CVJ, Nr. 164, Miercuri 11 iulie 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 164

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 11 iulie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Fiica viceprimarului Angela Stoica, Mihaela îºi împãrtãºea telefonic fanteziile sexuale

Un proiect aflat pe masa Guvernului riscã sã transforme Valea Jiului în deºert economic rocesul de restructurare P a Sistemului Energetic Naþional este unul foarte dificil pentru administraþia centralã ºi pentru actorii din sistem. Fiecare companie vrea sã-ºi asigure un viitor prosper, eventual în dauna altor companii.

>>> PAGINA A 3-A

Percheziþia informaticã din dosarul Stoica mai are de aºteptat rocurorii hunedoreni nu P au declanºat încã percheziþia informaticã în dosarul „Amantul familiei”, în care este cercetat penal poliþistul Adrian Sucilã pentru corupere sexualã, act sexual cu un minor ºi furt, iar fiica viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica, este acuzatã cã ar fi asistat la partidele de sex dintre Sucilã ºi fratele fetei.

>>> PAGINA A 5-A

Nãstase, omagiat pe Facebook, mai ceva ca la Cântarea României ai ceva ca la Cântarea României. Adrian Nãstase este omagiat pe Facebook într-o poezie ce aduce aminte extrem de bine de vremurile de tristã amintire.

M

upã 24 de ore petrecute în arest, fiica viceprimarului Angela Stoica, Mihaela, a fost pusã în libertate de procurorii hunedoreni, care au considerat cã fata nu reprezintã un pericol pentru societate. Totuºi, anchetatorii au decis sã aplice mãsura de a nu pãrãsi PAGINA A 5-A localitatea pe perioada cercetãrilor.

D

>>> PAGINILE 6-7

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 11 iulie 2012

Atenþie se trage!

Primãria municipiului Petroºani, aduce la cunoºtinþa populaþiei cã în zilele de

11 ªI 25 IULIE 2012, ÎNTRE ORELE 09.00 - 14.00, I.J.J. Hunedoara va executa ºedinþe de tragere în poligonul Maleia.

Pentru buna desfãºurare a acestor activitãþi ºi prevenirea accidentelor vã rugãm sã respectaþi urmãtoarele reguli din zona poligonului: - respectaþi tabliþele ºi panourile instalate pe cãile de acces spre poligon, fanionul roºu instalat pe stâlpul din adâncimea poligonului, precum ºi indicaþiile personalului militar aflat în pazã; - informaþi-vã asupra pericolului la care vã expuneþi la intrarea în zona poligonului pe timpul executãrii ºedinþelor de tragere.

SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT DEPOZIT Str. Lunca, Nr. 100, Preþ foarte avantajos Relaþii la tel.: 0372764439, 0254542472

TelVerde anticorupþie in aceastã sãptãmânã, putem reclama faptele de corupþie prin telefon.

Noul serviciu este funcþional de luni ºi aici pot fi pârâþi corupþii din Ministerul Finanþelor Publice (MFP).

D

Obiectivul acestui serviciu este acela de a acorda sprijin persoanelor care considerã cã au descoperit sau au fost afectate de acte de corupþie sau alte nereguli în activitatea MFP ºi a instituþiilor subor-

donate. Mãsura se înscrie în Planul naþional de acþiune pentru implementarea Strategiei naþionale anticorupþie 2012 – 2015.

Serviciul TelVerde Anticorupþie 0800800085 este destinat oamenilor care vor sã sesizeze nereguli, abateri sau acte de corupþie înfãptuite de cãtre funcþionari din cadrul Ministerului Finanþelor Publice ºi instituþiile subordonate, respectiv Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, Garda Financiarã, Autoritatea Naþionalã a Vãmilor, Autoritatea Naþionalã pentru

Restituirea Proprietãþilor ºi Comisia Naþionalã de Prognozã.

Acest serviciu pune gratuit ºi non-stop la dispoziþia cetãþenilor o cãsuþã vocalã, care preia automat apelurile.

Apelantului îi rãspunde un robot care, dupã mesajul introductiv, îi solicitã datele de identificare ºi îl roagã sã apese anumite taste pentru a fi direcþionat cãtre instituþia competentã în funcþie de obiectul sesizãrii.

Mesajele cetãþenilor vor fi preluate ºi înregistrate de cãtre un operator în timpul programului de lucru.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Plasa de stele (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele?

22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 La birou (s)

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Desire 12:45 Grupul Vouã (r) 13:00 Nu suntem blonde 14:00 Nu suntem blonde 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Trãieºti doar o singurã datã

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Lois ºi Clark (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Somnambul 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 Academia de poliþie 6 0:15 Pro Motor (r)

Prima TV 9:30 Iubiri secrete (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist pastila 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii - Pariu cu frica 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 M-a facut mama artist pastila 1:00 Focus (r)

TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Lumea modei 10:25 Omul ºi timpul (r) 11:50 Zoom 12:00 Pelerin (r) 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 15:30 Oameni ca noi (rep.)

16:00 Convieþuiri 16:50 Al zecelea regat 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Studio UEFA Champions League (live) 21:40 Fotbal: Chelsea - F.C. Barcelona (live) 23:50 Rezumatele zilei UEFA Champions League (live) 0:20 Al zecelea regat (r) 1:15 La vie en rose (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Economie 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 iulie 2012

Semnal de alarmã!

Un material apãrut în saptãmânalul “Pagina Întâia” sub semnãtura lui Tiberiu Szabo scoate la ivealã un protocol semnat de Ministerul Economiei

ºi Federaþia Naþionalã Mine Energie, federaþie din care face parte ºi sindicatul Muntele, protocol care acum este în fazã de proiect dar care dacã se pune în aplicare va atrage falimentul Vãii Jiului. Cu acceptul colegilor de la sãptãmânalul “Pagina Întâia” prezen-

tãm integral articolul pentru a atrage un semnal de alarmã ºi a arãta, încã o datã, cam care sunt jocurile ºi interesele unor sindicate care în Valea Jiului una le spun oamenilor, dar în realitate situaþia este alta.

Marius MITRACHE

Un proiect aflat pe masa Guvernului riscã sã transforme Valea Jiului în deºert economic P

rocesul de restructurare a Sistemului Energetic Naþional este unul foarte dificil pentru administraþia centralã ºi pentru actorii din sistem. Fiecare companie vrea sã-ºi asigure un viitor prosper, eventual în dauna altor companii.

Economia din Valea Jiului ar putea intra în faliment dacã prevederile unui protocol dintre Ministerul Economiei ºi Federaþia Naþionalã Mine Energie, aflat în stadiul de proiect, vor fi puse în aplicare, au declarat pentru ”Pagina Întâi” surse din industrie.

Protocolul se aflã în stadiul de propunere, cele douã pãrþi urmând a-ºi numi reprezentanþi într-o comisie de negociere.

Elementul care ar putea duce la o explozie socialã în judeþul Hunedoara este propunerea ca preþul pe care electrocentralele din Paroºeni ºi Deva urmeazã sã îl achite pentru huila din Valea Jiului sã fie de 85 de lei pe gigacalorie. În prezent, preþul plãtit pentru cãrbunele produs de Compania Naþionalã a Huilei este de 65 de lei pe gigacalorie. La acest preþ, cele

douã electrocentrale ies pe piaþã cu un preþ al energiei electrice de 290 lei/MWh. Preþul combustibilului reprezintã 75% din costul unui MWh. Unei creºteri cu 5 lei a gigacaloriei îi corespunde o creºtere cu 15 lei/MWh. Astfel, propunerea ca preþul cãrbunelui sã fie de 85 lei/gigacalorie ar duce la un preþ de 350 lei/MWh, ceea ce ar însemna ieºirea de pe piaþã a celor douã

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

electrocentrale ºi închiderea tuturor minelor, pentru cã nu vor mai avea comenzi. Electrocentralele din Deva ºi Paroºeni sunt singurele care funcþioneazã pe huilã cu o putere calorificã de 3.500 kcal/kg. ”Sperãm ca Ministerul sã nu ia decizii care sã conducã la închiderea Vãii Jiului. Orice creºtere de preþ la combustibil ar conduce implicit la creºterea preþului pentru 1 MW produs”, a declarat reprezentantul unui sindicat din Valea Jiului.

Sub aceeaºi pãlãrie Cele douã electrocentrale ºi Compania Naþionalã a Huilei (CNH) funcþioneazã în proprietatea ºi sub coordonarea Ministerului Economiei (MECMA). Din toamnã, electrocentralele ºi minele viabile din CNH urmeazã sã se uneascã într-o singurã societate, care se va numi Complexul Energetic Hunedoara (CEH). Minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani vor fi trecute într-o companie separatã, sub MECMA, ºi vor fi închise pânã în 2018, dacã nu vor fi cumpãrate de alþi investitori.

Minele considerate viabile, care vor face parte din viitorul gigant industrial, sunt Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni.

Complexul Energetic Hunedoara va funcþiona pe acelaºi principiu al integrãrii care a dus la proiectul de înfiinþare a Complexului Energetic Oltenia. Aceastã societate este formatã prin fuzionarea Complexului Energetic Turceni, Complexului Energetic

Rovinari, Complexului Energetic Craiova ºi Societãþii Naþionale a Lignitului Oltenia.

