CVJ, Nr.156, Vineri 29 iunie 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 156

Cronica Vãii Jiului Vineri, 29 iunie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Naºa micã a primarului Pãducel, judecatã pentru prostituþie, trafic de persoane ºi proxenetism

Bursa ºpãgilor de la Universitatea Petroºani otenþialul flagrant pe care procurorii ºi poliþiºtii au vrut sã-l organizeze în cazul profesorului Emil Biber de la Universitatea din Petroºani – care însã nu a luat banii pe care organele de cercetare susþin cã i-ar fi pretins de la un student - a scos la ivealã o adevãratã bursã a ºpãgilor pe care le plãtesc mulþi studenþi pentru a promova unele examene.

P

>>> PAGINA A 3-A

Prorectorul UP Marius Marcu:

“Noi am verificat atunci mobilierul din cãmine ºi ºtim cã nu sunt probleme” enatul Universitãþii din Petroºani va lua în discuþie, sãptãmâna viitoare, concluziile auditului intern fãcut în urma sesizãrilor din presa localã. >>> PAGINA A 3-A

S

Mascaþii IPJ-ului s-au mutat la Petroºani etroºaniul pare mai sigur cel puþin de douã sãptãmâni încoace, dupã ce poliþiºtii au fãcut mai multe descinderi ºi au ridicat traficanþi de droguri, tâlhari sau interlopi. >>> PAGINA A 5-A

P

asistentã medicalã apreciatã, Doina Maria Dobre dintr-o familie onorabilã care a ºi dat numele de Dobreºti unui ”cartier” din Petrila - a fost prinsã în flagrant la Vama Borº, alãturi de colegii de trafic de persoane în luma martie, iar acum a fost trimisã în judecatã de DIICOT Gorj pentru trafic de persoane, proxenetism ºi prostituþie. Femeia de 37 de ani este naºa micã a primarului Petrilei, Ilie Pãducel. Acesta este foarte mâhnit de situaþie…

O

PAGINA A 3-A

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 29 iunie 2012

Parcurile, asediate de vandali

Parcurile din municipiul Petroºani devin tot mai pustii, pe zi ce trece. Mai pustii, în sensul cã mobilierul cu care erau dotate dispare în ritm susþinut.

Mai exact, hintele, toboganele, precum ºi tot ceea ce este din metal, ajunge la fier vechi. În plus, bãncile sunt mereu ºi mereu vandalizate,

grave probleme sociale. În plus, în unele parcuri, nici iarba nu a mai fost cositã astfel cã rãmãºiþele acestora s-au integrat, încetîncet, în naturã, transformându-se în niºte zone virane.

Pe de altã parte, deºi primãria încearcã sã complecteze bãncile dispãrute sau distruse, nu prea face faþã ritmului impus de hoþi ºi vandali.

Mircea NISTOR

în multe zone ale localitãþii rãmânând vie doar amintirea acestora.

Situaþia este valabilã în toate zonele municipiului dar, cele mai afectate sunt parcurile din cartierele Colonie ºi Aeroport.

Adicã, zonele în care locuiesc majoritatea familiilor cu

VÂNZÃRI

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David (s) 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Identitatea lui Bourne

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Crime Inc. 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Rãzboinicul (r) 16:30 1 x 2 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Legenda dragonului 22:15 I se spunea mãcelarul 0:30 Legenda dragonului (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 11:00 Crimele din Midsomer 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Grãdina secretã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV

20:30 Amurg 23:00 Monstrul

Prima TV 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Îmblânzirea scorpiei

15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30

Iubiri secrete Curat, murdar? (r) Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort Vreau sã divorþez

TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:30 O datã-n viaþã Prima parte 11:30 O datã-n viaþã Partea a doua 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 13:25 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 14:00 Jurnalul TVR 14:30 EURO ªtiri 15:00 Fotbal: Campionatul European 2012 (r) 17:00 La vie en rose 17:40 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Spartacus 22:50 Filmoteca veselã

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 iunie 2012

Bursa ºpãgilor de la Universitatea Petroºani otenþialul flagrant pe care procurorii ºi poliþiºtii au vrut sã-l organizeze în cazul profesorului Emil Biber de la Universitatea din Petroºani – care însã nu a luat banii pe care organele de cercetare susþin cã i-ar fi pretins de la un student - a scos la ivealã o adevãratã bursã a ºpãgilor pe care le plãtesc mulþi studenþi pentru a promova unele examene.

P

Se pare cã s-a spart buba în cazul Universitãþii Petroºani, instituþie de învãþãmânt superior vizatã de douã anchete derulate de procurorii ºi poliþiºtii hunedoreni. Iar cazul profesorului Emil Biber, la domiciliul ºi biroul cãruia au fost organizate douã percheziþii, pare sã fie doar vârful de aisberg.

Reamintim cã Biber a fost reclamat de un student din anul IV cã i-ar fi cerut mitã suma de 520 de lei pentru a promova examenul la Eficienþa Investiþiilor, materie pe care o predã profesorul

universitar.

Numai cã studenþii spun cã nu este singurul în aceastã situaþie ºi cã o serie de alte cadre didactice dau examenele pe ºpãgi. Sumele merg de la 50 de lei, pentru examene mai uºoare, pânã la 100 de euro ºi asta în funcþie de câþi studenþi sunt în grupã ºi suma finalã rezultatã pe care o primeºte profesorul.

Mai mult, în cazul unui cadru didactic cu vechime, unul dintre cei mai temuþi din Universitatea Petroºani, suma ajunge pânã la 200 de euro pentru pro-

movarea unui examen.

Surse din interior spun cã cele mai mari afaceri se fac cu lucrãrile de stat.

Puþini ar fi studenþii care îºi mai fac singuri proiectele ºi preferã sã le cumpere „la cheie” de la profesorul coordonator, pentru 1.000 – 1.500 de lei/ lucrare.

Iar asta în condiþiile în care un profesor poate coordona ºi 40 de studenþi pe an, ceea ce înseamnã cu adevãrat câºtiguri consistente.

Precizãm, însã, cã toate aceste declaraþii sunt fãcute sub protecþia anonimatului, mai ales cã

– se spune prin Universitate – cã oricum cazul lui Emil Biber a dat sesiunea de examene peste cap.

roblema, discutatã în Senatul Universitãþii

P

De cealaltã parte, conducerea Universitãþii Petroºani recunoaºte cã zvonuri existã, însã spune cã nu a fost depusã pânã acum nici mãcar o sesizare scrisã. „Pânã acum, nu a venit nimeni sã se plângã, iar pe vorbe nu pot sã iau mãsuri.

Trebuie sã avem un docu-

ment scris, pentru cã, pânã la urmã, ne putem trezi ºi daþi în judecatã”, a declarat Rectorul Universitãþii Petroºani, Aron Poanta. Chiar ºi în aceste condiþii, în ºedinþa Senatului Universitãþii de sãptãmâna viitoare se va discuta ºi acest aspect. „Se va discuta aceastã problemã ºi la nivel macro cu conducerea universitãþii ºi a facultãþilor. Oricum, demersuri au mai fost fãcute ºi s-au discutat problemele respective”, a declarat Prorectorul UPET, Marius Marcu.

Car men COSMAN

Prorectorul UP Marius Marcu:

“Noi am verificat atunci mobilierul din cãmine ºi ºtim cã nu sunt probleme” enatul Universitãþii din Petroºani va lua în discuþie, sãptãmâna viitoare, concluziile auditului intern fãcut în urma sesizãrilor din presa localã.

S

Potrivit prorectorului Marius Marcu, aspectele legate de investiþile în mobilier, pentru care mascaþii s-au deplasat la directorul Direcþiei Administrativã ºi Investiþii Dacian Ciodaru, au fost verificate o datã ºi de conducerea universitãþii, ºi nu au fost gãsite nereguli.

Atenþie, la Universitatea din Petroºani, controlul a început încã de acum o lunã, dupã ce presa localã a publicat o scrisoare deschisã de la un grup de profesori care cereau socotealã pentru cheltuielile fãcute cu mobilierul din cãminele campusului universitar. Poliþia s-a miºcat mai greu....

Prorectorul spune cã, imediat dupã aceastã sesizare, s-a început auditul intern ºi concluziile vor fi gata în scurt timp. „Auditul în problema

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera tanþe ºi cã totul a fost plãtitã de tatãl sãu.

nchetã cu iz de rãfuialã pentru postul de director ?

A aceasta a fost declanºat în urma scrisorii publicate într-un cotidian din Valea Jiului, în data de 16, sau 17 mai, 2012, în urma ºedinþei Senatului Universitãþii. Auditul este în curs de desfãºurare, iar când se va finaliza, cei responsabili cu acesta va aduce la cunoºtinþa conducerii Universitãþii raportul de audit.

Deocamdatã nu putem avea detalii, deoarece conducerea nu se implicã în acest control.

Noi am verificat atunci mobilierul din cãmine ºi ºtim cã nu sunt probleme. Din câte ºtiu eu, ºi poliþia a verificat asta, dar rezultatul lor nu-l cunoaºtem noi”, a declarat prof. Marius Marcu, prorector

al Universitãþii din Petroºani. În acest dosar este cercetat Dacian Ciodaru, director al Direcþiei Administrativã ºi Investiþii, dupã ce poliþiºtii s-au autosesizat din presã. Este vorba despre un prejudiciu estimat la peste 200 000 de lei, dupã ce a fost plãtit mobilier, care nu ar fi ajuns la Universitate.

Pe de altã parte, existã informaþii conform cãrora la Universitate existã tot mobilierul, ba chiar mai mult decât ar fi necesar. De asemenea, anchetatorii care au percheziþionat locuinþa lui Dacian Ciodaru au constatat cã pentru toatã mobila din casã acesta avea facturi ºi chi-

Scandalul de corupþie în care este implicat Dacian Ciodaru vine, surprinzãtor, la câteva zile înaintea examenului pentru ocuparea funcþiei de director al Direcþiei Administrativã ºi Investiþii, unde Dacian Ciodaru ºi-a

anunþat candidatura. Din aceastã cauzã ºi existã anumite suspiciuni legate de modul “operativ” în care au acþionat organele de cercetare.

De precizat cã materialul la care anchetatorii fac referire cã ar fi stat la baza autosesizãrii a fost publicat în Cronica Vãii Jiului undeva la mijlocul lunii mai, mai exact în data de 21 mai. Adicã, organelor le-a luat mai bine de o lunã de zile sã se autosesizeze...

