CVJ, Nr. 155, Joi 28 iunie 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 155

Cronica Vãii Jiului Joi, 28 iunie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Pe Drumul Oaselor, dragoste de varã

Dupã mascaþi, anchete ºi audit financiar la Universitate oliþiºtii ºi procurorii continuã anchetele P derulate la Universitatea Petroºani. Una îl vizeazã pe profesorul Emil Biber pentru pretindere ºi luare de mitã de la un student, iar cealaltã pe Dacian Ciodaru, fost ºef al Patrimoniului Studenþesc, pentru diferite achiziþii dubioase de mobilier ºi alte dotãri.

>>> PAGINA A 3-A

Piraþii ºoselelor - mai puþini ºi mai periculoºi umãrul piraþilor din transportul public este în scãdere în municipiul Petroºani, amenzile de sute de milioane date de inspectori lecuindu-i pe amatori.

N

>>> PAGINA A 3-A

Mineritul, o ºansã pentru Valea Jiului ici nu ºtii cã existã acest drum, pentru cã frunza deasã a copacilor este ca o perdea ce mascheazã respectivul drumeag fãcut de maºini. Poiana de la capãtul lui este numitã ”locul dragostei de varã” ºi, spun cunoscãtorii: e vechi pãcatul… Pe Defileul Jiului, dupã câteva curbe periculoase, în dreapta ºoselei existã un drum croit spre… nicãieri.

N

PAGINILE 6-7

alea Jiului a fost ºi este catalogatã în continuare drept o zonã monoindustrialã. Unitãþile miniere Livezeni, Lupeni, Vulcan, Lonea din cadrul CNH vor rãmâne singurele soluþii prin care cãrbunele, bun ca ºi putere kilocaloricã, va continua sã fie exploatat.

V

>>> PAGINILE 8-9

Nu pot transforma bonurile de cãrbune în subvenþii la gaz metan >>> PAGINILE 8-9

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 28 iunie 2012

Primarii din Valea Jiului au fost validaþi

P

rimari i din Valea Jiului au fost validaþi de judecãtorii de la Judecãtoria Petroºani. Potrivit reprezentanþilor instanþei, toþi cei ºase edili au fost validaþi. “Toþi cei ºase primari au fost validaþi astãzi (n.r. miercuri) în cadrul ºedinþelor care au avut loc”, au declarat reprezentanþi ai Judecãtoriei Petroºani. Este vorba de validarea mandatelor lui Tiberiu Iacob Ridzi, Nicolae Dunca,

Gheorghe Ile, Cornel Resmerita, Danut Buhãescu ºi Ilie Pãducel. Nicolae Dunca este noul primar al oraºului Aninoasa. El se aflã la primul mandat în calitate de edil ºef. Tiberiu Iacob

Ridzi a primit votul majoritãþii pentru a douã oarã. În rest, ceilalþi primari sunt reconfirmaþi în funcþii în fiecare an electoral când au loc alegeri locale. Raul IRINOVICI

VÂNZÃRI

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Vânãtoarea de comori 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Izolare periculoasã 22:15 Observator

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Crime Inc. 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Fosta mea iubire (r) 15:00 Rãzboinicul (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan 17:00 Aventurile lui Tarzan 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Copii contra pãrinþi

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Lois ºi Clark (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Crimele din Midsomer 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour

19:00 ªtirile Pro TV

Prima TV 9:30 Înapoi, la noi doi (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)

TVR 1

9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:30 Akzente 12:00 Bebe magia 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 13:25 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) - Ultimul episod 14:00 Jurnalul TVR 14:30 EURO ªtiri 15:00 Fotbal: Campionatul European 2012 (r) 16:50 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului: 15:00 O cursã cu obstacole Copacul cu rãdãcini adânci 17:00 Trãsniþii (r) 18:53 Jurnalul TVR 18:00 Focus 18 20:00 Jurnal plus 21:00 EURO Studio 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 21:35 Fotbal: Campionatul 20:30 Curat, murdar? European 2012

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Joi, 28 iunie 2012

Dupã mascaþi, anchete ºi audit financiar la Universitate oliþiºtii ºi procurorii continuã anchetele derulate la Universitatea Petroºani. Una îl vizeazã pe profesorul Emil Biber pentru pretindere ºi luare de mitã de la un student, iar cealaltã pe Dacian Ciodaru, fost ºef al Patrimoniului Studenþesc, pentru diferite achiziþii dubioase de mobilier ºi alte dotãri.

P

Piraþii ºoselelor - mai puþini ºi mai periculoºi umãrul piraþilor din transportul public este în scãdere în municipiul Petroºani, amenzile de sute de milioane date de inspectori lecuindu-i pe amatori. Cei sancþionaþi s-au rãzbunat pe inspectori ºi nu s-au mulþumit doar cu ameninþãri.

N

Angajaþii Serviciului de Transport din cadrul Primãriei Petroºani au sancþionat mai mulþi taximetriºti care efectuau aceastã activitate ilegal, în urma raziilor efectuate împreunã cu Poliþia Rutierã. Amenzile pentru abateri sunt

substanþiale, însã cea mai mare sancþiune a fost acordatã taximetriºtilor piraþi. „Au fost acordate amenzi ºi de 250 de milioane de lei vechi celor care efectuau taximetrie fãrã a avea licenþã ºi autorizaþiile necesare. Amenzile i-au descurajat ºi în ultima perioadã avem cazuri din ce în ce mai puþine de taximetriºti piraþi”, spune unul dintre inspectorii serviciului. În loc sã intre în legalitate cei amendaþi s-au rãzbunat pe angajaþii municipalitãþii. Numai cã, dacã pânã acum încercau doar sã-i intimideze pe inspectori sau îi ameninþau, piraþii

Controale la lapte, brânzã ºi ouã nspectorii sanitar veterinari din cadrul Circumscripþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Petroºani au demarat o campanie de verificare a producãtorilor ºi vânzãtorilor care comercializeazã produse de origine animale. Acþiunea vine ca urmare a temperaturilor ridicate înregistrate în aceastã lunã. „Monitorizãm produsele de origine animalã cum ar fi lapte, brânzã, ouã pe perioada de varã. Acþiunea se desfãºoarã în fiecare an în acest sezon. Noi am recoltat probe de la toate chioºcurile din pieþele din Petroºani ºi acum aºteptãm rezultatele de la laboratorul DSVSA Hunedoara. Pânã acum nu au fost probleme, sã vedem de acum încolo”, a declarat, dr. Octavian Popescu, ºeful CSVSA Petroºani. Inspectorii vor face controale repetate ºi la produsele alimentare comercializate prin depozitele en gros, vizate fiind în special alimentele depozitate necorespunzãtor. „Vom intra pe controlul produselor alimentare din depozitul en gros de la

I

Livezeni, în special pe cele depozitate în soare, lucru interzis. Dânºii spun cã au apã mineralã, chiar ºi aºa tot nu este voie sã fie þinutã în soare”, a precizat ºeful CSVSA Petroºani. Inspectorii avertizeazã cã vor sancþiona, în urma acþiunilor de control, orice abatere care pune în pericol sãnãtatea consumatorilor.

