CVJ, Nr. 138, Marti 5 iunie 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 138

Cronica Vãii Jiului Marti, 5 iunie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Telefonul mobil – indiciu în prinderea incendiatorului din Vulcan

Rectificare de buget pentru ajutorarea sinistraþilor unicipalitatea Petroºani va face o rectificare de buget pentru a-i ajuta pe localnicii care au avut de suferit de pe urma dezastrului.

M

>>> PAGINA A 3-A

Îi înghite Dealul Universitãþii!

ai mulþi locuitori din municipiul M Petroºani stau cu frica în sân cã dealul din spatele gospodãriilor lor se va prãbuºi peste ei.

>>> PAGINA A 3-A

Petrila scotocitã de hoþi acþiune în forþã a poliþiºtilor din localitatea Petrila s-a soldat în câteva ore cu mai mulþi hoþi prinºi în flagrant dar ºi capturarea unui urmãrit general.

O

>>> PAGINA A 5-A ãrbatul care a incendiat în miez de noapte o maºinã de lux, proprietatea familiei primarului municipiului Vulcan, este încã neidentificat. Poliþiºtii au însã mai multe piste ºi un ajutor nesperat oferit de tehnologie. Reþeaua de telefonie mobilã ar putea fi cheia în prinderea piromanului.

B

PAGINA A 5-A

“Nu ºtii, cã numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?” ocul groazei, cum era numit jumãtate din imobilul 34 de pe Griviþa Roºie din Colonia Petroºaniului, ºase copii ºi o femeie mãrunþicã, care trãiesc doar din alocaþie, l-au transformat într-unul ”sfinþit”.

L

>>> PAGINILE 6-7

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Marti, 5 iunie 2012 “În timp ce minciuna a străbătut deja jumătate din glob, adevărul abia îşi leagă şireturile.” - Mark Twain

Scrisoare deschisã cãtre locuitorii judeþului Hunedoara Doamnelor ºi domnilor, În ultimele sãptãmâni aþi citit sau auzit nenumãrate calomnii, minciuni ºi defãimãri la adresa mea, fie din ziare, fie din scrisori sau pliante pe care le-aþi gãsit în cutia poºtalã. Sunt convins cã vor mai urma ºi altele pânã la sfârºitul campaniei electorale, contracandidaþii mei neavând sã vã prezinte nici un fapt concret pe care l-au fãcut de-a lungul timpului pentru dumneavoastrã sau pentru judeþul nostru. Ceea ce ei uitã sã pomeneascã este cã acum un an doreau ºi susþineau desfiinþarea judeþului nostru în timp ce eu luptam cu Preºedinþia, Guvernul Boc ºi

Prefectura pentru pãstrarea entitãþii ºi fiinþei judeþului Hunedoara. Dacã sunt demni sã conducã acest judeþ veþi hotãrî dumneavoastrã. Pentru un pretendent la o funcþie cea mai uºoarã cale de a atrage atenþia asupra sa este sã arunce cu noroi în cel care ocupã deja acea funcþie. Drept pentru care a ales minciuna ºi jignirile la adresa mea, ca strategie de campanie electoralã pentru a vã smulge votul ºi ca modalitate de a vã distrage atenþia de la realitate. Iar dacã cel care deþine deja acea funcþie, are proiecte duse la bun sfârºit, ºi acestea sunt multe, atunci cu atât mai mare este defãimarea sa. Iar eu am demonstrat pânã acum cã mi-am îndeplinit promi-

VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

siunile fãcute hunedorenilor. Vã asigur, doamnelor ºi domnilor, cã nu am fãcut nimic de care sã-mi fie ruºine ºi fricã. De aceea indiferent de ce se va spune despre mine sau la adresa mea, vã asigur cã nu mã voi retrage nici înainte ºi nici dupã alegeri. Voi rãmâne alãturi de hunedoreni pentru a construi mai departe ce am început în 2004. Sunt convins cã pe 10 Iunie 2012, în cabina de vot, singuri în faþa propriei conºtiinþe, veþi ºti sã cerneþi faptele ºi sã nu alegeþi vorbele goale. Doresc sã îi asigur atât pe concetãþenii mei care au declarat cã mã vor vota cât ºi pe ceilalþi hunedoreni, cã nu este nimic adevãrat din acele calomnii ºi false scrisori. Voi candida ºi voi ramâne la datorie în funcþia de Preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara cu aceeaºi seriozitate ºi implicare. Cu respect, al dumneavoastrã, MOLOÞ MIRCEA IOAN

Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara - un om de cuvânt. ªi cu votul dumneavoastrã, viitorul Preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Cei trei muºchetari (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Plasa de stele

22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Fãlci II

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Wacky TV 12:45 Sã v-amintiþi Duminica... 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã

18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Iubire interzisã 0:30 Wacky TV (r) 1:00 Culoarea fericirii (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Ia o pauzã! (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Lois ºi Clark (s) 15:00 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Mesaje de dincolo (s) 0:00 MasterChef (r)

Prima TV 9:30 Arlette (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Miracolul Maldonado 17:00 Iubiri secrete 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Frumoasele de la lãptãrie 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Mondenii 0:30 Frumoasele de la lãptãrie (r)

TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Agenda Tiff 10:25 Info+ (live) 11:00 România deºteaptã (r) 12:00 Finanþe ºi afaceri 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 13:25 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 16:50 Ciclul SOS Pãmântul Aerul munþilor 17:20 România voteazã! 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live) 21:00 Studio fotbal 21:25 Fotbal: Austria România 23:40 Studio fotbal 0:00 Ciclul SOS Pãmântul Aerul munþilor (r) 0:30 Finanþe ºi afaceri (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Marti, 5 iunie 2012

Rectificare de buget pentru ajutorarea sinistraþilor unicipalitatea M Petroºani va face o rectificare de buget pentru a-i ajuta pe localnicii care au avut de suferit de pe urma dezastrului. Suma de care dispun edilii este de circa 2 miliarde de lei vechi ºi ar urma sã ajungã în aceste zile la familiile ale cãror locuinþe au fost afectate. „În regim de urgenþã se va face aceastã rectificare bugetarã pentru ajutorarea familiilor care au avut de suferit de pe urma inundaþiilor. Astãzi urmeazã sã se anunþe consilierii locali pentru programarea unei ºedinþe extraor-

dinare ºi sã operãm rectificarea bugetarã”, au precizat reprezentanþii municipalitãþii. Suma de 2 miliarde de lei vechi pe care o poate da bugetul local va trebui suplimentatã de la guvern pentru cã pagubele sunt cu mult mai mari. Doar zidul de sprijin ce ar urma sã fie construit în zona unde s-a produs alunecarea de teren, ar costa alte 2 miliarde de lei vechi, bani pe care municipalitatea, în prezent, nu-i are în buget. În plus, mai multe drumuri au fost distruse de torentele formate în urma ploii torenþiale. Strada Poienilor a fost afectatã pe o distanþã de circa 300 de metri, iar craterele formate atingeau ºi

jumãtate de metru. Localnicii au muncit tot week-end-ul pentru a face drumul cât de cât practicabil mãcar pentru serviciile de urgenþã, însã

Îi înghite Dealul Universitãþii! ai mulþi locuitori din M municipiul Petroºani stau cu frica în sân cã dealul din spatele gospodãriilor lor se va prãbuºi peste ei. Oamenii locuiesc chiar sub dealul Universitãþii Petroºani ºi dau vina pe cei care au lucrat la amenajarea drumului ºi a parcãrii de la instituþia de învãþãmânt superior. Dealul Universitãþii a luat-o la vale ºi mai multe case sunt în pericol sã fie înghiþite de solul argilos. De vinã sunt ploile puternice înregistrate astãzi, dar se pare cã la problemele oamenilor mai contribuie un aspect: toatã apa strânsã în parcarea Universitãþii Petroºani se revarsã direct în curþile lor ºi îmbibã solul de apã. Pânã acum, spun localnicii, aceastã problemã nu exista, iar acest lucru îl spune un om care locuieºte în zonã de 26 de ani.