De asemenea, un alt element curios ar fi acela cã, contracandidaþii lui Dacian Ciodaru sunt Marius Cucãilã ºi Octavian Radu, ambii fiind capabili sã treacã “ peste cadavre” pentru a obþine postul. Informaþiile noastre, neoficiale, dar extrem de credibile spun cã Marius Cucãilã ar avea de fapt douã ºtate de platã pe care le semneazã la sfârºit de lunã, unul la Universitate, iar cel de-al doilea la o instituþie din zona pieþei.

Marius MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 29 iunie 2012

Umblatul cu fofârlica ntr-un articol publicat sub titlul „Încã în scaunele puterii de decizie” s-au fãcut referiri la cei care sunt în stare de orice pentru a rãmâne la putere ºi a nu fi decuplaþi de la conducta banului public, aspecte ce s-au dovedit a prevesti gândurile ce-l frãmântau, de la un timp, pe funcþionarul public Iorgovan Velichi, uitat la conducerea AJOFM Hunedoara.

Î

Ca la semafor...

Blaga a trecut de la portocaliu la roºu, însã cu activitate parlamentarã redusã eputatul traseist cu activitate rarefiatã.

Deputatul Iosif Blaga ºi-a înaintat demisia din cadrul Partidului Democrat Liberal trecând la organizaþia cu trandafiri. Mai exact, el s-a înscris la PSD.

D

În decursul celor patru ani de activitate parlamentarã putem caracteriza activitatea deputatului ca fiind una precum rarã, opþionalã spre deloc.

Conform datelor de pe site-ul Camerei Deputaþilor, Iosif Blaga a fost ales ca deputat în anul 2008.

De atunci ºi pânã acum el a depus doar câteva interpelãri la diferite ministere. Câteva care se pot numãra pe degetele de la o mânã.

Adicã doar trei nelãmuriri a avut deputatul în decurs de patru ani.

Aºa se face cã prima interpelare a fost fãcutã cãtre ministrul Finanþelor Publice, Sebastian Vlãdescu în anul 2010.

Urmãtoarea interpelare dateazã din 2011 aceastã fiind adresatã fostului ministru al Turismului, Elena Udrea. Ultima nelãmurire a deputatului este din acest an.

El a dorit sã afle ce mãsuri se iau vizavi de protejarea patrimoniului naþional. De remarcat este faptul cã din 2008 ºi pânã în 2010 au trecut doi ani în care Blaga nu a avut nimic de întrebat la niciun minister. În cei patru ani de activitate, Blaga a luat cuvântul în plen de 40 de ori, a avut 36 de declaraþii politice ºi 25 de propuneri legislative iniþiate.

Raul IRINOVICI

menþinerea încadrãrii personale în funcþia de director a AJOFM Hunedoara? Oare cine nu-ºi dã seama de conotaþia acestei declaraþii ºi asta fãrã a avea nevoie de 17 Zic asta, pentru cã în aceeaºi zi când s-a ani de gândire! Chiar aºa domn`director? publicat articolul mai sus menþionat, într-un Un gest urât al directorului Iorgovan faþã alt ziar judeþean a apãrut o declaraþie a de partidul care l-a instalat ºi susþinut la condirectorului AJOFM ducerea instituþiei vreme de Hunedoara care se grãbea 8 ani, încasând venituri Traseiºtilor politici eriaþi, salariale din bani publici pe sã-ºi anunþe demisia din Fiind groaznic de sp l frica, care nu ºi-ar fi închipuit PDL dupã 17 ani de memCuprinzându-i tota mbaþi niciodatã cã poate sã-i hi sc bru al acestui partid, Pentru a nu fi ca! rli fâ fo motivându-ºi gestul prin fapaibã, iar acum pentru cã Umblã iar cu tul cã este „om de dreapta”. partidul sãu nu se mai aflã la ªi tot I. Velichi, prin „rafinament”( dibãcie), putere se scuturã de el precum o raþã care mai spunea: „ªi dacã am o discuþie cu PNL, iasã din apã. nu am nicio impunere ci doar o încadrare Teama de a nu-ºi pierde privilegiile îi personalã într-o opþiune de dreapta”. determinã pe mulþi de a se da în spectacol Câtã „abilitate”, câtã „pricepere”, în prin a avea conduite nesincere, eschivândufolosirea unor cuvinte cum ar fi „impunere”, se de la recunoaºterea adevãrului cu scopul „încadrare personalã”, „opþiune de dreapde a pãcãli pe cineva, mai bine zis de a ta”! În fotbal asta se numeºte acþiune prin umbla cu fofârlica! învãluire…Nu ar fi fost mai corect (direct, bãrbãteºte, demn) sã spunã cã doreºte Petre LUNGOCI

Încã un sens giratoriu la Petroºani

rutierã ar fi afectatã de construcþia unei clãdiri. „Deocamdatã nu este nimic stabilit, construirea sensului giratoriu în zona respectivã este propunerea unui cetãþean. Ea a plecat de la ideea cum cã ar vrea cineva sã construiascã un imobil ºi Propunerea a fost fãcutã circulaþia ar fi încurcatã. de un localnic dupã ce în zona respectivã circulaþia Construcþia imobilului este pe o proprietate particularã, dar din Petroºani, care, de asemenea, este inclus într- acum este în faza de întocmire a unui un program de modernizare, licitaþia a fost contestatã, iar CNSAC urma ultimã generaþie”, ne-a sã dea un rãspuns cu declarat Gabriel Lungu, privire la legalitatea city managerul derulãrii procedurii de liciMunicipiului Lupeni.

Valoarea acestui proiect taþie, dacã rezultatul rãmâne acelaºi sau toatã pentru ambulatoriu este procedura se va relua. de 200 miliarde lei vechi, iar banii vin de la Guvern, Încã nu se cunoaºte un rãspuns oficial cu privire prin Ministerul Dezvoltãrii la acest subiect.

Regionale ºi Turismului.

Luiza Cât priveºte ambulatoriul ANDRONACHE

n al patrulea sens giratoriu ar putea fi realizat de municipalitate în zona unei benzinãrii de lângã autogara din Petroºani.

U

Se aºteaptã veºti bune pentru Lupeni ºi Petroºani

ilele acestea la primãria Lupeni ar trebui sã vinã o veste bunã dinspre capitalã, o veste de care ar depinde calitatea actului medical de aici de acum încolo.

Z

Este vorba de proiectul privind reabilitarea ºi modernizarea ambulatoriului aferent Spitalului

Municipal Lupeni. “ Contractul a fost semnat iar acum aºteptãm sã ne revinã semnat ºi înregistrat ºi de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului pentru a putea demara procedura de licitaþie. Dacã totul decurge bine, în toamna acestui an ne-am putea apuca de lucrãri ºi de achiziþiile de echipamente. Vrem, în mod special, sã luãm un tomograf computerizat de

PUZ. În cazul în care va trebui realizat un sens giratoriu în zona respectivã, Primãria Municipiului Petroºani se va ocupa de lucrare”, a precizat, Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Pe Drumul Naþional 66, segmentul care tranziteazã „capitala” Vãii Jiului au fost construite în ultimii ani patru sensuri giratorii. Investiþiile s-au dovedit a fi eficiente fluidizând traficul în zonele respective. Mai puþin cel din Piaþa Victoria, care este prea „strâmt” dupã cum spun cei mai mulþi ºoferi.

Maximilian GÂNJU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 iunie 2012

Mascaþii IPJ-ului s-au mutat la Petroºani etroºaniul pare mai sigur cel puþin de douã sãptãmâni încoace, dupã ce poliþiºtii au fãcut mai multe descinderi ºi au ridicat traficanþi de droguri, tâlhari sau interlopi.

P

Ultima acþiune derulatã de poliþiºtii din Petroºani a avut loc în noaptea de miercuri spre joi, iar oamenii legii au luat la puricat zonele unde s-ar fi putut ascunde cei certaþi cu legea.

Astfel, în urma acþiunii sprijinite de luptãtorii S.I.R. din cadrul IJP Hunedoara, doi condamnaþi au fost prinºi ºi duºi la închisoare ºi un afacerist s-a ales cu amendã pentru comerþ ilicit.

Poliþiºtii au reuºit sã dea ºi de urma unui bãieþel în vârstã de ºase ani dat dispãrut de tatãl sãu. „Poliþia Municipiului Petroºani a efectuat o razie în Cartierul

-au dus vremurile în care minerii disponibilizaþi plecau in corpore la muncã în strãinãtate.

Tot mai puþine sunt locurile de muncã pentru ei, asta dacã vorbim despre plecãri în cadru organizat.

S

Dacã mai vor sã meargã la muncã în strãinãtate, minerii disponibilizaþi din Valea Jiului pot sã o facã pe cont propriu, cu riscul de a gãsi altceva la faþa locului sau sã ia þeapã, cum s-a întâmplat nu o datã, când oamenii au plãtit, dar s-au trezit apoi abandonaþi în þarã. În urmã cu aproape 15 ani a avut loc prima mare disponibilizare de personal, iar mulþi dintre cei care au ieºit din sistem au luat calea strãinãtãþii.

Atunci, încã, se putea, iar locuri de muncã erau suficiente. Situaþia s-a schimbat, însã, radical între timp. „De la primele disponibilizãri,

Aeroport, zona Livezeni ºi Zona Centralã din municipiul Petroºani, acþiune în urma cãreia a fost depistat Adrian S., de 55 ani, din oraºul Aninoasa, recidivist. În urma cercetãrilor, poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale au stabilit faptul cã suspectul, în perioada februarie 2012-martie 2012, a comis douã furturi din incinta Spitalul de Urgenþã Petroºani”, declarã inspectorul Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Bãrbatul reþinut este autorul mai

multor furturi din saloanele cu pacienþi ale Spitalul de Urgenþã Petroºani, dar ºi din alte locaþii ale municipiului. Acesta riscã sã stea dupã gratii pentru furt calificat. „În cadrul aceleiaºi acþiuni, poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale au depistat-o pe Vasilica C., de 34 ani, din Petroºani, care a fost condamnatã în data de 21.06.2012, de Judecãtoria Tg.-Jiu, la o pedeapsã privativã de libertate de 3 ani ºi 6 luni,

pentru comiterea infracþiunii de complicitate la înºelãciune. Persoana în cauzã a fost escortatã ºi depusã în Penitenciarul Bârcea Mare, în vederea executãrii pedepsei”, mai precizeazã Niþu.

Poliþiºtii au dat ºi de urma unui bãieþel de ºase ani care a dispãrut de la locul de joacã din faþa casei. „Efectivele de poliþie care desfãºurau activitãþi în teren în cadrul raziei au fost dirijate de urgenþã în cartierul Colonie, unde locuieºte minorul, iar în urma scotocirilor efectuate, în scurt timp minorul a fost identificat ºi încredinþat pãrinþilor (acesta nu a fost victimizat)”, spune reprezentantul IPJ Hunedoara.

