Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 171
Cronica Vãii Jiului Vineri, 20 iulie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
”Renaºter ea Planetei”
Summit-ul Planetar Terra 3, în judeþul Hunedoara
Protestatar cu repetiþie convins, pentru moment, sã nu se autoincendieze irc cât casa în faþa Judecãtoriei Petroºani, unde un bãrbat din Petrila a vrut sã-ºi dea foc, dupã ce, în prealabil, a notificat autoritãþile despre intenþia sa.
C
>>> PAGINA A 3-A
Stop pentru “Drumul lui Bãsescu”! upã ce s-a tot vorbit în ultimi ani de reluarea lucrãrilor la drumul Câmpul lui Neag – Herculane sau “drumul lui Bãsescu”, cum mai este cunoscut ºi dupã ce ºi anul acesta, primarul de la Uricani era optimist vizavi de acest lucru, acum situaþia s-a schimbat brusc.
D
>>> PAGINA A 5-A
Complexul energetic, încã un pas înainte ult disM cutatul Complex Energetic Hunedoara ar urma sã prindã viaþã pânã la finele lunii august. Asta, dacã în urmãtoarele 30 de zile nu se va gãsi vreun “binevoitor” care sã conteste decizia de înfiinþare a complexului.
eprezentanþi direcþi sau indirecþi de stat, ambasadori, cercetãtori, istorici, scriitori, fizicieni, medici etc., din circa 60 de þãri ale lumii vor fi prezenþi la Summit-ul Planetar Terra 3 – Festivalul ”Renaºterea Planetei”, care are loc la Brad, judeþul Hunedoara, în perioada 21-26 iulie 2012.
R
PAGINILE 6-7
>>> PAGINA A 3-A
Tabãrã internaþionalã la poale de Retezat ai mulþi tineri din strãinãtate se vor afla timp de douã sãptãmâni în Þara Haþegului unde participã la o tabãrã internaþionalã organizatã de Rotary Club Haþeg.
M
>>> PAGINA 12
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 iulie 2012
Ziua celor care aduc apa în casele noastre
DECESE
Un ultim omagiu din partea nepoþilor, familia ªimon Eugen Silviu, soþia Jenica, fiul Adrian Bogdan pentru
colonel ªIMON GHEORGHE (80 ani) Ziua de 20 iulie a fost declaratã Ziua Lucrãtorului din Serviciile Publice de alimentare cu apã ºi de canalizare. Fiind o zi nelucrãtoare, SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani va asigura doar intervenþiile la reþelele de apã ºi canalizare, prin echipele de intervenþie ºi încasare prin casieriile din cadrul Centrelor de Încasãri deschise între orele 8:00 – 16:00, în toate oraºele Vaii Jiului. De asemenea Dispeceratul ApaServ este disponibil 24 de ore din 24 la numerele de telefon 0254/541861, 0354/108203 ºi 0725/167523. Cu acest prilej dorim sã transmitem tuturor angajaþilor SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani, celor care vegheazã ca zi de zi apa sã ajungã în casele noastre ºi sã fie o apã tratatã ºi de bunã calitate multã sãnãtate, bucurii ºi împliniri împreunã cu cei dragi alãturi de tradiþionala urare „La Mulþi Ani!!” Apa este o resursã preþioasã, este un dar de care trebuie sã fim conºtienþi ºi pe care trebuie sã-l preþuim la adevãrata valoare. Director General Costel Avram
decedat la vârsta de 80 de ani în data de 18.07.2012. Înmormântarea va avea loc în data de 20.07.2012 ora 11:30 la Cimitirul Mihai Eminescu din localitatea Deva. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace Organizaþia municipalã PSD Petroºani, cu adâncã durere în suflet, regretã trecerea în nefiinþã, a colegului nostru,
FLORIN BOBOC Dumnezeu sã-l odihneascã!
Atenþie se trage! Primãria municipiului Petroºani, aduce la cunoºtinþa populaþiei cã în data de
25 IULIE 2012, ÎNTRE ORELE 09.00 - 14.00, I.J.J. Hunedoara va executa ºedinþe de tragere în poligonul Maleia.
Pentru buna desfãºurare a acestor activitãþi ºi prevenirea accidentelor vã rugãm sã respectaþi urmãtoarele reguli din zona poligonului: - respectaþi tabliþele ºi panourile instalate pe cãile de acces spre poligon, fanionul roºu instalat pe stâlpul din adâncimea poligonului, precum ºi indicaþiile personalului militar aflat în pazã; - informaþi-vã asupra pericolului la care vã expuneþi la intrarea în zona poligonului pe timpul executãrii ºedinþelor de tragere.
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI PETROªANI anunþã cã pe perioada de cod portocaliu, persoanele care sunt într-o situaþie de urgenþã pot apela numãrul de telefon 0254.541.114 din cadrul Primãriei municipiului Petroºani pentru a fi ajutate. Primar, Tiberiu Iacob-Ridzi
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Întocmit, Mãlina Neluþu
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Fotbal: CS Severin FC Dinamo (live) 22:20 Umbra Dragonului 0:30 Dincolo de ring
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Rãzboinicul (r) 16:30 1 x 2 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Ioana d’Arc 22:15 Înscenarea 0:15 Ioana d’Arc (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Pãrinþii mei au fugit de-acasã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV
20:30 Evadare din Los Angeles 22:45 Labirintul lui Pan
Prima TV 9:30 Casa noastrã (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r)
13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Iubiri secrete 16:00 Iubiri secrete 17:00 Curat, murdar? (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tortRedifuzare 20:30 Vreau sã divorþez
TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:15 TV BAC 11:30 Vedeta familiei 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 13:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Ora Regelui (r) 17:00 La vie en rose 17:40 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Afacerea Hudsucker 23:10 Distractis Show 23:40 Distractis Show 0:25 Întuneric total
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 iulie 2012
Spânzuratã de grinda ºurii femeie de numai 31 de ani ºi-a luat zilele, sãtulã de problemele pe acre le avea. Cutremurãtor este faptul cã femeia a fost gãsitã atârnând în ºtreang chiar de fiica ei, de numai 9 ani.
O Protestatar cu repetiþie convins, pentru moment,
sã nu se autoincendieze irc cât casa în faþa Judecãtoriei Petroºani, unde un bãrbat din Petrila a vrut sã-ºi dea foc, dupã ce, în prealabil, a notificat autoritãþile despre intenþia sa.
C
Bãrbatul se judecã pentru o bucatã de pãmânt cu o mãtuºã de a lui ºi spune cã este nedreptãþit de autoritãþile locale, dar ºi de instanþele de judecatã. Ajuns la capãtul puterilor dupã ani de zile de procese, dar ºi cu nervii întinºi la maximum, Ioan Jura a anunþat cã se va autoincendia chiar în sala de judecatã. Nu este pentru prima datã când protesteazã. Anul trecut a fãcut greva foamei,
din acelaºi motiv, iar în data de 10 iunie ºi-a dat foc în secþia de votare unde tocmai îºi exprimase dreptul consti-
tuþional. Eu am anunþat cu o lunã de zile înainte ceea ce vreau sã fac ºi am, trimis ºi la Bucureºti, la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. ªtiu cã autoincendierea nu este laglã, dar nici ec a fãcut mãtuºa mea cu mine nu
este legal”, a precizat protstatarul. Acum bãrbatul se teme ºi cã va fi ridicat de poliþiºti. „Pentru incendierea de
la secþia de votare am deja dosar penal ºi când am depus la poliþia Petroºani cerere pentru autoincendiere mi s-a spus, mai în glumã, mai în serios, cã voi fi sancþionat cu amendã foarte mare ºi cã voi
face ºi puºcãrie”, spune Jura. Zona a fost asiguratã de echipaje ale Ambulanþei, SMURD,
Jandarmi ºi pompieri, pregãtiþi sã intervinã în orice moment. „Am fost solicitaþi pentru a asigura mãsuri PSI în cazul unei autoincendieri dar, în urma discuþiilor cu persoana respectivã, aceasta ºi-a amânat ges-
Lihoacã, înjunghiat în spate de fiul sãu agresat i-a înjunghiat tatãl în spate, dupã ce a fost agresat atât el, cât ºi mama sa. Acum, riscã sã stea dupã gratii doi ani.
ª Complexul energetic, încã un pas înainte ult discutatul Complex Energetic Hunedoara ar urma sã prindã viaþã pânã la finele lunii august. Asta, dacã în urmãtoarele 30 de zile nu se va gãsi vreun “binevoitor” care sã conteste decizia de înfiinþare a complexului.
M
“Azi a avut loc o ºedinþã comunã între conducerile celor douã termocentrale, Mintia,
respectiv Paroºeni. Mâine va fi solicitatã înregistrarea Complexului Energetic Hunedoara la Registrul Comerþului ºi dacã totul va decurge normal, acesta va fi înfiinþat pânã la sfârºitul lunii august”, a declarat ieri Nicolae Drãgoi, director general CNH SA Petroºani. Dupã cum ar dori reprezentanþii unitãþilor miniere ºi cei ai CNH, complexul energetic ar trebui sã aibã sediul în Valea Jiului. “Normal ar
Un tânãr de 18 ani, din Petroºani, riscã sã petreacã ani buni dupã gratii, dupã ce a încercat sã scape de violenþa pãrintelui sãu printr-un alt act de violenþã. Victimã este un fost angajat al Ambulanþei Petroºani, Ionel Lihoacã, care este internat la Spitalul de Urgenþã Petroºani, unde fi ca sediul acestuia sã fie în Valea Jiului, de unde se extrage ºi cãrbunele ºi unde avem una dintre cele douã termocentrale”, a mai declarat Nicolae Drãgoi. Din Complexul Energetic Hunedoara ar urma sã facã parte termocentralele Mintia ºi Paroºeni precum ºi cele 4 mine din cadrul CNH declarate drept viabile.