„N-am pãþit niciodatã aºa ceva. A început sã alunece la amiazã. M-am speriat puþin cã am auzit cum scârþie tot aici”, povesteºte Pavel Guiaº, care priveºte cu jale spre grãdina lui la care a trudit în primãvarã ºi spre pomii culcaþi la pãmânt ca niºte beþe de chibrit de dealul care s-a prãvãlit peste toatã munca sa. Vecinul lui pare sã se fi mutat, fãrã sã ºtie, în Veneþia, iar în curtea casei apa curge ºuvoaie. Asfaltul din curte s-a sfãrâmat, iar piciorul intrã prin el ca prin nisip. „Eu am venit direct de la serviciu. M-am trezit cã mã anunþã fata mea cea

micã cã a plecat tot terenul. Când am ajuns acasã, am vãzut dezastrul. Dacã plouã în continuare s-ar putea sã ne trezim cã vine peste noi ºi parcarea de la Institut sau chiar cu Institutul în casã. Stau aici din 1990, dar pânã acum nu s-a întâmplat aºa ceva ºi au fost ploi mai puternice”, povesteºte Nicolae Stan. Apa, plinã de pãmânt, a pãtruns în solar, iar terenul din curte, deºi asfaltat, este total instabil. Probleme sunt la toate casele de pe strada Brazilor, iar în unele a intrat deja apa. Potrivit oficialilor, alunecarea de teren are o lungime de

reparaþia este una provizorie. De asemenea, pe o distanþã mai micã a fost afectatã ºi strada Sirenei din zona de Nord a Petroºaniului.

Z

eci de gospodãrii inundate

Ploile abundente înregistrate în municipiul Petroºani au fãcut ravagii ºi nu mai puþin de 88 de gospodãrii au fost inundate. Bilanþul realizat de municipalitatea din Petroºani indicã faptul cã au fost afectate un aproximativ 30 de metri numãr de 88 case ºi gospodãrii, situliniari ºi, din nefericire pentru oameni, este încã ate pe strãzile Poienilor, Piscului, activã. Imediat dupã Împãratul Traian, aflarea situaþiei, subprePlopilor, Griviþa fectul judeþului Roºie, Gãrii, Hunedoara a convocat grupul de suport ethnic în componenþa cãruia intrã specialiºti ai Inspectoratului de Stat în Construcþii, ai Gãrzii de Mediu ai Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã ºi ai Consiliului Judeþean - care va face constatãrile în teren ºi va stabili mãsurile care se impun în acest caz. Pompierii din Petroºani au sãrit deja în sprijinul oamenilor, pe care îi ajutã sã scoatã noroiul din gospodãrii. Car men COSMAN

Bucegi, Nedeii, Maleia, Progresului, Mãgurii, Cuza Vodã, Egalitãþii ºi Dâlja Micã. În plus, din aceeaºi cauzã, s-a produs o alunecare de teren de circa 100 m lungime, pe Strada Brazilor, cinci case de locuit fiind în pericol. „Împreunã cu oameni din aparatul propriu ºi alte instituþii care au atribuþii în astfel de situaþii, am vizitat imediat zonele sinistrate ºi am dat asigurãri tuturor persoanelor afectate cã le vom sprijini cu cele necesare pentru repararea locuinþelor”, a precizat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob - Ridzi. Administraþia Naþionalã de Meteorologie a emis o nouã atenþionare meteorologicã de Cod galben de ploi ºi vijelii, începând cu data de 5 iunie, ora 10.00 - pânã pe 6 iunie, ora 18.00 Maximilian GÂNJU Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 5 iunie 2012

Denis – un an dedicat creionului C

el mai tânãr coleg al nostru, Denis Rus ne-a reprezentat cu succes la Tabãra de arte vizuale de la Petroºani. Practic, lucrãrile sale, extrem de bine realizate, au ajuns pe simeze în numãr apreciabil. Asta au realizat ºi cei care au organizat expoziþia ce a rezultat în urma celei de a XI-a ediþii a taberei.

Efortul ºi talentul sãu sunt cu atât mai apreciabile, cu cât Denis a avut alãturi de el oameni talentaþi ºi consacraþi, studenþi la facultãþi de profil din întreaga þarã ºi, la doar 12 ani, a postat pe simeze alãturi de artiºti care au trecut demult de vârsta majoratului, cel mai „bãtrân” fiind trecut de 60 de ani. „Ne aflãm la cea de a XI-a ediþie a Taberei Naþionale Studenþeºti de Arte Vizuale. Avem printre noi

tineri din câteva centre universitare din þara noastrã ºi ne bucurãm sã-i avem oaspeþi ºi sperãm ca mereu sã fim alãturi de cei care încurajeazã astfel de manifestaþii. Nu ºtiu ce e mai frumos, ceea ce e expus pe simeze, sau la faptul cã avem pe simeze lucrãri realizate de copii, care ºtiu sã se poarte ca adulþii ºi asta o dovedesc lucrãrile lor”, a spus Lavinia Hulea, directorul Casei de Culturã a

ªi la maghiari, P ca la noi ª

i în Ungaria se furã capace de canal ca la noi. Asta au constatat membrii unei delegaþii din Varpalota oraºul înfrãþit cu municipiul Petroºani, care au recunoscut, însã, cã fac mai bine curãþenie în oraº ºi cu mai puþini angajaþi, dar cu amenzi usturãtoare.

Studenþilor. Denis a încheiat un an de activitate la cursul profesorului Robert Hummel. „E o premierã. Am fãcut douã expoziþii în aceeaºi zi; cei de la tabãra de arte vizuale, prieteni vechi de ai noºtri care vin an de an în tabãra naþionalã. Apoi sunt ºi lucrãrile celor care azi au împlinit un an de curs. Sunt cei mai mici ºi promit cu toþii”, a precizat Robert Hummel. Diana MITRACHE

Carnaval ºi muzicã la Petroºani

aradã în costume ºi muzicã de fanfarã. Aºa s-a sãrbãtorit la Petroºani Ziua Copilului, în costume de carnaval cu zâne, zmei, cavaleri, animale ºi multe baloane.