La razie au luat parte ºi comisari de la Garda Financiarã, iar patronul unei societãþi a fost amendat cu 200 de lei dupã ce, în urma controlului, s-a constatat cã societatea nu avea casã de marcat.

Maximilian GÂNJU

Minerii nu mai sunt cãutaþi în strãinãtate.

Se cer programatori de roboþi într-adevãr foarte multã lume a plecat în strãinãtate, dar marea majoritate a plecat pe cont propriu, nu cu ajutorul Agenþiei. Prin noi, ºtiu cã au plecat câþiva în domeniul industriei miniere.

Ofertele noastre sunt, în general, pentru alte meserii, meserii pe care minerii nu le prea îndeplinesc, ca ºi cerinþe.

Cine a vrut, a plecat, însã, ºi a acceptat probabil orice loc de muncã în care a avut, cât de cât, cunoºtinþe”,a declarat Iudith Babþan, ºeful Agenþiei Locale a Forþei de Muncã Petroºani. ªi, pe zi ce trece, locurile de muncã sunt tot mai puþine ºi mai greu de ocupat pentru foºtii ortaci.

Practic, prin

EURES sunt locuri de muncã anunþate la nivel naþional, cu cerinþe greu de îndeplinit pentru po-

pulaþia Vãii Jiului. În urmã cu doar câteva luni se cãuta bucãtar de sushi, cu un salariu motivant, dar cine sã se priceapã la aºa ceva? Acum se cautã „programator roboþi”. „În general, locurile pe care le avem afiºate pe site-ul Eures sunt locuri de muncã pentru specialiºti, în marea majoritate. Din lista valabilã la data de 25.06. 2012, singurul loc de muncã ce poate fi ºi pentru persoane din

zonã ar fi pentru sudori în Norvegia”, a mai spus Babþan. Un bãrbat din Petroºani s-a interesat de acest post. A mai lucrat în Norvegia ºi ºtie ºi limba englezã. Acum aºteaptã sã vadã dacã va fi acceptat.

Car men COSMAN

Bursã cu 5 angajatori omerii din judeþul Hunedoara sunt aºteptaþi, vineri, la bursa locurilor de muncã. Totuºi, oferta este una foarte sãracã ºi vizeazã doar locuri de muncã mai mereu refuzate de oamenii fãrã ocupaþii.

ª

În judeþul Hunedoara are loc vineri o nouã bursã localã pentru ºomeri.

Chiar dacã numãrul acestora a mai scãzut puþin,pentru cã e varã ºi oamenii îºi mai gãsesc sezonier de lucru, totuºi, oferta de vineri nu e una foarte atractivã, cel puþin la Petroºani. „Vineri, la Petroºani vom avea 5 angajatori, care au confirmat prezenþa. Unul este din domeniul asigurãrilor, doi din construcþii, unul în domeniul confecþiilor ºi unul din alimentaþie publicã. Vom avea peste 35 de locuri de muncã, dar, din pãcate, sunt locuri de muncã disponibilizate, deci, nimic nou”, a precizat Iudith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani.

Pe de altã parte, ºomerii se plâng, însã, cã nu au calificãri, cã dacã au calificãri, li se cere experienþã în muncã ºi mulþi sunt oameni care nu au lucrat niciodatã, ori, dacã sunt locuiri de muncã, acestea sunt în domenii în care sunt plãtiþi în funcþie de realizãri, aºa cum e cazul în asigurãri.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 iunie 2012

6 Actualitate eci de zilieri sosiþi în Valea Jiului din colþuri îndepãrtate ale þãrii pentru a cosi pãºunile bãºtinaºilor ºi-au vãzut locul de muncã ameninþat de tehnologie.

Motocoasele le-au furat pâinea ºi oamenii au fãcut cale întoarsã cu buzunarele goale.

Z

Tehnologia n-a convins

Renunþã la motocositoare pentru zilieri Z

Asta se întâmpla în vara anului trecut, anul acesta lucrurile s-au schimbat.

Coasele mecanizate n-au fost atât de productive pe cât s-au aºteptat proprietarii de terenuri, benzina ºi uleiul s-a scumpit iar efortul e mai mare decât dacã plãteºti un zilier.

Localnicii cu terenuri care-i angajau pe cosaºii ce se adunã în Piaþa Centralã Petroºani, în fiecare varã, s-au modernizat ºi i-au înlocuit cu motocoase. Sunt eficiente, nu cer de bãut ºi

mâncare ºi mai presus de toate aduc economii ºi-au spus aceºtia. Le-au folosit o varã ºi au constatat cã în loc de economie au ieºit mai scump decât dacã ar fi anga-

jat zilieri. Coasele sunt eficiente dar consumã mult, piesele de schimb sunt scumpe ºi nu dau randament acolo unde terenul este greu. „Sunt bune dacã pãºunea este pe loc drept ºi curatã, fãrã pietre. Pe pantã nu mai merg la fel, e greu sã împingi la ea ºi nu faci cât ai face cu doi oameni. Tot coasa e de bazã, dai în piatrã cu ea, scoþi gresia din teacã, o ascuþi ºi tai mai departe. La motocositoare e altceva, lamele sunt scumpe ºi se rup uºor dacã dai în piatrã. Trebuie sã împingi de ea, consumã mult ºi tot acolo ajungi. Am fânaþ ºi pe loc drept în Lunca Jiului dar ºi la

Parâng. Anul trecut am încercat cu motocositoarea la Parâng, în pantã, dar n-a

mers. Vara asta iau oameni ca ºi pânã acum”, spune Ion, proprietar de teren.

ilieri sunt destui

Chiar dacã nu au ajuns în numãr foarte mare, în Piaþa Centralã Petroºani încã de dimineaþã se dã o luptã pe viaþã ºi pe moarte între zilierii care-ºi cautã loc de muncã.

Ieri dimineaþã, cinci dintre cosaºi n-au mai prins „client” care sã-i angajeze. Nu s-au înþeles la platã. Puþinii proprietari de terenuri care vin sã caute cosaºi sunt pretenþioºi ºi oferã mai puþini bani pentru ziua de muncã dat fiind faptul cã trãim zile grele. Unii dintre zilieri sunt mulþumiþi ºi în aceste condiþii, doar or prinde o zi de muncã pentru ca ºederea lor aici sã nu fie în zadar. Vin în Vale la coasã din zone îndepãrtate ale þãrii cum

Actualitate 7

ar fi Maramureº dar ºi din Oltenia. „ªi-au cumpãrat motocositoare ºi nu mai cautã zilieri. Numai cei care au suprafeþe foarte mari de fânaþ mai cautã oameni la coasã ºi cei care nu pot bãga motocositoarea cã e terenul stâncos . Oricât ar zice ei (n.r. momârlanii) cã fac treabã cu motocositoarea, cât e lumea nu taie aia cât taie un cosaº”, se plânge Gheorghe Anton (41 de ani), cosaº venit din judeþul Gorj.

S -au reorientat

Cum cei fãrã „stãpân” stau cât e ziua de lungã în soarele arzãtor din piaþã fãrã sã câºtige un ban, s-au gândit cã nu se pot întoarce cu mâna goalã la familii. Aºa cã, dacã nu prind de lucru, merg la cules de ciuperci sau fructe de pãdure ºi fac concurenþã serioasã localnicilor.

Momârlanii din Valea Jiului care îi angajeazã pe zilieri spun cã sunt mulþumiþi de munca lor chiar dacã scot din buzunar între 50 ºi 80de lei pentru o zi de coasã. Zilierii care au noroc stau pânã în toamnã în zonã, de unde pleacã cu sume de bani care sã le asigure traiul atât lor cât ºi familiilor lor pe perioada de iarnã.. Majoritatea stau în chirie sau chiar în gospodãriile momârlanilor, astfel cã îºi pot economisi toþi banii primiþi pentru cele trei sau patru luni muncite în pribegie.

Maximilian GÂNJU

Mai mulþi bani pentru creºterea copilului I ndemnizaþia pentru creºterea copilului ar putea reveni la 85% începând cu luna septembrie. Anunþul a fost fãcut public de ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, care însã a precizat cã totul depinde însã de ce va decide Parlamentului.

“Cred cã revenirea indemnizaþiei pentru creºterea copilului la 85% din salariu va avea loc în septembrie, dar vom încerca mai devreme dacã va fi o

sesiune parlamentarã extraordinarã. Eu aº putea spune cã, sigur, în septembrie se va întâmpla acest lucru”, a declarat ministrul Muncii.

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu susþine cã va înainta Parlamentului o serie de amendamente la OUG 124/2011 pentru modificarea ºi completarea

unor acte normative care reglementeazã acordarea de beneficii de asistenþã socialã, cel mai important vizând revenirea indemnizaþiei pentru creºterea copilului la 85% din salariu.

Amendamentul se referã atât la opþiunea pentru concediul de un an pentru creºterea copilului, cât ºi la situaþia concediului cu durata de doi ani. În ceea ce priveºte plafoanele indemnizaþiei pentru creºterea copilului, acestea se vor

menþine la nivelul actual: plafon minimal de 600 lei, plafon de 1.200 lei pentru

opþiunea concediului de un an ºi de 3.400 de lei pentru concediul de doi ani.

Ziua viceprimarilor legerea viceprimarilor în vestul Vãii Jiului nu a adus nicio surprizã. Ziua de ieri a fost la Aninoasa, Vulcan ºi Lupeni, “ ziua viceprimarilor”.

A

La Aninoasa, consilierii au decis ca viitorul viceprimar pentru urmãtorul mandat sã fie Adrian

Albescu, dupã ce chiar înainte de începerea ºedinþei fostul primar Ilie Botgros a spus cã el nu doreºte sã fie viceprimar. Adrian Albescu a obþinut 9 voturi pentru ºi douã împotrivã . În Consiliul Local Aninoasa mandatele sunt distribuite astfel:4 USP, 4 USL, PAS 2, PNG 1, PPDD 1.

La Vulcan, Angela Stoica a fost votatã în unanimitate, adicã 18 voturi din 18 consilieri prezenþi.

Propunerea pentru ca Angela Stoica sã fie viceprimar a venit din partea consilierului Simion Spiridon ºi a fost ºi singura. Votul unanim din Consiliul Local pe care l-a obþinut demonstreazã încã o datã faptul cã Angela Stoica are un cuvânt greu de spus în politica ºi administraþia localã. În Consiliul Local Vulcan mandatele sunt distribuite astfel: 12-PSD, 5 PNL, 2 PPDD. La Lupeni, Corneliu Lungan rãmâne viceprimar, el reuºind sã obþinã 16 voturi, în timp ce contracandidatul sãu, Tãnase Perþa, a obþinut 2 voturi.