tul”, a declarat Gheorghe Boha, reprezentantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Mai mult, forþele de ordine au fãcut ºi pe psihologii cu protestatarul, pe care au încercat sã-l determine sã renunþe la gestul sãu, pentru cã aºa nu va rezolva nimic, iar problemele sale de sãnãtate se vor agrava chiar. Pânã sã ajungã la proces bãrbatul, ºedinþa de judecatã s-a terminat. Ioan Jura spune, însã, cã nu va renunþa la gestul sãu ºi cã, data viitoare, nu va mai anunþa pe nimeni despre intenþia sa, pentru cã nu mai are încredere în instituþiile statului. Car men COSMAN
a fost deja supus unei intervenþii chirurgicale. „Poliþia Municipiului petroºani a fost sesizatã de cãtre o femeie de 44 de ani din petroºani, cu privire la faptul cã în locuinþa sa a avut loc o altercaþie între membrii familiei. Din cercetãrile efectuate a rezultat faptul cã un bãrbat de 42 de ani a provocat un scandal, agresându-ºi soþia ºi fiul, iar în timpul altercaþiei ºi el a fost lovit cu un cuþit de cãtre fiul sãu”, a declarat Adriana Voina, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. În aceastã cauzã a fost întocmit un dosar penal pentru comiterea infracþiunii de lovire ºi alte violenþe, uar dacã bãrbatul va depune plângere, bãiatul riscã pânã la doi ani de închisoare. Ionel Lihoacã a fost lovit cu cuþitul în zona omoplatului, dar starea lui este stabilã. Car men COSMAN Raul IRINOVICI
S-a sãturat de viaþã ºi a decis sã se sinucidã. O femeie în vârstã de 31 de ani, din cartierul petroºenean Dâlja, ºi-a pus ºtreangul de gât, fãrã sã þinã cont de faptul cã avea doi copii, cea mai mare o fetiþã de numai 9 ani, pe care îi creºtea singurã. Cu ajutorul unei cordeline de minã a încropit un laþ, atârnat de o grindã dintr-o ºurã. Aºa a gãsit-o chiar fetiþa ei chiar s-a speriat îngrozitor când ºi-a vãzut mama atârnând fãrã viaþã de grinda ºurii ºi a fugit la vecinii care au chemat ajutoare. Din pãcate, echipele de salvare nu au mai putut face nimic pentru femeia care a cedat psihic. „O femeie în vârstã de 31 de ani a fost gãsitã spânzuratã într-o ºurã din apropierea imobilului unde domicilia. Cadavrul a fost transportat la Morga Spitalului de Urgenþã Petroºani, în vederea efectuãrii necropsiei. În urma cercetãrilor efectuate, s-a stabilit cã nu sunt suspiciuni de comitere a vreunei fapte penale”, a declarat Adriana Voinea, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Potrivit unor informaþii, femeia obiºnuia sã consume alcool în cantitãþi mari, dar în ultima perioadã nu a mai pus picãturã în gurã. Fãrã ajutor de specialitate, aceasta a intrat în sevraj, iar actul suicidal ar fi fost comis într-o clipã de rãtãcire. Car men COSMAN
Este vorba despre Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni. Mir cea NISTOR
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 iulie 2012
Viaþa pe frontul de rãzboi
Cadre medicale române pe frontul de rãzboi poate câºtiga între 4.000 ºi 10.000 de dolari. Asistentele medicale de asemenea sunt mai bine rãsplãtite în “þara rãzboaielor”. Acestea pot câºtiga pânã la 2.500 de dolari, în timp ce la noi o asistentã medicalã nu câºtiga mai mult de 2.000 de lei pe lunã.
rakul este þara care în plin rãzboi oferã cadrelor medicale din România ceea ce în patria mama nu au parte. Tot mai multe cadre medicale, fie ele medici sau asistente, îºi pãrãsesc temporar locurile de muncã din þarã în favoarea unor joburi în zone instabile din punct de vedere militar.
I
Cadrele medicale din România aleg sã îºi pãrãseascã locurile de muncã din þarã din cauza salariilor extrem de mici
C pe care le câºtigã aici în comparaþie cu munca prestatã. Un medic specialist, cu 15 gãrzi pe
lunã, câºtiga la Serviciul de Ambulanþã aproximativ 3.000 de lei, în timp ce în Irak acesta
pã ce au promis cã vin, apoi s-au rãzgândit fix aproape de finalul mandatului lui Ilie Botgros, acum, investitorii spanioli despre care se tot vorbeºte cã vin,vin la Aninoasa, au anunþat din nou cã...vin!
Du
ei care doresc sã îºi verifice, gratuit, tensiunea, pulsul, greutatea ºi înãlþimea sunt aºteptaþi zilnic, de reprezentanþii Farmacia Reþeta în faþa Casei de Culturã din Petroºani, între orele 09.00-19.00.
C
Acþiunea se deruleazã pânã în data de 26 iulie ºi face parte din campania „ªtii Reþeta punct cu punct”, pe care lanþul de far-
omunicare la distanþã
Unul dintre cadrele medicale din România, aflat în Irak, ca asistent într-o bazã militarã, afirma cã viaþa privitã dintr-un asemenea cadru este total diferitã. Astfel, odatã ajunse într-o bazã militarã, cadrele medicale se
“teleporteazã” într-o altã lume, o lume a rãzboiului, a neputinþei de a-ºi vedea familiie în carne ºi oase. Cei aflaþi în Irak povestesc cã odatã ajunºi în bazã militarã viaþa se schimbã în totalitate. Astfel, aceºtia sunt nevoiþi sã plece în misiuni de care aflã doar cu câteva minute înainte de a avea loc zborul.
O
lume altfel, într-o zonã de rãzboi
Undeva, într-un colþ al însângeratului Irak existã ºi zone care dau o senzaþie de liniºte. Existã o oazã de verdeaþã, de luminã care trimite privitorul cu gândul la pace. O pace aparenta, care oricând poate deveni rãzboinicã. Pare liniºtea dinaintea furtunii. Raul IRINOVICI
Investitori spanioli s-au gândit ºi rãzgândit, iar acum au anunþat din nou cã vin la Aninoasa De data aceasta, primarul Nicolae Dunca este cel fericit, pentru cã, spune el, poate aºa se vor înfiinþa câteva locuri de muncã, ba mai mult, o investiþie strãinã în oraº nu e un lucru de ici de colo. “ Eram la Prefecturã când un
reprezentant al lor din Bucureºti m-a sunat. Mia spus cã este vorba de o firmã foarte mare din Spania, însã discuþiile le vom purta sãptãmâna viitoare”, ne-a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa. Având în vedere situ-
aþia criticã prin care acest oraº trece, investiþia care ar urma sã demareze curând este mai mult decât binevenitã atât pentru localnici, dar ºi pentru administraþia localã. Luiza ANDRONACHE
Tensiunea, mãsuratã gratuit zi de zi la Petroºani macii Reþetã a demarat-o la mijlocul acestei luni. “Promoþia îºi propune fidelizarea clienþilor Reþeta prin acordarea de puncte-cadou la fiecare achiziþie de 10 RON fãcutã în cadrul farmaciei din Bd. 1 Decembrie 1918. Mecanismul este simplu: la un anumit numãr de puncte acumulate, participanþii primesc câte un premiu. Existã 3 categorii de premii, pentru 10, 20, respectiv 30 de puncte acumulate. Punctele se acorda inclusiv pentru val-
oarea de platã pe reþetele compensate”, a explicat. Mirela Vlad, ºef secþie Imagisticã ºi PR. În plus, cei care participã la aceastã promoþie se vor putea bucura în continuare de cei 10% reducere la
marea majoritate a produselor din farmacie, reducere pe care o pot obþine cu cardul de fidelitate Reþeta. Încã din prim a zi a campaniei, oamenii nu s-au lãsat rugaþi de douã ori ºi au fãcut
coadã la cortul amplasat în faþa Casei de Culturã. Cei mai mulþi au fost pensionarii, afectaþi de temperaturile caniculare dar ºi grijulii cu sãnãtatea lor. Carmen COSMAN
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 iulie 2012 upã ce s-a tot vorbit în ultimi ani de reluarea lucrãrilor la drumul Câmpul lui Neag – Herculane sau “drumul lui Bãsescu”, cum mai este cunoscut ºi dupã ce ºi anul acesta, primarul de la Uricani era optimist vizavi de acest lucru, acum situaþia s-a schimbat brusc. Nu mai este nicio ºansã de continuare a construcþie în anul 2012, cel puþin.
D
„Speranþa noastrã este aceea cã mãcar în bugetul din anul viitor sã se aloce sumele de bani necesare pentru reîn-
Stop pentru “Drumul lui Bãsescu”!
ceperea lucrãrilor, lucrãri ce au fost oprite în 2007. Împreunã cu preºedintele Consiliului Judeþean ºi cu ceilalþi colegi primari, sperãm sã sensibilizãm Ministerul Transporturilor, Guvernul României pentru reînceperea lucrãrilor la acest drum”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, pri-
marul Oraºului Uricani. Nici titulatura de „drumul lui Bãsescu” nu-i mai convine primarului Buhãescu, care spune cã nu mai vrea sã audã asta. El trage speranþã cã Guvernul USL va da bani pânã la urmã pentru acest dobiectiv. “Eu cred cã trebuie sã-i schimbãm
e trei strãzi din Colonia Petroºani se lucreazã încontinuu. Muncitorii ºi utilajele sunt acolo de dimineaþa pânã seara pentru a termina o lucrare mare, care prevede îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã a celor care locuiesc aici. Este vorba de strãzile Aradului, Tudor Vladimirescu ºi Vlad Þepeº. Primarul Municipiului Petroºani a stat de vorbã cu muncitorii ºi spune cã lucrãrile sunt în grafic. „Este vorba de proiectul care vizeazã introducerea canalizãrii pe cele trei strãzi care sunt în proiectul finanþat prin Guvernul României de cãtre Banca Mondialã ºi comunitate. Pe strada Aradului, spre exemplu, se lucreazã acum la branºarea caselor la racordurile care merg cãtre instalaþia de canalizare. Eu cred cã pânã la sfârºitul aestei veri, lucrãrile vor fi finalizate”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, pri-
igul de sprijin de la Universitatea Petroºani aºteaptã finanþarea de la Guvern pentru a putea fi construit. Edilii din Petroºani au finalizat încã de luna trecutã raportul de sintezã privind construirea zidului de sprijin pe strada Brazilor, unde cel puþin 8 imobile sunt în pericol sã fie înghiþite de dealul de deasupra lor.
