE
Spitalului de Urgenþã Petroºani, dar în cele din urmã aceºtia au ales sã profeseze la Lupeni. „În general vorbind, pe lângã faptul cã te zbaþi sã aduci medici, conteazã ºi cum te zbaþi, sã te întâlneºti cu ei, sã le explici cã au tot sprijinul. Conteazã mult sã nu îi tratezi ca pe o marfã, ci la modul personal”, a precizat Gabriel Lungu, care spune cã mai sunt în tratative sã mai aducã ºi alþi medici.
zonele de conflict – Irak, Afganistan – pentru a-ºi asigura traiul de zi cu zi. De exemplu, doctorul Claudiu Toma. Cât a fost în þarã s-a împãrþit între Serviciul de
Ambulanþã, Urgenþele Spitalului Municipal Vulcan ºi Spitalul din Uricani. A ajuns sã îºi vadã copiii la sfârºit de sãptãmânã sau între douã gãrzi obositoare ºi a vrut sã le ofere mai mult. Anul trecut a plecat în Irak. Dupã luni de zile petrecute acolo, s-a întors în þarã, însã acum a luat-o de la capãt într-o nouã experienþã la mii de kilometri depãrtare. Tot în Irak este ºi medicul Cristian Remus Hârºan. Este fiu al Vãii Jiului, respectiv al Vulcanului, dar mult timp a ales teatrele de rãzboi din Irak ºi Afganistan, pe care le-a considerat oportuninãþi excelente de a practica medicinã de urgenþã.
asã spitalele din L þarã pentru teatrele de rãzboi
Era singurul doctor la peste 2000 de oameni, la care se adaugã cei care veneau din afarã bazelor militare. Hârºan este medic generalist, înregistrat cu drept deplin de practicã în Anglia, Irlanda, Scoþia, Wales, Australia, Sud Africa, US Army ºi UK Army ºi face parte din Colegiul Medicilor din Marea Britanie. În urmã cu aproximativ douã lumi, medicul a decis sã lase deoparte teatrele de rãzboi ºi sã se întoarcã acasã, crezând cã experienþa acumulatã în zonele de conflict îl va ajuta sã facã ceva bun pentru þara lui. A constatat, însã, cu amãrãciune cã specializãrile în medicinã militarã în zone de rãzboi, adicã ”urgentist” de elitã, nu sunt suficiente în România ºi cã nici apartenenþa la Colegiul Medicilor din Anglia nu îl ajutã în nici un fel. A primit cu greu dreptul de a practica medicina la Urgenþa din Vulcan, cu un salariu de puþin peste 800 de lei, aºa cã a decis sã plece din nou, în Irak.
aduce M inisterul medici strãini
Dar, în timp ce medicii români iau calea strãinitãþii, Ministerul Sãnãtãþii deschide larg porþile pentru medicii
Este cazul fericit, pentru cã absolvenþi de Medicinã, generaliºti sau specialiºti, aleg de multe ori sã plece în
strãini care vor sã profeseze la noi în þarã. Conform noului proiect de Lege privind organizarea ºi funcþionarea sistemului sanitar, medici din þãri terþe UE, beneficiari ai statutului de rezident permanent în România sau medici beneficiari ai statutului de rezident pe termen lung acordat de cãtre unul dintre statele UE vor avea dreptul de a profesa în România. “Am avut solicitãri ale medicilor din SUA, Israel, Canada de a profesa în sistemul sanitar românesc, dar legislaþia actualã nu ne permite angajarea acestora. Suntem conºtienþi cã nu putem stopa libera circulaþie a personalului medical, fenomen care se înregistreazã la nivel global ºi degeaba deblocãm posturi în sistem dacã nu are cine sã le ocupe. Din aceastã cauzã încercãm flexibilizarea legislaþiei ºi cãutãm soluþii pentru diminuarea deficitului de personal. Considerãm cã aceastã mãsurã, împreunã cu cea în
care lãsãm spitalelor posibilitatea de autoguvernare ºi retribuire a cadrelor medicale în funcþie de competenþã pot duce la diminuarea acestui fenomen”, a explicat ministrul Sãnãtãþii, Vasile Cepoi. Nu oricine va putea, însã, sã ocupe un post într-o unitate sanitarã româneascã. Proiectul de lege, aflat în dezbatere publicã, prevede faptul cã se vor stabili criterii clare de acceptare a profesioniºtilor. Acestea vor fi elaborate în colaborare cu reprezentanþii Colegiului Medicilor din România, prin legislaþie secundarã. Car men COSMAN
Pasul Vâlcan intrã în reabilitare, Straja ºi Parâng mai au de aºteptat nul acesta, drumul spre Pasul Vâlcan va intra în reabilitare. Reprezentanþii Consiliului Judeþean spun cã au deja bani pentru acest obiectiv.
A
O promisiune a conducerii Consiliului Judeþean la începutul acestui mandat a fost aceea cã în urmãtori ani, pe lista de investiþii se vor regãsi ºi drumurile spre cele trei staþiuni montane din Valea Jiului. În prezent, aleºii de la judeþ spun cã deja s-au fãcut demersuri avansate pentru primul drum, respectiv cel care duce spre Pasul Vâlcan.
“Drumul de la Pasul Vulcan este prins în Programul Operaþional Regional, acum va ieºi din lista de aºteptare ºi intrã la finanþare, respectiv 3 milioane de lei . Dar, se aºteaptã ca sumele rãmase de la celelalte licitaþii sã fie atribuite aici ºi sã se finalizeze ºi celelalte lucrãri la care au fost fãcute licitaþiile”, ne-a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. În privinþa celorlalte douã, spre Parâng ºi Straja, situaþia este puþin mai complicatã, însã ºi acestea vor intra în reabilitare, dacã anul acest nu, anul viitor cu siguranþã, dupã cum mai afirmã oficialii de la judeþ.
“Avem în vedere sã începem, noi sperãm din toamna asta, ºi celelalte drumuri, însã am avut o micã problemã pentru cã ele au fost predate în programul naþional de dezvoltare a infrastructurii al doamnei Udrea, care s-a lãudat cã le va asfalta, dar aºa cum s-a vãzut, nu s-a fãcut nimic pe ele. Acum, partea tehnicã a preluãrii înapoi de cãtre Consiliul Judeþean ne creeazã unele probleme. Partea tehnicã înseamnã juridic, noi trebuie sã fim administratorii acestor drumuri, pentru cã în momentul de faþã este Ministerul Dezvoltãrii, ca sã putem lucra pe ele”, a mai afirmat Tiberiu Balint. Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 iulie 2012
6 Actualitate n timp ce medicii din România pleacã pe capete în strãinãtate, iar în sistem existã un deficit acut de cadre medicale, Ministerul Sãnãtãþii deschide larg porþile pentru medicii strãini care doresc sã profeseze la noi.
Î
Actualitate 7
Ne pleacã medicii, iar ministerul se pregãteºte sã-i înlocuiascã cu doctori strãini Medicii din judeþul Hunedoara, la fel ca ºi cei din þarã, aleg sã plece în strãinãtate – de multe ori în zonele de conflict – pentru a putea trãi decent. La ora actualã, existã un
deficit de personal în sistemul sanitar judeþean, recunoscut ºi de autoritãþile competente, iar edilii au ajuns sã se batã pentru a prinde un medic cu experienþã pentru spitalele care deservesc comunitãþile. De exemplu, la Spitalul Municipal Lupeni – spune city managerul localitãþii, Gabriel Lungu – numai anul acesta a venit de la Piteºti un medic pentru analize medicale, pentru Laborator, un medic de Obstreticã – Ginecologie, venit de la Craiova, doi medici din Abrud, unul anestezist ºi unul chirurg– soþ ºi soþie ºi un medic pediatru. Medicii din Abrud erau doriþi ºi de conducerea
Pescari amendaþi pe Strei oi bãrbaþi care pescuiau în râul Strei din Hunedoara s-au ales cu amenzi. Acþiunea a fost coordonatã de jandarmi, iar oamenii au fost surpinºi pe malul apei, la pescuit ilegal.
