CVJ, Marti 26 iunie 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 153

Cronica Vãii Jiului Marti, 26 iunie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Viziunile unui parapsiholog:

Karma rea a mineritului – accidente cu victime, în luna iulie

Cãlãtoria cu trenul în Hunedoara, un calvar amenii care cãlãtoresc acum cu trenul, abia fac faþã situaþiei. Mizerie, cãldurã insuportabilã ºi curent, bilete scumpe ºi nici un confort în vagoanele prãfuite.

O

>>> PAGINA A 4-A

A notificat în scris autoritãþile cã se va autoincendia ãrbatul care s-a autoincendiat, în data de 10 iunie, într-o secþie de vot din Petrila vrea sã repete gestul. De data aceasta a sesizat autoritãþile din Petroºani cã îºi va da foc chiar în sediul Judecãtoriei, unde are un proces pentru un teren.

B

>>> PAGINA A 5-A

Afinarii ºi-au intrat în pâine rimii negustori de afine ºi-au fãcut apariþia în Piaþa Centralã Petroºani, iar pentru cã sunt puþine au ºi preþ pe mãsurã.

P

>>> PAGINILE 6-7

Fãrã susþinerea valorilor, Valea Jiului rãmâne zonã a ciomãgarilor omana I., din Lupeni, este recunoscutã ca parapsiholog din clasa detectivilor psihici. A vorbit cu tristeþe de posibile accidente la minele Vulcan, Petrila sau chiar Lupeni, care au apãrut în viziunile sale, dar ºi despre lupta puterii banului ºi a politicii, cu precizarea cã dacã nu credem în comuncare neconvenþionalã, nu înseamnã cã nu existã… >>> PAGINA A 3-A

R

aeºtrii emeriþi ai sportului, 20 de titluri de campioni naþionali, trei titluri de campioni europeni ºi campioni mondiali, echipa de fotbaltenis de la Lupeni nu are bani pentru a participa la concursurile naþionale...

M

>>> PAGINILE 8-9

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Marti, 26 iunie 2012

unicipalitatea a montat într-un parc din cartierul Aeroport din Petroºani mai multe bãnci nou nouþe. Numai cã, nici bine n-au fost puse cã au ºi dispãrut.

M

Serviciul Public Administrarea Domeniului Public Privat din cadrul Primãriei Petroºani a amenajat parcul din zona Venus a cartierului Aeroport, astfel ca localnicii sã poatã ieºi la plimbare, însã hoþii au furat peste noapte mobilierul stradal. Mai precis 17 bãnci nou nouþe pe care angajaþii serviciului le-au pus în parc. „O zi au rezistat acele bãnci în parcul de pe Venus. Noaptea le-au ºi furat, din 17 bãnci au mai rãmas patru. Acum sperãm sã-i prindã poliþia pentru a ne recupera prejudiciul”, a precizat, Lucian Dragomir, director executiv SPADPP. O singurã bancã costã circa 400 de lei ºi erau din fier forjat ºi lemn. Totuºi, hoþii nu le-au furat pentru fier ci pentru a le vinde mai departe, atât în Petroºani cât ºi în alte localitãþi. Pe lângã hoþi ºi cei care sunt descoperiþi cã au achiziþionat

Au furat bãncile din parc bãncile de la aceºtia vor rãspunde penal. Primãria Petroºani a mai avut probleme cu hoþii care au furat tot mobilierul stradal dintr-un alt parc amenajat în cartierul Colonie. Chiar ºi în centrul oraºului au fost încercãri de a se fura bãncile din parcuri. Într-o singurã noapte, câteva zeci de bãnci amplasate în Parcul „Carol

Schereter” au fost scoase din soclul de beton ºi duse circa 100 de metri pe un teren viran de lângã parc. Hoþii le-au depozitat dar n-au apucat sã le ºi sustragã, cel mai probabil s-au speriat de o patrulã de poliþie localã ºi ºi-au abandonat prada. Maximilia GÂNJU

Ziua drapelului, serbatã la Deva Ziua Drapelului va fi marcatã aºa cum se cuvine în judeþul Hunedoara. Marþi dimineaþã, de la orele 10.00, în Piaþa Tricolorului din Deva va fi organizat un ceremonial public. La

aceastã manifestare vor lua parte oficialitãþi locale, reprezentanþii partidelor politice, reprezentanþi ai cadrelor militare în rezervã ºi în retragere, reprezentanþii societãþii civile ºi locuitorilor municipiului Deva. Programul va debuta cu primirea oficialitãþilor ºi invitaþilor,

dupã care vor urma alocuþiunile referitoare la sãrbãtorirea Zilei Drapelului, primirea drapelului ce urmeazã a fi înãlþat pe catarg ºi apoi momentul solemn al înãlþãrii drapelului. Vor rosti alocuþiuni despre însemnãtatea acestei sãrbãtori reprezentanþi ai Primãriei Municipiului Deva, ai Consiliului Judeþean Hunedoara ºi Instituþiei Prefectului judeþul Hunedoara. Ceremonia se va încheia cu defilarea gãrzii de onoare. Carmen COSMAN

VÂNZÃRI

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 'Neatza cu Rãzvan þi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Vânãtoarea de comori 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Panicã în tunel 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Panicã în tunel (r)

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Crime Inc. 12:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:00 Rãzboinicul (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 Þtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Iubire interzisã 0:30 Crime Inc. (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) (r) 11:00 Schimbare de roluri 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Lois ºi Clark (s) 15:00 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Mort sau viu

22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Mesaje de dincolo (s) 0:00 Mort sau viu (r)

Prima TV 9:30 Erori reversibile (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)

15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:15

Erori reversibile Trãsniþii (r) - Eunucul Focus 18 Focus Sport Cireaþa de pe tort Capul familiei Trãsniþii

TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:30 Dãnutz S.R.L. 11:30 Dãnutz S.R.L. 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 13:25 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:30 EURO Þtiri 15:00 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Leacurile naturii 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Iubire interzisã 22:55 Jordi Savall 23:45 EURO Studio 0:45 Mad Men - Nebunii de pe Madison Avenue (s) 1:40 Legendele palatului: doctorul Hur Jun

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Marti, 26 iunie 2012 omana I., din R Lupeni, este recunoscutã ca parapsiholog din clasa detectivilor psihici. A vorbit cu tristeþe de posibile accidente la minele Vulcan, Petrila sau chiar Lupeni, care au apãrut în viziunile sale, dar ºi despre lupta puterii banului ºi a politicii, cu precizarea cã dacã nu credem în comuncare neconvenþionalã, nu înseamnã cã nu existã… Romana I., este din Lupeni, are cunostinþe despre arta comunicãrii neconvenþionale, de parapsihologie, de astrologie ºi psiho-sociologie. Cu o undã de tristeþe ne-a avertizat, într-o doarã, cã în minele din Valea Jiului, în urmãtoarea lunã, vor mai avea loc accidente cu destule victime. Arãtândune amuzaþi ºi neîncrezãtori în viziunile sale, doamna Romana ne-a apostrofat: ”faptul cã oamenii nu cred sau nu înþeleg anumite lucruri, asta nu înseamnã cã nu existã. Eu vã spun doar ce vãd. Doamne dã sã mã înºel!”

arapsilolog din clasa detectivilor psy

P

Romana I. este recunoscutã ca parapsiholog din clasa detectivilor psihici. De micã avea viziuni ºi spunea pãrinþilor ce sã facã sau cum sã se fereascã de de situaþii care-i puneau în pericol. Într-o zi a închis cãþelul în casã pentru cã vãzuse cum acesta va fi strivit de copitele unui cal, dar nu a reuºit sã ”dejoace” soarta. Cãþelul a ieºit ca din puºcã atunci când mama sa a intrat sã-ºi ia haina de ploaie. Patrupedul a fugit pe uliþa staului unde a nimerit sub cãruþa cu cai a unui vecin. ”Nu râdeþi de aceste lucruri. Nu vom ºtii noi,

Viziunile unui parapsiholog:

Karma rea a mineritului – accidente cu victime, în luna iulie

oamenii, ce e îngãduit ºi dat de la Dumnezeu ºi cum funcþioneazã omul ºi lumea cu adevãrat. Eu am avut o problemã de viaþã ºi de moarte cu copilul meu. Am umblat la toþi medicii vestiþi, dar nici unul nu mi-a dat speranþe. Doamna Romana mi-a spus pe cine sã caut. Încã mai trãia cãlugãrul Mihail Neamþu de la Prilog, hãrãzit de Dumnezeu cu puteri vindecãtoare, cel care a lãsat în urma lui o moºtenire fãrã egal: reþetele din plante ”asezonate” cu rugãcini, care de fapt sunt gândul pozitiv ºi credinþa cã se poate. M-a trimis la el, iar dupã un an copilul meu era sãnãtos, iar acum are 36 de ani. Mi-a spus atunci cã existã un cãlugãr vestit în nordul Transilvaniei, care are leacul pentru boala fiului meu. M-am interesat ºi vestit pe acolo era doar cãlugãrul Neamþu” – ne-a declarat Arsenie Straja, profesor de fizicã, precizând cã doamna Romana la cei 57 de ani, a salvat mulþi oameni, dar a cãlãuzit pe ºi mai mulþi,

învãþându-i cum sã acþioneze pentru a trece de ”rãscrucile vieþii”, cum numeºte ea situaþiile limitã din viaþa cuiva.

nergii negative, accidente ºi victime

E

”Toate lucrurile de care vã spun acum, se vor întâpla în luna iulie ºi au la bazã forþarea lor de cãtre cei care au pierdut puterea. Vã spun doar ce

vãd ºi simt, a energiilor existente percepute. Vor fi probleme cu diverse firme care lucreazã, furnizeazã materiale pentru minerit ºi sunt în pericol de a-ºi pierde poziþia fatã de CNH. Acestea nu vor mai putea rezista ºi vor sâcâi, vor presa, ceea ce poate genera conflice majore. Aceastã situaþie se poate reflecta periculos în activitatea minierã prin accidente la minele

FMI a disponibilizat banii, cu obligaþia ca Paroºeni, Mintia ºi CNH sã fie vândute ineri, s-au consfinþit privatizãri, listãri la bursã, V scumpirea energiei electrice, dar ºi a gazului ºi legea sãnãtãþii etc. Acestea sunt principalele obligaþii/condiþii asumate de Guvern pentru ca România sã beneficieze de împrumutul de la Fondul Monetar Internaþional de 3,5 miliarde euro. Vineri, a fost aprobatã cea de-a cincea revizuire a FMI cu privire la acordul cu România, revizuire ce a fost ultima condusã de americanul Jeffrey Franks, care va fi înlocuit din aceastã varã de olandezul Erik de Vrijer. O datã cu

Vulcan, Petrila sau chiar la Lupeni, cu victime. Adicã aceste aºa zise riscuri vor fi create cu precãdere din dorinþa unora de a-ºi crea piaþa, dar ºi a altora de a dezorganiza aceastã structurã de firme. Implicaþii va avea ºi un cap/lider sindical cu precãdere susþinãtor al fostei puteri. Pregnante vor fi aceste acþiuni la începutul ºi la sfârºitul lunii iulie. Va fi

aceastã aprobare au fost disponibilizate pentru România 475 milioane euro din totalul de 3,5 miliarde. România are ca principal angajament în cadrul acordului introducerea managementului privat la companiile de stat ºi privatizarea parþialã, în special prin listarea la bursã, sau vânzarea de pachete majoritare de acþiuni. Astfel, se vor organiza oferte publice pentru 10-15% din acþiunile Transgaz, Romgaz, Nuclearelectrica ºi Hidroelectrica. La Hidroelectrica termenul stabilit nu mai poate fi respectat datoritã intrãrii companiei în insolvenþã. ªi pentru Tarom vor fi listate la bursã 20% din acþiuni. În primele luni ale lui 2013, guvernul trebuie sã privatizeze noua structurã care trebuie formatã pânã în iulie 2012, prin fuziunea centralelor Paroºeni ºi Mintia ºi a celor patru mine viabile ale Companiei Naþionale a Huilei. Acelaºi termen

urât, este o karmã rea. Ca soluþii ar fi o mânã conducãtoare de fier dar abilã, care sã dejoace aceste zâzanii, dar aceasta nu se întrevede clar. Existã ºi lucruri bune. Vor lua avânt proiecte, cum este ºi cel din Straja, care se va derula rapid ºi va da speranþã ºi pâine câtorva familii prin locurile de muncã create. Dar vor fi ºi cei care nu sunt mulþumiþi de aceste reuºite din cauza invidiilor sau a rãutãþii nãscute pentru un individ sau altul ºi mã refer la opoziþii politice. Aceºtia vor acþiona pentru zãdãrnicirea acestei dezvoltãri, dar nu vor reuºi decât sã creeze complicaþii în realizare, dar care vor fi rezolvate. În rest, existã frãmântãri, fenomene ciudate, dar care nu sunt majore. La nivel naþional, scandalurile vor continua, iar preºedintele Traian Bãsescu va pleca înainte de a i se termina mandatul” – a atenþionat Romana I. fãcând din nou precizarea, cu privire la a crede sau nu în ceea ce spune, cã dacã nu vedem sau nu credem asta nu înseamnã cã nu poate exista o asemenea capacitate la unii oameni în a vedea fapte ºi situaþii. Aºa o fi? Ileana FIRÞULESCU

a fost stabilit pentru privatizarea noului producãtor de energie CE Oltenia, creat la mijlocul lunii mai prin fuziunea complexelor energetice Craiova, Rovinari ºi Turceni. Elcen Bucureºti ar trebui de asemenea privatizatã în 2013. În ceea ce priveºte deficitul bugetar, acesta trebuie menþinut la 2,2% din PIB. Guvernul mai trebuie sã prezinte pânã la finalul lunii iunie proiectul de lege privind reforma în sãnãtate, care trebuie sã fie supus dezbaterii publice. Preþul reglementat al energiei electrice va fi majorat cu 5% pânã la sfârºitul acestei luni, atât pentru populaþie, cât ºi pentru consumatorii industriali. În urmã cu douã sãptãmâni, ºi Banca Mondialã a aprobat un memorandum de înþelegere cu România în urma cãruia instituþia a pus la dispoziþie o linie de credit de 1 miliard de euro, conform zf.ro ºi Mediafax. Ileana FIRÞULESCU

4 Actualitate amenii care cãlãtoresc acum cu trenul, abia fac faþã situaþiei. Mizerie, cãldurã insuportabilã ºi curent, bilete scumpe ºi nici un confort în vagoanele prãfuite.

O

De asta au parte toþi cei care aleg sã meargã pe calea feratã ºi care

Cronica Vãii Jiului |Marti, 26 iunie 2012

Cãlãtoria cu trenul în Hunedoara, un calvar acceptã tacit situaþia. Cei mai mulþi spun cã deschid geamul compartimentului, ºi aºa mizer, ºi stau în curent, pentru cã în tren temperaturile sunt de nesuportat. Toþi sunt asudaþi, stau cu uºa compartimentului deschisã ºi cu geamul la vagon larg cãscat ºi el. Doar aºa adie vântul ºi

îºi fac curaj sã stea în vagon. Coboarã la fiecare staþie

sã ia aer de pe peron sau pentru a lua o nouã porþie de apã rece de pe peron. „Greu fac faþã. Sunt cardiacã ºi e foarte cald. Mi-am luat ceai, ca sã nu beau apã încãlzitã. Apã rece iau când mai stã

La Aninoasa s-a terminat rãzboiul, dar acum începe bãtãlia

Ilie Botgros nu se dã plecat de la primãrie u regrete sau nu, Ilie Botgros nu vrea sã C plece de la primãrie. Acum vâneazã postul de viceprimar ºi crede cã are ºi ºanse sã-l câºtige.

trenul. Merg la Simeria, dar abia aºtept sã ajungã trenul”, spune o femeie. „Bine cã aþi venit sã vedeþi mizeria asta de compartiment. E murdar inclusiv geamul. Am tot cãutat un compartiment decent. E cumplit cu trenul, ce sã facem, dacã s-a distrus tot ce era odatã”, spune un alt cãlãtor. Garniturile de tren staþioneazã câteva minute ºi,din fiecare tren, coboarã oameni însetaþi ºi toropiþi de cãldura din interior. Nimic nu le face bine ºi se roagã cu toþii

ostul vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, Costel Avram ºi-a preluat luni funcþia de director la Apa Serv în Valea Jiului. Prioritari sunt oamenii, beneficiarii ºi cei care muncesc cu adevãrat, iar restul angajaþilor au misiunea de a scoate firma din imaginea negativã.