D marul Municipiului Petroºani ªi oamenii care locuiesc în zonã se aratã mulþumiþi cã vor avea condiþii aºa cum n-au avut niciodatã. “Este foarte bine tot ceea ce s-a fãcut, aºa trebuia sã fie de mult timp”, ne-a declarat un localnic. “Eu sunt foarte fericitã pentru cã nu mai umblãm prin noroaie ºi avem ºi asfalt”, a spus ºi o doamnã. Lucrãrile pe aceste trei strãzi au început pe data de 28 mai, iar termenul de execuþie trebuie sã se încadreze în durata de 90 de zile. Garanþia pentru aceastã lucrare va fi de 5 ani de la data finalizãrii programului, iar pe celelalte strãzi din Colonie, canalizarea se va introduce prin proiectul derulat de Apa Serv cu bani europeni. Luiza ANDRONACHE
incredibil de stupefiaþi când am aflat ºi gogoaºa pe care ne-au servit-o ei ultima datã. De câþiva ani tot încep lucrãrile, dar nu mai încep niciodatã. ªi acum am aflat, când s-a format bugetul pentru 2012, cã ne-au minþit cã alocã bani pentru acest obiectiv. Ba mai mult,
Luiza ANDRONACHE
Digul de sprijin de la Universitate aºteaptã banii de la Guvern
În Colonie se lucreazã !
P
numele ºi sã nu-i mai spunem drumul lui Bãsescu. Vã spun ºi din ce motiv. Dom’le, ne-au minþit ãºtia de ne-au rupt! Ne-au rupt cu minciuna, ne-au terorizat, ne-au terminat! Vorbesc de Guvernele Boc, Ungureanu, pedeliºti, în general. Am rãmas
prin februarie, când am fost la Asociaþia Oraºelor, eram aºa de bucuros când am auzit din gura miniºtrilor cã avem banii…. Cã Borbely a dat avizul, Boagiu a alocat banii, dar în realitate nu i-a dat. Noul ministru secretar de stat de la Transporturi a verificat. Am fost cu domnul preºedinte Moloþ, am pus aceastã întrebare ºi s-a verificat. Adevãrul este cã nu a fost prins niciun leu ”, a mai afirmat Buhãescu. Construcþia acestui drum a fost îndelung contestatã de ecologiºtii de la Agentul Green, precum ºi de la alte asociaþii ecologice din þarã ºi din strãinãtate, pentru cã traverseazã Parcul Naþional Retezat.
Localnicii din imobilele afectate de alunecarea dealului Universitãþii Petroºani, produsã la începutul lunii iunie, se roagã sã nu mai plouã torenþial, ca sã nu fie
înghiþiþi de nãmol. În zona respectivã ar urma sã fie construit un zid de sprijin, dar nu existã finanþare cel puþin pânã în acest moment. Primãria Petroºani a efectuat raportul de expertizã, iar documentul a fost înaintat încã de luna trecutã Prefecturii Hunerdoara, în vederea pregãtirii hotãrârii de guvern pentru alocarea sumelor de bani necesare. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, spune cã pentru construirea digului de sprijin este necesarã suma de 500.000 de lei. „Acest zid de sprijin are 4 metri înãlþime ºi circa 100 de metri lungime. Pentru construirea lui este nevoie de 5 miliarde de lei vechi”, a declarat Iacob – Ridzi. Prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, spune cã proiectul de hotãrâre de Guvern
existã ºi trebuie doar deblocaþi banii din fondul de rezervã al Executivului. „Pentru mai multe calamitãþi, existã deja proiecte de hotãrâre de Guvern, dar acestea trebuie analizate. Banii se vor aloca din fondul de rezervã al Guvernului, în funcþie de evaluarea care se va face”, a declarat Vasilescu. La începutul lunii iunie, dupã mai multe ore de ploaie torenþialã care a depãºit 20 de litri pe metrul pãtrat, dealul Universitãþii a luat-o la vale ºi mai multe case au fost la un pas de a fi înghiþite de solul argilos. Nãmolul a acoperit curþile oamenilor, iar dacã mai plouã alunecarea de teren riscã sã se reactiveze în lipsa unui zid care sã sprijine versantul ºi sã preia eventualele alunecãri de teren. Carmen COSMAN
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 iulie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
eprezentanþi Începe Summit-ul Mondial în judeþul Hunedoara – Festivalul ”Renaºterea Planetei” R direcþi sau indirecþi de stat, ambasadori, cercetãtori, istorici, scriitori, fizicieni, medici etc., din circa 60 de þãri ale lumii vor fi prezenþi la Summit-ul Planetar Terra 3 – Festivalul ”Renaºterea Planetei”, care are loc la Brad, judeþul Hunedoara, în perioada 21-26 iulie 2012. În perioada 21-26 iulie, are loc la Brad, judeþul Hunedoara, în cadrul Summit-ului Mondial, Festivalul ”Renaºterea Planetei”, cu largã participare de specialitate în ceea ce priveºte salvarea planetei, ºi implicit a României, trezirea spiritului adevãrat al omenirii neîntinat de explozia unei dezvoltãri econimice nesãbuite. Principalul organizator al Festivalului este Asociatia Umanitarã SETRAS Deva, care a fost desemnatã ca reprezentant al României în cadrul Fundatiei Mondiale “All Together”, deþinând
vicepreºedinþia. Fundatia All Together are misiunea de a face posibilã organizarea ºi desfãºurarea celui de-al treilea Summit Planetar Terra 3, în anii 2012/ 2013. SETRAS este ºi cea care a lansat proiectul Sãcãrâmb, amplasament ideal pentru conectarea la energia universalã datoritã vibraþiilor înalte, proiect de interes planetar.
efãºurare de forþe mondiale pe 8 ha
D
India, Israel, Italia, Norvegia, Republica Moldova, România, Rusia, Ukraina, Ungaria etc.
salvarea planetei ºi a definirii locului României în context planetar cu condiþia trezirii spiritului strãmoºesc,
prof.univ.Universitatea Europeana; - Grand Dama de Malta Graziella Martinelli, Italia –
La festivalul ”Renaºterea Planetei”, care va începe sâmbãtã, ºi-au anunþat participarea oameni de ºtiinþã dintr-o largã paletã de domenii, dar ºi responsabili ai unor state din Europa, ºi nu numai, din þãri precum Australia, Austria, Canada, Croaþia, Elveþia, Franþa,
Evenimentul se desfãºoarã pe 8 ha, 1 000 mp sunt destinaþi conferinþelor ºi echipelor de lucru. Festivalul este unul extrem de complex desfãºurându-se pe ºapte secþiuni, dintre care ºase secþiuni se vor desfãºura în paralel, iar cea de-a 7-a secþie – ”ªamanism ºi celebrãri ancestrale” se desfãºoarã în aer liber. Programul acþiunii este amplu, un adevãrat tur de forþã al luptãtorilor pentru
ai bine de douã luni de zile acordeonistul Jan Drosu a rãmas fãrã „serviciu” dupã ce acordeonul i s-a stricat ºi n-a avut bani sã-l repare.
M
Acordeonistul care-ºi câºtigã pâinea de pe urma „cântãrilor” þinute în centrul Petroºaniului, abia a mai rãzbit timp de douã luni dupã ce acordeonul i s-a stricat ºi s-a vãzut fãrã vreo soluþie de a mai face
cel al Focului Sacru al Dacilor ºi al legilor lui Zamolxis, proiecte susþinute ºi de înalte feþe bisericeºti, dar ºi de asociaþii multiple printre care ºi Asociaþia Cuviosului Arsenie Boca, de la Brad. Doar la Secþiunea Bioetica Planetarã participã un numãr impresionant de personalitãþi, cum sunt: - Ambasador Iuliana Gorea Costin, Republica Moldova –
purtãtoarea de cuvânt a Ordinului Cavalerilor din Malta; - Guido Frigo, Representant All Together pentru Italia - Alexandru Pavel Tokar, Presedinte Asociaþia ”Setras”, Reprezentant All Together în România; - Economist Patrick Vergani - Economia e spiritualita, Elveþia; - Dr.Vasile Pãun - Cum aducem în manifestare
comunitãþile bunãstãrii? - Mariana Dragomir & Vasile Pãun – Workshop – Idei ºi exerciþii pentru un salt cuantic de conºtiinþã, România - ing.Paul Ionescu: Am fost si vom fi – Infinitatea timpului finit. România - Conf. dr. ing. Victoria Cotorobai, Universitatea Tehnica GHEORGHE Asachi din Iaºi, (cu grup de studenþi) - Giuliani Gianluca, Workshop Reset - Italia - Jurnalist Vladimir Brilinski – strajerul cetãþilor dacice din munþii Oraºtiei. România - Psih. scriitor Dan Oltean – cercetãtor: Istoria ºi cultura dacilor. România etc. - La secþiunea UNIFICAREA CODEXURILOR: Sincronarul Mayas, Codul Dragonului, Astrologia, Diferite Tradiþii, participã printre mulþi alþi specialiºti: Avocat Antonio Giachetti – Purtãtorul de cuvânt Mayapan, Sincronarul Mayas, Workshop, Italia; Victor Ovidiu Cosbuc – Preºedinte al Fundatiei All Together, Codul Dragonului, Romania. Programul în complexitatea sa poate fi gãsit pe http://www.setras.ro/2012 /05/proiect-program2/#more-198
arpaþii, echilibru strategic mondial
C
O secþiune de o importanþã majorã este cea a ECOLOGIE UMANÃ & FREE ENERGY, în cadrul cãreia cercetãtori, scriitori ºi traducãtori români ºi strãini vor lansa ºi vor prezenta cãrþi rare în care au fost adunate toate cercetãrile de gen, de ani ºi ani. Despre scopul acestei manifestãri ne-a dat detalii Alexandru Pavel Tokar,
Presedinte Asociaþia ”Setras” Deva, Reprezentant All Together în România. ”Scopul este acela de a milita pentru construire,în acest secol 21, o societate globalã dreaptã, durabilã ºi pacifistã. Toatã acþiunea cautã sã inspire în toþi oamenii un nou sens al independenþei globale ºi de responsabilitate împarþitã pentru starea de bine a întregii familii umane, a unei mari societãþi a vieþii, ºi a
viitoarelor generaþii. Este o viziune a speranþei ºi un apel la acþiune. Toate acestea sunt cuprinse în Carta Terrei. Sunt bucuros cã în România - ºi mai ales în judeþul nostru - se petrec lucruri cu adevãrat importante. Da, avem o þarã minunatã! ªi oamenii sunt minunaþi, însã sunt nãuciþi de tot rãul care se etaleazã zilnic ºi pur ºi simplu uitã sã trãiascã pentru ei ºi pentru semeni. Scopul nostru, al celor de la Setras este trezirea conºtiinþei naþionale ºi regãsirea locului ”de drept” a României între popoarele lumii. Iniþial, acest Summit Mondial trebuia sã se þinã la Casa Poporului, în Bucureºti, de unde s-a ºi primit acceptul, dar nu s-a dorit sub nici o formã, nici
mãcar tangenþial, implcarea politicului în aceastã acþiune de dimensiuni planetare. Ca urmare, Marea Britanie a preluat desfãºurarea componentei principale, iar la noi în România, respectiv în judeþul nostru, are loc Festivalul planetar al Summit-ului Terra 3. Faptul cã acest Summit se desfãºoarã anul acesta într-un cartier vechi, lângã Brad – Bardava, în vechea denumire
- este foarte împortant pentru România, pentru români. A fost propusã Transilvania, în inima Carpaþilor, ca loc de desfãºurare a Summit-ului Planetar Terra 3, întrucât Europa, România, Transilvania, Carpaþii reprezintã zona de întâlnire dintre Orient ºi Occident, teren fertil pentru stabilirea unui echilibru strategic mondial” – a declarat Alexandru Tokar, preºedinte SETRAS Deva. La finalul Festivalului ”Renaºterea Planetei” se va emite un document care va fi trimis tuturor organizaþiilor modiale cu putere de decizie ºi influenþã în schimbarea abordãrilor planetate, începând cu UNESCO, statele lumii ºi încheind cu ONU. Ileana FIRÞULESCU
Tr u b a d u r u l P e t r o º a n i u l u i a r e v e n i t l a m u n c ã bani de pâinea zilnicã. Jan a refuzat sã iasã la cerºit ºi pentru a-ºi face rost de banii necesari pentru reparaþia instrumentului muzical, a muncit cu ziua pe unde a apucat. „Am muncit cu ziua ºi uitaþi-vã la mâinile mele. Asta e viaþa, am muncit pe nimic dar n-am avut ce face. Trebuia sã fac ceva pentru a avea de mâncare la copilaºii mei”, a spus trubadurul. Acordeonistul a reuºit cu chiu cu vai sã-ºi
repare instrumentul ºi acum þine din nou „serenade” trecãtorilor ori prietenilor cu care mai schimbã o vorbã când ies la cumpãrãturi ºi trec pe la el. Acordeonistul Jan Drosu are 42 de ani ºi în urmã cu circa cinci ani de zile a ajuns o celebritate dupã ce s-a dus la Administraþia Financiarã ºi ºi-a scos autorizaþie de liber profesionist. Bãrbatul era zilnic ridicat de poliþiºti de pe strãzile din
Petroºani unde cântã la acordeon ºi acuzat cã cerºeºte. Drosu recunoaºte cã apeleazã la mila trecãtorilor însã nu cerºeºte.