D
Un bãrbat de 24 de ani ºi altul de 62 de ani au fost amendaþi de jandarmii hunedoreni, pentru cã au pescuit ilegal. Jandarmii hunedoreni ºi reprezentanþii Agenþiei Naþionale pentru Pescuit ºi Acvaculturã au desfãºurat o acþiune în week-end, pe râul Strei, în scopul prevenirii
ºi combaterii faptelor antisociale în domeniul pescuitului. „Pe timpul acestei acþiuni jandarmii au sancþionat contravenþional doi pescari, valoarea totalã a amenzilor fiind de 600 lei. Unul dintre bãrbaþii sancþionaþi, în vârstã de 62 ani, domiciliat în oraºul Haþeg, pescuia folosind 7 cârlige pe fir, iar cel de-al doilea pescar. în vârstã de 24 ani, domiciliat în oraºul Cãlan nu a putut prezenta permisul de pescuit”, spune Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Huunedoara. Cei doi pescari au fost depistaþi pe raza localitãþii Bretea Românã. Diana MITRACHE
Spitalului de Urgenþã Petroºani, dar în cele din urmã aceºtia au ales sã profeseze la Lupeni. „În general vorbind, pe lângã faptul cã te zbaþi sã aduci medici, conteazã ºi cum te zbaþi, sã te întâlneºti cu ei, sã le explici cã au tot sprijinul. Conteazã mult sã nu îi tratezi ca pe o marfã, ci la modul personal”, a precizat Gabriel Lungu, care spune cã mai sunt în tratative sã mai aducã ºi alþi medici.
zonele de conflict – Irak, Afganistan – pentru a-ºi asigura traiul de zi cu zi. De exemplu, doctorul Claudiu Toma. Cât a fost în þarã s-a împãrþit între Serviciul de
Ambulanþã, Urgenþele Spitalului Municipal Vulcan ºi Spitalul din Uricani. A ajuns sã îºi vadã copiii la sfârºit de sãptãmânã sau între douã gãrzi obositoare ºi a vrut sã le ofere mai mult. Anul trecut a plecat în Irak. Dupã luni de zile petrecute acolo, s-a întors în þarã, însã acum a luat-o de la capãt într-o nouã experienþã la mii de kilometri depãrtare. Tot în Irak este ºi medicul Cristian Remus Hârºan. Este fiu al Vãii Jiului, respectiv al Vulcanului, dar mult timp a ales teatrele de rãzboi din Irak ºi Afganistan, pe care le-a considerat oportuninãþi excelente de a practica medicinã de urgenþã.
asã spitalele din L þarã pentru teatrele de rãzboi
Era singurul doctor la peste 2000 de oameni, la care se adaugã cei care veneau din afarã bazelor militare. Hârºan este medic generalist, înregistrat cu drept deplin de practicã în Anglia, Irlanda, Scoþia, Wales, Australia, Sud Africa, US Army ºi UK Army ºi face parte din Colegiul Medicilor din Marea Britanie. În urmã cu aproximativ douã lumi, medicul a decis sã lase deoparte teatrele de rãzboi ºi sã se întoarcã acasã, crezând cã experienþa acumulatã în zonele de conflict îl va ajuta sã facã ceva bun pentru þara lui. A constatat, însã, cu amãrãciune cã specializãrile în medicinã militarã în zone de rãzboi, adicã ”urgentist” de elitã, nu sunt suficiente în România ºi cã nici apartenenþa la Colegiul Medicilor din Anglia nu îl ajutã în nici un fel. A primit cu greu dreptul de a practica medicina la Urgenþa din Vulcan, cu un salariu de puþin peste 800 de lei, aºa cã a decis sã plece din nou, în Irak.
aduce M inisterul medici strãini
Dar, în timp ce medicii români iau calea strãinitãþii, Ministerul Sãnãtãþii deschide larg porþile pentru medicii
Este cazul fericit, pentru cã absolvenþi de Medicinã, generaliºti sau specialiºti, aleg de multe ori sã plece în
strãini care vor sã profeseze la noi în þarã. Conform noului proiect de Lege privind organizarea ºi funcþionarea sistemului sanitar, medici din þãri terþe UE, beneficiari ai statutului de rezident permanent în România sau medici beneficiari ai statutului de rezident pe termen lung acordat de cãtre unul dintre statele UE vor avea dreptul de a profesa în România. “Am avut solicitãri ale medicilor din SUA, Israel, Canada de a profesa în sistemul sanitar românesc, dar legislaþia actualã nu ne permite angajarea acestora. Suntem conºtienþi cã nu putem stopa libera circulaþie a personalului medical, fenomen care se înregistreazã la nivel global ºi degeaba deblocãm posturi în sistem dacã nu are cine sã le ocupe. Din aceastã cauzã încercãm flexibilizarea legislaþiei ºi cãutãm soluþii pentru diminuarea deficitului de personal. Considerãm cã aceastã mãsurã, împreunã cu cea în
care lãsãm spitalelor posibilitatea de autoguvernare ºi retribuire a cadrelor medicale în funcþie de competenþã pot duce la diminuarea acestui fenomen”, a explicat ministrul Sãnãtãþii, Vasile Cepoi. Nu oricine va putea, însã, sã ocupe un post într-o unitate sanitarã româneascã. Proiectul de lege, aflat în dezbatere publicã, prevede faptul cã se vor stabili criterii clare de acceptare a profesioniºtilor. Acestea vor fi elaborate în colaborare cu reprezentanþii Colegiului Medicilor din România, prin legislaþie secundarã. Car men COSMAN
Pasul Vâlcan intrã în reabilitare, Straja ºi Parâng mai au de aºteptat nul acesta, drumul spre Pasul Vâlcan va intra în reabilitare. Reprezentanþii Consiliului Judeþean spun cã au deja bani pentru acest obiectiv.
A
O promisiune a conducerii Consiliului Judeþean la începutul acestui mandat a fost aceea cã în urmãtori ani, pe lista de investiþii se vor regãsi ºi drumurile spre cele trei staþiuni montane din Valea Jiului. În prezent, aleºii de la judeþ spun cã deja s-au fãcut demersuri avansate pentru primul drum, respectiv cel care duce spre Pasul Vâlcan.
“Drumul de la Pasul Vulcan este prins în Programul Operaþional Regional, acum va ieºi din lista de aºteptare ºi intrã la finanþare, respectiv 3 milioane de lei . Dar, se aºteaptã ca sumele rãmase de la celelalte licitaþii sã fie atribuite aici ºi sã se finalizeze ºi celelalte lucrãri la care au fost fãcute licitaþiile”, ne-a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. În privinþa celorlalte douã, spre Parâng ºi Straja, situaþia este puþin mai complicatã, însã ºi acestea vor intra în reabilitare, dacã anul acest nu, anul viitor cu siguranþã, dupã cum mai afirmã oficialii de la judeþ.