A

menzi contestate

Sancþiunile aplicate sunt foarte mari, însã patronii descoperiþi cu nereguli au gãsit portiþa prin care sã scape de plata amenzilor. La fel ca ºi ºoferii amendaþi de poliþiºti, cei prinºi de inspectorii DSVSA cu nereguli, contestã procesele verbale în instanþã. „Este foarte adevãrat cã aproape toþi cei amendaþi contestã în instanþã sancþiunile. Unii nu au câºtig de cauzã, alþii au, însã ei se bazeazã pe faptul cã lungesc procedura prin care actul de control este suspendat ºi-ºi pot desfãºura activitatea. Legea a prevãzut ca toate contestaþiile sã fie soluþionate de instanþã, de aici începe *jocul* ºi ei profitã”, mai spune ºeful CSVSA Petroºani. Maximilian GÂNJU

au trecut la fapte. Maºina unuia dintre angajaþii Serviciului de Transport din cadrul Primãriei Petroºani a fost fãcutã zob de un taximetrist care a vrut sã se rãzbune dupã ce a încasat o amendã record de 25 de mii de lei. „Mi-au spart geamurile la maºina personalã,

au dat cu un bolovan în ea. De ameninþãri nici nu mai vorbesc. Parchetul ºi-a fãcut treaba împreunã cu Poliþia Petroºani ºi l-au prins pe autor. Din fericire am reuºit ºi sã-i recuperez paguba”, spune unul dintre inspectorii luaþi în vizor de piraþi. Maximilian GÂNJU

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Pepenarii se plâng cã duc lipsã de clienþi omercianþii susþin cã C lipsa banilor ar fi de vinã ºi nu preþul pe kilogram cerut de ei, care e mai mare decât la magazin Ajunºi ºi la Petroºani de aproape douã sãptãmâni pe ºoseaua de centurã, vânzãtorii de pepeni spun cã nu vor mai reveni cu marfã dupã ce scapã de transportul deja adus. Motivul ar fi cã lumea este sãracã iar ei nu pot sã mai lase din preþ. „Venim de mulþi ani în Petroºani sã ne vindem pepenii dar merge din ce în ce mai rãu. Ziua stai în ploaie, soare, iar noaptea în frig ºi nu te alegi cu nimic. Noaptea nu poþi dormi pentru cã-þi furã pepenii. Am lãsat la preþ ºi tot degeaba. Cumnatul meu a fost anul trecut ºi acum îºi cautã alt oraº unde sã se ducã ºi sã vândã. Anul trecut eu am venit cu trei camioane pe tot sezonul ºi am aruncat din lubeniþã foarte puþin. Acum am venit doar cu un microbuz”, a spus unul dintre vânzãtori. La marginea Petroºaniului un kilogram de pepene costã între 2 ºi 2,5 lei,

însã preþurile sunt mai mari decât la supermarket, ceea ce þine cumpãrãtorii la distanþã. Comercianþii susþin cã în magazin pepenele ºi lubeniþa sunt de import, fãrã gust, crescutã cu chimicale ºi plinã de apã. Al lor este natural, crescut în grãdinã doar cu îngrãºãmânt natural, iar preþul este justificat. Numai cã, anul trecut de exemplu s-a descoperit cã lubeniþa de la ºosea este atât de naturalã ºi autohtonã pe cât de adevãraþi producãtori erau ºi comercianþii. De fapt era adusã tot din import. „Nu mai are cum sã scadã preþul chiar dacã vin 100 de vânzãtori. A crescut preþul la motorinã ºi drumul este lung pânã aici. Apoi a fost dezastru ce s-a întâmplat la noi cu culturile ºi acum nu mai avem din ce sã ne asigurãm pâinea”, susþin vânzãtorii. Maximilian GÂNJU

Cei doi angajaþi ai Universitãþii Petroºani peste care mascaþii ºi procurorii au descins luni seara ºi marþi dimineaþa sunt încã sub cercetarea anchetatorilor. Pe lângã asta, ºi colegii aflaþi la conducerea instituþiei au iniþiat propriile cerificãri în legãturã cu fiecare dintre cei doi. Primul care va intra în Senatului Universitãþii, este profesorul Emil Biber, suspectat de luare de mitã. “ Am discutat ºi noi cu profesorul Biber, iar pe lângã ancheta derulatã de poliþiºti ºi procurori, vom face ºi noi una proprie. Vom discuta acest subiect în Consiliul de Administraþie ºi în Senatul Universitãþii ºi vom þine cont de rezultatul anchetei, precum ºi de antecedente. Dar, din câte ºtim noi, în legãturã cu profesorul Biber nu sunt astfel de antecedente ”, a declarat Marius Marcu, prorector la Universitatea Petroºani. În cazul lui Dacian Ciodaru, cel de-al doilea angajat cãlcat luni dimineaþã de mascaþi, lucrurile sunt puþin mai complicate. “Vizavi de domnul Ciodaru s-a demarat un audit intern, care este în derulare. Aºteptãm rezultatul acestuia, ºi la fel, vom lua mãsurile care se impun”, a mai precizat prorectorul Marius Marcu. În funcþie de concluzii, cei doi ar putea chiar fi excluºi din Universitate. Luiza ANDRONACHE

4 Actualitate oliþiºtii din Petroºani încã îl cautã pe autorul jafului petrecut în luna mai 2012, când patroana unei firme de transport local a fost lovitã ºi tâlhãritã de un bãrbat.

Cronica Vãii Jiului |Joi, 28 iunie 2012

P

Lidia Ceuþã a fost atacatã chiar în momentul în care a intrat în scara blocului unde locuieºte ºi s-a luptat cu atacatorul, însã acesta a reuºit totuºi sã fugã cu bijuteriile de la gâtul femeii. „Nu mai ºtiu nimic de cel care m-a atacat, suspectul încã nu a fost prins. Trebuie sã fie monitorizat, pe baza telefonului mobil poate reuºeau sã-l prindã. El, se vede pe camerele de supraveghere din zonã,

Poliþia încã îl cautã pe jefuitorul Lidiei Ceuþã vorbea la telefon. Oricum, nu ºtiu ce se întâmplã pentru cã n-am mai aflat nimic”, a spus Lidia Ceuþã. ªeful Poliþiei Petroºani susþine însã cã se lucreazã pentru prinderea autorului, însã nu poate oferi amãnunte deoarece ar periclita munca fãcutã pânã acum. Lidia Ceuþã a fost lovitã de bãrbatul care a jefuit-o ºi a avut nevoie de douã sãptãmâni de

îngrijiri medicale. „M-a lovit puternic cu pumnul în cap. Am crezut cã-mi zboarã ochiul, dar am putut sã mã lupt cu el ºi pânã la urmã a reuºit doar sã-mi rupã lanþul de la gât. Medicul mi-a dat 14 zile de îngrijiri pentru lovitura aceea, dar m-am întors la muncã”, a mai spus Ceuþã. Pe de altã parte, poliþiºtii din Petroºani mai au un caz în care

Consiliul Judeþean Hunedoara îºi ia drumurile înapoi a loc comanda. Consiliul Judeþean Hunedoara va trebui sã gãseascã fonduri pentru reabilitarea drumurilor care anul trecut au fost predate cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, condus la acea vreme de Elena Udrea.

