Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 154
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 27 iunie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Descinderi în forþã în dosarul
“ªpagã la Universitatea Petr oºani”
Raport UNICEF
Copiii români fac tot mai mult sex la vârste fragede ara noastrã ocupã primul loc în Europa la naºterile cu mame minore • 17.460 de minore au devenit mame în ultima vreme • S-au înregistrat cazuri în care viaþa sexualã a început la 8-9 ani.
Þ
>>> PAGINA A 5-A
Monumente istorice redate circuitului
i românul poate fi neamþ în Colonia Petroºani. Reacþii neaºteptate la redarea circuitului a Cazinoului din Colonia Petroºani, Cazinou construit de nemþi, maghiari ºi fracezi în perioada 1923-1925.
ª
>>> PAGINILE 6-7
”Sãrãcie, sãrãcie/ Am îngenuncheat în faþa ta…” nii oameni îºi cântã necazul ºi la români aºa s-au nãscut doinele, dar ºi câtecele de petrecere/chef în mare vogã acum, în care se plânge… râzând...
U oliþiºtii ºi procurorii din Hunedoara sau demarat operaþiunea „ºpagã la Universitatea Petroºani”, dupã ce un student a reclamat faptul cã i s-a cerut mitã pentru a trece examenul. Vizat este profesorul Emil Biber, de la catedra de Management, Ingineria Mediului ºi Geologie, care ar fi pretins suma de 520 de lei.
P
PAGINA A 3-A
>>> PAGINILE 6-7
Mircea Moloþ, învestit oficial în funcþia de preºedinte al CJ Hunedoara edinþã festivã la Consiliul Judeþean Hunedoara unde marþi au fost învestiþi în funcþie noii consilieri din legislatura 2012 – 2016.
ª
>>> PAGINILE 8-9
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 27 iunie 2012
Locuri de muncã “afarã”, mai mult sau mai puþin legale n aceastã perioadã, la Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani existã mai multe oferte de “job-uri” în þãrile membre ale Uniunii Europene. Þãrile ºi locurile de
Î
muncã oferite sunt urmãtoarele: Austria – drujbist, Cipru – bucãtar, cosmetician ºi fizioterapeut, Danemarca – fermier, Germania – inginer proiectant ºi asistent medical sau Norvegia – inginer ºi sudor. “Pentru muncitorii calificaþi sau pentru cei cu studii superioare salariile sunt destul de atractive. Existã, însã, o problemã! La toate aceste oferte de locuri de muncã existã o cerinþã esenþialã, respec-
tiv cunoaºterea limbii din þara respectivã sau, mãcar, a unei limbi de circulaþie internaþionalã. Ori, la acest capitol, oamenii din Valea Jiului nu stau foarte bine. Din acest motiv, pentru locurile de muncã respective nu existã un numãr prea mare de solicitãri. Cei care se intereseazã despre ele sunt mulþi dar cei care pleacã sunt foarte puþini”, a precizat Judith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. Pe de altã parte, recent, au plecat la muncã în Germania circa 300 de persoane din Valea Jiului. Oamenii vor lucra în agriculturã, pe termen limitat – circa 2 luni de zile dar, cei 300 de “fermieri” nu au obþinut contracte prin agenþia localã. “Este vorba
despre, sã-i spunem, o afacere particularã. Mai exact, oamenii au plecat în Germania la muncã în agriculturã, acolo unde au mai fost ºi în urmã cu un an, doi, de zile ºi unde ºiau realizat unele legãturi. De la noi au avut nevoie doar de o adeverinþã potrivit cãreia se aflã, sau nu, în evidenþele agenþiei noastre. Probleme ar putea avea doar cei care sunt ºomeri indemnizaþi ºi nu ºi-au fãcut o cerere de întrerupere a acordãrii ajutorului de ºomaj”, a mai declarat Judith Babþan. La sfârºitul acestei sãptãmâni, în Valea Jiului, va fi organizatã o nouã Bursã a Locurilor de Muncã în Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. Mircea NISTOR
VÂNZÃRI
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Vânãtoarea de comori 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Lunetistul 3 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 La birou (s)
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Crime Inc. 12:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:00 Rãzboinicul (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Fosta mea iubire (r) 0:30 Crime Inc. (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) (r) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Lois ºi Clark (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Lois ºi Clark (s) 15:00 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV
20:30 Desperado 22:30 Þtirile Pro TV 23:00 Mesaje de dincolo
Prima TV 9:30 Erori reversibile (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)
15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:15
Înapoi, la noi doi Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort Bãieþi de bãieþi Trãsniþii
TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:30 Dãnutz S.R.L. 11:30 Dãnutz S.R.L. 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 13:25 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 14:00 Jurnalul TVR 14:30 EURO Þtiri 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 România olimpicã 2012 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:19 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã Ultimul episod 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 EURO Studio 21:35 Fotbal: Campionatul European 2012 23:45 EURO Studio 0:45 Mad Men
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 27 iunie 2012
Descinderi în forþã în dosarul
“ªpagã la Universitatea Petroºani” oliþiºtii ºi procurorii din Hunedoara sau demarat operaþiunea „ºpagã la Universitatea Petroºani”, dupã ce un student a reclamat faptul cã i s-a cerut mitã pentru a trece examenul. Vizat este profesorul Emil Biber, de la catedra de Management, Ingineria Mediului ºi Geologie, care ar fi pretins suma de 520 de lei.
P
O altã anchetã, de data aceasta din punct de vedere administrativ, îl vizeazã pe directorul Direcþiei
Administrative ºi de Investiþii din cadrul UPET, Dacian Ciodaru. ªi acesta s-a trezit cu oamenii legii
la uºã dis – de – dimineaþã. Descinderi fãrã precedent la Universitatea din Petroºani, unde procurorii ºi poliþiºtii de la Petroºani au rãscolit domiciliile, garajele sau birourile a doi reprezentanþi „de frunte” ai Universitãþii. Primul este profesorul Emil Biber, de la catedra de Management, Ingineria Mediului ºi Geologie, care este suspectat cã ar fi pretins de la un student din anul terminal suma de 520 de lei ca sã promoveze examenul la materia „Eficienþa investiþiilor” pe care acesta o predã. „S-a executat o percheziþie la domiciliul unui profesor, în urma unui denunþ prin care se reclama o posibilã luare
de mitã. Nu s-au gãsit banii. Ancheta se deruleazã de cãtre procurorii de la Parchetul de pe lângã tribunalul Hunedoara, cu sprijinul organelor de poliþie”, a declarat Adina Velescu, purtãtor de cuvânt al Parchetului. Pe de altã parte, profesorul susþine cã totul este o înscenare ºi cã nu a pretins sau primit nici un leu. „Nu a ºtiut studentul la examen ºi a dorit sã îl ajut, cã era în an terminal. ªi, la birou la mine, am fãcut probleme. În acest moment, a încercat sã îmi dea 520 de lei, pe care eu i-am refuzat. Poliþiºtii au venit sã ridice probe, dacã gãsesc probe cã aº fi luat mitã. Au ridicat fel ºi fel de documente de aici (n.r.
de la biroul din cadrul Universitãþii Petroºani)”, a declarat profesorul în cauzã. Spre deosebire de declaraþiile procurorilor, profesorul susþine cã întâlnirea a avut loc în biroul lui ºi nu la domiciliul sãu ºi cã suma a aflat-o ulterior, din cele spuse de student. Pe de altã parte, surse din rândul anchetatorilor spun cã existã indicii clare cum cã profesorul Emil Biber a pretins aceastã sumã de bani de la studentul care a ºi fãcut denunþul. Biber este cadru universitar din anul 1993.
iodaru se îneacã în mobilier?!
C
Nu a fost singura locaþie „vizitatã” de
poliþiºtii din Petroºani marþi dimineaþa. ªi directorul Direcþiei Administrative ºi Investiþii din cadrul Universitãþii Petroºani, Dacian Ciodaru, a fost cãlcat de oamenii legii. Poliþiºtii au descins atât la apartamentul acestuia, dar au percheziþionat ºi garajul acestuia. În acest caz vorbim despre un prejudiciu calculat pânã acum la circa 3 miliarde de lei ºi, conform surselor judiciare este vorba despre obiecte de mobilier achitate ºi nelivrate, care trebuiau sã ajungã la cãminele studenþeºti. La domiciliul lui Ciodaru poliþiºtii – care s-au autosesizat - au cãutat mobilierul care ar fi putut ajunge la el acasã. Reprezentanþii Universitãþii Petroºani confirmã existenþa celor douã aânchete penale distincte. „Este o anchetã pentru o acuzaþie de luare de mitã la Universitatea din Petroºani de cãtre un cadru didactic. Mai este o sesizare pe parte de administrativ, în care este vizat Dacian Ciodaru, cu privire la unele investiþii care s-au fãcut în cãminele studenþeºti când acesta era ºef Patrimoniu Studenþesc”, a declarat Prorectorul UPET, Marius Marcu. Car men COSMAN
Drumul spre Straja plin de gropi, aºteaptã banii promiºi de Udrea a cinci ani de la darea în folosinþã, drumul ce urcã în staþiunea montanã Straja din Valea Jiului aratã ca dupã bombardament. E plin de gropi ºi edilii încã aºteaptã banii promiºi de Elena Udrea anul trecut.
L
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera Modernizarea DJ 667A Lupeni – Straja s-a fãcut în anul 2007 ºi a costat aproximativ 4 milioane de euro, dintre care aproape 2 milioane de euro au venit din partea Uniunii Europene. Atunci a mai rãmas de „tras” doar stratul de uzurã, iar acum e plin de gropi ºi terasamentul s-a rupt în multe pãrþi. Banii pentru stratul de uzurã ar
trebui sã vinã prin programul de 10.000 de kilometri. Suma la care a fost evaluat proiectul este de 24.490.000 lei, iar pe lângã stratul de uzurã ce ar urma sã se toarne, constructorul va trebui mai execute ºi unele reparaþii, cum este consolidarea unor ziduri de sprijin. „ªtim cã e degradat, dar banii îi aºteptãm prin Programul Naþional de Dezvoltare a Infrastructurii de la Ministerul Dezvoltãrii. ªtiu cã anul trecut, Consiliul
Judeþean Hunedoara a alocat printr-o hotãrâre de consiliu 20 de miliarde de lei vechi, dar banii nu au mai ajuns aici, deoarece chiar atunci drumul judeþean a fost preluat prin acest program de cãtre Guvern. Noi ne punem mari speranþe în reabilitarea lui”, a declarat Gabriel Lungu, administrator public în municipiul Lupeni. Terasamentul s-a stricat aproape la fiecare kilometru ºi ºoferii care vor acum sã urce la
munte, fac slalom printre cratere. În plus, ºoseaua s-a rupt ºi pe laterale, iar o parte din vinã o au acum ºi cei care urcã în munte cu utilajele grele,care monteazã telegondola. Totuºi, edilii locali spun cã deja a avut loc licitaþia ºi spera ca lucrãrile de reabilitare sã înceapã în aceastã varã. În caz contrar, în sezonul de schi viitor, se va mai urca doar cu maºini de teren. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 27 iunie 2012
Elevii bolnavi au fost reprogramaþi in cauza unor probleme medicale, doi dintre elevii care urmau sã intre în focurile Examenului de Evaluare Naþionalã au fost nevoiþi sã-ºi amâne examenul. Cei doi au fost reprogramaþi pentru aceeaºi zi dar, dupã ce toþi ceilalþi colegi ai lor au ieºit din salã.
