Cronica Vaii Jiului, nr. 140, joi 7 iunie 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 140

Cronica Vãii Jiului Joi, 7 iunie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Spionii electorali, în alertã

DE GRADUL 0!

Directorul comercial al CNH a fost “dezlipit” de pe scaun ihail Stoicescu, cel M mai longeviv ºef pe care l-a avut Compania Naþionalã a Huilei a fost schimbat din funcþia de conducere pe care o deþinea, respectiv de director comercial.

>>> PAGINA A 3-A

Minele – interesante pentru chinezi doar fãrã datorii hinezii sunt încã C interesaþi sã investeascã în mineritul de huilã din Valea Jiului, dar acest lucru nu se va întâmpla pânã când Executivul nu va lua o decizie în ceea ce priveºte datoriile istorice ale exploatãrilor miniere.

>>> PAGINA A 3-A

oi ºi vineri, încordare maximã a campaniei electorale: se scoate artileria grea, cu atacuri ºi lovituri sub centurã, cu ziare ºi pliante tipãrite ”clandestin” ºi distribuiri în noapte… Valea Jiului a avut parte de o campanie electoralã mult mai potolitã decât în scrutinurile precedente. ªi totuºi, pe alocuri, au rãbufnit aceleaºi patimi, aceleaºi metode primitive dovadã cã nu toatã lumea poate evolua în acelaºi ritm.

J

PAGINILE 8-9

Pensionarii din minerit cer demisia ºefului de la Casa de Pensii oºtii mineri din Valea Jiului sunt nemulþuF miþi de faptul cã ºeful Casei de Pensii Hunedoara, Ionel Ciobanu, nu le-a rezolvat o serie de solicitãri...

>>> PAGINA A 5-A

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 7 iunie 2012

Cei mai mulþi hunedoreni voteazã Haralambie Vochiþoiu la ºefia CJ Hunedoara, conform ultimului sondaj ocuitorii judeþului Hunedoara îi sancþioL neazã dur pe cei care au condus judeþul în ultimii 8 ani.

Conform unui sondaj de opinie realizat de CROMFPS, Haralambie Vochiþoiu va câºtiga alegerile pentru funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara. Astfel, Vochiþoiu (PP-DD) ar obþine 35,48% din voturi la alegerile din 10 iunie, cu ºase procente mai mult decât urmãtorul clasat, actualul preºedinte al CJ, declarat recent incompatibil de cãtre ANI, Mircea Moloþ. Pe locul al treilea, cu 17,69%, este plasat Mircia Muntean, primarul Devei, în timp ce candidatul USP-eco, Mircea Muntean, ar obþine 4,87% din voturi. 12,75% dintre respondenþi ar vota un alt candidat.

Faþã de cercetarea realizatã luna trecutã, actualul sondaj consemneazã urcarea pr primul loc a

candidatului PP-DD, Haralambie Vochiþoiu ºi scãderea puternicã a lui Mircea Moloþ, liberalul fiind puternic afectat de scandalul incompatibilitãþii în care a fost implicat. Vochiþoiu a reuºit sã capitalizeze o parte importantã a voturilor PRM, dupã ce Costel Avram s-a retras din cursa pentru Consiliul Judeþean. Mircia Muntean este, de asemenea, într-o uºoarã scãdere, dupã ce nu a reuºit sã convingã locuitorii din Valea Jiului, în ciuda sumelor exorbitante cheltuite în campania electoralã. Mai mult, primarul Devei plãteºte tribut asemãnãrii de nume cu Mircea Muntean, candidatul USP-eco la ºefia CJ Hunedoara.

Studiul a fost realizat de Centru Regional pentru

Ocuparea Forþei de Muncã ºi Protecþie Socialã (CROFMPS) în cadrul Programului de Cercetãri Socio-Economice “Europa Socialã 2020”. Cercetarea a fost realizatã în perioada 28 mai – 4 iunie 2012. Metoda folositã a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenþilor. Volumul eºantionului a fost de 1.014 de persoane, cu vârsta de 18 ani ºi mai mare de 18 ani, reprezentativ pentru populaþia judeþului Hunedoara. Eroarea maximã admisã pentru rezultatele cercetãrii este de ± 3,1%, pentru un grad de încredere de 95%.

Interviurile au fost realizate în judeþul Hunedoara.

P

% din totalul populaþiei care a exprimat o opinie

SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENÞÃ A PERSOANELOR PETROªANI - BIROUL DE EVIDENÞÃ A PERSOANELOR

PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL Sâmbãtã, 9 iunie 2012: 8.00 – 16.00

ANGAJÃRI

SC VISA SA angajeazã CONTABIL cu experienþã CV-urile se pot depune la adresa de e-mail: office@visa-sa.com pânã cel târziu în data de 13.06.2012.

Informaþii la telefon: 0254.545454

Duminicã, 10 iunie 2012 8.00 – 21.00

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiul meu 12:00 Vânãtoarea de comori 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Antiglonþ 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Lege ºi ordine: Brigada specialã

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Wacky TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Fosta mea iubire 15:00 Rãzboinicul (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Copii contra pãrinþi

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Viaþa în Africa (s) (r) 12:00 Viaþa în Africa (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Crimele din Midsomer 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 A fost odatã în Mexic Desperado 2 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Mesaje de dincolo (s) 0:00 A fost odatã în Mexic Desperado 2 (r)

Prima TV 9:30 11:30 12:00 13:00 13:30 13:45 14:15 15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 21:30 22:15 23:15 23:45

Jessica (r) Teleshopping Nimeni nu-i perfect Teleshopping Camera de râs Popcorn Teleshopping Focus Monden (r) Jessica Iubiri secrete Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort Curat, murdar? Îmblânzirea scorpiei Trãsniþii Focus Monden Mondenii

TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Agenda Tiff 10:25 Ne vedem la TVR! (r) 11:55 Dincolo de celebritate 12:00 Bebe magia 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:53 Jurnalul TVR 20:00 România voteazã!

21:00 România voteazã!

22:10 Zona Zero 23:50 Ca la carte 0:20 Bebe magia (r) 0:50 Tezaur folcloric (r) 1:50 Ne vedem la TVR! (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Joi, 7 iunie 2012

Directorul comercial al CNH a fost “dezlipit” de pe scaun inginerul ºef electromecanic din cadrul CNH, Adrian Suciu. De asemenea, în funcþia de inginer ºef electromecanic CNH a fost numit Alexandru Popescu, fost inginer ºef electromecanic la EM Petrila.

Directorul general al CNH Nicolae Drãgoi a motivat decizia acestor schimbãri prin faptul cã doreºte sã-ºi facã echipa cu care sã poatã face performanþã. “L-am schimbat pe Mihail Stoicescu din funcþie de director comercial deoarece la Companie

ihail Stoicescu, M cel mai longeviv ºef pe care l-a avut Compania Naþionalã a Huilei a fost schimbat din funcþia de conducere pe care o deþinea, respectiv de director comercial.

De-a lungul anilor în care Stoicescu a fost director comercial, nu o datã, numele sãu a fost vehiculat în legãturã cu o serie de contracte dubioase. În locul sãu a fost numit

vreau sã creez o echipã unitã la nivel de conducere. Stoicescu rãmâne în cadrul CNH”, a declarat Nicolae Drãgoi, noul director general al CNH. Nicolae Drãgoi susþine cã aceste numiri nu sunt politice, ci a þinut cont de pregãtirea profesionalã.

“Alexandru Popescu nu face politicã ºi l-am numit inginer ºef electomecanic datoritã faptului cã este un bun specialist”, a precizat Drãgoi. Menþionãm cã fostul director general al CNH, Constantin Jujan a fost numit director la EM

Minele – interesante pentru chinezi doar fãrã datorii hinezii sunt încã C interesaþi sã investeascã în mineritul de huilã din Valea Jiului, dar acest lucru nu se va întâmpla pânã când Executivul nu va lua o decizie în ceea ce priveºte datoriile istorice ale exploatãrilor miniere. ªtergerea datoriilor istorice ale Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, indiferent de modul cum se va face acest lucru, i-ar aduce pe chinezi

înapoi în Valea Jiului. Aceºtia au purtat mai multe discuþii cu oficialii români despre posibilitatea de a investi în acest domeniu, dar deocamdatã intenþia nu s-a concretizat.

Fostul Secretar General al Guvernului, inspoectorul guvernamental Attila Dezsi, a precizat cã discuþiile nu sunt întrerupte, dar se aºteaptã adoptarea unei decizii privind ºtergerea datoriilor istorice care greveazã acum activitatea CNH Petroºani.

Discuþiile dintre cele diuã

pãrþi au demarat în urmã cu un an, când oficialii chinezio au vizitat Valea Jiului, iar partea românã a fost în delegaþie în Republica Popularã Chinezã.

Practic, reprezentanþii concernului China Coal Tehnology s-au arãtat interesaþi sã investeascã în mineritul de huilã din Valea Jiului. Oamneii de afaceri ºi-au manifestat intenþia de a coopera în domeniul retehnologizãrii unitãþilor miniere, a captãrii ºi utilizãrii gazelor de minã, precum ºi a producerii de combustibili sin-

Mineritul, o meserie aflatã la final ingura unitate ºcolarã din România S acreditatã de cãtre Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului pentru calificarea în meserii „minereºti” se aflã în Valea Jiului.

Mai exact, la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Petroºani unde, pentru obþinerea unei calificãri în sectorul minier, cursurile dureazã 1 an ºi jumãtate. Per total, disponibile sunt doar 60 de locuri, pentru anul ºcolar 2012 – 2013, la cursuri fiind primiþi absolvenþii de liceu cu, sau fãrã, diplomã de bacalaureat. Dintre cele 60 de locuri, pânã în prezent, doar jumãtate au fost ocupate. „La nivel naþional, suntem singura ºcoalã acreditatã pentru douã dintre specializãrile specifice sectorului minier. Este vorba despre maistru electromecanic de minã, respectiv maistru minier.

Înscrierile au început de mai mult timp ºi avem, deja, cereri depuse de cãtre cei interesaþi sã se califice în cele douã domenii, venite din Valea Jiului dar ºi din Baia Mare, Gorj sau alte zone ale þãrii. În ceea ce priveºte vârsta celor care doresc sã urmeze cursurile organizate de noi aceºtia trebuie sã aibã, cel puþin, 18 ani împliniþi”, a declarat Atena Vlãduceanu, director Colegiul Tehnic „D. Leonida” Petroºani. În timp ce cursurile sunt gratuite, dupã absolvirea acestora, absolvenþii acestora nu pot fi siguri cã vor prinde un contract de muncã la exploatãrile miniere din þarã sau din Valea Jiului.

Nu de alta, dar, mineritul nu mai reprezintã o meserie la „modã” în Uniunea Europeanã...

Mir cea NISTOR

tetici pe bazã de cãrbune.

Cooperarea s-ar putea face prin înfiinþarea unei societãþi mixte româno – chinezã pe minele viabile, prin împãrþirea beneficiilor ºi asumarea pierderilor. Deocamdatã sunt luate în calcul mai multe variante de lucru, dar niciuna nu a fost negociatã pânã la capãt.