L

Drumurile ar fi trebuit sã primeascã finanþare pe programul „10.000 de kilometri de drumuri judeþene ºi de interes local”, numai cã acest Programul Naþional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI) are ºanse foarte mici sã mai fie implementat. Oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara se pregãtesc sã retreacã în patrimoniul judeþului Hunedoara drumurile judeþene predate anul trecut cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. Iar de reabilitarea lor se va ocupa chiar Consiliul Judeþean Hunedoara. „Din pãcate, se pare cã acest PNDI nu se mai pune în aplicare. Categoric, drumurile vor reveni în administrarea Consiliului Judeþean, care se va ocupa de reabilitarea lor. Dar, asta se va întâmpla doar din bugetul pe anul viitor, pentru cã nu cred cã va fi o rectificare bugetarã atât de mare încât sã primim fonduri pentru reabilitãri de drumuri”, a declarat preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloþ. Singurul drum care nu se va reabilita din bugetul judeþului este cel care duce spre cetatea de la Sarmizegetusa Regia, pentru cã

suma necesarã este prea mare. Acesta va fi inclus pe un proiect european, iar pânã atunci va fi întreþinut, aºa încât sã fie circulabil. Pe de altã parte, Mircea Moloþ a precizat cã pe lista sa de prioritãþi sunt cele patru drumuri judeþene din Valea Jiului, respectiv ele care duc spre Straja, Parâng ºi Pasul Vâlcan, precum ºi DJ 666 Meriºor – Dealu Babii. Reamintim cã, la începutul anul trecut, CJ Hunedoara a depus, pentru a primi finanþare prin programul „10.000 de kilometri de drumuri

autorul încã n-a fost prins. Atacatorii sau atacatorul care a distrus toate gemurile autoturismului ºefului SPADPP, Lucian Dragomir. Incidentul a avut loc ziua în amiaza mare, în zona Aeroport iar paguba suportatã de Dragomir a fost de circa 5000 de lei. Directorul executiv din Primãria Petroºani încã nu ºtie motivul pentru care maºina i-a fost atacatã ºi a bãnuit cã ar putea fi vorba de o rãzbunare sau de o acþiune de intimidare. ªeful Poliþiei Petroºani nu exclude însã ºi o tentativã de furt în acest caz, iar poliþiºtii din subordinea sa fac eforturi pentru prinderea autorului sau a autorilor. Maximilian GÂNJU

imitirul din Cartierul Aeroport va fi preluat de administraþia publicã. Asta dupã ce ani de zile,locul de veci a fost administrat de o bisericã, însã, primãria vrea sã investeascã în refacerea lui.

C

Cimitirul din Cartierul Aeroport din Petroºani va fi preluat în administrarea primãriei. Acesta este al doilea ca mãrime din oraº ºi administraþia localã are în plan sã

judeþene ºi de interes local”, nu mai puþin de 13 documentaþii tehnico-economice. Pentru opt dintre acestea s-a primit avizul în vederea finanþãrii din partea Consiliului Tehnico-Economic al MDRT. Este vorba despre obiectivele de investiþii privind modernizarea DJ 664 Pasul VâlcanVulcan, DJ 668B TurmaºMãrtineºti-Jeledinþi-Mãgura, DJ 707 limitã judeþ Arad-CãzãneºtiVaþa de Jos, DJ 705 A CosteºtiSarmizegetusa Regia, DJ 709 F Slãtinioara-Cabana Rusu-Masivul Parâng, DJ 666 B DN 66Aninoasa, DJ 700 B, respectiv DJ 700 A-Sãuleºti-DN 7Sântandrei-Bârcea Mare. Carmen COSMAN

rei bãrbaþi din Petroºani sunt cercetaþi dupã ce au furat mai multe animale din gospodãriilor oamenilor care locuiesc la sat. Poliþiºtii i-au identificat pe hoþi ºi aceºtia au ajuns dupã gratii pentru furt.

T

Cei trei petroºeneni au fost prinºi în satul Teliucu Inferior. Ei ajunseserã sã fure mai multe animale ºi oamenii legii au reuºit sã recupereze doar douã vaci ºi un cal, când au fost gãsiþi ºi arestaþi. „Poliþiºtii Secþiei de Poliþie Ruralã Teliucu Inferior efectueazã cercetãri faþã de trei bãrbaþi care au 37 de ani, 41 de ani ºi 26 de ani, toþi din municipiul Petroºani, despre care au

Hoþi de cai, prinºi în Hunedoara stabilit cã au sustras mai multe animale din gospodãriile unor cetãþeni din comuna Topliþa. Împotriva celor trei a fost începutã urmãrirea penalã pentru comiterea infracþiunii de furt calificat”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cei trei fãptaºi nu sunt la prima abatere de acest fel, iar poliþiºtii spun cã au aflat cã ei sunt autorii furtului de animale în timp ce aceºtia erau deja închiºi la puºcãrie pentru alte fapte. Prejudiciul cauzat de hoþi celor pe care i-au lãsat fãrã animale este de aproximativ 19.000 lei, din care au fost recuperaþi 15.000 lei (douã vaci ºi un cal). Diana MITRACHE

Cimitirul din Aeroport, preluat de primãrie

îl amenajeze corespunzãtor ºi sã îl cureþe. Asta pentru cã aici bãlãriile au crescut cu nemiluita, cã locul nu are pazã, gard împrejmuitor,

iar acolo îºi fac veacul tot felul de oameni care mai de care mai sãritori, atunci când e vorba sã ia banii oamenilor. „Am fost la cimitir ºi, pentru cã am constatat cã se degradase terasamentul în jurul mormântului soþului meu, am cerut ajutor unor muncitori. Am dat o grãmadã de bani pe lucrarea fãcutã de ei ºi am ajuns ºi la OPC sã îi reclam, cã habar nu aveau sã lucreze. În plus, aici nu face nimeni curãþenie, deºi noi ne curãþãm locurile. A ajuns un loc fãrã stãpân”, spune o femeie care are un mormânt acolo. Administraþia a preluat întâi cimitirul central ºi, dupã ce a instituit

o taxã, acum are pazã ºi s-au fãcut ºi modernizãri. Planul e ca ºi acest loc sã devinã identic. „Vom putea face acest lucru în ºedinþa de consiliu aferentã lunii iulie, când cimitirul care aparþine Parohiei Ortodoxe va trece la primãrie, mai exact la Serviciul Public pentru Administrarea Domeniului Public ºi Privat”, a precizat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei din Petroºani. Locul de veci este mai mereu þinta hoþilor ºi nimeni nu reuºeºte sã stãvileascã asaltul celor care, dupã ce nu au mai avut loc în cimitirul central, ºi-au fãcut cartier general în Aeroport. Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 28 iunie 2012

Monica Ridzi dã din nou ochii cu judecãtorii torilor sã întrebe reprezentanþii altor departamente de specialitate din cadrul ministrului în legãturã cu aceastã situaþie ºi a susþinut cã nu ea a fost iniþiatoarea ideii de externalizare a contractelor privind spectacolele organizate cu ocazia zilei de 2 Mai, ci cã aceastã idee i-a fost sugeratã de reprezentanþii compartimentelor de specialitate ºi de consiliera sa Ioana Elena Vîrsta. Fostul ministru al Tineretului ºi Sportului a fost întreruptã în acel moment de judecãtorii care au precizat cã vor continua audierea în data de 28 iunie. Monica Maria Iacob Ridzi, care a fost ministru al Tineretului ºi Sportului în perioada decembrie 2008 iulie 2009, este acuzatã de

ostul ministru al Tineretului ºi Sportului, Monica IacobRidzi, va relua joi audierile în faþa magistraþilor Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie în dosarul în care este judecatã pentru fapte de corupþie.