F

Primul lucru pe care l-a fãcut Costel Avram din noua sa funcþie a fost sã-ºi convoace colegii, cãrora le-a cerut sã se aplece asupra nevoilor beneficiarilor. Misiunea angajaþilor de la ape este aceea de a schimba acum imaginea negativã a firmei. „Este o provocare ºi o responsabilitate, aceastã funcþie pentru mine. Din “Nu neapãrat cã mi-ar place, dar mi-aº dori sã rãmân viceprimar, pentru cã aº putea sã ajut din primãrie la implementarea tuturor proiectelor care sunt pe linia de aºteptare, pentru cã, trebuie sã recunoaºtem relaþiile pe care mi le-am fãcut în ultimi 10 ani. ªi da, normal cã voi candida pentru aceastã funcþie, pentru cã sunt în partidul care are cei mai mulþi consilieri în Consiliul Local Aninoasa. Noi (PDL) avem 4, PSD 2, PNL 2, PAS 2, PNG are 1, PPDD 1 ºi PRM are 1”, a declarat Ilie Botgros. Primarul ales de cetãþeni în 10 iunie, Nicolae Dunca, are însã o altã pãrere. El spune cã deja are om pentru acest post, iar acela cu siguranþã nu este Ilie Botgros. “Eu mi-am format o echipã care sper sã susþinã candidatul pe care l-am propus eu. Acesta este Albescu Adrian din partea Partidului Naþional Liberal. Nu exclud o posibilã candidaturã a lui Ilie Botgros, dar exclud reuºita acestei candidaturi. Am majoritatea formatã, iar de candidat poate sã candideze oricine, dar rezultatul se va vedea la ºedinþa de constituire”, a afirmat Nicolae Dunca. Ilie Botgros va preda ºtafeta lui Nicolae Dunca joi la ora 13:00, atunci când va avea loc ºedinþa de constituire a noului Consiliu Local ºi totodatã ºi alegerea viceprimarului. Luiza ANDRONACHE

sã treacã mai repede timpul pânã la destinaþie. Puþine sunt trenurile care circulã prin Valea Jiului ºi au condiþii umane de transport. Cele mai multe sunt murdare, au geamurile blocate ºi fie stau deschise, fie nu se pot deschide, în timp ce cãlãtorii tac ºi rabdã. Plãtesc bilet ºi aºteaptã sã

treacã într-un fel timpul pânã la destinaþie. Asta în condiþiile în care cu trenul cãlãtoresc oameni cu copii mici, bãtrâni ºi oameni care plãtesc sume deloc neglijabile ca sã îndure mizeria ºi canicula. Cât despre aer condiþionat, nici nu poate fi vorba. Diana MITRACHE

Costel Avram se dedicã fiecãrui cetãþean funcþia de vicepreºedinte al CJ Hunedoara, pânã acum, m-am aplecat 60% din timp cãtre soarta acestei societãþi. Împreunã cu aceºti oameni, am adus-o unde e acum. Sigur, existã o percepþie greºitã, zic eu, a populaþiei vis-a-vis de aceastã societate. Chiar azi am avut o întâlnire ºi am spus cã toþi avem responsabilitatea sã încercãm sã schimbãm aceastã percepþie greºitã”, a spus Costel Avram, director general SC Apa Serv VJ. Nu îi va scãpa noului director nici preþul apei, investiþiile, sau salariile angajaþilor care muncesc cu adevãrat. „Preþul apei nu-l pot eu stabili. Primarii ºi preºedintele consiliului judeþean, în calitate de acþionari ai firmei, trebuie sã ia astfel de decizii, sã cãutãm soluþii, dar sã nu uitãm, în acelaºi timp cã aici derulãm un proiect european de 40 de milioane de euro. În acelaºi timp, avem un proiect avansat de aducere a unei sume între 80 ºi 100 de milioane de euro, care va eficienta activitatea ºi scãderea pierderilor ºi atunci putem sã vorbim de preþul apei ºi

scãderea lui”, a mai adãugat Costel Avram. Avram spune cã le-a cerut angajaþilor disciplinã, chiar dacã

preþul apei este mare. „Sunt cazuri în care unii angajaþi nu înþeleg sã-ºi facã datoria ºi azi le-am cerut sã facã faþã postului”, a completat Costel Avram. Societatea care distribuie apa în Valea Jiului are, însã, ºi probleme, iar ele sunt generate de populaþia care nu-ºi plãteºte facturile. Astfel, în acest moment, societatea are de încasat 18 milioane de lei, din care 12 milioane sunt facturi neplãtite de populaþie. În douã sãptãmâni, Avram ºi-a propus sã viziteze toate locaþiile ale SC Apa Serv. Vrea sã vadã cum lucreazã inclusiv muncitorii, deoarece a constatat cã sunt oameni care lucreazã în condiþii grele. „Am vãzut azi ºi statul de funcþii ºi organigrama de la SC Apa Serv ºi vreau sã vã spun cã sunt muncitori plãtiþi cu 7, sau 8 milioane de lei vechi. Ei muncesc în subsoluri. E un salariu mic, dar îi am în vedere ºi pe ei”, a conchis Avram. Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Marti, 26 iunie 2012 ãrbatul care s-a autoincendiat, în data de 10 iunie, într-o secþie de vot din Petrila vrea sã repete gestul. De data aceasta a sesizat autoritãþile din Petroºani cã îºi va da foc chiar în sediul Judecãtoriei, unde are un proces pentru un teren.

B

Caz fãrã precedent la Petroºani, unde un bãrbat a notificat, luni autoritãþile locale – Poliþia ºi Primãria – cã îºi va da foc chiar în sediul Judecãtoriei Petroºani. Bãrbatul în cauzã, Ioan Jura, are probleme cu un teren, pentru care are un litigiu pe rolul instanþei cu mãtuºã de a lui.

A notificat în scris autoritãþile cã se va autoincendia

„Dupã ce cã mi-a fost furatã grãdina, cei de la Petrila îmi opresc din pensie, in 2006, 200 de lei ºi îmi vor opri ºi anul viitor”, spune Ioan Jura. Acesta a înregistrat câte un memoriu atât la Poliþia Municipiului Petroºani,

cât ºi la Primãria Petroºani, prin care îºi anunþã intenþia de a se autoincendia în cazul în care instanþa va refuza în continuare sã o supunã pe mãtuºa lui la interogator ºi de a efectua expertiza topograficã în cazul

Asociere pentru sustragerea þevilor u mai puþin de 6 bãrbaþi ºi-au dat mâna pentru a sustrage mai multe þevi, pe care încercau sã le valorifice.

N

Fapta acestora a fost descoperitã de o patrulã de siguranþã publicã din cadrul Secþiei de Poliþie Ruralã Ilia, care a oprit în trafic, pe DJ 680 A, între localitaþile Bãtrâna ºi Roºcani o autoutilitarã condusã de un bãrbat de 64 de ani, din Hunedoara. Cu ocazia controlului efectuat, în autotuilitarã au fost gãsite mai multe þevi din fier, sustrase de pe un teren de pe raza comunei Bãtrâna, acestea fiind dezafectate. De asemenea, în interiorul autoutilitarei au fost gãsite ºi 4 tuburi de oxygen, 2 butelii gaz, 2 aparate de sudurãtãiere, care au fost folosite la secþionarea þevilor. “Faþã de conducãtorul auto ºi ceilalþi 5 pasageri au autoutilitarei, bãrbaþi cu varste cuprinse între 28 ºi 47 de ani, toþi din comuna Ghelari, poliþiºtii continuã cercetãrile sub aspectul comiterii infracþiunii de furt calificat”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Car men COSMAN

terenului cu pricina. Pentru cã s-a spus cã ar avea probleme psihice, Jura a ataºat la memoriu ºi biletul de ieºire din spital, de la Bucureºti, care relevã cã nu prezintã simptome ale vreunei afecþiuni psihice.