La Lupeni, mandatele în Consiliul Local sunt împãrþite între USL, 12 mandate, PPDD, 4 mandate, USP, 2 mandate ºi UDMR, 1 mandat.

La toate ºedinþele de învestire au fost prezenþi prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ, senatorul Cosmin Nicula, preºedintele PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor ºi nu în ultimul rând, deputatul Cristian Resmeriþã.

Luiza ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 iunie 2012

6 Actualitate eci de zilieri sosiþi în Valea Jiului din colþuri îndepãrtate ale þãrii pentru a cosi pãºunile bãºtinaºilor ºi-au vãzut locul de muncã ameninþat de tehnologie.

Motocoasele le-au furat pâinea ºi oamenii au fãcut cale întoarsã cu buzunarele goale.

Z

Tehnologia n-a convins

Renunþã la motocositoare pentru zilieri Z

Asta se întâmpla în vara anului trecut, anul acesta lucrurile s-au schimbat.

Coasele mecanizate n-au fost atât de productive pe cât s-au aºteptat proprietarii de terenuri, benzina ºi uleiul s-a scumpit iar efortul e mai mare decât dacã plãteºti un zilier.

Localnicii cu terenuri care-i angajau pe cosaºii ce se adunã în Piaþa Centralã Petroºani, în fiecare varã, s-au modernizat ºi i-au înlocuit cu motocoase. Sunt eficiente, nu cer de bãut ºi

mâncare ºi mai presus de toate aduc economii ºi-au spus aceºtia. Le-au folosit o varã ºi au constatat cã în loc de economie au ieºit mai scump decât dacã ar fi anga-

jat zilieri. Coasele sunt eficiente dar consumã mult, piesele de schimb sunt scumpe ºi nu dau randament acolo unde terenul este greu. „Sunt bune dacã pãºunea este pe loc drept ºi curatã, fãrã pietre. Pe pantã nu mai merg la fel, e greu sã împingi la ea ºi nu faci cât ai face cu doi oameni. Tot coasa e de bazã, dai în piatrã cu ea, scoþi gresia din teacã, o ascuþi ºi tai mai departe. La motocositoare e altceva, lamele sunt scumpe ºi se rup uºor dacã dai în piatrã. Trebuie sã împingi de ea, consumã mult ºi tot acolo ajungi. Am fânaþ ºi pe loc drept în Lunca Jiului dar ºi la

Parâng. Anul trecut am încercat cu motocositoarea la Parâng, în pantã, dar n-a

mers. Vara asta iau oameni ca ºi pânã acum”, spune Ion, proprietar de teren.

ilieri sunt destui

Chiar dacã nu au ajuns în numãr foarte mare, în Piaþa Centralã Petroºani încã de dimineaþã se dã o luptã pe viaþã ºi pe moarte între zilierii care-ºi cautã loc de muncã.

Ieri dimineaþã, cinci dintre cosaºi n-au mai prins „client” care sã-i angajeze. Nu s-au înþeles la platã. Puþinii proprietari de terenuri care vin sã caute cosaºi sunt pretenþioºi ºi oferã mai puþini bani pentru ziua de muncã dat fiind faptul cã trãim zile grele. Unii dintre zilieri sunt mulþumiþi ºi în aceste condiþii, doar or prinde o zi de muncã pentru ca ºederea lor aici sã nu fie în zadar. Vin în Vale la coasã din zone îndepãrtate ale þãrii cum

Actualitate 7

ar fi Maramureº dar ºi din Oltenia. „ªi-au cumpãrat motocositoare ºi nu mai cautã zilieri. Numai cei care au suprafeþe foarte mari de fânaþ mai cautã oameni la coasã ºi cei care nu pot bãga motocositoarea cã e terenul stâncos . Oricât ar zice ei (n.r. momârlanii) cã fac treabã cu motocositoarea, cât e lumea nu taie aia cât taie un cosaº”, se plânge Gheorghe Anton (41 de ani), cosaº venit din judeþul Gorj.

S -au reorientat

Cum cei fãrã „stãpân” stau cât e ziua de lungã în soarele arzãtor din piaþã fãrã sã câºtige un ban, s-au gândit cã nu se pot întoarce cu mâna goalã la familii. Aºa cã, dacã nu prind de lucru, merg la cules de ciuperci sau fructe de pãdure ºi fac concurenþã serioasã localnicilor.

Momârlanii din Valea Jiului care îi angajeazã pe zilieri spun cã sunt mulþumiþi de munca lor chiar dacã scot din buzunar între 50 ºi 80de lei pentru o zi de coasã. Zilierii care au noroc stau pânã în toamnã în zonã, de unde pleacã cu sume de bani care sã le asigure traiul atât lor cât ºi familiilor lor pe perioada de iarnã.. Majoritatea stau în chirie sau chiar în gospodãriile momârlanilor, astfel cã îºi pot economisi toþi banii primiþi pentru cele trei sau patru luni muncite în pribegie.

Maximilian GÂNJU

Mai mulþi bani pentru creºterea copilului I ndemnizaþia pentru creºterea copilului ar putea reveni la 85% începând cu luna septembrie. Anunþul a fost fãcut public de ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, care însã a precizat cã totul depinde însã de ce va decide Parlamentului.

“Cred cã revenirea indemnizaþiei pentru creºterea copilului la 85% din salariu va avea loc în septembrie, dar vom încerca mai devreme dacã va fi o

sesiune parlamentarã extraordinarã. Eu aº putea spune cã, sigur, în septembrie se va întâmpla acest lucru”, a declarat ministrul Muncii.

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu susþine cã va înainta Parlamentului o serie de amendamente la OUG 124/2011 pentru modificarea ºi completarea

unor acte normative care reglementeazã acordarea de beneficii de asistenþã socialã, cel mai important vizând revenirea indemnizaþiei pentru creºterea copilului la 85% din salariu.

Amendamentul se referã atât la opþiunea pentru concediul de un an pentru creºterea copilului, cât ºi la situaþia concediului cu durata de doi ani. În ceea ce priveºte plafoanele indemnizaþiei pentru creºterea copilului, acestea se vor

menþine la nivelul actual: plafon minimal de 600 lei, plafon de 1.200 lei pentru

opþiunea concediului de un an ºi de 3.400 de lei pentru concediul de doi ani.

Ziua viceprimarilor legerea viceprimarilor în vestul Vãii Jiului nu a adus nicio surprizã. Ziua de ieri a fost la Aninoasa, Vulcan ºi Lupeni, “ ziua viceprimarilor”.

A

La Aninoasa, consilierii au decis ca viitorul viceprimar pentru urmãtorul mandat sã fie Adrian

Albescu, dupã ce chiar înainte de începerea ºedinþei fostul primar Ilie Botgros a spus cã el nu doreºte sã fie viceprimar. Adrian Albescu a obþinut 9 voturi pentru ºi douã împotrivã . În Consiliul Local Aninoasa mandatele sunt distribuite astfel:4 USP, 4 USL, PAS 2, PNG 1, PPDD 1.

La Vulcan, Angela Stoica a fost votatã în unanimitate, adicã 18 voturi din 18 consilieri prezenþi.

Propunerea pentru ca Angela Stoica sã fie viceprimar a venit din partea consilierului Simion Spiridon ºi a fost ºi singura. Votul unanim din Consiliul Local pe care l-a obþinut demonstreazã încã o datã faptul cã Angela Stoica are un cuvânt greu de spus în politica ºi administraþia localã. În Consiliul Local Vulcan mandatele sunt distribuite astfel: 12-PSD, 5 PNL, 2 PPDD. La Lupeni, Corneliu Lungan rãmâne viceprimar, el reuºind sã obþinã 16 voturi, în timp ce contracandidatul sãu, Tãnase Perþa, a obþinut 2 voturi.

La Lupeni, mandatele în Consiliul Local sunt împãrþite între USL, 12 mandate, PPDD, 4 mandate, USP, 2 mandate ºi UDMR, 1 mandat.

La toate ºedinþele de învestire au fost prezenþi prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ, senatorul Cosmin Nicula, preºedintele PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor ºi nu în ultimul rând, deputatul Cristian Resmeriþã.

Luiza ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 iunie 2012

8 Actualitate reºtinii ortodocºi îi pomenesc astãzi pe Sfinþii Petru ºi Pavel, apostoli care au murit în aceeaºi zi, pe 29 iunie a anului 67.

C

Ortodocºii îi preacinstesc astãzi pe Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel

Cei doi apostoli au primit moarte martiricã în mod diferit: Pavel pentru cã era cetãþean roman, a fost omorât prin decapitare, iar Petru a fost rãstignit cu capul în jos. În iconografie, Petru este pictat bãtrân ºi cu barba rotunda, iar Pavel pleºuv, cu barba cenuºie. Biserica Ortodoxã acordã o mare cinstire celor doi apostoli, martirizaþi în zorii creºtinismului.

S

f ântul Apostol Petru

este fratele Sfântului Apostol Andrei, cel Întâichemat la Apostolie, cel care i-a creºtinat pe strãbunii noºtri daci.

Numele sãu era Simon, dar Iisus l-a numit Petru sau Chefa, adicã Piatrã.

Petru s-a nãscut la Betsaida, dar ulterior a locuit în cetatea Capernaum, în nordul Mãrii Galileii. Era pescar de meserie, un om simplu, fãrã studii ºi nu era pasionat de viaþa religioasã. Preocuparea lui era pescuitul, pentru a-ºi asigura traiul zilnic. În viaþa de fiecare zi Petru era energic ºi harnic, dar preocuparea fratelui sãu mai mic, Andrei, pescar ºi el de meserie, i se pãrea ciudatã, pentru cã Andrei devenise ucenicul Sfântului Ioan Botezãtorul, profetul care boteza în râul Iordanulu ºi predica pocãinþa ºi venirea lui Mesia. Petru continua sã fie preocupat doar de peºtele pe care-l captura zilnic. În timp ce el pes-

Actualitate 9

cuia, într-o zi, Andrei a venit entuziasmat la el ºi a exclamat: “L-am gãsit pe Mesia!”. Fratele Andrei îl gãsise pe Mesia pentru cã fusese de faþã când Ioan Botezãtorul l-a botezat pe Iisus.

La insistenþele fratelui sãu Andrei, Petru l-a urmat sã-l asculte pe Iisus.

L-a însoþit la douã evenimente, ºi o stare de meditaþie a pus stãpânire pe el.

Nu mai avea spor la pes-

cuit ºi era mâhnit. Atunci a apãrut Iisus, care l-a îndemnat sã arunce undiþa într-un loc indicat de el.