D
Ter moficarea a intrat în reabilitare ocietatea de termoficare S din Petroºani a demarat lucrãrile de reabilitare a reþelei în mai multe puncte din localitate. În primul rând, este vorba despre Cartierul Dimitrov, acolo unde reþeaua dateazã din anii 50, atunci când a demarat, cu ajutor sovietic, ridicarea respectivelor blocuri de locuinþe. Tot acolo urmeazã a fi racordatã la
termoficare ºi viitoarea catedralã ortodoxã. “Am început înlocuirea vechilor þevi ºi, în acelaºi timp, lucrãm ºi la introducerea reþelei de termoficare în clãdirile care vor aparþine catedralei ortodoxe din zonã”, a declarat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani. O altã zonã în care se lucreazã în prezent se aflã în Cartierul Colonie, aici urmând a fi modernizatã reþeaua care aduce apa caldã la sediul societãþii de termoficare dar ºi la ªcoala Generalã
Nr. 2. “Acolo, lucrãrile de înlocuire a vechii reþele, care mai dãdea rateuri, sunt aproape de finalizare”, a mai spus Ovidiu Munteanu. Tot în aceastã varã vor fi demarcate lucrãri de modernizare ºi în alte zone ale municipiului. Banii necesari pentru toate acestea vin de la bugetul local. În ceea ce priveºte furnizarea apei calde menajere, aceasta urmeazã a fi sistatã în luna iulie dar, deocamdatã, data exactã nu a fost fixatã. Mir cea NISTOR
“Dintre cei 243 de elevi înscriºi la centrul nostru de examinare, 2, datoritã unor probleme medicale, au intrat mai târziu în examen. Bineînþeles, în cazul lor, amânarea examenului a survenit dupã ce ne-au prezentat adeverinþele medicale nece-
Bolnavã psihic, gãsitã goalã în pãdure în Hunedoara tânãrã de 19 ani comuna hunedoreanã Pui a fost gãsitã goalã ºi foarte agitatã în pãdurea din apropierea casei. Jandarmii au gãsit-o, dupã ce rudele au anunþat autoritãþile.
O
Tânãra de doar 19 ani abia nãscuse ºi se pare cã a suferit o depresie pe acest fond. Rudele au dat-o dispãrutã luni, 25 iunie, în jurul orei 18.15. Atunci au plecat în cãutarea ei jandarmii hune-
doreni, care au fost solicitaþi de cãtre secþia 7 Poliþie Baru, pentru a participa la cãutarea unei tinere în vârstã de 19 ani. Oamenii legii ºtiau cã fata a plecat de acasã în jurul orei 13.00, de la domiciliul a din comuna Pui, satul Fizeºti. „La acþiunea de cãutare au participat efective din cadrul Secþiei Jandarmi Haþeg, efective ale poliþiei ºi cetãþeni de bunã credinþã, în vederea acoperirii unei zone cât mai întinse. În jurul orei 19.30, persoana dispãrutã a fost gãsitã
de cãtre o echipã mixtã, formatã din jandarmi ºi poliþiºti, la aproximativ 4 km. de localitate, într-o zonã împãduritã, fãrã haine pe ea, fãrã leziuni fizice, dar aflându-se în stare de agi-
taþie”, spune Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Tânãra a fost condusã la domiciliu, de unde a fost transportatã la spitalul Petroºani, de cãtre soþul acesteia, pentru îngrijiri
sare ºi dupã ce am solicitat acordul Inspectoratului ªcolar Judeþean”, a precizat Elena Gîrjob, director ªcoala generalã “I. G. Duca” Petroºani. Elevii care au terminat clasa a VIIIa au intrat luni în examen. Este vorba despre prima probã a Examenului de Evaluare Naþionalã, cea la limba ºi literatura românã. Printre subiectele pe care le-au avut de rezolvat copiii s-a numãrat ºi unul referitor la volumul 2 al operei “Cireºarii”, semnatã de Constantin Chiriþã. În Petroºani funcþioneazã 2 centre de examen. Unul este amplasat în sediul ªcolii Generale Nr. 7 iar celãlalt la sediul vechi al ªcolii Generale “I. G. Duca”. “La noi, examenul s-a derulat în cele mai bune condiþii ºi nu au fost înregistrate probleme deosebite, în afara celor doi copii care au fost reprogramaþi pe motive medicale. Sper ca toþi elevii noºtri sã treacã peste acest examen cu bine ºi sã ajungã la liceul unde doresc sã-ºi continue cursurile”, a mai spus Elena Gîrjob. Examenul de Evaluare Naþionalã va continua, astãzi, cu proba la limba ºi literatura maternã. Ultima probã, cea la matematicã, este programatã pentru miercuri, 27 iunie. Mir cea NISTOR
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 27 iunie 2012 ara noastrã ocupã primul loc în Europa la naºterile cu mame minore • 17.460 de minore au devenit mame în ultima vreme • S-au înregistrat cazuri în care viaþa sexualã a început la 8-9 ani
Þ
România este singura þarã europenã în care tot mai multe minore devin mame, acest numãr fiind în continuã creºtere de la an la an. Potrivit unui raport UNICEF, preluat de Ziuanews.ro, þara noastrã este pe primul loc în Europa în privinþa copiilor care au la rândul lor copii. Statisticile realizate în baza datelor furnizate de spitale au relatat faptul cã 17.460 de minore au devenit mame în ultimul timp, cele mai multe naºteri înregistrându-se în anul 2011. În acest clasament, România este urmatã de Polonia, Rusia (partea europeanã), Ungaria, Croaþia, Italia, Serbia, Germania, Franþa, Marea Britanie, Spania, tãrile nordice, pe ultimul loc situându-se Albania.
ex imediat dupã cei ºapte ani de-acasã!
S
În acelaºi timp, în rândul minorilor, viaþa sexualã începe de la vârste din ce în ce mai mici. În acelaºi raport, citat de Ziuanews.ro se aratã cã s-au gãsit cazuri, în special în rândul rromilor când viata sexualã a
M
Raport UNICEF
Copiii români fac tot mai mult sex la vârste fragede L
început la 8-9 ani, în cazul copiilor de sex feminin, ºi 11-12 ani pentru bãieþi. Ceea ce este o performanþã pentru Europa. În alte þãri, aceastã cifrã abia dacã se situeazã la 12-13 ani, ca medie, caz întâlnit în Ungaria, urmatã de Suedia, unde vârsta medie a fetelor care încep experienþele sexuale este la 13-14 ani. În Germania, fetele îºi pierd virginiatea la 14-15 ani, la fel ca în Franþa, Italia, Marea Britanie. Bulgãroaicele sunt cele mai pudice, devin femei la 17-18 ani. În Albania e cea mai ridicatã medie, ºi din punct de vedere religios, la 19-20 ani.
a þarã, sexul la minori e ca mâncarea
De asemenea, statisticile aratã cã în mediul rural românesc, viaþa sexualã începe de regulã la 11-12 ani pentru fete ºi 12-14 ani pentru bãieþi, raportul considerând cã acest fapt se datoreazã penetrãrii pornografiei în astfel de medii, ziarelor ºi revistelor de scandal, rãspândirii mijloacelor de contracepþie, dar ºi familiilor dezorganizate, sau fãrã inhibiþii ºi preocupãri în aceastã privinþa. În mediul urban, fetele îºi încep aventurile sexuale la 15-16 ani, iar bãieþii la o medie de 16-18 ani, considerându-se cã în acest caz impactul Internetului, cu toata pornografia aferentã, este inhibat de o mai bunã documentare în rândul fetelor, dar ºi de teama de pãrinþi.
T
elenovelã la 12 ani
Pe lângã cazurile semnalate în presã de-alungul timpului, cel mai recent exemplu este cel al unei fete din Argeº, care a debutat în sex la vârsta de 11 ani, iar la 12 ani a rãmas gravidã. Ea a nãscut la 13 ani, dupã o aven-
turã tumultoasã. Fata este din comuna Stolnici ºi a trãit o veritabilã telenovelã de dragoste cu Alexandru Mihai Constantin, un tânãr de 18 ani din comuna sa. Cei doi chiar au locuit împreunã o perioadã de timp, dupã ce fata, elevã la ºcoala din sat, a fugit de acasã. El îºi dorea o familie cu minora, dar mama acesteia s-a împotrivit ºi l-a reclamat la poliþie. Dupã consumarea cercetãrilor, el a fost trimis în judecatã sub acuzarea de act sexual cu o minorã. La audieri, Alexandru Mihai Constantin ºi-a recunoscut fapta ºi a declarat cã regretã ceea ce a fãcut, dar cã pe ei îi leagã o frumoasã poveste de iubire. Tânãrul a recunoscut copilul cãruia fata de 13 ani i-a dat naºtere ºi intenþionezã sã se cãsãtoreascã în curând cu minora. Contrar legislaþiei occidentale, cea româneascã nu-l absolvã de vinã nici în cazul în care o ia de nevastã pe minorã, asta presupunând cã fata ar avea 16 ani, cât permite legea în cazul cununiei ºi numai cu acordul pãrinþilor. Singurul caz acceptat de sex cu o minorã este numai în cazul în care fata este cãsãtoritã deja ºi a depãºit 16 ani.