Poliþiºtii din Petroºani au înregistrat solicitarea acestuia, dar l-au avertizat cã vor fi nevoiþi sã anunþe ºi Spitalul de Urgenþã din Petroºani despre intenþia lui. De asemenea, oficialii Primãriei Petroºani spun doar cã au luat act despre

dorinþa bãrbatului, dar nu pot în nici un caz aviza aºa ceva. „Primãria municipiului Petroºani, deºi a înregistrat aceastã cerere privind dorinþa respectivului cetãþean, nu poate autoriza o astfel de manifestare, întrucât ea nu are loc pe domeniul public, ci într-o clãdire, dar ºi din pricina a ceea ce cere respectivul cetãþean”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtorul de cuvânt al administraþiei publice locale. Ioan Jura a mai avut o tentativã de autoincendiere în data de 10 iunie când, dupã ce a votat, ºi-a turnat un lichid inflamabil pe haine ºi a vrut sã-ºi dea foc chiar în secþia de votare. A fost împiedicat de pompierii care se aflau la faþa locului, dupã ce bãrbatul anunþase la poliþie intenþia sa. Car men COSMAN

Botgros 2 în 1. Dur, dar totuºi sentimental n om dur, ca din topor la suprafaþã, dar sentimental ºi emotiv dacã ajungã sã îl cunoºti. Aºa se caracterizeazã primarul încã în exerciþiu de la Aninoasa, Ilie Botgros.

U

R

egrete de primar

La sfârºitul celor 20 de ani de condus urbea, primarul Ilie Botgros aruncã o privire înapoi peste toatã aceastã perioadã ºi întrebat care este cel mai mare regret al sãu, rãspunde fãrã ocoliºuri, doar cu o micã ezitare în glas. Totul se învârte în jurul surprizei de la alegeri.

“Eu, în tot ceea ce am realizat în aceºti 20 de ani, am pus suflet. De regulã par un om mai dur, mai necioplit, din bardã, dar din punct de vedere sentimental sunt foarte emotiv, trãiesc momentul ºi o fac cu plãcere. Am pus suflet în tot ceea ce am realizat. Dacã îmi pare rãu de ce ceva în ãºtia 20 de ani, este cã am pus prea mult suflet ºi întotdeauna am fost cu faþa cãtre cetãþean. Dar, la un moment dat cetãþenii mi-au întors spatele, ceea ce nu meritam. Eu zic cã în aceºti 20 de ani am ajutat pe toatã lumea care a venit la primãrie,

indiferent dacã cineva m-a votat sau nu m-a votat, dacã m-a înjurat sau nu ºi chiar dacã l-am înjurat sau nu l-am înjurat. Trebuie sã recunoaºtem cã era ºi reversul medaliei, nu prea rãmâneam dator la nimeni”, ne-a declarat primarul încã în exerciþiu, Ilie Botgros.

Însã, de cealaltã parte, el afirmã cã atunci când vine vorba de administraþiei, nu prea are ce regreta din ce a fãcut, ci are o pãrere de rãu doar cã nu s-a putut miºca mai repede cu proiectele. “Faptul cã am prins investiþiile

prea târziu. Din 2007 m-am luptat pentru câteva investiþii care urmeazã sã se facã în perioada urmãtoare. ªi, probabil cã nu am reuºit sã bag gazul mai repede. Dacã îl bãgam în 2009, spre exemplu, poate nu aveam atâtea probleme. Dar, ºtiþi prea bine cã m-am luptat trei ani de zile sã obþin un aviz de distribuþie pe partea nordicã a oraºului. Asta este, în rest n-am altele”, a mai spus Botgros. Ilie Botgros a condus primãria Aninoasa în ultimele douã decenii. Chiar cu o lunã înainte de a pierde alegerile, el a împlinit 20 de ani de când s-a aflat la cârma administraþiei locale de aici.

Cronica Vãii Jiului |Marti, 26 iunie 2012

6 Actualitate ânã în urmã cu un deceniu se ºtia cã existã anumiþi centrii nervoºi implicaþi în apariþia senzaþiei de plãcere ºi implicit a trãirilor numite literar “bucurie”.

P

Se ºtia despre aceºti “centri ai plãcerii” cã sunt extrem de sensibili la temperaturi foarte mici sau foarte mari, care ar fi blocat activitatea lor. Astfel în timpul iernilor geroase ºi al zilelor de varã foarte calde se credea cã aceºti centrii ies din funcþiune temporar pentru a se feri de proteinele specifice întâlnite în sânge în perioadele foarte reci sau foarte calde.

C

anicula blocheazã plãcerea normalã

În realitate, plãcerea ºi trarile bucuriei nu au centrii bine delimitaþi ci doar o reþea de circuite nervoase din întreg creierul, capabile sau nu de a realiza biocurenti ce pot declanºa starea de plãcere. Aceste circuite din creier, asemãnãtoare unor circuite electrice, sunt indirect influenþate de unele substanþe ce apar în organisme mai frecvent, în diferite anotimpuri. Spre exemplu vara, datoritã scãderii metabolismului, ficatul secretã substanþe cu rol de blocare a unor anume mesaje electrice, cu rol de a produce plãcere. Explicaþia consta în faptul cã în zilele caniculare, natura interzice plãcerea sexualã care ar favoriza fecundaþia din simplul motiv ca organismul femel fecundat nu ar putea produce o

Cãldura afecteazã „centrul plãcerii” rapidã modificare hormonalã optimã într-o varã, atunci când întreaga energie este canalizata spre acomodarea sau supravieþuirea pe timp de canicula. În aceste condiþii, în zilele de varã foarte calde, plãcerea de oricare naturã este asiguratã prin alte circuite decât cele normale în celelalte anotimpuri, fapt care afecteazã biologia ºi farmecul plãcerii. Cercetãtorii neurobiologi de la Universitatea Belfast, care au studiat 13 ani aceste fenomene, considera cã un act sexual pe canicula, ca ºi o revelaþie ce provoacã plãcere, poate afecta grav circuitul de celule din creier responsabile de producerea ºi percepþia naturalã a plãcerii. Se estimeazã cã un act sexual cu o finalitate a unui singur orgasm poate scurt-circuita 15% din circuitul de organizare a obþinerii plãcerii. Din acest motiv în zilele foarte cãlduroase este nevoie sã nu fie forþatã obþinerea nici unei plãceri instinctive sau determinatã de încãrcãturã emoþionalã.

dupã gimnasticã de înviorare sunt necesare 2-3 minute de miºcãri ample de rotire a capului în toate direcþiile, antrenând toate grupurile de muºchi ce pot miºca gâtul ºi capul. Aceste miºcãri sunt necesare atât bunei irigaþii cu sânge a creierului cât ºi stimulãrii specifice a centrilor de modulare ai intensitãþii plãcerii, care au legãturã cu miºcarea sus-jos a capului. mersul pe jos dimineaþã

este foarte important. Parcurgeþi cel puþin 400 m pe jos într-un mers lent, degajat. Respiraþi relaxat încet ºi într-un ritm de o inspiraþie la 2 paºi, urmatã de expiraþie la fel de lentã. Acest tip de mers permite întregii scoarþe cerebrale sã primeascã un anume flux de exerciþii din muºchii întregului corp, fiind astfel mai uºor capabilã de reglarea tuturor funcþiilor inclusiv cele legate de plãcere. înainte de apusul soarelui

rimii negustori de afine ºi-au fãcut apariþia în Piaþa Centralã Petroºani, iar pentru cã sunt puþine au ºi preþ pe mãsurã.

trebuie repetate miºcãrile de rotire a capului. se recomandã ca înainte cu 1-2 ore de culcare sã se facã o micã plimbare într-un spaþiu verde. La masa de dimineaþã se recomandã brânzeturi dulci, cât mai puþin sãrate ºi alimente proteice slabe. Ceaiurile fierbinþi sunt absolut vara, pentru antrenarea acomodãrii organismului la temperaturile crescute. În multe comunitãþi arabe acest

e se poate face C pentru revitalizare? Pentru a împiedica dezechilibrarea, îmbãtrânirea sau blocarea “centrilor” plãcerii, vara este nevoie de: cel puþin 3 minute de gimnasticã clasicã de înviorare, la 15 minute dupã micul dejun.