Neîncrezãtor, Petru i-a urmat îndemnul ºi a fost uimit ºi ºocat când a vãzut ce capturã s-a prins în undiþã. În aceste momente de derutã , Iisus l-a chemat pe Petru la Apostolat: „De azi vei fi pescar de oameni!”. În compania lui Iisus, Petru a fost martor la numeroase minuni: la vindecarea paraliticilor, orbilor ºi a demonizaþilor.

Petru s-a lepãdat de Iisus de trei ori ºi tot de atâtea ori s-a întors la El, urmându-l pe Acesta în momentele esenþiale ale vieþii: a venit printre primii la mormântul Mântuitorului când a aflat de la Mironosiþe cã mormântul este gol ºi a fost martor la Învierea Lui. Petru a semãnat credinþa creºtinã pe teritoriul Europei de azi. Ucenicii lui au vestit Evanghelia lui Hristos în Peninsula Balcanicã ºi pânã la Nord de Dunãre. Dar la Gurile Dunãrii a venit sã rãspândeascã creºtinismul fratele lui, Andrei. Ruinele vechi-

ului oraº Capernaum. O bisericã ortodoxã este ridicatã pe locul casei în care a a locuit Sfântul Petru.

Predicile ºi învãþãturile Sfântului Petru sunt moralizatoare, pline de mângâiere ºi de mare ajutor pentru creºtini.

Deseori, acolo unde nu ajungea sau nu putea sã revinã unde era chemat, Petru le trimetea credincioºilor numeroase epistole duhovniceºti, din care ei se hrãneau ºi se întãreau în credinþa pentru Hristos. De la Sf. Petru ni s-au pãstrat în cartea Faptele Apostolilor opt cuvântãri ºi alte douã epistole care-i poartã numele. În ultima parte a vieþii, Petru a trãit la Roma. Tot aici s-a sãvârºit, prin moarte martinicã, alãturi de Sf. Pavel.

A

postolul Pavel,

„Apostolul Neamurilor”, s-a nãscut într-o familie de iudei înstãriþi, între anii 1-5 d.H. Numele sãu evreiesc era Saul (furtunã), descindea din tribul lui Beniamin, a fost crescut ºi

educat în tradiþia iudaicã ºi a studiat la ºcoala vestitului învãþat Gamaliel. Zelos pãzitor al legii ºi un vestit prigonitor al creºtinilor, Saul considera creºtinismul un duºman de moarte al tradiþiei legaliste iudaice.

Ca persecutor al creºtinilor, el a participat la uciderea Arhidiaconului ªtefan. În drum spre Damasc, unde se ducea sã-i aresteze pe creºtinii din acea zonã, a fost martorul unui eveniment incredibil pentru convingerile lui religioase. Iisus i s-a arãtat, învãluit într-o luminã strãlucitoare ºi i s-a adresat: “Saule, Saule, de ce mã prigoneºti?”. Acesta este un moment de rãscruce care-i va schimba cursul vieþii. Atunci el s-a creºtinat. Astfel cã cel dintâi prigonitor al creºtinismului a devenit un mare apãrãtor al acestei religii.

Episcopul Damascului, Anania, L-a botezat în anul 34-35 cu numele de Pavel (care înseamnã liniºte-odihnã). Dupã botez, Pavel ºi-a recãpãtat vederea, pierdutã în timpul revelaþiei, în drum spre Damasc. Pentru noile convingeri religioase, Pavel a fost arestat de trei ori. De la Apostolul Neamurilor ne-au rãmas 14 epistole valoroase, iar cea scrisã în anul 66 (ultima) este consideratã Testamentul sãu spiritual.

A sfârºit muceniceºte prin decapitare (pentru cã era cetãþean roman) pe Muntele Vatican, în aceeaºi zi cu Sfântul Petru, în timpul lui Nero. Sfântul Apostol Pavel a întreprins mai multe cãlãtorii misionare în bazinul Mãrii Mediterane.

T tate

radiþii pentru spor ºi sãnã-

În tradiþia româneascã, sãrbãtoarea Sfinþilor Apostoli este cunoscutã sub numele de Sânpetru de varã; aceasta marcheazã miezul verii agrare ºi începutul seceriºului. Sânpetru este un personaj îndrãgit în povestirile sau snoavele populare. În vremuri îndepãrtate, când oamenii erau mai religioºi, Sânpetru de varã mergea pe pãmânt fie singur, fie însoþit de Dumnezeu, era

îmbrãcat în straie þãrãneºti, fiind preocupat ca orice gospodar de creºterea vitelor ºi, mai ales cu pescuitul. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu , care-l consultã în luarea unor decizii.

De aceea, Dumnezeu i-a încredinþat porþile ºi cheile Raiului, spune tradiþia.

Acolo fiind stãpân peste cãmãrile cereºti, Sfântul Petre hrãneºte animalele sãlbatice, mai ales lupii, dar fierbe ºi grindina, care se topeºte în bucãþelel mci ºi nu mai este atât de periculoasã.

Din aceastã zi, cucul ºi privighetorile nu mai cântã. În tradiþia popularã, pânã în acestã zi nu se scuturã merii; se crede cã, dacã se respectã aceastã datinã, sunt ocrotite ogoarele de cãderea grindinei.

Tot acum, Sânpetru pocneºte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformã în licurici, care-i cãlãuzesc pe cãlãtorii rãtãciþi pe drumuri de munte sau în pãdure.

Pentru sporul casei ºi pentru sãnãtate, se respectã tradiþia Moºilor de Sânpetru ºi se sfinþesc la bisericã pachete cu colaci, lumânãri, mere dulci ºi mere acriºoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor sãraci.

Oamenii pistruiaþi trebuie sã se spele pe faþã cu apã la miezul nopþii, când cântã cocoºul; tradiþia spune cã respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulþesc.

Dacã tunã ºi fulgerã în ziua Sfinþilor Apostoli, nucile ºi alunele vor fi viermãnoase.

Acum, se respectã sãrbãtoarea lupilor: nu se pun capcane ºi nu se alungã cu focuri de armã,lupii, pentru ca aceste animale sãlbatice sã fie îmblânzite ºi sã nu fure vitele din gospodãrii.

Acum, împãrþim mere dulci ºi miere prietenilor ºi vecinilor, le urãm sã aibã spor în munca lor ºi sã fie sãnãtoºi, pentru a gusta aceste daruri ºi la anul.

Dupã ce am dãruit aceste ofrande, mâncãm ºi noi mere din recolta acestui an ºi miere, dupã masa de prânz, apoi ne punem o dorinþã fierbinte.

Noua Republicã, împotriva dictaturii „partidelor-jupân” artidul Noua Republicã este cea mai nouã formaþiune politicã de pe scena politicã din România, dupã ce recent la Bucureºti, Asociaþia Noua Republicã a avut Congresul de constituire a partidului.

P

La eveniment, judeþul Hunedoara a fost reprezentat de o delegaþie de membri ºi simpatizanþi din Deva, Hunedoara, Valea Jiului ºi Brad „înarmaþi” cu papioane.

Potrivit unui comunicat de presã remis de reprezentanþii noii formaþiuni politice, 7 delegaþi ai grupurilor de iniþiativã localã din judeþ au avut drept de vot în procedura de adoptare a statutului ºi a codului de integritate.

“Hunedorenii au lansat în competiþia internã a

primelor alegeri ale Noii Republici douã candidaturi pentru Comitetul Executiv Naþional. Dintre cei doi candidaþi, Andrei Rosetti a fost ales membru al acestui comitet. În acelaºi for a fost ales ºi Doru Oprea, economist hunedorean stabilit în Bucureºti. În deschiderea congresului sau alãturat neorepublicanilor diferite personalitãþi ale societãþii civile ºi ale sferei politice precum fostul premier Mihai Rãzvan Ungureanu, europarlamentarul Monica Macovei, Adrian Papahagi (Fundaþia CreºtinDemocratã), Aurelian Pavelescu (PNÞCD), Cosmin Alexandru, Cristian Preda ºi Sever Voinescu. Un moment aparte a fost discursul domnului Grigore Leºe – membru de onoare al Noii Republici - încheiat cu un moment muzical de profunzime”, se aratã în

comunicat.

Evenimentul a reprezentat punctul culminant al unei aventuri începutã în luna septembrie 2011, când un manifest politic semnat

„partidelor-jupân” – cele care dispreþuiesc valorile ºi interesul cetãþenilor în beneficiul aranjamentelor patrimoniale ºi al intereselor de grup. Între o stânga iresponsabilã ºi o

de Mihail Neamþu (universitar, 34 ani) s-a rostogolit pe Internet ºi a coborât apoi la firul ierbii în peste patruzeci de localitãþi din þarã ºi strãinãtate.

Trebuie amintit faptul cã numãrul hunedorenilor delegaþil cu drept de vot a fost dedus din numãrul semnãturilor adunate de grupurile de iniþiativã locale din judeþ. Le mulþumim tuturor celor peste 1000 de cetãþeni ai judeþului Hunedoara care au rãspuns (semnând) la întrebarea noastrã: „Mai e cineva aici?”. Datoritã lor Hunedoara e între primele judeþe din þarã care îºi doreºte o nouã republicã.

Datoritã lor aceastã Nouã Republicã se poate naºte acum.

Potrivit liderilor partidului, Noua Republicã se va prezenta în alegerile parlamentare din 2012 cu un mesaj de centru-dreapta adresat cetãþenilor “puternici ºi responsabili”.

“Credem în libertate individualã, familie, comunitate, inovaþie, inteligenþã ºi integritate. Refuzãm România baronilor ºi luptãm împotriva dictaturii

dreaptã compromisã, Noua Republicã apare ca un smartparty. Suntem finanþaþi exclusiv de cãtre cetãþeni liberi, fãrã angajamente suspecte. Ne bucurãm de susþinerea diasporei ºi vrem sã reprezentãm aspiraþiile românilor de pretutindeni”, se mai aratã în comunicat.

La alegerile locale, doi candidaþi susþinuþi de Noua Republicã au câºtigat funcþia de consilier local ºi, respectiv, judeþean (la Sebeº ºi Brãila). Alte semnale vorbesc despre nevoia înnoirii clasei politice la alegerile generale din toamnã.

Pentru toþi românii vrednici ºi pricepuþi din aceastã þarã, Noua Republicã are un mesaj simplu: “ieºiþi din letargie ºi veniþi alãturi de noi”.

“Vrem sã facem recurs la competenþã profesionalã ºi integritate eticã.

Pledãm pentru o schimbare gradualã, nu revoluþionarã, într-o Europã dominatã de crize fãrã precedent”, se mai aratã în comunicatul de presã.