amã la 11 ani, gravidã de la 10
Recordul pe 2012 s-a înregistrat în luna aprilie, când minorã de 11 ani a nãscut într-o maternitate privatã din municipiul Constanþa, un bãieþel de 3,08 kilograme care a primit nota 9 la naºtere. Naºterea a avut loc prin cezarianã. Minora a rãmas însãrcinatã cu un tânãr de 21 de ani, care, dupã ce în luna ianuarie a fost reclamat la Poliþie de mama copilei, a fost arestat preventiv, fiind trimis în judecatã pentru comiterea infracþiunii de viol, faptã pentru care riscã între 10 ºi 25 de ani de închisoare. Conform procurorilor Parchetului de pe lângã Tribunalul Constanþa, în perioada martie - octombrie 2011, tânãrul a întreþinut în repetate rânduri relaþii sexuale cu minora, profitând de imposibilitatea acesteia de a-ºi exprima voinþa. Inculpatul este din Botoºani iar victima este sora unui prieten al lui, din localitatea constãnþeanã Sãcele, la care a stat câteva luni, anul trecut. Bãrbatul a susþinut cã o iubeºte pe fatã ºi cã doreºte sã o ia de soþie. Ca ºi în acest caz, raportul UNICEF atenþioneazã cã ºi cele mai multe cazuri de viol în care sunt implicate minore se înregistreazã tot în România, mai ales în rândul comunitãþii rrome. Þara noastrã este urmatã de Ungaria, Polonia, Rusia, Italia, Spania, Franþa, Germania, pe ultimul loc fiind vorba tot de Albania. Recordul consemnat e al unei mame de etnie rromã din judeþul Cãlãraºi care a devenit mamã la 10 ani, dupã ce a rãmas însãrcinatã la nouã ani, de pe urma unui viol, autorul fiind unchiul victimei, în vârsta de 16 ani, care la rândul lui este nepotul bulibaºei local. Legea þigãneascã nu l-a sancþionat însã pe tânãr, dar cazul se judecã la tribunal dupã ce douã organizaþii pentru protecþia minorilor au fãcut plângere la poliþie, dosarul ajungând apoi pe rolul instanþei locale. Sursa Ziuanews.ro Ziuanews.ro
Senatul a aprobat contractul cu BEI pentru Termocentrala Paroºeni ermocentrala T Paroºeni va putea în scurt timp sã demareze programul de mediu privind reducerea gradului de poluare. Senatul a aprobat, ieri, proiectul de ratificare a contractului dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii pentru finanþarea Proiectului „Centrala electricã Paroºeni”, în valoare de 32.650.000 euro, care vizeazã
realizarea unor investiþii în acest sens. Proiectul de ratificare a contractului a fost aprobat
de Senat cu unanimitate de voturi, în calitate de camerã decizionalã. Conform acordului de
finanþare, proiectul va fi finanþat, în pãrþi egale, de Guvernul României ºi Banca Europeanã de Investiþii (BEI), valoarea totalã netã a proiectului cifrându-se la 65.300.000 euro, iar contractul a fost semnat la Bucureºti la finele anului trecut. Conform programului aprobat, SE Paroºeni va implementa un program investiþional pe partea de mediu care sã permitã funcþionarea centralei în condiþii de siguranþã ºi cu respectarea legislaþiei
europene în domeniu. Investiþiile constau în montarea unei instalaþii de desulfurare a gazelor arse ºi a unui sistem pentru colectarea, transportul ºi depozitarea cenuºii ºi zgurii cu scopul de reduce semnificativ emisiile de SO2, precum
ºi gradul de poluare generat de gestiunea curentã a cenuºii ºi deºeurilor de ardere pentru a fi în conformitate cu legislaþia UE privind instalaþiile mari de ardere ºi de depozitare a deºeurilor. Car men COSMAN
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 27 iunie 2012
6 Actualitate
toresc s-au perindat în perioada interbelicã, ºi dupã,
i românul poate fi neamþ în Colonia Petroºani. Reacþii neaºteptate la redarea circuitului a Cazinoului din Colonia Petroºani, Cazinou construit de nemþi, maghiari ºi fracezi în perioada 1923-1925. Investiþia ridicã cota Petroºaniului ºi poate aduce bani frumoºi la bugetul local. Pe lângã restaurantul exclusivist, urmeazã deschiderea cazinoului propriu-zis.
ª
Conform site-ului Direcþiei Judeþene pentru Culturã ºi Culte Hunedoara, actualizat în data de 4 aprilie 2012, Colonia Petroºaniului este monument istoric cu Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): HD-II-a-B-03406, sub titulatura de ”Cartierul de locuinþe muncitoreºti „Colonia” din municipiul
Monumente istorice redate circuitului Petroºani, între Str. Jiul de Est, Cãrbunelui, linia de cale feratã ºi Str. Vlad Þepeº”. Cartierul muncitoresc „Colonie” a apãrut spre sfârºitul secolului al XIX-lea o datã cu dezvoltarea indus-
triei miniere în zonã. Locuitorii cartierului erau angajaþii Societatii Miniere Anonime ºi au rãmas, majoritatea, pânã în prezent.
L
ocul ”trecutelor iubiri”
În colonie funcþionau o baie comunalã, un cazinou ºi Sindicatul Minier, dar ºi infrastructura aferentã. Cei mai în vârstã povestesc cã aici funcþiona un magazin denumit “Consum”, de unde locuitorii îºi fãceau cumparaturile care erau transportate direct la poarta casei cu ajutorul vagoneþilor pentru care au fost amenajate linii ferate pe care, tot cu vagoneþii, se aducea direct la casele minerilor raþia de cãrbuni de
nii oameni îºi cântã necazul ºi la români aºa s-au nãscut doinele, dar ºi câtecele de petrecere/chef în mare vogã acum, în care se plânge… râzând: ”Sãrãcie, sãrãcie/ Nu credeam cã eºti atât de grea/ M-ai
U
Actualitate 7
care aceºtia beneficiau atunci de la Societatea Minierã Anonimã, cu capital privat al maghiarilor, nemþilor ºi francezilor, care s-au asociat. Colonia a fost inclusã, dupã anul 1990, pe Lista Monumentelor Istorice. Cartierul este clasificat drept “zona pietonalã istoricã” unde cândva era loc de promenadã ºi unde s-au consumat multe iubiri. Teoretic, statut de monument istoric al zonei impiedicã proprietarii caselor sã modifice faþadele clãdirilor fãrã acceptul Direcþiei Judeþene pentru Culturã ºi al ministerului de resort. Dintre cele douã clãdiri ale Coloniei Petroºani, clasificate individual ca fiind
Monumente Istorice, Cazinoul Muncitoresc ºi Baia Comunalã, a mai rãmas doar Cazinoul. Între anii 19231925
Societatea Anonima Românã Petroºani construieºte în Colonia de Jos
numeroase trupe de teatru. În 1949, titulatura oficialã a instituþiei se schimbã în Teatrul de stat “Valea Jiului” Petroºani. În mai 1981, Teatrul de stat “Valea Jiului” se mutã în actualul sediu (construit în 1905 ºi el monument istoric).
olonia, precum centrul vechi al Bucureºtiului?
C
Cazinoul muncitoresc din Petroºani. Pe scena acestui cazinou munci-
Surpriza plãcutã a venit la mijlocul lunii iunie, când a fost inaugurat Cazinoul total refãcut cu atenþie de detaliu arhitectonic, dupã ce nimeni nu mai spera având în vedere cã imobilul se degradase îngrijorãtor. Un restaurant exclusivist, aºa cum era Cazinoul pe vremuri, a fost inaugurat datoritã unor oameni de afaceri - ºi nu sunt mulþi la umãr care investesc în Valea Jiului, de aceea sunt preþioºi -, care au îmbinat utilul cu
redarea Petroºaniului a unui monument. Reacþiile au fost neaºteptate, unii tineri care au pãrãsit Valea Jiului plecând în
þãri strãine, întrebau insistent pe reþele de socializare dacã nu glumim, dacã acest lucru chiar existã. ”Sigur e în Colonie? Îmi pierdusem orice speranþã cã în Vale se va mai face ceva. Aratã super! Este comparabil cu ceea ce existã aici” – a spus entuziasmat Ionut Sãmãreanu, aflat pe tãrâmul bãtrânului Albion. Alþii, la fel de entuziasmaþi, au sugerat cã ar fi minunat ca în Colonie, cu puþinã imaginaþie, sã se dezvolte o zonã precum în centrul vechi al Bucureºtiului ºi cã aceastã ”perlã”, ce sclipeºte acum în noroiul Coloniei, sã fie startul pentru alte ºi alte investiþii. Neau explicat chiar cã în Colonia Petroºani mai existã un monument istoric, respectiv clãdirea fostului sediul al Sindicatului Minier din Petroºani, aflat pe str.
Cuza Vodã, nr.6, cu Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): HD-II-m-B-03410, ºi unde în prezent funcþioneazã Cantina Socialã. Un spaþiu generos este alocat de site-ul ”Viaþa ºi arta”, unde blogerul pare la rândul sãu plãcut impresionat de investiþie, numind-o ”Revelaþie în Colonia Petroºani”. Directorul noului restaurant din Colonia Petroºani este Sorin Avramescu, iar oamenii de afaceri, care nu ºi-au dus investiþiile prin alte pãrþi, sunt Adrian Gãrdean, Doru Tamaº ºi Alin Simota. Pasul doi în investiþia respectivã este ºi redarea cazinoului propriu zis. Sala alãturatã luxosului restaurant, unde a funcþionat cândva cazinoul, va fi amenajatã în acelaºi scop pentru care-i poartã titulatura. Având în vedere cã zona turisticã este în plinã construcþie, acest loc poate aduce bani frumoºi ºi Primãriei Petroºani prin impozitele frumuºele pe asemenea activitãþi, prin afluxul oamenilor cu bani, care se relaxeazã pe oriunde altundeva, dar în Valea Jiului nu. Ar putea sã înceapã! Aceiaºi oameni de afaceri au îmbunãtãþit serviciile ºi la Cabana Rusu, unde au construit un cort permanent cu 300-400 de locuri, cu amenajãrile aferente. La mai mare! Cã oricum, nu le pot lua cu ei pe lumea cealaltã. Ileana FIRÞULESCU
”Sãrãcie, sãrãcie/ Am îngenuncheat în faþa ta…” adus la nebunie/ Am înghenucheat în faþa ta/ Obosit de disperare/ Nu ºtiu, Doamne, mâine ce-o mai fi/ Inima din piept mã doare/ Cã n-am, Doamne, pâine la copii…
Un tânãr de 18 ani, spunea mamei sale – care îl crescuse singurã ºi pe el ºi pe sora sa –, ”sã nu afle nimeni cã suntem sãraci, cã pânã acum am reuºit sã nu se vadã asta”. ªi câþi tineri, câte familii nu-ºi ascund, cu demnitate, umilinþa pe care þi-o dã sãrãcia… De la spusele tânãrului s-au scurs ceva ani, iar aceastã blestematã sãrãcie s-a adâncit în România.