“Avem în vedere sã începem, noi sperãm din toamna asta, ºi celelalte drumuri, însã am avut o micã problemã pentru cã ele au fost predate în programul naþional de dezvoltare a infrastructurii al doamnei Udrea, care s-a lãudat cã le va asfalta, dar aºa cum s-a vãzut, nu s-a fãcut nimic pe ele. Acum, partea tehnicã a preluãrii înapoi de cãtre Consiliul Judeþean ne creeazã unele probleme. Partea tehnicã înseamnã juridic, noi trebuie sã fim administratorii acestor drumuri, pentru cã în momentul de faþã este Ministerul Dezvoltãrii, ca sã putem lucra pe ele”, a mai afirmat Tiberiu Balint. Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 iulie 2012
8 Actualitate
Mircea Toma, despre atacurile la libertatea de exprimare - vezi cazuri concrete
reºedintele P ActiveWatch Agenþia de Monitorizare a Presei, Mircea Toma, considera cã libertatea de exprimare este grav afectatã, ca urmare a acþiunilor recente ale reprezentanþilor USL. “Revenim la perioada guvernãrii Nãstase”, avertizeazã Toma, citat de site-ul Ziare.com. Constatãrile lui Mircea Toma se bazeazã pe evenimentele recente, care au avut loc în media controlatã de stat. Este vorba despre Radio România Actualitãþi, agenþia de presã Agerpres, Televiziunea Romanã ºi portalul de ºtiri online al TVR, tvrinfo.ro.
azul Radio România Actualitãþi
C
Corespondentul postului public de radio la Bruxelles, Carmen Valicã, a fost acuzat de reprezentanþii USL, Norica Nicolai ºi Dan Sova, cã a defãimat þarã la Bruxelles prin întrebãrile puse comisarului european pe Justiþie, Vivianne Redding. Ea a fost chematã în þarã ºi supusã unei cercetãri de cãtre Consiliul de Onoare al Radioului Public. A fost gãsitã nevinovatã, însã decizia nu a fost comunicatã public. Carmen Valicã nu a mai fost trimisã înapoi la Bruxelles.
“Radioul public nu a ieºit public sã compenseze minciunile lansate de Dan Sova. I-am cerut demisia, ca urmare a acestei conduite de tip stalinist, prin utilizarea unei propagande mincinoase care se referã la denigrarea patriei, la sabotarea patriei. Bruxelles este ºi þara mea, nu altã þarã, suntem membri ai unei structuri din care cu toþii facem parte. Aici vorbim de o campanie de propagandã politicã, instrumentata pe cocoaºã mass-media, pentru a controla percepþia publicului în vederea campaniei electorale”, a declarat Mircea Toma pentru Ziare.com. Cazul lui Carmen Valicã a fost considerat de Active Watch cã “o vânãtoare politicã de vrãjitoare”.
C
azul Agerpres
Jurnalistul Claudiu Zamfir, acreditat la Guvern, a trimis câteva întrebãri, prin mail, biroului de presã al Executivului referitoare la activitatea generalului Wesley Clark, numit consilier al lui Victor Ponta. Jurnalistul dorea sã afle atribuþiile acestuia ºi sumele cu care va fi retribuit. La numai câteva ore dupã aceea, Claudiu Zamfir a fost anunþat cã nu se va mai ocupã de Guvern. Conform România Liberã,
ºefii sãi ar fi fãcut referire la întrebãrile pe care Zamfir le trimisese la Palatul Victoria ºi i-au reproºat cã nu ºi-a anunþat intenþia de a solicita respectivele lãmuriri. Jurnalistul nu a primit alte explicaþii, iar conducerea Agerpres a refuzat sã comenteze. Preºedintele ActiveWatch Agenþia de Monitorizare a Presei considera cã acest caz este un exemplu foarte clar de descurajare a accesului la informaþiile de interes public.
C
azul tvrinfo.ro
Redactorul-ºef Teodor Þâþã ºi redactorul-ºef adjunct Alexandra Badicioiu de la portalul tvrinfo.ro au declarat, sãptãmâna aceasta, cã ºefii le-au cerut sã nu mai realizeze materiale proprii în timpul campaniei pentru referendum. Cu câteva zile mai înainte, noul coordonator editorial pe online, ºtiri ºi dezbateri al TVR, Monica Ghiurco, le-a cerut “curãþarea homepage-ului de ºtiri politice cu valenþe electorale în favoarea subiectelor arzãtoare, de interes public, tratate pe larg ºi exhaustiv în Jurnalele TVR”. Conform Pagina de Media, Þâþã ºi Badicioiu au anunþat cã intrã în concediu, pentru “a ne da seama ce vom face în continuare”. “În acest moment, nu mai putem garanta calitatea ºi relevanta unui site aflat în dezintegrare, din motive administrative, dar ºi editoriale”, au spus cei doi, într-o scrisoare postatã pe Facebook. TVRinfo.ro a atras critici din partea preºedintelui interimar al TVR, Radu Calin Cristea, pentru cã a publicat ºtirea despre plagiatul premierului Victor Ponta descoperit de revista “Nature”. Numele Monicãi Ghiurco apare în stenogramele PSD din noiembrie 2004, când premierul Adrian Nãstase o aprecia cã “bine intenþionatã”. “Chiar dacã este foarte bine intenþionatã, ea nu ºtie ce vrem
femeie a ajuns sã distrugã un stâlp de curent electric, iar un alt ºofer a plecat bãut la volan. Ambii s-au ales cu dosare penale ºi vor rãspunde pentru faptele lor.
O
Femeia de 39 de ani conducea cu vitezã maºina pe un drum judeþean, când a pierdut controlul maºinii ºi
Actualitate 9
Interzis la ascultarea telefoanelor jurnaliºtilor resa a învins la CEDO! P Curtea Europeanã de Justiþie a interzis ascultarea telefoanelor jurnaliºtilor ºi percheziþionarea locuinþelor pentru aflarea surselor acestora. Decizia a fost datã într-o cauzã în care au fost implicaþi jurnaliºti francezi.
noi. Asta este problema. Ea este, dupã pãrerea mea, fata asta, Ghiurco, foarte bine intenþionatã”, spunea Nãstase într-o ºedinþã cu conducerea PSD privind mãsuri de influenþare a presei. Mircea Toma spune cã, în cazul tvrinfo.ro, este vorba despre o situaþie foarte evidentã de cenzurã. “Interdicþia pe care nouã conducere editorialã a TVR a impus-o portalului de ºtiri înseamnã cenzurã. Cenzura asta înseamnã: cã nu mai permiþi accesul publicului la o informaþie. Motivele invocate sunt ridicole ºi compromiþãtoare pentru nivelul profesional al celor care le-au invocat. Presiunile au început la tvrinfo.ro încã de când au publicat documentele care ilustrau plagiatul actualului premier. Este relevant pentru motivele care sunt în spatele acestor mãsuri administrative”, a declarat Mircea Toma.