Afinarii ºi-au intrat în pâine P

Actualitate 7

Oamenii cutreierã toþi munþii pentru a gãsi cele câteva zone unde afinele sunt coapte ºi de aceea spun cã 10 lei pe kilogram este un preþ corect. La tarabele din Piaþa

Centralã Petroºani ºi-au fãcut loc ºi primii culegãtori de afine care încearcã sã facã un ban de pe urma delicioaselor fructe care au ºi întrebuinþãri medicinale. Kilogramul costã 10 lei ºi nu este loc de negociere, însã preþul o sã scadã odatã cu apariþia concurenþei. Pentru o gãleatã cu afine, zeci de localnici din Valea Jiului iau cu asalt munþii din zonã încã de la ivirea zorilor. Încearcã sã strângã un ban de zile negre. Oamenii trudesc cât e ziua de lungã pe munþi în cãutarea fructelor de pãdure care le aduc venituri deloc de neglijat.

abãrã la poalele muntelui

T

Unii dintre ei se vor muta cu totul la poalele munþilor, doar o sã mai economiseascã niºte bani cu întreþinerea pe varã ºi vor face un profit bunicel. Aºa se face cã, în fiecare dimineaþã din varã ºi pânã în toamnã, urcã în munþii Parâng, Retezat ºi Vâlcan, la cules de afine, zmeurã ºi ciuperci pe care apoi le vând la centrele de colectare. Primesc în medie 30 de lei pentru o zi de lucru ºi zeci de kilometri de mers prin munte dar sunt mulþumiþi. Au cu ce sã trãiascã ºi sã punã ºi pentru la iarnã deoparte când sunt

þintuiþi în case. „Este greu dar în Valea Jiului alte locuri de muncã nu sunt. Anul trecut câºtigam cam 40 de lei pentru o zi de muncã. Sã vedem anul acesta cum o fi, semnele nu sunt foarte bune. A bãtut multã grindinã ºi nu prea s-au fãcut. Ne trezim la cinci dimineaþa ºi plecãm la cules de afine. Seara venim din munþi ºi facem un ban”, a spus Andrei, unul dintre afinari.

autorT rebuie izaþie

Afinarii care urmãresc sã facã un ban din aceastã activitate se mutã în munte pe perioada sezonului din douã motive. Primul ar fi cã este o concurenþã foarte mare ºi locurile lor ar putea fi „pieptãnate” de alþi culegãtori mai matinali ºi al doilea ar fi cheltuiala cu naveta. „Stãm toatã vara în munte, pânã când dã frigul pe noi”, mai spune tânãrul. Pe de altã parte, toþi culegãtorii de afine ºi fructe de pãdure în general, trebuie sã aibã o autorizaþie în baza cãreia sã poatã culege fructele, altfel riscã amenzi foarte mari. Maximilian GÂNJU

obicei dimineaþã este extrem de util pentru adaptarea ºi rezistenþa la temperaturile deºertului. La 6-7 minute dupã micul dejun se recomanda un duº cald sau spãlarea fetei ºi pieptului cu apã fierbinte. În acest fel se asigura punerea în funcþie a receptorilor sensibilitãþii fetei ºi gâtului, direct legate de “creierul plãcerii”. La dejun se recomanda un meniu slab în grãsimi, bogat în calorii, cu un conþinut ridicat de proteine uºor digerabile cum ar fi cele din supele de pui sau vitã. Mâncarea caldã, servitã la o temperaturã confortabilã, la o luminozitate cât mai scãzutã, permite absorbþia optimã a aminoacizilor necesari în refacerea nervoasã a circuitelor “creierului plãcerii”. Tradiþionalele alune cu bere sunt ideale pentru acest tip de dietã. Alunele conþin potasiu necesar relaxãrii celulelor extenuate de modificãrile biochimice de acomodare la temperaturile crescute iar berea oferã organismului o mare parte din necesitatea de vitamine B, implicate în biologia plãcerii. La dejun se recomandã sã nu se consume mâncãruri grase ºi carne de porc, care dezechilibreazã întreg metabolismul pe timpul zilelor caniculare. Acesta este unul din motivele pentru care înþelepciunea Coranului interzice carnea de porc popoarelor ce lupta cu clima deºertului. Cina trebuie sã fie uºoarã, foarte

sãracã în calorii ºi bine condimentatã. Majoritatea condimentelor cresc secreþia de acid clorhidric din stomac, prin mecanisme nervoase comandate de creier. Aceste mecanisme dau startul intrãrii în repaos de refacere a celulelor din creier, implicate în declanºarea ºi percepþia senzaþiilor de plãcere. Sensibilitatea deosebitã a indienilor ºi pakistanezilor la plãcerea gustului alimentar ºi sexual se datoreazã în mare mãsurã,

tradiþiilor alimentare bazate pe proprietãþile condimentelor ca pe magia sau efectul afrodisiac al acestora. Întreþinerea “centrilor” plãcerii în fata agresivitãþii cãldurii verii depinde în mare mãsurã de evitarea forþãrii plãcerilor intense dar ºi de respectarea unor legitãþi ale comportamentului pe timpul zilelor toride, cunoscute din tradiþiile vechi ale popoarelor ce lupta cu cãldurã tropicalã.

Ce lasã Mãr ginean în ur ma lui la SMURD lãsat SMURD-ul pentru Primãria Deva, însã nu îi este indiferent ce anume se va întâmpla în continuare cu acest serviciu deosebit de util.

A

Petru Mãrginean, care de luni este primar în exerciþiu al municipiului Deva, ar vrea sã lase SMURD Hunedoara în subordinea ISU, aºa cum de fapt se preconizeazã. „Urmeazã sã mã întâlnesc cu Raed Arafat, pentru ca SMURD Hunedoara sã treacã în subordinea ISU. Sã vedem, însã, când va trece. Dacã acest lucru nu se va întâmpla curând, voi lãsa pe cineva la conducere, în locul meu”, a declarat Petru Mãrginean, care a fost preºedintele SALVITAL, asociaþia

care coordoneazã în judeþul Hunedoara activitatea SMURD. Pe de altã parte, „moºtenirea” SMURD este una grea pentru cel care va prelua postul de conducere al Asociaþiei SALVITAL Hunedoara. De la beneficiari, aceasta are de recuperat aproximativ 1.000.000 de lei, dar Mãrginean spune cã, din fericire, suma a mai scãzut faþã de finele anului trecut, când restanþele erau de aproape 1.300.000 de lei. Iar pentru ºase unitãþi admi-

nistrativ – teritoriale din judeþ existã hotãrâri de executare silitã pentru plata datoriilor. „Procesele aflate pe rol rãmân în derulare. Oricum, am mai recuperat din sumele restante ºi încercãm sã mai recuperãm acum, când s-au mai schimbat ºi unii primari”, a precizat Mãrginean. De când s-a înfiinþat, SMURD Hunedoara ºi-a demonstrat cu prisosinþã utilitatea. Numai anul trecut, paramedicii hunedoreni au acþionat în 5.645 de cazuri, în creºtere faþã de 2010 când au fost 4.890 de intervenþii. Carmen COSMAN

Cronica Vãii Jiului |Marti, 26 iunie 2012

6 Actualitate ânã în urmã cu un deceniu se ºtia cã existã anumiþi centrii nervoºi implicaþi în apariþia senzaþiei de plãcere ºi implicit a trãirilor numite literar “bucurie”.

P

Se ºtia despre aceºti “centri ai plãcerii” cã sunt extrem de sensibili la temperaturi foarte mici sau foarte mari, care ar fi blocat activitatea lor. Astfel în timpul iernilor geroase ºi al zilelor de varã foarte calde se credea cã aceºti centrii ies din funcþiune temporar pentru a se feri de proteinele specifice întâlnite în sânge în perioadele foarte reci sau foarte calde.