Sãptãmâna trecutã a apãrut însã o modificare de strategie a Guvernului Ponta, care nu va scoate la privatizare în acest an pachete minoritare din cele douã societãþi, în discordanþã cu planurile iniþiale convenite cu Fondul Monetar Internaþional. În afarã de acest element, proiectul de protocol mai conþine câteva subpuncte de interes maxim: Constituirea unei comisii formate din oficiali ai MECMA, patronate din minerit / energie ºi sindicate, pentru elaborarea unei strategii privind crearea de noi locuri de muncã în exploatarea resurselor miniere ºi energiei regenerabile Privatizarea unor pachete de 15-20% din CEO ºi CEH, statul român va rãmâne acþionar majoritar Facilitarea procedurii de expropriere pentru exploatarea lignitului Continuarea activitãþii la Cuprumin SA Abrud printr-o asociere în participaþiune între Asociaþia Salariaþilor ºi stat Creºterea salariilor în ritm cu inflaþia, participarea salariaþilor la profitul unitãþii în limita a 10% ºi vânzarea a 10% din acþiuni cãtre salariaþi Includerea în CEH ºi a celor trei mine de huilã care sunt considerate acum neviabile Demararea unui studiu de fezabilitate pentru producerea energiei electrice ºi termice pe combustibil gazos la EC Electro-

centrale Deva SA ºi studierea posibilitãþii de a include în CEH cele douã hidrocentrale din Judeþul Hunedoara Construirea unui nou grup energetic de minimum 250 MW la SC Electrocentrale Paroºeni Crearea unui parc industrial în oraºul Uricani, care sã preia toate activitãþile de suprafaþã ale exploatãrilor miniere – ateliere electromecanice, depozite etc. Întocmirea unui grafic privind angajarea de personal pentru minele viabile ºi analizarea posibilitãþilor de creºtere a producþiei de cãrbune, astfel încât sã poatã fi acoperit necesarul de cãrbune al SC Electrocentrale Paroºeni, redimensionatã dupã punerea în funcþiune a noului grup de 250 MW Rectificarea bugetarã la CNH va avea în vedere asigurarea fondurilor necesare pentru respectarea Contractului Colectiv de Muncã ºi a actelor adiþionale MECMA ºi Federaþia Naþionalã Mine Energie vor negocia un ”program social” pentru zonele miniere, care sã prevadã crearea de noi locuri de muncã ºi alternative economice, prin atragerea de investiþii private, în colaborare cu autoritãþile locale Societãþile subordonate MECMA vor susþine financiar activitãþi sportive ºi culturale în zonele de activitate, în conformitate cu legislaþia în vigoare Tiberiu SZABO

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 11 iulie 2012

Nãmolul de Dãnuþoni va fi donat agricultorilor rezultat dupã tratarea apelor uzate la staþii, în condiþiile în care gropile

antitãþi importante de nãmol C rezultat în urma

de gunoi de pe raza Vãii Jiului se închid una câte una.

procesului de epurare a apelor menajere se strânge la operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului, iar costurile pentru a se scãpa de el sunt însemnate.

Drept urmare, conducerea societãþii vrea sã-l ofere agricultorilor ca îngrãºãmânt organic.

SC Apa Serv Valea Jiului va avea o mare problemã în viitorul apropiat cu nãmolul

onstrucþia din cartierul Aeroport-Petroºani, care ar fi trebuit sã fie un bloc de locuinþe destinat angajaþilor fostului Renel, trebuia demolatã de mai mulþi ani însã solicitarea municipalitãþii a rãmas fãrã rãspuns pânã în prezent.

C

Scheletul încurcã staþia de îmbarcare a turiºtilor în telegondola care se construieºte în Staþiunea Parâng, astfel cã municipalitatea Petroºani a trimis noi solicitãri cãtre proprietarii actuali ai construcþiei.

Edilii cer demolarea construcþiei care este compromisã dat fiind faptul cã de aproape 20 de ani nu s-a mai

Ruina fostului Renel încurcã proiectul de modernizare derulat în Parâng

fãcut nimic, iar structura de rezistenþã ar putea fi grav afectatã. „S-a trimis o nouã solicitare cãtre proprietar de a decide ce face cu construcþia neterminatã din

cartierul Aeroport.

Acolo va fi staþia de îmbarcare în telegondolã ºi compromite investiþia noastrã.

Aºteptãm un rãspuns de la proprietarul clãdirii”, precizeazã

Costurile cu transportul ºi depozitarea nãmolului se estimeazã cã vor creºte vertiginos în urmãtorii ani, dat fiind faptul cã cel mai apropiat deponeu care l-ar putea prelua se va afla la peste o sutã de kilometri de Vale. În aceste condiþii, conducerea societãþii s-a gândit sã urmeze acelaºi model ca omologii din Arad, care doneazã experimental agricultorilor materia rezultatã la staþiile de tratare. „În condiþiile în care gropile de gunoi se închid reprezentanþii municiuna câte palitãþii Petroºani.

Rãspunsul ar putea sã vinã abia dupã ce se va deschide ºantierul pentru construirea staþiei de îmbarcare în telegondolã.

Societatea care deþine blocul fantomã mizeazã pe faptul cã ar putea gãsi un investitor interesat de ruine ºi ar ieºit astfel în câºtig.

Primãria Petroºani a încercat ºi printr-o acþiune în instanþã sã obþinã demolarea construcþiei însã n-a avut câºtig de cauzã, magistraþii considerând cã dreptul de proprietate este mai presus decât orice. Construcþia din Aeroport a fost abandonatã la începutul anilor 90 ºi de atunci aceasta s-a degradat continuu.

Maximilian GÂNJU

Accident mortal în apropiere de Haþeg n bãrbat de 74 de ani a murit iar alte douã persoane au fost grav rãnite în urma unui accident rutier produs luni seara în apropiere de localitatea Haþeg.

U

ªoferul unui autoturism a scãpat maºina de sub control ºi a lovit în plin un cap de pod de pe DN 66. Din primele cercetãri poliþiºtii cred cã bãrbatul a adormit la volan sau a avut o problemã de sãnãtate. „Pare cã pe fondul oboselii sau unor afecþiuni medicale, conducãtorul unui autoturism a pierdut controlul volanului ºi a intrat în coliziune cu un podeþ. În urma accidentului a rezultat decesul unei persoane precum ºi rãnirea altor douã aflate în autoturism”, a precizat luni, inspectorul principal Dumitru Bordea din cadrul Serviciului Rutier al Poliþiei Haþeg. În urma impactu-

lui autoturismul s-a fãcut praf, iar bãtrânul aflat pe locul din dreapta ºoferului nu a mai avut nici o ºansã. Ulterior, poliþiºtii au stabilit cã ºoferul nu avea probleme de sãnãtate ºi a adormit la volan. „În jurul orei 17, Daniel L., de 45 de ani, din comuna Densuº, în timp ce conducea un autoturism pe DN 66,pe raza localitãþii Ruºi, pe direcþia de mers Cãlan-Haþeg, a

adormit la volan ºi a intrat în coliziune frontalã cu un podeþ situat pe partea dreaptã a direcþiei sale de mers. În urma accidentului a rezultat rãnirea gravã a conducãtorului auto ºi a pasagerei Elvira M., de 55 de ani, din Haþeg ºi decesul lui Neculai P., de 74 de ani, din comuna Ghelari”, precizeazã reprezentanþii IPJ Hunedoara.

Maximilian GÂNJU

una vom avea probleme pe viitor. Chiar dacã zona nu este preponderent agricolã ºi noi ne-am gândit sã oferim agricultorilor acest nãmol de la staþiile de tratare. S-a discutat la Direcþia Agricolã acest aspect ºi fãcut mai multe analize pentru a costata dacã este bun sau nu pentru agriculturã.

Probele analizate pânã acum au ieºit o datã bune ºi o datã cu ceva probleme. Acum se fac alte analize pentru a se constata cã nãmolul nu este contaminat cu metale grele ºi este sigur pentru a fi folosit ca îngrãºãmânt”, a declarat

directorul general al Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Acest tip de îngrãºãmânt este utilizat de ani buni în mai multe state europene ºi rezultatele sunt surprinzãtoare. Specialiºtii spun cã nãmolul rezultat în urma tratãrii apelor uzate are un conþinut important de fosfor ºi azot, putând fi folosit ca înlocuitor al îngrãºãmintelor cu aceºti compuºi chimici. La fel ca ºi la Arad, dacã proiectul regiei de apã ºi canal se va concretiza, noul timp de îngrãºãmânt va fi oferit gratuit agricultorilor.

Maximilian GÂNJU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 iulie 2012 upã 24 de ore petrecute în arest, fiica viceprimarului Angela Stoica, Mihaela, a fost pusã în libertate de procurorii hunedoreni, care au considerat cã fata nu reprezintã un pericol pentru societate. Totuºi, anchetatorii au decis sã aplice mãsura de a nu pãrãsi localitatea pe perioada cercetãrilor.

D

Fiica viceprimarului Angela Stoica, Mihaela îºi împãrtãºea telefonic fanteziile sexuale Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, cã ar fi participat la relaþiile sexuale dintre poliþist ºi fratele ei minor ºi spune cã acestea nu au fost decât niºte glume. Pe de altã parte, fata a declarat cã îºi împãrtãºea, în timpul convorbirilor telefonice, fanteziile sexuale cu poliþistul Adrian Sucilã ºi chiar cu fratele sãu fratele sãu. „A recunoscut cã a avut discuþii purtate cu inculpatul arestat

Mihaela Stoica (19 ani) a dezminþit în timpul audierilor de marþi, de la

rocurorii hunedoreni nu au declanºat încã percheziþia informaticã în dosarul „Amantul familiei”, în care este cercetat penal poliþistul Adrian Sucilã pentru corupere sexualã, act sexual cu un minor ºi furt, iar fiica viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica, este acuzatã cã ar fi asistat la partidele de sex dintre Sucilã ºi fratele fetei.

P

Avocatul lui Adrian Sucilã, Daniel Tomescu, a declarat cã deocamndatã nu s-a început percheziþia informaticã în acest dosar pe echipamentele ridicate în timpul percheziþiilor de sãptãmâna trecutã, din cauzã cã mai sunt de efectuat alte astfel de percheziþii, în alte cazuri. „S-au fãcut cererile de percheziþie, dar deocamdatã nu au fost demarate. Am întrebat ºi eu ieri (n.r. luni) ºi mi-au spus doar cã s-au fãcut cererile. Nu cred cã va fi vreo

ºi cu fratele ei, dar, a precizat cã acestea erau un fel de fantezii sexuale ºi nu a participat la vreo relaþie dintre inculpat ºi minor. Tânãra este cercetatã pentru complicitate la actul sexual cu un minor ºi infracþiunea de complicitate la corupþie sexualã”, a declarat Adina Velescu, purtãtor de cuvânt al Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara.

Carmen COSMAN

foto: facebook.com

Percheziþia infor maticã din dosarul Stoica mai are de aºteptat

problemã sã fie aprobate cererile”, a precizat Tomescu.