Oficialii români opineazã cã încheierea unui parteneriat cu specialiºtii de la China Coal Tehnology ar fi bine – venit, mai ales cã ar veni cu tehnologie modernã de caprtare a metanului din subteran ºi de transformare a lui în energie electricã, iar captarea gazelor de minã este

Petrila, el înlocuindu-l pe Mihail Ermoiu, aflat în concediu medical. În legãturã cu ocuparea postului de director de la Mina Uricani, funcþie pe care el a deþinut-o pânã acum, Drãgoi a mai spus cã va lua o hotãrâre în zilele. “Nu am luat încã nicio decizie referitoare la Mina Uricani, dar mã voi gândi în zilele urmãtoare.

Oricum, nu va fi o numire politicã, ci voi pune acolo un specialist”, a mai precizat Drãgoi.

Marius MITRACHE Luiza ANDRONACHE

obligatorie ºi în România. În ceea ce priveºte producerea unui combustibil sintetic, acesta ar putea înlocui cu succes pãcura, fiind produs din cãrbune, apã ºi un liant.

Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 6 iunie 2012

Gigi Becali „iertat” de datorie pânã dupã alegeri atronul echipei de fotbal Steaua Bucureºti a scãpat momentan de sechestrul pe care inspectorii fiscali de la Petroºani, intenþionau sã i-l punã pe un bloc din localitate. Campania electoralã l-a „iertat” momentan de datorie.

P

Afaceristul George Becali care deþine clubul de fotbal Steaua Bucureºti nu ºi-a achitat datoria de peste 1,5 miliarde de lei vechi pe care o are cãtre bugetul local al municipiului Petroºani.

Deºi a fost somat în mai multe rânduri cã se va ajunge fie la instituirea unui sechestru asigurator

pe blocul de locuinþe deþinut în „capitala” Vãii Jiului, ori i se va pune poprire pe conturi, latifundiarul n-a rãspuns înºtiinþãrilor inspectorilor fiscali de la Petroºani.

Astfel, funcþionarii municipalitãþii au fãcut demersurile pentru recu-

Cocotã rãmâne liber încã o sãptãmânã e 13 iunie fostul ºofer al primarului din Uricani va afla dacã rãmâne cu pedeapsa de 15 ani de închisoare la care a fost condamnat pentru omor, în cazul în care magistraþii de la Curtea Supremã nu vor amâna încã o datã luarea unei decizii finale.

P

Ioan Cocotã, angajat al primãriei Uricani, a fost condamnat de Tribunalul Hunedoara la 15 ani de închisoare pentru omor, însã a atacat sentinþa cu apel, la Curtea de Apel Alba Iulia, iar magistraþii de aici au menþinut pedeapsa. Ioan Cocotã a fãcut recurs, care s-a judecat la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie însã judecãtorii au amânat decizia finalã pânã pe 13 iunie. Potrivit anchetatorilor, Cocotã se temea cã iubita lui, de 32 de ani, îl înºealã ºi o acuza cã este însãrcinatã cu fostul ei soþ, cu care avea deja doi copii.

Potrivit datelor de la vremea respectivã, Ioan Cocotã ar fi fãcut o crizã de gelozie, a bãtut-o pe iubita lui ºi apoi i-ar fi dat sã

perarea creanþei ce reprezintã impozite neachitate plus penalizãri, însã au amânat procedurile pânã dupã alegeri.

Latifundiarul este candidat la Primãria Bucureºtiului, iar inspectorii au vrut sã evite speculaþiile care ar putea

apãrea. „Procedura de recuperare a datoriei va fi pornitã dupã data de 10 iunie a.c. Sunt mai multe motive, volumul mare de muncã dar ºi faptul cã s-ar interpreta ca o mãsurã cu caracter politic în condiþiile în care este angrenat în campania electoralã.

De datorie nu scapã, acesta este un lucru cert”, au declarat surse din cadrul municipalitãþii.

Finanþatorul echipei de fotbal Steaua Bucureºti are o datorie cãtre bugetul local al municipiului Petroºani de 163.000 de lei. Suma reprezintã impozitele ºi penalitãþile neachitate pentru un bloc de locuinþe.

Funcþionarii Biroului Taxe ºi Impozite Locale din Petroºani au luat în calcul douã modalitãþi prin care sã recupereze datoria. Prima ar fi sã punã iarãºi sechestru asigurator pe blocul de locuinþe deþinut de Becali ºi a doua, pe care inspectorii o considerã cu ºanse mari de reuºitã, ar fi sã-i punã poprire pe conturi.

Apa, sarea ºi consumatorii

pã nepotabilã ºi sare sã tragã la cântar. Asta au bea un pahar cu apã în gãsit inspectorii sanitari din care turnase o substanþã Valea Jiului, care i-au toxicã ºi a sufocat-o.

Dupã ce femeia nu a mai ameninþat pe comercianþii respirat, Ioan Cocotã a incriminaþi cã le va interzice sunat la 112 ºi a afirmat accesul în piaþã. cã a gãsit-o moartã în casã. A susþinut în permanenþã cã nu el a ucis-o, dar pe baza probelor administrate ºi a raportului medico-legal, Cocotã a primit mandat de arestare, dupã ce s-a stabilit cã femeia a murit ca urmare a asfixiei mecanice. Ulterior, a fost pus în libertate în baza unei contraexpertize a raportului medico-legal, dar a fost condamnat atât de prima instanþã, cât ºi de Curtea de Apel Alba, la 15 ani de închisoare.

Maximilian GÂNJU

Gigi Becali, prin fundaþia care-i poartã numele, deþine un bloc de locuinþe în cartierul Aeroport din Petroºani, pentru care are restanþe la impozite pe o perioadã din anul 2010, pe anul 2011, dar ºi pe o perioadã din 2012.

La aceastã sumã, se mai adaugã ºi penalitãþile de întârziere. Imobilul a fost cumpãrat de patronul echipei de fotbal Steaua în urmã cu circa cinci ani.

Acesta a investit în reabilitarea ºi modernizarea lui peste 600.000 de euro. Becali a scos la vânzare apartamentele, însã preþul era prea mare, circa 30.000 de euro pentru o locuinþã ºi nimeni nu a cumpãrat.

Maximilian GÂNJU

A

Inspectorii sanitar-veterinari din Valea Jiului au recoltat peste 700 de probe de apã ºi din produsele scoase la vânzare în galantare. Asta din cauzã cã în apa potabilã de la mai multe unitãþi de producþie ºi desfacere a produselor alimentare s-au gãsit substanþe care ar putea îmbolnãvi consumatorii. „Am gãsit astfel de unitãþi în Petrila, Petroºani ºi Lupeni. De vinã ar putea fi condiþiile de igienã, þevile vechi, sau ar putea fi o problemã ce þine de sistemul de

aducþiune. Am adus probele la laborator ºi acum aºteptãm rezultatele. În funcþie de acestea, comercianþii riscã amenzi sau chiar sã li se interzicã pe mai departe comercializarea produselor. Am ºi dat o amendã, dupã

ce am gãsit condiþii improprii la un comerciant, unde apa de la robinet avea nitriþi ºi bacterii, care odatã ajunse în tubul digestiv produc diaree” a spus dr. Gheorghe Cristea, ºeful DSVSA Valea Jiului.

Nici comercianþii de brânzã nu au scãpat de verificãri. În cazul unora, agenþii de control au constatat cã vindeau brânzã cu un conþinut ridicat de sare, ca sã tragã la cântar ºi cu un conþinut extrem de scãzut de grãsime. „Practic au pus sare cât mai multã, în timp ce conþinut de grãsime, care normal era de 45 – 50 la sutã,ajungea doar la 15 – 20 la sutã. Am luat de douã ori probe ºi dacã ºi a treia oarã ies la fel, le vom interzice accesul în piaþã”, a mai precizat dr. Cristea.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Joi, 7 iunie 2012

Pensionarii din minerit Reclamaþii cer demisia ºefului de la Casa de Pensii pe bandã rulantã m intrat în ultima sãptãmânã de oºtii mineri din campanie electoralã, iar numãrul A Valea Jiului sunt F reclamaþiilor la Poliþie din partea parnemulþumiþi de faptul cã ºeful Casei de Pensii Hunedoara, Ionel Ciobanu, nu le-a rezolvat o serie de solicitãri, iar una dintre ele este legatã de biletele de tratament pe care ar trebui sã le primeascã. „Noi am trimis cãtre Ministerul Muncii, doamnei ministru Câmpeanu o solicitare de a-l demite pe ºeful Casei Judeþene de Pensii Hunedoara pentru cã sunt o

serie de probleme cu care ne confruntãm ºi care nu sunt rezolvate.

Una ar fi chiar ºi biletele de tratament care sunt puþine ºi se dau foarte greu, iar mulþi dintre noi avem nevoie de tratamente”, a declarat, Paul David, secretarul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului. Foºtii ortaci au cerut suplimentarea cu 50 la sutã a numãrului de bilete de odihnã ºi tratament acordate prin Casa de Pensii, însã pentru moment cererea a rãmas fãrã rãspuns.

Maximilian GÂNJU

tidelor politice ºi implicit a candidaþilor lor, este tot mai mare în fiecare zi.

Apele unui canal ameninþã localnicii din Colonie n canal din cartierul Colonie – Petroºani dã bãtãi de cap localnicilor ºi numai la sfârºitul sãptãmânii trecute zeci de gospodãrii au fost inundate dupã ce ploile au umflat apele acelui canal. Pentru remedirea definitivã a situaþiei este nevoie de bani de guvern.

U

Bani de la Guvern pentru inundaþii amiliile care au avut de suferit de pe urma inundaþiilor de sãptãmâna trecutã, vor primi bani de la Guvern. 88 de gospodãrii au fost inundate, iar cei care locuiesc în apropierea campusului universitar au nevoie de un zid de sprijin.

F

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a precizat cã alunecãrile de teren vor fi oprite cu un zid de protecþie. Acesta va fi construit cu bani de la Guvern. „Am fost la faþa locului ºi apoi am fãcut toate demersurile necesare pentru a fi înaintate Guvernului în scopul acordãrii de sume pentru realizarea unui zid de sprijin.

Acesta va avea aproximativ 100 de metri lungime ºi o înãlþime considerabilã în zona respectivã, pentru ca acolo sã nu mai ajungã apa. Nu ºtim exact când îl vom construi, totul depinde de ziua în care vor fi alocaþi banii de la Guvern din fondul pentru situaþii de urgenþã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani.

Autoritãþile de la Petroºani susþin cã oamenii nu mai sunt acum în pericol. „Pericol iminent nu existã în sensul în care falia care s-a desprins

din deal este oarecum stabilã. Sã sperãm cã nu ne vom mai întâlni cu aceastã situaþie neplãcutã curând”, a mai spus Ridzi.

Zeci de gospodãrii au fost inundate de ploaia care a cãzut vineri în Petroºani. În mai puþin de o orã, a plouat cu 22 de litri pe metru pãtrat, iar pãmântul, în Dealul Institutului a luat-o la vale.

88 de case au fost în pericol de a fi înghiþite de vâltoare. ªi totul în doar câteva clipe.

Bilanþul la Petroºani indicã faptul ca au fost afectate case ºi gospodãrii, situate pe strãzile: Poienilor, Piscului, Împaratul Traian, Plopilor, Griviþa Roºie, Gãrii, Bucegi, Nedeii, Maleia, Progresului, Mãgurii, Cuza Vodã, Egalitãþii ºi Dâlja Micã.