umãtate din poporul român este sãrac
J
În anul 2012, aproape jumãtate dintre români au
atins pragul sãrãciei, ceea ce înseamnã dublu decât în anul 2005, când þara noastrã se plasa în media riscului de sãrãcie, respectiv pe la 24%. Între timp, pensionarii ºi disponibilizaþi din diverse sectoare de activitate au îngroºat rândurile celor umiliþi, sãrãciþi de o economie în declin, de aºa-zisa crizã ºi de decizii politice nefericite. Pe datele ultimului recensãmânt, Blocul Naþional Sindical a fãcut un studiu din care reiese cã aproximativ 46% dintre români, 8,89 milioane de persoane, sunt în pragul sãrãciei, astfel România se situeazã pe locul întâi în Europa în privinþa riscului de sãrãcie. Media acestui risc la nivel european este la
jumãtate - 23%. Gradul de ocupare a forþei de muncã era în 2007 de 64,4%, iar în 2011 acesta a scãzut la 62,8%. UE sperã ca gradul de ocupare a forþei de muncã pentru persoane cu vârste cuprinse între 20 ºi 64 de ani sã fie pânã în 2020 de 75%. Estimãrile românilor sunt însã ceva mai potolite, de doar 70%. Abandonul ºcolar este o consecinþã a acestei sãrãcii, iar UE sperã ca pânã în 2020 cota sã scadã pânã la 10% în cadrul Uniunii, dar þãri ca România o trage în jos, pentru cã la noi rata pãrãsirii timpurii a sistemului de învãþãmânt este în continuã creºtere. România estimeazã cã în 2020 abandonul ºcolar
va fi doar de 11,3%, o þintã optimistã având în vedere cã anul trecut rata acestuia a crescut la 17,5%, faþã de 13,9% cât era în 2007.
C
e face sãrãcia din OM
Sãrãcia a schimbat destine, a distrus personalitãþi ºi a stins speranþe. Un exemplu cutremurãtor este al unui fost electrician de la mina Livezeni. Un om extraordinar, care fremãta de energie ºi care era mereu senin. Citea mult, picta, iubea automobilismul ºi era înebunit de pescuit – care îl inspira ºi îi dãdea rãgaz sã se evalueze, dupã cum spunea chiar el –, avea talent oratoric ºi o logicã de invidiat.
Avea doi bãieþi, de 10 ºi 13 ani, de la care avea mari pretenþii, era un tatã exigent, care mereu spunea „pentru cã îi iubesc prea mult sunt atât de aspru cu ei”. Dar a venit un accident, apoi disponibilizarea. Dupã care necazurile au continuat. Soþia s-a îmbolnãvit de o boalã grea, care i-a înghiþit toate rezervele financiare ºi mult peste. Nu l-am mai întâlnit vreo doi ani, iar telefonul sãu repeta de fiecare datã: numãrul format este nealocat. Într-o documentare despre sãrãcie, am dat peste el. Sãpa în coasta unui deal de dincolo de Gara Livezeni. Scotea fier vechi pentru a-l vinde. Nu mai avea cu ce-ºi hrãni copiii. Soþia murise…
Iniþial a pãrut cã vrea s-o ia la fugã, apoi ºi-a îndreptat spatele ºi fãrã sã fie întrebat, a spus: „viaþa ne supune la cele mai ale dracu teste. Uneori cred cã îºi bate joc de mine pentru cã m-a secãtuit pe dinãun-
tru. Am un loc de muncã, dar cei 750 de lei sunt imposibil de puþini pentru a-mi creºte bãieþii”. Era de nerecunoscut. Era bãtrân, slab ºi adus de spate, iar privirea semeaþã, cândva, se tranformase în tristeþe
adâncã pe care încerca s-o ascundã uitându-se doar în pâmânt. Acea continã frãmântare a mâinilor murdare de pãmânt ºi de ruginã era umilinþa... Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 27 iunie 2012
6 Actualitate
toresc s-au perindat în perioada interbelicã, ºi dupã,
i românul poate fi neamþ în Colonia Petroºani. Reacþii neaºteptate la redarea circuitului a Cazinoului din Colonia Petroºani, Cazinou construit de nemþi, maghiari ºi fracezi în perioada 1923-1925. Investiþia ridicã cota Petroºaniului ºi poate aduce bani frumoºi la bugetul local. Pe lângã restaurantul exclusivist, urmeazã deschiderea cazinoului propriu-zis.
ª
Conform site-ului Direcþiei Judeþene pentru Culturã ºi Culte Hunedoara, actualizat în data de 4 aprilie 2012, Colonia Petroºaniului este monument istoric cu Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): HD-II-a-B-03406, sub titulatura de ”Cartierul de locuinþe muncitoreºti „Colonia” din municipiul
Monumente istorice redate circuitului Petroºani, între Str. Jiul de Est, Cãrbunelui, linia de cale feratã ºi Str. Vlad Þepeº”. Cartierul muncitoresc „Colonie” a apãrut spre sfârºitul secolului al XIX-lea o datã cu dezvoltarea indus-
triei miniere în zonã. Locuitorii cartierului erau angajaþii Societatii Miniere Anonime ºi au rãmas, majoritatea, pânã în prezent.
L
ocul ”trecutelor iubiri”
În colonie funcþionau o baie comunalã, un cazinou ºi Sindicatul Minier, dar ºi infrastructura aferentã. Cei mai în vârstã povestesc cã aici funcþiona un magazin denumit “Consum”, de unde locuitorii îºi fãceau cumparaturile care erau transportate direct la poarta casei cu ajutorul vagoneþilor pentru care au fost amenajate linii ferate pe care, tot cu vagoneþii, se aducea direct la casele minerilor raþia de cãrbuni de
nii oameni îºi cântã necazul ºi la români aºa s-au nãscut doinele, dar ºi câtecele de petrecere/chef în mare vogã acum, în care se plânge… râzând: ”Sãrãcie, sãrãcie/ Nu credeam cã eºti atât de grea/ M-ai
U
Actualitate 7
care aceºtia beneficiau atunci de la Societatea Minierã Anonimã, cu capital privat al maghiarilor, nemþilor ºi francezilor, care s-au asociat. Colonia a fost inclusã, dupã anul 1990, pe Lista Monumentelor Istorice. Cartierul este clasificat drept “zona pietonalã istoricã” unde cândva era loc de promenadã ºi unde s-au consumat multe iubiri. Teoretic, statut de monument istoric al zonei impiedicã proprietarii caselor sã modifice faþadele clãdirilor fãrã acceptul Direcþiei Judeþene pentru Culturã ºi al ministerului de resort. Dintre cele douã clãdiri ale Coloniei Petroºani, clasificate individual ca fiind
Monumente Istorice, Cazinoul Muncitoresc ºi Baia Comunalã, a mai rãmas doar Cazinoul. Între anii 19231925
Societatea Anonima Românã Petroºani construieºte în Colonia de Jos
numeroase trupe de teatru. În 1949, titulatura oficialã a instituþiei se schimbã în Teatrul de stat “Valea Jiului” Petroºani. În mai 1981, Teatrul de stat “Valea Jiului” se mutã în actualul sediu (construit în 1905 ºi el monument istoric).
olonia, precum centrul vechi al Bucureºtiului?
C
Cazinoul muncitoresc din Petroºani. Pe scena acestui cazinou munci-
Surpriza plãcutã a venit la mijlocul lunii iunie, când a fost inaugurat Cazinoul total refãcut cu atenþie de detaliu arhitectonic, dupã ce nimeni nu mai spera având în vedere cã imobilul se degradase îngrijorãtor. Un restaurant exclusivist, aºa cum era Cazinoul pe vremuri, a fost inaugurat datoritã unor oameni de afaceri - ºi nu sunt mulþi la umãr care investesc în Valea Jiului, de aceea sunt preþioºi -, care au îmbinat utilul cu
redarea Petroºaniului a unui monument. Reacþiile au fost neaºteptate, unii tineri care au pãrãsit Valea Jiului plecând în
þãri strãine, întrebau insistent pe reþele de socializare dacã nu glumim, dacã acest lucru chiar existã. ”Sigur e în Colonie? Îmi pierdusem orice speranþã cã în Vale se va mai face ceva. Aratã super! Este comparabil cu ceea ce existã aici” – a spus entuziasmat Ionut Sãmãreanu, aflat pe tãrâmul bãtrânului Albion. Alþii, la fel de entuziasmaþi, au sugerat cã ar fi minunat ca în Colonie, cu puþinã imaginaþie, sã se dezvolte o zonã precum în centrul vechi al Bucureºtiului ºi cã aceastã ”perlã”, ce sclipeºte acum în noroiul Coloniei, sã fie startul pentru alte ºi alte investiþii. Neau explicat chiar cã în Colonia Petroºani mai existã un monument istoric, respectiv clãdirea fostului sediul al Sindicatului Minier din Petroºani, aflat pe str.
Cuza Vodã, nr.6, cu Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): HD-II-m-B-03410, ºi unde în prezent funcþioneazã Cantina Socialã. Un spaþiu generos este alocat de site-ul ”Viaþa ºi arta”, unde blogerul pare la rândul sãu plãcut impresionat de investiþie, numind-o ”Revelaþie în Colonia Petroºani”. Directorul noului restaurant din Colonia Petroºani este Sorin Avramescu, iar oamenii de afaceri, care nu ºi-au dus investiþiile prin alte pãrþi, sunt Adrian Gãrdean, Doru Tamaº ºi Alin Simota. Pasul doi în investiþia respectivã este ºi redarea cazinoului propriu zis. Sala alãturatã luxosului restaurant, unde a funcþionat cândva cazinoul, va fi amenajatã în acelaºi scop pentru care-i poartã titulatura. Având în vedere cã zona turisticã este în plinã construcþie, acest loc poate aduce bani frumoºi ºi Primãriei Petroºani prin impozitele frumuºele pe asemenea activitãþi, prin afluxul oamenilor cu bani, care se relaxeazã pe oriunde altundeva, dar în Valea Jiului nu. Ar putea sã înceapã! Aceiaºi oameni de afaceri au îmbunãtãþit serviciile ºi la Cabana Rusu, unde au construit un cort permanent cu 300-400 de locuri, cu amenajãrile aferente. La mai mare! Cã oricum, nu le pot lua cu ei pe lumea cealaltã. Ileana FIRÞULESCU
”Sãrãcie, sãrãcie/ Am îngenuncheat în faþa ta…” adus la nebunie/ Am înghenucheat în faþa ta/ Obosit de disperare/ Nu ºtiu, Doamne, mâine ce-o mai fi/ Inima din piept mã doare/ Cã n-am, Doamne, pâine la copii…
Un tânãr de 18 ani, spunea mamei sale – care îl crescuse singurã ºi pe el ºi pe sora sa –, ”sã nu afle nimeni cã suntem sãraci, cã pânã acum am reuºit sã nu se vadã asta”. ªi câþi tineri, câte familii nu-ºi ascund, cu demnitate, umilinþa pe care þi-o dã sãrãcia… De la spusele tânãrului s-au scurs ceva ani, iar aceastã blestematã sãrãcie s-a adâncit în România.