Serviciul Public de Administrare al Domeniului municipiului Petroºani a primit vizita omologilor lor maghiari. Concluzia a fost cam aceeaºi: ºi la ei e ca la noi: se furã capace de canal, se munceºte la spaþii verzi ºi la deszãpezire, iar diferenþele nu sunt foarte mari între cele douã comunitãþi: Petroºani ºi Varpalota. ”Este un oraº mai mare ca la noi, dar vedem cã avem aceleaºi probleme ºi la noi. ªi la noi avem hoþi de capace de canal ºi am ajuns la concluzia cã le facem din beton. Nu ºtim cum se procedeazã ºi noi facem controale, dar foarte greu ajungem la hoþi sã îi identificãm. Avem, însã, mai puþini angajaþi cu care facem mai multe lucrãri. Am vãzut o diferenþã în ceea ce Sute de copii au mãrºãluit pe priveºte folosirea comunitãþii la muncã voluntarã, pen- strada principalã din Petroºani pe tru cã la noi se practicã asta mai mult ca aici”, a preritmul fanfarei copiilor, în ziua dedicizat Gyorgy Nagy, ºef birou gospodãrie Varpalota catã celor mici. Fiecare s-a costumat cum a ºtiut mai bine, a intrat în pielea personajului ºi a participat la cea mai mare paradã de costume de carnaval din Valea Jiului. Totul s-a

ªi noi avem ce învãþa de ei, iar multe þin de civilizaþie. Totuºi, cei de la Petroºani spun cã vor lua exemplu de la omologii maghiari ºi vor supraveghea mai atent modul în care oamenii ºtiu sã pãstreze curãþenia oraºului, chiar ºi dacã va fi nevoie sã dea amenzi. „De la colegii de la Varpalota am înþeles cã am putea lua în calcul sistemul de control al spaþiilor publice. De fiecare datã când cineva aruncã pe stradã ceva, sau distruge o bancã, este identificat de cetãþeni, ori de oamenii puºi sã verifice asta. Ei dau amenzi ºi sunt amenzi mari,iar asta i-a civilizat pe oameni, dar am aflat cã au avut nevoie de 15 ani sã implementeze asta, iar sistemul de supraveghere video acum îl implementeazã ºi ei”, spune Lucian Dragomir, ºef al Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din Petroºani. Schimbul de experienþã între cele douã servicii publice s-a fãcut în cadrul manifestãrilor legate de Zilele Municipiului Petroºani. Delegaþia maghiarã a fost invitatã la manifestãri, va vizita oraºul ºi va pleca de aici cu experienþe câºtigate în plus. Diana MITRACHE

petrecut de Ziua Internaþionalã a Copiilor ºi fiecare ºi-a descris costumul cum a ºtiut mai bine. „Eu sunt Albã ca zãpada ºi am rochia special creatã pentru azi”, spune o fetiþã. „Eu sunt Alladin ºi am costum special, magic”, spune ºi un bãieþel, care mi-a dat asigurãri cã lampa fermecatã e în poveste. Am întâlnit ºi zâne bune ºi vrãjitoare rele ºi scheleþi ºi ursuleþi sau iepuraºi care rodeau morcovi adevãraþi. Toþi au mãrºãluit pe ritmul fanfarei copiilor, urmatã la micã distanþã de o armatã de majorete. Toþi copiii au îmbrãcat costume de carnaval ºi care mai de care s-a bucurat de personajul lui, chiar dacã nu toþi ºtiau foarte bine sã ºi-l descrie. Alãturi de copii a fost ºi familia primarului Tiberiu Iacob Ridzi, iar

de la eveniment nu a putut lipsi cel mai mic dintre ei. „L-am adus ºi pe Andrei, pentru cã acest eveniment este mereu pe gustul lui. Lui îi plac copiii, iar aici,între ei, e cel mai bine”, a spus Monica Iacob Ridzi, în numele celui mic, care a aprobat cã a venit la paradã pentru a se întâlni cu copiii. Carnavalul copilãriei este, în fiecare an, prilejul cel mai bun de a omagia copilãria, iar cei mici sunt foarte încântaþi sã participe la paradã. Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Marti, 5 iunie 2012

Telefonul mobil – indiciu în prinderea incendiatorului din Vulcan ãrbatul care a incendiat în miez de noapte o maºinã de lux, proprietatea familiei primarului municipiului Vulcan, este încã neidentificat. Poliþiºtii au însã mai multe piste ºi un ajutor nesperat oferit de tehnologie. Reþeaua de telefonie mobilã ar putea fi cheia în prinderea piromanului.

B

Anchetatorii care investigheazã cazul incendierii autoturismului de lux ce aparþine fiului primarului Gheorghe Ile, sperã sã poatã da de urma atentatorului cu ajutorul reþelelor de telefonie mobilã. Surse demne de încredere spun cã telefonul mobil al bãrbatul surprins de camerele de supraveghere cum pune foc autoturismului, îl poate incrimina, însã mai ºi important îi poate duce pe poliþiºti exact în locul unde se aflã incendiatorul. „Telefonul poate spune multe despre cine este autorul, locul unde se gãseºte el, când a pãrãsit zona ºi ce traseu a urmat dupã ce a comis

infracþiunea”, spun surse apropiate anchetatorilor. Mai precis, oamenii legii se bazeazã pe „amprentele” telefoanelor mobile (n.r. IMEI ) din perimetrul unde a avut loc evenimentul, date colectate de reþele de telefonie în intervalul orar în care a avut loc incendierea autoturismului.

P

agubã de 70 de mii de euro

Pe data de 29 mai a.c., un autoturism aparþinând fiului primarului municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, a fost incendiat iar maºina, un Audi A7,a fost distrusã în proporþie de 70 la sutã.. Maºina era parcatã în

Minerii nu au dat cãrbuni de Rusalii inerii din Valea Jiului, la fel ca toþi bugetarii din þarã, au avut vacanþã ºi luni, în a doua zi de Rusalii. Nicio unitate minierã din perimetrul huilei nu a avut activitate extractivã, de vineri.

M

Activitatea de producþie din minele din Valea Jiului a fost întreruptã dupã ce la nivel naþional ziua de luni, 4 iunie, a fost declaratã zi liberã. În subteran, la fiecare unitate minierã nu au intrat decât cei care au asigurat posturile-cheie. Este vorba despre cei care au în subordine compartimentul care asigurã evacuarea apelor pluviale ºi

faþa farmaciei pe care o deþine familia edilului, astfel cã totul a fost surprins de camere de supraveghere. Primarul Ile spune cã totul este o rãfuialã politicã menitã sã-l intimideze. „A fost o încercare de intimidare, au încercat ºi prin mesaje de ameninþare. Am primit atât eu cât ºi fiul meu ºi ele sunt date la cei care trebuie sã descopere cine le-a trimis. Maºina era parcatã la farmacie ºi se vede pe camera de supraveghere cum a aruncat sub ea ºi a pus focul. Este un Audi luat în leasing pe farmacie ºi are asigurare Casco. Totul este o rãfuialã politicã, pentru cã eu sau familia

aerajul abatajelor. De marþi, ortacii intrã din nou în ºut, începând cu schimbul I. Zilele libere vor mai fi în acest an de Adormirea Maicii Domnului, 15 august (miercuri, 1 decembrie, de ziua naþionalã a României (sâmbãtã) ºi în prima ºi a doua zi de Crãciun, 25-26 decembrie (marþi ºi miercuri). Diana MITRACHE

nu avem legãturi cu interlopi ºi clanuri interlope”, a declarat, Gheorghe Ile, primarul municipiului

Vulcan. Acesta este convins cã adversarii sãi politici au plãnuit acþiunea de intimidare pentru

cã a avut în urmã cu patru ani o situaþie similarã. Maximilian GÂNJU

Petrila scotocitã de hoþi acþiune în forþã a poliþiºtilor din localitatea Petrila s-a soldat în câteva ore cu mai mulþi hoþi prinºi în flagrant dar ºi capturarea unui urmãrit general.