C

anicula blocheazã plãcerea normalã

În realitate, plãcerea ºi trarile bucuriei nu au centrii bine delimitaþi ci doar o reþea de circuite nervoase din întreg creierul, capabile sau nu de a realiza biocurenti ce pot declanºa starea de plãcere. Aceste circuite din creier, asemãnãtoare unor circuite electrice, sunt indirect influenþate de unele substanþe ce apar în organisme mai frecvent, în diferite anotimpuri. Spre exemplu vara, datoritã scãderii metabolismului, ficatul secretã substanþe cu rol de blocare a unor anume mesaje electrice, cu rol de a produce plãcere. Explicaþia consta în faptul cã în zilele caniculare, natura interzice plãcerea sexualã care ar favoriza fecundaþia din simplul motiv ca organismul femel fecundat nu ar putea produce o

Cãldura afecteazã „centrul plãcerii” rapidã modificare hormonalã optimã într-o varã, atunci când întreaga energie este canalizata spre acomodarea sau supravieþuirea pe timp de canicula. În aceste condiþii, în zilele de varã foarte calde, plãcerea de oricare naturã este asiguratã prin alte circuite decât cele normale în celelalte anotimpuri, fapt care afecteazã biologia ºi farmecul plãcerii. Cercetãtorii neurobiologi de la Universitatea Belfast, care au studiat 13 ani aceste fenomene, considera cã un act sexual pe canicula, ca ºi o revelaþie ce provoacã plãcere, poate afecta grav circuitul de celule din creier responsabile de producerea ºi percepþia naturalã a plãcerii. Se estimeazã cã un act sexual cu o finalitate a unui singur orgasm poate scurt-circuita 15% din circuitul de organizare a obþinerii plãcerii. Din acest motiv în zilele foarte cãlduroase este nevoie sã nu fie forþatã obþinerea nici unei plãceri instinctive sau determinatã de încãrcãturã emoþionalã.

dupã gimnasticã de înviorare sunt necesare 2-3 minute de miºcãri ample de rotire a capului în toate direcþiile, antrenând toate grupurile de muºchi ce pot miºca gâtul ºi capul. Aceste miºcãri sunt necesare atât bunei irigaþii cu sânge a creierului cât ºi stimulãrii specifice a centrilor de modulare ai intensitãþii plãcerii, care au legãturã cu miºcarea sus-jos a capului. mersul pe jos dimineaþã

este foarte important. Parcurgeþi cel puþin 400 m pe jos într-un mers lent, degajat. Respiraþi relaxat încet ºi într-un ritm de o inspiraþie la 2 paºi, urmatã de expiraþie la fel de lentã. Acest tip de mers permite întregii scoarþe cerebrale sã primeascã un anume flux de exerciþii din muºchii întregului corp, fiind astfel mai uºor capabilã de reglarea tuturor funcþiilor inclusiv cele legate de plãcere. înainte de apusul soarelui

rimii negustori de afine ºi-au fãcut apariþia în Piaþa Centralã Petroºani, iar pentru cã sunt puþine au ºi preþ pe mãsurã.

trebuie repetate miºcãrile de rotire a capului. se recomandã ca înainte cu 1-2 ore de culcare sã se facã o micã plimbare într-un spaþiu verde. La masa de dimineaþã se recomandã brânzeturi dulci, cât mai puþin sãrate ºi alimente proteice slabe. Ceaiurile fierbinþi sunt absolut vara, pentru antrenarea acomodãrii organismului la temperaturile crescute. În multe comunitãþi arabe acest

e se poate face C pentru revitalizare? Pentru a împiedica dezechilibrarea, îmbãtrânirea sau blocarea “centrilor” plãcerii, vara este nevoie de: cel puþin 3 minute de gimnasticã clasicã de înviorare, la 15 minute dupã micul dejun.

Afinarii ºi-au intrat în pâine P

Actualitate 7

Oamenii cutreierã toþi munþii pentru a gãsi cele câteva zone unde afinele sunt coapte ºi de aceea spun cã 10 lei pe kilogram este un preþ corect. La tarabele din Piaþa

Centralã Petroºani ºi-au fãcut loc ºi primii culegãtori de afine care încearcã sã facã un ban de pe urma delicioaselor fructe care au ºi întrebuinþãri medicinale. Kilogramul costã 10 lei ºi nu este loc de negociere, însã preþul o sã scadã odatã cu apariþia concurenþei. Pentru o gãleatã cu afine, zeci de localnici din Valea Jiului iau cu asalt munþii din zonã încã de la ivirea zorilor. Încearcã sã strângã un ban de zile negre. Oamenii trudesc cât e ziua de lungã pe munþi în cãutarea fructelor de pãdure care le aduc venituri deloc de neglijat.

abãrã la poalele muntelui

T

Unii dintre ei se vor muta cu totul la poalele munþilor, doar o sã mai economiseascã niºte bani cu întreþinerea pe varã ºi vor face un profit bunicel. Aºa se face cã, în fiecare dimineaþã din varã ºi pânã în toamnã, urcã în munþii Parâng, Retezat ºi Vâlcan, la cules de afine, zmeurã ºi ciuperci pe care apoi le vând la centrele de colectare. Primesc în medie 30 de lei pentru o zi de lucru ºi zeci de kilometri de mers prin munte dar sunt mulþumiþi. Au cu ce sã trãiascã ºi sã punã ºi pentru la iarnã deoparte când sunt

þintuiþi în case. „Este greu dar în Valea Jiului alte locuri de muncã nu sunt. Anul trecut câºtigam cam 40 de lei pentru o zi de muncã. Sã vedem anul acesta cum o fi, semnele nu sunt foarte bune. A bãtut multã grindinã ºi nu prea s-au fãcut. Ne trezim la cinci dimineaþa ºi plecãm la cules de afine. Seara venim din munþi ºi facem un ban”, a spus Andrei, unul dintre afinari.

autorT rebuie izaþie

Afinarii care urmãresc sã facã un ban din aceastã activitate se mutã în munte pe perioada sezonului din douã motive. Primul ar fi cã este o concurenþã foarte mare ºi locurile lor ar putea fi „pieptãnate” de alþi culegãtori mai matinali ºi al doilea ar fi cheltuiala cu naveta. „Stãm toatã vara în munte, pânã când dã frigul pe noi”, mai spune tânãrul. Pe de altã parte, toþi culegãtorii de afine ºi fructe de pãdure în general, trebuie sã aibã o autorizaþie în baza cãreia sã poatã culege fructele, altfel riscã amenzi foarte mari. Maximilian GÂNJU

obicei dimineaþã este extrem de util pentru adaptarea ºi rezistenþa la temperaturile deºertului. La 6-7 minute dupã micul dejun se recomanda un duº cald sau spãlarea fetei ºi pieptului cu apã fierbinte. În acest fel se asigura punerea în funcþie a receptorilor sensibilitãþii fetei ºi gâtului, direct legate de “creierul plãcerii”. La dejun se recomanda un meniu slab în grãsimi, bogat în calorii, cu un conþinut ridicat de proteine uºor digerabile cum ar fi cele din supele de pui sau vitã. Mâncarea caldã, servitã la o temperaturã confortabilã, la o luminozitate cât mai scãzutã, permite absorbþia optimã a aminoacizilor necesari în refacerea nervoasã a circuitelor “creierului plãcerii”. Tradiþionalele alune cu bere sunt ideale pentru acest tip de dietã. Alunele conþin potasiu necesar relaxãrii celulelor extenuate de modificãrile biochimice de acomodare la temperaturile crescute iar berea oferã organismului o mare parte din necesitatea de vitamine B, implicate în biologia plãcerii. La dejun se recomandã sã nu se consume mâncãruri grase ºi carne de porc, care dezechilibreazã întreg metabolismul pe timpul zilelor caniculare. Acesta este unul din motivele pentru care înþelepciunea Coranului interzice carnea de porc popoarelor ce lupta cu clima deºertului. Cina trebuie sã fie uºoarã, foarte

sãracã în calorii ºi bine condimentatã. Majoritatea condimentelor cresc secreþia de acid clorhidric din stomac, prin mecanisme nervoase comandate de creier. Aceste mecanisme dau startul intrãrii în repaos de refacere a celulelor din creier, implicate în declanºarea ºi percepþia senzaþiilor de plãcere. Sensibilitatea deosebitã a indienilor ºi pakistanezilor la plãcerea gustului alimentar ºi sexual se datoreazã în mare mãsurã,

tradiþiilor alimentare bazate pe proprietãþile condimentelor ca pe magia sau efectul afrodisiac al acestora. Întreþinerea “centrilor” plãcerii în fata agresivitãþii cãldurii verii depinde în mare mãsurã de evitarea forþãrii plãcerilor intense dar ºi de respectarea unor legitãþi ale comportamentului pe timpul zilelor toride, cunoscute din tradiþiile vechi ale popoarelor ce lupta cu cãldurã tropicalã.