Poliþistul Adrian Sucilã a fost reþinut sãptãmâna trecutã pentrub 24 de ore, iar ulterior Judecãtoria Petroºani a admis solicitarea procurorilor de arestare preventivã pe 29 de zile. Mãsura a fost atacatã cu recurs, care se va judeca la Tribunalul Hunedoara în data de 12 iulie. Luni seara ºi fiica viceprimarului, Mihaela Stoica, a fost reþinutã pe 24 de ore, iar ieri a fost dusã la audieri la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara.

Reamintim cã poliþistul Adrian Sucilã a fost reþinut

pentru cã ar fi întreþinut relaþii sexuale cu fiul viceprimarului Angelei Stoica, în vârstã de numai 16 ani. Pe lângã infracþiunile de corupþie sexualã ºi act sexual cu un minor, omul legii este acuzat ºi cã ar fi furat 500 de euro de la soþul politicianului din Valea

Jiului. Procurorii spun cã existã indicii cã la scenele de sex dintre cei doi ar fi asistat ºi fiica Angelei Stoica ºi cã aceasta chiar ar fi filmat scenele, iar acum este cercetatã pentru complicitate. În acest dosar, procurorii de la Parchetul de pe lângã Tribunalul

Hunedoara s-au autosesizat în urma unor informaþii primite, iar datele de pânã acum conduc spre un adevãrat dezmãþ care s-ar fi petrecut în casa celui de-al doilea om în administraþia publicã vulcãneanã.

Carmen COSMAN

Salariile hunedorenilor, sensibil egale cu cele din 2011 alariile din judeþul Hunedoara nu vor varia foarte mult comparativ cu anul trecut, relevã datele Comisiei Naþionale de Prognozã.

Hunedorenii vor beneficia de o majorare salarialã de nici 5 procente.

S

Datele CNP aratã cã ºi în acest an municipiul Bucureºti va fi singura localitate din România unde salariul mediu net se va situa peste limita de 2.000 de lei pe lunã.

Potrivit cifrelor oficiale, angajaþii din judeþul Hunedoara nu se vor bucura de creºteri salariale prea mari, iar salari-

ile vor fi apropiate ca valoare de cele de anul trecut. Astfel, în 2011 salariul mediu net din judeþul Huendoara a fost de 1284 de lei. Pentru 2012, creºterea prognozatã este de numai 4,8%, ceea ce duce la un salariu mediu net de 1346 de lei. Practic, conform datelor la nivel naþional, Hunedoara se situeazã pe penultimul loc la nivel naþional în ceea ce priveºte creºterea salarialã din 2012 comparativ cu 2011, dar ca valoare ne situãm undeva la jumãtatea clasamentului naþional. Cele mai mcii salarii vor fi în Harghita, de numa.i 1.105 lei pe lunã, asta deºi diferenþa dintre anul 2011 ºi 2012 este de 5,40%.

Carmen COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 iulie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

“Asistãm la un atac fãrã precedent asupra fiinþei naþionale” sistãm la un atac fãrã precedent asupra fiinþei naþionale. Am ajuns sã ne situãm la un nivel similar celui de acum 46 de ani, iar de 22 de ani nu facem altceva decât sã ne falimentãm” - Cãlin Georgescu, director executiv al Institutului de Proiecte pentru Inovaþie ºi Dezvoltare.

“A

În ultimii zece ani populaþia României s-a diminuat cu 2,6 milioane de oameni, ajungând la situaþia dezastruoasã în care nivelul demografic din prezent este similar celui înregistrat în urmã cu 46 de ani, de 19 milioane de locuitori, potrivit Institutului de Proiecte pentru Inovaþie ºi Dezvoltare (IPID).

Unul dintre motivele care alimenteazã scãderea continuã a

numãrului populaþiei din România este rata micã a fertilitãþii totale de 1,4 copii la o femeie, ratã ce s-a menþinut din anul 1994 ºi pânã în prezent.

“Asistãm la un atac fãrã precedent asupra fiinþei naþionale. Am ajuns sã ne situãm la un nivel similar celui de acum 46 de ani, iar de 22 de ani nu facem altceva decât sã ne falimentãm. Rata natalitãþii

este cu 3% mai micã faþã de cea a mortalitãþii ºi dacã statul nu va acþiona în consecinþã, ne aºteaptã un viitor sumbru”, a spus sãptãmâna trecutã Cãlin Georgescu, director executiv al IPID în cadrul lansãrii volumului “Drama noastrã demograficã- Populaþia României la recensãmântul din octombrie 2011”, scris de directorul Centrului de

eprezentanþii primãriei Petrila s-au întâlnit sãptãmâna trecutã cu investitorii ucrãrile la cel de-al doilea bloc construit italieni care vor sã conde ANL la Lupeni sunt avansate, iar struiascã o microhidrorecepþia construcþiei, cu puþin noroc, s-ar centralã pe cursul putea face pânã la sfârºitul anului. pârâului Taia, în zona fie repartizate persoanelor Vestea bunã, însã, este Lunca Florii, pentru a aceea cã tot aici urmeazã ºi de pe lista de aºteptare, pune la punct paºii care conform criteriilor stabilite ridicarea unui al treilea editrebuie urmaþi în ideea de ANL împreunã cu ficiu. demarãrii construcþiei. administraþia localã. “Îmbucurãtor pentru

Încã un bloc ANL la Lupeni, cel cu numãrul 3

R

Cercetãri Demografice, Vasile Gheþãu, conform ZF. Potrivit sociologului Septimiu Chelcea, cu toate cã depopularea României se aflã la un nivel îngrijorãtor, rata fertilitãþii fiind insuficientã pentru a asigura înlocuirea populaþiei, þara noastrã nu este singura aflatã în acest impas.

El spune cã întreaga Europã se confruntã cu

deficitul înlocuirii populaþiei. “În nici o þarã din Europa nu se asigurã acest transfer, din cauza dorinþei scãzute a oamenilor de a mai face copii.

Feritilitatea a devenit un comportament raþional. În prezent, cei care se gândesc sã devinã pãrinþi privesc acest aspect prin prisma relaþiei cost-beneficiu. ªi nu neapãrat din punctul

de vedere al costului copilului, ci al calitãþii acestuia. La ce ºcoli sã îi dea, ce fel de educaþie sã le ofere, cu ce sã îi hrãneascã, toate acestea sunt elemente pe care ei le iau în calcul atunci când iau decizia de a avea un copil”, a adãugat sociologul Chelcea.

Un al doilea factor important în scãderea populaþiei din România este reprezentat de numãrul mare de emi-

S-a eliberat autorizaþia de construcþie pentru hidrocentrala de pe Taia

L

mine este faptul cã în cursul zilei de vineri, sãptãmâna trecutã, am reuºit sã obþinem aprobarea pentru încã un bloc de 45 de locuinþe în sistem ANL”, ne-a declarat Cristian Resmeriþã, deputat PSD în colegiul de vest Valea Jiului.

De altfel, locuinþele din blocul recepþionat în urmã cu ceva timp, urmeazã sã

“Vorbim de 45 de locuinþe, apartamente ºi garsoniere din acest bloc, iar important este faptul cã dupã prima ºedinþã de Consiliu Local se vor afiºa toate criteriile în baza cãrora populaþia din Lupeni va putea primi apartamentele din acest bloc”, a mai spus Cristian Resmeriþã.

Luiza ANDRONACHE

Dupã mai multe întruniri ºi vizite în teren, strãinii au primit ºi autorizaþia de construcþie. “Ne-am întâlnit cu investitorii italieni pentru a hotãrî data de începere a construcþiei ºi pentru a pune

la punct detaliile pentru linia electricã. Ne-am deplasat în teren ºi am stabilit traseul

acestei linii electrice de la microhidrocentralã pânã la punctul de descãrcare de la

EM Lonea. Astfel, le-am eliberat ºi autorizaþia de construcþie ºi am stabilit cã

granþi. În urma datelor recensãmântului realizat în octombrie anul trecut, numãrul persoanelor care au domicilui stabil de cel puþin 12 luni ajunge la 2,3 milioane.

“Implicaþiile demografice viitoare ale celor 2,3 milioane de români aflaþi în strãinãtate ºi incluºi în populaþia stabilã a þãrilor respective nu pot fi neglijate”, scrie Vasile Gheþea în volumul sãu.

O astfel scãdere a numãrului populaþiei va duce la modificarea tuturor indicatorilor economici ºi sociali care iau în considerare aceste date, precizeazã ZF. Produsul intern brut, datoria externã pe cap de locuitor, consumul de bunuri ºi servicii, rata infracþionalitãþii, cea a cheltuielilor cu protecþia socialã sau a analfabetismului vor suferi schimbãri majore în urmãtorii ani.

Ileana FIRÞULESCU

lucrãrile vor începe în data de 23 iulie”, ne-a declarat Dorin Curtean, city managerul Oraºului Petrila.

Valoarea acestei investiþii s-ar ridica undeva la suma de 5 milioane de euro, iar curentul electric de la aceastã mini hidrocentralã, va fi produs pentru sistemul energetic naþional.

Tot la Petrila, în aceeaºi zonã, s-a demarat deja un alt proiect cu capital strãin. Este vorba de un parc eolian pe muntele Dobraia, construit de o firmã din Gemania.

Dupã ce va fi finalizatã investiþia, turbinele de aici vor produce în sistemul energetic 70 MW/ orã.

Luiza ANDRONACHE

Lupeniul este în plin proces de reconstrucþie are parte din Municipiul Lupeni se aflã în ºantier în ultima vreme, iar muncitorii lucreazã concomitent în mai multe zone ale urbei.

M

Pe unele strãzi care sunt incluse în programul de asfaltare deja se toarnã asfalt. “În momentul de faþã se lucreazã pe toate strãzile prinse în

proiect, respectiv 13, precum ºi la unul din cele douã poduri, podul de la Mina Lupeni.