F

La termenul din data de 22 iunie, Ridzi a fost nevoitã sã-ºi întrerupã declaraþiile, din cauza unui alt dosar, pe care judecãtorii ICCJ îl aveau pe rol. Reamintim cã, la termenul trecut Monica Iacob- Ridzi a susþinut cã ea nu a semnat ordonanþãrile pentru evenimentele din 2 Mai. Deputatul hunedorean le-a indicat judecã-

La un pas de tragedie. Imobilele ºubrede mai stau în picioare doar printr-o minune

abuz în serviciu contra intereselor publice în formã calificatã dacã funcþionarul public a obþinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legãturã cu fapte de corupþie în formã continuatã, participaþie improprie la infracþiunea de acces fãrã drept la un sistem informatic, sãvârºitã prin încãlcarea mãsurilor de securitate, participaþie improprie la infracþiunea de a modifica, ºterge sau deteriora date informatice, fãrã drept. Alãturi de Ridzi mai sunt judecate încã 11 persoane, printre care ºi angajaþi de la acea vreme ai MTS. Dosarul a fost instrumentat de DNA ºi se aflã pe rolul instanþei supreme din data de 3 mai 2011. Car men COSMAN

Restricþie inopinatã la Universitate rumul de la Universitatea Petroºani a fost din nou blocat ieri, la decizia constructorilor ºi a primãriei.

D

eºi un om a fost la un pas sã-ºi piardã viaþa prins sub o placã de beton de 50 de tone, proprietarii unei clãdiri dezafectate din Petroºani nu s-au sinchisit nici sã demoleze structura ºi nici sã asigure paza ei.

D

Cumplitul accident din toamna anului trecut, când un bãrbat din Petroºani a fost prins fãrã ieºire sub o imensã placã de beton se poate întâmpla în orice moment. Proprietarul clãdirii respective – în fapt o structurã care abia se mai þine în picioare, firma Sartex, nu a catadicsit nici sã o dãrâme, dar nici sã-i asigure paza, deºi legea prevede expres acest lucru. Poliþiºtii i-au amendat, dar

nici acest lucru nu a rezolvat problema. “Cei de la Sartex au fost sancþionaþi, pe Legea 333”, a declarat comandatul Poliþiei Municipiului Petroºani, Titel Brãgaru. Tragic este cã, în lipsa unei paze strice, mai mulþi oameni îºi riscã zi de zi viaþa în acel “circ al foamei”. Dãrâmã, neautorizat ºi fãrã nicio protecþie pereþii imobilului, în cãutarea materialelor de construcþie. Sunt informaþii oficiale care aratã cã de fapt aceºti “dãrâmãtori” lucreazã sub directa coordonare a unui bãrbat care le-a recunoscut ºi edililor din Petroºani cã recupereazã de acolo tot ce poate fi refolosit. Iar o tragedie se poate produce în orice moment. Reamintim cã în noiembrie 2011un bãrbat de 31 de ani din petroºani a

scãpat ca prin minune cu viaþã dupã ce a fost prins sub o placã imensã de beton, în timp ce scormonea dupã fier vechi. Omul a stat imobilizat mai multe ore, pânã ce salva-

dut-o cãtre o societate din Brad, care dorea sã o doneze pentru amenajarea unui azil. Nu s-a mai întâmplat nimic cu acest proiect, iar în aprilie 2011 aproape jumã-

torii sãi au reuºit sã îndepãrteze placã de beton care i-a prins ºi i-a strivit picioarele. ªi nu este singura clãdire care prezintã risc iminent de prãbuºire. O altã construcþie, tot din Cartierul Colonie din Petroºani s-a prãbuºit în mare parte, dar proprietarul ei s-a mulþumit sã punã un gard, fãrã sã consolideze construcþia sau sã dãrâme partea periculoasã. Clãdirea, situatã pe strada Mihai Eminescu, a funcþionat ani de zile ca sediu al unei firme, care a intrat în faliment, iar lichidatorul a vân-

tate din clãdire s-a prãbuºit în stradã. Din fericire, nu au fost victime, dar proprietarul s-a mulþumit doar sã cureþe zona de molozul rezultat ºi sã împrejmuiascã imobilul cu un gãrduleþ. Vecinii, care au mai tras o spaimã sorã cu moartea, stau acum cu frica în sân cã ºubredul imobil va cãdea peste casele lor pânã la urmã. Car men COSMAN

Aceastã hotãrâre a surprins pe toatã lumea, pentru cã nici cei de Universitate nu ºtiau de ea, ci au aflat abia ieri dimineaþã, când au fost opriþi de muncitori la baza dealului ºi au trebuit sã urce pe jos pânã la Rectorat (unii, nu toþi). “În zona Brãdet se executã lucrãri de asfaltare, iar circulaþia s-a închis din cauza maºinilor mare de tonaj, care vin încãrcate cu asfalt, pentru a nu fi blocate de maºinile parcate pe drum. Dar, Universitatea nu a fost anunþatã în prealabil de aceastã decizie, ci am aflat abia azi dimineaþã”, a afirmat Marius Marcu, prorector la Universitatea Petroºani. Însã, realitatea de la faþa locului aratã cã restricþia a fost valabilã doar pentru unii ºi nu pentru toþi, dupã cum au lãsat sã se înþeleagã chiar reprezentanþii primãriei. “ Cei care au treabã în zona universitãþii pot urca, însã sã nu parcheze pe raza drumului”, a declarat ieri, printre altele, purtãtorul de cuvânt al primãrie Petroºani, Nicolae Taºcã. Din fericire, circulaþia a fost blocatã doar pânã la ora 17:30, iar firma care face reconstrucþia zonei Brãdet nu a anunþat alte restricþii pentru zilele urmãtoare. Luiza ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi 28 iunie 2012

6 Actualitate ici nu ºtii cã existã acest drum, pentru cã frunza deasã a copacilor este ca o perdea ce mascheazã respectivul drumeag fãcut de maºini. Poiana de la capãtul lui este numitã ”locul dragostei de varã” ºi, spun cunoscãtorii: e vechi pãcatul…

N

Pe Defileul Jiului, dupã câteva curbe periculoase, în dreapta ºoselei existã un drum croit spre… nicãieri. Nici nu ºtii cã existã acest drum, pentru cã frunza deasã a copacilor este ca o perdea ce mascheazã respectivul drumeag fãcut de maºini. Poiana de la capãtul lui este numitã ”locul dragostei de varã” ºi, spun cunoscãtorii, e vechi pãcatul. ”De ani de zile locul funcþioneazã vara. Eu îl ºtiu de vreo 10 ani. I se spune ”Drumul Oaselor”. Este pitoresc, iar cei ce vin aici parcã ar fi membrii unui club care-ºi respectã intimitatea. Încep sã vinã aici de prin aprilie-mai, dacã vremea este frumoasã, ºi se rãresc toamna târziu. Vin domni ºi doamne cu maºini adevãrate, care îºi þin dragostea la secret, fac o patidã bunã de sex, sau mai multe, ºi pleacã. Apoi revin periodic ºi îi ºtie doar vântul ºi pãmântul. Atât”- ne povesteºte Ghiþã, fost conducãtor auto la o firmã din Petroºani.

P

oiana cu maºini de Gorj ºi Hunedoara

Pentru a verifica la faþa locului, am intrat pe drumul cu pricina. Ramurile joase ale copacilor biciuiau maºina care înainta greu din lipsa vizibilitãþii ºi a terenului destul de accidentat. Dupã nici

exul în 2012 se anunþã tumultuos, surprinzãtor ºi absolut deloc monoton. Planetele aduc sarea ºi piperul în relaþiile intime, serioase sau pasagere, astfel încât nimic sã nu rãmânã la fel odatã cu trecerea timpului. Iatã care sunt lunile pasionale ale zodiilor ºi cum vor reacþiona nativii zodiacului sub influenþa tranzitului planetar.