„Eu nu trag de oameni, nu mã vait ºi pentru banii pe care-i lasã oamenii în cutia acordeonului prestez un serviciu. Le cânt ºi astfel
le mulþumesc”, spune Jan. Bãrbatul s-a apucat de cântat pe strãzi dupã ce a suferit de o boalã grea care nu l-a mai lãsat sã munceascã. Are
trei copii minori ºi este o atracþie localã când iese la cântat pe strãzile din „capitala” Vãii Jiului. Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 iulie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
eprezentanþi Începe Summit-ul Mondial în judeþul Hunedoara – Festivalul ”Renaºterea Planetei” R direcþi sau indirecþi de stat, ambasadori, cercetãtori, istorici, scriitori, fizicieni, medici etc., din circa 60 de þãri ale lumii vor fi prezenþi la Summit-ul Planetar Terra 3 – Festivalul ”Renaºterea Planetei”, care are loc la Brad, judeþul Hunedoara, în perioada 21-26 iulie 2012. În perioada 21-26 iulie, are loc la Brad, judeþul Hunedoara, în cadrul Summit-ului Mondial, Festivalul ”Renaºterea Planetei”, cu largã participare de specialitate în ceea ce priveºte salvarea planetei, ºi implicit a României, trezirea spiritului adevãrat al omenirii neîntinat de explozia unei dezvoltãri econimice nesãbuite. Principalul organizator al Festivalului este Asociatia Umanitarã SETRAS Deva, care a fost desemnatã ca reprezentant al României în cadrul Fundatiei Mondiale “All Together”, deþinând
vicepreºedinþia. Fundatia All Together are misiunea de a face posibilã organizarea ºi desfãºurarea celui de-al treilea Summit Planetar Terra 3, în anii 2012/ 2013. SETRAS este ºi cea care a lansat proiectul Sãcãrâmb, amplasament ideal pentru conectarea la energia universalã datoritã vibraþiilor înalte, proiect de interes planetar.
efãºurare de forþe mondiale pe 8 ha
D
India, Israel, Italia, Norvegia, Republica Moldova, România, Rusia, Ukraina, Ungaria etc.
salvarea planetei ºi a definirii locului României în context planetar cu condiþia trezirii spiritului strãmoºesc,
prof.univ.Universitatea Europeana; - Grand Dama de Malta Graziella Martinelli, Italia –
La festivalul ”Renaºterea Planetei”, care va începe sâmbãtã, ºi-au anunþat participarea oameni de ºtiinþã dintr-o largã paletã de domenii, dar ºi responsabili ai unor state din Europa, ºi nu numai, din þãri precum Australia, Austria, Canada, Croaþia, Elveþia, Franþa,
Evenimentul se desfãºoarã pe 8 ha, 1 000 mp sunt destinaþi conferinþelor ºi echipelor de lucru. Festivalul este unul extrem de complex desfãºurându-se pe ºapte secþiuni, dintre care ºase secþiuni se vor desfãºura în paralel, iar cea de-a 7-a secþie – ”ªamanism ºi celebrãri ancestrale” se desfãºoarã în aer liber. Programul acþiunii este amplu, un adevãrat tur de forþã al luptãtorilor pentru
ai bine de douã luni de zile acordeonistul Jan Drosu a rãmas fãrã „serviciu” dupã ce acordeonul i s-a stricat ºi n-a avut bani sã-l repare.
M
Acordeonistul care-ºi câºtigã pâinea de pe urma „cântãrilor” þinute în centrul Petroºaniului, abia a mai rãzbit timp de douã luni dupã ce acordeonul i s-a stricat ºi s-a vãzut fãrã vreo soluþie de a mai face
cel al Focului Sacru al Dacilor ºi al legilor lui Zamolxis, proiecte susþinute ºi de înalte feþe bisericeºti, dar ºi de asociaþii multiple printre care ºi Asociaþia Cuviosului Arsenie Boca, de la Brad. Doar la Secþiunea Bioetica Planetarã participã un numãr impresionant de personalitãþi, cum sunt: - Ambasador Iuliana Gorea Costin, Republica Moldova –
purtãtoarea de cuvânt a Ordinului Cavalerilor din Malta; - Guido Frigo, Representant All Together pentru Italia - Alexandru Pavel Tokar, Presedinte Asociaþia ”Setras”, Reprezentant All Together în România; - Economist Patrick Vergani - Economia e spiritualita, Elveþia; - Dr.Vasile Pãun - Cum aducem în manifestare
comunitãþile bunãstãrii? - Mariana Dragomir & Vasile Pãun – Workshop – Idei ºi exerciþii pentru un salt cuantic de conºtiinþã, România - ing.Paul Ionescu: Am fost si vom fi – Infinitatea timpului finit. România - Conf. dr. ing. Victoria Cotorobai, Universitatea Tehnica GHEORGHE Asachi din Iaºi, (cu grup de studenþi) - Giuliani Gianluca, Workshop Reset - Italia - Jurnalist Vladimir Brilinski – strajerul cetãþilor dacice din munþii Oraºtiei. România - Psih. scriitor Dan Oltean – cercetãtor: Istoria ºi cultura dacilor. România etc. - La secþiunea UNIFICAREA CODEXURILOR: Sincronarul Mayas, Codul Dragonului, Astrologia, Diferite Tradiþii, participã printre mulþi alþi specialiºti: Avocat Antonio Giachetti – Purtãtorul de cuvânt Mayapan, Sincronarul Mayas, Workshop, Italia; Victor Ovidiu Cosbuc – Preºedinte al Fundatiei All Together, Codul Dragonului, Romania. Programul în complexitatea sa poate fi gãsit pe http://www.setras.ro/2012 /05/proiect-program2/#more-198
arpaþii, echilibru strategic mondial
C
O secþiune de o importanþã majorã este cea a ECOLOGIE UMANÃ & FREE ENERGY, în cadrul cãreia cercetãtori, scriitori ºi traducãtori români ºi strãini vor lansa ºi vor prezenta cãrþi rare în care au fost adunate toate cercetãrile de gen, de ani ºi ani. Despre scopul acestei manifestãri ne-a dat detalii Alexandru Pavel Tokar,
Presedinte Asociaþia ”Setras” Deva, Reprezentant All Together în România. ”Scopul este acela de a milita pentru construire,în acest secol 21, o societate globalã dreaptã, durabilã ºi pacifistã. Toatã acþiunea cautã sã inspire în toþi oamenii un nou sens al independenþei globale ºi de responsabilitate împarþitã pentru starea de bine a întregii familii umane, a unei mari societãþi a vieþii, ºi a
viitoarelor generaþii. Este o viziune a speranþei ºi un apel la acþiune. Toate acestea sunt cuprinse în Carta Terrei. Sunt bucuros cã în România - ºi mai ales în judeþul nostru - se petrec lucruri cu adevãrat importante. Da, avem o þarã minunatã! ªi oamenii sunt minunaþi, însã sunt nãuciþi de tot rãul care se etaleazã zilnic ºi pur ºi simplu uitã sã trãiascã pentru ei ºi pentru semeni. Scopul nostru, al celor de la Setras este trezirea conºtiinþei naþionale ºi regãsirea locului ”de drept” a României între popoarele lumii. Iniþial, acest Summit Mondial trebuia sã se þinã la Casa Poporului, în Bucureºti, de unde s-a ºi primit acceptul, dar nu s-a dorit sub nici o formã, nici
mãcar tangenþial, implcarea politicului în aceastã acþiune de dimensiuni planetare. Ca urmare, Marea Britanie a preluat desfãºurarea componentei principale, iar la noi în România, respectiv în judeþul nostru, are loc Festivalul planetar al Summit-ului Terra 3. Faptul cã acest Summit se desfãºoarã anul acesta într-un cartier vechi, lângã Brad – Bardava, în vechea denumire
- este foarte împortant pentru România, pentru români. A fost propusã Transilvania, în inima Carpaþilor, ca loc de desfãºurare a Summit-ului Planetar Terra 3, întrucât Europa, România, Transilvania, Carpaþii reprezintã zona de întâlnire dintre Orient ºi Occident, teren fertil pentru stabilirea unui echilibru strategic mondial” – a declarat Alexandru Tokar, preºedinte SETRAS Deva. La finalul Festivalului ”Renaºterea Planetei” se va emite un document care va fi trimis tuturor organizaþiilor modiale cu putere de decizie ºi influenþã în schimbarea abordãrilor planetate, începând cu UNESCO, statele lumii ºi încheind cu ONU. Ileana FIRÞULESCU
Tr u b a d u r u l P e t r o º a n i u l u i a r e v e n i t l a m u n c ã bani de pâinea zilnicã. Jan a refuzat sã iasã la cerºit ºi pentru a-ºi face rost de banii necesari pentru reparaþia instrumentului muzical, a muncit cu ziua pe unde a apucat. „Am muncit cu ziua ºi uitaþi-vã la mâinile mele. Asta e viaþa, am muncit pe nimic dar n-am avut ce face. Trebuia sã fac ceva pentru a avea de mâncare la copilaºii mei”, a spus trubadurul. Acordeonistul a reuºit cu chiu cu vai sã-ºi
repare instrumentul ºi acum þine din nou „serenade” trecãtorilor ori prietenilor cu care mai schimbã o vorbã când ies la cumpãrãturi ºi trec pe la el. Acordeonistul Jan Drosu are 42 de ani ºi în urmã cu circa cinci ani de zile a ajuns o celebritate dupã ce s-a dus la Administraþia Financiarã ºi ºi-a scos autorizaþie de liber profesionist. Bãrbatul era zilnic ridicat de poliþiºti de pe strãzile din
Petroºani unde cântã la acordeon ºi acuzat cã cerºeºte. Drosu recunoaºte cã apeleazã la mila trecãtorilor însã nu cerºeºte.