Cel de pe strada Tusului urmeazã sã fie fãcut dupã finalizarea primului, din zona Stadionului. Vizavi de cele 13 strãzi, acestea sunt începute deja, se lucreazã la decapare, iar unele sunt în stadiul de finalizare, respectiv Tineretului ºi Viitorului, pentru cã s-a trecut la turnarea stratului de uzurã”, ne-a declarat

Gabriel Lungu, city managerul Municipiului Lupeni.

Finalizarea reabilitãrii ºi modernizãrii întregului pachet de strãzi, se va face în câteva luni, conform reprezentanþilor administraþiilor locale. “Nu cred cã trebuie sã aºteptãm finalul anului, ci prin luna septembrie, aceste lucrãri cred vor fi finalizate.

De precizat este faptul cã noi, pe lângã acest proiect european, pentru cã sunt strãzi care

sunt mai înguste de 6 metri, în completare avem un proiect pe fondurile primãrie de a le asfalta”, a mai spus

Lungu.

Valoarea integralã a proiectului de asfaltare care cuprinde 13 strãzi, douã poduri ºi drumul

centurã, costã aproximativ 8 milioane de euro.

Luiza ANDRONACHE

Nãstase, omagiat pe Facebook, mai ceva ca la Cântarea României ai ceva ca la Cântarea României. Adrian Nãstase este omagiat pe Facebook într-o poezie ce aduce aminte extrem de bine de vremurile de tristã amintire.

M

Deºi se aflã în arest, la Penitenciarul Rahova, fostul premier al României, Adrian Nãstase, continuã sã stârneascã pasiuni ºi discuþii în contradictoriu. Mai nou, pe site-ul de socializare Facebook circulã o odã închinatã lui Adroan Nãstase, în care acesta este omagiat dupã modelul fostului dictator Nicolae Ceauºescu. Semn cã, la aperoape 23 de ani de la Revoluþie, Cântarea României nu a murit, doar puþin s-a odihnit! ªi, pentru deliciu, reproducem în cele ce urmeazã Oda lui Nãstase, aºa cum a fost ea conceputã de autorul, încã, anonim. (Car men COSMAN )

“PASÃREA PHOENIX Bãrbat puternic, renumit, cu prea multã demnitate Ai vrut tu singur sã renunþi: la viaþa ta, la puii tãi, la libertate; Ai vrut sã pleci din astã lume cu capul sus, eu inþeleg…

Eºti mândru, cult ºi ai un NUME. Nu poþi ingenunchia cu capul jos în faþa unor maidanezi Fãrã culturã, fãrã neam ºi fãrã nume, Cãci tu nu poþi sã fi ca ei, sã râzi, sã te acomodezi în mediul lor, Sã faci cu ochiul, sã faci ºi semne… ca între derbedei.

Ei sunt prea orbi de lãcomie, Prea surzi s-audã strigãtul poporului ce te susþine; Prea proºti ºi prea fricoºi, fãrã tãrie, fãrã coloanã vertebralã, fãrã mândrie, Doar cu chelie.

Ei din prostie nu-nþeleg cãci ceasul bate cu limbile-napoi, Cã tu te-nalþi pe zi ce trece ºi vei fi iarã printre noi.

Vei fi conducãtorul nostru, pentru cã noi simþim la fel, Simþim cum inima ta bate în ritm cu a poporului.

De mii de ani poporul cere CURAJ ºi DEMNITATE de la CONDUCÃTORUL lui, Iar tu acum ai dat mai mult dovadã pentru noi, Vrând sã plãteºti de unul singur cu viaþa ta Ca sa închei acest MIªEL RÃZBOI. Dar noi te vrem în fruntea noastrã, te vrem în libertate Cãci eºti EROUL nostru cel dintâi dragã NÃSTASE. Eiiiii!!!!!!

Ei au uitat cu toþii dintr-o datã Cãci PHOENIX …..EA NU MOARE, CI SE INALÞÃ ……. DE FIECARE DATÃ!!!”.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 iulie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

“Asistãm la un atac fãrã precedent asupra fiinþei naþionale” sistãm la un atac fãrã precedent asupra fiinþei naþionale. Am ajuns sã ne situãm la un nivel similar celui de acum 46 de ani, iar de 22 de ani nu facem altceva decât sã ne falimentãm” - Cãlin Georgescu, director executiv al Institutului de Proiecte pentru Inovaþie ºi Dezvoltare.

“A

În ultimii zece ani populaþia României s-a diminuat cu 2,6 milioane de oameni, ajungând la situaþia dezastruoasã în care nivelul demografic din prezent este similar celui înregistrat în urmã cu 46 de ani, de 19 milioane de locuitori, potrivit Institutului de Proiecte pentru Inovaþie ºi Dezvoltare (IPID).

Unul dintre motivele care alimenteazã scãderea continuã a

numãrului populaþiei din România este rata micã a fertilitãþii totale de 1,4 copii la o femeie, ratã ce s-a menþinut din anul 1994 ºi pânã în prezent.

“Asistãm la un atac fãrã precedent asupra fiinþei naþionale. Am ajuns sã ne situãm la un nivel similar celui de acum 46 de ani, iar de 22 de ani nu facem altceva decât sã ne falimentãm. Rata natalitãþii

este cu 3% mai micã faþã de cea a mortalitãþii ºi dacã statul nu va acþiona în consecinþã, ne aºteaptã un viitor sumbru”, a spus sãptãmâna trecutã Cãlin Georgescu, director executiv al IPID în cadrul lansãrii volumului “Drama noastrã demograficã- Populaþia României la recensãmântul din octombrie 2011”, scris de directorul Centrului de

eprezentanþii primãriei Petrila s-au întâlnit sãptãmâna trecutã cu investitorii ucrãrile la cel de-al doilea bloc construit italieni care vor sã conde ANL la Lupeni sunt avansate, iar struiascã o microhidrorecepþia construcþiei, cu puþin noroc, s-ar centralã pe cursul putea face pânã la sfârºitul anului. pârâului Taia, în zona fie repartizate persoanelor Vestea bunã, însã, este Lunca Florii, pentru a aceea cã tot aici urmeazã ºi de pe lista de aºteptare, pune la punct paºii care conform criteriilor stabilite ridicarea unui al treilea editrebuie urmaþi în ideea de ANL împreunã cu ficiu. demarãrii construcþiei. administraþia localã. “Îmbucurãtor pentru

Încã un bloc ANL la Lupeni, cel cu numãrul 3

R

Cercetãri Demografice, Vasile Gheþãu, conform ZF. Potrivit sociologului Septimiu Chelcea, cu toate cã depopularea României se aflã la un nivel îngrijorãtor, rata fertilitãþii fiind insuficientã pentru a asigura înlocuirea populaþiei, þara noastrã nu este singura aflatã în acest impas.

El spune cã întreaga Europã se confruntã cu

deficitul înlocuirii populaþiei. “În nici o þarã din Europa nu se asigurã acest transfer, din cauza dorinþei scãzute a oamenilor de a mai face copii.

Feritilitatea a devenit un comportament raþional. În prezent, cei care se gândesc sã devinã pãrinþi privesc acest aspect prin prisma relaþiei cost-beneficiu. ªi nu neapãrat din punctul

de vedere al costului copilului, ci al calitãþii acestuia. La ce ºcoli sã îi dea, ce fel de educaþie sã le ofere, cu ce sã îi hrãneascã, toate acestea sunt elemente pe care ei le iau în calcul atunci când iau decizia de a avea un copil”, a adãugat sociologul Chelcea.

Un al doilea factor important în scãderea populaþiei din România este reprezentat de numãrul mare de emi-

S-a eliberat autorizaþia de construcþie pentru hidrocentrala de pe Taia

L

mine este faptul cã în cursul zilei de vineri, sãptãmâna trecutã, am reuºit sã obþinem aprobarea pentru încã un bloc de 45 de locuinþe în sistem ANL”, ne-a declarat Cristian Resmeriþã, deputat PSD în colegiul de vest Valea Jiului.

De altfel, locuinþele din blocul recepþionat în urmã cu ceva timp, urmeazã sã

“Vorbim de 45 de locuinþe, apartamente ºi garsoniere din acest bloc, iar important este faptul cã dupã prima ºedinþã de Consiliu Local se vor afiºa toate criteriile în baza cãrora populaþia din Lupeni va putea primi apartamentele din acest bloc”, a mai spus Cristian Resmeriþã.

Luiza ANDRONACHE

Dupã mai multe întruniri ºi vizite în teren, strãinii au primit ºi autorizaþia de construcþie. “Ne-am întâlnit cu investitorii italieni pentru a hotãrî data de începere a construcþiei ºi pentru a pune

la punct detaliile pentru linia electricã. Ne-am deplasat în teren ºi am stabilit traseul

acestei linii electrice de la microhidrocentralã pânã la punctul de descãrcare de la

EM Lonea. Astfel, le-am eliberat ºi autorizaþia de construcþie ºi am stabilit cã

granþi. În urma datelor recensãmântului realizat în octombrie anul trecut, numãrul persoanelor care au domicilui stabil de cel puþin 12 luni ajunge la 2,3 milioane.

“Implicaþiile demografice viitoare ale celor 2,3 milioane de români aflaþi în strãinãtate ºi incluºi în populaþia stabilã a þãrilor respective nu pot fi neglijate”, scrie Vasile Gheþea în volumul sãu.

O astfel scãdere a numãrului populaþiei va duce la modificarea tuturor indicatorilor economici ºi sociali care iau în considerare aceste date, precizeazã ZF. Produsul intern brut, datoria externã pe cap de locuitor, consumul de bunuri ºi servicii, rata infracþionalitãþii, cea a cheltuielilor cu protecþia socialã sau a analfabetismului vor suferi schimbãri majore în urmãtorii ani.

Ileana FIRÞULESCU

lucrãrile vor începe în data de 23 iulie”, ne-a declarat Dorin Curtean, city managerul Oraºului Petrila.

Valoarea acestei investiþii s-ar ridica undeva la suma de 5 milioane de euro, iar curentul electric de la aceastã mini hidrocentralã, va fi produs pentru sistemul energetic naþional.

Tot la Petrila, în aceeaºi zonã, s-a demarat deja un alt proiect cu capital strãin. Este vorba de un parc eolian pe muntele Dobraia, construit de o firmã din Gemania.