Marius MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 iunie 2012

8 Actualitate reºtinii ortodocºi îi pomenesc astãzi pe Sfinþii Petru ºi Pavel, apostoli care au murit în aceeaºi zi, pe 29 iunie a anului 67.

C

Ortodocºii îi preacinstesc astãzi pe Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel

Cei doi apostoli au primit moarte martiricã în mod diferit: Pavel pentru cã era cetãþean roman, a fost omorât prin decapitare, iar Petru a fost rãstignit cu capul în jos. În iconografie, Petru este pictat bãtrân ºi cu barba rotunda, iar Pavel pleºuv, cu barba cenuºie. Biserica Ortodoxã acordã o mare cinstire celor doi apostoli, martirizaþi în zorii creºtinismului.

S

f ântul Apostol Petru

este fratele Sfântului Apostol Andrei, cel Întâichemat la Apostolie, cel care i-a creºtinat pe strãbunii noºtri daci.

Numele sãu era Simon, dar Iisus l-a numit Petru sau Chefa, adicã Piatrã.

Petru s-a nãscut la Betsaida, dar ulterior a locuit în cetatea Capernaum, în nordul Mãrii Galileii. Era pescar de meserie, un om simplu, fãrã studii ºi nu era pasionat de viaþa religioasã. Preocuparea lui era pescuitul, pentru a-ºi asigura traiul zilnic. În viaþa de fiecare zi Petru era energic ºi harnic, dar preocuparea fratelui sãu mai mic, Andrei, pescar ºi el de meserie, i se pãrea ciudatã, pentru cã Andrei devenise ucenicul Sfântului Ioan Botezãtorul, profetul care boteza în râul Iordanulu ºi predica pocãinþa ºi venirea lui Mesia. Petru continua sã fie preocupat doar de peºtele pe care-l captura zilnic. În timp ce el pes-

Actualitate 9

cuia, într-o zi, Andrei a venit entuziasmat la el ºi a exclamat: “L-am gãsit pe Mesia!”. Fratele Andrei îl gãsise pe Mesia pentru cã fusese de faþã când Ioan Botezãtorul l-a botezat pe Iisus.

La insistenþele fratelui sãu Andrei, Petru l-a urmat sã-l asculte pe Iisus.

L-a însoþit la douã evenimente, ºi o stare de meditaþie a pus stãpânire pe el.

Nu mai avea spor la pes-

cuit ºi era mâhnit. Atunci a apãrut Iisus, care l-a îndemnat sã arunce undiþa într-un loc indicat de el.

Neîncrezãtor, Petru i-a urmat îndemnul ºi a fost uimit ºi ºocat când a vãzut ce capturã s-a prins în undiþã. În aceste momente de derutã , Iisus l-a chemat pe Petru la Apostolat: „De azi vei fi pescar de oameni!”. În compania lui Iisus, Petru a fost martor la numeroase minuni: la vindecarea paraliticilor, orbilor ºi a demonizaþilor.

Petru s-a lepãdat de Iisus de trei ori ºi tot de atâtea ori s-a întors la El, urmându-l pe Acesta în momentele esenþiale ale vieþii: a venit printre primii la mormântul Mântuitorului când a aflat de la Mironosiþe cã mormântul este gol ºi a fost martor la Învierea Lui. Petru a semãnat credinþa creºtinã pe teritoriul Europei de azi. Ucenicii lui au vestit Evanghelia lui Hristos în Peninsula Balcanicã ºi pânã la Nord de Dunãre. Dar la Gurile Dunãrii a venit sã rãspândeascã creºtinismul fratele lui, Andrei. Ruinele vechi-

ului oraº Capernaum. O bisericã ortodoxã este ridicatã pe locul casei în care a a locuit Sfântul Petru.

Predicile ºi învãþãturile Sfântului Petru sunt moralizatoare, pline de mângâiere ºi de mare ajutor pentru creºtini.

Deseori, acolo unde nu ajungea sau nu putea sã revinã unde era chemat, Petru le trimetea credincioºilor numeroase epistole duhovniceºti, din care ei se hrãneau ºi se întãreau în credinþa pentru Hristos. De la Sf. Petru ni s-au pãstrat în cartea Faptele Apostolilor opt cuvântãri ºi alte douã epistole care-i poartã numele. În ultima parte a vieþii, Petru a trãit la Roma. Tot aici s-a sãvârºit, prin moarte martinicã, alãturi de Sf. Pavel.

A

postolul Pavel,

„Apostolul Neamurilor”, s-a nãscut într-o familie de iudei înstãriþi, între anii 1-5 d.H. Numele sãu evreiesc era Saul (furtunã), descindea din tribul lui Beniamin, a fost crescut ºi

educat în tradiþia iudaicã ºi a studiat la ºcoala vestitului învãþat Gamaliel. Zelos pãzitor al legii ºi un vestit prigonitor al creºtinilor, Saul considera creºtinismul un duºman de moarte al tradiþiei legaliste iudaice.

Ca persecutor al creºtinilor, el a participat la uciderea Arhidiaconului ªtefan. În drum spre Damasc, unde se ducea sã-i aresteze pe creºtinii din acea zonã, a fost martorul unui eveniment incredibil pentru convingerile lui religioase. Iisus i s-a arãtat, învãluit într-o luminã strãlucitoare ºi i s-a adresat: “Saule, Saule, de ce mã prigoneºti?”. Acesta este un moment de rãscruce care-i va schimba cursul vieþii. Atunci el s-a creºtinat. Astfel cã cel dintâi prigonitor al creºtinismului a devenit un mare apãrãtor al acestei religii.

Episcopul Damascului, Anania, L-a botezat în anul 34-35 cu numele de Pavel (care înseamnã liniºte-odihnã). Dupã botez, Pavel ºi-a recãpãtat vederea, pierdutã în timpul revelaþiei, în drum spre Damasc. Pentru noile convingeri religioase, Pavel a fost arestat de trei ori. De la Apostolul Neamurilor ne-au rãmas 14 epistole valoroase, iar cea scrisã în anul 66 (ultima) este consideratã Testamentul sãu spiritual.

A sfârºit muceniceºte prin decapitare (pentru cã era cetãþean roman) pe Muntele Vatican, în aceeaºi zi cu Sfântul Petru, în timpul lui Nero. Sfântul Apostol Pavel a întreprins mai multe cãlãtorii misionare în bazinul Mãrii Mediterane.

T tate

radiþii pentru spor ºi sãnã-

În tradiþia româneascã, sãrbãtoarea Sfinþilor Apostoli este cunoscutã sub numele de Sânpetru de varã; aceasta marcheazã miezul verii agrare ºi începutul seceriºului. Sânpetru este un personaj îndrãgit în povestirile sau snoavele populare. În vremuri îndepãrtate, când oamenii erau mai religioºi, Sânpetru de varã mergea pe pãmânt fie singur, fie însoþit de Dumnezeu, era

îmbrãcat în straie þãrãneºti, fiind preocupat ca orice gospodar de creºterea vitelor ºi, mai ales cu pescuitul. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu , care-l consultã în luarea unor decizii.

De aceea, Dumnezeu i-a încredinþat porþile ºi cheile Raiului, spune tradiþia.

Acolo fiind stãpân peste cãmãrile cereºti, Sfântul Petre hrãneºte animalele sãlbatice, mai ales lupii, dar fierbe ºi grindina, care se topeºte în bucãþelel mci ºi nu mai este atât de periculoasã.

Din aceastã zi, cucul ºi privighetorile nu mai cântã. În tradiþia popularã, pânã în acestã zi nu se scuturã merii; se crede cã, dacã se respectã aceastã datinã, sunt ocrotite ogoarele de cãderea grindinei.

Tot acum, Sânpetru pocneºte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformã în licurici, care-i cãlãuzesc pe cãlãtorii rãtãciþi pe drumuri de munte sau în pãdure.

Pentru sporul casei ºi pentru sãnãtate, se respectã tradiþia Moºilor de Sânpetru ºi se sfinþesc la bisericã pachete cu colaci, lumânãri, mere dulci ºi mere acriºoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor sãraci.

Oamenii pistruiaþi trebuie sã se spele pe faþã cu apã la miezul nopþii, când cântã cocoºul; tradiþia spune cã respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulþesc.

Dacã tunã ºi fulgerã în ziua Sfinþilor Apostoli, nucile ºi alunele vor fi viermãnoase.

Acum, se respectã sãrbãtoarea lupilor: nu se pun capcane ºi nu se alungã cu focuri de armã,lupii, pentru ca aceste animale sãlbatice sã fie îmblânzite ºi sã nu fure vitele din gospodãrii.

Acum, împãrþim mere dulci ºi miere prietenilor ºi vecinilor, le urãm sã aibã spor în munca lor ºi sã fie sãnãtoºi, pentru a gusta aceste daruri ºi la anul.

Dupã ce am dãruit aceste ofrande, mâncãm ºi noi mere din recolta acestui an ºi miere, dupã masa de prânz, apoi ne punem o dorinþã fierbinte.

Noua Republicã, împotriva dictaturii „partidelor-jupân” artidul Noua Republicã este cea mai nouã formaþiune politicã de pe scena politicã din România, dupã ce recent la Bucureºti, Asociaþia Noua Republicã a avut Congresul de constituire a partidului.

P

La eveniment, judeþul Hunedoara a fost reprezentat de o delegaþie de membri ºi simpatizanþi din Deva, Hunedoara, Valea Jiului ºi Brad „înarmaþi” cu papioane.

Potrivit unui comunicat de presã remis de reprezentanþii noii formaþiuni politice, 7 delegaþi ai grupurilor de iniþiativã localã din judeþ au avut drept de vot în procedura de adoptare a statutului ºi a codului de integritate.

“Hunedorenii au lansat în competiþia internã a

primelor alegeri ale Noii Republici douã candidaturi pentru Comitetul Executiv Naþional. Dintre cei doi candidaþi, Andrei Rosetti a fost ales membru al acestui comitet. În acelaºi for a fost ales ºi Doru Oprea, economist hunedorean stabilit în Bucureºti. În deschiderea congresului sau alãturat neorepublicanilor diferite personalitãþi ale societãþii civile ºi ale sferei politice precum fostul premier Mihai Rãzvan Ungureanu, europarlamentarul Monica Macovei, Adrian Papahagi (Fundaþia CreºtinDemocratã), Aurelian Pavelescu (PNÞCD), Cosmin Alexandru, Cristian Preda ºi Sever Voinescu. Un moment aparte a fost discursul domnului Grigore Leºe – membru de onoare al Noii Republici - încheiat cu un moment muzical de profunzime”, se aratã în

comunicat.