„Eu nu trag de oameni, nu mã vait ºi pentru banii pe care-i lasã oamenii în cutia acordeonului prestez un serviciu. Le cânt ºi astfel
le mulþumesc”, spune Jan. Bãrbatul s-a apucat de cântat pe strãzi dupã ce a suferit de o boalã grea care nu l-a mai lãsat sã munceascã. Are
trei copii minori ºi este o atracþie localã când iese la cântat pe strãzile din „capitala” Vãii Jiului. Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 iulie 2012
8 Cultura & Traditii
Cultura & Traditii 9
Sântilie (Sfântul Ilie) sau
Suirea la Cer, cu cãruþa de foc, a Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul þii închise ferestrele ºi uºile caselor, ca sã nu se strecoare dracii înãuntru ºi Sfântul Ilie sã trãsneascã casa. ªi cum dracul trage mai mult la carpen, este bine sã-þi clãdeºti locuinþa din alte esenþe sau sã nu te adãposteºti în pãdure pe sub carpeni. Aºa cã, în vreme de furtunã, este bine sã stai în poieni ºi mai bine te plouã decât sã tragi la adãpost ca dracii. Soluþia: sã-þi faci cruce cât mai des, pentru cã Dumnezeu te apãrã. El i-a
fântul Ilie, sãrbãtorit la 20 iulie, este unul dintre cei mai temuþi sfinþi, la momârlani ca ºi în alte pãrþi. La momârlani, probabil, ºi datoritã faptului cã în munþi, trãsnetul loveºte destul de des. Se pare cã, la început, cultul lui Sântilie a fost dedicat unui zeu solar precreºtin, cu atribute asemãnãtoare Sfântului Ilie, creºtin, a cãrui sãrbãtorire a fost suprapusã peste vechiul cult.
S
Ziua de 20 iulie reprezintã „«suirea la Cer, cu cãruþa de foc, a Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul». Despre Sfântul Ilie se spune cã a fãcut multe minuni, precum: aceea de a opri ploaia cu cuvântul sãu, de a coborî foc din cer ºi de a învia morþi. Se mai spune cã a fost luat la cer într-un car de foc ºi cã la Schimbarea la faþã a stat înaintea lui Hristos . Observaþiile populare aratã cã rareori se întâmplã ca de Sfântul Ilie sã nu plouã, cel mai adesea cu
tunete ºi fulgere. Momârlanii considerã cã Sf Ilie are ºapte tunuri: de ploaie, de secetã, de bãtãlie, de moarte, de boli, de holerã, de foamete. Feþele bisericeºti spun despre Sfântul Ilie cã: „În fiecare an, la 20 iulie, Biserica Ortodoxã îl prãznuieºte pe Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, despre care se zice cã a trãit in secolul al IX-lea î. Hr. Se mai spune despre el cã de mic a avut o atitudine deosebitã cu privire
la religie, adoptând o conduitã monahalã, ducându-ºi zilele în post, rugãciune ºi castitate. Prin mai multe minuni, l-a fãcut pe regele Ahab sã renunþe la viaþa sa nelegiuitã, sã facã lucruri bune, sã fie chibzuit ºi cu dragoste faþã de semeni. În tradiþia Bisericii, pentru conduita sa exemplarã, pentru viaþa sa fãrã de pãcat, pentru suferinþele ºi faptele sale extraordinare, Sfântul Prooroc Ilie s-a înãlþat la Cer cu tot cu trup, fãrã a muri. În tradiþia românilor, la sfârºitul lumii are sã vie ºi Sântilie pe pãmânt, ca sã primeascã moarte.” Despre atribuþiile lui ºi despre tradiþii legate de ziua lui Petre Gh. Fãgaº spune: „Prorocul Ilie (…) este considerat de creºtini unul dintre cei mai mari sfinþi. Minunile fãcute în timpul vieþi l-au trecut în rândul sfinþilor. În România, imaginea profetului Ilie este legatã de fenomenele meteorologice, pentru cã sfântul rãzboinic al calendarului ortodox a fost investit de
popor cu atributele zeilor – tunetele ºi fulgerele. Precum Zeus, el mâna un car de foc în timpul furtunilor ºi îºi trimitea fulgerele cãtre diavoli ºi pãcãtoºi, iar la car sunt înhãmaþi doi sau patru cai albi cu aripi. Sus, pe cer, Ilie aleargã printre nori, tunã, fulgerã ºi trãsneºte, iar dracii speriaþi se ascund pe pãmânt care pe unde pot – unii prin pomi, pe sub acoperiºuri, sau chiar în animale, aºa cã Sfântul Ilie, în dorinþa sa de a prãpãdi tot neamul diavolesc, fulgera ºi arborii, oamenii, animalele sau casele unde vedea dracii pitiþi. Þãranii povestesc cã, atunci când era tânãr aprig, sfântul trãsnea atât de puternic, de plesnea copilul în burta mamei. Speriat cã poate distruge lumea, Dumnezeu i-a luat mâna dreaptã sau l-a asurzit, dar nici aºa Ilie nu s-a ostoit din a fugãri ºi omorî dracii. Numai cã acum þine biciul de foc cu mâna stângã. Bãtrânele te sfãtuiesc ca în vreme de furtunã, sã
zis lui Ilie, când i-a înmânat biciul de foc: “Ilie, în toate sã dai, dar în cruce nouã sã nu dai!”. Aºa cã atunci când plouã sau fulgerã, þãranii cred cã Ilie se plimbã pe cer în carul lui de foc. Tot el are puterea de a opri sau a revãrsa ploaia. Ziua este numitã ºi Sântilie ºi este prilej potrivit de a organiza vestitele Nedei ºi Sântilii. Ritualul serbãrilor are descântece pentru prevenirea sau îndepãrtarea vijeliilor, grindinei ºi ploilor
Sf. Proroc Ilie, picturã muralã în Tunelul Calendarului Creºtin Ortodox, Straja
torenþiale. Înaintea acestei sãrbãtori se încheie obiceiurile de invocare a ploilor.” Tot despre Sfântul Ilie, Ioan Lascu, în Tradiþii care dispar. Comunitatea momârlanilor din zona Petroºani, afirmã: „Spun þãranii cã Sfântul Ilie se plimbã pe cer într-un car care, pentru a nu aluneca, are niºte cuie pe roþi. Aceste cuie gãuresc cerul, iar apa se scurge pe pãmânt sub formã de ploaie. Alte credinþe strãvechi afirmã cã Sf. Ilie este stãpânul unei fiinþe puternice, numitã „sorb”. Acesta bea apele (uneori chiar le seacã), sau soarbe broaºte ºi balauri. Aºa explica poporul ºi ploile cu broaste. Bunicile povestesc cã acest sfânt aºteaptã întotdeauna nerãbdãtor ziua sa, întrebându-l pe Dumnezeu când va fi aceasta. Domnul însã, ºtiind cã de bucurie sfântul va plesni nãpraznic din biciul sãu neiertãtor, prãpãdind omenirea, îl tot amãgeºte, spunându-i „Va veni, Ilie, va veni...” Dupã câteva zile, Dumnezeu îi rãspunde sfântului cã ziua sa a trecut deja, iar Ilie se supãrã ºi trimite pe pãmânt ploi, trãsnete ºi fulgere; acestea sunt ploile „de dupã Sântilie”. La fel ca în toate sãrbãtorile populare importante, oamenii nu ar trebui sã lucreze, mai ales, pentru crescãtorii de animale, la fân. „Desigur cã de sãrbãtorile religioase, inclusiv duminicile, nimeni nu lucreazã la fân. Sunt respectate chiar unele sãrbãtori pe stil vechi, cum ar fi Sf. Ilie pe vechi (2 august) pentru cã
puterea prorocului este atât de mare, încât înfioarã pe oricare credincios.” Momârlanii spun cã dacã de Sf. Ilie bate piatra, dupã aceea nu mai este pericol de piatrã; iar dacã va tuna în aceastã zi, se spune cã alunele ºi nucile vor fi viermãnoase. Cum mãrul este pomul Sfântului, se duc mere la bisericã ºi de-abia apoi se mãnâncã. Tot acum se organizeazã nedei în munþi, (de exemplu, nedeia de la Bãniþa), pãstorii separã berbecii de oi, se culeg plante de leac ºi se fac descântece - dupã cum afirmã Ursuþa Paul pentru a þine departe ploile, grindina, trãsnetele ºi celelalte forþe ale naturii aflate în puterea lui Sântilie. Pentru momârlani, Sfântul Ilie înseamnã mijlocul verii, dar ºi al sezonului pastoral care începe la Sângiorz ºi se terminã la Sânmedru. Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan
V-AÞI ARS!