Dupã ce va fi finalizatã investiþia, turbinele de aici vor produce în sistemul energetic 70 MW/ orã.

Luiza ANDRONACHE

Lupeniul este în plin proces de reconstrucþie are parte din Municipiul Lupeni se aflã în ºantier în ultima vreme, iar muncitorii lucreazã concomitent în mai multe zone ale urbei.

M

Pe unele strãzi care sunt incluse în programul de asfaltare deja se toarnã asfalt. “În momentul de faþã se lucreazã pe toate strãzile prinse în

proiect, respectiv 13, precum ºi la unul din cele douã poduri, podul de la Mina Lupeni.

Cel de pe strada Tusului urmeazã sã fie fãcut dupã finalizarea primului, din zona Stadionului. Vizavi de cele 13 strãzi, acestea sunt începute deja, se lucreazã la decapare, iar unele sunt în stadiul de finalizare, respectiv Tineretului ºi Viitorului, pentru cã s-a trecut la turnarea stratului de uzurã”, ne-a declarat

Gabriel Lungu, city managerul Municipiului Lupeni.

Finalizarea reabilitãrii ºi modernizãrii întregului pachet de strãzi, se va face în câteva luni, conform reprezentanþilor administraþiilor locale. “Nu cred cã trebuie sã aºteptãm finalul anului, ci prin luna septembrie, aceste lucrãri cred vor fi finalizate.

De precizat este faptul cã noi, pe lângã acest proiect european, pentru cã sunt strãzi care

sunt mai înguste de 6 metri, în completare avem un proiect pe fondurile primãrie de a le asfalta”, a mai spus

Lungu.

Valoarea integralã a proiectului de asfaltare care cuprinde 13 strãzi, douã poduri ºi drumul

centurã, costã aproximativ 8 milioane de euro.

Luiza ANDRONACHE

Nãstase, omagiat pe Facebook, mai ceva ca la Cântarea României ai ceva ca la Cântarea României. Adrian Nãstase este omagiat pe Facebook într-o poezie ce aduce aminte extrem de bine de vremurile de tristã amintire.

M

Deºi se aflã în arest, la Penitenciarul Rahova, fostul premier al României, Adrian Nãstase, continuã sã stârneascã pasiuni ºi discuþii în contradictoriu. Mai nou, pe site-ul de socializare Facebook circulã o odã închinatã lui Adroan Nãstase, în care acesta este omagiat dupã modelul fostului dictator Nicolae Ceauºescu. Semn cã, la aperoape 23 de ani de la Revoluþie, Cântarea României nu a murit, doar puþin s-a odihnit! ªi, pentru deliciu, reproducem în cele ce urmeazã Oda lui Nãstase, aºa cum a fost ea conceputã de autorul, încã, anonim. (Car men COSMAN )

“PASÃREA PHOENIX Bãrbat puternic, renumit, cu prea multã demnitate Ai vrut tu singur sã renunþi: la viaþa ta, la puii tãi, la libertate; Ai vrut sã pleci din astã lume cu capul sus, eu inþeleg…

Eºti mândru, cult ºi ai un NUME. Nu poþi ingenunchia cu capul jos în faþa unor maidanezi Fãrã culturã, fãrã neam ºi fãrã nume, Cãci tu nu poþi sã fi ca ei, sã râzi, sã te acomodezi în mediul lor, Sã faci cu ochiul, sã faci ºi semne… ca între derbedei.

Ei sunt prea orbi de lãcomie, Prea surzi s-audã strigãtul poporului ce te susþine; Prea proºti ºi prea fricoºi, fãrã tãrie, fãrã coloanã vertebralã, fãrã mândrie, Doar cu chelie.

Ei din prostie nu-nþeleg cãci ceasul bate cu limbile-napoi, Cã tu te-nalþi pe zi ce trece ºi vei fi iarã printre noi.

Vei fi conducãtorul nostru, pentru cã noi simþim la fel, Simþim cum inima ta bate în ritm cu a poporului.

De mii de ani poporul cere CURAJ ºi DEMNITATE de la CONDUCÃTORUL lui, Iar tu acum ai dat mai mult dovadã pentru noi, Vrând sã plãteºti de unul singur cu viaþa ta Ca sa închei acest MIªEL RÃZBOI. Dar noi te vrem în fruntea noastrã, te vrem în libertate Cãci eºti EROUL nostru cel dintâi dragã NÃSTASE. Eiiiii!!!!!!

Ei au uitat cu toþii dintr-o datã Cãci PHOENIX …..EA NU MOARE, CI SE INALÞÃ ……. DE FIECARE DATÃ!!!”.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 iulie 2012

8 Actualitate n timp ce liceele hunedorene s-au înscris în (cam) aceeaºi notã ca ºi anul trecut, în ceea ce priveºte examenul de Bacalaureat, la Colegiul “Carmen Sylva” din Petroºani rezultatele se poate spune cã au fost chiar dezastruoase. Nu de alta dar, de la o promovabilitate de aproape 100% (înregistratã anul trecut, când un singur elev a fost “picat”), în aceastã varã s-a ajuns la doar 46,5%.

Î

Nu este un dezastru, ci o realitate”

“

În municipiul Petroºani, cu ocazia examenului de Bacalaureat, au funcþionat douã centre de examinare, la care au susþinut examenul elevii de la cele cinci licee din localitate. În ceea ce priveºte promovabilitatea, în cele douã centre, aceasta s-a situat la cote diametral opuse. Astfel, la unul dintre centre procentul celor declaraþi admiºi a fost de 58,77% iar la celãlalt de doar 20%. Cel mai bine s-a situat, ca rezultate, cel la care au fost înscriºi elevii de la Colegiul Naþional “Mihai

ursuri de pregãtire C pentru elevii care au picat examenul de bacalaureat. ªi în acest an, la liceele unde promovabilitatea la examenul de bacalaureat a fost scãzutã se vor organiza cursuri de pregãtire pentru elevii care nu au obþinut nota de trecere. “ªi în acest an vom face cursuri, dar problema este cã anul

Eminescu”, Colegiul Economic “Hermes” ºi Liceul particular “Apollonius”. “Am vãzut, la lucru, elevi foarte bine pregãtiþi care nu ne-au creat niciun fel de probleme. Se poate spune, însã, cã între elevii de la liceele teoretice ºi cele tehnologice este o discrepanþã, de pregãtire, foarte mare. Sã luãm de exemplu matematica. Unii fac, pe sãptãmânã, 6 ore de pregãtire, ceilalþi doar 2 - 3. Apoi, la liceele teoretice intrã elevi care au note foarte mari, de peste 9, în timp ce la liceele tehnologice intrã copii cu medii de 5 sau chiar 3. Cu o promovabilitate de aproape 59% pot sã spun cã la acest centru ne-am înscris în rândul centrelor de examen situate peste media pe þarã. Se tot spune cã este vorba despre un dezastru naþional, dar, eu pot sã spun cã este vorba despre o tristã realitate”, a declarat Sorin Demeter (director Colegiul Tehnic “Transilvania” Deva), preºedinte centru examen Colegiul Naþional “Mihai Eminescu” Petroºani.

P romovabilitatea, redusã la jumãtate

La centrul de examinare de la Colegiul Tehnic “D. Leonida” au participat la examen absolvenþii claselor a XII-a de la liceul ante menþionat precum ºi cei de la Colegiul “Carmen Sylva”.

trecut s-au organizat ºi elevii nu s-au prezentat la pregãtire. Nu putem sã aducem pe nimeni cu forþa la ºcoalã”, declarã Alexandru Lautaru, inspector ºcolar general ISJ Hunedoara.

dezasR ezultate truoase la BAC

La prima sesiune a examenului de bacalaureat au promovat doar 39 la sutã dintre elevii care s-au prezentat la probele evaluãrii. În judeþul Hunedoara niciunul dintre candidate nu a

Actualitate 9

L i c e u l d e I n f o r m a t i c ã , R eprezentanþii Universitãþii Petroºani vor sã o m a r e d e z a m ã g i r e solicite firmei care

Surpriza neplãcutã a venit din partea celor de la liceul de informaticã unde, în acest an, rata de promovabilitate a scãzut la doar 46,56%, comparativ cu aproape 100%, anul trecut. “Eu am trecut, mã bucur de acest lucru, dar îmi pare rãu cã unii dintre colegii mei vor fi nevoiþi sã-ºi petreacã vacanþa învãþând.

Consider cã probele de examen nu au fost unele deosebit de grele, în special cele de la limba românã sau istorie”, a spus una dintre cei 78 de “admiºi” de la acest centru. “Nu mã aºteptam sã “pic”. Acesta este singurul lucru pe care mai pot sã-l spun”,

a declarat o altã elevã de la acelaºi liceu.

“Plec dezamãgit”

La Liceul industrial din Petroºani s-au înscris la Bacalaureat 433 de absolvenþi dintre care 78 au fost declaraþi reuºiþi, 307 au fost respinºi, 5 au fost eliminaþi ºi 43 nu s-au prezentat. “La acest centru a fost înregistrat un procent de promovabilitate de doar 20%., procent care reflectã fidel nivelul de pregãtire al candidaþilor.

Probleme deosebite nu am

înregistrat, la primele douã probe, cea de-a treia aducând, însã, eliminarea din examen a 5 elevi. Am mai participat, de-a lungul anilor, la examene de Bacalaureat în judeþul Hunedoara dar, cel din acest an, mi-a lãsat un gust amar. Pot sã spun cã am rãmas, ºi plec, dezamãgit dupã ce am vãzut care este nivelul de pregãtire al elevilor de aici”, a spus profesorul universitar doctor inginer (clujean) Tiberiu Pavel Itul, preºedintele comisiei de examen de la Liceul Industrial.

Mircea NISTOR

Cursuri de pregãtire pentru repetenþii bacalaureatului obþinut nota 10. Cea mai mare medie din judeþ aparþine unei eleve de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani.

Liana Sanda a obþinut media 9.85, ea fiind urmatã de o elevã a Colegiului Naþional Decebal din Deva. În judeþul Hunedoara 196 de elevi au obþinut nota peste 9 la examenul de bacalaureat. De precizat este faptul cã media necesarã pentru promovarea examenului de bacalaureat este 6.