O

Razia a avut loc în week-end iar oamenii legii au vrut sã-i descurajeze în special pe hoþii care opereazã pe platformele miniere din localitate. În plus, poliþiºtii din Petrila aveau înregistrate pe parcursul ultimelor sãptãmâni mai multe furturi din autoturisme ºi în urma raziei au reuºit sã destructureze reþeaua de hoþi. „A avut loc o acþiune de prevenire a actelor antisociale, am derulat activitãþi in zona Cap de Linie - Lonea pentru a depista persoanele certate cu legea. Pot sã vã spun cã am avut o serie de furturi din auto în decursul câtorva sãptãmâni de zile si acum avem un cerc de suspecþi pe care i-am adus la sediul poliþiei pentru cercetãri. Avem probe cã sunt autorii acestor infracþiu-

ni. Totodatã am executat un mandata de executarea pedepsei cu închisoarea, era o persoanã datã în consemn ºi am reuºit localizarea ºi reþinerea persoanei care a fost dusã spre Penitenciarul Bârcea”, a declarat, comisarul Ovidiu Zaharie, ºef Poliþia Petrila. Poliþiºtii petrileni au prins în flagrant ºi un „magnet” (foto) care tocmai dãduse o loviturã la mina Lonea. Bãrbatul s-a ales cu dosar penal pentru furt calificat. ªeful Poliþiei Petrila mai spune cã va face ori de câte ori este nevoie, chiar lunar sau bilunar, astfel de razii pentru a-i tempera pe interlopi. Maximilian GÂNJU

Cronica Vãii Jiului |Marti, 5 iunie 2012

6 Reportaj ocul groazei, cum era numit jumãtate din imobilul 34 de pe Griviþa Roºie din Colonia Petroºaniului, ºase copii ºi o femeie mãrunþicã, care trãiesc doar din alocaþie, l-au transformat într-unul ”sfinþit”. Nu au cerut niciodatã ajutor social, iar sãrãcia le-a pus mintea la treabã. Un perete al casei este ”vitrina” cu diplomele micuþilor cu ochi albaºtri.

L

“Nu ºtii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?” n locul stârvurilor, straturi de legume

Î

Sâmbãtã, am reîntâlnit-o pe colocatara casei cu nr.34. Era fericitã cã avea vecini noi. O femeie cu 6 copii. ”Sunt tare bine crescuþi copiii, de la nouã seara pânã dimineaþa la nouã nu ºtii cã sunt copii în casa aia ºi nici în curte. A cãrat ºi a curãþat biata femeie locul acela, aºa cum a putut. O vãd tot singurã, nu ºtiu dacã are bãrbat, cã mi-e jenã sã întreb”- a declarat vecina care avea peretele comun cu cea a noilor locatari. Am bãtut la poarta din

Jumãtate din imobilul cu nr. 34, de pe strada Griviþa Roºie din Colonia Petroºaniului, a fost ani ºi ani locul groazei pentru locuitorii din zonã, dar ºi o problemã majorã a Primãriei Petroºani.

V

scânduri recuperate pentru a cunoaºte pe cea care s-au încumetat sã se mute în acel loc, numit cândva ”locul blestemat”. O femeie mãrunþicã, ne-a invitat sã intrãm. Curtea era curatã, iar vestita groapã nu mai exista. Pe o bucãþicã de pãmânt din mica curte creºteau, pe ºase straturi mici, ceapã, salatã, verdeþuri. Pe lângã gardul despãrþitor semãnase ºi fasole ºi dovlecei. În casa sãrãcãcioasã era curãþenie, aer

iolenþa, fecalele ºi moartea

Aici locuia, pânã în urmã cu un an, Vasinca Moise, un om dificil ºi violent, care care avea un cal, poci ºi tone de mizerie încât, neavând loc unde s-o mai adune, sãpase în mica curte a casei o groapã ce putea ”gãzdui” un camion. Acolo arunca stârvuri de animale, plus fecalele ºi lãturile – ale sale ºi ale animalelor . Pereþii casei erau grav degradaþi ºi murdari de îndelungata convieþuire a omului cu animalele, uºile ºi geamurile nu mai existatu… Vecinii, speriaþi de focarul de infecþii au apelat la

Reportaj 7

autoritãþi pentru a stârpi focarul de infecþii, dar nu au avut sorþi de izbândã, Vasinca Moise fiind foarte violent. Cine îndrãznea sã-i batã la poartã – vorba vine, pentru cã poartã, gard nu existau – ieºea sã-i întâmpine cu toporul… Nici neamurile nu-l cãutau. Într-o zi a anului trecut, bãnuind cã nu este acasã, pentru cã

omul nu mai fusese vãzut de câteva zile, vecinii au insistat la autoritãþi pentru a dezinfecta locul. Aºa a fost gãsit Vasinca Moise, cãzut sub fereastrã. Murise singur înconjurat de o mizerie greu de descris…

curat cu miros de rufe prospãt spãlate. Doi dintre copii se jucau pe jos… ”Trãim din alocaþia copiilor, soþul meu a plecat în Grecia la muncã, dar se pare cã nu a avut prea mult noroc. Îl aºteptãm acasã. Aici am curãþat, am reparat cu copiii ºi m-a ajutat un vãr al meu” – a rãspuns întrebãrilor noastre Florica Alexa, de 41 de ani.

A

pa de ploaie este esenþialã

Are ºase copii pentru cã a avut parte de gemeni. Cel

mai mare, o fatã frumoasã ºi timidã, are 16 ani, iar cel mai mic, numai un zâmbet – un an ºi jumãtate. Casa, cu douã încãperi, ºi curtea erau ordonate de parcã micul spaþiu nu ar fi gãzduit ºase copii. ”Nu, nu am cerut niciodatã ajutor social. Mi-a fost ruºine. Ne-am mutat aici înainte de Paºte. Am locuit prin clãdirile gãrii ºi prin fostele cãmine. Aici plãtim chirie 50 lei pe lunã” – povesteºte cu glas scãzut Florica Alexa. Un perete al unei camere aratã ca un panou al calitãþii copiilor ei. Diplome obþinute la diverse activitãþi ale ªcolii I.G.Duca din Petroºani ºi cele cu rezultate bune la învãþãturã. Gemenii aveau locul de onoare în mijlocul diplomelor expuse. Doar cã locuinþa nu avea apã curentã, pentru cã Florica nu avusese curaj sã apeleze la Apa Serv din lipsã de bani. ªtia cã trebuia sã-ºi achiziþioneze apometru ºi, în plus, se temea de situaþia pe care o putea gãsi ºtiind cã nimeni înaintea sa nu a plãtit apa. Ca urmare, în jurul casei avea vase de plastic în care aduna apa de ploaie pentru spãlat, iar pentru mâncare ºi bãut cãra

apa în sticle. ”Îmi este greu fãrã apã. Este mult de spãlat ºi curaþat, dar mã descurc cu apa de ploaie. Mã voi duce sã fac contract pentru cã nu am încotro, trebuie s-o fac. ªi la gunoi trebuie sã mã duc neapãrat”- spune jenatã Florica. Ingeniozitatea femeii în a-ºi repara casa este surprinzãtoare. Pentru cã o parte din acoperiº a fost degradat grav, l-a a înlocuit cu tablã, dar nu i-a ajuns nici tabla. În completare ºi-a construit un… luminoar dintr-un geam recuperat de pe la gunoi. Iniþial am crezut cã are gaurã în tavan datoritã luminii care pãtrundea pe acolo. A râs amuzatã ºi ne-a explicat cum nevoia te învaþã sã-þi pui mintea la lucru. Un perete dãrâmat de la intrare, unde mai fusese cândva o încãpere, a fost transformat în zid decorativ ºi paravan care-i mascheazã vasele cu apã de ploaie, pe care tronau flori ºi jucãrii într-un aranjament artistic. Am plecat de la Florica Alexa luându-ne rãmas bun de la copiii cu ochi albaºtri. Povestea lor ne-a dus cu gândul la versul din poezia ”Vei plânge mult ori vei zâmbi?”, a lui Lucian Blaga: “Nu ºtii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?” Ileana FIRÞULESCU

Doi Anton Pann ºi construcþii ilegale care au generat inundaþii cu… fecale construcþie ilegalã a generat inundaþiile de pe stada Anton Pann, din Colonia Petroºani, construcþie ce a obturat ºanþurile de scurgere. Apa a inundat fosele septice care au deversat în casele oamenilor. Pe strada Anton Pann colþ cu Griviþa Roºie, nu Anton Pann de la calea feratã!!