Cronicã rimatã
Este varã-n cod de ciuºcã, dinspre galben înspre roºu, De vã arde fãrã milã beciul, frigiderul, coºu`‚ Vi se uscã pe-ndelete gura, nãrile, plãmânii Pân-apare codul vânãt: aþi ghicit? codul minciunii ! Biet poporul se târãºte suferind în caniculã Jocul vitreg al puterii ºi miºcarea-i de pendulã, Care-n loc sã vã îmbie cãtre pivniþe ºi crame , Vã vrea referendoandri ºi, clar, referendodame... Are grijã guvernantul?!...cu decrete suzerane Schimbã pãlãria, bascul, pe... gugiucuri ºi turbane ªi la bãºtinaºul nostru, dac juma’ , restul roman , Sã-i punã „de post” la gurã, ca la turci în ramadan . Þara va muþi cu totul; ca-n butoi la Diogene , Câte-un iubitor de ºpriþuri ºi-nclinãri carteziene Se va pitula sub ºorþul vrunei chelneriþiene Sã nu-l dibuie nevasta susþinând...prolegomene Cum o damã pe centurã (stadion – cale feratã ! ) , Vrând s-agaþe în vitezã patrula ... nud îmbrãcatã , De intrarã-n draci ºoferii, naviganþii, trecãtorii... Soarele, prins cu „ochiade”,-ºi trase peste frunte norii ! Noi ? ne tragem de la dreapta cãtre stânga, spre Bering, Unde rubla-n contrabandã ni se schimbã pe-un ºiling: Sã avem de-o îngheþatã ºi-un pahar de tescovinã, C-aºa-i viaþa-n codul roºu, kak-de-pleasna, deci... divinã! Ioan Dan Bãlan
Pârlele (Pârliile) - surorile lui Sântilie Momârlanii sãrbãtoresc în felul lor , în 21 iulie, ceea ce ºi în alte pãrþi ale þãrii poartã numele de Pârlele, sau Pârliile, considerate a fi surorile lui Sântilie, dupã cum atestã mai mulþi informatori. Cu atât mai mult cu cât sãrbãtorile dedicate feririi de foc, de trãsnete, de secetã, de distrugerea vitelor ºi recoltelor, de foamete, sunt întotdeauna respectate cu mare strãºnicie. Aºa cum s-a vãzut ºi cu
alte ocazii, existã diferenþe de la sat la sat, de la zonã la zonã. În unele pãrþi se þin trei zile, începând cu Sântilie, adicã 20-22. În alte pãrþi, unde prãpãdul fãcut de trãsnete a fost mai mare, se þin chiar mai multe zile, ºapte zile, sau chiar o sãptãmânã înainte ºi una dupã Sântilie. Dar, în cele mai multe cazuri, Pârlelor le este dedicatã ziua de 21 iulie. „Pe vremuri, puþine zile de peste an erau aºtep-
tate cu o aºa mare teamã ca cele trei sau ºapte zile cunoscute sub numele de Pârlii sau Pârlele, se spunea cã Pârliile ar fi niºte surori de ale lui Sântilie, cei care nu le þineau zilele asistând neputincioºi cum aceste creaturi diabolice le…pârleau recoltele sau trupurile.” – afirmã Marcel Lutic în Timpul sacru. Sãrbãtorile de altãdatã. De asemenea, despre semnificaþiile generale ale acestei sãrbãtori, se mai
afirmã: „În imaginaþia popularã, surorile lui Sântilie sunt Pârliile, Panteliile ºi Pãliile ºi câteodatã mai apar ºi Opârliile, care nu au altceva de fãcut decât de a pãli ºi pârli vegetaþia, de unde ºi numele pe care le poartã. Astfel, Pârliile sunt trei fãpturi îngrozitoare, care se rãzbunã cu incendii, dacã nu li se respectã zilele lor ºi anume 20-22 iulie, prin interdicþia ca femeile sã facã anumite
munci. Panteliile sunt reprezentãri meteorologice nãprasnice, ce au zilele de 13 ºi 27 iulie care trebuiesc, de asemenea, respectate. Pãliile se þin, de asemenea, de cãtre femei care, o datã ce încalcã interdicþia, sunt pedepsite cu incendii. Sântilie, împreunã cu fraþii ºi surorile sale, desemneazã perioada cea mai toridã a anului, între 13 ºi 27 iulie.” Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 iulie 2012
8 Cultura & Traditii
Cultura & Traditii 9
Sântilie (Sfântul Ilie) sau
Suirea la Cer, cu cãruþa de foc, a Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul þii închise ferestrele ºi uºile caselor, ca sã nu se strecoare dracii înãuntru ºi Sfântul Ilie sã trãsneascã casa. ªi cum dracul trage mai mult la carpen, este bine sã-þi clãdeºti locuinþa din alte esenþe sau sã nu te adãposteºti în pãdure pe sub carpeni. Aºa cã, în vreme de furtunã, este bine sã stai în poieni ºi mai bine te plouã decât sã tragi la adãpost ca dracii. Soluþia: sã-þi faci cruce cât mai des, pentru cã Dumnezeu te apãrã. El i-a
fântul Ilie, sãrbãtorit la 20 iulie, este unul dintre cei mai temuþi sfinþi, la momârlani ca ºi în alte pãrþi. La momârlani, probabil, ºi datoritã faptului cã în munþi, trãsnetul loveºte destul de des. Se pare cã, la început, cultul lui Sântilie a fost dedicat unui zeu solar precreºtin, cu atribute asemãnãtoare Sfântului Ilie, creºtin, a cãrui sãrbãtorire a fost suprapusã peste vechiul cult.
S
Ziua de 20 iulie reprezintã „«suirea la Cer, cu cãruþa de foc, a Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul». Despre Sfântul Ilie se spune cã a fãcut multe minuni, precum: aceea de a opri ploaia cu cuvântul sãu, de a coborî foc din cer ºi de a învia morþi. Se mai spune cã a fost luat la cer într-un car de foc ºi cã la Schimbarea la faþã a stat înaintea lui Hristos . Observaþiile populare aratã cã rareori se întâmplã ca de Sfântul Ilie sã nu plouã, cel mai adesea cu
tunete ºi fulgere. Momârlanii considerã cã Sf Ilie are ºapte tunuri: de ploaie, de secetã, de bãtãlie, de moarte, de boli, de holerã, de foamete. Feþele bisericeºti spun despre Sfântul Ilie cã: „În fiecare an, la 20 iulie, Biserica Ortodoxã îl prãznuieºte pe Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, despre care se zice cã a trãit in secolul al IX-lea î. Hr. Se mai spune despre el cã de mic a avut o atitudine deosebitã cu privire
la religie, adoptând o conduitã monahalã, ducându-ºi zilele în post, rugãciune ºi castitate. Prin mai multe minuni, l-a fãcut pe regele Ahab sã renunþe la viaþa sa nelegiuitã, sã facã lucruri bune, sã fie chibzuit ºi cu dragoste faþã de semeni. În tradiþia Bisericii, pentru conduita sa exemplarã, pentru viaþa sa fãrã de pãcat, pentru suferinþele ºi faptele sale extraordinare, Sfântul Prooroc Ilie s-a înãlþat la Cer cu tot cu trup, fãrã a muri. În tradiþia românilor, la sfârºitul lumii are sã vie ºi Sântilie pe pãmânt, ca sã primeascã moarte.” Despre atribuþiile lui ºi despre tradiþii legate de ziua lui Petre Gh. Fãgaº spune: „Prorocul Ilie (…) este considerat de creºtini unul dintre cei mai mari sfinþi. Minunile fãcute în timpul vieþi l-au trecut în rândul sfinþilor. În România, imaginea profetului Ilie este legatã de fenomenele meteorologice, pentru cã sfântul rãzboinic al calendarului ortodox a fost investit de
popor cu atributele zeilor – tunetele ºi fulgerele. Precum Zeus, el mâna un car de foc în timpul furtunilor ºi îºi trimitea fulgerele cãtre diavoli ºi pãcãtoºi, iar la car sunt înhãmaþi doi sau patru cai albi cu aripi. Sus, pe cer, Ilie aleargã printre nori, tunã, fulgerã ºi trãsneºte, iar dracii speriaþi se ascund pe pãmânt care pe unde pot – unii prin pomi, pe sub acoperiºuri, sau chiar în animale, aºa cã Sfântul Ilie, în dorinþa sa de a prãpãdi tot neamul diavolesc, fulgera ºi arborii, oamenii, animalele sau casele unde vedea dracii pitiþi. Þãranii povestesc cã, atunci când era tânãr aprig, sfântul trãsnea atât de puternic, de plesnea copilul în burta mamei. Speriat cã poate distruge lumea, Dumnezeu i-a luat mâna dreaptã sau l-a asurzit, dar nici aºa Ilie nu s-a ostoit din a fugãri ºi omorî dracii. Numai cã acum þine biciul de foc cu mâna stângã. Bãtrânele te sfãtuiesc ca în vreme de furtunã, sã
zis lui Ilie, când i-a înmânat biciul de foc: “Ilie, în toate sã dai, dar în cruce nouã sã nu dai!”. Aºa cã atunci când plouã sau fulgerã, þãranii cred cã Ilie se plimbã pe cer în carul lui de foc. Tot el are puterea de a opri sau a revãrsa ploaia. Ziua este numitã ºi Sântilie ºi este prilej potrivit de a organiza vestitele Nedei ºi Sântilii. Ritualul serbãrilor are descântece pentru prevenirea sau îndepãrtarea vijeliilor, grindinei ºi ploilor
Sf. Proroc Ilie, picturã muralã în Tunelul Calendarului Creºtin Ortodox, Straja
torenþiale. Înaintea acestei sãrbãtori se încheie obiceiurile de invocare a ploilor.” Tot despre Sfântul Ilie, Ioan Lascu, în Tradiþii care dispar. Comunitatea momârlanilor din zona Petroºani, afirmã: „Spun þãranii cã Sfântul Ilie se plimbã pe cer într-un car care, pentru a nu aluneca, are niºte cuie pe roþi. Aceste cuie gãuresc cerul, iar apa se scurge pe pãmânt sub formã de ploaie. Alte credinþe strãvechi afirmã cã Sf. Ilie este stãpânul unei fiinþe puternice, numitã „sorb”. Acesta bea apele (uneori chiar le seacã), sau soarbe broaºte ºi balauri. Aºa explica poporul ºi ploile cu broaste. Bunicile povestesc cã acest sfânt aºteaptã întotdeauna nerãbdãtor ziua sa, întrebându-l pe Dumnezeu când va fi aceasta. Domnul însã, ºtiind cã de bucurie sfântul va plesni nãpraznic din biciul sãu neiertãtor, prãpãdind omenirea, îl tot amãgeºte, spunându-i „Va veni, Ilie, va veni...” Dupã câteva zile, Dumnezeu îi rãspunde sfântului cã ziua sa a trecut deja, iar Ilie se supãrã ºi trimite pe pãmânt ploi, trãsnete ºi fulgere; acestea sunt ploile „de dupã Sântilie”. La fel ca în toate sãrbãtorile populare importante, oamenii nu ar trebui sã lucreze, mai ales, pentru crescãtorii de animale, la fân. „Desigur cã de sãrbãtorile religioase, inclusiv duminicile, nimeni nu lucreazã la fân. Sunt respectate chiar unele sãrbãtori pe stil vechi, cum ar fi Sf. Ilie pe vechi (2 august) pentru cã
puterea prorocului este atât de mare, încât înfioarã pe oricare credincios.” Momârlanii spun cã dacã de Sf. Ilie bate piatra, dupã aceea nu mai este pericol de piatrã; iar dacã va tuna în aceastã zi, se spune cã alunele ºi nucile vor fi viermãnoase. Cum mãrul este pomul Sfântului, se duc mere la bisericã ºi de-abia apoi se mãnâncã. Tot acum se organizeazã nedei în munþi, (de exemplu, nedeia de la Bãniþa), pãstorii separã berbecii de oi, se culeg plante de leac ºi se fac descântece - dupã cum afirmã Ursuþa Paul pentru a þine departe ploile, grindina, trãsnetele ºi celelalte forþe ale naturii aflate în puterea lui Sântilie. Pentru momârlani, Sfântul Ilie înseamnã mijlocul verii, dar ºi al sezonului pastoral care începe la Sângiorz ºi se terminã la Sânmedru. Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan
V-AÞI ARS!