Ce lasã Mãr ginean în ur ma lui la SMURD lãsat SMURD-ul pentru Primãria Deva, însã nu îi este indiferent ce anume se va întâmpla în continuare cu acest serviciu deosebit de util.

A

Petru Mãrginean, care de luni este primar în exerciþiu al municipiului Deva, ar vrea sã lase SMURD Hunedoara în subordinea ISU, aºa cum de fapt se preconizeazã. „Urmeazã sã mã întâlnesc cu Raed Arafat, pentru ca SMURD Hunedoara sã treacã în subordinea ISU. Sã vedem, însã, când va trece. Dacã acest lucru nu se va întâmpla curând, voi lãsa pe cineva la conducere, în locul meu”, a declarat Petru Mãrginean, care a fost preºedintele SALVITAL, asociaþia

care coordoneazã în judeþul Hunedoara activitatea SMURD. Pe de altã parte, „moºtenirea” SMURD este una grea pentru cel care va prelua postul de conducere al Asociaþiei SALVITAL Hunedoara. De la beneficiari, aceasta are de recuperat aproximativ 1.000.000 de lei, dar Mãrginean spune cã, din fericire, suma a mai scãzut faþã de finele anului trecut, când restanþele erau de aproape 1.300.000 de lei. Iar pentru ºase unitãþi admi-

nistrativ – teritoriale din judeþ existã hotãrâri de executare silitã pentru plata datoriilor. „Procesele aflate pe rol rãmân în derulare. Oricum, am mai recuperat din sumele restante ºi încercãm sã mai recuperãm acum, când s-au mai schimbat ºi unii primari”, a precizat Mãrginean. De când s-a înfiinþat, SMURD Hunedoara ºi-a demonstrat cu prisosinþã utilitatea. Numai anul trecut, paramedicii hunedoreni au acþionat în 5.645 de cazuri, în creºtere faþã de 2010 când au fost 4.890 de intervenþii. Carmen COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 iunie 2012

8 Actualitate aeºtrii emeriþi ai sportului, 20 de titluri de campioni naþionali, trei titluri de campioni europeni ºi campioni mondiali, echipa de fotbaltenis de la Lupeni nu are bani pentru a participa la concursurile naþionale premergãtoare Campinaltului Mondial din toamna acestui an.

M

Lipsa de solidaritate în susþinerea valorilor ne va menþine pe vecie cu faima de zonã a ciomãgarilor. De ani de zile, echipa de fotbal-tenis a municipiului Lupeni, antrenatã de Dima Druncea, a dus faima Vãii Jiului ºi a României în lume. Aflatã sub protecþia ºi finanþarea omului de afaceri Emil Pãrãu, echipa a activat sub denumirea ”Comexim Lupeni”, iar investiþia a confirmat: Peste 20 de titluri de campioni naþionali la categoriile “senioare” ºi “juniori”; anual au câºtigat Cupa României la senioar, iar la juniori- locul II, în 2011; în anul 2000 - primul titlu

Fãrã susþinerea valorilor, Valea Jiului rãmâne zonã a ciomãgarilor În decursul anilor am dat echipelor României, la diferite categorii, peste 25 de sportivi care au reprezentat România la concursurile internationale. În anul 2012, doi sportivi au primit titlul de Maestru Emerit al Sportului, respectiv Anamaria Gherghel ºi Purice Lucian chiar dacã ºi alþii meritau acest titlu onorific în baza rezultatelor obþinute” – a declarat Dima Druncea, antrenorul campionolor de la Lupeni.

de campion mondial prin Ivancu Ciprian, la simplu tineret, Kosice –Slovacia; în 2006 acelaºi Ivancu Ciprian a câºtigat medalia de aur la dublu seniori; în 2009, Alex Turbatu a câºtigat titlul de campion european la dublu juniori; în 2011 - trei titluri de campioni europeni prin Anamaria Gherghel; în 2010, la Campionatul Mondial de la Istanbul echipa din Lupeni a obþi-

nut 5 medalii, dintre care 4 de aur prin: Anamaria Gherghel ºi Elisaveta Vizitiu la dublu senioare, Anamaria Gherghel, Vizitiu Elisaveta ºi Oana Cosa la triplu senioare, Alex Turbatu ºi Stoenica Marius la dublu juniori. ªi tot cei doi, plus un sportiv din Salonta, au câstigat aur la triplu juniori. Anamaria Gherghel a mai obþinut o medalie de argint la proba de simplu

senioare! ”În anii precedenþi am câºtigat mai multe medalii de argint ºi bronz la campionatele mondiale ºi europene prin sportivii Anamaria Gherghel, Vizitiu Elisaveta, Vizitiu Paula, Oana Cosa ,Turbatu Alex, Stoenica Marius, Gheghel Adrian, Bolosin Petriºor, Ivancu Ciprian, Bivolaru Letiþia, Purice Lucian, Ungureanu Rãzvan ºi Buliga Florin.

Cupa României, înainte de de Campionatul Mondial ce va avea loc în aceastã toamnã. Lipsa banilor echipei din Lupeni ar putea lipsi România de titlul mondial având în vedere cã, de regulã, jumãtate din componenþa lotului naþional o constituie sportivii de la Lupeni. ”Referitor la acest an competiþional, avem în iulie penultima etapã dublã de campionat naþional urmatã imediat de Cupa Romaniei l. Concursurile

au loc la Mamaia, iar în luna septembrie are loc ultima etapã dublã de campionat la Alexandria, ºi la fete ºi la bãieþi. În perioada octombrienoiembrie, va avea loc Campionatul Mondial de senioare ºi juniori de unde sperãm la cel putin 4 medalii de aur prin sportivii care vor fi convocaþi la lotul României pentru acest Campionat Mondial. De alte concursuri internaþionale nu vorbesc pen-

Actualitate 9 tru cã nu ne permitem accesul la ele din cauza problemelor financiare”- a precizat Dima Druncea. Cum solidaritatea în susþinerea valorilor, indiferent de domeniu, aduc forþa ºi valoarea zonei unde activeazã, ar trebui ca, dintre cei care îºi permit cât de cât financiar, sã punã mânã de la mânã pentru acest lucru. Politicienii care au propovãduit susþinerea tinerilor ºi refacerea scãrii valorilor, cu atât mi mult! Dacã nu, vom rãmâne pe vecie cu faima de zonã a ciomãgarilor, respectiv locul de unde a fost rãsturnatã tânãra democraþie din România – mineriadele. Ileana FIRÞULESCU

ultiplii M campioni fãrã finanþare! Acest an este unul plin pentru fortbal tenis, ceea ce implicã multã muncã ºi seriozitate pentru a nu dezamãgi, sportivii de la Lupeni fiind bine cotaþi. Doar cã de data aceasta au intervenit probleme financiare ºi s-ar putea ca mondialele sã fie ratate, deºi Federaþia Românã de Fotbal-Tenis a remis invitaþiile de participare la Concursul Naþional ºi

Cine va fi inspector ºcolar general la Hunedoara? rea decizie pentru cei care fac propuneri pentru numirea anumitor persoane în instituþii, din cauza condiþiilor impuse pentru posturile de conducere, pe care cei vehiculaþi nu le îndeplinesc.