S

Pe Drumul Oaselor, dragoste de varã 800 de metri, o poianã ”de ilustrate” ni s-a înfãþiºat ochilor. Razele soarelui pãtrundeau printre copaci dând impresia unor reflectoare cu luminã caldã, iar aburul ridicat din pãmântul reavãn, în jocul de umbrã ºi luminã, dãdea impresia unui tãrâm ireal. În stânga platoului, se vedea botul unei maºini masive – Lada Niva – de Gorj, care pãrea cã se leagãnã pe valuri. Partida de sex era în toi. La câþiva metri mai încolo, fãrã sã se ascundã, trona o Dacia Logan albastrã cu numere de Hunedoara care avea geamurile perfect camuflate, iar în dreapta un Ford Focus Break negru, era parcat în aºa fel încât sã fie ca un paravan în

Nativii din zodia berbecului vor afiºa un comportament sexual extravagant în primele 5 luni ale anului. Vor fi curioºi sã încerce lucruri noi, libidoul lor va atinge cote maxime ºi setea de aventura va fi mai aprigã decât niciodatã. Dupã explozia de pofta nestãvilitã de plãceri car-

neîncãpãtoare ca niciodatã, ceea ce denotã cã luna august se procreeazã la maxim! Sexologii explicã: libertatea din timpul verii, concediul, relaxarea, sunt ingredientele care fac posibilã o renaºtere a vieþii sexuale. În schimb, libidoul este ceva mai pretenþios, cerând mai mult timp ºi mai multã energie. Cu cât expunerea la luminã este mai mare, cu atât moralul creºte, iar corpul produce molecule care incitã la plãcere. Neurobiologia a confirmat cã un moral crescut favorizeazã dorinþa, plãcerea, pe când unul scãzut conduce direct la abstinenþã. Soarele favorizeazã o stare de spirit libertinã caracterizatã prin mult optimism ºi gândire pozitivã, prin creºterea considerabilã a productiei de dopaminã ºi serotoninã. Aceºtia sunt doi neurotransmiþãtori ce joacã un rol deosebit de important în reglarea stãrii indivizilor ºi, implicit, a dorinþei de a face sex - spun specialiºtii de la ”Ce se întâmplã, doctore?”. Ileana FIRÞULESCU

faþa pãturii ºi ocupanþilor ei, de la firul ierbii. ”Acum sunt puþini cã este prea devreme”- spune Ghiþã, fãcând precizarea cã aici vin ºi câteva cupluri cu ani mulþi de cãsnicie, nu numai cei ce furã dragostea. ªi asta se întâmplã doar vara.

ce tropãie hormonii D evara?

Ta u r Pânã la jumãtatea anului, taurii sunt predispuºi eºecurilor erotice ºi sentimentale. Îºi pot pãrãsi perechea, nu se mai simt atraºi de partener ºi sunt mai certãreþi cã niciodatã. Din iulie, energia sexualã prinde amploare ºi îi determinã pe tauri sã se transforme în adevãraþi vânãtori de plãceri. Luna noiembrie îi va surprinde cu o necesitate de liniºtire, care îi va domina pânã la sfârºitul anului.

Gemeni Gemenii rãmân la fel de expansivi cã de obicei pe plan sexual, ba chiar încep sã îºi facã planuri noi de experimentare a senzaþiilor erotice cu partenerul sãu posibile cuceriri. Din martie pânã în iunie, aceºti nativi devin uºor pasivi la capitolul sex, însã îºi revin cu rapiditate odatã cu sosirea verii. Se anunþa un an

fierbinte ºi inovator.

Rac Racii cunosc o perioadã de stagnare pânã în luna mai, când avântul sexual pare cã se afla în stare de repaus. Vara îi întâmpinã cu mult chef de amor, prilej cu care au toate ºanse sã îºi redescopere latura pasionalã ºi chiar perversã. La sfârºitul anului, deschiderea cãtre experienþe sexuale neobiºnuite îºi atinge apogeul.

Leu Leii au un an excelent pe plan sexual, cu satisfacþii depline ºi mult sex-appeal faþã de persoanele din jur. Încã din luna ianuarie, leii pot cunoaºte potenþiali parteneri cu care sã îºi îndeplineascã fanteziile. Nativii care se afla într-o relaþie vor reuºi sã aducã un suflu nou vieþii sexuale din cuplu, trend care se va menþine pânã la sfârºitul anului.

Fecioarã Anul 2012 aduce extravagan-

Autodafe

Varã cu zãduf în weekend Autodafe

V

Dacã mi-ar fi numai versul vinovat vara m-aº rãstigni la soare sã mã usuc de dorul tãu. Dacã mi-ar fi numai carnea vinovatã nepãsãtor aº rãmâne în carnea ta arzând la flacãra comunã. Lasã-mi clipa de ignorat carnea ºi versul ºi-þi voi înfãþiºa pe orizont jarul gândului ca-n trupu-þi de iapã nãzdrãvanã sã gem de plãcerea basmului: La urma urmei nimeni nu se laudã cu ce carã din trecut spre viitor cenuºã inocentã ce-mi eºti!

Autodafe

VIII

Eram nebun de bucuria ta Când mã priveai arzând...

Eram nebun pânã la a mã visa Fluture culegând polenul jarului Sub blândeþea unui sãrut copt Pãstrãtor al mierii adolescenþei

Sexologii spun cã pe timp de vara sexul este la cote maxime. Mai mult soare = mai multã dorinþã ºi mai multã plãcere. Ca drept dovadã, în luna mai maternitãþile din toatã lumea sunt mai

nale va urma, din luna mai, o perioadã de liniºtire, în care romantismul ºi tandreþea trec pe primul plan.

Ioan Dan Bãlan

Fericito, Hohoteam cu plãcerea spre delir Urmãrind fuga inimii Dinspre dogoare cãtre rãcoare Sarabanda întocmirilor trupeºti În jurul sufletului pârjolit

De ce sã nãvãleascã negurã dinspre tine Cum sã se ascundã stelele noastre Dupã vrãbiile pleoapelor?

Un altfel de horoscop, sau lunile pasionale ale zodiilor Berbec

Actualitate 7

ta în viaþa sexualã a fecioarelor, care nu vor conteni sã-ºi surprindã jumãtatea cu gesturi noi ºi îndrãzneþe. Preludiul cu streaptease, jucãriile sexuale ºi

sexul în locuri interzise devin variante demne de luat în calcul pentru fecioare. Pudismul specific zodiei îºi pierde influenþa.

Balanþa Balantele nu exceleazã în 2012 la capitolul sex, ci mai degrabã în privinþa capacitãþii de a oferi afecþiune ºi tandreþe. Nu simt nevoia sã ia taurul de

coarne ºi nu pretind acelaºi lucru de la partener. Din aprilie pânã în luna iunie se întrevãd influenþe care incita balantele din punct vedere sexual, însã sfârºitul anului le va surprinde în aceeaºi apatie de la început.

Scorpion Relaþiile de cuplu sunt fragile pentru scorpioni pânã în lunã martie, de unde ºi un libidou scãzut . La jumãtatea anului, sexul prinde proporþii, însã nu depãºeºte pragul de “satisfãcãtor”. În decembrie, poate deveni intens ºi erotic, dar numai în relaþia de cuplu.