Diana MITRACHE

Ploile torenþiale înregistrate la finele sãptãmânii trecute au scos la ivealã un punct nevralgic în Colonia Petroºani, acolo unde 88 de gospodãrii au fost afectate. Pentru oamenii care au avut de suferit se vor da ajutoare de urgenþã, în urma analizãrii fiecãrui caz în parte, însã acest lucru nu este

Pânã acum, la nivelul judeþului Hunedoara s-au adunat câteva zeci de sesizãri care sunt în cercetare, iar în ultimele zile de campanie ºi chiar în ziua votului, sesizãrile vor fi cu siguranþã mult mai multe.“ De la începutul campaniei electorale ºi pânã acum avem depus un numãr de 53 de sesizãri, în general pentru fapte precum afiºaj ilegal, rupere ºi distrugere de afiºe ºi însemne electorale”, ne-a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt I.P.J. Hunedoara. Pentru cea mai mare parte din ele, poliþiºtii au terminat cercetãrile ºi s-au dat ºi sancþiuni contravenþionale pentru nerespectarea legii electorale, însã altele sunt încã în cercetare. Pânã acum, oamenii legii au amendat în jur de 20 de persoane din tot judeþul dupã ce s-a stabilit cã au recurs la gesturi sau acþiuni care contravin reglementãrilor în vigoare.

Luiza ANDRONACHE

suficient. Acolo, de vinã este un canal, care trece exact prin grãdinile oamenilor ºi care, în perioada de varã, poate fi trecut lesne cu piciorul. Numai cã ploile abundente au umflat mult apele acelui canal, iar acesta s-a revãrsat ºi a intrat chiar ºi în casele localnicilor. „În cazul canalului din Colonie trebuie gãsitã de urgenþã o soluþie. În primul rând trebuie decolmatat ºi adâncit, iar

ulterior ar trebui betonaþi pereþii canalului ºi fundul acestuia”, a declarat comisarul ºef al Gãrzii de Mediu Hunedoara, Cristian Moldovan, care s-a arãtat îngrijorat de situaþia de aici.

Problema este cu atât mai spinoasã cu cât veºtile pentru judeþul Hunedoara nu sunt deloc îmbucurãtoare, iar meteorologii anunþã în continuare ploi.

Edilii din Petroºani s-au pus deja pe treabã, dar au nevoie ºi de sprijin financiar de la guvern. „Ne-am apucat deja de lucrãri în acea zonã. Lucrãm, cu prioritate, la podeþe, ca sã debarasãm zona strangulatã. De asemenea, încercãm sã bãgãm lucrarea pe situaþii de urgenþã, ca sã putem sã-l canalizãm ºi sã-l betonãm”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi.

Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului |Joi, 7 iunie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Metode de supravieþuire & Off-Road, cu soluþii de civilizare acã urci cu o maºinã de teren în Dâlja, Petroºani, dupã zile cu ploaie abundentã, ai ocazia sã afli cum e cu cursele Off- Road.

Important este sã nu vorbeºti în zonele abrupte ale drumului cu gropi adânci ºi nãmol sau în cele joase în care bãlþile ascund capcane periculoase.

D

Asta pentru cã îþi vei muºca limba grav… La nici 200 de metri de punctul alimentar ºi birtul din zonã drumul de acces a fost rupt de ape, iar ingeniozitatea locuitorilor a fãcut ca zona sã nu rãmânã izolatã.

Comunitatea Dâlja – Dâlja Mare ºi Dâlja Micã – este considerat ca un cartier al Petroºaniului. Zona montanã este locuitã de momârlani, copiii acestora ºi nepoþi, la care s-au adãugat ºi orãºeni, care au venit, au vãzut ºi nu au mai plecat. Drumurile care duc spre Dâlja au constituit o veºnicã

problemã pentru locuitori, dar ºi pentru autoritãþi. Pietriºul adus în zonã este mereu spãlat de ape, iar podurile ºi podeþele se rup ºi izoleazã periodic gospodãrii întregi.

Dacã ar fi sã se încumete vreo administraþie localã sã construiascã drumurile din Dâlja,

i-ar trebui probabil bugetul pe cel puþin doi ani ai primãriei. ªi totuºi, existã soluþii.

Dupã ce am depãºit podeþul dãrâmat de ape, fapt ce a izolat 16 gospodãrii, ne-am strecurat cu grijã pe o porþiune îngustã de drum, pentru o clipã maºina rãmânând în balans între pârâu

ºi gardul unei gospodãrii. Pârâul care însoþeºte drumul se umflase ameninþãtor, iar apele repezi muºcaserã din drumul îngust reducându-l la jumãtate, astfel încât nu era loc sã treacã o maºinã. Locuitorii din zonã, toþi membri ai aceleeaºi familii au gãsit soluþii pentru a-ºi

deschide calea cãtre lume. Au umplut groapa cu saci de nisip ºi pãmânt, pe care i-au ancorat cu un fel de casete de beton rãmase prin gospodãrii, peste care au tras pãmând ºi pietre întregind astfel drumul. ”Trebuia sã gãsim o soluþie cã nu mai puteau merge la serviciu ºi nici în oraº, la cumpãrãturi. Apoi dacã era careva bolnav sau, Doamne fereºte, lua ceva foc, nu putea veni nimeni sã ne ajute. Au reparat bãieþii mei drumul aºa cum au ºtiut, cã nevoia te învaþã” – a declarat un membru al familiei Cocolan, din Dâlja.

Locuitorii ne-au povestit cã nu ar putea trãi, jos în oraº, cã au aici gospodãrii frumoase, iar zona este ca în poveºti, doar drumul îi ”omoarã”.

Ne-au spus cã ei ºtiu bine cã existã soluþii, pe proiect european, dar sã nu treacã acolo, în acel proiect ”drumuri ºi podeþe”, ci sã se facã un proiect pentru fonduri europene, dar ”subiectul” sã fie cu tradiþii, culturã, obiceiuri, ceva de genul ”salvarea satului românesc”, pentru cã vizitând

Un litoral „pentru toþi”, slab populat otelierii de pe litoralul românesc se plâng, în aceste zile, cã programul „Un litoral pentru toþi” nu prea a dat roade.

H

Mai exact, turiºtii nu s-au prea înghesuit sã viziteze staþiunile de pe malul Mãrii Negre chiar dacã preþurile au fost unele accesibile.

Situaþia este valabilã ºi pentru turiºtii din Valea Jiului care, nici ei, nu au plecat, în masã, spre litoral. Potrivit operatorilor din turism din zonã cauzele ar fi mai multe. „Am avut cereri ºi bilete vândute în cadrul acestui program dar, ce-i drept, nu prea multe. Cei mai mulþi dintre cei care au plecat pe litoral au fost reprezentanþii vârstelor extreme. Adicã bunici

însoþiþi de nepoþi.

Copiii mai mãriºori sunt la ºcoalã, cei din clasa a XII-a se pregãtesc de bacalaureat, pãrinþii elevilor sunt la serviciu acesta fiind motivul principal, consider eu, pentru care în lunile mai ºi iunie lumea nu se prea înghesuie sã plece în concediu. Chiar dacã existã unele oferte avantajoase”, a precizat Ion Ceauºu, managerul unei agenþii de turism din Petroºani. În afarã de „Litoralul pentru toþi”, tot în aceastã perioadã, se aflã în derulare ºi alte programe adresate turiºtilor cu venituri reduse. Printre acestea se numãrã cele destinate turiºtilor care doresc sã viziteze staþiunile balneo-climaterice româneºti sau celor care vor sã plece în strãinãtate.

Mir cea NISTOR

alte locuri din þarã, pe la neamuri, au vãzut cã s-au fãcut minuni ºi cã proiectele au fost aprobate ºi autoritãþile au primit banii. ”Sã le ziceþi ºi dumneavoastrã la politicienii ãºtia care îºi fac acum campanie electoralã, cã le zicem ºi noi, poate se gândesc sã facã aºa ceva ºi aici, cã o sã aibã cu ce se mândri, iar nouã ne-ar rezolva problemele”- ne-au spus locuitori ai locului, precizând cã existã soluþii ºi fãrã prea mulþi bani, numai sã se doreascã.

Ileana FIRÞULESCU

Locul unde bat clopotele

o datã pe lunã orind sã aflãm dacã, sus pe dealurile din Dâlja, locuitorii municipiului Petroºani mai pãstreazã tradiþiile de Rusalii - sãrbãtoare care marcheazã Pogorârea Sfântului Duh dar ºi naºterea Bisericii Creºtine am aflat cã biserica lor aparþine de oraºul Aninoasa de mulþi ani.

D

Prin 1997, primarul Ilie Botgros a alocat bani pentru cumpãrarea unui clopot la Biserica din Dâlja...

De anul trecut, un preot tânãr, venit de prin Suceava, a luat în grijã douã biserici din Aninoasa ºi pe cea din Dâlja Petroºaniului.

Ileana Cocolan, de 65 de ani, o femeie mândrã de familia sa formatã din trei bãieþi ºi o fatã, plus nepoþii, ne povesteºte cã pe vremuri, de Rusalii se fãceau nedei, dar acum obiceiurile s-au redus la cele bisericeºti, ceea ce nu e lucru puþin. Cu apa sfinþitã luatã de la Biserica lor îºi stropesc

holda ºi animalele penîn curte, cã bãieþii mei tru a le feri de boli, au casã acia ºi acia, iar secetã ºi inundaþii. fata dincolo (ne aratã ”Vine pãrintele de la casele aflate în imediata Aninoasa de fiecare vecinãtate – n.n.) ºi am datã când este vreo sãr- fãcut câte un grãtar. bãtoare. Când nu sunt Bãieþii lucreazã la sãrbãtori, vine o datã minã…”- povesteºte pe lunã ºi þine slujba. E Ileana Cocolan. ”Da, acolo merge pãrintele acela tânãr preotul nostru, un tânãr care mai slujeºte douã care a venit din biserici la Aninoasa.

Dacã sunt sãrbãtori mai Suceava, ºi lumea vãd cã este mulþumitã de el. multe, vine la fiecare ºi Biserica din Dâlja predicã tare frumos. aparþine Mai de mult d ân ”C de aparþineam de t sãrbãtori, n su u n Petroºani, dar le din vine pãrinte nu ºtiu de ce pe lunã ºi ã oasa o dat in n A a ne-au dat la ãrintele acel e slujba. E p n þi ã ou d e Aninoasa. ai slujeºt ai tânãr care m m i or ãt rb Acu, ne-am ã sunt sã ã ic d biserici. Dac ecare ºi pre adunat toþi lte, vine la fi mu lt, . Mai de mu tare frumos ” i… n ºa de Petro aparþineam olan, – Ileana Coc ni. ºa ro et Dâlja-P

noi, le-am cumpãrat cu ani în urmã un clopot, cã nu aveau. ªi aici, în Aninoasa, am reuºit sã refacem acoperiºul Bisericii de lângã primãrie. Ne-a ajutat atunci Monica Ridzi sã obþinem 500 milioane lei, apoi am reparat-o ºi pe cea din Iscroni. Mai sunt multe de fãcut, de bãgat gazul, cã de trei ani mã lupt sã obþin un aviz, cu partidul meu la putere, ºi în sfârºit îl am ºi ne apucãm de gaz” – a declarat primarul Aninoasei, Ilie Botgros.