G

Este ºi cazul Inspectoratului Judeþean ªcolar unde numele vehiculate pentru ocuparea funcþiei de inspector general prof. univ. dr. Radu Sorin ºi dl. lector univ. dr. Moº Ionel. Ambii dascãli sunt competenþi ºi ar putea conduce Inspectoratul ªcolar Judeþean numai cã cei doi ar putea fi uºor contestaþi deoarece nu se încadreazã criteriile stipulate de Legea Educaþiei Naþionale. Mai exact, nu fac parte din corpul naþional de experþi în management educaþional, iar Legea Educaþiei Naþionale, la art.246, al.(3) stipuleazã clar cã citez: ”pot ocupa

funcþii de conducere, de îndrumare ºi de control în unitãþile de învãþãmânt ºi inspectoratele ºcolare numai cadrele didactice membre ale corpului naþional de experþi în management educaþional”. În prezent este în curs de desfãºurare o nouã etapã de înscrieri în corpul naþional de experti în manage-

Una mie, una þie… SD ºi PNL au tras la sorþi, pe principiul ”una mie, una þie”, instituþiile deconcentrate ale judeþului Hunedoara pentru a nu mai exista discuþii. Dar discuþiile ºi supãrãrile s-au amplificat în Valea Jiului. Chestie de bucãtãrie internã… condimentatã!

P

Sãptãmâna validãrilor în Hunedoara oi am votat ºi aleºii se N „aleg” între ei. Aceasta este sãptãmâna decisivã pentru tot judeþul Hunedoara. Timp de o sãptãmânã, aleºii hunedoreni vor fi validaþi în consiliile locale ºi cel judeþean. Am intrat pe ultima sutã de metri, iar în culise dezbaterile ºi negocierile sunt în toi. Miza, viceprimarii, ori vicepreºedinþii Consiliilor Judeþene. În acest rãstimp de o sãptãmânã, toate consiliile locale, cele judeþene, viceprimarii ºi vicepreºedinþii Consiliului Judeþean vor fi aleºi. Marþi, la

Deva are loc prima ºedinþã a noului Consiliul Judeþean din Hunedoara ºi tot atunci vor fi aleºi ºi cei doi vicepreºedinþi. Apoi, joi ºi vineri au loc astfel de ºedinþe similare ºi în oraºele Vãii Jiului. La Petroºani, ºedinþa are loc la sfârºitul sãptãmânii. „Conform Ordinului prefectului, validarea consiliului va avea loc în data de 29 iunie, adicã vineri, începând cu orele 11,00, când va avea loc ºi prima ºedinþã a Consiliului local. Tot atunci va fi ales ºi viceprimarul”, a spus Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria Petroºani. Majoritatea Consiliilor locale sunt formate din consilieri USL, USP ºi, mai proaspeþii intraþi în lumea politicii, cei de la Partidul Poporului Dan Diaconescu. Viceprimarii, însã, sunt la mâna consilierilor, cel puþin pânã la desemnarea lor. Diana MITRACHE

Pentru a nu mai exista discuþii în cadrul USL Hunedoara - cum cã liberalii ºi-ar trage spuza pe turta lor având în vedere câºtigarea conducerii judeþului de cãtre preºedintele acestora, liberalul Mircea Ioan Moloþ - în ce priveºte repartizarea instituþiilor deconcentrate ºi funcþiile de conducere, partidele componente au

tras la sorþi, împãrþindu-ºi frãþeºte responsabilitatea pe principiul ”una mie, una þie”. Tragerea la sorþi a avut loc vineri, la Deva, la nivelul birourilor permanente ale PSD ºi PNL, conform surselor din interiorul celor douã formaþiuni. Contactaþi pentru a confirma listele cu repartizarea instituþiilor, unii lideri din Valea Jiului habar nu aveau de acest lucru declarând cã lor nu le-a spus nimeni nimic, fiecare invocând pe acelaºi Costel Avram, marele perdant al acestor alegeri locale, dar care se aflã în fruntea bucatelor, deºi alþii au muncit ºi au câºtigat, spun politicienii locali. Ca urmare, supãrãri tot existã, folosindu-se expresii gen ”cred cã s-au vândut”, ”trei oameni nu dispar niciodatã: Miticã Dragomir, Mircea Sandu ºi Costel Avram”, ”nu ºtiu cum am sã motivez organizaþia pe viitor”, ”la alegerile viitoare este posibil sã-l avem pe Avram la conducerea judeþului”, ”PSD a luat tot în Vale” etc., etc. Dar asta þine de bucãtãria internã, extrem de condimentatã, a USL filiala judeþeanã Hunedoara. Dupã respectiva tragere la sorþi, principalele direcþii, inspectorate judeþene din totalul

celor 22 existente, plus instituþii din Valea Jiului au cãzut astfel: PNL – Direcþia Generalã a Finanþelor Publice, Inspectoratul Teritorial de Muncã, Direcþia Sanitarã Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor, Inspectoratul ªcolar etc. PSD – CNH rãmas din oficiu, Agenþia Judeþeanã de Ocupare a Forþei de Muncã, Garda Financiarã, Garda de Mediu, Direcþia Agricolã, Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã, INSEMEX Petroºani, iar Termoelectrica Paroºeni a rãmas la dispoziþia PSD Vulcan, respectiv a primarului Gheorghe Ile, cãzând astfel intenþia liberalã de a-l numi pe controversatul Nicolae Petroi. În aceste condiþii, liberalilor din Valea Jiului nu le picã prea multe funcþii, decât eventual în liniile doi ºi trei ale instituþiilor repartizate PSD-ului, dar ºi invers. Astfel, social democraþii din Valea Jiului îi au, printre alþii, pentru INSEMEX pe Artur Gãman ºi Gabriel Vasilescu, pentru AJOFM pe Ioan Puºcaº, eventual pentru coordonator al Vãii Jiului din partea DSVAP, pe Octavian Popescu etc. Liberalii îl au pe prof. Vasile

Pop pentru Inspectoratul ªcolar, pe Valentin Petraru la Finanþele Vãii Jiului, etc., iar la CNH au prins mult prea puþin deºi au specialiºti. Interesant este faptul cã E.M.Livezeni a rãmas ºi rãmâne o oazã a PDL ºi USL-iºtii din Valea Jiului nu înþeleg de ce nu li se spune nimic privind acest lucru, care a fost înþelegerea sau cauzele pentru care aceastã minã ºi-a pãstrat culoarea politicã. Alþii spun cã este pânã la urmã un drept (nescris) al lui Tiberiu Iacob Ridzi având în vedere rezultatele obþinute la alegerile locale. La orice schimbare de gardã se agitã spiritele din dorinþa de bine sau de platã a obligaþiilor, pe lângã cã fiecare are altã pãrere cu privire la o hotãrâre sau alta, lucrurile se vor liniºti, iar viitorul ne va spune dacã deciziile au fost cele mai fericite sau dimpotrivã. Ileana FIRÞULESCU

ment educaþionala care s-a înscris ºi Radu Sorin ºi Robert Hummel, dar rezultatele vin cel mai devreme la sfârºitul lui iulie, iar altã etapã nu va

mai fi, cel puþin nu anul acesta. Mai mult, Ordinul Ministrului Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului Nr. 5.557/07.10.2011 precizeazã la Art. 2 condiþiile obligatorii pentru ocuparea funcþiei de inspector ºcolar general, printre care, la lit. a este nominalizatã condiþia cea mai importantã: ”este membru al corpului national de experti în managementul educaþional”. Ori atât dl. prof. univ. dr. Radu Sorin cât ºi dl. lector univ. dr. Moº Ionel, ale cãror nume sunt vehiculate ca pricipalii candidaþi pentru funcþia de inspector ºcolar general în judeþul Hunedoara, nu îndeplinesc prima condiþie legalã. Dacã se respectã legea ... Marius MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 iunie 2012

8 Actualitate aeºtrii emeriþi ai sportului, 20 de titluri de campioni naþionali, trei titluri de campioni europeni ºi campioni mondiali, echipa de faptbaltenis de la Lupeni nu are bani pentru a participa la concursurile naþionale premergãtoare Campinaltului Mondial din toamna acestui an.