O

Pe strada Anton Pann, cea perpendicularã cu Griviþa Roºie, din apropierea S.C. Servmin, existã ºapte gospodãrii bine puse la punct. ªi aici, ca în majori-

tatea strãzilor Coloniei Petroºaniului, canalizarea lipseºte, pentru cã în dreptul Servmin civilizaþia cartierului a încremenit. Pentru a nu avea probleme de canalizare, oamenii ºi-au construit fose – gropi de colectare, pentru care plãtesc vidanja, cei care îºi permit, ºi câte 2,4 milioane lei vechi, funcþie de cât este folositã. Alþii îºi golesc fosele singuri cu gãleata… Pentru vremuri ploioase, aceiºi gospodari au sãpat ºanþuri care direcþionau apa spre pârâul din apropire. Dar ploile de la sfârºitul sãptãmânii trecute au fãcut ravagii datoritã unor construcþii care au obturat scurgerea ºanþurilor cãtre pârâu, care pârâu este la rândul lui colmatat în mare parte. Este

vorba de construcþia ridicatã nelegal pe un teren al Primãriei Petroºani. O construcþie, ce seamãnã cu un garaj ºi anexe gospodãreºti, a fost ca un baraj în calea juvoiului de ape din urma ploii abundente. Ca urmare, fosele au fost inundate ºi au deversat în casele, beciurile, curþile ºi grãdinile oamenilor. Sâmbãtã dimineaþa, pompierii din Petroºani încã mai lucrau în zonã. Apa infestatã umpluse casele dinspre strada Griviþa Roºie, pentru cã depãºise nivelul geamurilor. ”A fost jale cu apa amestecatã cu fecale. Nu ne putem înþelege cu vecinul, Preda îl cheamã. Datoritã acestor construcþii ne-a distrus toatã munca. Uitaþi cum bãlteºte ºi cum mirose, pentru cã e

apã cu fecale. Am curãþat cât s-a putut, iar pompierii au tras apa, dar asta nu este soluþie pentru viitor. Am vrut noi, cele ºapte familii de aici, sã ne facem canalizare ca la carte cu specialiºti, dar nu am fost lãsaþi. Ni s-au cerut garanþii mari de la fiecare familie. Acum se face canalizare, dar la noi nu ajunge ºi acolo unde va fi, nu toþi oamenii îºi permit sã se branºeze. Mi-a spus viceprimarul cã pentru a se branºa fiecare familie trebuie sã plãteascã între 2,3 ºi 2,5 milioane lei vechi. Or, aici în Colonie sunt mulþi care nu au ce mânca. Pentru noi aici, pe Anton Pann, soluþia este simplã. Trebuie decolmatat pârâul, iar curgerea ºanþurilor sãpate de noi sã nu fie obturatã de construcþiile ilegale ale vecinului”

– a declarat Dorin Dãneasã, de pe strada Aton Pann. Tot acesta ne-a precizat cã mai existã în Colonia Petroºani o stradã cu numele de Anton Pann ºi cã datoritã acestui fapt existã mari probleme cu facturile. Chiar ºi firmele emitente au probleme încât se creazã o adevãratã bulibãºealã cu certuri ºi scandaluri pânã la lãmurire. Vecinii lui Dorin Dãneasã ne-au relatat despre aceeaºi problemã, a construcþiilor considerate ilegale care sunt poziþionate pe cursul ºanþurilor de scurgere. Aceºtia au declarat cã au sesizat responsabilii primãriei care le-a promis sprijin avându-se în vedere cã ”vecinul Preda” nu are autorizaþie de construcþie. Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului |Marti, 5 iunie 2012

6 Reportaj ocul groazei, cum era numit jumãtate din imobilul 34 de pe Griviþa Roºie din Colonia Petroºaniului, ºase copii ºi o femeie mãrunþicã, care trãiesc doar din alocaþie, l-au transformat într-unul ”sfinþit”. Nu au cerut niciodatã ajutor social, iar sãrãcia le-a pus mintea la treabã. Un perete al casei este ”vitrina” cu diplomele micuþilor cu ochi albaºtri.

L

“Nu ºtii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?” n locul stârvurilor, straturi de legume

Î

Sâmbãtã, am reîntâlnit-o pe colocatara casei cu nr.34. Era fericitã cã avea vecini noi. O femeie cu 6 copii. ”Sunt tare bine crescuþi copiii, de la nouã seara pânã dimineaþa la nouã nu ºtii cã sunt copii în casa aia ºi nici în curte. A cãrat ºi a curãþat biata femeie locul acela, aºa cum a putut. O vãd tot singurã, nu ºtiu dacã are bãrbat, cã mi-e jenã sã întreb”- a declarat vecina care avea peretele comun cu cea a noilor locatari. Am bãtut la poarta din

Jumãtate din imobilul cu nr. 34, de pe strada Griviþa Roºie din Colonia Petroºaniului, a fost ani ºi ani locul groazei pentru locuitorii din zonã, dar ºi o problemã majorã a Primãriei Petroºani.

V

scânduri recuperate pentru a cunoaºte pe cea care s-au încumetat sã se mute în acel loc, numit cândva ”locul blestemat”. O femeie mãrunþicã, ne-a invitat sã intrãm. Curtea era curatã, iar vestita groapã nu mai exista. Pe o bucãþicã de pãmânt din mica curte creºteau, pe ºase straturi mici, ceapã, salatã, verdeþuri. Pe lângã gardul despãrþitor semãnase ºi fasole ºi dovlecei. În casa sãrãcãcioasã era curãþenie, aer

iolenþa, fecalele ºi moartea

Aici locuia, pânã în urmã cu un an, Vasinca Moise, un om dificil ºi violent, care care avea un cal, poci ºi tone de mizerie încât, neavând loc unde s-o mai adune, sãpase în mica curte a casei o groapã ce putea ”gãzdui” un camion. Acolo arunca stârvuri de animale, plus fecalele ºi lãturile – ale sale ºi ale animalelor . Pereþii casei erau grav degradaþi ºi murdari de îndelungata convieþuire a omului cu animalele, uºile ºi geamurile nu mai existatu… Vecinii, speriaþi de focarul de infecþii au apelat la

Reportaj 7

autoritãþi pentru a stârpi focarul de infecþii, dar nu au avut sorþi de izbândã, Vasinca Moise fiind foarte violent. Cine îndrãznea sã-i batã la poartã – vorba vine, pentru cã poartã, gard nu existau – ieºea sã-i întâmpine cu toporul… Nici neamurile nu-l cãutau. Într-o zi a anului trecut, bãnuind cã nu este acasã, pentru cã

omul nu mai fusese vãzut de câteva zile, vecinii au insistat la autoritãþi pentru a dezinfecta locul. Aºa a fost gãsit Vasinca Moise, cãzut sub fereastrã. Murise singur înconjurat de o mizerie greu de descris…

curat cu miros de rufe prospãt spãlate. Doi dintre copii se jucau pe jos… ”Trãim din alocaþia copiilor, soþul meu a plecat în Grecia la muncã, dar se pare cã nu a avut prea mult noroc. Îl aºteptãm acasã. Aici am curãþat, am reparat cu copiii ºi m-a ajutat un vãr al meu” – a rãspuns întrebãrilor noastre Florica Alexa, de 41 de ani.