Mândrã de Biserica din Dâlja, poziþionatã sus, pe vârful unui deal, Ileana Cocolan ne-a condus într-un loc de unde poate fi fotografiatã ºi ne-a întrebat insistent dacã am reuºit s-o imortalizãm. ”Omul fãrã Dumnezeu ºi fãrã Bisericã nu e om, chiar dacã aici bat clopotele o datã pe lunã” – a spus femeia parcã scuzânduse cã a fost insistentã.

Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului |Joi, 7 iunie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Metode de supravieþuire & Off-Road, cu soluþii de civilizare acã urci cu o maºinã de teren în Dâlja, Petroºani, dupã zile cu ploaie abundentã, ai ocazia sã afli cum e cu cursele Off- Road.

Important este sã nu vorbeºti în zonele abrupte ale drumului cu gropi adânci ºi nãmol sau în cele joase în care bãlþile ascund capcane periculoase.

D

Asta pentru cã îþi vei muºca limba grav… La nici 200 de metri de punctul alimentar ºi birtul din zonã drumul de acces a fost rupt de ape, iar ingeniozitatea locuitorilor a fãcut ca zona sã nu rãmânã izolatã.

Comunitatea Dâlja – Dâlja Mare ºi Dâlja Micã – este considerat ca un cartier al Petroºaniului. Zona montanã este locuitã de momârlani, copiii acestora ºi nepoþi, la care s-au adãugat ºi orãºeni, care au venit, au vãzut ºi nu au mai plecat. Drumurile care duc spre Dâlja au constituit o veºnicã

problemã pentru locuitori, dar ºi pentru autoritãþi. Pietriºul adus în zonã este mereu spãlat de ape, iar podurile ºi podeþele se rup ºi izoleazã periodic gospodãrii întregi.

Dacã ar fi sã se încumete vreo administraþie localã sã construiascã drumurile din Dâlja,

i-ar trebui probabil bugetul pe cel puþin doi ani ai primãriei. ªi totuºi, existã soluþii.

Dupã ce am depãºit podeþul dãrâmat de ape, fapt ce a izolat 16 gospodãrii, ne-am strecurat cu grijã pe o porþiune îngustã de drum, pentru o clipã maºina rãmânând în balans între pârâu

ºi gardul unei gospodãrii. Pârâul care însoþeºte drumul se umflase ameninþãtor, iar apele repezi muºcaserã din drumul îngust reducându-l la jumãtate, astfel încât nu era loc sã treacã o maºinã. Locuitorii din zonã, toþi membri ai aceleeaºi familii au gãsit soluþii pentru a-ºi

deschide calea cãtre lume. Au umplut groapa cu saci de nisip ºi pãmânt, pe care i-au ancorat cu un fel de casete de beton rãmase prin gospodãrii, peste care au tras pãmând ºi pietre întregind astfel drumul. ”Trebuia sã gãsim o soluþie cã nu mai puteau merge la serviciu ºi nici în oraº, la cumpãrãturi. Apoi dacã era careva bolnav sau, Doamne fereºte, lua ceva foc, nu putea veni nimeni sã ne ajute. Au reparat bãieþii mei drumul aºa cum au ºtiut, cã nevoia te învaþã” – a declarat un membru al familiei Cocolan, din Dâlja.

Locuitorii ne-au povestit cã nu ar putea trãi, jos în oraº, cã au aici gospodãrii frumoase, iar zona este ca în poveºti, doar drumul îi ”omoarã”.

Ne-au spus cã ei ºtiu bine cã existã soluþii, pe proiect european, dar sã nu treacã acolo, în acel proiect ”drumuri ºi podeþe”, ci sã se facã un proiect pentru fonduri europene, dar ”subiectul” sã fie cu tradiþii, culturã, obiceiuri, ceva de genul ”salvarea satului românesc”, pentru cã vizitând

Un litoral „pentru toþi”, slab populat otelierii de pe litoralul românesc se plâng, în aceste zile, cã programul „Un litoral pentru toþi” nu prea a dat roade.

H

Mai exact, turiºtii nu s-au prea înghesuit sã viziteze staþiunile de pe malul Mãrii Negre chiar dacã preþurile au fost unele accesibile.

Situaþia este valabilã ºi pentru turiºtii din Valea Jiului care, nici ei, nu au plecat, în masã, spre litoral. Potrivit operatorilor din turism din zonã cauzele ar fi mai multe. „Am avut cereri ºi bilete vândute în cadrul acestui program dar, ce-i drept, nu prea multe. Cei mai mulþi dintre cei care au plecat pe litoral au fost reprezentanþii vârstelor extreme. Adicã bunici

însoþiþi de nepoþi.

Copiii mai mãriºori sunt la ºcoalã, cei din clasa a XII-a se pregãtesc de bacalaureat, pãrinþii elevilor sunt la serviciu acesta fiind motivul principal, consider eu, pentru care în lunile mai ºi iunie lumea nu se prea înghesuie sã plece în concediu. Chiar dacã existã unele oferte avantajoase”, a precizat Ion Ceauºu, managerul unei agenþii de turism din Petroºani. În afarã de „Litoralul pentru toþi”, tot în aceastã perioadã, se aflã în derulare ºi alte programe adresate turiºtilor cu venituri reduse. Printre acestea se numãrã cele destinate turiºtilor care doresc sã viziteze staþiunile balneo-climaterice româneºti sau celor care vor sã plece în strãinãtate.

Mir cea NISTOR

alte locuri din þarã, pe la neamuri, au vãzut cã s-au fãcut minuni ºi cã proiectele au fost aprobate ºi autoritãþile au primit banii. ”Sã le ziceþi ºi dumneavoastrã la politicienii ãºtia care îºi fac acum campanie electoralã, cã le zicem ºi noi, poate se gândesc sã facã aºa ceva ºi aici, cã o sã aibã cu ce se mândri, iar nouã ne-ar rezolva problemele”- ne-au spus locuitori ai locului, precizând cã existã soluþii ºi fãrã prea mulþi bani, numai sã se doreascã.

Ileana FIRÞULESCU

Locul unde bat clopotele

o datã pe lunã orind sã aflãm dacã, sus pe dealurile din Dâlja, locuitorii municipiului Petroºani mai pãstreazã tradiþiile de Rusalii - sãrbãtoare care marcheazã Pogorârea Sfântului Duh dar ºi naºterea Bisericii Creºtine am aflat cã biserica lor aparþine de oraºul Aninoasa de mulþi ani.

D

Prin 1997, primarul Ilie Botgros a alocat bani pentru cumpãrarea unui clopot la Biserica din Dâlja...

De anul trecut, un preot tânãr, venit de prin Suceava, a luat în grijã douã biserici din Aninoasa ºi pe cea din Dâlja Petroºaniului.

Ileana Cocolan, de 65 de ani, o femeie mândrã de familia sa formatã din trei bãieþi ºi o fatã, plus nepoþii, ne povesteºte cã pe vremuri, de Rusalii se fãceau nedei, dar acum obiceiurile s-au redus la cele bisericeºti, ceea ce nu e lucru puþin. Cu apa sfinþitã luatã de la Biserica lor îºi stropesc

holda ºi animalele penîn curte, cã bãieþii mei tru a le feri de boli, au casã acia ºi acia, iar secetã ºi inundaþii. fata dincolo (ne aratã ”Vine pãrintele de la casele aflate în imediata Aninoasa de fiecare vecinãtate – n.n.) ºi am datã când este vreo sãr- fãcut câte un grãtar. bãtoare. Când nu sunt Bãieþii lucreazã la sãrbãtori, vine o datã minã…”- povesteºte pe lunã ºi þine slujba. E Ileana Cocolan. ”Da, acolo merge pãrintele acela tânãr preotul nostru, un tânãr care mai slujeºte douã care a venit din biserici la Aninoasa.

Dacã sunt sãrbãtori mai Suceava, ºi lumea vãd cã este mulþumitã de el. multe, vine la fiecare ºi Biserica din Dâlja predicã tare frumos. aparþine Mai de mult d ân ”C de aparþineam de t sãrbãtori, n su u n Petroºani, dar le din vine pãrinte nu ºtiu de ce pe lunã ºi ã oasa o dat in n A a ne-au dat la ãrintele acel e slujba. E p n þi ã ou d e Aninoasa. ai slujeºt ai tânãr care m m i or ãt rb Acu, ne-am ã sunt sã ã ic d biserici. Dac ecare ºi pre adunat toþi lte, vine la fi mu lt, . Mai de mu tare frumos ” i… n ºa de Petro aparþineam olan, – Ileana Coc ni. ºa ro et Dâlja-P

noi, le-am cumpãrat cu ani în urmã un clopot, cã nu aveau. ªi aici, în Aninoasa, am reuºit sã refacem acoperiºul Bisericii de lângã primãrie. Ne-a ajutat atunci Monica Ridzi sã obþinem 500 milioane lei, apoi am reparat-o ºi pe cea din Iscroni. Mai sunt multe de fãcut, de bãgat gazul, cã de trei ani mã lupt sã obþin un aviz, cu partidul meu la putere, ºi în sfârºit îl am ºi ne apucãm de gaz” – a declarat primarul Aninoasei, Ilie Botgros.

Mândrã de Biserica din Dâlja, poziþionatã sus, pe vârful unui deal, Ileana Cocolan ne-a condus într-un loc de unde poate fi fotografiatã ºi ne-a întrebat insistent dacã am reuºit s-o imortalizãm. ”Omul fãrã Dumnezeu ºi fãrã Bisericã nu e om, chiar dacã aici bat clopotele o datã pe lunã” – a spus femeia parcã scuzânduse cã a fost insistentã.

Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului |Joi, 7 iunie 2012

8 Actualitate

Spionii electorali, în alertã de gradul 0 ! oi ºi vineri, J încordare maximã a campaniei electorale: se scoate artileria grea, cu atacuri ºi lovituri sub centurã, cu ziare ºi pliante tipãrite ”clandestin” ºi distribuiri în noapte…

Valea Jiului a avut parte de o campanie electoralã mult mai potolitã decât în scrutinurile precedente. ªi totuºi, pe alocuri, au rãbufnit aceleaºi patimi, aceleaºi metode primitive dovadã cã nu toatã lumea poate evolua în acelaºi ritm. Toate taberele politice s-au pregãtit pentru bãtãlia de dinaintea votului. Conform spuselor acestora, prin informatorii de serviciu, numiþi ºi ”spioni electorali”, joi ºi vineri va fi scoasã artileria grea.

La Petrila, unde partidele USL merg separat în alegeri, vizibilitatea candidatului Dorin Curtean s-a detaºat datoritã echipei sale neobosite. În ce-l priveºte pe Constantin

Ramaºcanu, PNL, acesta a marºat pe metoda ”de la om la om” reuºind sã mai câºtige adepþi datoritã

infantilã”.

Ilie Pãducel, PDL/USP, a fost calm, deºi atacat, campania sa electoralã

argumentelor acumulate ca viceprimar al Petrilei.

Scandalurile din PSD au fãcut ca o parte din alegãtori sã dea un pas înapoi, mulþi dintre locuitori fiind dezamãgiþi cã nu se înþelege faptul cã trag la aceeaºi cãruþã, cea a USL, acuzând când pe Gheorghe Bobar ca având un comportament ”ca al omului cu bani”, când pe ”trãdãtori” care nu susþin PSD, ci PNL sau PC, deºi este perfect legal ºi nu poate fi vorba de trãdare ci de… ”sinceritate

fiind catalogatã de unii ca fiind slabã pentru cã este sigur de rezultatul alegerilor, alþii îl cred terminat ºi fãrã chef de încã patru ani de mandat într-un consiliu ostil, indiferent care ar fi structura acestuia. Lâncezeala pare cã va marca sfîrºitul campaniei de la Petrila, conform informatorilor partidelor locale.