Raul IRINOVICI

asfalteazã drumul pânã la Brãdet, ca aproape de finalizarea lucrãrilor, preconizatã undeva spre sfârºitul lunii august în acest an, sã facã ceva, orice ºi cu parcãrile din zona Rectoratului.

Dupã ce drumul s-a asfaltat integral, parcãrile au rãmas la fel, iar diferenþa de nivel este de circa 20 de cm. Din aceastã cauzã, ºoferii înjurã în fiecare zi atunci când intrã ºi ies din parcare ºi pe bunã dreptate, pentru cã îºi pot rupe maºinile.

Pânã acum, cei de la primãria Petroºani au afirmat cã proiectul iniþial de reabilitare a zonei nu prevedea ºi asfaltarea locurilor de parcare, iar cã aceasta este acum problema universitãþii, care este beneficiara investiþiei. “ Vom avea menþiuni de fãcut atunci când se va face recepþia ºi vom solicita firmei constructoare sã facã ceva cu parcarea. La acest moment ar exista douã soluþii, iar una din ele ar fi ca trecerea de nivel dintre stratul nou ºi locurile vechi de parcare, sã se facã cu niºte borduri

Universitatea solicitã, primãria analizeazã

intermediare”, ne-a declarat Marius Cucãilã, ºef Serviciul Patrimoniu din cadrul Universitãþii Petroºani. Însã, discuþia merge ºi mai departe ºi ne întrebãm dacã firma constructoare, respectiv Drupo, va þine cont de aceastã solicitare, mai ales cã primãria comandã lucrarea. În afarã de asta, cei de la Universitate au afirmat cã acum nu au bani în buget pentru realizarea parcãrii din fonduri proprii. Pânã una, alta, indiferent de crearea sau nu a unor rampe de intrate în parcare, ansamblul general tot este unul neplãcut, mai ales în faþa unei instituþii

de prestigiu naþional. Contactat în legãturã cu acest subiect, primarul Tiberiu Iacob Ridzi, a afirmat cã “parcarea este a Universitãþii”, dar nu s-a pronunþat clar în legãturã cu viitoare obiecþiuni ale planului de asfaltare. “ Vom analiza

situaþia ºi vom vedea ce putem face, poate gãsim o soluþie”, ne-a declarat primarul Petroºaniului. Pânã atunci, însã, ºoferii care au treabã în zona Rectoratului, trebuie sã fie cu mare bãgare de seamã sã nu-ºi rupã maºinile.

Luiza ANDRONACHE

Peste 1.100 de contestaþii la Bacalaureat în Hunedoara n numãr de 1.106 contestaþii urmeazã sã fie soluþionate în Hunedoara,pentru elevii care au susþinut Bacalaureatul. Cei mai mulþi au picat la limitã ºi cred acum cã, dupã re corectarea lucrãrilor vor trece examenul maturitãþii.

U

Potrivit IªJ Hunedoara, cei mai mulþi absolvenþi contestã nota la Limba ºi Literatura Românã. Aici au fost depuse 336 de contestaþii, în timp ce la matematicã, doar 168 de elevi cred cã au fãcut mai mult decât nota pe care au obþinut-o. Un numãr de 109 lucrãri vor fi corectate din nou la biologie, 55 la geografie, 54 la anatomie, 42 la fizicã sau 32 la istorie, iar cele mai puþine au fost înregistrate la logicã,

economie ºi psihologie respectiv, una, douã ºi trei contestaþii. La limba maghiarã au fost depuse douã contestaþii.

Inspectorii ºcolari spun cã organizeazã ºi sesiuni de pregãtire pentru cei care nu au luat bacalaureatul ºi care vor sã-l dea din nou la toamnã.

Procentul de promovabilitate în

liceele hunedorene a ajuns la 36,84%. Potrivit inspectorului general, Alexandru Lãutaru, la Bacalaureat în judeþul Hunedoara au fost înscriºi 5.145 de elevi, iar 528 dintre ei nu s-au mai prezentat, alþi 20 fiind eliminaþi în timpul examenului.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 iulie 2012

8 Actualitate n timp ce liceele hunedorene s-au înscris în (cam) aceeaºi notã ca ºi anul trecut, în ceea ce priveºte examenul de Bacalaureat, la Colegiul “Carmen Sylva” din Petroºani rezultatele se poate spune cã au fost chiar dezastruoase. Nu de alta dar, de la o promovabilitate de aproape 100% (înregistratã anul trecut, când un singur elev a fost “picat”), în aceastã varã s-a ajuns la doar 46,5%.

Î

Nu este un dezastru, ci o realitate”

“

În municipiul Petroºani, cu ocazia examenului de Bacalaureat, au funcþionat douã centre de examinare, la care au susþinut examenul elevii de la cele cinci licee din localitate. În ceea ce priveºte promovabilitatea, în cele douã centre, aceasta s-a situat la cote diametral opuse. Astfel, la unul dintre centre procentul celor declaraþi admiºi a fost de 58,77% iar la celãlalt de doar 20%. Cel mai bine s-a situat, ca rezultate, cel la care au fost înscriºi elevii de la Colegiul Naþional “Mihai

ursuri de pregãtire C pentru elevii care au picat examenul de bacalaureat. ªi în acest an, la liceele unde promovabilitatea la examenul de bacalaureat a fost scãzutã se vor organiza cursuri de pregãtire pentru elevii care nu au obþinut nota de trecere. “ªi în acest an vom face cursuri, dar problema este cã anul

Eminescu”, Colegiul Economic “Hermes” ºi Liceul particular “Apollonius”. “Am vãzut, la lucru, elevi foarte bine pregãtiþi care nu ne-au creat niciun fel de probleme. Se poate spune, însã, cã între elevii de la liceele teoretice ºi cele tehnologice este o discrepanþã, de pregãtire, foarte mare. Sã luãm de exemplu matematica. Unii fac, pe sãptãmânã, 6 ore de pregãtire, ceilalþi doar 2 - 3. Apoi, la liceele teoretice intrã elevi care au note foarte mari, de peste 9, în timp ce la liceele tehnologice intrã copii cu medii de 5 sau chiar 3. Cu o promovabilitate de aproape 59% pot sã spun cã la acest centru ne-am înscris în rândul centrelor de examen situate peste media pe þarã. Se tot spune cã este vorba despre un dezastru naþional, dar, eu pot sã spun cã este vorba despre o tristã realitate”, a declarat Sorin Demeter (director Colegiul Tehnic “Transilvania” Deva), preºedinte centru examen Colegiul Naþional “Mihai Eminescu” Petroºani.

P romovabilitatea, redusã la jumãtate

La centrul de examinare de la Colegiul Tehnic “D. Leonida” au participat la examen absolvenþii claselor a XII-a de la liceul ante menþionat precum ºi cei de la Colegiul “Carmen Sylva”.

trecut s-au organizat ºi elevii nu s-au prezentat la pregãtire. Nu putem sã aducem pe nimeni cu forþa la ºcoalã”, declarã Alexandru Lautaru, inspector ºcolar general ISJ Hunedoara.

dezasR ezultate truoase la BAC

La prima sesiune a examenului de bacalaureat au promovat doar 39 la sutã dintre elevii care s-au prezentat la probele evaluãrii. În judeþul Hunedoara niciunul dintre candidate nu a

Actualitate 9

L i c e u l d e I n f o r m a t i c ã , R eprezentanþii Universitãþii Petroºani vor sã o m a r e d e z a m ã g i r e solicite firmei care

Surpriza neplãcutã a venit din partea celor de la liceul de informaticã unde, în acest an, rata de promovabilitate a scãzut la doar 46,56%, comparativ cu aproape 100%, anul trecut. “Eu am trecut, mã bucur de acest lucru, dar îmi pare rãu cã unii dintre colegii mei vor fi nevoiþi sã-ºi petreacã vacanþa învãþând.

Consider cã probele de examen nu au fost unele deosebit de grele, în special cele de la limba românã sau istorie”, a spus una dintre cei 78 de “admiºi” de la acest centru. “Nu mã aºteptam sã “pic”. Acesta este singurul lucru pe care mai pot sã-l spun”,

a declarat o altã elevã de la acelaºi liceu.

“Plec dezamãgit”

La Liceul industrial din Petroºani s-au înscris la Bacalaureat 433 de absolvenþi dintre care 78 au fost declaraþi reuºiþi, 307 au fost respinºi, 5 au fost eliminaþi ºi 43 nu s-au prezentat. “La acest centru a fost înregistrat un procent de promovabilitate de doar 20%., procent care reflectã fidel nivelul de pregãtire al candidaþilor.

Probleme deosebite nu am

înregistrat, la primele douã probe, cea de-a treia aducând, însã, eliminarea din examen a 5 elevi. Am mai participat, de-a lungul anilor, la examene de Bacalaureat în judeþul Hunedoara dar, cel din acest an, mi-a lãsat un gust amar. Pot sã spun cã am rãmas, ºi plec, dezamãgit dupã ce am vãzut care este nivelul de pregãtire al elevilor de aici”, a spus profesorul universitar doctor inginer (clujean) Tiberiu Pavel Itul, preºedintele comisiei de examen de la Liceul Industrial.

Mircea NISTOR

Cursuri de pregãtire pentru repetenþii bacalaureatului obþinut nota 10. Cea mai mare medie din judeþ aparþine unei eleve de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani.

Liana Sanda a obþinut media 9.85, ea fiind urmatã de o elevã a Colegiului Naþional Decebal din Deva. În judeþul Hunedoara 196 de elevi au obþinut nota peste 9 la examenul de bacalaureat. De precizat este faptul cã media necesarã pentru promovarea examenului de bacalaureat este 6.

Raul IRINOVICI

asfalteazã drumul pânã la Brãdet, ca aproape de finalizarea lucrãrilor, preconizatã undeva spre sfârºitul lunii august în acest an, sã facã ceva, orice ºi cu parcãrile din zona Rectoratului.