umãtate din poporul român este sãrac
J
În anul 2012, aproape jumãtate dintre români au
atins pragul sãrãciei, ceea ce înseamnã dublu decât în anul 2005, când þara noastrã se plasa în media riscului de sãrãcie, respectiv pe la 24%. Între timp, pensionarii ºi disponibilizaþi din diverse sectoare de activitate au îngroºat rândurile celor umiliþi, sãrãciþi de o economie în declin, de aºa-zisa crizã ºi de decizii politice nefericite. Pe datele ultimului recensãmânt, Blocul Naþional Sindical a fãcut un studiu din care reiese cã aproximativ 46% dintre români, 8,89 milioane de persoane, sunt în pragul sãrãciei, astfel România se situeazã pe locul întâi în Europa în privinþa riscului de sãrãcie. Media acestui risc la nivel european este la
jumãtate - 23%. Gradul de ocupare a forþei de muncã era în 2007 de 64,4%, iar în 2011 acesta a scãzut la 62,8%. UE sperã ca gradul de ocupare a forþei de muncã pentru persoane cu vârste cuprinse între 20 ºi 64 de ani sã fie pânã în 2020 de 75%. Estimãrile românilor sunt însã ceva mai potolite, de doar 70%. Abandonul ºcolar este o consecinþã a acestei sãrãcii, iar UE sperã ca pânã în 2020 cota sã scadã pânã la 10% în cadrul Uniunii, dar þãri ca România o trage în jos, pentru cã la noi rata pãrãsirii timpurii a sistemului de învãþãmânt este în continuã creºtere. România estimeazã cã în 2020 abandonul ºcolar
va fi doar de 11,3%, o þintã optimistã având în vedere cã anul trecut rata acestuia a crescut la 17,5%, faþã de 13,9% cât era în 2007.
C
e face sãrãcia din OM
Sãrãcia a schimbat destine, a distrus personalitãþi ºi a stins speranþe. Un exemplu cutremurãtor este al unui fost electrician de la mina Livezeni. Un om extraordinar, care fremãta de energie ºi care era mereu senin. Citea mult, picta, iubea automobilismul ºi era înebunit de pescuit – care îl inspira ºi îi dãdea rãgaz sã se evalueze, dupã cum spunea chiar el –, avea talent oratoric ºi o logicã de invidiat.
Avea doi bãieþi, de 10 ºi 13 ani, de la care avea mari pretenþii, era un tatã exigent, care mereu spunea „pentru cã îi iubesc prea mult sunt atât de aspru cu ei”. Dar a venit un accident, apoi disponibilizarea. Dupã care necazurile au continuat. Soþia s-a îmbolnãvit de o boalã grea, care i-a înghiþit toate rezervele financiare ºi mult peste. Nu l-am mai întâlnit vreo doi ani, iar telefonul sãu repeta de fiecare datã: numãrul format este nealocat. Într-o documentare despre sãrãcie, am dat peste el. Sãpa în coasta unui deal de dincolo de Gara Livezeni. Scotea fier vechi pentru a-l vinde. Nu mai avea cu ce-ºi hrãni copiii. Soþia murise…
Iniþial a pãrut cã vrea s-o ia la fugã, apoi ºi-a îndreptat spatele ºi fãrã sã fie întrebat, a spus: „viaþa ne supune la cele mai ale dracu teste. Uneori cred cã îºi bate joc de mine pentru cã m-a secãtuit pe dinãun-
tru. Am un loc de muncã, dar cei 750 de lei sunt imposibil de puþini pentru a-mi creºte bãieþii”. Era de nerecunoscut. Era bãtrân, slab ºi adus de spate, iar privirea semeaþã, cândva, se tranformase în tristeþe
adâncã pe care încerca s-o ascundã uitându-se doar în pâmânt. Acea continã frãmântare a mâinilor murdare de pãmânt ºi de ruginã era umilinþa... Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27iunie 2012
8 Actualitate edinþã festivã la ª Consiliul Judeþean Hunedoara
genþiile de turism din Valea Jiului au pregãtite pentru aceastã varã o serie de oferte turistice externe foarte interesante.
A
unde marþi au fost învestiþi în funcþie noii consilieri din legislatura 2012 – 2016. Cu aceastã ocazie, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a fost învesti oficial, în funcþie ºi au fost aleºi cei doi vicepreºedinþi. Fãrã nicio suprizã, Ioan Rus (PSD) ºi Tiberiu Balint (PNL) sunt noii vicepreºedinþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara. Rus a fost desemnat cu 27 de voturi pentru ºi 5 împotrivã, iar Balint a avut 26 de voturi favorabile ºi 6 împotrivã. La ºedinþa de marþi, preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a fost învestit oficial în funcþie, dupã ce a câºtigat alegerile din 10 iunie. Învestirea în funcþie a preºedintelui CJ Hunedoara a avut loc în prezenþa preºedin-
Mircea Moloþ, învestit oficial în funcþia de preºedinte al CJ Hunedoara telui Tribunalului Hunedoara, Livia Sturza, a prefectului Sorin Vasilescu ºi a episcopului Devei ºi Hunedoarei PS Gurie. „Vreau sã-i asigur pe toþi care m-au votat, dar ºi pe cei care nu m-au votat, cã nu mã voi abate de la direcþiile pe care le-am stabilit în toþi aceºti ani. Vom avea proiecte prioritare, cum sunt investiþiile în sãnãtate,
pentru populaþia judeþului. De asemenea, vom continua proiecte începute în mandatul trecut, dar vom da startul ºi pentru altele noi”, a declarat preºedintele CJ Hunedoara. Unul dintre proiectele importante avute în vedere se referã la rezolvarea problemei câinilor fãrã stãpân în judeþul Hunedoara, astfel încât peste
doi ani de zile aceºtia sã nu mai reprezinte un pericol pentru oameni. De asemenea, Moloþ a vorbit ºi despre proiectele privind protecþia ºi asigurarea unui mediu curat, continuarea programelor de introducere a apei potabile ºi a canalizãrii, dar ºi a celor de reabilitare a infrastructurii rutiere în localitãþile judeþului. „În mandatul trecut,
judeþul Hunedoara s-a situat pe locul al doilea, în þarã, în ceea ce priveºte atragerea fondurilor europene nerambursabile. Este important sã continuãm atragerea de fonduri UE pentru a putea proiectele de investiþii pe care ni le-am propus în judeþ”, a completat preºedintele CJ Hunedoara. Carmen COSMAN
Mai multe generaþii, reunite pe potecile din Parâng inând cont de faptul cã anul 2012 a fost declarat “Anul internaþional al îmbãtrânirii active ºi al solidaritãþii între generaþii” subfiliala de Crucea Roºie din Petroºani va organiza o serie de activitãþi menite a apropia generaþiile sau de a-i pune în miºcare pe cei care au întors mai multe file de calendar dar au rãmas cu sufletul ºi inima tânãrã.
Þ
Prima acþiune din
cadrul acestui program s-a derulat în weekend-ul recent încheiat odatã cu organizarea unei excursii în Masivul Parâng. Participanþi la acþiune au fost, în afara voluntarilor subfilialei, elevele de liceu din Italia ºi Ungaria care se aflã, în aceastã perioadã, la Casa Pollicino pentru a da o mânã de ajutor copiilor cu probleme care sunt îngrijiþi acolo. “Lor li s-au alãturat ºi mai
n bãrbat de 43 de U ani din localitatea Petrila este în greva foamei de aproape o sãptãmânã ºi vrea sã-ºi continue protestul atât timp cât este nevoie ca autoritãþile sã-i facã dreptate. Omul se numeºte Alin Ciciovan ºi a intrat in greva foamei pentru cã nu este lãsat sã intre într-o casã pe care a cumpãrat-o cu acte în regulã, susþine el, dar, o fostã judecãtoare susþine cã locuinþa este a
mulþi adulþi dornici sã-ºi mai încarce bateriile ºi sã-ºi mai aminteascã de excursiile montane din tinereþe. Seara primei zile petrecut sus în munte a culminat cu un impresionant foc de tabãrã, în jurul cãruia s-a cântat ºi dansat pânã târziu în noapte. A doua zi am luat cu asalt potecile ºerpuite ale Munþilor Parâng, pânã în apropierea de cãldarea lacului Mija, de unde se deschide o
priveliºte de basm. În special tinerele din strãinãtate au rãmas impresionate de covorul de bujori de munte care se aºternea la picioarele lor, strãlucind printre jnepeni ºi lespezi de piatrã”, a spus Felicia Necºa, director subfiliala de Cruce Roºie din Petroºani. În timp ce primãria din Petroºani a asigurat cea mai mare parte a cheltuielilor excursiei, Clubul Sportiv ªcolar a asigurat cazarea iar Asociaþia “Pro – Parâng” ºi Formaþiunea Salvamont au asigurat parcurgerea în siguranþã a traseelor montane. Mircea NISTOR
Greva foamei la Petrila ei. „O fostã judecãtoare, proprietarã a imobilului pânã acum 17 ani, susþine cã-i al ei. Adicã, ea a vândut casa, apoi imobilul respectiv mi-a fost vândut mie mai departe, ºi acum spune cã tot ea e proprietarã. A îngrãdit-o ºi acum nu mai pot sã stau decât în garaj sau în anexe. Voi continua cu greva foamei cât voi mai rezista, poate mi se
face dreptate”, a spus bãrbatul. Omul a declanºat legal protestul ºi a fost dus în Centrul de Permanenþã Petrila, unde este þinut sub supraveghere medicalã. Maximilian GÂNJU
Bineînþeles, pentru cei care au bani ºi care îºi pot permite a achita pânã la 3.000 de euro, de persoanã, pentru un concediu de vis ºi de neuitat. Astfel, pentru turiºtii din Valea Jiului cele mai bune oferte sunt cele din Grecia, Turcia sau Bulgaria. Cu numai 150 de euro de persoanã, cu transport ºi mic-dejun inclus, cãlãtorii din Vale pot “campa” pentru 7 zile ºi nopþi, la un hotel de 2-3 stele, în insulele greceºti Zakintos, Creta sau Tassos sau pot ajunge tot pe litoralul Mãrii Negre, dar în Turcia, în staþiunile Antalia-Bodrum sau Kusadaºi. Pentru turiºtii „mai cu dare de mânã” ofertele de petrecere a concediului sunt mai numeroase ºi
Actualitate 9
Oferte sunt, turiºtii lipsesc
ceva mai tentante. Astfel, cu numai 500 de euro de persoanã poate fi ales pentru concediu un hotel de 5 stele, cu toate serviciile incluse, plus transport cu avionul, pânã în Turcia, Egipt sau Tunisia. Cele mai scumpe oferte
turistice au în schimb valori de circa 3.000 de euro ºi se adreseazã celor care vor sã participe la un safari prin Africa, sã viziteze piramidele din Mexic sau moaii din Insula Paºtelui. „Oferte am avea
destule, partea proastã însã, este cã amatorii de a pleca peste hotare cam lipsesc”, susþin cei mai mulþi dintre reprezentanþii firmelor cu activitate în turism din Petroºani. Mircea NISTOR
Elevii preferã liceul ºi riscul de a nu lua Bac-ul, în detrimentul ªcolilor profesionale edeschiderea ºcolilor profesionala dupã trei ani de zile a fost o mãsurã salutatã de toatã lumea ºi absolut necesarã. Însã, rezultatul înscrierilor care s-au finalizat vineri, 22 iunie, aratã altceva. Bãtaia pe locuri nu a fost atât de mare pe cât s-a estimat.