La Petroºani, se pare cã a fost cea mai civilizatã campanie electoralã de peste 20 de ani încoace.

Favoriþii cursei, Tiberiu

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Iacob Ridzi, PDL/USP, ºi Ioan Rus, PSD/USL, chiar au socializat în aceastã lunã, nu s-au atacat ºi nu s-au cãlcat pe picioare, deºi ºi unul ºi altul ar fi avut ce sã reclame sau sã reproºeze public, gesturi ºi fapte petrecute chiar în campanie. Rus s-a temut totuºi de metodele folosite de Tiberiu Iacob Ridzi ºi nu i-a trecut încã teama ºtiind cã în urmã cu 4 ani, Ridzi a jucat dur, consiliat de soþia sa, împãrþind un ziar cu injurii ºi acuze la adresa contracandidatului sãu, împãrþind ziarul cu pricina dupã încheierea campaniei, chiar peste limita legii electorale. Cei din echipa USL se aºteaptã ca vineri sã-ºi facã apariþia o astfel de publicaþie care va fi împãrþitã locuitorilor Petroºaniului.

Pe de altã parte, Tiberiu Iacob Ridzi aºteaptã bãtãlia finalã ºi echipa acestuia are informaþii cã ºi USL ar pregãti ceva, dar cunoscând bonomia lui Ioan Rus, PDL-ul se aºteaptã la orice altceva, dar nu la atacuri. Asta pentru cã Rus nu ar face ceea ce a criticat ºi blamat

- atacuri murdare -, spun cei din echipa lui Ridzi.

Dar cine ºtie! La rãzboi, ca la rãzboi. ”Noi suntem pregãtiþi, ºi cum o apãrare bunã e atacul, se va decide când ºi cum”spion electoral Petroºani.

Deºi a fost dat ca favorit în opþiunea alegãtorilor, Tiberiu Iacob Ridzi a fãcut o campanie serioasã nelãsând nimic la întâmplare fiind conºtient cã partidul sãu îl trage în jos. Acesta a îmbinat inteligent proiectele promise în 2008 ºi începute abia în 2012, cu care a venit ºi acum prin sloganul armonizat cu fapta ”continuãm împreunã”. O ºmecherie care a mers!

La Aninoasa, Ilie Botgros, PDL, a rãmas singur în primãrie pe perioada campaniei electorale, pentru cã secretarul primãriei, Nicolae Dunca, PSD, candideazã la fotoliul de primar, iar viceperimarul Mihãiþã Nistor, PNL, s-a supãrat ºi a demisionat. Atacurile între contracandidaþi au fost precum ”revoluþiile de catifea”, de ochii lumii. Cel mai vizibil dintre toþi fiind Nicu Dunca ºtiind cã Ilie Botgros este un contracandidat, încã, redutabil, deºi nu a avut bani de campanie sau poate nu a vrut sã cheltuiascã inutil. ”Indiferent cât mã atacã acum, tot sunt înaintea lor.

Am ºi eu spionii mei”- a declarat Botgros.

La Vulcan, este locul care clocoteºte de energie.

Comparativ cu colegul sãu Tiberiu Iacob Ridzi, Gheorghe Ile ºi echipa sa au pãrãsit barca PDL eliminând astfel riscurile, cât de mici, ale pierderii de voturi. Echipa Ile-Stoica nu poate fi trecutã neobservatã nici de cei mai paºnici adversari ºi ca urmare a fost criticatã, atacatã, la propriu ºi la figurat chiar dacã autoritãþile spun cã nu existã o legãturã politicã în toate pãþaniile lui Ile. ”Politica e în toate ºi-n cele ce sunt…”

Contracandidatul lui Gheorghe Ile, Alina Cârstoiu – PNL – a pãrut prea liniºtitã în aceastã campanie comparativ cu personalitatea vulcanicã a primarului. Unii alegãtori susþin cã tocmai acest lucru le-a plãcut la candidatul PNL, discreþia ºi modul civilizat de a face campanie. Nici aici atacurile între candidaþi nu au fost decât ironii sau punctarea de nerealizãri, fãrã nume înfierate. Aici, lupta pare cã a fost estompatã de raziile poliþiei ca urmare a maºinilor incediate, dar ºi de faptul cã cei doi au aceeaºi umbrelã politicã - USL.”Nu se ºtie niciodatã, deci nu lãsãm garda jos”- informator electoral.

La Lupeni, atacuri organizate cu chestiuni reluate precum ciorba reîncãlzitã, la adresa lui Cornel Resmeriþã, candidatul PSD/USL, au curs neîncetat. A fost reclamat, i s-au fãcut plângeri etc.

Atacurile vin datoritã fap-

Actualitate 9 tului cã Lupeniul este cotat ca o forþã politicã a PSD ºi ca urmare ºi atacurile sunt pe mãsurã pentru cã orice forþã trebuie contracaratã cu, cel puþin, aceeºi forþã. Lucru ce nu a existat, spun parte din lupeneni, pentru cã injuriile ºi argumentul exprimat suburban au înclinat balanþa în favoarea lui Resmeriþã, alegãtorii vãzând în cel atacat o victimã a ”huliganilor”, deºi aceºtia s-ar fi putut sã spunã ºi lucruri adevãrate.

Deºi dat ca favorit în sondaje, Cornel Resmeriþã a avut o campanie electoralã exemplarã care a adus noutãþi în Vale.

Faptul cã a adunat la Lupeni toþi candidaþii USL din Valea Jiului ºi pe Mircea Ioan Moloþ, candidatul pentru Consiliul

dat lecþii despre cum se face campanie electoralã.

PNL Lupeni, vestitã ca fiind prima organizaþie din judeþ înfiinþatã dupã revoluþie, nu se lasã. Deºi nu s-a consolidat în toþi aceºti ani, candidatul liberal, Constatin Brânduºe, þine steagul sus într-o campanie electoralã dârzã, cu simpatii de presã ce i se datoreazã, care l-au ajutat sã creascã în imagine. ªi la Lupeni se aºteaptã lovituri sub centurã, joi ºi vineri, prin interpuºi pe plângeri penale ºi ziare pline de calomnii, spun reprezentanþi din mai multe tabere.

La Uricani, locul numit ºi patria lui Dãnuþ Buhãescu, primar ºi candidat al PDL/USL, s-au consumat multe ºicane, contracandidaþii s-au recla-

Judeþean, plus reprezentanþi din judeþ, cu miniºtri, foºti miniºtri, secretari de stat, deputaþi etc., a fost încã o demostraþie a aceleeaºi forþe politice de care se vorbeºte, dar ºi o idee de viitor privind unitatea Vãii Jiului, lucru ce a iritat adversarii politici peste mãsurã. Cu toate bubele sale, Resmeriþã a

mat, s-au certat, s-au acuzat. Un temperament vulcanic, Dãnuþ Buhãescu nu a lãsat la voia întâmplãrii nici o iniþiativã a contracandidaþilor. Dar nici o parte a contracandidaþilor sãi nu stau rãu cu personalitatea, astfel cã luptele au fost continui ºi cu rezonanþã. Ilie Pârvan, PDL/USP, Daniel Moraru,

PRM, Sorin Sanda, PP-LC, i-au creat un vãdit disconfort aprigului Buhãescu.

La Uricani lupta va fi

pentru acest moment.

Neavând efect, au urmat altele pe ideea colaborãrii cu securitatea, într-atât de

încrâncenatã pânã la finalul votului pentru cã nici unul dintre aceºti candidaþi nu îºi va lãsa adversarul nesacþionat pentru cel mai mic derapaj. Joi ºi vineri încrâncenarea se anunþã a fi la apogeu, conform spuselor informatorilor din interiorul taberelor.

Pentru Cosiliul Judeþean, campania candidaþilor nu a fost deloc uºoarã. Mircia Muntean, UNPR/ USP, a fost acuzat cã a lãsat de izbeliºte primãria Devei fiind preocupat de campanie, i s-au scos la ivealã dosare penale ºi nereguli, dar nici el nu s-a lãsat ºi a atacat la rândul sãu, în stil caracteristic. Mircea Ioan Moloþ, PNL/USL, a fost þinta þintelor. Încã de dinainte de a începe campania electoralã, redacþiile ziarelor ºi televiziunilor au primit dosare cu aºa-zise nereguli sãvârºite cu mult timp în urmã ºi adunate

obsesiv încât alegãtorul din Valea Jiului a ajus sã exclame ”Iaaaarãºi!!!”, ca ºi în cazul Resmeriþã.

Ieri, un membru, din Valea Jiului, al Uniunii Scriitorilor l-a dat exemplu pe Petre Þuþea, care în tinereþe trecuse prin perioada comunistã ºi deºi nu ºtia ruseºte, cumpãra în fiecare zi ziarul Pravda ºi îl þinea strãns la piept. ”Maestrul râdea când a povestit de ale tinereþii

credinþe, care s-au schimbat funcþie de educaþie ºi experienþe.

Un marxist entuziast ºi mistic, dar care nu ºtia un cuvînt din limba rusã, deoarece Þuþea ºi-a fãcut cruce sãrutând ziarul Pravda, spunea despre el Emil Cioran. A murit ca un mare filozof, a cãrui carte de cãpãtâi a filozofiei era Biblia. Un crez, într-o perioadã de tranziþie a unui popor, nu este de condamnat, dacã personal nu ai fãcut vreun rãu cuiva. Dimpotrivã, aratã peste timp adevãrata cunoaºtere”. Aºa o fi! Este un punct de vedere. ªi cei doi candidaþi la funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean se aºteaptã reciproc la cotiturã în zilele de joi ºi vineri, conform informaþiilor primite de staff-ul electoral al acestora.

Ca urmare, campania electoralã se va încheia într-un climat de încordare maximã, ceea ce înseamnã cã lupta este luatã foarte în serios, pe viaþã ºi pe moarte... politicã.

Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului |Joi, 7 iunie 2012

8 Actualitate

Spionii electorali, în alertã de gradul 0 ! oi ºi vineri, J încordare maximã a campaniei electorale: se scoate artileria grea, cu atacuri ºi lovituri sub centurã, cu ziare ºi pliante tipãrite ”clandestin” ºi distribuiri în noapte…

Valea Jiului a avut parte de o campanie electoralã mult mai potolitã decât în scrutinurile precedente. ªi totuºi, pe alocuri, au rãbufnit aceleaºi patimi, aceleaºi metode primitive dovadã cã nu toatã lumea poate evolua în acelaºi ritm. Toate taberele politice s-au pregãtit pentru bãtãlia de dinaintea votului. Conform spuselor acestora, prin informatorii de serviciu, numiþi ºi ”spioni electorali”, joi ºi vineri va fi scoasã artileria grea.

La Petrila, unde partidele USL merg separat în alegeri, vizibilitatea candidatului Dorin Curtean s-a detaºat datoritã echipei sale neobosite. În ce-l priveºte pe Constantin

Ramaºcanu, PNL, acesta a marºat pe metoda ”de la om la om” reuºind sã mai câºtige adepþi datoritã

infantilã”.