în vremea lui Î napoi, Nãstase Preºedintele Active Watch Agenþia de Monitorizare a Presei vede în aceste cazuri primele semne ale revenirii la perioada neagrã pentru presã, dintre anii 2000-2004, ai guvernãrii Nãstase. “Libertatea de exprimare este grav afectatã acum, prin gesturile care s-au fãcut, vorbesc de schimbãrile de la nivelul Radioului ºi Televiziunii Publice, unde au fost instalaþi oameni politici pe funcþii editoriale ºi prin primele consecinþe vizibile ale acestor gesturi. Este o politicã fermã, concentratã pe controlul editorial, ale cãrei prime semne le vedem
acum, trãim un deja vu faþã de ce s-a întâmplat în România în perioada 200-2004. Surprinderea este cã acum avem de a face cu o primã linie de politicieni mai tineri decât cei de atunci, pe aceia puteam sã-i acuzãm cã moºtenesc tarele unei epoci comuniste ºi nu ºtiu sã facã altceva, dar aici avem de a face cu o generaþie tânãrã, cum este cazul lui Victor Ponta ºi Crin Antonescu, care nu a moºtenit nimic, a învãþat de la predecesori”, a subliniat Mircea Toma pentru Ziare.com. Preºedintele Active Watch se aºteaptã ca, în continuare, situaþia presei sã se agraveze. “Nu vãd ce i-ar împiedica pe aceºti tineri politicieni sã foloseascã metodele moºtenite din perioada Nãstase ºi în relaþia cu presa privatã, având în vedere lipsa vizibilã a asumãrii vreunui criteriu moral în felul în care se întâmplã lucrurile pe media publicã. Prin urmare, ne putem aºtepta iar la controlul presei prin publicitatea pe bani publici, utilizarea datoriilor la stat ca instrument de presiune sau alte tipuri de presiune indirectã, pe care atunci le întâlneam în þarã, când firmele care îºi fãceau publicitate în ziarele de opoziþie erau hãituite de autoritãþile locale”, a concluzionat Mircea Toma. Doctor în psihologie ºi jurnalist, Mircea Toma a înfiinþat Agenþia de Monitorizare a Presei în 1994. Este consultant în programe europene ºi internaþionale în domeniul libertãþii de exprimare, autor al unor lucrãri de specialitate, manuale ºi rapoarte, precum ºi a peste 4000 de articole în presã. Sursa Ziare.com
Vitezã ºi alcool la volan a provocat accidentul. Poliþiºtii spun cã de vinã e viteza ºi neatenþia la volan. „Accidentul s-a produs în jurul orei 19:10, sâmbãtã, când femeia de 39 de ani, din Hunedoara, în timp ce conducea un autoturism pe DJ 687 J, pe raza municipiului Hunedoara, din cauza neadaptãrii vitezei la condiþiile de drum a
pierdut controlul asupra direcþiei, a pãrãsit partea carosabilã ºi a intrat în coliziune cu un stâlp de susþinere al reþelei electrice. În urma accidentului a rezultat rãnirea femeii”, a declarat Adriana Voinea, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Un alt bãrbat a fost gãsit de poliþiºti la volan, dar dupã ce
consumase alcool. Duminicã dimineaþã, la ora 2,00, bãrbatul, care locuieºte în Orãºtie a fost supus unui test cu aparatul de detectat alcoolemia, iar omul avea 0,6mg/l alcool pur în aerul expirat. Pe numele bãrbatului a fost întocmit dosar de cercetare penalã. Diana MITRACHE
Ziariºtii de la L’Equipe si Le Point au reclamat la CEDO cã au fost anchetaþi pentru scurgeri de informaþii într-o anchetã penalã, cã le-au fost verificate casele ºi redacþiile ºi le-au fost ascultate telefoanele. Curtea a ajuns la concluzia cã reporterilor li s-au cerut sã îºi
etrila cufunP datã de douã nopþi în beznã.
dezvãluie sursele, fapt ce contravine legii, pentru cã fãrã protecþia surselor ziariºtii nu mai pot obþine informaþii. Cei cinci gazetari au primit 50.000 de euro daune morale de la statul francez. Decizia Curþii Europene de Justiþie prin care este interzisã ascultarea
telefoanelor jurnaliºtilor ºi percheziþionarea locuinþelor pentru aflarea surselor acestora poate fi un semnal de alarmã ºi pentru autoritãþile române, care, se ºtie cã ºi-au fãcut un obicei în a asculta convorbirile telefonice folosindu-se de tot felul de pretexte.
Pãducel “fãcut pe la spate”?
Primarul Ilie Pãducel habar nu avea de negura care i-a cuprins oraºul. De douã seri, respectiv vineri seara ºi sâmbãtã seara, la ora 22,40, Petrila s-a cufundat în beznã. Oraºul pãrea un cãtun din vârf de munte sau din pustietate, când nu ºtii cui sã-i mulþumeºti atunci când eºti atacat. Iluminatul public a lipsit pentru petrileni, cel puþin atât cât am verificat noi. S-a crezut iniþial cã s-a recurs la acestã mãsurã pentru o economisire a banului public, doar cã
mãsura ar fi fost periculoasã având în vedere cã la ”umbra” întunericului creºte infracþionalitatea. Chiar sâmbãtã seara, o bãtaie ca-n filme a avut loc în zona strãzii Minei. Se vedeau doar trei umbre negre care se zvârcoleau ºi se auzeau înjurãturi greu de suportat urechilor. Dacã ar fi fost sã descrie
portivii de la secþia de S tenis de câmp a Clubului Sportiv ªcolar din Petroºani au primit, la sfârºitul acestei sãptãmâni, un ajutor substanþial din Germania. Este vorba despre rachete, mingi ºi 4 laptop-uri.
cineva atacatorii în faþa poliþiºtilor, nu avea cum so facã, bezna Petrilei ascuzându-i bine. Primarul Petrilei, Ilie Pãducel, habar nu avea cã oraºul pãstorit de domnia sa se afla de douã nopþi cufundat în beznã. ”Nu am ºtiut. Acum aflu. Voi vedea de ce s-a întâmplat acest lucru ºi voi lua
mãsuri” – a declarat primarul. Sã îi fi fãcut cineva bucata primarului Petrilei? În asemenea cazuri edilul trebuie informat pentru cã toate relele ce decurg dintr-o asemenea situaþie i se imputã lui. Ileana FIRÞULESCU
Ajutor din Ger mania pentru tenismenii din Petroºani Iniþiativa de ajutorare vine din partea unui român stabilit în Munchen. “Este vorba despre Mihai Rusu, plecat înainte de Revoluþie din þarã, care a decis sã-i ajute pe sportivii de la tenis de câmp. Acesta a fost impresionat de faptul cã aici
se pregãtesc ºi copii care provin din familii fãrã posibilitãþi materiale deosebite ºi a decis sã-i ajute. Mihai Rusu, managerul unui club de tenis din Munchen, a adus 35 de rachete de tenis, 100 de mingi de tenis ºi 4 laptop-uri destinate înregistrãrii meciurilor, în vederea urmãririi acestora ºi îmbunãtãþirii loviturilor ºi antrenamentelor”, a precizat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Clubul sportiv din Petroºani are printre componenþii secþiei de tenis, ºi câþiva campioni naþionali, la diferite categorii de vârstã. Mircea NISTOR
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 iulie 2012
8 Actualitate
Mircea Toma, despre atacurile la libertatea de exprimare - vezi cazuri concrete
reºedintele P ActiveWatch Agenþia de Monitorizare a Presei, Mircea Toma, considera cã libertatea de exprimare este grav afectatã, ca urmare a acþiunilor recente ale reprezentanþilor USL. “Revenim la perioada guvernãrii Nãstase”, avertizeazã Toma, citat de site-ul Ziare.com. Constatãrile lui Mircea Toma se bazeazã pe evenimentele recente, care au avut loc în media controlatã de stat. Este vorba despre Radio România Actualitãþi, agenþia de presã Agerpres, Televiziunea Romanã ºi portalul de ºtiri online al TVR, tvrinfo.ro.
azul Radio România Actualitãþi
C
Corespondentul postului public de radio la Bruxelles, Carmen Valicã, a fost acuzat de reprezentanþii USL, Norica Nicolai ºi Dan Sova, cã a defãimat þarã la Bruxelles prin întrebãrile puse comisarului european pe Justiþie, Vivianne Redding. Ea a fost chematã în þarã ºi supusã unei cercetãri de cãtre Consiliul de Onoare al Radioului Public. A fost gãsitã nevinovatã, însã decizia nu a fost comunicatã public. Carmen Valicã nu a mai fost trimisã înapoi la Bruxelles.