Cronicã rimatã
Este varã-n cod de ciuºcã, dinspre galben înspre roºu, De vã arde fãrã milã beciul, frigiderul, coºu`‚ Vi se uscã pe-ndelete gura, nãrile, plãmânii Pân-apare codul vânãt: aþi ghicit? codul minciunii ! Biet poporul se târãºte suferind în caniculã Jocul vitreg al puterii ºi miºcarea-i de pendulã, Care-n loc sã vã îmbie cãtre pivniþe ºi crame , Vã vrea referendoandri ºi, clar, referendodame... Are grijã guvernantul?!...cu decrete suzerane Schimbã pãlãria, bascul, pe... gugiucuri ºi turbane ªi la bãºtinaºul nostru, dac juma’ , restul roman , Sã-i punã „de post” la gurã, ca la turci în ramadan . Þara va muþi cu totul; ca-n butoi la Diogene , Câte-un iubitor de ºpriþuri ºi-nclinãri carteziene Se va pitula sub ºorþul vrunei chelneriþiene Sã nu-l dibuie nevasta susþinând...prolegomene Cum o damã pe centurã (stadion – cale feratã ! ) , Vrând s-agaþe în vitezã patrula ... nud îmbrãcatã , De intrarã-n draci ºoferii, naviganþii, trecãtorii... Soarele, prins cu „ochiade”,-ºi trase peste frunte norii ! Noi ? ne tragem de la dreapta cãtre stânga, spre Bering, Unde rubla-n contrabandã ni se schimbã pe-un ºiling: Sã avem de-o îngheþatã ºi-un pahar de tescovinã, C-aºa-i viaþa-n codul roºu, kak-de-pleasna, deci... divinã! Ioan Dan Bãlan
Pârlele (Pârliile) - surorile lui Sântilie Momârlanii sãrbãtoresc în felul lor , în 21 iulie, ceea ce ºi în alte pãrþi ale þãrii poartã numele de Pârlele, sau Pârliile, considerate a fi surorile lui Sântilie, dupã cum atestã mai mulþi informatori. Cu atât mai mult cu cât sãrbãtorile dedicate feririi de foc, de trãsnete, de secetã, de distrugerea vitelor ºi recoltelor, de foamete, sunt întotdeauna respectate cu mare strãºnicie. Aºa cum s-a vãzut ºi cu
alte ocazii, existã diferenþe de la sat la sat, de la zonã la zonã. În unele pãrþi se þin trei zile, începând cu Sântilie, adicã 20-22. În alte pãrþi, unde prãpãdul fãcut de trãsnete a fost mai mare, se þin chiar mai multe zile, ºapte zile, sau chiar o sãptãmânã înainte ºi una dupã Sântilie. Dar, în cele mai multe cazuri, Pârlelor le este dedicatã ziua de 21 iulie. „Pe vremuri, puþine zile de peste an erau aºtep-
tate cu o aºa mare teamã ca cele trei sau ºapte zile cunoscute sub numele de Pârlii sau Pârlele, se spunea cã Pârliile ar fi niºte surori de ale lui Sântilie, cei care nu le þineau zilele asistând neputincioºi cum aceste creaturi diabolice le…pârleau recoltele sau trupurile.” – afirmã Marcel Lutic în Timpul sacru. Sãrbãtorile de altãdatã. De asemenea, despre semnificaþiile generale ale acestei sãrbãtori, se mai
afirmã: „În imaginaþia popularã, surorile lui Sântilie sunt Pârliile, Panteliile ºi Pãliile ºi câteodatã mai apar ºi Opârliile, care nu au altceva de fãcut decât de a pãli ºi pârli vegetaþia, de unde ºi numele pe care le poartã. Astfel, Pârliile sunt trei fãpturi îngrozitoare, care se rãzbunã cu incendii, dacã nu li se respectã zilele lor ºi anume 20-22 iulie, prin interdicþia ca femeile sã facã anumite
munci. Panteliile sunt reprezentãri meteorologice nãprasnice, ce au zilele de 13 ºi 27 iulie care trebuiesc, de asemenea, respectate. Pãliile se þin, de asemenea, de cãtre femei care, o datã ce încalcã interdicþia, sunt pedepsite cu incendii. Sântilie, împreunã cu fraþii ºi surorile sale, desemneazã perioada cea mai toridã a anului, între 13 ºi 27 iulie.” Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan
10 Diverse
CONVOCATOR În temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 27 iulie 2012, ora 11oo, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind încetarea înainte de termen a unor man-
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 iulie 2012
date de consilieri judeþeni; 2. Proiect de hotãrâre privind validarea unor mandate de consilieri judeþeni; 3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei, statului de funcþii ºi a Regulamentului de organizare ºi funcþionare ale aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara; 4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi a statului de funcþii ale Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva; 5. Proiect de hotãrâre privind propunerea de înfiinþare a Centrului de
Sãnãtate Multifuncþional Cãlan; 6. Proiect de hotãrâre privind actualizarea Programului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate valabil pentru perioada 01.07.2008 – 30.04.2013; 7. Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate speciale; 8. Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetelor aflate în autoritatea Consiliului Judeþean
Hunedoara întocmite pe secþiunile de funcþionare ºi dezvoltare pentru trimestrul II al anului 2012; 9. Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetului împrumuturilor externe ºi interne ale Consiliului Judeþean Hunedoara; 10. Proiect de hotãrâre privind modificarea componenþei nominale a Comisiei pentru protecþia copilului Hunedoara; 11. Proiect de hotãrâre privind constituirea Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului ºi urbanism; 12. Proiect de hotãrâre pentru aprobarea Listei cuprinzând sistemele informaþionale specifice domeniului imobiliar-edilitar ºi bãncilor de date urbane – SISDIEBDU pe anul 2012, cu finanþare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, pentru Municipiul Petroºani ºi Municipiul Orãºtie;
13. Proiect de hotãrâre privind rectificarea bugetului propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2012; 14. Proiect de hotãrâre privind rectificarea bugetului de venituri ºi cheltuieli ale instituþiilor publice din subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 15. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2012 ale spitalelor publice de interes judeþean; 16. Proiect de hotãrâre privind solicitarea transmiterii unui teren în suprafaþã de 14.042 mp. din domeniul public al Comunei Sarmizegetusa ºi din administrarea Consiliului Local al Comunei Sarmizegetusa, în domeniul public al Judeþului Hunedoara ºi în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 17. Proiect de hotãrâre privind darea în adminis-
trarea Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva a unor bunuri aparþinând domeniului privat al Judeþului Hunedoara; 18. Proiect de hotãrâre pentru aprobarea Protocolului de dezmembrare, separare ºi stabilire a dreptului de proprietate asupra construcþiilor realizate în comun în cadrul obiectivului de investiþii ”Palat Administrativ al Judeþului”; 19. Proiect de hotãrâre privind aprobarea documentaþiei tehnico-economice pentru obiectivul de investiþii ”Amenajarea incintei, construire depozit lemn ºi platformã deºeuri menajere la C.I.A. Brãniºca”; 20. Proiect de hotãrâre privind desemnarea nominalã a 6 consilieri judeþeni ca membri ai Autoritãþii teritoriale de ordine publicã, organizatã la nivelul judeþului Hunedoara; Preºedinte, Mircea Ioan MOLOÞ
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
20 iulie 2012
Activitãþile sociale vor fi prioritare pentru tine în aceastã perioadã. Relaþia cu prietenii se va îmbunãtãþi considerabil ºi nu vor lipsi ocaziile de a petrece clipe excelente în compania acestora. Þi se va da ocazia sã revii asupra unei decizii.
Nu este exclus ca sã aparã un obstacol neaºteptat în calea finalizãrii unuia din proiectele tale, dar nu trebuie sã te impacientezise va gãsi cineva sã îþi dea o mânã de ajutor. În relaþia cu fiinþa iubitã, încearcã pe cât posibil sã eviþi discuþiile în contradictoriu.
Energia este sub nivelul obiºnuit, aºa cã nu este cazul sã te implici în prea multe activitãþi practice. Este bine sã ºtii cã va trebui sã faci faþã unor situaþii mai ciudate în aceastã perioadã. Este însã sigur cã te vei descurca de minune.