Sãgetãtor Sãgetãtorii vor fi mai degrabã plictisiþi de viaþa lor sexualã pânã la jumãtatea anului, dar nici nu fac un efort în acest sens. Din septembrie, certurile cu persoana iubitã ºi împãcãrile aferente vor fi adevãrate afrodisiace , chiar dacã îi expun riscu-

lui de a pierde teren pe plan emoþional.

Capricorn Nici temperamentul zodiei, nici astrele nu îi ajutã pe capricorni sã fie adevãraþi zei ai sexului în 2012. Cele mai pasionale luni vor fi august ºi septembrie, când vacanþã de varã îi va incita sã guste din fructul oprit.

Vã r s ã t o r Total nespecific vãrsãtorilor, libidoul lor va fi destul de scãzut pânã în luna aprilie. Luna mai vine cu o aplecare mai mare cãtre aventuri fierbinþi în aºternuturi, când vãrsãtorii vor face eforturi sã revitalizeze acest capitol al vieþii lor. Din septembrie, se instaleazã o nevoie acutã de romantism, iar anul se încheie în aceeaºi notã liniºtitã.

Peºti Peºtii vor oscila între cele 2 extreme: la începutul anului par puºi pe “treabã”, la jumãtatea lui îºi pierd iniþiativa ºi devin uºor dezinteresaþi de sex, urmând ca din septembrie sã îºi recapete libidoul ºi sã dea dovadã de multã imaginaþie sexualã. Predispoziþia cãtre aventuri ºi relaþii pasagere iese din discuþie în cazul peºtilor.

Cronica Vãii Jiului | Joi 28 iunie 2012

6 Actualitate ici nu ºtii cã existã acest drum, pentru cã frunza deasã a copacilor este ca o perdea ce mascheazã respectivul drumeag fãcut de maºini. Poiana de la capãtul lui este numitã ”locul dragostei de varã” ºi, spun cunoscãtorii: e vechi pãcatul…

N

Pe Defileul Jiului, dupã câteva curbe periculoase, în dreapta ºoselei existã un drum croit spre… nicãieri. Nici nu ºtii cã existã acest drum, pentru cã frunza deasã a copacilor este ca o perdea ce mascheazã respectivul drumeag fãcut de maºini. Poiana de la capãtul lui este numitã ”locul dragostei de varã” ºi, spun cunoscãtorii, e vechi pãcatul. ”De ani de zile locul funcþioneazã vara. Eu îl ºtiu de vreo 10 ani. I se spune ”Drumul Oaselor”. Este pitoresc, iar cei ce vin aici parcã ar fi membrii unui club care-ºi respectã intimitatea. Încep sã vinã aici de prin aprilie-mai, dacã vremea este frumoasã, ºi se rãresc toamna târziu. Vin domni ºi doamne cu maºini adevãrate, care îºi þin dragostea la secret, fac o patidã bunã de sex, sau mai multe, ºi pleacã. Apoi revin periodic ºi îi ºtie doar vântul ºi pãmântul. Atât”- ne povesteºte Ghiþã, fost conducãtor auto la o firmã din Petroºani.

P

oiana cu maºini de Gorj ºi Hunedoara

Pentru a verifica la faþa locului, am intrat pe drumul cu pricina. Ramurile joase ale copacilor biciuiau maºina care înainta greu din lipsa vizibilitãþii ºi a terenului destul de accidentat. Dupã nici

exul în 2012 se anunþã tumultuos, surprinzãtor ºi absolut deloc monoton. Planetele aduc sarea ºi piperul în relaþiile intime, serioase sau pasagere, astfel încât nimic sã nu rãmânã la fel odatã cu trecerea timpului. Iatã care sunt lunile pasionale ale zodiilor ºi cum vor reacþiona nativii zodiacului sub influenþa tranzitului planetar.

S

Pe Drumul Oaselor, dragoste de varã 800 de metri, o poianã ”de ilustrate” ni s-a înfãþiºat ochilor. Razele soarelui pãtrundeau printre copaci dând impresia unor reflectoare cu luminã caldã, iar aburul ridicat din pãmântul reavãn, în jocul de umbrã ºi luminã, dãdea impresia unui tãrâm ireal. În stânga platoului, se vedea botul unei maºini masive – Lada Niva – de Gorj, care pãrea cã se leagãnã pe valuri. Partida de sex era în toi. La câþiva metri mai încolo, fãrã sã se ascundã, trona o Dacia Logan albastrã cu numere de Hunedoara care avea geamurile perfect camuflate, iar în dreapta un Ford Focus Break negru, era parcat în aºa fel încât sã fie ca un paravan în

Nativii din zodia berbecului vor afiºa un comportament sexual extravagant în primele 5 luni ale anului. Vor fi curioºi sã încerce lucruri noi, libidoul lor va atinge cote maxime ºi setea de aventura va fi mai aprigã decât niciodatã. Dupã explozia de pofta nestãvilitã de plãceri car-

neîncãpãtoare ca niciodatã, ceea ce denotã cã luna august se procreeazã la maxim! Sexologii explicã: libertatea din timpul verii, concediul, relaxarea, sunt ingredientele care fac posibilã o renaºtere a vieþii sexuale. În schimb, libidoul este ceva mai pretenþios, cerând mai mult timp ºi mai multã energie. Cu cât expunerea la luminã este mai mare, cu atât moralul creºte, iar corpul produce molecule care incitã la plãcere. Neurobiologia a confirmat cã un moral crescut favorizeazã dorinþa, plãcerea, pe când unul scãzut conduce direct la abstinenþã. Soarele favorizeazã o stare de spirit libertinã caracterizatã prin mult optimism ºi gândire pozitivã, prin creºterea considerabilã a productiei de dopaminã ºi serotoninã. Aceºtia sunt doi neurotransmiþãtori ce joacã un rol deosebit de important în reglarea stãrii indivizilor ºi, implicit, a dorinþei de a face sex - spun specialiºtii de la ”Ce se întâmplã, doctore?”. Ileana FIRÞULESCU

faþa pãturii ºi ocupanþilor ei, de la firul ierbii. ”Acum sunt puþini cã este prea devreme”- spune Ghiþã, fãcând precizarea cã aici vin ºi câteva cupluri cu ani mulþi de cãsnicie, nu numai cei ce furã dragostea. ªi asta se întâmplã doar vara.

ce tropãie hormonii D evara?

Ta u r Pânã la jumãtatea anului, taurii sunt predispuºi eºecurilor erotice ºi sentimentale. Îºi pot pãrãsi perechea, nu se mai simt atraºi de partener ºi sunt mai certãreþi cã niciodatã. Din iulie, energia sexualã prinde amploare ºi îi determinã pe tauri sã se transforme în adevãraþi vânãtori de plãceri. Luna noiembrie îi va surprinde cu o necesitate de liniºtire, care îi va domina pânã la sfârºitul anului.

Gemeni Gemenii rãmân la fel de expansivi cã de obicei pe plan sexual, ba chiar încep sã îºi facã planuri noi de experimentare a senzaþiilor erotice cu partenerul sãu posibile cuceriri. Din martie pânã în iunie, aceºti nativi devin uºor pasivi la capitolul sex, însã îºi revin cu rapiditate odatã cu sosirea verii. Se anunþa un an

fierbinte ºi inovator.

Rac Racii cunosc o perioadã de stagnare pânã în luna mai, când avântul sexual pare cã se afla în stare de repaus. Vara îi întâmpinã cu mult chef de amor, prilej cu care au toate ºanse sã îºi redescopere latura pasionalã ºi chiar perversã. La sfârºitul anului, deschiderea cãtre experienþe sexuale neobiºnuite îºi atinge apogeul.