“Radioul public nu a ieºit public sã compenseze minciunile lansate de Dan Sova. I-am cerut demisia, ca urmare a acestei conduite de tip stalinist, prin utilizarea unei propagande mincinoase care se referã la denigrarea patriei, la sabotarea patriei. Bruxelles este ºi þara mea, nu altã þarã, suntem membri ai unei structuri din care cu toþii facem parte. Aici vorbim de o campanie de propagandã politicã, instrumentata pe cocoaºã mass-media, pentru a controla percepþia publicului în vederea campaniei electorale”, a declarat Mircea Toma pentru Ziare.com. Cazul lui Carmen Valicã a fost considerat de Active Watch cã “o vânãtoare politicã de vrãjitoare”.
C
azul Agerpres
Jurnalistul Claudiu Zamfir, acreditat la Guvern, a trimis câteva întrebãri, prin mail, biroului de presã al Executivului referitoare la activitatea generalului Wesley Clark, numit consilier al lui Victor Ponta. Jurnalistul dorea sã afle atribuþiile acestuia ºi sumele cu care va fi retribuit. La numai câteva ore dupã aceea, Claudiu Zamfir a fost anunþat cã nu se va mai ocupã de Guvern. Conform România Liberã,
ºefii sãi ar fi fãcut referire la întrebãrile pe care Zamfir le trimisese la Palatul Victoria ºi i-au reproºat cã nu ºi-a anunþat intenþia de a solicita respectivele lãmuriri. Jurnalistul nu a primit alte explicaþii, iar conducerea Agerpres a refuzat sã comenteze. Preºedintele ActiveWatch Agenþia de Monitorizare a Presei considera cã acest caz este un exemplu foarte clar de descurajare a accesului la informaþiile de interes public.
C
azul tvrinfo.ro
Redactorul-ºef Teodor Þâþã ºi redactorul-ºef adjunct Alexandra Badicioiu de la portalul tvrinfo.ro au declarat, sãptãmâna aceasta, cã ºefii le-au cerut sã nu mai realizeze materiale proprii în timpul campaniei pentru referendum. Cu câteva zile mai înainte, noul coordonator editorial pe online, ºtiri ºi dezbateri al TVR, Monica Ghiurco, le-a cerut “curãþarea homepage-ului de ºtiri politice cu valenþe electorale în favoarea subiectelor arzãtoare, de interes public, tratate pe larg ºi exhaustiv în Jurnalele TVR”. Conform Pagina de Media, Þâþã ºi Badicioiu au anunþat cã intrã în concediu, pentru “a ne da seama ce vom face în continuare”. “În acest moment, nu mai putem garanta calitatea ºi relevanta unui site aflat în dezintegrare, din motive administrative, dar ºi editoriale”, au spus cei doi, într-o scrisoare postatã pe Facebook. TVRinfo.ro a atras critici din partea preºedintelui interimar al TVR, Radu Calin Cristea, pentru cã a publicat ºtirea despre plagiatul premierului Victor Ponta descoperit de revista “Nature”. Numele Monicãi Ghiurco apare în stenogramele PSD din noiembrie 2004, când premierul Adrian Nãstase o aprecia cã “bine intenþionatã”. “Chiar dacã este foarte bine intenþionatã, ea nu ºtie ce vrem
femeie a ajuns sã distrugã un stâlp de curent electric, iar un alt ºofer a plecat bãut la volan. Ambii s-au ales cu dosare penale ºi vor rãspunde pentru faptele lor.
O
Femeia de 39 de ani conducea cu vitezã maºina pe un drum judeþean, când a pierdut controlul maºinii ºi
Actualitate 9
Interzis la ascultarea telefoanelor jurnaliºtilor resa a învins la CEDO! P Curtea Europeanã de Justiþie a interzis ascultarea telefoanelor jurnaliºtilor ºi percheziþionarea locuinþelor pentru aflarea surselor acestora. Decizia a fost datã într-o cauzã în care au fost implicaþi jurnaliºti francezi.
noi. Asta este problema. Ea este, dupã pãrerea mea, fata asta, Ghiurco, foarte bine intenþionatã”, spunea Nãstase într-o ºedinþã cu conducerea PSD privind mãsuri de influenþare a presei. Mircea Toma spune cã, în cazul tvrinfo.ro, este vorba despre o situaþie foarte evidentã de cenzurã. “Interdicþia pe care nouã conducere editorialã a TVR a impus-o portalului de ºtiri înseamnã cenzurã. Cenzura asta înseamnã: cã nu mai permiþi accesul publicului la o informaþie. Motivele invocate sunt ridicole ºi compromiþãtoare pentru nivelul profesional al celor care le-au invocat. Presiunile au început la tvrinfo.ro încã de când au publicat documentele care ilustrau plagiatul actualului premier. Este relevant pentru motivele care sunt în spatele acestor mãsuri administrative”, a declarat Mircea Toma.
în vremea lui Î napoi, Nãstase Preºedintele Active Watch Agenþia de Monitorizare a Presei vede în aceste cazuri primele semne ale revenirii la perioada neagrã pentru presã, dintre anii 2000-2004, ai guvernãrii Nãstase. “Libertatea de exprimare este grav afectatã acum, prin gesturile care s-au fãcut, vorbesc de schimbãrile de la nivelul Radioului ºi Televiziunii Publice, unde au fost instalaþi oameni politici pe funcþii editoriale ºi prin primele consecinþe vizibile ale acestor gesturi. Este o politicã fermã, concentratã pe controlul editorial, ale cãrei prime semne le vedem
acum, trãim un deja vu faþã de ce s-a întâmplat în România în perioada 200-2004. Surprinderea este cã acum avem de a face cu o primã linie de politicieni mai tineri decât cei de atunci, pe aceia puteam sã-i acuzãm cã moºtenesc tarele unei epoci comuniste ºi nu ºtiu sã facã altceva, dar aici avem de a face cu o generaþie tânãrã, cum este cazul lui Victor Ponta ºi Crin Antonescu, care nu a moºtenit nimic, a învãþat de la predecesori”, a subliniat Mircea Toma pentru Ziare.com. Preºedintele Active Watch se aºteaptã ca, în continuare, situaþia presei sã se agraveze. “Nu vãd ce i-ar împiedica pe aceºti tineri politicieni sã foloseascã metodele moºtenite din perioada Nãstase ºi în relaþia cu presa privatã, având în vedere lipsa vizibilã a asumãrii vreunui criteriu moral în felul în care se întâmplã lucrurile pe media publicã. Prin urmare, ne putem aºtepta iar la controlul presei prin publicitatea pe bani publici, utilizarea datoriilor la stat ca instrument de presiune sau alte tipuri de presiune indirectã, pe care atunci le întâlneam în þarã, când firmele care îºi fãceau publicitate în ziarele de opoziþie erau hãituite de autoritãþile locale”, a concluzionat Mircea Toma. Doctor în psihologie ºi jurnalist, Mircea Toma a înfiinþat Agenþia de Monitorizare a Presei în 1994. Este consultant în programe europene ºi internaþionale în domeniul libertãþii de exprimare, autor al unor lucrãri de specialitate, manuale ºi rapoarte, precum ºi a peste 4000 de articole în presã. Sursa Ziare.com
Vitezã ºi alcool la volan a provocat accidentul. Poliþiºtii spun cã de vinã e viteza ºi neatenþia la volan. „Accidentul s-a produs în jurul orei 19:10, sâmbãtã, când femeia de 39 de ani, din Hunedoara, în timp ce conducea un autoturism pe DJ 687 J, pe raza municipiului Hunedoara, din cauza neadaptãrii vitezei la condiþiile de drum a
pierdut controlul asupra direcþiei, a pãrãsit partea carosabilã ºi a intrat în coliziune cu un stâlp de susþinere al reþelei electrice. În urma accidentului a rezultat rãnirea femeii”, a declarat Adriana Voinea, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Un alt bãrbat a fost gãsit de poliþiºti la volan, dar dupã ce
consumase alcool. Duminicã dimineaþã, la ora 2,00, bãrbatul, care locuieºte în Orãºtie a fost supus unui test cu aparatul de detectat alcoolemia, iar omul avea 0,6mg/l alcool pur în aerul expirat. Pe numele bãrbatului a fost întocmit dosar de cercetare penalã. Diana MITRACHE
Ziariºtii de la L’Equipe si Le Point au reclamat la CEDO cã au fost anchetaþi pentru scurgeri de informaþii într-o anchetã penalã, cã le-au fost verificate casele ºi redacþiile ºi le-au fost ascultate telefoanele. Curtea a ajuns la concluzia cã reporterilor li s-au cerut sã îºi
etrila cufunP datã de douã nopþi în beznã.