Ilie Pãducel, PDL/USP, a fost calm, deºi atacat, campania sa electoralã

argumentelor acumulate ca viceprimar al Petrilei.

Scandalurile din PSD au fãcut ca o parte din alegãtori sã dea un pas înapoi, mulþi dintre locuitori fiind dezamãgiþi cã nu se înþelege faptul cã trag la aceeaºi cãruþã, cea a USL, acuzând când pe Gheorghe Bobar ca având un comportament ”ca al omului cu bani”, când pe ”trãdãtori” care nu susþin PSD, ci PNL sau PC, deºi este perfect legal ºi nu poate fi vorba de trãdare ci de… ”sinceritate

fiind catalogatã de unii ca fiind slabã pentru cã este sigur de rezultatul alegerilor, alþii îl cred terminat ºi fãrã chef de încã patru ani de mandat într-un consiliu ostil, indiferent care ar fi structura acestuia. Lâncezeala pare cã va marca sfîrºitul campaniei de la Petrila, conform informatorilor partidelor locale.

La Petroºani, se pare cã a fost cea mai civilizatã campanie electoralã de peste 20 de ani încoace.

Favoriþii cursei, Tiberiu

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Iacob Ridzi, PDL/USP, ºi Ioan Rus, PSD/USL, chiar au socializat în aceastã lunã, nu s-au atacat ºi nu s-au cãlcat pe picioare, deºi ºi unul ºi altul ar fi avut ce sã reclame sau sã reproºeze public, gesturi ºi fapte petrecute chiar în campanie. Rus s-a temut totuºi de metodele folosite de Tiberiu Iacob Ridzi ºi nu i-a trecut încã teama ºtiind cã în urmã cu 4 ani, Ridzi a jucat dur, consiliat de soþia sa, împãrþind un ziar cu injurii ºi acuze la adresa contracandidatului sãu, împãrþind ziarul cu pricina dupã încheierea campaniei, chiar peste limita legii electorale. Cei din echipa USL se aºteaptã ca vineri sã-ºi facã apariþia o astfel de publicaþie care va fi împãrþitã locuitorilor Petroºaniului.

Pe de altã parte, Tiberiu Iacob Ridzi aºteaptã bãtãlia finalã ºi echipa acestuia are informaþii cã ºi USL ar pregãti ceva, dar cunoscând bonomia lui Ioan Rus, PDL-ul se aºteaptã la orice altceva, dar nu la atacuri. Asta pentru cã Rus nu ar face ceea ce a criticat ºi blamat

- atacuri murdare -, spun cei din echipa lui Ridzi.

Dar cine ºtie! La rãzboi, ca la rãzboi. ”Noi suntem pregãtiþi, ºi cum o apãrare bunã e atacul, se va decide când ºi cum”spion electoral Petroºani.

Deºi a fost dat ca favorit în opþiunea alegãtorilor, Tiberiu Iacob Ridzi a fãcut o campanie serioasã nelãsând nimic la întâmplare fiind conºtient cã partidul sãu îl trage în jos. Acesta a îmbinat inteligent proiectele promise în 2008 ºi începute abia în 2012, cu care a venit ºi acum prin sloganul armonizat cu fapta ”continuãm împreunã”. O ºmecherie care a mers!

La Aninoasa, Ilie Botgros, PDL, a rãmas singur în primãrie pe perioada campaniei electorale, pentru cã secretarul primãriei, Nicolae Dunca, PSD, candideazã la fotoliul de primar, iar viceperimarul Mihãiþã Nistor, PNL, s-a supãrat ºi a demisionat. Atacurile între contracandidaþi au fost precum ”revoluþiile de catifea”, de ochii lumii. Cel mai vizibil dintre toþi fiind Nicu Dunca ºtiind cã Ilie Botgros este un contracandidat, încã, redutabil, deºi nu a avut bani de campanie sau poate nu a vrut sã cheltuiascã inutil. ”Indiferent cât mã atacã acum, tot sunt înaintea lor.

Am ºi eu spionii mei”- a declarat Botgros.

La Vulcan, este locul care clocoteºte de energie.

Comparativ cu colegul sãu Tiberiu Iacob Ridzi, Gheorghe Ile ºi echipa sa au pãrãsit barca PDL eliminând astfel riscurile, cât de mici, ale pierderii de voturi. Echipa Ile-Stoica nu poate fi trecutã neobservatã nici de cei mai paºnici adversari ºi ca urmare a fost criticatã, atacatã, la propriu ºi la figurat chiar dacã autoritãþile spun cã nu existã o legãturã politicã în toate pãþaniile lui Ile. ”Politica e în toate ºi-n cele ce sunt…”

Contracandidatul lui Gheorghe Ile, Alina Cârstoiu – PNL – a pãrut prea liniºtitã în aceastã campanie comparativ cu personalitatea vulcanicã a primarului. Unii alegãtori susþin cã tocmai acest lucru le-a plãcut la candidatul PNL, discreþia ºi modul civilizat de a face campanie. Nici aici atacurile între candidaþi nu au fost decât ironii sau punctarea de nerealizãri, fãrã nume înfierate. Aici, lupta pare cã a fost estompatã de raziile poliþiei ca urmare a maºinilor incediate, dar ºi de faptul cã cei doi au aceeaºi umbrelã politicã - USL.”Nu se ºtie niciodatã, deci nu lãsãm garda jos”- informator electoral.

La Lupeni, atacuri organizate cu chestiuni reluate precum ciorba reîncãlzitã, la adresa lui Cornel Resmeriþã, candidatul PSD/USL, au curs neîncetat. A fost reclamat, i s-au fãcut plângeri etc.

Atacurile vin datoritã fap-

Actualitate 9 tului cã Lupeniul este cotat ca o forþã politicã a PSD ºi ca urmare ºi atacurile sunt pe mãsurã pentru cã orice forþã trebuie contracaratã cu, cel puþin, aceeºi forþã. Lucru ce nu a existat, spun parte din lupeneni, pentru cã injuriile ºi argumentul exprimat suburban au înclinat balanþa în favoarea lui Resmeriþã, alegãtorii vãzând în cel atacat o victimã a ”huliganilor”, deºi aceºtia s-ar fi putut sã spunã ºi lucruri adevãrate.

Deºi dat ca favorit în sondaje, Cornel Resmeriþã a avut o campanie electoralã exemplarã care a adus noutãþi în Vale.

Faptul cã a adunat la Lupeni toþi candidaþii USL din Valea Jiului ºi pe Mircea Ioan Moloþ, candidatul pentru Consiliul

dat lecþii despre cum se face campanie electoralã.

PNL Lupeni, vestitã ca fiind prima organizaþie din judeþ înfiinþatã dupã revoluþie, nu se lasã. Deºi nu s-a consolidat în toþi aceºti ani, candidatul liberal, Constatin Brânduºe, þine steagul sus într-o campanie electoralã dârzã, cu simpatii de presã ce i se datoreazã, care l-au ajutat sã creascã în imagine. ªi la Lupeni se aºteaptã lovituri sub centurã, joi ºi vineri, prin interpuºi pe plângeri penale ºi ziare pline de calomnii, spun reprezentanþi din mai multe tabere.

La Uricani, locul numit ºi patria lui Dãnuþ Buhãescu, primar ºi candidat al PDL/USL, s-au consumat multe ºicane, contracandidaþii s-au recla-

Judeþean, plus reprezentanþi din judeþ, cu miniºtri, foºti miniºtri, secretari de stat, deputaþi etc., a fost încã o demostraþie a aceleeaºi forþe politice de care se vorbeºte, dar ºi o idee de viitor privind unitatea Vãii Jiului, lucru ce a iritat adversarii politici peste mãsurã. Cu toate bubele sale, Resmeriþã a

mat, s-au certat, s-au acuzat. Un temperament vulcanic, Dãnuþ Buhãescu nu a lãsat la voia întâmplãrii nici o iniþiativã a contracandidaþilor. Dar nici o parte a contracandidaþilor sãi nu stau rãu cu personalitatea, astfel cã luptele au fost continui ºi cu rezonanþã. Ilie Pârvan, PDL/USP, Daniel Moraru,

PRM, Sorin Sanda, PP-LC, i-au creat un vãdit disconfort aprigului Buhãescu.

La Uricani lupta va fi

pentru acest moment.

Neavând efect, au urmat altele pe ideea colaborãrii cu securitatea, într-atât de

încrâncenatã pânã la finalul votului pentru cã nici unul dintre aceºti candidaþi nu îºi va lãsa adversarul nesacþionat pentru cel mai mic derapaj. Joi ºi vineri încrâncenarea se anunþã a fi la apogeu, conform spuselor informatorilor din interiorul taberelor.

Pentru Cosiliul Judeþean, campania candidaþilor nu a fost deloc uºoarã. Mircia Muntean, UNPR/ USP, a fost acuzat cã a lãsat de izbeliºte primãria Devei fiind preocupat de campanie, i s-au scos la ivealã dosare penale ºi nereguli, dar nici el nu s-a lãsat ºi a atacat la rândul sãu, în stil caracteristic. Mircea Ioan Moloþ, PNL/USL, a fost þinta þintelor. Încã de dinainte de a începe campania electoralã, redacþiile ziarelor ºi televiziunilor au primit dosare cu aºa-zise nereguli sãvârºite cu mult timp în urmã ºi adunate

obsesiv încât alegãtorul din Valea Jiului a ajus sã exclame ”Iaaaarãºi!!!”, ca ºi în cazul Resmeriþã.

Ieri, un membru, din Valea Jiului, al Uniunii Scriitorilor l-a dat exemplu pe Petre Þuþea, care în tinereþe trecuse prin perioada comunistã ºi deºi nu ºtia ruseºte, cumpãra în fiecare zi ziarul Pravda ºi îl þinea strãns la piept. ”Maestrul râdea când a povestit de ale tinereþii

credinþe, care s-au schimbat funcþie de educaþie ºi experienþe.

Un marxist entuziast ºi mistic, dar care nu ºtia un cuvînt din limba rusã, deoarece Þuþea ºi-a fãcut cruce sãrutând ziarul Pravda, spunea despre el Emil Cioran. A murit ca un mare filozof, a cãrui carte de cãpãtâi a filozofiei era Biblia. Un crez, într-o perioadã de tranziþie a unui popor, nu este de condamnat, dacã personal nu ai fãcut vreun rãu cuiva. Dimpotrivã, aratã peste timp adevãrata cunoaºtere”. Aºa o fi! Este un punct de vedere. ªi cei doi candidaþi la funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean se aºteaptã reciproc la cotiturã în zilele de joi ºi vineri, conform informaþiilor primite de staff-ul electoral al acestora.

Ca urmare, campania electoralã se va încheia într-un climat de încordare maximã, ceea ce înseamnã cã lupta este luatã foarte în serios, pe viaþã ºi pe moarte... politicã.

Ileana FIRÞULESCU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 7 iunie 2012

Haralambie Vochiþoiu (PP-DD): Ca viitor preºedinte al CJ Hunedoara, voi dezvolta prin proiecte Valea Jiului, oraºele hunedorene ºi mediul rural judeþului Hunedoara, candiºi pentru faptul cã a îndacel mai mare tarif al apei -PP-DD considerã cã este actuale, redeschiderea L datul Partidului Poporului la potabile din România! o ruºine ca o þarã cu torat Deva cu sute de minelor care pot furniza în

a final de campanie electoralã, o evaluare a programelor propuse de candidaþii la alegerile locale ne aratã cã foarte puþini dintre cei ce doresc sã fie aleºi au venit în faþa oamenilor cu soluþii realiste de îmbunãtãþire a vieþii hunedorenilor.