Comunicarea cu cei din jur decurge armonios, în ciuda faptului cã nu poþi renunþa la tendinþa de a fi cicãlitor. Eºti plin de energie, gata în orice moment sã te implici într-o nouã activitate. Eºti, de asemenea, mai autoritar.
Situaþia ta financiarã va înregistra o îmbunãtãþire în perioadã în aceastã zi, ceea ce te va face mai optimist. Cãminul va reprezenta un domeniu spre care se va îndrepta în mod special interesul tãu. Anturajul joacã un rol important în viaþa ta.
Ar fi bine sã nu încerci sã-þi impui punctele de vedere, mai ales cã pânã la urmã lucrurile vor ieºi aºa cum îþi doreºti. ªansa ta de a câºtiga bani existã, dar ea este legatã de drumuri. Vei face cheltuieli mari în compania persoanei iubite.
Energia este sub nivelul obiºnuit, aºa cã nu este cazul sã te implici în prea multe activitãþi practice. Este bine sã ºtii cã va trebui sã faci faþã unor situaþii mai ciudate în aceastã perioadã. Este însã sigur cã te vei descurca de minune.
Unele lucrãri pe care nu le-ai rezolvat la timp îþi vor rãpi mai mult timp decât ai putea crede. Capacitatea de concentrare va fi mai scãzutã, aºa cã evitã sã iei decizii importante. Este o perioadã în care ar fi bine sã þii cont de intuiþie.
În aceastã perioadã eºti ceva mai impulsiv, ceea ce te poate aduce în situaþia de a avea conflicte cu cei apropiaþi. Va fi mare agitaþie în familie pentru cã vor fi de pus la punct unele chestiuni de interes comun. Evitã conflictele personale.
Vei avea ocazia sã te vezi cu rude mai îndepãrtate pentru a pune la punct proiecte de interes comun. Ar putea sã aparã unele discuþii legate de bani; intervenþia unui prieten te va salva de la o disputã obositoare.
Încearcã sã nu te implici în activitãþi riscante, deoarece n-ar fi exclus sã ai o surprizã mai puþin plãcutã. Cel mai bine ar fi sã te orientezi spre cât mai multe activitãþi practice. ªi chestiunile domestice îþi vor consuma ceva mai mult timp.
S-ar putea sã ai unele probleme financiare, care sã nu îþi permitã sã te distrezi aºa cum þi-ai dori. Oricum, fii atent pe ce cheltuieºti banii. Interesul tãu pentru chestiunile sentimentale va fi destul de mare în aceastã perioadã.
Invatamint 11
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 iulie 2012
Liceul Industrial, ocupat doar pe jumãtate nscrierea absolvenþilor claselor a VIII – a la licee, continuã în întreg judeþul Hunedoara. Unitatea care are cele mai multe locuri rãmase neocupate este Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Petroºani. Aici mai sunt disponibile 78 de locuri – 16 pentru tehnicienii din industria textilã, 40 – pentru mecanicii auto ºi 22 – în construcþii.
Î
„În Petroºani, þinând cont de reducerea numãrului populaþiei, avem, pe an ce trece, tot mai puþini absolvenþi de clasa a VIII-a. În plus, sunt 5 licee, ceea ce ar putea explica faptul cã, pânã
acum, avem doar 90 de elevi înscriºi în anul I. Totuºi, sperãm ca pânã la încheierea înscrierilor (mai sunt 3 etape) sã ne completãm toate locurile pe care unitatea noastrã le are disponibile pentru anul ºcolar 2012 – 2013. Cred cã vom atrage elevi ºi din alte localitãþi ale Vãii Jiului, respectiv Petrila, Vulcan ºi Aninoasa. Pentru anul ºcolar viitor avem, ca intenþie, diversificarea ofertei educaþionale, fapt care ar putea atrage cãtre unitatea noastrã mai mulþi elevi”, a declarat Atena Vlãduceanu, director Colegiul Tehnic „D. Leonida” Petroºani. Oferta
din acest an, de la „Dimitrie Leonida”, adresatã liceenilor din anul I este de 168 de locuri. Dintre acestea, pânã miercuri, 18 iulie, doar 90 au fost ocupate. Mircea NISTOR
Au “picat” dar nu-i intereseazã orele de pregãtire levii de la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” din Petroºani nu sunt, deloc, interesaþi de orele de pregãtire gratuite pentru examenul de bacalaureat din toamnã.
E
Deºi profesorii au renunþat la concedii pentru a-i pregãti pe “picaþi” aceºtia nu se înghesuie sã se prezinte la pregãtirile suplimentare. “Avem elevi acare au declarat cã doresc sã vinã la pregãtiri dar avem ºi elevi care au precizat cã nu vor veni pentru cã ºi-au gãsit un loc de
muncã. Pânã una-alta, prezenþa elevilor la cursurile pregãtitoare este una destul de firavã, ca sã nu spun cã este egalã cu zero”, a precizat Atena Vlãduceanu, director Colegiul Tehnic “D. Leonida” Petroºani. Pe
de altã parte, ca o noutate, elevii care au fost eliminaþi anul trecut din examenul de Bacalaureat au dreptul sã se înscrie ºi sã participe la examenul de maturitate din aceastã toamnã. Mircea NISTOR
12 Turism
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 iulie 2012
Grãdina magicã de lângã Mânãstirea Colþ n Retezat, lângã Mânãstirea care poartã numele cetãþii dacice Colþ, îngrãditã de un lanþ format din brazi falnici crescuþi ca o fortãreaþã naturalã împotriva invadatorilor, existã o plantaþie despre care puþini ºtiu.
Î
Colþ cum mergi spre Râuºor, este poate cea mai mare „plantaþie” de „ceapa vrãjitoarelor” sau „usturoiul urºilor” cum i se mai spune plantei sãlbatice. Aici se întinde pe zeci de hectare ºi este grãdina preferatã a celor care ºtiu locul. Nici unul, cel puþin pânã acum, n-a îndrãznit sã ia mai mult
decât îi trebuie ºi oamenii sperã ca lucrurile sã nu se schimbe. Au mai fost ºi doritori de a scoate un profit pe piaþã din vânzarea plantei cu efecte miraculoase pentru om, dar cum au fost prinºi, au fost alungaþi. „Leurda este cerutã mai ales primãvara pentru cã cei mai mulþi oameni
Planta miraculoasã creºte în voie ºi chiar dacã este întâlnitã ºi în alte zone, nicãieri nu apare cum se întâmplã în „grãdina” de lângã lãcaºul de cult. Leurda, cãci despre ea este vorba, pune stãpânire pe un întreg versant al Retezatului, ca un covor viu aºternut din primãvarã ºi pânã toamna târziu. În zona Mânãstirii
ºtiu doar cã e un detoxifiant. Este mai mult de atât ºi nimeni nu este oprit sã-ºi culeagã frunze, flori ºi chiar rãdãcini pentru cã, deºi puþini ºtiu, leurda se poate consuma mai tot timpul anului. „Plantaþia” cum îmi place mie sã-i spun este în apropiere de Mânãstirea Colþ, treci podul peste apa ºi apoi pe deal e leurda. Acolo se face multã cât vezi cu ochii ºi acoperã un versant”, spune Alin, unul dintre cei care cunosc proprietãþile miraculoase ale leurdei din „grãdina” Râuºorului.
P
uþini ºtiu ce miracole ascunde
Aºa se face cã din primãvarã ºi pânã aproape de mijlocul verii, locuitorii de la poalele
Tabãrã internaþionalã la poale de Retezat ai mulþi tineri din strãinãtate se vor afla timp de douã sãptãmâni în Þara Haþegului unde participã la o tabãrã internaþionalã organizatã de Rotary Club Haþeg.
M
Tabãra la care vor participa 15 tineri din 10 þãri are drept scop promovarea culturalã, istoricã ºi a frumuseþilor naturale ale României, judeþului Hunedoara, ale Þãrii Haþegului ºi Retezatului. Manifestarea este derulatã în parteneriat cu Administraþia Parcului Naþional Retezat, Consiliul Judeþean Hunedoara, Serviciul Public Judeþean Salvamont Hunedoara ºi Asociaþia de Turism Retezatºi se deruleazã sub sigla Youth Exchange a Rotary International. „În ziua de sâmbãtã, 28 iulie 2012, ora 17.00, sunteþi invitaþii noºtri la Centrul de Vizitare a Parcului Naþional Retezat din Nucºoara, comuna Sãlaºu de Sus, la o cinã haiduceascã, alãturi de tinerii participanþi la tabãrã, care ne vor prezenta þãrile lor natale ºi cluburile Rotary sponsor. Alãturi de noi se vor afla reprezentanþii Districtului 2241 România ºi Republica Moldova, în frunte cu District Governor Radu Popescu, Past District Governor Ioan Sbârciu, Past District Governor Eric Ivan Bloch, Past District Governor Ovidiu Coº, precum ºi
reprezentanþii partenerilor noºtri în acest proiect”, precizeazã Adrian Sergiu Botca, preºedintele Rotary Club Haþeg. Organizatorii sperã ca dupã încheierea taberei de la
poalele Retezatului, tinerii participanþi sã devinã cu sprijinul Rotary Club Haþeg, cei mai buni ambasadori ai României. Maximilian GÂNJU
Retezatului îºi fac provizii de leurdã ºi zilnic cineva este de veghe în „grãdina” de lângã mãnãstire. „Cei mai mulþi îºi iau ºi o pun la frigider pentru iarnã. Este foarte bunã la salate, tratamente naturiste. Alþii vin doar sã o admire cât e în floare, pentru cã zici cã eºti într-o grãdinã imensã cu lãcrãmioare. Este un peisaj de vis ºi singura diferenþã e cã miroase a usturoi. Mai trece din când în când ºi ursul pentru cã este un mare amator de leurdã”, mai spune tânãrul. Leurda este folositã în bucãtãrie dar, neputând fi cultivatã, nu este la fel de popularã ca
alte plante „domesticite”. Leurda este consideratã un excelent purificator general al organismului ºi un tonifiant al sistemului imunitar, dar are ºi un efect pozitiv asupra sistemului nervos, tratând nervozitatea ºi depresia. Potrivit Wikipedia.ro, leurda este adesea folositã în alimentaþie mai ales în þãrile din vestul Europei ºi are proprietãþi curative dar ºi acþiune puternic antibacterialã. Frunzele sale mai pot avea acþiune antisepticã. Este rãspânditã în toatã Euroasia, în special estul Europei ºi Caucaz. Maximilian GÂNJU