dezvãluie sursele, fapt ce contravine legii, pentru cã fãrã protecþia surselor ziariºtii nu mai pot obþine informaþii. Cei cinci gazetari au primit 50.000 de euro daune morale de la statul francez. Decizia Curþii Europene de Justiþie prin care este interzisã ascultarea
telefoanelor jurnaliºtilor ºi percheziþionarea locuinþelor pentru aflarea surselor acestora poate fi un semnal de alarmã ºi pentru autoritãþile române, care, se ºtie cã ºi-au fãcut un obicei în a asculta convorbirile telefonice folosindu-se de tot felul de pretexte.
Pãducel “fãcut pe la spate”?
Primarul Ilie Pãducel habar nu avea de negura care i-a cuprins oraºul. De douã seri, respectiv vineri seara ºi sâmbãtã seara, la ora 22,40, Petrila s-a cufundat în beznã. Oraºul pãrea un cãtun din vârf de munte sau din pustietate, când nu ºtii cui sã-i mulþumeºti atunci când eºti atacat. Iluminatul public a lipsit pentru petrileni, cel puþin atât cât am verificat noi. S-a crezut iniþial cã s-a recurs la acestã mãsurã pentru o economisire a banului public, doar cã
mãsura ar fi fost periculoasã având în vedere cã la ”umbra” întunericului creºte infracþionalitatea. Chiar sâmbãtã seara, o bãtaie ca-n filme a avut loc în zona strãzii Minei. Se vedeau doar trei umbre negre care se zvârcoleau ºi se auzeau înjurãturi greu de suportat urechilor. Dacã ar fi fost sã descrie
portivii de la secþia de S tenis de câmp a Clubului Sportiv ªcolar din Petroºani au primit, la sfârºitul acestei sãptãmâni, un ajutor substanþial din Germania. Este vorba despre rachete, mingi ºi 4 laptop-uri.
cineva atacatorii în faþa poliþiºtilor, nu avea cum so facã, bezna Petrilei ascuzându-i bine. Primarul Petrilei, Ilie Pãducel, habar nu avea cã oraºul pãstorit de domnia sa se afla de douã nopþi cufundat în beznã. ”Nu am ºtiut. Acum aflu. Voi vedea de ce s-a întâmplat acest lucru ºi voi lua
mãsuri” – a declarat primarul. Sã îi fi fãcut cineva bucata primarului Petrilei? În asemenea cazuri edilul trebuie informat pentru cã toate relele ce decurg dintr-o asemenea situaþie i se imputã lui. Ileana FIRÞULESCU
Ajutor din Ger mania pentru tenismenii din Petroºani Iniþiativa de ajutorare vine din partea unui român stabilit în Munchen. “Este vorba despre Mihai Rusu, plecat înainte de Revoluþie din þarã, care a decis sã-i ajute pe sportivii de la tenis de câmp. Acesta a fost impresionat de faptul cã aici
se pregãtesc ºi copii care provin din familii fãrã posibilitãþi materiale deosebite ºi a decis sã-i ajute. Mihai Rusu, managerul unui club de tenis din Munchen, a adus 35 de rachete de tenis, 100 de mingi de tenis ºi 4 laptop-uri destinate înregistrãrii meciurilor, în vederea urmãririi acestora ºi îmbunãtãþirii loviturilor ºi antrenamentelor”, a precizat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Clubul sportiv din Petroºani are printre componenþii secþiei de tenis, ºi câþiva campioni naþionali, la diferite categorii de vârstã. Mircea NISTOR
10 Diverse redincioºii din Petroºani au luat parte la o procesiune religioasã aºa cum se fãcea pe vremuri în zonele rurale.
C
Ei, alãturi de preot, au mers prin Cartierul Aeroport într-un ritual de a aduce ploaia, dedicat Sfântului Proroc Ilie, prãznuit la data de 20 iulie. Degeaba, însã! Din cer nu a cãzut nici un strop de apã, iar localnicii se plâng deja cã li se cam usucã din culturi. Creºtini ortodocºii au prãznuit la 20 iulie suirea la cer în car de foc a Mãritului Prooroc Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai importanþi profeþi ai Vechiului Testament, fãcãtor de minuni ºi aducãtor de ploi la vreme
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 iulie 2012
Ritualul ploii, de Sfântul Ilie de secetã. Bisericile din Valea Jiului au fost pline de credincioºi care au venit sã se roage prorocului prãznuit, în special pentru a le da vreme bunã. Un moment important s-a petrecut la Biserica Sfânta Varvara din Aeroport, unde la finalul slujbei, credincioºii ºi preotul slujitor au plecat în procesiune cu racla moaºtelor aflate spre închinare ºi cu icoana
Sfântului Ilie. “Este o procesiune de rugãciune pentru ploaia. Aºa obiºnuieºte biserica atunci când sunt vremuri nepotrivite, vãzduh neprielnic, sã cearã milã de la Dumnezeu scoþând în faþa tuturor credincioºilor obiectele cele sfinte ale bisericii, iar pentru rugãciunile bãtrânilor ºi ale copiilor, Dumnezeu sã ne trimitã vremuri bune”, ne-a
declarat preotul Iulian Selaje. Mai demult acest ritual se fãcea în sate atunci când seceta era mare, însã de-a lungul timpului, tradiþia în unele zone s-a mai pierdut. Acum, însã, de voie de nevoie, aceastã procesiune a trebuit sã se facã. În ultimele sãptãmâni pãmântul s-a
uscat, nivelul fântânilor a scãzut ºi nu ar fi de mirare dacã scenariu de anul trecut s-ar repeta. Reamintim faptul cã anul 2011 a fost cel mai secetos an din istoria ultimilor 10, iar din aceastã cauzã au fost ºi multe probleme. Au secat izvoare, cursuri de apã, nivelul barajului de acumulare de la Valea de Peºti a scãzut cu aproape 10 metri, iar culturile s-a uscat în pãmânt. Aºa se face cã vineri, dupã plecarea pe jos a credincioºilor în pelerinaj în jurul bisericii ºi a cartierului Aeroport, pe drum, oamenii s-au mai alãturat procesiunii
doar, doar Sfântul Ilie se va îndura ºi va trimite ploaie. Luiza ANDRONACHE
DECESE Familia Loiº deplânge trecerea în eternitate mult prea devreme a celui care a fost un om deosebit BOBOC FLORIN ªi transmite sincere condoleanþe familiei îndurerate. Dumnezeu sã-l aibã în pazã! Nu-l vom uita niciodatã.