Este ºi cazul candidaþilor la funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara. Spre exemplu, Moloþ a trâmbiþat în campania electoralã cã va ieftini apa în Valea Jiului dupã ce tot el a scumpit-o, stabilind

Un alt candidat care emite pretenþii la ºefia Consiliului Judeþean este Mircia Muntean, susþinut de PDL ºi UNPR, dupã ce a dezertat din PNL. Acesta pare rupt de realitãþile judeþului, dupã 16 ani petrecuþi în fruntea Devei, acolo unde a inaugurat de vreo trei ori aceeasi telegondolã care urcã pe Cetate. În rest, promisiunile edilului devean privind judeþul Hunedoara sunt nereraliste. Mircia Muntean mai este cunoscut

milioane de euro pe urmatorii ani, din cauza împrumuturilor pe care le-a contractat. În mod evident, pentru orice hunedorean cu capul pe umeri, proiectele celor doi MM frizeazã ridicolul.

Singurul candidat cu proiecte credibile la conducerea CJ Hunedoara este reprezentantul Partidului Poporului , Haralambie Vochiþoiu, cel care a înþeles cã hunedorenii nu mai pot fi pãcãliþi cu promisiuni politice. Viziunea privind dezvoltarea judeþului Hunedoara propusã de Vochiþoiu þine cont de realitãþile fiecãrei zone în parte. „Judeþul Hunedoara este foarte eterogen – aºteptãrile oamenilor din mediul urban sunt diferite faþã de cele ale locuitorilor din Valea Jiului, spre exemplu. Iar nevoile oamenilor din mediul rural nu sunt aceleaºi cu cele ale locuitorilor din oraºele mici ºi medii. Sigur, punctul comun al tuturor este acela cã îºi doresc o viaþã mai bunã”, a subliniat liderul PP-DD. Programul PP-DD ºi al candidatului Haralambie Vochiþoiu pentru hunedoreni este concentrat în jurul a trei idei centrale: 1.

PP-DD este singurul partid care apãrã interesele românilor; 2. Mãrirea pensiilor ºi a salariilor; 3.

Crearea de locuri de muncã. În afara celor trei proiecte asumate de PP-DD ºi la nivel naþional, la nivelul

ºefia CJ susþine o serie de proiecte menite sã schimbe în bine viaþa oamenilor: Pentru zona urbanã, Haralambie Vochiþoiu propune: -Izolarea termicã a blocurilor care va fi gratuitã pentru locatari ºi care va asigura scãderea facturilor la gaze ºi la întreþinere cu minim 40% -Modernizarea infrastructurii urbane, prin introducerea utilitãþilor (curent, apã, gaze, canalizare) în zonele unde acestea nu existã -Asfaltarea drumurilor naþionale ºi judeþene care fac legãtura între localitãþi -Modernizarea urbanã prin atragerea de investiþii ºi prin accesarea de bani europeni -Construcþia de locuinþe noi pentru tineri ºi pentru familiile tinere fiindcã fãrã a li se oferi condiþii civilizate de locuire ºi facilitãþi pentru achiziþionarea apartamentelor, tinerii nu vor rãmâne în oraºe ºi vor cãuta oportunitãþi în alte pãrþi Pentru Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu propune: -Programul „Huila Poporului” care va asigura revalorizarea ºi salvarea mineritului -Va fi pusã în aplicare, împreunã cu CNH, o strategie de dezvoltare durabilã a industriei miniere prin: retehnologizarea minelor

HOROSCOP

continuare resurse energetice, liberalizarea preþului cãrbunelui, noi angajãri în minerit dupã 20 de ani de disponibilizãri, valorificarea mineritului ca industrie indispensabilã în strategia energeticã naþionalã, creºterea salariilor minerilor, acordarea de facilitãþi pentru mineri ºi dotarea minerilor cu echipamente noi ºi moderne -Valorificarea potenþialului turistic al Vãii Jiului, prin promovarea obiectivelor turistice unice din Munþii Retezat ºi Parâng – trasee montane, domenii schiabile, lacuri ºi râuri -Punerea în aplicare a unui proiect prin care turismul va deveni a doua ramurã economicã la nivelul Vãii Jiului, dupã minerit Pentru zona ruralã, Haralambie Vochiþoiu propune: -Asfaltarea dumurilor care fac legãtura între localitãþile hunedorene -Introducerea apei potabile, a canalizãrii ºi a gazului în zonele rurale unde aceste nu au ajuns încã -Transformarea agriculturii în piatra de temelie a dezvoltãrii economice.

Acum 30 de ani, agricultura României asigura necesarul de cereale, fructe ºi legume pentru jumãtate din statele Europei. În 2012, agricultura din România nu mai produce nici cât sã acopere necesarul de consum al þãrii noastre

7 iunie 2012

Activitãþile sociale te vor interesa în mod special. Vei avea ocazia sã participi la diverse întâlniri, simpozioane, concerte în compania celor dragi. Relaþia cu prietenii va fi foarte importantã pentru tine ºi nu vei pierde nici un prilej de a-þi petrece timpul liber.

Vei avea parte de multã alergãturã ºi obstacole de tot felul. Prietenii îþi vor oferi sprijinul atunci când vei avea nevoie dar totuºi relaþia cu aceºtia va fi ceva mai tensionatã. Este posibil ºi sã câºtigi o sumã suplimetarã din colaborãri sau prin intermediul partenerului de viaþã.

Aºa cum ne-ai obiºnuit în ultimul timp, eºti plin de energie, gata în orice moment sã te implici într-o nouã activitate. Eºti, de asemenea, mai autoritar, ceea ce te va ajuta în tot ce doreºti sã întreprinzi. Totuºi, evitã sã te laºi condus de primul impuls.

Sunteþi plin de energie ºi aveþi idei

Te agiþi mai mult decât în mod obiºnuit, ceea ce te oboseºte ºi îþi dã senzatia cã exagerezi. Ai putea sã demarezi o nouã acþiune, dar ar fi bine sã o iei mai încetiºor, cel puþin deocamdatã. Faci eforturi financiare mari pentru a-þi petrece în mod plãcut timpul liber.

Este foarte posibil sã cunoºti o persoanã care îþi va fi de un real folos în viitorul apropiat. Nu este exclus sã ai posibilitatea de a face investiþii interesante. Oricum, ziua aceasta îþi va aduce o ºansã în plus din punct de vedere financiar. Cineva din anturajul apropiat va avea o reuºitã.

Familia îþi va da un sprijin substanþial în ceea ce doreºti sã întreprinzi.

Activitãþile comerciale sunt avantajoase cu condiþia sã nu te cramponezi de soluþiile clasice. În ceea ce priveºte activitãþile profesionale, este posibil sã ai unele realizãri, dar nu la nivelul aºteptãrilor.

Se pare cã nu reuºiþi sã îndepliniþi toate sarcinile de serviciu ºi nu este exclus sã aveþi probleme cu ºefii. Nu încheiaþi tranzacþii financiare. Ar fi bine sã acordaþi mai multã importanþã comunicãrii cu partenerul de viaþã. Acceptaþi sfaturile celor cu experienþã!

Se pare cã superiorii ierarhici îþi apreciazã iniþiativele, chiar dacã nu întotdeauna se vede acest lucru. Pe cât posibil, evitã sã te implici în discuþii în contradictoriu. Relaþia cu partenerul de viaþã nu este nemaipomenitã, cãci nu reuºeºti sã cãdeþi de acord asupra unor chestiuni.

Cu banii stai destul de bine ºi în plus, vei avea ceva câºtiguri venite din activitãþi extraprofesionale. În continuare relaþia ta cu familia va fi prioritarã. Vei avea parte de tot felul de discuþii legate de proiecte comune ºi ar fi bine sã nu încerci sã-þi impui punctele de vedere.

S-ar putea ca o problemã sentimen-

Nu este momentul sã vã ocupaþi de probleme delicate, pentru cã este posibil sã nu vã puteþi concentra suficient. La serviciu, sunteþi nervos ºi, cu toatã strãduinþa de a fi convingãtor, s-ar putea sã vã loviþi de neîncrederea colegilor. În schimb, vã bucuraþi de armonie.

talã mai veche sã revinã în actualitate ºi sã vã certaþi cu partenerul de viaþã.

Nu cedaþi primului impuls! Ar fi bine sã vã odihniþi mai mult ºi sã vã menajaþi sãnãtatea.

originale. Fiþi prudent. Riscaþi sã depãºiþi anumite limite ºi sã provocaþi discuþii în contradictoriu. Dupãamiazã sa-ar putea ca o problemã sentimentalã mai veche sã revinã în actualitate.

potenþialul României sã importe aproape toate produsele alimentare. Þãri care altãdatã erau pieþe de desfacere pentru România au devenit principale exportatoare ale produslor lor cãtre þara noastrã -Agricultura româneascã a fost pusã intenþionat la pãmânt, dar PP-DD o va transforma în motorul economic al þãrii noastre -Toate lucrãrile agricole vor fi subvenþionate de stat, produsele agricole vor avea pieþe de desfacere asigurate în care vor vinde doar þãranii, iar speculanþii ºi intermediarii vor fi eliminaþi -PP-DD va suspenda imediat mãsurile aberante precum aceea adoptatã recent care prevede amendarea proprietarilor care nu îºi lucreazã terenurile agricole.

Prin viziunea de dezvoltare la nivelul judeþului Hunedoara, Haralambie Vochiþiu a declarat cã îºi propune sã aducã judeþul nostru din nou în frunte. „La începutul anilor ’90, judeþul Hunedoara se afla pe primul loc la salarii, depãºind inclusiv Bucureºtiul. Îmi propun ca, în calitate de preºedinte al CJ Hunedoara, sã îmbunãtãþim viaþa oamenilor, prin locuri de muncã decente ºi prin salarii bune, iar în patru ani vom fi din nou un judeþ prosper de care hunedorenii sã fie mândri”, a încheiat Haralambie Vochiþoiu. P

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Joi, 7 iunie 2012

Pensionarii cer audienþã la CNH ensionarii care au plecat din sistemul minier al Vãii Jiului cer sã fie primiþi în audienþã la CNH. Motivele principale sunt legate de schimbarea conducerii Companiei ºi de gratuitãþile ce le revin.

P

Imediat ce a fost schimbatã conducerea CNH, pensionarii vor sã ajungã în audienþã. Ei sunt cei care au lucrat la minã zeci de ani ºi acum vor sã se asigure cã vor avea parte de drepturile ce le revin pe anul trecut, chiar ºi celor care s-au debranºat de la termoficare. „O sã ducem facturile ºi vrem sã ºtim ce se face cu bonurile de cãrbune de pe anul trecut, chiar dacã oamenii s-au debranºat. Am cerut audienþã ºi vrem sã primeascã oamenii bonuri chiar dacã s-au debranºat anul trecut.