R
Vâ r s t n i c i i , i n v i t a þ i l a s p o r t a sediul subfiL lialei din Petroºani a Crucii Roºii va fi inauguratã o minisalã de gimnasticã. În principal, aceasta le va fi destinatã persoanelor în vârstã care pot face aici, miºcare. Bineînþeles, sub supraveghere medicalã asiguratã de cadre de specialitate de la Centrul de recuperare a spitalu-
lui de urgenþã din localitate. “Inaugurarea sãlii va avea loc în cursul zilei de joi. În principal, îi aºteptãm pe vârstnici dar pot veni ºi tinerii sã facã miºcare. Avem mai multe aparate ºi, ceea ce este principal, vom asigura ºi asistenþã medicalã. Sala are capacitatea de 10- 15 persoane”, a declarat Felicia Necºa, director subfiliala Crucea Roºie Petroºani. În principiu, sala de sport va fi deschisã de douã ori pe sãptãmânã. Mircea NISTOR
“De ocupat s-au ocupat toate locurile, 56, dar cu redistribuirea avem probleeme. Cele mai multe solicitãri sunt la clasa de mecanici auto, încã aici avem doar 14 locuri, iar pe când la cealaltã clasã, cea de Esteticã ºi Coafurã, avem cam 18 înscriºi ºi 28 de locuri. Vom face distribuirea în funcþie de ordinea opþiunilor pe care elevii le-au trecut în fiºa de înscriere ”, a afirmat Atena Vlãduceanu, director la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani. În afarã de Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida, la Petroºani mai existã un alt liceu care a fãcut înscrieri pentru ºcoala profesionalã, respectiv Colegiul Economic Hermes. Aceastã instituþiei care are o veche tradiþie în pregãtirea elevilor în domenii precum alimentaþie publicã ºi comerþ, de-abia a adunat înscriºi pentru o clasã. “ Dupã finalizarea etapei de înscriere la ªcoala Profesionalã, avem 24 de înscriºi, doar pentru o clasã, dar noi avem douã, una de bucãtari, iar cealaltã de bucãtari. Din pãcate, sunt puþine înscrieri, pentru dintre elevi, atunci când sunt în clasa a IX-
a ºi se pune problema înscrierii la profesionalã, toþi se considerã de liceu, dar în realitate nu sunt”, a afirmat ºi Charlotte Irimie, director la Colegiul Economic Hermes Petroºani. Elevii care opteazã pentru ºcoala profesionalã vor avea ºi câte o bursã lunarã de câte 200 de lei, iar practica o pot face în firme specializate. De asemenea, unele unitãþi de învãþãmânt care deruleazã aceastã formã de ºcolarizare, pot face ºi repartiþii pentru locuri de muncã în
vederea angajãrii viitorilor absolvenþi de ºcoalã profesionalã. Totuºi, este posibil ca numãrul elevilor care vor învãþa o meserie în viitor, sã fie mai mare, pentru cã acum, mulþi dintre ei au încã situaþiile neîncheiate, au corigenþe ºi chiar sunt în pericol de a rãmâne repetenþi. ªansa lor de a promova mai departe ar putea fi înscrierea la ªcoala Profesionalã la ultima sesiune care se va derula undeva la sfârºitul luni august. Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27iunie 2012
8 Actualitate edinþã festivã la ª Consiliul Judeþean Hunedoara
genþiile de turism din Valea Jiului au pregãtite pentru aceastã varã o serie de oferte turistice externe foarte interesante.
A
unde marþi au fost învestiþi în funcþie noii consilieri din legislatura 2012 – 2016. Cu aceastã ocazie, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a fost învesti oficial, în funcþie ºi au fost aleºi cei doi vicepreºedinþi. Fãrã nicio suprizã, Ioan Rus (PSD) ºi Tiberiu Balint (PNL) sunt noii vicepreºedinþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara. Rus a fost desemnat cu 27 de voturi pentru ºi 5 împotrivã, iar Balint a avut 26 de voturi favorabile ºi 6 împotrivã. La ºedinþa de marþi, preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a fost învestit oficial în funcþie, dupã ce a câºtigat alegerile din 10 iunie. Învestirea în funcþie a preºedintelui CJ Hunedoara a avut loc în prezenþa preºedin-
Mircea Moloþ, învestit oficial în funcþia de preºedinte al CJ Hunedoara telui Tribunalului Hunedoara, Livia Sturza, a prefectului Sorin Vasilescu ºi a episcopului Devei ºi Hunedoarei PS Gurie. „Vreau sã-i asigur pe toþi care m-au votat, dar ºi pe cei care nu m-au votat, cã nu mã voi abate de la direcþiile pe care le-am stabilit în toþi aceºti ani. Vom avea proiecte prioritare, cum sunt investiþiile în sãnãtate,
pentru populaþia judeþului. De asemenea, vom continua proiecte începute în mandatul trecut, dar vom da startul ºi pentru altele noi”, a declarat preºedintele CJ Hunedoara. Unul dintre proiectele importante avute în vedere se referã la rezolvarea problemei câinilor fãrã stãpân în judeþul Hunedoara, astfel încât peste
doi ani de zile aceºtia sã nu mai reprezinte un pericol pentru oameni. De asemenea, Moloþ a vorbit ºi despre proiectele privind protecþia ºi asigurarea unui mediu curat, continuarea programelor de introducere a apei potabile ºi a canalizãrii, dar ºi a celor de reabilitare a infrastructurii rutiere în localitãþile judeþului. „În mandatul trecut,
judeþul Hunedoara s-a situat pe locul al doilea, în þarã, în ceea ce priveºte atragerea fondurilor europene nerambursabile. Este important sã continuãm atragerea de fonduri UE pentru a putea proiectele de investiþii pe care ni le-am propus în judeþ”, a completat preºedintele CJ Hunedoara. Carmen COSMAN
Mai multe generaþii, reunite pe potecile din Parâng inând cont de faptul cã anul 2012 a fost declarat “Anul internaþional al îmbãtrânirii active ºi al solidaritãþii între generaþii” subfiliala de Crucea Roºie din Petroºani va organiza o serie de activitãþi menite a apropia generaþiile sau de a-i pune în miºcare pe cei care au întors mai multe file de calendar dar au rãmas cu sufletul ºi inima tânãrã.
Þ
Prima acþiune din
cadrul acestui program s-a derulat în weekend-ul recent încheiat odatã cu organizarea unei excursii în Masivul Parâng. Participanþi la acþiune au fost, în afara voluntarilor subfilialei, elevele de liceu din Italia ºi Ungaria care se aflã, în aceastã perioadã, la Casa Pollicino pentru a da o mânã de ajutor copiilor cu probleme care sunt îngrijiþi acolo. “Lor li s-au alãturat ºi mai
n bãrbat de 43 de U ani din localitatea Petrila este în greva foamei de aproape o sãptãmânã ºi vrea sã-ºi continue protestul atât timp cât este nevoie ca autoritãþile sã-i facã dreptate. Omul se numeºte Alin Ciciovan ºi a intrat in greva foamei pentru cã nu este lãsat sã intre într-o casã pe care a cumpãrat-o cu acte în regulã, susþine el, dar, o fostã judecãtoare susþine cã locuinþa este a
mulþi adulþi dornici sã-ºi mai încarce bateriile ºi sã-ºi mai aminteascã de excursiile montane din tinereþe. Seara primei zile petrecut sus în munte a culminat cu un impresionant foc de tabãrã, în jurul cãruia s-a cântat ºi dansat pânã târziu în noapte. A doua zi am luat cu asalt potecile ºerpuite ale Munþilor Parâng, pânã în apropierea de cãldarea lacului Mija, de unde se deschide o
priveliºte de basm. În special tinerele din strãinãtate au rãmas impresionate de covorul de bujori de munte care se aºternea la picioarele lor, strãlucind printre jnepeni ºi lespezi de piatrã”, a spus Felicia Necºa, director subfiliala de Cruce Roºie din Petroºani. În timp ce primãria din Petroºani a asigurat cea mai mare parte a cheltuielilor excursiei, Clubul Sportiv ªcolar a asigurat cazarea iar Asociaþia “Pro – Parâng” ºi Formaþiunea Salvamont au asigurat parcurgerea în siguranþã a traseelor montane. Mircea NISTOR
Greva foamei la Petrila ei. „O fostã judecãtoare, proprietarã a imobilului pânã acum 17 ani, susþine cã-i al ei. Adicã, ea a vândut casa, apoi imobilul respectiv mi-a fost vândut mie mai departe, ºi acum spune cã tot ea e proprietarã. A îngrãdit-o ºi acum nu mai pot sã stau decât în garaj sau în anexe. Voi continua cu greva foamei cât voi mai rezista, poate mi se
face dreptate”, a spus bãrbatul. Omul a declanºat legal protestul ºi a fost dus în Centrul de Permanenþã Petrila, unde este þinut sub supraveghere medicalã. Maximilian GÂNJU
Bineînþeles, pentru cei care au bani ºi care îºi pot permite a achita pânã la 3.000 de euro, de persoanã, pentru un concediu de vis ºi de neuitat. Astfel, pentru turiºtii din Valea Jiului cele mai bune oferte sunt cele din Grecia, Turcia sau Bulgaria. Cu numai 150 de euro de persoanã, cu transport ºi mic-dejun inclus, cãlãtorii din Vale pot “campa” pentru 7 zile ºi nopþi, la un hotel de 2-3 stele, în insulele greceºti Zakintos, Creta sau Tassos sau pot ajunge tot pe litoralul Mãrii Negre, dar în Turcia, în staþiunile Antalia-Bodrum sau Kusadaºi. Pentru turiºtii „mai cu dare de mânã” ofertele de petrecere a concediului sunt mai numeroase ºi
Actualitate 9
Oferte sunt, turiºtii lipsesc
ceva mai tentante. Astfel, cu numai 500 de euro de persoanã poate fi ales pentru concediu un hotel de 5 stele, cu toate serviciile incluse, plus transport cu avionul, pânã în Turcia, Egipt sau Tunisia. Cele mai scumpe oferte
turistice au în schimb valori de circa 3.000 de euro ºi se adreseazã celor care vor sã participe la un safari prin Africa, sã viziteze piramidele din Mexic sau moaii din Insula Paºtelui. „Oferte am avea
destule, partea proastã însã, este cã amatorii de a pleca peste hotare cam lipsesc”, susþin cei mai mulþi dintre reprezentanþii firmelor cu activitate în turism din Petroºani. Mircea NISTOR
Elevii preferã liceul ºi riscul de a nu lua Bac-ul, în detrimentul ªcolilor profesionale edeschiderea ºcolilor profesionala dupã trei ani de zile a fost o mãsurã salutatã de toatã lumea ºi absolut necesarã. Însã, rezultatul înscrierilor care s-au finalizat vineri, 22 iunie, aratã altceva. Bãtaia pe locuri nu a fost atât de mare pe cât s-a estimat.