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
23 iulie 2012
Nu esti nici pe departe în forma ta cea mai bunã, aºa cã fã-þi un program cât mai lejer. La serviciu vei avea parte de tot felul de evenimente care te vor scoate din ritm ºi nu vei reuºi sã realizezi mare lucru. Ai tendinþa de a aºtepta prea mult ºi inutil.
Initiaþivele tale vor putea fi duse la bun sfârºit graþie ºi bunei capacitãþi de concentrare de care dai dovadã în aceastã perioadã. Aparatul urogenital va fi mai sensibil. Relaþia cu superiorii ierarhici va fi destul de tensionatã.
Nu te implica în activitãþi fizice prea mari ºi, mai ales, nu face miºcãri bruºte. Starea psihicã nu va fi dintre cele mai bune la începutul zilei. La serviciu este o perioadã foarte agitatã pentru tine ºi trebuie sã fii în formã. Ai parte de tot felul de schimbãri.
Activitãþile sociale în care eºti implicat îþi vor permite sã cunoºti persoane care îþi vor stârni interesul. Vei face o bunã impresie ºi vei putea miza pe sprijinul unei persoane din anturajul apropiat. Eºti optimist ºi plin de energie.
Vei avea de semnat contracte, acte financiar-contabile, de obþinut aprobãri. Toate se vor poticni la un moment dat, dar eforturile pe care le vei face vor da pânã la urmã rezultate. De bani nu vei duce lipsã deºi vei avea destule cheltuieli de fãcut.
Este posibil sã ai dureri de oase sau poate vezica biliarã va avea o funcþionare mai greoaie. Încercã sã pãstrezi un regim de viaþã cât mai echilibrat. La serviciu reuºeºti sã îþi pui în valoare calitãþile, aºa cã veþi reuºi sã vã faceti apreciat de ºefi.
Reuºeºti sã comunici ceva mai bine cu partenerul de suflet. Pentru a nu strica acest echilibru, fragil totuºi; ar fi de dorit sã eviþi sã-i adresezi critici. Zona coloanei vertebrale va fi ceva mai sensibilã în aceastã perioadã.
Evitã sã te încãpãþânezi ºi sã îþi susþii cu prea multã înverºunare punctele de vedere. Încercã sã fiþi ceva mai cooperant ºi, mai ales, mare atenþie sã nu stârneºti gelozia partenerului. În cazul în care ai de gând sã pleci la un drum fii cât se poate de atent.
Energia fizicã este peste nivelul cu care ne-ai obiºnuit ºi dacã vei reuºi sã o foloseºti în mod constructiv este posibil sã ai rezultate mai deosebite. La slujbã vei avea de depãºit câteva obstacole ºi pentru orice nimic va trebui sã te zbaþi.
În aceastã perioadã va trebui sã te ocupi de problemele rãmase nerezolvate de mai mult timp. Existã oportunitatea de a suferi un mic accident, aºa cã, pe cât posibil, nu te implici în activitãþi cu grad mare de risc.
Este posibil ca unele neplãceri legate de sãnãtate sã te împiedice sã te achiþi cu succes de sarcinile de la serviciu. Dacã þi se va cere sã rãmâi peste program nu este cazul sã eziþi. Oricum, ºefii îþi vor aprecia întro mai mare mãsurã eforturile.
Eºti cam nemulþumit, dar, de fapt, exagerezi. Dacã ai fi mai conciliant, mai înþelegãtor ai putea rezolva chiar mai multe decât þi-ai propus. O surprizã plãcutã ar putea veni de la prietenii aflaþi pe alte meleaguri.
Invatamint 11
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 iulie 2012 upã „învãlmãºeala ” din Decembrie 1989 românii au sperat cã teritoriul danubiano – carpato – pontic va reintra pe fãgaºul normal iar România va redeveni ce a fost în perioada interbelicã. Respectiv þara clasatã pe locul 9 (ca nivel de dezvoltare) în Europa acelor vremuri. Nimic mai fals!
D
Cameleonii politici s-au decolorat din roºii (unii mai pãstreazã, totuºi, ºi astãzi culoarea steagului pe care erau inscripþionate secera ºi ciocanul) în toate culorile curcubeului (trecând chiar ºi prin portocaliu sau mov) dar nãravurile au rãmas aceleaºi. La fel ºi nepriceperea sau mai bine zis dezinteresul (în afarã, bineînþeles, de interesul propriu) în conducerea destinelor naþiei române. În acest timp, Þara a mers din rãu în mai rãu, devenind o simplã piaþã de desfacere pentru firmele din vest. Singurul lucru cu care s-ar putea lãuda românii ar fi intrarea în NATO ºi UE, dar acesta ar fi venit de la sine pentru cã a fost motivul pentru care românii au fost „revoluþionaþi”. Nu de alta dar vesticii aveau nevoie de
Neam (cam) sãturat!
resursele materiale sau minerale ºi de forþa de muncã din Est dar ºi de mutarea gardului de protecþie cât mai departe de ei... Adicã pânã la graniþa dintre români ºi alþi români (cei din actuala Republicã Moldova).
Jiului, V alea sãtulã, ºi ea!
Douã simple cifre pot fi dovada a ceea ce s-a petrecut în Valea Jiului în ultimii 22 de ani. Acestea sunt 55.000 ºi 7.600. Adicã numãrul celor care munceau în minerit în 1990, respectiv în 2012. Iar viitorul nu se anunþã deloc mai roz pentru cã se pregãtesc (chiar în aceastã toamnã) noi disponibilizãri de personal ºi închideri de mine. Dupã primele disponibilizãri minereºti, de la debutul cãrora se vor împlini, în luna septembrie a acestui an, 15 ani ºi în urma cãrora
aproape 20.000 de mineri au renunþat la un serviciu sigur, Guvernul României a promis lansarea unui numãr impresionant de „oportunitãþi” pentru miile de proaspeþi ºomeri (în 1997) din Valea Jiului. Pentru început, „Valea Plângerii” a fost declaratã „zonã specialã”, ocazie cu care micii afaceriºtii locali s-au transformat în marii oameni de afaceri de astãzi, prin unele inginerii „afaceristice” mai mult sau mai puþin legale. Mai apoi, pentru a-i ajuta tot pe foºtii mineri ºi a le gãsi un loc de muncã, cineva „de sus” a venit cu alte idei strãlucite ºi anume acelea de a construi prin Valea Jiului autostrãzi peste autostrãzi, hidrocentrale peste hidrocentrale, sau chiar un tunel de metrou între Petroºani ºi Masivul Parâng, lucrãri care ar fi trebuit sã „absoarbe”
între 5.000 ºi 7.500 de ºomeri. Ce s-a realizat ºi ce nu s-a realizat din toate aceste proiecte „faraonice” ºtie astãzi toatã lumea. Adicã nimic! Zero barat!