A

pa de ploaie este esenþialã

Are ºase copii pentru cã a avut parte de gemeni. Cel

mai mare, o fatã frumoasã ºi timidã, are 16 ani, iar cel mai mic, numai un zâmbet – un an ºi jumãtate. Casa, cu douã încãperi, ºi curtea erau ordonate de parcã micul spaþiu nu ar fi gãzduit ºase copii. ”Nu, nu am cerut niciodatã ajutor social. Mi-a fost ruºine. Ne-am mutat aici înainte de Paºte. Am locuit prin clãdirile gãrii ºi prin fostele cãmine. Aici plãtim chirie 50 lei pe lunã” – povesteºte cu glas scãzut Florica Alexa. Un perete al unei camere aratã ca un panou al calitãþii copiilor ei. Diplome obþinute la diverse activitãþi ale ªcolii I.G.Duca din Petroºani ºi cele cu rezultate bune la învãþãturã. Gemenii aveau locul de onoare în mijlocul diplomelor expuse. Doar cã locuinþa nu avea apã curentã, pentru cã Florica nu avusese curaj sã apeleze la Apa Serv din lipsã de bani. ªtia cã trebuia sã-ºi achiziþioneze apometru ºi, în plus, se temea de situaþia pe care o putea gãsi ºtiind cã nimeni înaintea sa nu a plãtit apa. Ca urmare, în jurul casei avea vase de plastic în care aduna apa de ploaie pentru spãlat, iar pentru mâncare ºi bãut cãra

apa în sticle. ”Îmi este greu fãrã apã. Este mult de spãlat ºi curaþat, dar mã descurc cu apa de ploaie. Mã voi duce sã fac contract pentru cã nu am încotro, trebuie s-o fac. ªi la gunoi trebuie sã mã duc neapãrat”- spune jenatã Florica. Ingeniozitatea femeii în a-ºi repara casa este surprinzãtoare. Pentru cã o parte din acoperiº a fost degradat grav, l-a a înlocuit cu tablã, dar nu i-a ajuns nici tabla. În completare ºi-a construit un… luminoar dintr-un geam recuperat de pe la gunoi. Iniþial am crezut cã are gaurã în tavan datoritã luminii care pãtrundea pe acolo. A râs amuzatã ºi ne-a explicat cum nevoia te învaþã sã-þi pui mintea la lucru. Un perete dãrâmat de la intrare, unde mai fusese cândva o încãpere, a fost transformat în zid decorativ ºi paravan care-i mascheazã vasele cu apã de ploaie, pe care tronau flori ºi jucãrii într-un aranjament artistic. Am plecat de la Florica Alexa luându-ne rãmas bun de la copiii cu ochi albaºtri. Povestea lor ne-a dus cu gândul la versul din poezia ”Vei plânge mult ori vei zâmbi?”, a lui Lucian Blaga: “Nu ºtii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?” Ileana FIRÞULESCU

Doi Anton Pann ºi construcþii ilegale care au generat inundaþii cu… fecale construcþie ilegalã a generat inundaþiile de pe stada Anton Pann, din Colonia Petroºani, construcþie ce a obturat ºanþurile de scurgere. Apa a inundat fosele septice care au deversat în casele oamenilor. Pe strada Anton Pann colþ cu Griviþa Roºie, nu Anton Pann de la calea feratã!!

O

Pe strada Anton Pann, cea perpendicularã cu Griviþa Roºie, din apropierea S.C. Servmin, existã ºapte gospodãrii bine puse la punct. ªi aici, ca în majori-

tatea strãzilor Coloniei Petroºaniului, canalizarea lipseºte, pentru cã în dreptul Servmin civilizaþia cartierului a încremenit. Pentru a nu avea probleme de canalizare, oamenii ºi-au construit fose – gropi de colectare, pentru care plãtesc vidanja, cei care îºi permit, ºi câte 2,4 milioane lei vechi, funcþie de cât este folositã. Alþii îºi golesc fosele singuri cu gãleata… Pentru vremuri ploioase, aceiºi gospodari au sãpat ºanþuri care direcþionau apa spre pârâul din apropire. Dar ploile de la sfârºitul sãptãmânii trecute au fãcut ravagii datoritã unor construcþii care au obturat scurgerea ºanþurilor cãtre pârâu, care pârâu este la rândul lui colmatat în mare parte. Este

vorba de construcþia ridicatã nelegal pe un teren al Primãriei Petroºani. O construcþie, ce seamãnã cu un garaj ºi anexe gospodãreºti, a fost ca un baraj în calea juvoiului de ape din urma ploii abundente. Ca urmare, fosele au fost inundate ºi au deversat în casele, beciurile, curþile ºi grãdinile oamenilor. Sâmbãtã dimineaþa, pompierii din Petroºani încã mai lucrau în zonã. Apa infestatã umpluse casele dinspre strada Griviþa Roºie, pentru cã depãºise nivelul geamurilor. ”A fost jale cu apa amestecatã cu fecale. Nu ne putem înþelege cu vecinul, Preda îl cheamã. Datoritã acestor construcþii ne-a distrus toatã munca. Uitaþi cum bãlteºte ºi cum mirose, pentru cã e

apã cu fecale. Am curãþat cât s-a putut, iar pompierii au tras apa, dar asta nu este soluþie pentru viitor. Am vrut noi, cele ºapte familii de aici, sã ne facem canalizare ca la carte cu specialiºti, dar nu am fost lãsaþi. Ni s-au cerut garanþii mari de la fiecare familie. Acum se face canalizare, dar la noi nu ajunge ºi acolo unde va fi, nu toþi oamenii îºi permit sã se branºeze. Mi-a spus viceprimarul cã pentru a se branºa fiecare familie trebuie sã plãteascã între 2,3 ºi 2,5 milioane lei vechi. Or, aici în Colonie sunt mulþi care nu au ce mânca. Pentru noi aici, pe Anton Pann, soluþia este simplã. Trebuie decolmatat pârâul, iar curgerea ºanþurilor sãpate de noi sã nu fie obturatã de construcþiile ilegale ale vecinului”

– a declarat Dorin Dãneasã, de pe strada Aton Pann. Tot acesta ne-a precizat cã mai existã în Colonia Petroºani o stradã cu numele de Anton Pann ºi cã datoritã acestui fapt existã mari probleme cu facturile. Chiar ºi firmele emitente au probleme încât se creazã o adevãratã bulibãºealã cu certuri ºi scandaluri pânã la lãmurire. Vecinii lui Dorin Dãneasã ne-au relatat despre aceeaºi problemã, a construcþiilor considerate ilegale care sunt poziþionate pe cursul ºanþurilor de scurgere. Aceºtia au declarat cã au sesizat responsabilii primãriei care le-a promis sprijin avându-se în vedere cã ”vecinul Preda” nu are autorizaþie de construcþie. Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului |Marti, 5 iunie 2012

8 Actualitate

Rusaliile / Coborârea Sfântului Duh uminica Cincizecimii sau a Pogorârii Sfântului Duh este sãrbãtoarea anualã a pogorârii Sfântului Duh peste Sfinþii Apostoli (…). Ea se sãrbãtoreºte întotdeauna la 10 zile dupã Înãlþare sau la 50 de zile dupã Paºti, adicã atunci când a avut loc evenimentul ºi când evreii îºi serbau ºi ei praznicul Cincizecimii.