R
Vâ r s t n i c i i , i n v i t a þ i l a s p o r t a sediul subfiL lialei din Petroºani a Crucii Roºii va fi inauguratã o minisalã de gimnasticã. În principal, aceasta le va fi destinatã persoanelor în vârstã care pot face aici, miºcare. Bineînþeles, sub supraveghere medicalã asiguratã de cadre de specialitate de la Centrul de recuperare a spitalu-
lui de urgenþã din localitate. “Inaugurarea sãlii va avea loc în cursul zilei de joi. În principal, îi aºteptãm pe vârstnici dar pot veni ºi tinerii sã facã miºcare. Avem mai multe aparate ºi, ceea ce este principal, vom asigura ºi asistenþã medicalã. Sala are capacitatea de 10- 15 persoane”, a declarat Felicia Necºa, director subfiliala Crucea Roºie Petroºani. În principiu, sala de sport va fi deschisã de douã ori pe sãptãmânã. Mircea NISTOR
“De ocupat s-au ocupat toate locurile, 56, dar cu redistribuirea avem probleeme. Cele mai multe solicitãri sunt la clasa de mecanici auto, încã aici avem doar 14 locuri, iar pe când la cealaltã clasã, cea de Esteticã ºi Coafurã, avem cam 18 înscriºi ºi 28 de locuri. Vom face distribuirea în funcþie de ordinea opþiunilor pe care elevii le-au trecut în fiºa de înscriere ”, a afirmat Atena Vlãduceanu, director la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani. În afarã de Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida, la Petroºani mai existã un alt liceu care a fãcut înscrieri pentru ºcoala profesionalã, respectiv Colegiul Economic Hermes. Aceastã instituþiei care are o veche tradiþie în pregãtirea elevilor în domenii precum alimentaþie publicã ºi comerþ, de-abia a adunat înscriºi pentru o clasã. “ Dupã finalizarea etapei de înscriere la ªcoala Profesionalã, avem 24 de înscriºi, doar pentru o clasã, dar noi avem douã, una de bucãtari, iar cealaltã de bucãtari. Din pãcate, sunt puþine înscrieri, pentru dintre elevi, atunci când sunt în clasa a IX-
a ºi se pune problema înscrierii la profesionalã, toþi se considerã de liceu, dar în realitate nu sunt”, a afirmat ºi Charlotte Irimie, director la Colegiul Economic Hermes Petroºani. Elevii care opteazã pentru ºcoala profesionalã vor avea ºi câte o bursã lunarã de câte 200 de lei, iar practica o pot face în firme specializate. De asemenea, unele unitãþi de învãþãmânt care deruleazã aceastã formã de ºcolarizare, pot face ºi repartiþii pentru locuri de muncã în
vederea angajãrii viitorilor absolvenþi de ºcoalã profesionalã. Totuºi, este posibil ca numãrul elevilor care vor învãþa o meserie în viitor, sã fie mai mare, pentru cã acum, mulþi dintre ei au încã situaþiile neîncheiate, au corigenþe ºi chiar sunt în pericol de a rãmâne repetenþi. ªansa lor de a promova mai departe ar putea fi înscrierea la ªcoala Profesionalã la ultima sesiune care se va derula undeva la sfârºitul luni august. Luiza ANDRONACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 27 iunie 2012
Ziua Drapelului, doar la Deva iua Drapelului a avut ecou doar în Capitala judeţului Hunedoara. Doar la Deva au avut loc manifestări dedicate simbolului naţional, în timp ce administraţiile din Valea Jiului s-au mulţumit să arboreze doar drapelele pe instituţiile publice.
cunoscut încă din deceniul 4 al secolului drept simbol naţional cu cel puţin un deceniu înainte de oficializarea sa. În timpul revoluţiei de la Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei burgheZiua de a fost proclamată zo – democratică, atunci când Ziua prin Legea nr. 96 din . a avut loc abdicarea domniConform legii, această zi ar torului , instaurarea Guvernutrebui marcată de către lui provizoriu de la Bucureşti autorităţile publice şi de celeşi promulgarea decretului nr. lalte instituţii ale statului prin 1 de instituire a drapelului organizarea unor programe şi naţional. manifestări cultural-educaDiana MITRACHE tive, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne. Tricolorul românesc era
Z
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
27 iunie 2012
La slujbã vor fi multe de fãcut, dar ar fi bine sã nu faci lucrurile în grabã. Profitã de unele câºtiguri neaºteptate, pe care le vei avea, pentru a face unele investiþii pe care þi le-ai dorit de mai mult timp. Nu îþi vor mai rãmâne ceva bani.
Mintea îþi merge extraordinar de repede, ceea ce te va ajuta în tot ce doreºti sã faci. Ai putea iniþia o activitate mai deosebitã; câºtigul nu se va lãsa prea mult aºteptat. Din pãcate, banii nu îþi vor rãmâne prea mult în buzunar.
Relaþia cu prietenii se îmbunãtãþeºte constant. Acasã vei purta discuþii legate de proiectele pe termen lung, dar nu te aºtepta ca rudele sã se arate entuziaste. O cerere mai veche este posibil sã þi se aprobe.
Iniþiativele în domeniul financiar nu sunt indicate mai ales dacã vizeazã sume mari. Inspiraþia de care dai dovadã astãzi îþi permite sã gãseºti soluþii pentru unele din problemele tale personale. Persoana iubitã s-ar putea sã fie nemulþumitã de tine.
Pe acasã sunt multe de fãcut ºi ai tendinþa de a fii superficial. Mare atenþie, cãci acest lucru þiar putea aduce reproºuri din partea rudelor apropiate. Doreºti cu orice chip sã îþi îmbunãtãþeºti situaþia financiarã ºi nu faci bine cã te grãbeºti.
Optimismul de care dai dovadã, precum ºi farmecul personal, te fac foarte apreciat în anturajul tãu apropiat. Ai putea finaliza o lucrare, pe care ai început-o de mai multã vreme ºi de la care aproape cã nu mai sperai nimic.
O bunã parte din energie o vei consuma într-o activitare socialã, care îþi va da ocazia sã-þi pui în valoare calitãþile. O rudã apropiatã încearcã sã-ºi impunã punctul de vedere ºi asta te deranjeazã foarte mult. Nu încerca sã o contracarezi cu nimic.
În anturajul de acasã se vor isca unele discuþii pe teme de interes comun, dar ai fi avantajat dacã nu ai interveni în nici un fel. Niºte bani se vor întoarce la tine ºi nu vei avea nevoie de prea mult timp, pentru a-i cheltui.
Este posibil sã þi se propunã o colaborare care-þi va trezi interesul, dar nu te grãbi sã dai un rãspuns. N-ar fi rãu sã þii cont de sfaturile prietenilor. În sfera relaþiilor sociale este posibil sã se producã unele mici schimbãri; nu trebuie sã ai emoþii deloc.
Îþi trec prin minte tot felul de situaþii, pe care cel puþin deocamdatã nu le poþi gãsi soluþii. Treburile pe care le ai de rezolvat necesitã o minte limpede, aºa încât ai face bine sã nu te laºi frãmântat de chestiuni nesemnificative.
Relaþia cu partenerul de viaþã este destul de tensionatã, aºa cã nu este cazul sã dai curs unei discuþii lãmuritoare. Ai o capacitate de concentrare excelentã, ceea ce îþi va da posibilitatea sã rezolvi orice problemã de naturã intelectualã.