Evenimentul a reprezentat punctul culminant al unei aventuri începutã în luna septembrie 2011, când un manifest politic semnat

„partidelor-jupân” – cele care dispreþuiesc valorile ºi interesul cetãþenilor în beneficiul aranjamentelor patrimoniale ºi al intereselor de grup. Între o stânga iresponsabilã ºi o

de Mihail Neamþu (universitar, 34 ani) s-a rostogolit pe Internet ºi a coborât apoi la firul ierbii în peste patruzeci de localitãþi din þarã ºi strãinãtate.

Trebuie amintit faptul cã numãrul hunedorenilor delegaþil cu drept de vot a fost dedus din numãrul semnãturilor adunate de grupurile de iniþiativã locale din judeþ. Le mulþumim tuturor celor peste 1000 de cetãþeni ai judeþului Hunedoara care au rãspuns (semnând) la întrebarea noastrã: „Mai e cineva aici?”. Datoritã lor Hunedoara e între primele judeþe din þarã care îºi doreºte o nouã republicã.

Datoritã lor aceastã Nouã Republicã se poate naºte acum.

Potrivit liderilor partidului, Noua Republicã se va prezenta în alegerile parlamentare din 2012 cu un mesaj de centru-dreapta adresat cetãþenilor “puternici ºi responsabili”.

“Credem în libertate individualã, familie, comunitate, inovaþie, inteligenþã ºi integritate. Refuzãm România baronilor ºi luptãm împotriva dictaturii

dreaptã compromisã, Noua Republicã apare ca un smartparty. Suntem finanþaþi exclusiv de cãtre cetãþeni liberi, fãrã angajamente suspecte. Ne bucurãm de susþinerea diasporei ºi vrem sã reprezentãm aspiraþiile românilor de pretutindeni”, se mai aratã în comunicat.

La alegerile locale, doi candidaþi susþinuþi de Noua Republicã au câºtigat funcþia de consilier local ºi, respectiv, judeþean (la Sebeº ºi Brãila). Alte semnale vorbesc despre nevoia înnoirii clasei politice la alegerile generale din toamnã.

Pentru toþi românii vrednici ºi pricepuþi din aceastã þarã, Noua Republicã are un mesaj simplu: “ieºiþi din letargie ºi veniþi alãturi de noi”.

“Vrem sã facem recurs la competenþã profesionalã ºi integritate eticã.

Pledãm pentru o schimbare gradualã, nu revoluþionarã, într-o Europã dominatã de crize fãrã precedent”, se mai aratã în comunicatul de presã.

Marius MITRACHE

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 iunie 2012

Hoþ de telefoane mobile, prins de poliþiºti Un bãrbat de 55 de ani, din Aninoasa, a fost reþinut de poliþiºtii din Petroºani, care au stabilit cã acesta a comis douã furturi din incinta Spitalul de Urgenþã Petroºani, în perioada februarie 2012-martie 2012.

Potrivit anchetatorilor bãrbatul, în data de 26.03.2012, a sustras

un telefon mobil în valoare de 150 lei dintr-un salon situat la etajul V al spitalului, iar în data de 14.02.2011 a sustras din incinta aceleiaºi unitãþi medicale un telefon mobil în valoare de 700 lei, care a ºi fost recuperat. „Faþã de învinuit, cu privire la care existã probe cã a mai comis ºi alte fapte

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

28 iunie 2012

Vei fi inconjurat de prieteni cu care vei discuta despre situaþiile cu care te confrunþi la serviciu.

Sfaturile lor se vor dovedi inspirate ºi ar fi bine sã þii cont de ele. Vei primi o invitaþie de la o persoanã în care nu ai prea multã încredere.

Din punct de vedere mental, astãzi funcþionezi la limita superioarã. Ai putea pune la punct planurile tale pentru acþiunile viitoare, dar te poþi ocupa ºi de chestiunile financiare pe care nu ai reuºit sã le pui la punct.

Eºti într-o formã excelentã, iar eficienþa de care dai dovadã îþi aduce aprecierea celor din anturajul apropiat. Chiar dacã nu duci lipsã de energie, nu þi-ar strica un moment de respiro, pe care þi l-ai putea permite. Vei revedea un vechi prieten.

Nu vor lisi ocaziile de a te vedea cu prietenii ºi aþi putea pune la punct proiecte de interes comun.

Vei afla tot felul de noutãþi, iar hotãrârile pe care le vei lua, vor fi cu totul spontane. Mare atenþie la ce discuþi cu cei din jur.

Dacã þi-ai propus sã faci unele modificãri în casã, ar fi bine ca, cel puþin deocamdatã, sã rãmâi în stadiul de a face planuri. Îndemânarea ta lasã de dorit ºi ai putea sã provoci stricãciuni.

Ideile îþi sunt excelente, dar însã nu ãþi prea reuºesc.

Nu reuºeºti sã îþi gãseºti suficient timp pentru o activitate care sã te destindã. Cineva din anturajul tãu apropiat are unele probleme ºi i-ar face bine sã simtã cã eºti dispus sã-i acorzi sprijinul de care are nevoie. ªi cheltuielile îþi creeazã unele probleme.

Þi-ai dori sã te implici în activitãþi diverse, dar nu reuºeºti sã te aduni. Riºti sã te risipeºti în activitãþi pe care sã nu le poþi duce la bun sfârºit, aºa cã ar fi mai bine sã îþi concentrezi energia pe o singurã direcþie. Este posibil sã ai neînþelegeri.

Te vei confrunta cu o mulþime de situaþii, care nu îþi vor da timp nici mãcar sã respiri. Ai de rezolvat unele probleme legate de colaborãri. Deºi nu îþi este foarte la îndemânã, ai face bine sã nu mai amâni. Pertenerul de viaþã îþi va face unele reproºuri.

Ai dori sã rezolvi multe probleme, dar ai o stare de nervozitate, care nu îþi dã pace. Încearcã sã te relaxezi, altfel vei pierde timpul, fãrã sã realizezi ceea ce þi-ai propus. Relaþia cu persoana iubitã este mulþumitoare.ar putea remonta.

O zi plinã de surprize, plãcute, din fericire. Dialogul cu cei din jur îþi da ocazia sã aflii tot felul de lucruri noi ºi interesante.

Programul pentru timpul liber va înregistra unele schimbãri, pânã vei gãsi ceva care sã îþi convinã.

Starea ta generalã este bunã.

Ai multe de fãcut în gospodãrie, dar te tenteazã sã laºi lucrurile aºa cum sunt ºi sã ieºi câteva ore la o activitate relaxantã.

Activitãþile fizice îþi vor face mare plãcere, deoarece te vor ajuta sã depãseºti cu mai multã uºurinþã neplãcerile cotidiene.

Þi-ai dori sã faci o schimbare de mai mare anvergurã, dar nu este încã momentul. Te frãmântã faptul cã nu poþi face cheltuielile pe care le ai în plan, dar în scurtã verme situaþia financiarã se va ameliora. Sfatul unei persoane þi-ar putea fi de un real folos.

similare pe raza municipiului Petroºani, s-a luat mãsura reþinerii pe bazã de ordonanþã pentru 24 de ore, urmând a fi prezentat în data de 28.06.2012 la Judecãtoria Petroºani, cu propunerea de arestare preventivã pentru sãvârºirea infracþiunii de furt calificat”, au declarat reprezentanþii IPJ Hunedoara.

Carmen COSMAN

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 iunie 2012

Naºa micã a primarului Pãducel, judecatã pentru prostituþie, trafic de persoane ºi proxenetism asistentã medicalã apreciatã, Doina Maria Dobre dintr-o familie onorabilã care a ºi dat numele de Dobreºti unui ”cartier” din Petrila - a fost prinsã în flagrant la Vama Borº, alãturi de colegii de trafic de persoane în luma martie, iar acum a fost trimisã în judecatã de DIICOT Gorj pentru trafic de persoane, proxenetism ºi prostituþie.

Femeia de 37 de ani este naºa micã a primarului Petrilei, Ilie Pãducel. Acesta este foarte mâhnit de situaþie…

O

lanþ. A încheiat diverse contracte de împrumut cu CAR-uri, cu persoane fizice, din Petrila, dar ºi din judeþ trãgând dupã ea zeci de persoane care au girat-o ºi care au dat-o în judecatã. Are la activ un dosar, 8875/278/201, în care a fost condamnatã pentru înºelãciune la 2 ani ºi 6 luni.

Din nevoia acutã de bani, Doina Maria Dobre a acceptat sã se prostiueze, având ca peºte pe mai vechiul în domeniu, Ion Claudiu Cartianu. „Dupã discuþii îndelungate, aceasta a fost de acord sã practice prostituþia în Italia ca sã-ºi revinã financiar”, precizeazã procurorii în rechizitoriu.

Asistenta medicalã a depus o cerere la locul de muncã pentru întreruperea activitãþii pe o perioadã de un an.

Doinei i s-a fãcut rost ºi

Sichitiu, un partener de-al lui Cartianu. Doina Maria ºi Andreea, au fost duse în Italia, pentru ca femeile sã fie instalate la

Cartianu, i-a spus cã lucreazã ca ºofer ºi i-a prezentat un apartament în Targu-Jiu, pentru a o induce în eroare cã este

locul de muncã. „Au fost duse în Italia, unde aveau cazare ºi un loc la stradã.

Cele douã au început sã practice prostituþia cu sprijinul lui Cartianu ºi a lui Adrian Sichitiu, iar

un tip serios. „A reuºit sã o cucereascã sentimental ºi a convins-o sã meargã cu el în Italia. Între timp, a pregãtit planul de a o exploata sexual, luând

Viaþa a demonstrat cã existã copii care-ºi ridicã pãrinþii prin realizãrile lor, iar alþii îºi distrug familiile aruncându-ºi pãrinþii în disperare ºi boalã grea, iar urmaºilor le lasã moºtenire ruºinea ºi durerea…

atoriile au determinat-o sã se prostitueze

D

Doina Maria Dobre, din Petrila, 37 de ani, divorþatã, mamã a unui copil, a fost asistentã medicalã apreciatã la Spitalul de Urgenþã Petroºani. Doar cã de câþiva ani s-a înglodat în datorii, iar dosarele de executare silitã au curs

de o colegã de prostituþie, Andreea, în vârstã de 19 ani, care a fost racolatã de Adrian

câºtigurile erau împãrþite.

Au practicat prostituþia circa o lunã, dupã care au revenit în þarã”, spun procurorii.