D

De asemenea este ºi sãrbãtoarea întemeierii Bisericii creºtine, deoarece în aceeaºi zi, în urma cuvântãrii Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creºtinism aproximativ trei mii de suflete care au format prima comunitate creºtinã din Ierusalim (…) Rusaliile, alãturi de sãrbãtoarea Paºtilor, constituie cea mai veche sãrbãtoare creºtinã, fiind prãznuitã încã din vremea Sfinþilor Apostoli. (…) Ca ºi la Paºti, erau oprite ºi spectacolele pãgâne.

Casele se împodobeau cu flori ºi ramuri verzi de nuc sau de tei (…) ºi se mai aduc ºi astãzi ramuri verzi de tei sau de nuc, care se binecuvânteazã ºi se împart credincioºilor, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, Care S-a pogorât peste Sfinþii Apostoli.” (Pintica Mircea Marian). Se poate preciza faptul cã sãrbãtoarea Rusaliilor este singura zi din an când biserica creºtinã acceptã pomenirea celor care s-au sinucis. Despre Rusaliile sãrbãtorite pe Valea Jiului de Vest aflãm de la Petre Gh. Fãgaº: „La sfârºitul lunii mai sau începutul lunii iunie biserica creºtinã sãrbãtoreºte coborârea Sf. Spirit, sãrbãtoare numitã Rusaliile, suprapusã pe o sãrbãtoare mai veche romanã numitã Rosallia (sãrbãtoarea trandafirilor) probabil þinutã în cinstea unor nimfe cãci în popor persistã credinþa în existenþa unor zâne benefice sau malefice, dupã caz, numite Rusalce. ” Numele acestor zâne, iele, variazã, li se spune atât Rusalce, cât ºi Rusalii. „În mitologia

româneascã, Rusaliile sunt considerate femei fabuloase din categoria Ielelor, fiicele lui Rusalim Împãrat. Nu se cunoaºte originea acestui mit, “iele“ nefiind un nume, ci pronumele personal feminin “ele“, rostit popular. Acest mit a fost suprapus ulterior peste sãrbãtoarea creºtinã postpascalã a Cincizecimii ºi devenitã Duminica Rusaliilor. (…) În tradiþie se spune cã cei care nu þin sãrbãtoarea de Rusalii vor fi pedepsiþi de Iele. Acestea le vor lua minþile sau îi vor schilodi. Rusaliile, cunoscute în mitologia româneascã sub denumirea de ”Iele”, sunt fãpturi fabuloase, înzestrate cu puteri magice de seducþie, sãlãºuiesc în vãzduh, munþi, peºteri, pãduri ºi pe malul apelor ºi cascadelor. Pe timpul nopþii, în lumina lunii, Rusaliile se spune cã se scaldã goale în izvoare, despletite ºi dezlãnþuite. Sunt temute mai ales dansurile Ielelor ºi din vremuri îndepãrtate se cunoaºte cã dansul lor este numit Hora Ielelor, ele adorând sã danseze cu sânii goi în cerc, având pãrul despletit, clopoþei la

glezne, picioare ºi purtând voaluri subþiri, transparente, dansul lor fiind unul magic, bogat în taine ºi simboluri de neînþeles pentru muritori. Ielele nu fac rãu celor care le evitã, ele devin rele numai dacã sunt provocate sau dacã dansul lor este privit. Atunci se spune cã se rãzbunã pe ” vinovat ” luându-i minþile definitiv. Ele, Rusaliile, pedepsesc ºi pe aceia care lucreazã în aceastã zi consideratã a dansului lor, ºi nu o preþuiesc ºi sãrbãtoresc cum se cuvine. La sate în special se pãstreazã tradiþia ca în aceastã zi sã se ducã la bisericã pentru sfinþire crengi de tei ºi nuc, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfinþii Apostoli. Aceste crenguþe se agaþã apoi la straºina caselor sau la icoane. Se spune cã acestea te vor apãra de cele rele ºi în , se mai spune cã acestea ar cãpãta puteri miraculoase pentru vindecarea celor care suferã de surzenie. Ramurile de tei folosite la Rusalii sunt pãstrate peste varã pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor ºi a grindinii. (…) Legat de Rusalii este ºi faimosul joc al Cãluºarilor, dans ritual care vine de la sãritul peste foc pentru a scãpa de iele, zânele rele. Dansul Cãluºarilor este cunoscut ca fiind remediul pentru vindecarea unui suflet care a privit Dansul Ielelor ce i-a luat minþile, acesta fiind singurul leac. Dansul Cãluºarilor este un dans pãstrat din vechimi ºi care urmãreºte sã îndepãrteze vraja picuratã peste cel sedus ºi sã punã pe fugã ielele. În vremuri vechi bãrbaþii care umblau singuri noaptea, drumeþii care

riscau sã fie prinºi de magia nopþii de Rusalii, de Iele, purtau la brâu usturoi, frunze de tei sau nuc, fire de busuioc, pentru îndepãrtarea puterii misterioase a Ielelor . Se mai spune ºi cã nu este de dorit sã te prindã în Noaptea de Rusalii, noaptea tainica a dansului Ielelor, nici la rãscruci de drumuri, nici la marginea pãdurii, nici în munþi, nici pe malul întunecat al apelor, cãci aceia au ºanse mari de a surprinde dansul Ielelor ºi de a-ºi pierde minþile. Acest Mit al Ielelor, Rusaliilor, în timp s-a suprapus peste Sãrbãtoarea Creºtinã a Sfintelor Rusalii, iar din sãrbãtoare pãgânã, a devenit sãrbãtoare creºtinã, pãstrându-se de atunci aceste obiceiuri, datini, superstiþii ºi legende cu Iele.” (). Tradiþia cãluºarilor, care este legatã de Rusalii, practicatã mai ales în sâmbãta de dinainte de Rusalii, dar uneori chiar în dimineaþa de Rusalii, nu „a prins” în Valea Jiului de la fraþii de peste munte, din Valea Streiului, unde a fost puternic reprezentatã ºi unde dãinuie ºi azi, revigoratã de formaþii tinere. În Valea Jiului trupele de cãluºari au venit doar ocazional, cum a fost , de exemplu, Festivalul cãluºarilor ºi dubaºilor de la Petroºani din anii 1984, 1985, 1986. În Baru însã, în Pui, la fraþii de peste munte, cãluºarii au avut ºi au o frumoasã tradiþie, deºi, încet-încet, accentul s-a deplasat de la riturile de vindecare a persoanelor îmbolnãvite de Rusalii ºi de alungare a spiritelor rele, cãtre spectaculozitatea dansului cãluºarilor. Tradiþia a suferit ºi alte modificãri, în sensul cã acum ºi fetele pot face parte din trupele de cãluºari. Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan

Actualitate 9

DORINA PLEªCAN:

Pe primul loc, cetãþeanul! orina Pleºcan, candidatul PP-DD Hunedoara la funcþia de consilier judeþean ºi, totodatã, vicepreºedinte al PP-DD Filiala Petroºani, vrea ca din 10 iunie, dupã alegerile locale, sã arate hunedorenilor cã, împreunã, se pot rezolva multe lucruri. Este nevoie doar de voinþã ºi implicare, pentru cã fonduri pentru implementarea proiectelor de interes comunitar existã ºi trebuie doar atrase.