Eºti un pic cam iritat, fãrã a avea un motiv anume. Ar fi de dorit sã nu te implici în discuþii în contradictoriu mai ales cu superiorii ierarhici ºi nici sã nu te implici în activitãþi cu grad mare de risc. Compania persoanei iubite se va dovedi deosebit de beneficã.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 27 iunie 2012
VORBA LU` BUJI
de Mircea BUJORESCU
Despre afine, caniculã, Caligulã ºi... cagulã ... Ciudatã þarã mai avem. Atât de ciudatã, încât chiar îþi vine sã emigrezi în Congo! Nu sunt, nici pe departe, de acord cu cei care zic cã suntem un popor „de rahat”. Dimpotrivã, cred cu „tãrie” cã avem un fond genetic bun. Numai „forma” suferã. Un avion intrã brusc în sufrageria unei case de pe lângã graniþa de vest. Atentat? Da, de unde! Dacã da, la un popor „de rahat”, atentate „de rahat”! Un fost prim – ministru rateazã sinuciderea. Popor „de rahat”, sinucideri aºijderea... Deja ne-am obiºnuit cã, în þara noastrã ciudatã, orice e posibil. America, despre care s-a dus vestea cã e þara tuturor posibilitãþilor, a rãmas în urmã. Aici, la noi, într-adevãr se poate orice. Preºedintele ºi primul ministru „se calcã pe
bãtãturi”, dacã Parlamentul hotãrãºte ceva, CCR-ul (Curtea Constituþionalã) zice cã e „invers – calul”, partidele de stânga „pupat Piaþa Independenþii” cu cele de dreapta, sindicatele, în loc sã-i apere pe oameni, îi pupã-n bot ºi le ia tot, pãrinþii îºi reneagã
copiii, copiii îºi trag în piept pãrinþii (e rãu de pãrinþii care n-ascultã de copii!) profesorii universitari se fac taximetriºti „part – time”, ospãtarii se fac oameni politici, inginerii se fac salahori în Germania, profesoarele se fac cãpºunãriþe în Spania... Ce sã mai discutãm, ca la nebuni... Cum vã spuneam, suntem o þarã ciudatã. Ciudatã ºi tristã. O þarã tristã, dar plinã de umor. Asta ne-a mai rãmas. Umorul, care îndreaptã (sau ar trebui sã îndrepte) moravurile. De-aia ni s-a ºi dus vestea, cum cã românii fac haz de necaz. La urma – urmei, cred cã asta ne ºi menþine în viaþã, fiindcã, dupã cum merg treburile, se-alegea demult praful ºi pulberea... ... Un amic mai nou (un împãtimit „bântuitor” prin
munþi, un om cu o istorie interesantã pe care o s-o v-o spun odatã) mi-a povestit o chestie (ciudatã, cum altfel?) de m-a lãsat mascã. ªtiþi, desigur, cã e vremea fructelor de pãdure. Acum e acum! În aceastã perioadã, afinele. Amicul mi-a povestit cã pe dealurile ºi munþii (mai de pe lângã oraºe) sunt acum mai mulþi „întunericiþi” (n-am zis þigani, omul, nu face discriminãri) decât afine. „Domnu’, afinele-s negre, ei sunt negri, e greu sã te orientezi! Mã rog, foamea e mare. Un kil de afine se dã cu 10 lei. Într-o zi, se pot culege pe puþin 10 kile. Deci, se meritã! Pe cãldura asta, amicul a gãsit o umbrã deasã. Un „întunericit” îi cere o þigarã. Amicul îi spune cã nu-i dã, fiindcã e... caniculã. Replica nãpârstocului a fost demenþialã. „Da, ºefu, ºi pã noi ne-a omorât Caligula asta!”. Amicul, profesor de istorie, era gata sã facã apoplexie. De la Caligula, nu de la caniculã.
Pentru cine nu ºtie, Caligula a fost un împãrat roman ciudat rãu, care ºi-a fãcut calul (Bucifal) senator. Un descreierat (împãratul, nu calul!). De-aia, prin anii ’90, la noi canicula un catren celebru: „Caligula, imperator/ªi-a fãcut calul senator/Ceauºescu, mai cu moþ/ªi-a fãcut, din vacã, soþ!” Mã rog, am putea continua, în acelaºi registru, cu douã „versuleþe”, în care „marinar” rimeazã cu „europarlamentar”. Culmea e cã... ... Culmea e cã, a doua zi, amicul povesteºte chestia (cu þigãnuºul, canicula ºi Caligula) unui tip pe care-l ºtia mai destupat la minte. Stupoare! Ãsta, în loc sã râdã de jocul de cuvinte „caniculã – Caligulã”, stã ºi cugetã, dupã care exclamã: „Da, bã, caligula e aia care ºi-o trag mascaþii pe cap!” Normal, amicul a rãmas... mascã! Canicula. Caligula. Cagula. Niºte substantive (propri, sau comune). Cãutaþi dumneavoastrã o rimã potrivitã!
Clãdiri pãrãsite contra datorii la buget Deputatul Iosif Blaga eºi au datorii de zeci de mii de lei pe care ar vrea sã le acopere, edilii din Valea Jiului nu mai au nici mãcar clãdiri neutilizate pe care sã le înstrãineze.
D
Puþine mai sunt activele care pot fi vândute cãtre potenþiali investitori. De exemplu, Primãria Uricani are datorii de aproximativ 500.000 de lei cãtre furnizori ori lucrãri efectuate ºi nedecontate. Suma ar putea fi acoperitã prin vânzarea unor active, iar edilii de nici chiar au purtat discuþii
a dezertat din PDL DL a mai pierdut un deputat, iar P ultimul (pânã acum) care a pãrãsit barca democrat – liberalilor este hunedoreanul Iosif Blaga.
de principiu referitor la aceastã posibilitate. „Avem în vedere înstrãinarea fostului sediu administrativ ºi a atelierelor de la Mina Valea de Brazi, care a fost închisã. Mai este cabana de la Câmpu lui Neag,
care a aparþinut tot exploatãrii miniere ºi urmeazã sã preluãm un bloc cu douã etaje care a aparþinut pompierilor”, a declarat primarul oraºului, Dãnuþ Buhãescu. La Vulcan, în schimb, sunt datorii, dar nu mai sunt active ce pot fi scoase la vânzare, pentru cã au fost înstrãinate de mult. „Mai avem fostul bloc al unitãþii miniere care a funcþionat în Vulcan, dar dorim sã-l reabilitãm noi. Restul clãdirilor disponibile au fost deja încredinþate”, a declarat primarul Gheorghe Ile. Nici al Petrila situaþia nu
este mai bunã, iar debitele ce trebuie achitate sunt de peste 3.000.000 de lei. „Nu mai prea avem ce înstrãina, deºi ar fi o soluþie sã facem rost de bani la buget. Am fãcut un proiect de hotãrâre pentru vânzarea sãlii de sport, pe are am primit-o de al Compania Naþionalã a Huilei. Ne vom asocia cu o firmã privatã, care a recondiþionat-o ºi îi vom pãstra destinaþia de salã de sport. Avem datorii faþã de furnizori, la lucrãrile efectuate sau la proiectele cu cofinanþare”, a precizat primarul Ilie Pãducel. Car men COSMAN
Acesta a anunþat chiar în plenul Camerei Deputaþilor cã pãrãseºte PDL pentru a se alãtura PSD,Blaga spune cã, de altfel, PSD este cel care l-a susþinut de-a lungul anilor atât ca primar, cât ºi ca parlamentar. Iosif Blaga a fãcut acest anunþ înainte de votul final asupra unor proiecte de lege. Deputatul hunedorean a fost ales în 2008 pe listele PDL pentru un mandat de deputat, anterior fiind primar al municipiului Orãºtie. Anunþul nu a luat pe nimeni prin surprindere, pentru cã despre demisia lui Iosif Blaga s-a mai vorbit ºi când a plecat din partid Sorin Frunzãverde. Car men COSMAN
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 27 iunie 2012
Petroºaniul - vegheat de curcubeu loile au adus deasupra Petroºaniului un curcubeu care se arcuieºte peste tot oraºul, iar bãtrânii spun cã este semn bun.
P
capãtul de formare în vârful Parângului ºi se terminã dincolo graniþa Petroºaniului, ca o
cupolã care îmbrãþiºeazã localitatea. κi face apariþia aproape în acelaºi loc, parcã special
Cei mai tineri cred cã este doar vremea de vinã pentru spectacolul colorat. Cert este cã fenomenul pare sã se repete. Anul trecut în iunie un curcubeu a apãrut tot în acelaºi loc în care a apãrut cel de ieri, iar în 2010 în septembrie a putut fi vãzut pe cerul Petroºaniului timp de trei zile. Un fenomen care-i face pe localnici sã-ºi ridice privirea spre cer este întâlnit în Petroºani, încã de luni, dupã ce, odatã cu venirea ploilor, un curcubeu s-a arcuit peste cerul localitãþii. Are
ales, deoarece este vizibil din toate colþurile oraºului. Ieri dimineaþã –mari a putut fi vãzut cel mai bine, în toatã splendoarea sa. Explozia de culoare a rãmas vizibilã pe o perioadã lungã de timp, parcã pentru a fi vãzutã de toatã suflarea urbei. Acest curcubeu numit ºi „supranumerar”, în apariþiile sale, de multe ori, mai include unul mai puþin conturat. Este un fenomen rar ºi misterios încât nu a putut fi explicat pe deplin de oamenii de ºtiinþã. Bãtrânii îºi spun legendele ºi cred cã este un semn bun, cã Dumnezeu se uitã din cer la oameni ºi cã este semn de pace. „Vine dupã vijelie tot timpul, nu? Este semn bun. ªi Vechiul Testament spune cã Dumnezeu a trimis un curcubeu semn lui Noe, sã-i spunã cã potopul s-a gãtat. Moºii ne povesteau cã mai apare când se deschid uºile Raiului pentru ca sufletele bune sã ajungã în cer”, spun vârstnicii. Tinerii sunt mai pragmatici ºi cred cã este doar un fenomen meteorologic, un spectacol de culoare care atrage privirile. ªi totuºi, curcubeul este sâmburele multor legende, aproape cã nu existã culturã de pe glob care sã nu aibã o poveste despre el. Germanicii cred cã este calea sufletelor, japonezii
îl vãd ca un pod plutitor al cerului iar o legendã polonezã spune cã îngerii lasã aur la capetele curcubeului. Nimeni nu a ajuns vreodatã la
capãtul lui pentru cã, pe mãsurã ce te apropii de el, acesta se depãrteazã. Maximilian GÂNJU
Rieu, cu participarea unui public venit din toate colþurile lumii special pentru aceste evenimente. Spectacolul se va bucura de prezenþa Corului Regal Maastrichter Staar ºi de asemenea, de o trecere in revistã a celor mai importante momente artistice din activitatea de 25 de ani a marelui violonist. Referindu-se la acest
concert, André Rieu a spus într-un interviu: ”Îmi face o deosebitã bucurie sã pot împãrtãºi cu prieteni din întreaga Europã concertul pe care îl voi susþine în oraºul meu natal Maastricht. Va fi o seara magicã, specialã, la aniversarea a 25 de ani de muzicã alãturi de fantastica mea orchestrã Johann Strauss, cu evocarea multor
momente din ultimii 25 de ani! Veniþi sã vã bucuraþi de muzicã pe marile ecrane, în confortul cinematografelor ºi teatrelor din comunitatea dumneavoatrã localã! ”. Biletele se gãsesc la Agenþia Teatralã, între orele 11.00-18.00., ori rezervãri: ticketing@teatrudeva.ro. Preþul unui bilet este de 40 de lei.
André Rieu – Live de la Maastricht 2012
eatrul de Artã Deva transmite în direct prin satelit din Maastricht, concertul aniversar sus??inut de André Rieu, cu prilejul implinirii a 25 de ani de muzicã alãturi de orchestra sa Johann Strauss. Evenimentul are loc în data de 30 iunie, începând cu ora 21.00.
T
Marele violonist ºi dirijor olandez este unul dintre cei mai de succes artiºti ai momentului ºi în fiecare an susþine o serie de concerte în oraºul sãu natal. Aceste concerte susþinute ”acasã” sunt cele mai populare dintre spectacolele lui André