Inteligentã, Doina Maria Dobre s-a ridicat ”în grad” ºi a completat gruparea infracþionalã, alãturîndu-se lui Cartianu ºi a celorlalþi doi. Doina Maria a devenit membru activ de racolare tinere, unele minore, pe care le duceau în Italia pentru prostituþie, deºi era la rândul ei mamã. ªi toate astea pentru bani mai mulþi.

i-a O victimã dat în gât Gruparea a intrat în vizorul poliþiei ca urmare a sesizãrii unei tinere cãzutã victimã a traficanþilopr de carne vie.

Este vorba de Irina, o fatã de 21 de ani, cãreia ”peºtele” cu experienþã,

legãtura cu alþi traficanþi de persoane cu care s-a organizat”, se precizeazã în rechizitoriul DIICOT. Cei doi au mers în Italia, iar Cartianu i-a cerut sã practice prostituþia.

Tânãra a fost dusã în mai multe localitãþi din Italia, respectiv Rimini, Verona, Roma, Ancona.

Irina a fost nevoitã sã doarmã în maºinã pentru a prinde „un loc la stradã”. Dupã ce i-a schimbat locul de muncã, în Germania, unde au mai stat ceva vreme, au revenit în þarã. Traficantul ºi proxenetul a dus-o pe Irina la Braºov, „unde avea legãturi infracþionale mai vechi“, spun procurorii.

Explaotatã inuman ºi ameninþatã de Cartianu cã dacã nu-ºi vede de treabã ” vin cu toþi. cu toatã þigãnia ºi te pun pe tine sã-i….” Irina nu a mai putut suporta situaþia ºi a sesizat poliþia.

rinsã în flagrant ºi P arestatã, alãturi de ”asociaþi”

De atunci, poliþia au fost pe urmele lor. În rechizitoriu se spune cã asistenta Doina Maria ºi Cartianu au plecat si ei în Italia în luna august a anului trecut, unde femeia a practicat prostituþia. „La începutul acestui an, cei doi au cunoscut în Italia, la Milano, pe Sorin Maftei, din Botoºani.

Acesta i-a sprijinit sã-ºi extindã aria de recrutare ºi din zona natalã a acestuia. Astfel, s-au înþeles sã o recruteze pe Georgeta, din Botoºani, 29 de ani, pe care au convins-o sã meargã în Italia pentru a o angaja femeie de serviciu la un spital. Victima provenea dintr-o familie numeroasã, fãrã venituri, ºi nu plecase în afara localitãþii”, spun procurorii.

Nu au apucat sã treacã graniþa, pentru cã au fost prinºi de cãtre poliþiºti în 16 martie 2012.

Pe numele a trei dintre membrii grupãrii Cartianu Claudiu Ion, Dobre Doina Maria ºi Maftei Sorin -, acuzaþi de comiterea infracþiunilor de „iniþierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formã a unui grup, în vederea sãvârºirii de

infracþiuni, trafic de persoane ºi proxenetism”, respectiv de „iniþierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formã a unui grup, în vederea sãvârºirii de infracþiuni, trafic de persoane ºi prostituþie”, Tribunalul Gorj a emis în 17 martie 2012 mandate de arestare preventivã pe o perioadã de 29 de zile.

Faþã de cel de-al patrulea suspect, acuzat de comiterea infracþiunii de trafic de persoane, a fost dispusã de cãtre procurorul de caz mãsura preventivã a obligãrii de a nu pãrãsi þara pe o perioadã de 30 de zile.

Cercetãrile pentru documentarea întregii activitãþi infracþionale ºi stabilirea rãspunderii judiciare a suspecþilor au fost deja încheiate, iar acum procurorii de la DIICOT Gorj i-au trimis în judecatã pentru trafic de persoane, proxenetism ºi prostituþie. Petrileanca Doina Maria Dobre se aflã în arest preventiv, alãturi de tovarãºii sãi de grupare…

ã fereascã Dumnezeu pe ”S oricine de aºa ceva” Primarul Ilie Pãducel era îndurerat ºi spunea cã este alãturi de naºii sãi cãrora li s-a întâmplat un aºa mare necaz. Se ºtie cã durerea adusã de copii, este cu mult mai mare decât cea proprie.

Tatãl Doinei Maria Dobre s-a îmbolnãvit, este copleºit… ”Mare necaz au avut ºi au. Naºul a fãcut un infact ºi le este foarte greu sã suporte o aºa nenorocire… Ei cresc copilul Doinei. Le sunt alãturi pentru cã au nevoie de sprijin. Ei sunt oameni extraordinari, iar acum sunt dãrâmaþi de necazul ãsta mare. Sã fereascã Dumnezeu pe oricine de aºa ceva…” – ne-a spus trist primarul Petrilei, Ilie Pãducel.

Ileana FIRÞULESCU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 iunie 2012

Superlative montane „ochite” de Sorin Oprea mpãtimitul artei fotografice, Sorin Oprea, a realizat o nouã expoziþie de fotografii ºi nu numai. Sub genericul „Superlative” montaniardul din Petroºani a reunit mai multe fotografii realizat în munþii care împrejmuiesc Valea Jiului.

Î

La vernisaj au fost prezenþi numeroºi oameni de culturã,

iubitori ai muntelui dar ºi ai artei fotografice.

Manifestarea a fost gãzduitã de cãtre Casa de

Culturã a Studenþilor din localitate. „Aceastã expoziþie reprezintã un prilej de încântare vizualã, cu atât mai mult cu cât expozantul este Sorin Oprea. Sper cã nu se va opri aici ºi va continua ºi pe viitor sã ne încânte cu expoziþiile sale”, a spus Lavina Hulea, director CCS Petroºani. „Cel mai potrivit sã vorbeascã despre aceastã expoziþie ar fi chiar autorul, adicã Sorin Oprea. Sunt fotografii din munte de care ºi eu am fost cucerit ºi emoþionat”, a declarat artistul plastic Robert Hummel.

Printre cei care au luat cuvântul ºi l-a dus pe cele mai înalte culmi ale artei oratorice s-a numãrat ºi ziaristul Mircea Bujorescu. „Vã mai arde de aºa ceva? Vine unul, Sorin Oprea, care vrea sã ne spunã mai voalat cã mai existã viaþã ºi dupã Hitler, Ceauºescu, Iliescu sau alþi escu. Astãzi, de

ziua lui, i-am cumpãrat o carte de colorat. Mi-am rupt de la gurã uriaºa sumã de 1,80 bani ºi îm iau angajamentul sã-l propun pentru a i se decerna titlul de

“Cetãþean de Onoare” al strãzii Decebal ºi sã-l avansãm la gradul de amiral de Maleia”, a spus, printre multe altele, Mircea Bujorescu. „Expoziþia aceasta este gãzduitã într-o salã în care am avut tupeul sã deschid ochii acum 54 de ani, pe când funcþiona ca salã de naºteri. Este vorba despre ochii cu care, azi, am încercat sã vã deschid ºi vouã sufletul prin oferirea unor imagini reprezentative pentru Munþii Retezat”, a spus Sorin Oprea.

Cu ocazia vernisajului,

acesta a mai precizat cã nu se va opri aici ºi va mai realiza ºi alte proiecte asemãnãtoare.

Locuri unde mai are de fãcut poze sunt multe iar bocancii sãi, prezenþi ºi ei în expoziþie, abia aºteaptã sã porneascã, din nou, la drum.

Manifestarea a fost organizatã de cãtre Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani, în colaborare cu Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului ºi Autoritatea Naþionalã pentru Sport ºi Tineret.

Mir cea NISTOR

Vasile Lupu, îndepãrtat din Consiliul Local a Vulcan, primarul, viceprimarul ºi consilierii locali au depus jurãmântul ºi ºi-au preluat mandatele.

L

Mai puþin Vasile Lupu care, deºi a câºtigat un mandat de consilier, a fost invalidat. „Ar trebui sã respectãm legea, de exemplu hotãrârea Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, care îmi dãdea dreptul sã candidez. Dacã nu doriþi sã respectãm legea, eu mã ridic ºi plec.

Probabil cã nu se vrea ca eu sã fiu aici”, a spus Vasile Lupu, unul dintre foºtii lideri de sindicat din Valea Jiului condamnat la închisoare dupã mineriada încheiatã la Costeºti. Pânã una – alta, Vasile Lupu va mai trebui sã aºtepte 30 de zile pânã va ºti dacã va face parte

din CL Vulcan. „Aºteptãm în termen de 30 de zile rezultatul contestaþiei depuse ºi, dupã ce vom avea o decizie definitivã, vom ºti ce avem de fãcut. Pânã atunci consiliul local va funcþiona cu 18 componenþi, în loc de 19”, a precizat Rodica Peter, secretar Primãria Vulcan. În rest, ºedinþa de constituire a noului consiliu local ºi depunerea jurãmintelor s-au derulat în mod normal.

Mir cea NISTOR

Dorin Gligor candideazã pentru funcþia de secretar executiv în BPN al PDL embrii PD-L îºi aleg conducãtorii. Începând de astãzi, timp de douã zile, la Bucureºti are loc Convenþia Naþionalã a PDL unde se vor alege persoanele care vor conduce partidul.

M

Pentru funcþia de preºedinte a PDL singurul nominalizat este Vasile Blaga, iar pentru secretar general, Gheorghe Flutur.

Surpriza care o oferã Convenþia Naþionalã a PDL la o primã vedere este aceea cã nume precum Emil Boc, Roberta Anastase, Elena Udrea, Ioan Oltean, Monica Macovei, Adriean Videanu, Radu Berceanu, nu se regãsesc printre cei care vor sã ocupe funcþii de conducere în partid. ªi asta în condiþiile în care pânã nu demult era bãtaie mare pentru o funcþie în partidul cu o rozã....

Pentru cele 4 funcþii de prim-vicepreºedinþi candideazã 5 persoane, mai exact Mihai Stãniºoarã, Cristian Preda, Teodor Baconschi, Cezar Preda Dorin Florea, în timp ce pentru cele 15 funcþii de

vicepreºedinþi sunt peste 30 de candidaturi. Printre doritori se regãsesc Anca Boagiu, Cristian Boureanu, Andreea Vass, Gabriel Berca, Theodor Paleologu, Sever Voinescu, Raluca Turcan, Alin Tiºe, Traian Igaº, Mircea Hava, ori Constantin Ostaficiuc.

Preºedintele PD-L Hunedoara, Dorin Gligor a confirmat pentru Cronica Vãii Jiului faptul cã va candida pentru

funcþia de secretar executiv în cadrul Biroului Permanent Naþional.

Surpriza care o oferã Convenþia Naþionalã a PDL la o primã vedere este aceea cã nume precum Emil Boc, Roberta Anastase, Elena Udrea, Ioan Oltean, Monica Macovei, Adriean Videanu, Radu Berceanu, nu se regãsesc printre care vor sã ocupe funcþii de conducere în partid.