D

Locuri de muncã, atragerea de investitori sau dezvoltarea turismului în judeþul Hunedoara. Sunt doar câteva dintre proiectele ABSOLUT REALIZABILE cu care vicepreºedintele PP-DD Petroºani, jurist Dorina Pleºcan, candidat al acestei formaþiuni politice pentru postul de consilier judeþean, vine în faþa hunedorenilor. În numeroasele întâlniri pe care le-a avut cu oamenii la ei acasã, în comunitãþile hunedorene, Dorina Pleºcan le-a explicat locuitorilor judeþului Hunedoara cã nimic nu este imposibil atâta timp cât existã dãruire, implicare ºi voinþã. „Oamenii cu care m-am întâlnit, fie cã provin din mediul rural sau din cel urban, s-au plâns în principal de lipsa locurilor de muncã. Copiii lor terminã studiile ºi nu au unde lucra. Ca sã-ºi asigure traiul necesar, mulþi hunedoreni s-au vãzut nevoiþi sã plece în strãinãtate, unde lucreazã din greu cu gândul la cei dragi. Vreu sã reîntregim aceste familii, sã-i aduc pe hunedoreni înapoi acasã. Mi-am propus sã atrag investitori la noi în judeþ, strãini ºi autohtoni, ºi chiar am purtat câteva discuþii în acest sens. Am un proiect bine argumentat, care poate sã rezolve, mãcar parþial, aceastã spinoasã problemã cu care se confruntã oamenii”, a declarat Dorina

Pleºcan, candidatul PP-DD Hunedoara la funcþia de consilier judeþean în cadrul CJ Hunedoara. Pe de altã parte, cadrul natural ºi obiectivele istorice importante de care abundã judeþul Hunedoara pot contribui, din plin, la dezvoltarea turismului ºi, în acelaºi timp, la dezvoltarea zonei sau a industriei hoteliere ºi, implicit, la crearea de noi locuri de muncã. „S-a tot vorbit despre turism ca despre alternativã la minerit, cel puþin în Valea Jiului. Cred cã problema este pusã greºit. Turismul nu trebuie sã fie alternativã la industria extractivã, care trebuie sã rãmânã ºi sã se dezvolte. Turismul trebuie sã fie o activitate paralelã, dezvoltatã de sine stãtãtor, care sã aducã venituri suplimentare pentru judeþul Hunedoara ºi locuitorii lui. Avem Cetãþile Dacice din Munþii Orãºtiei, avem Cetatea Devei, Castelul Corvinilor de la Hunedoara, Staþiunile Râuºor, Parâng, Straja sau Vaþa Bãi. Sunt câteva puncte de maxim interes al cãror potenþial poate ºi TREBUIE valorificat aºa încât, când tragem linie ºi facem bilanþul sã vorbim despre un aflux de turiºti care nu numai cã au tranzitat Hunedoara, aºa cum se întâmplã acum, ci ºi-au lãsat banii aici, la noi în judeþ.

Iar prin punerea în valoare a zestrei naturale, o sã putem vorbi în scurt timp despre dezvoltarea realã a turismului, a industriei hoteliere ºi despre plusvaloare”, a explicat Dorina Pleºcan.

roiecte pentru P rromi ºi pentru crescãtorii de animale Iar proiectele acesteia nu se opresc aici. Un capitol aparte îl reprezintã rromii, o categorie sensibilã, cu necesitãþi speciale, am putea spune. „Pentru rromi voi încerca sã mod special sã-i ajut sã-ºi gãseascã locuri de muncã. De-a lungul timpului, oamenii aceºtia s-au plâns de nenumãrate ori cã au fost marginalizaþi. Vreau sã-i asigur de tot sprijinul meu, iar problemele lor sunt ºi problemele mele, pe care promit sã le

rezolv”, a mai spus aceasta. ªi crescãtorii de animale gãsesc un sprijin real în candidatul la fotoliul de consilier judeþean pe listele PPDD. Special pentru ei, Dorina Pleºcan a gândit un proiect care s-i ajute sã-ºi valorifice produsele. „Mi-am propus sã aduc de al Alba Iulia în Valea Jiului o secþie de preparare a semifabricatelor din lapte, special pentru populaþia bãºtinaºã din Valea Jiului, pentru ca oamenii sã poatã sã-ºi valorifice produsele. Aceasta este o realã problemã, care s-a desprins din discuþiile pe care le-am purtat de-a lungul timpului cu ei”. Iar Dorina Pleºcan a dovedit cã se poate, dacã ai voinþã ºi tenacitate. Iar grija pentru om se desprinde din activitatea sa curentã, dincolo de cea politicã. „Am reuºit sã înfiinþez la Petroºani o secþie a IFPTR - Institutul de Formare Profesionala în Transporturi Rutiere- aºa încât ºoferii sã beneficieze de pregãtire de specialitate pentru obþinerea atestatelor profesionale de transport marfã, mãrfuri periculoase, maxi – taxi sau taxi. Îmi doresc sã mã þin în continuare de promisiune ºi sã-i scutesc de drumuri ºi de cheltuielile suplimentare pe cei care vor sã obþinã permisul de conducere pentru categoriile B, C ºi D”, a declarat Dorina Pleºcan. De asemenea, în preocupãrile acesteia intrã ºi locuitorii din zonele mãrginaºe, pentru care, în anul 2012, canalizarea sau apa curentã reprezintã încã un vis frumos sau ale cãror strãzi au fost asfaltate doar cu promisiuni. ªi cum se poate realiza acest lucru? Ne spune Dorina Pleºcan: prin atragerea de fonduri europene. Car men COSMAN

Haralambie Vochiþoiu, candidatul Partidului Poporului la ºefia CJ Hunedoara:

“Nu vom permite distrugerea mineritului!” Deºi am intrat în ultima sãptãmânã de campanie electoralã, cei mai mulþi candidaþi la la funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara nu se înghesuie sã ofere soluþii la principala problemã a Vãii Jiului: mineritul. Singurul candidat care a elaborat un program serios ºi cu ºanse de a fi aplicat este Haralambie Vochiþoiu, candidatul Partidului Poporului – Dan Diaconescu. Planul de salvare a minieritului este intitulat “Huila Poporului” ºi a fost dezbãtut pe larg de Haralambie Vochiþoiu în cadrul unor emisiuni alãturi de Dan Diaconescu, la postul de televiziune OTV. Astfel, redeschiderea minelor care pot fi rentabilizate ºi liberalizarea preþului la cãrbune sunt doar douã dintre punctele prezente în programul „Huila Poporului”, soluþii care au fost confirmate de Dan Diaconescu cu ocazia vizitei în Valea Jiului de la finalul lunii aprilie. Haralambie Vochiþoiu a subliniat nevoia de a avea un program realist de salvare a mineritului în Vale. “Toate guvernãrile anterioare au tratat zona Vãii Jiului cu dispreþ ºi nepãsare – s-au închis minele, au fost disponibilizaþi mii de oameni ºi nu s-a creat nicio alternativã de muncã pentru cei daþi

afarã”, a declarat revoltat liderul PP-DD. Candidatul PP-DD la ºefia CJ Hunedoara a mai spus cã “în condiþiile în care peste tot în lume se discutã despre strategii de punere în valoare a mineritului, în România se cautã motive pentru a închide definitiv acest sector. PP-DD nu va permite distrugerea mineritului ºi va transforma aceastã ramurã într-una de interes strategic.” Conform programului propus de Haralambie Vochiþoiu, va fi pusã în aplicare, împreunã cu CNH, o strategie de dezvoltare durabilã a industriei miniere prin: retehnologizarea minelor actuale liberalizarea preþului cãrbunelui astfel încât minieritul sã devinã o activitate profitabilã redeschiderea minelor care pot furniza în continuare resurse energetice dupã 20 de ani de disponibilizãri, în sectorul minier se vor face noi angajãri valorificarea mineritului ca industrie indispensabilã în strategia energeticã naþionalã creºterea salariilor minerilor acordarea de facilitãþi pentru mineri dotarea minerilor cu echipamente noi ºi moderne