ºi de S ãtui turism
Dupã ce toate celelalte proiecte au cãzut unul dupã altul, în luna iulie a anului 1999 cuiva i-a venit ideea sã transforme Valea Jiului într-un paradis turistic, odatã cu demararea unui Program de Dezvoltare Localã prin Integrare Europeanã, etapa I, proiect „Valea Jiului - Zonã turisticã”, proiect sprijinit chiar de cãtre primul ministru din acea vreme. Astfel, în urmã cu (fix) 13 ani, Fundaþia „România Generaþia Urmãtoare” lansa în colaborare cu alte instituþii mai mult sau mai puþin centrale, un proiect de constituire a
Companiei de Turism „Valea Jiului”. Printre cofondatori se aflau „reprezentanþii autorizaþi ai comunitãþii locale ºi investitori reali în domeniu”. Cât de autorizaþi ºi cât de reali au fost toþi aceºtia se vede bine acum, la împlinirea a aproape 13 ani de la demararea proiectului care a adus tot atâtea locuri de muncã pentru foºtii mineri, cât ºi celelalte iniþiative ale guvernanþilor de ieri ºi de azi. Nici Valea nu s-a transformat (încã) în „paradis turistic” ºi nici disponibilizaþii nu s-au ales cu un loc de muncã în sectorul turistic.
aturaþia S finalã. Mai exact numitã, greaþã! Una peste alta, dupã 22 ani de „proiecte futuriste”, zona a rãmas într-adevãr una defa-
vorizatã (aveau ceva dreptate guvernanþii în anul 1997 când i-au pus aceastã pecete), iar foºtii mineri, sãtui sã mai aºtepte mult-promisele locuri de muncã au ales calea exilului, ajungând în prezent sã lucreze prin Italia sau Spania. Mãrturie stã reducerea numãrului populaþiei din Valea Jiului cu aproape 25.000 de locuitori în, doar, ultimii 10 ani... În acest timp, deºi naþia românã a ajuns un neam sãturat (sãtul) de gargara politicienilor, aceºtia se încãpãþâneazã sã rãmânã la putere. Fie cã este vorba despre deputaþi, senatori, primul ministru sau cei doi preºedinþi (unul suspendat, celãlalt aninat de funcþia respectivã)... Apropo: aceºtia, oricum, ar fi ajuns ºi pe cale naturalã la putere (fiind vorba despre copiii, nepoþii, ginerii, finii sau lacheii foºtilor componenþi ai Marii Adunãri Naþionale) fãrã a mai fi nevoie de executarea cuplului Ceauºescu. În altã ordine de idei, fiþi siguri cã Victor Ponta nu este un plagiator! Nu de alta, dar, fiind prea ocupat cu problemele politice, „micul Titulescu” nu ar prea fi avut timp sã-ºi scrie singur teza de doctorat! Adevãratul plagiator, copiatorul sau copy-paste-istul este cel care a compus respectiva lucrare semnatã de actualul prim-ministru! Mircea NISTOR
12 Actualitate
ãdurenii îºi aduc aminte de ºi organizeazã un festival sãptãmâna viitoare. Spectacolul folcloric are loc în Þinutul Pãdurenilor, în judeþul Hunedoara.
P
Muzicã, joc ºi vizite la casa memorialã. Asta pregãtesc pãdurenii la ediþia cu numãrul XXXI a festivalului dedicat lui Drãgan Muntean. Totul începe vineri, 27 iulie ºi timp de douã
Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 iulie 2012
Pãdurenii se pregãtesc de festival zile, la sfârºitul sãptãmânii memorialã a lui Drãgan viitoare, þinutul pãdurenilor Muntean, din Poieniþa Voinii, rãsunã de muzicã în Poieniþa iar la final, va fi o paradã a Voinii. „Spectacolele încep portului popular din acest þinut. vineri cu un spectacol susþinut Spectacol folcloric susþinut de de Ionuþ Fulea, Mariana Deac, formaþii artistice din: Feregi, Mariana Anghel, Veta Biriº, Topliþa, Hãºdãu, Ghelari, sau Traian Jurchelea, Ilie Merea, Ciulpãz. Vor susþine recital Ciprian Roman, Cristian interpreþii vocali: Mariana Fodor, sau Bogdan Toma, iar la Suciu, Denisa Mureºan, Mihai final va fi un foc de artificii. Sâmbãtã va emperaturile ridicate avea loc o slujbã de din ultima perioadã pomenire la Casa
T
Petreuº, Ana Maria Dragotã, Ovidiu Olari ºi Carmen Muntean, acompaniaþi de Grupul Instrumental „Dor” al Centrului Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Hunedoara-Deva (CPCT). Întreg spectacolul este prezentat de Marioara Murãrescu”,
spune George Muntean, inspector C P C T din cadrul Consiliului Judeþean Hunedoara. Festivalul este organizat de Consiliul Judeþean Hunedoara, prin Centrul Judeþean pentru Promovarea Culturii Tradiþionale Hunedoara,în colaborare cu primãriile din Ghelari ºi Bunila. Diana MITRACHE
Bãtrânii sunt loviþi de caniculã
au dus la creºterea numãrului de pacienþi are au avut nevoie de îngrijiri medicale la Unitatea de primire Urgenþe a Spitalului de Urgenþã din Petroºani.
Cei care au solicitat ajutorul medicilor au fost bãtrânii, care au o stare precarã de sãnãtate, însã au fost obligaþi sã iasã din case la mijlocul zilei pentru a-ºi achita diverse facturi ºi dãri. „Au fost cazuri puþine de expuneri prelungite la soare, dar au fost mai mulþi bãtrâni cu diverse afecþiuni car-
diace, care au ieºit din casã la o orã nepotrivitã. Ei sunt mai disciplinaþi ºi þin sã nu aibã datorii, întârzieri la diferite plãþi ale facturilor sau impozitelor ºi au suferit din cauzã cã au ieºit ºi au stat mai mult în soare”, spun reprezentanþii din UPU Petroºani. Medicii au mai înregistrat ºi câteva insolaþii, un pacient muºcat de viperã ºi se
aºteaptã ca numãrul celor care vor avea nevoie de ajutor medical sã creascã în perioada imediat urmãtoare când se anunþã o nouã perioadã canicularã. Primãria Petroºani a înfiinþat linia telefonicã destinatã celor care au nevoie de ajutor pe perioada cu temperaturi caniculare. Maximilian GÂNJU
Miron Cozma se relaxeazã în Mamaia ostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma este îndrãgostit de litoralul românesc.
F
Împreunã cu soþia sa, Marilena Niþu, îºi trãieºte povestea de dragoste la þãrmul însorit al Mãrii Negre. Luceafãrul Huilei nu pierde însã niciun eveni-
ment monden ºi este un client fidel al teraselor. În acest week-end cuplul Marinela Niþu- Miron Cozma s-au distat pe terasa amenajatã pe plaja Crash din Mamaia, Luceafãrul rãcorindu-se cu o bere autohtonã în timp ce le privea pe animatoare.
Miron Cozma ºi Marinela Niþu s-au cãsãtorit la începutul anului 2011, iar de aproape un an de zile locuiesc în Constanþa într-o casã pe care le-ar fi pus-o la dispoziþie un prieten al cuplului. Diana MITRACHE