Dupã ce drumul s-a asfaltat integral, parcãrile au rãmas la fel, iar diferenþa de nivel este de circa 20 de cm. Din aceastã cauzã, ºoferii înjurã în fiecare zi atunci când intrã ºi ies din parcare ºi pe bunã dreptate, pentru cã îºi pot rupe maºinile.

Pânã acum, cei de la primãria Petroºani au afirmat cã proiectul iniþial de reabilitare a zonei nu prevedea ºi asfaltarea locurilor de parcare, iar cã aceasta este acum problema universitãþii, care este beneficiara investiþiei. “ Vom avea menþiuni de fãcut atunci când se va face recepþia ºi vom solicita firmei constructoare sã facã ceva cu parcarea. La acest moment ar exista douã soluþii, iar una din ele ar fi ca trecerea de nivel dintre stratul nou ºi locurile vechi de parcare, sã se facã cu niºte borduri

Universitatea solicitã, primãria analizeazã

intermediare”, ne-a declarat Marius Cucãilã, ºef Serviciul Patrimoniu din cadrul Universitãþii Petroºani. Însã, discuþia merge ºi mai departe ºi ne întrebãm dacã firma constructoare, respectiv Drupo, va þine cont de aceastã solicitare, mai ales cã primãria comandã lucrarea. În afarã de asta, cei de la Universitate au afirmat cã acum nu au bani în buget pentru realizarea parcãrii din fonduri proprii. Pânã una, alta, indiferent de crearea sau nu a unor rampe de intrate în parcare, ansamblul general tot este unul neplãcut, mai ales în faþa unei instituþii

de prestigiu naþional. Contactat în legãturã cu acest subiect, primarul Tiberiu Iacob Ridzi, a afirmat cã “parcarea este a Universitãþii”, dar nu s-a pronunþat clar în legãturã cu viitoare obiecþiuni ale planului de asfaltare. “ Vom analiza

situaþia ºi vom vedea ce putem face, poate gãsim o soluþie”, ne-a declarat primarul Petroºaniului. Pânã atunci, însã, ºoferii care au treabã în zona Rectoratului, trebuie sã fie cu mare bãgare de seamã sã nu-ºi rupã maºinile.

Luiza ANDRONACHE

Peste 1.100 de contestaþii la Bacalaureat în Hunedoara n numãr de 1.106 contestaþii urmeazã sã fie soluþionate în Hunedoara,pentru elevii care au susþinut Bacalaureatul. Cei mai mulþi au picat la limitã ºi cred acum cã, dupã re corectarea lucrãrilor vor trece examenul maturitãþii.

U

Potrivit IªJ Hunedoara, cei mai mulþi absolvenþi contestã nota la Limba ºi Literatura Românã. Aici au fost depuse 336 de contestaþii, în timp ce la matematicã, doar 168 de elevi cred cã au fãcut mai mult decât nota pe care au obþinut-o. Un numãr de 109 lucrãri vor fi corectate din nou la biologie, 55 la geografie, 54 la anatomie, 42 la fizicã sau 32 la istorie, iar cele mai puþine au fost înregistrate la logicã,

economie ºi psihologie respectiv, una, douã ºi trei contestaþii. La limba maghiarã au fost depuse douã contestaþii.

Inspectorii ºcolari spun cã organizeazã ºi sesiuni de pregãtire pentru cei care nu au luat bacalaureatul ºi care vor sã-l dea din nou la toamnã.

Procentul de promovabilitate în

liceele hunedorene a ajuns la 36,84%. Potrivit inspectorului general, Alexandru Lãutaru, la Bacalaureat în judeþul Hunedoara au fost înscriºi 5.145 de elevi, iar 528 dintre ei nu s-au mai prezentat, alþi 20 fiind eliminaþi în timpul examenului.

Diana MITRACHE

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 iulie 2012

La referendum, la fel ca la „locale” u ocazia referendumului popular menit a-l îndepãrta pe preºedintele Traian Bãsescu, în Petroºani, vor fi deschise 26 de secþii de vot.

C

Adicã tot atâtea ºi amplasate în aceleaºi poziþii ca ºi la alegerile locale din data de 10 iunie. „Vom avea tot 26 de secþii de votare care

vor funcþiona în exact aceleaºi locaþii ca ºi la alegerile locale derulate în data de 10 iunie”, a declarat Adrian Negoe, secretar primãria Petroºani. În ceea ce priveºte componenþa comisiilor de „examinare” acestea vor fi alcãtuite din 7 membri, spre deosebire de 9, la „locale”. „Pe de altã parte, numãrul membrilor comisiilor care vor asigura buna

Precizare Referitor la articolul “Colegiul Economic Hermes Petroºani este în pericol” publicat în ediþia de marþi a cotidianului Cronica Vãii Jiului, atât omul de afaceri Doru Tamaº, cât ºi Aurelian Serafinceanu au dorit sã facã urmãtoarele precizãri: Omul de afaceri Doru Tamaº a þinut sã se facã precizarea cã nu firma sa, Zona D a efectuat lucrarea de pe strada Constructorul, respectiv construcþia grãdiniþei, ci o altã societate.

Pe de altã parte, Aurelian Serafinceanu a þinut sã se precizeze cã de mai mulþi ani nu se mai ocupã de vreo firmã ºi cã “este pentru a doua oarã când se scrie calomnios despre mine, absolut inutil”.

“Apropo, cine lucreazã gratis de sute de milioane de lei, spune-mi ºi mie? Am fost

derulare a desfãºurãrii referendumului va fi de 7, dintre aceºtia, unul fiind preºedinte de comisie. Banii pentru plata acestora vor veni de la bugetul de stat”, a mai precizat Adrian Negoe.

De ieri, preºedintele Traian Bãsescu a intrat în plinã campanie electoralã, aceasta urmând a se încheia pe data de 28 iulie.

Mir cea NISTOR

deranjat de asocierea numelui meu în articol. Oare a verificat cineva dacã am vreo calitate în firmele respective”, ne-a transmis Aurelian Serafinceanu. În ediþia de ieri, Cronica Vãii Jiului a publicat un articol în care se atrãgea atenþia asupra pericolului care existã la Colegiul Economic Hermes, din cauzã cã în urmã cu câþiva ani, o firmã a excavat o porþiune de teren la o distanþã foarte aproape de clãdirea unitãþii de învãþãmânt.

Firma care trebuia sã construiascã un minihotel a abandonat lucrãrile, din cauza stopãrii finanþãrii de la Ministerul Educaþiei. Problema este extrem de gravã, iar autoritãþile locale vor sã aloce bani pentru finalizarea zidului de sprijin.

Rãmâne de vãzut ce sumã, care se pare este deloc de neglijat, va intra în conturile firmei.

Marius MITRACHE

HOROSCOP

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

11 i u l i e 2 0 1 2

Fiþi atent la ce spuneþi, mai ales dacã vã enerveazã cineva din anturaj.

Aveþi tendinþa sã reacþionaþi impulsiv.

Dupã-amiazã primiþi o sumã mare de bani de la o rudã. S-ar putea ca partenerul de viaþã sã nu fie de acord sã cumpãraþi un obiect de valoare.

Nu luaþi nici o hotãrâre în grabã.

Aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante în relaþiile sentimentale.

Dimineaþa faceþi cunoºtinþã cu o persoanã deosebitã, care vã atrage atenþia. Nu vã precipitaþi ºi ascultaþivã intuiþia. Þineþi cont de sfaturile unui prieten cu multã experienþã!

S-ar putea sã aveþi de câºtigat.

Dacã vã pregãtiþi sã plecaþi într-o cãlãtorie, puteþi fi liniºtit: totul va merge conform planurilor. Relaþiile cu prietenii sunt excelente. S-ar putea sã aveþi discuþii cu partenerul de viaþã dacã refuzaþi ajutorul unei persoane mai în vârstã din familie.

Fiþi mai diplomat.

Încercaþi sã nu vã asumaþi prea multe responsabilitãþi! Riscaþi sã nu vã iasã mare lucru. Primiþi o mânã de ajutor de unde nici nu vã aºteptaþi. Spre searã, mergeþi la prieteni ºi uitaþi de toate problemele de peste zi. Este timpul sã vã acordaþi mai mult timp pentru relaxare.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi stresat la serviciu, din cauza unor lucrãri urgente. Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile colegilor. Arãtaþi-i persoanei iubite mai multã afectivitate. Nu puneþi problemele profesionale pe primul loc! Trebuie sã vã detaºaþi complet de problemele cotidiene.

Dimineaþa sunteþi nemulþumit din cauza unui partener de afaceri, care vã invidiazã. Cel mai bun lucru este sã vã prefaceþi cã nu observaþi nimic.

Spre searã, aveþi tendinþa sã vã contraziceþi cu toatã lumea. Pãstraþi-vã calmul. Nu e momentul sã fiþi impulsiv.

S-ar putea sã aveþi probleme dacã nu respectaþi regulile de circulaþie. Nu este momentul sã încheiaþi tranzacþii financiare ºi sã luaþi decizii importante. Acordaþi mai multã atenþie persoanei iubite! Familia ºi partenerul primeazã înainte de toate celelalte probleme.

Sunteþi plin de energie ºi aveþi puterea sã terminaþi o lucrare începutã mai demult. Nu vã grãbiþi sã refuzaþi propunerea de colaborare a unui prieten! Evitaþi discuþiile în contradictoriu, ce pot duce la o ceartã cu partenerul de viaþã. Tot ce trebuie este sã fiþi calm în aceastã perioadã.

Este indicat sã vã rezolvaþi problemele importante dimineaþa, când aveþi mai multã energie. Dupã-amiazã, dorinþa dumneavoastrã de libertate ar putea sã afecteze relaþiile cu partenerul de viaþã. Existã riscul sã se ajungã la o despãrþire. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor.

Doriþi sã faceþi schimbãri în casã, dar sunteþi înþeles greºit ºi se poate ajunge la un scandal. Apelaþi la calmul ce vã caracterizeazã, pentru a clarifica situaþia. Dupã-amiazã sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte pentru a rezolva o problemã financiarã.

Un bãrbat mai în vârstã din familie vã ajutã sã clarificaþi o neînþelegere cu persoana iubitã, apãrutã din cauza problemelor financiare. Pãstraþi-vã optimismul ºi aveþi rãbdare.