Leu Leii au un an excelent pe plan sexual, cu satisfacþii depline ºi mult sex-appeal faþã de persoanele din jur. Încã din luna ianuarie, leii pot cunoaºte potenþiali parteneri cu care sã îºi îndeplineascã fanteziile. Nativii care se afla într-o relaþie vor reuºi sã aducã un suflu nou vieþii sexuale din cuplu, trend care se va menþine pânã la sfârºitul anului.

Fecioarã Anul 2012 aduce extravagan-

Autodafe

Varã cu zãduf în weekend Autodafe

V

Dacã mi-ar fi numai versul vinovat vara m-aº rãstigni la soare sã mã usuc de dorul tãu. Dacã mi-ar fi numai carnea vinovatã nepãsãtor aº rãmâne în carnea ta arzând la flacãra comunã. Lasã-mi clipa de ignorat carnea ºi versul ºi-þi voi înfãþiºa pe orizont jarul gândului ca-n trupu-þi de iapã nãzdrãvanã sã gem de plãcerea basmului: La urma urmei nimeni nu se laudã cu ce carã din trecut spre viitor cenuºã inocentã ce-mi eºti!

Autodafe

VIII

Eram nebun de bucuria ta Când mã priveai arzând...

Eram nebun pânã la a mã visa Fluture culegând polenul jarului Sub blândeþea unui sãrut copt Pãstrãtor al mierii adolescenþei

Sexologii spun cã pe timp de vara sexul este la cote maxime. Mai mult soare = mai multã dorinþã ºi mai multã plãcere. Ca drept dovadã, în luna mai maternitãþile din toatã lumea sunt mai

nale va urma, din luna mai, o perioadã de liniºtire, în care romantismul ºi tandreþea trec pe primul plan.

Ioan Dan Bãlan

Fericito, Hohoteam cu plãcerea spre delir Urmãrind fuga inimii Dinspre dogoare cãtre rãcoare Sarabanda întocmirilor trupeºti În jurul sufletului pârjolit

De ce sã nãvãleascã negurã dinspre tine Cum sã se ascundã stelele noastre Dupã vrãbiile pleoapelor?

Un altfel de horoscop, sau lunile pasionale ale zodiilor Berbec

Actualitate 7

ta în viaþa sexualã a fecioarelor, care nu vor conteni sã-ºi surprindã jumãtatea cu gesturi noi ºi îndrãzneþe. Preludiul cu streaptease, jucãriile sexuale ºi

sexul în locuri interzise devin variante demne de luat în calcul pentru fecioare. Pudismul specific zodiei îºi pierde influenþa.

Balanþa Balantele nu exceleazã în 2012 la capitolul sex, ci mai degrabã în privinþa capacitãþii de a oferi afecþiune ºi tandreþe. Nu simt nevoia sã ia taurul de

coarne ºi nu pretind acelaºi lucru de la partener. Din aprilie pânã în luna iunie se întrevãd influenþe care incita balantele din punct vedere sexual, însã sfârºitul anului le va surprinde în aceeaºi apatie de la început.

Scorpion Relaþiile de cuplu sunt fragile pentru scorpioni pânã în lunã martie, de unde ºi un libidou scãzut . La jumãtatea anului, sexul prinde proporþii, însã nu depãºeºte pragul de “satisfãcãtor”. În decembrie, poate deveni intens ºi erotic, dar numai în relaþia de cuplu.

Sãgetãtor Sãgetãtorii vor fi mai degrabã plictisiþi de viaþa lor sexualã pânã la jumãtatea anului, dar nici nu fac un efort în acest sens. Din septembrie, certurile cu persoana iubitã ºi împãcãrile aferente vor fi adevãrate afrodisiace , chiar dacã îi expun riscu-

lui de a pierde teren pe plan emoþional.

Capricorn Nici temperamentul zodiei, nici astrele nu îi ajutã pe capricorni sã fie adevãraþi zei ai sexului în 2012. Cele mai pasionale luni vor fi august ºi septembrie, când vacanþã de varã îi va incita sã guste din fructul oprit.

Vã r s ã t o r Total nespecific vãrsãtorilor, libidoul lor va fi destul de scãzut pânã în luna aprilie. Luna mai vine cu o aplecare mai mare cãtre aventuri fierbinþi în aºternuturi, când vãrsãtorii vor face eforturi sã revitalizeze acest capitol al vieþii lor. Din septembrie, se instaleazã o nevoie acutã de romantism, iar anul se încheie în aceeaºi notã liniºtitã.

Peºti Peºtii vor oscila între cele 2 extreme: la începutul anului par puºi pe “treabã”, la jumãtatea lui îºi pierd iniþiativa ºi devin uºor dezinteresaþi de sex, urmând ca din septembrie sã îºi recapete libidoul ºi sã dea dovadã de multã imaginaþie sexualã. Predispoziþia cãtre aventuri ºi relaþii pasagere iese din discuþie în cazul peºtilor.

Cronica Vãii Jiului | Joi 28 iunie 2012

8 Actualitate alea Jiului a fost ºi este catalogatã în continuare drept o zonã monoindustrialã. Unitãþile miniere Livezeni, Lupeni, Vulcan, Lonea din cadrul Companiei Naþionale a Huilei vor rãmâne singurele soluþii prin care cãrbunele, bun ca ºi putere kilocaloricã, va continua sã fie exploatat.

V

Într-un viitor nu tocmai îndepãrtat subteranul va ajunge o amintire ºi asta ca urmare a faptului cã din 2018, restul unitãþilor miniere sunt prevãzute a fi închise. Motivul? Cheltuielile de producþie suportate, ºi nu numai ele, sunt mult prea mari faþã de veniturile obþinute, astfel încât minele respective au devenit nerentabile. Este cunoscut faptul cã de-a lungul anilor, mai exact în perioada când erau subvenþionate de stat,

Mineritul, o ºansã pentru Valea Jiului minele din Valea Jiului deveniserã unele “sociale”, care aveau singurul rol de a menþine locurile de muncã ale minerilor pânã la ieºirea la pensie a personalului. Situaþia s-a schimbat, însã, cel puþin în ultimii doi ani, mai exact începând cu anul 2011, de când subvenþia pentru CNH a fost tãiatã, iar unele conduceri ale unitãþilor miniere, dar ºi minerii, au înþeles cã menþinerea locurilor de muncã depinde de cât de rentabili ºtiu sã devinã.

cheltuielilor la 1000 de lei producþie marfã pe primele cinci luni ale lui

2012 la 880,1 lei, în timp ce productivitatea muncii prevãzutã este de 342 de

tone/ persoanã. Dar, aceste aspecte sunt cel mai bine scoase în evidenþã în

graficele alãturate. De menþionat cã preþul la gigacalorie nu numai cã

nu a rãmas la valoarea de 65 de lei, dar a scãzut sub 60 de lei, (deºi din afarã

ina Vulcan, M un exemplu pentru mineritul din Valea Jiului Mina Vulcan este un exemplu a ceea ce înseamnã un minerit care poate sã fie profitabil într-o economie de piaþã. Aici s-a reuºit scãderea

Restricþie ºi nu prea pe Defileul Jiului e Defileul Jiului se menþine în continuare restricþia de tonaj a maºinilor cu masa mai mare de 30 de tone, însã, în realitate, adevãrul este cã unii ºoferii se încumetã chiar ºi aºa sã încalce legea ºi sã se aventureze pe drumul nesigur.