Dacã nu, sã primeascã atunci contravaloarea acestor bonuri de cãrbune pe anul trecut. Asta pentru cã e un drept al nostru ºi banii sunt daþi din

regãtirea a tot ceea ce trebuie pentru buna desfãºurarea procesului de vot din data de 10 iunie este pe ultima sutã de metri.

P

bugetul Uniunii Europene”, a declarat Ioan Hortopan, preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului.

Mai mult, pensionarii vor sã cearã asigurãri ºi pentru anii care urmeazã, cã vor primi gratuitãþi. „Vrem sã stabilim foarte clar cum se vor da aceste gratuitãþi pânã în 2018. Sã vedem ce se va întâmpla, însã, din 1 ianuarie 2018, pentru cã noi am câºtigat aces-

te drepturi încã din 1924 ºi mi se pare normal sã le avem atât timp cât vom trãi ºi noi ºi soþiile noastre, sau soþii, în cazul femeilor care au lucrat la minã”, a mai precizat Ioan Hortopan.

La toate unitãþile miniere din Valea Jiului a început distribuirea bonurilor valorice cu care pensionarii îºi achitã contravaloarea unei pãrþi din energia electricã pe care o consumã.

Diana MITRACHE

Ultima sutã de metri de campanie ampania electoralã a intrat pe ultima sutã de metri.

Aceasta este sãptãmâna în care candidaþii ne mai pot convinge.

C

Pânã la finalul acestei sãptãmâni mai putem vedea în stradã bannere, afiºe ºi mai putem întâlni voluntarii în stradã. În judeþul Hunedoara sunt aºteptaþi la urne 406.020 de alegãtori în 526 de secþii de vot. Dintre acestea, cele mai multe sunt în municipiul Hunedoara, respectiv 48, în timp ce la Deva sunt 40 de secþii de vot.

Pentru fotoliul din Deva se bat 6 candidaþi ºi 2 dintre ei sunt independenþi, în timp ce ºefia Consiliului Judeþean Hunedoara e râvnitã de 5 candidaþi, unul fiind din Valea Jiului.

Pregãtiri în toi ºi instruiri pentru ziua alegerilor

În Valea Jiului, cei mai mulþi candidaþi s-au înscris la fotoliul de la Vulcan, unde sunt 8 pretendenþi, printre care ºi o femeie, în timp ce la Petroºani sunt cei mai puþini, respectiv 3.

Pe ultima sutã de metri, alegãtorii sunt încântaþi cu concerte, spectacole ºi mitinguri electorale.

Pânã la alegerile locale din data de 10 iunie au mai rãmas doar câteva zile. Astãzi, 7 iunie, reprezentanþii primãriilor din Valea Jiului se vor deplasa la Deva pentru ridicarea celor necesare votãrii „Suntem pregãtiþi pentru demararea procesului electoral de duminicã.

Astãzi ne vom deplasa în capitala judeþului, la Prefecturã ºi Tipografie, pentru a ridica

buletinele de vot, procesele verbale de constatare a alegerilor, tuºul, ºtampilele ºi tot ceea ce mai este necesar pentru buna derulare a alegerilor locale”, au precizat reprezentanþii autoritãþilor locale din Valea Jiului.

Alegerile locale, pentru desemnarea primarilor ºi a membrilor consiliilor locale vor avea loc duminicã, 10 iunie, cu începere de la ora 7:00.

Mir cea NISTOR Diana MITRACHE

În aceste zile se pun la punct ultimele detalii în circumscripþiile electorale, iar ieri, toþi membrii preºedinþii secþiilor de vot din Valea Jiului au fost instruiþi la Petroºani de cãtre reprezentanþii Biroului Electoral Judeþean.

“Aceastã instruire înseamnã de fapt o pregãtire a preºedinþilor secþiilor de votare ºi a circumscripþiilor municipale, orãºeneºti ºi comunale în vederea aplicãrii în mod corect a legislaþiei în ziua alegerii pentru a avea posibilitatea sã se lãmureascã asupra unor probleme pe care nu le stãpânesc destul de bine, în sensul de a nu apãrea greºeli cu ocazia întocmirii proceselor verbale a rezultatului alegerilor din ziua de 10 iunie 2012”, ne-a declarat judecãtorul Dorina Sabãu, preºedintele B.E.J. Hunedoara.

De altfel, în judeþul Hunedoara programul de organizare al procesului electoral se încadreazã în plan. “Noi ne încadrãm în programul calendar stabilit de Guvern. În aceste zile este prevãzutã instruirea, eliberarea de cãtre Prefecturã a materialelor, urmând ca în zilele de 7 ºi 8 sã se distribuie buletinele de vot cãtre birourile de circumscripþie electoralã”, a mai spus preºedintele BEJ Hunedoara.

Luiza ANDRONACHE

Banii vin dupã alegeri reºedinþii, locþiitorii ºi membrii secþiilor de vot vor intra în posesia sumelor de bani, oferite contra activitãþii depuse, imediat dupã alegeri.

P

Respectiv, în perioada 17 – 24 iunie, banii urmând a fi repartizaþi de la bugetele locale.

În timp ce preºedintele ºi locþiitorul acestuia vor încasa câte 85 de lei /zi (pe timp de 5 zile) plus 10 lei (pentru hrana din ziua votãrii), ceilalþi 9 membri ai secþiei de votare vor fi recompensaþi cu câte 85 de lei /zi (pe termen de 3 zile) la care se vor adãuga ºi cei 10 lei pentru mâncarea din ziua de 10 iunie.

Numai în municipiul Petroºani, la alegerile din data de 10 iunie, vor asigura buna desfãºurare a votãrii 286 de persoane. Acestea vor face parte din cele 26 de secþii de vot care vor funcþiona pe raza alocalitãþii.

Mir cea NISTOR

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 7 iunie 2012

„Micuþa Andra” intrã pe mâna unui impresar important A junsã în finala de la „Românii au talent”, Loredana Fieraru a primit mai multe oferte de colaborare, însã cea mai importantã vine de la un impresar cunoscut în lumea muzicii.

Loredana Fieraru alãturi de tatãl ei Cristian Fieraru au încântat o þarã întreagã la „Românii au talent” ºi chiar dacã unul dintre juraþi a criticat-o pe adolescentã, oameni importanþi din showbiz au pus ochii pe ea.

Vocea tinerei denumitã de presã „micuþa Andra”, cu antrenamentul necesar, ar umple sãlile de spectacole cred

Bebeluº nãscut prematur, transporat la Timiºoara cu elicopterul in ce în ce mai mulþi nou-nãscuþi cu probleme de sãnãtate. Un elicopter SMURD a transportat, ieri (miercuri/n.r.) la Timiºoara un bebeluº care s-a nãscut prematur la Spitalul de Urgenþã din Petroºani.

D

Potrivit cadrelor medicale de la UPU SMURD Petroºani, copilul prezintã mai multe afecþiuni medicale. „Copilul s-a nãscut prematur la 33 de sãptãmâni.

El a fost diagnosticat cu anemie severã, pneumonie ºi alte afecþiuni respiratorii”, spun cadrele medicale de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani.

Micuþul a fost transportat la clinica de Pediatrie Luis Turcanu din Timiºoara cu un elicopter SMURD sosit de la Arad.

specialiºtii. „Un impresar important al cãrui nume nu-l putem spune deocamdatã, a luat legãtura cu noi ºi vrea sã ne întâlnim dupã campania electoralã. Este interesat de Loredana ºi ar vrea sã se ocupe de cariera ei. Am discutat cu dânsul ºi de organizarea unui spectacol cu toþi finaliºtii de la „Românii au talent” ºi s-a arãtat interesat, însã mai mult vrea sã discutãm despre viitorul fiicei mele în muzicã. Vom merge la Bucureºti sã ne întâlnim ºi apoi vom ºti exact ce propuneri are ºi ce este de fãcut”, ne-a declarat, Cristian Fieraru, tatãl tinerei.

Pe de altã parte, tânãra a fost invitatã,

imediat dupã terminarea concursului, sã cânte la trei spectacole derulate în judeþul Hunedoara ºi s-a bucurat de o susþinere foarte mare. Una din invitaþii a venit de la primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, pentru a þine un spectacol la aniversarea municipiului, alãturi de nume sonore ale muzicii. Loredana a deschis show-ul fiind aplaudatã la fiecare melodie de mii de tineri.

Show-ul „Românii au talent” nu le-a adus financiar foarte multe beneficii însã le-a oferit posibilitatea de a intra în lumea bunã a muzicii, ceea ce este mai important pentru viitorul Loredanei. De altfel, tatãl tinerei a fãcut

un credit pentru a putea participa la concurs, însã spune cã nu regretã pentru cã „viitorul fetiþei mele este mai important”.

Maximilian GÂNJU

Monumentele istorice pot fi „înfiate”, pentru salvarea lor n proiect de inspiraþie europeanã va fi implementat ºi în judeþul Hunedoara, iar prin intermediul acestuia monumentele istorice pot avea o soartã mai bunã.

U

Este vorba despre proiectul „Protectorii Patrimoniului- Înfiazã un monument”, care a fost prezentat de secretarul general adjunct al UDMR, Csilla Hegedüs. Aceasta s-a aflat, pentru douã zile, în judeþul Hunedoara, unde a participat, în municipiul Hunedoara ºi în Orãºtie, la o serie de dezbateri publice. În cadrul întâlnirilor avute, Hegedüs Csilla le-a vorbit participanþilor despre importanþa patrimoniului moºtenit. De asemenea, a subliniat faptul cã degradarea acestui patrimoniu poate fi opritã nu numai prin asigurarea de finanþãri necesare restaurãrilor, ci ºi prin implicarea comunitãþii care poate revitaliza aceste spaþii care pot fi biserici, castele etc. „Trebuie sã avem grijã de moºtenirea culturalã ºi sã o transmitem generaþiilor urmãtoare. Trebuie sã predãm copiilor noºtri convieþuirea în spirit transilvan ºi sã-i implicãm în ocrotirea patrimoniului din Transilvania, iar acest lucru se poate face cel mai bine prin folosirea acestor spaþii ºi în lãcaºuri de culturã ºi educaþie în care comunitatea sã organizeze evenimentele sale”, a mai spus Csilla Hegedüs.

Pe de altã parte, preºedintele

Organizaþiei Judeþene Hunedoara a UDMR, deputatul european Iuliu Winkler, le-a atras atenþia participanþilor la dezbaterile publice asupra faptului cã programul intitulat „Protectorii patrimoniului Înfiazã un monument” este de inspiraþie europeanã, funcþionând cu succes înmulte þãri europene, cum ar fi Marea Britanie, Germania etc. Winkler a dat exemplul redãrii cãtre comunitatea clujeanã a castelului Bánffy din Bonþida, care a devenit un spaþiu viu, ce gãzduieºte evenimente culturale ale comunitãþii, dar ºi de talie internaþionalã, ultimul de acest gen fiind proiecþia de filme în cadrul celei de a 11 ediþii a TIFF. Programul „Protectorii patrimoniului - Înfiazã un monument” se adreseazã cu precãdere copiilor ºi tinerilor care sã fie educaþi în spiritul respectãrii ºi protejãrii patrimoniului moºtenit. Practic, aceºtia ar urma sã fie atraºi în acþiuni de muncã voluntarã în jurul monumentelor, în organizarea de evenimente culturale, dar ºi într-un proces de formare de ghizi, toate acestea având ca scop revitalizarea acestor spaþii.

Car men COSMAN