Atmosfera tensionatã de azi este trecãtoare. În materie de afaceri, ar fi bine sã þineþi cont de sfaturi.

Se pare cã nu vã simþiþi prea bine ºi nu aveþi chef sã vã petreceþi timpul liber împreunã cu prietenii. Starea de apatie poate sã vã creeze neplãceri în familie. Încercaþi sã înþelegeþi problemele celor din jur, care aºteaptã mai mult decât le oferiþi!

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 iulie 2012 ezultatul slab la examenul de Bacalaureat din acest an îi face pe profesorii de la Universitatea din Petroºani sã-ºi punã problema numãrului de studenþi care sã fie admiºi în aceastã varã.

Asta în condiþiile în care de anul acesta au renunþat deja la douã specializãri, tot din lipsa studenþilor, iar speranþele se îndreaptã spre sesiunea de toamnã.

R

Universitatea din Petroºani, una de prestigiu, unicã în þarã, dat fiind profilul minier care scoate specialiºti în industria extractivã, este în impas, dupã ce rezultatele la bacalaureat au fost publicate. În Hunedoara, unde mai mult de 60 la sutã dintre absolvenþii de liceu nu au luat bacalaureatul, sau în Gorj, unde promovabilitatea a fost puþin peste 50%, nu sunt elevi prea mulþi care sã poatã

Admiterea de varã ar putea fi compromisã de Bacalaureat

urma o ºcoalã superioarã. Asta ºi în condiþiile în care mediile de promovare au fost ºi ele mediocre, cu câteva excepþii.

Totuºi, responsabilii de la Universitatea din Petroºani spun cã se aºteaptã sã aibã studenþi, iar locurile sã fie com-

pletate în toamnã, dupã sesiunea Bacalaureatului. „Situaþia nu este departe de cea de anul trecut, iar atunci am reuºit chiar din varã sã ocupãm o mare parte din locurile bugetate. Restul s-au ocupat dupã sesiunea din toamnã, ceea ce ne face sã credem cã ºi anul acesta se va întâmpla la fel”, a precizat rectorul Universitãþii din Petroºani, prof. dr. Aron Poantã.

Aceeaºi pãrere o are ºi prorectorul Universitãþii din Petroºani, Codruþa Dura, ca considerã cã situaþia nu este deloc fericitã, dar susþine cã se bazeazã ºi pe absolvenþii din anii anteriori, care ar putea sã se îndrepte spre Universitatea din Petroºani.

Douã dintre specializãrile de la Universitatea din Petroºani

au fost deja desfiinþate, alãturi de altele din întreaga þarã. Totuºi, responsabilii ºcolii superioare din Valea Jiului susþin cã asta nu i-a afectat foarte mult, în condiþiile în care oricum nu mai aveau studenþi în ultimii ani la aceste specializãri. „Este vorba despre douã programe de studii de licenþã, ºi anume, geologia resurselor minerale, la Facultatea de mine ºi fizicã,de la Facultatea de ªtiinþe. Pentru cele douã programe de studii de licenþã nu se mai organizase examen de admitere de mai mult timp. Pentru geologie din anul universitar 2008 – 2009, iar pentru fizicã din anul 2009 - 2010, deoarece nu au fost suficienþi studenþi pentru constituirea unei grupe la fiecare dintre specializãri”, a declarat

Codruuþa Dura, prorector la Universitatea din Petroºani.

Cifra de ºcolarizare la Universitatea din Petroºani a scãzut cu 25 faþã de anul universitar trecut. „Cifra de ºcolarizare care a fost transmisã de Ministerul Educaþiei este de 625 de locuri bugetate, pentru programele de studii de licenþã, dintre care 5 locuri sunt alocate separat pentru candidaþii de etnie rromã”, a mai spus Codruþa Dura.

Diana MITRACHE

12 Actualitate tudii pentru atragerea turiºtilor.

Administraþia localã din oraºul Uricani a demarat o licitaþie în vederea realizãrii unui studiu privind metodele de atragere a turiºtilor în zona oraºului Uricani ºi a localitãþilor componente Valea de Brazi ºi Câmpu lui Neag.

S

Acest studiu are ca scop relevarea cailor prin care valorile circulaþiei turistice sã aibã un trend ascendent în viitor pe baza analizei situaþiei existente ºi a implementãrii mãsurilor administrative sau de altã naturã care sã susþinã acest lucru. Acest fapt trebuie sã conducã în final la dezvoltarea oraºului Uricani ca destinaþie turisticã permanentã.

Valoarea estimatã fãrã TVA a contractului este de 84.000.00 RON.

I

storic

Uricani este un oraº situat sudul judeþulului Hunedoara în regiunea Valea Jiului, pe cursul râului Jiul de Vest.Are o populaþie de 10.227 de locuitori. Este cel mai vestic oraº din Valea Jiului, fiind situat la poalele munþilor Retezat ºi Vâlcan. Este strãjuit la

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 iulie 2012

Studii pentru promovarea turisticã a oraºului Uricani

minierã. În anul 1965 localitatea este ridicatã la rangul de oraº, avand o populaþie de peste 4.000 de locuitori. Între 1968 ºi 1970 se construieºte, pe locul bisericii vechi, noua bisericã ortodoxã a oraºului, având hramul “Înãlþarea Domnului”.

M

nord de masivul Vârfu Mare (1509 metri) poreclit ºi “Cele Trei Stânci”, iar la sud de vârful Coarnele care se ridicã la peste 1780 de metri.

Aflându-se la o altitudine de aproximativ 750 metri, oraºul Uricani se întinde dealungul vãii de

vest a râului Jiu, fiind înconjurat de un relief predominant muntos.

Suprafaþa acestuia conþine ºi vãile pâraielor Lazãru, Valea de Peºti, Bilugul, Buta, Balomir ºi Sterminos, unele dintre cele care alimenteazã raul Jiului de Vest, dezvoltând o bogatã reþea hidrograficã.

Valea de Peºti este principalul pârâu care ali-

menteazã lacul de acumulare cu acelaºi nume.

Cu o suprafaþã de 10 hectare, lacul are o lungime considerabilã ºi o frumuseþe naturalã ieºitã din comun. Tot pe albia pârâului Valea de Peºti, în amonte, se aflã situate Peºtera de Gheaþã ºi zona Arcanu.

Oraºul Uricani constituie una din intrãrile în Parcul Naþional Retezat, accesul din partea de sud-est a masivului fãcându-se prin zonele râul Lazãr - Râul Valea Mãriii ºi Piule - Buta. Poartã a Retezatului, zona Cheile Buþii este situatã pe flancul sudic al munþilor Retezat, fiind sãpatã în formaþiuni calcaroase încã din perioada jurasicului ºi oferã o reþea vastã de peºteri, izvoare, cascade ºi baraje naturale. În secolul al XIII-lea, teritoriul pe care se aflã oraºul Uricani face parte din voievodatul lui Litovoi (Tara Lytua) care cuprinde þinutul Gorjului, Valea Jiului ºi Þara Haþegului.

Un document ce dateazã din 18 aprilie 1461, menþioneazã, printr-un decret al voievodului Ardealului, ca Murzina (Marginea), cneaz de Densuº, îºi vinde moºiile, printre care ºi Sylotena (Valea Vacii), un teritoriu de 10 km situat în proporþie de 90% pe raza oraºului Uricani, în lunca Mailatului.

Un alt document datând din anul 1493, emis de curtea regelui Vladislav al II-lea al Ungariei, aratã cã boierul Mihail Cânde stãpâneºte

mai multe moºii în aceastã zonã, printre care ºi Câmpu lui Neag (Nzakmezeu). În anul 1788, Uricaniul este prãdat de turcii adalai care iau robi 16 oameni, îi taie capul preotului de la acea vreme ºi dau foc bisericii.

Prima atestare oficialã a oraºului, sub denumirea de Hobiceni-Uricani, este menþionatã într-un document datând din 1818, numele venind de la locuitorii a doua sate, Hobiþa ºi Uric, situate la nord, dincolo de munþi, în zona localitãþii Pui. În toamna anului 1916, pe perioada Primului Razboi Mondial, oraºul este pierdut ºi recucerit de trei ori de cãtre armata românã, în

cinstea eroilor existând un monument pe vârful Tuliºa.

Dupã alipirea Transilvaniei la Romania în 1918, numele oraºului se schimbã în Uricani, iar în componenþa acestuia intrã ºi satele vecine Câmpu lui Neag ºi Valea de Brazi.

Odatã cu sfârºitul celei de a doua conflagraþii mondiale ºi cu instalarea noului regim comunist se amplificã procesul de exploatare a cãrbunelui superior. Astfel, în 1947 se deschide prima galerie din Uricani, în Plaiu Balomir, ºi începe exploatarea industrialã a huilei cocsificabile, economia oraºului bazându-se din acest moment pe industria

otivaþia proiectului

Restructurarea industriei miniere de dupã anul 1997 a afectat în mod grav economia oraºului.

Astfel au fost închise pânã în momentul de faþã exploatãrile miniere Câmpu lui Neag ºi Valea de Brazi, Uzina de preparare a cãrbunelui Uricani, exploatarea de cuarþ din cariera ªiglãul Mare, urmând ca pânã în anul 2018, conform acordurilor semnate de Guvernul României cu Instituþiile internaþionale, sã fie închisã ºi E.M Uricani. Acest lucru determinã autoritãþile locale sã caute alternative pentru ocuparea forþei de muncã disponibilizate ºi a tinerilor care locuiesc în oraº.

Bogãþia patrimoniului natural, frumuseþea deosebitã a locurilor ºi situarea oraºului la confluenþa masivelor muntoase RetezatGodeanu ºi Vâlcanului sunt câteva dintre atuurile care ar putea consacra zona ca una foarte interesantã din punct de vedere turistic. Prin întocmirea acestui studiu se doreºte ca zona Jiului de Vest sã devinã o destinaþie de calitate ºi aceasta în toate cele patru anotimpuri ale anului, pe baza patrimoniului sãu natural care sã fie valorificat la un nivel superior.

Raul IRINOVICI