P

„Restricþia se referã la tonaj maºinã plus încãturã, în total de maxim 30 de tone. Practic, un TIR gol ar putea circula, dar

având în vedere cã este acoperit nu se ºtie dacã este încãcat sau nu, iar mulþi dintre ºoferi se riscã. În zona noastrã existã douã puncte unde partea dinspre Jiu este afectatã ºi care sunt semnalizate corespunzãtor. Am observat cã ºoferii respectã indicatoarele, acordã prioritate, dar sperãm sã nu se agraveze situaþia, întrucât pe zi ce trece, zona respectivã se deterioreazã tot mai mult”, ne-a declarat Petre Diaconescu, agent la Poliþia Rutierã Aninoasa.

s-a importat cãrbune ºi la un preþ ce depãºea 80 de lei pe gigacalorie), iar dacã va continua sã scadã nimeni ºi nimic nu va mai putea salva mineritul. Directorul minei Vulcan, Aurelian Enache susþine cã în viitor se poate creºte calitatea cãrbunelui sortat prin modernizarea staþiei de sortare claubare, fapt care va duce ºi la scãderea costului viitor la gigacalorie. “Având în vedere indicatorii tehnico-economici consider cã mina Vulcan îndeplineºte condiþiile necesare pentru continuarea activitãþii, fãrã accesare de subvenþie, cu condiþia ca preþul de livrare pe gigacalorie sã fie de 70 de lei. În aceste condiþii putem continua exploata la mina Vulcan prin acoperirea integralã a costurilor de producþie pânã în anul 2030”, a declarant directorul EM Vulcan, drd. ing. Aurelian Enache. Marius MITRACHE

Nu pot transforma bonurile de cãrbune în subvenþii la gaz metan inistrul M Economiei, Daniel Chiþoiu, le taie

orice speranþã pensionarilor din minerit care ar dori ca alocaþiile de cãrbune pe care osibil restricþii din cauza le primesc ºi acum de caniculei De altfel, pe unele drumuri din þarã s-au la CNH sã poatã fi instituit deja restricþii de circulaþie din cauza înlocuite, cu un alt sistem de bonuri, aºa caniculei, iar pe viitor, nu ar fi exclus ca acest lucru sã se facã ºi în Valea Jiului. încât sã poatã achita Aceste mãsuri se iau pe drumurile intens facturile la gaz.

P

circulate, în special de maºini de mare tonaj ºi în condiþii speciale, atunci când temperaturã urcã foarte mult. Astfel, pe unele porþiuni, din cauzã cã se încinge foarte tare, asfaltul se poate lipi de anvelope. (Luiza ANDRONACHE) ANDRONACHE)

Actualitate 9

Salariaþii ºi pensionarii din minerit au dreptul la unele facilitãþi, printre care ºi alocaþiile de cãrbune pentru uz casnic. Numai

cã mulþi dintre beneficiari se plâng cã nu mai au ce face cu bonurile de cãrbune, din cauzã cã societãþile de termoficare din Valea Jiului ºi-au restrâns mult activitatea, ori chiar au dat faliment, cum sunt cele din Uricani sau Petrila. În plus, mulþi dintre beneficiari locuiesc la bloc ºi se încãlzesc cu centrale pe gaz, aºa cã alocaþiile de cãrbune sunt inutile. Aceºtia ar dori ca alocaþiile de cãrbune sã fire înlocuite, în vederea transferãrii acestor facilitãþi cãtre distribuitorul de gaz

metan. Numai cã ministrul Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri, Daniel Chiþoiu, spune cã acest lucru este imposibil. „Pentru ridicarea raþiilor de cãrbune pentru pensionari, CNH – SA emite

bonuri de cãrbune care pot fi utilizate numai în scopul pentru care au fost emise, neputând fi asimilate noþiunii generale de bon valoric. Pe de altã parte, în HCM 1693/ 1957 în temeiul cãreia s-a prevãzut în

Contractul Colectiv de Muncã acordarea gratuitãþilor cãtre salariaþii CNH, se stipuleazã în mod expres acordarea în naturã a acestor drepturi”, a precizat ministrul Chiþoiu. Car men COSMAN

Spitalele de stat vor avea alt statut juridic, conform noii legi

roiectul noii legi a sãnãtãþii stabileºte printre altele statutul spitalelor, coplata, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate va fi înlocuitã de Autoritatea de Reglementare, iar contribuabilii vor trebui sã încheie contracte cu aºa-numitele societãþi mutuale non-profit sau cu asiguratori. Proiectul urmeazã sã fie supus dezbaterii publice, ministerul postându-l pe site la sfârºitul acestei sãptãmâni.

P

Ministrul Sãnãtãþii, Vasile Cepoi, a prezentat marþi proiectul în comisiile reunite de sãnãtate din Parlament ºi a afirmat cã noua lege prevede reorganizarea caselor de asigurãri de sãnãtate în 12 case regionale, faþã de cele 44 care funcþioneazã în prezent. “Reducerea numãrului de case de asigurãri are douã efecte pozitive. Primul este cã reducem nivelul structurilor administrative, al doilea cã reducem riscul politizãrii ºi creºtem eficienþa acordãrii serviciilor medicale, deoarece ºtim cã acordarea serviciilor medicale se centreazã în principal pe centrele universitare sau pe oraºele mari, care au structuri de asistenþã medicalã performante. (...) Fiind o coordonare regionalã, poþi sã eficientizezi acordarea serviciilor medicale spitaliceºti. Ca societãþi mutuale de asigurãri de sãnãtate”, a susþinut Cepoi, citat de Mediafax. Acesta a precizat cã statutul caselor de sãnãtãtate va fi de societãþi mutuale. Potrivit ministrului, prin noua lege se propune eliminarea taxei pe sãnãtate pentru angajatori, care sã constituie însã un fond de 2% din cheltuielile de personal. “Nivelul contribuþiei la sãnãtate rãmâne acelaºi, 5,5% pentru angajat, 5,2% pentru angajator. Existã ºi o propunere în care angajatorul sã nu mai plãteascã,

ºi 5,5% sã se plãteascã pe toate veniturile populaþiei”, a susþinut Cepoi. El a mai spus cã spitalele de stat vor avea un alt statut juridic ºi îºi vor putea plãti angajaþii în funcþie de performanþe. Proiectul de lege aduce noutãþi ºi în ceea ce priveºte coplata, care a fost schimbatã de mai multe ori. Potrivit noii legi coplata va fi o sumã fixã pe care orice asigurat o va plãti pentru avea acces la serviciile din pachetul de bazã, însã cât se va plãti ºi pentru ce servicii se va stabili ulterior. În noul proiect de lege privind reforma în sãnãtate, pe care Ministerul urmeazã sã-l punã pe site la sfârºitul sãptãmânii, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate va fi înlocuitã de Autoritatea de Reglementare, iar contribuabilii va trebui sã încheie contracte cu aºa-numitele societãþi mutuale non-profit sau cu asigurãtori, potrivit informaþiilor ZF. La rândul lor aceste societãþi vor încheia contracte cu furnizorii de sãnãtate. Nu este clar dacã statul se retrage complet, aºa cum era prevãzut în noul proiect de reformã care a fost lansat în dezbatere la începutul anului, sau este vorba de o reorganizare a actualelor case de asigurãri judeþene. Ileana FIRÞULESCU