Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 152
Cronica Vãii Jiului Luni, 25 iunie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Mai curat, mai uscat!
ªeful IPJ Hunedoara a beneficiat, din nou, de „serviciile de spãlãtorie” ale procurorilor din Alba Iulia
Monica Ridzi audiatã de judecãtori în „Dosarul 2 mai” ostul ministru al Tineretului ºi Sportului, Monica Iacob-Ridzi a fost audiatã de judecãtorii instanþei supreme în dosarul în care Ridzi ºi alte 11 persoane au fost trimise în judecatã pentru fapte de corupþie.
F
>>> PAGINILE 8-9
CNH, obligatã de instanþã la plata unei cauþiuni de 15.000 de lei >>> PAGINA A 5-A
Poliþiºti cercetaþi disciplinar în cazul tânãrului spânzurat n caz revoltãtor s-a înregistrat în municipiul Lupeni din Valea Jiului, unde un tânãr de doar 28 de ani a reuºit sã se spânzure în secþia de poliþie chiar lângã oamenii legii.
U
>>> PAGINA 11
Masonii din Marea Lojã Naþionalã din România au premiat elitele româneºti
area Lojã Nationalã din Romania M (M.L.N.R) a decernat, în
omandantul IPJ Hunedoara, Liviu Gabriel Dumitru, este judecat din nou de magistraþii de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, în rãzboiul declanºat de un subaltern de-al lui Dumitru, de la Vulcan, Adrian Sucilã. Asta dupã ce a fost „spãlat” de orice posibilã vinã de un procuror de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia. >>> PAGINA A 3-A
C
cadrul festivitãþii organizate la Ateneul Român, ºapte premii a câte 10.000 euro fiecare, în cadrul celei de-a doua ediþie a Galei Premiilor Marii Loji.
>>> PAGINILE 8-9
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 25 iunie 2012
COMUNICAT DE PRESÃ ªedinþa de constituire a consiliului judeþean pentru mandatul 2012-2016, în urma scrutinului electoral pentru alegerile locale, va avea loc marþi, 26 iunie 2012, la ora 12.00, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, la Sala Mare de ºedinþe. Biroul de presã
PIERDERI Pierdut carnet de elev pe numele Mihăilă Cristian eliberat de Colegiul Tehnic Constantin Brâncuşi Petrila. Îl declar nul.
VÂNZÃRI
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiul meu 12:00 Vânãtoarea de comori 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Fiica regãsitã 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Lege ºi ordine: Brigada specialã
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Crime Inc. 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Fosta mea iubire (r) 15:00 Rãzboinicul (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Copii contra pãrinþi 0:30 Crime Inc. (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) (r) 11:00 Viaþa în Africa (s) (r) 12:00 Viaþa în Africa (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Crimele din Midsomer 16:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Echipa de ºoc
22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Mesaje de dincolo 0:00 Vis de femeie
Prima TV 9:30 Balul de absolvire (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Cãrãrile iubirii
17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 21:30 22:15
Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaþa de pe tort Curat, murdar? Îmblânzirea scorpiei Trãsniþii
TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:30 Omul ºi timpul (r) 11:50 Dincolo de celebritate 12:00 Bebe magia 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 13:25 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:30 EURO ºtiri 15:00 Eurovision 2012 15:35 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 EURO Studio 21:35 Fotbal: Campionatul European 2012 23:45 EURO Studio 0:45 Mad Men - Nebunii de pe Madison Avenue (s) 1:40 Legendele palatului: doctorul Hur Jun (s)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Luni, 25 iunie 2012
Mai curat, mai uscat!
ªeful IPJ Hunedoara a beneficiat, din nou, de „serviciile de spãlãtorie” ale procurorilor din Alba Iulia omandantul IPJ Hunedoara, Liviu Gabriel Dumitru, este judecat din nou de magistraþii de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, în rãzboiul declanºat de un subaltern de-al lui Dumitru, de la Vulcan, Adrian Sucilã. Asta dupã ce a fost „spãlat” de orice posibilã vinã de un procuror de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia.
C
Poliþistul Adrian Sucilã nu a cerut altceva decât sã fie repus pe funcþie ºi a avut câºtig de cauzã. Mai mult, judecãtorii de la ICCJ au dispus, prin decizie definitivã, începerea urmãririi penale împotriva comisarului Liviu-Gabriel Dumitru, dar ce se vede la Bucureºti, nu este valabil ºi în teritoriu, unde procurorii Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba îl tzot scot de sub urmãrire penalã pe ºeful IPJ Hunedoara. În urmã cu câþiva ani, poliþistul Adrian Sucilã a fost sancþionat disciplinar pentru “comportament necorespunzãtor” ºi a fost transferat de la Biroul de Investigaþii Criminale, la Ordine Publicã. Sucilã a contestat decizia ºi a atacat în instanþã sancþiunile aplicate. A avut câºtig de cauzã atât la
prima instanþã, cât ºi ulterior, în cãile de apel ºi recurs, ºi ar fi trebuit repus în funcþia de pe care a fost schimbat, însã acest lucru nu s-a întâmplat. Poliþistul a cerut tot în instanþã sancþionarea celor care nu au pus în aplicare decizia instanþei de judecatã, iar în 16 februarie 2010 Adrian Sucilã mai obþine o victorie la Curtea de Apel Albã Iulia. Judecãtorii i-au aplicat ºefului IPJ Hunedoara o amendã în cuantum de 20 la sutã din salariul minim brut pe economie, per zi de întârziere, pe durata 24.12.2008 09.01.2009 pentru neîndeplinirea obligaþiei de a executa sentinþa nr. 885/
CA/25.03.2008 a Tribunalului Hunedoara, rãmasã irevocabilã. Ulterior, Adrian Sucilã a formulat o plângere ºi la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Albã Iulia, contra comisarului ºef Liviu Gabriel Dumitru, pentru abuz în serviciu ºi nere-
spectarea unei hotãrâri judecãtoreºti, dar procurorii au dat rezoluþie de neîncepere a urmãririi penale. Poliþistul a formulat recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, care s-a pronunþat, prin decizie penalã definitivã, în favoarea acestuia.
Costel Avam a fost numit director ApaServ onsiliul de Administraþie al SC ApaServ Valea Jiului SA l-a numit, C vineri, în funcþia de director general pe fostul vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, Costel Avram.
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
ªi din postura de vice al CJ Hunedoara, Costel Avram avea ApaServ pe lista de responsabilitãþi ºi, din cauzã cã nu a mai primit suficiente voturi pentru a accede în consiliul judeþean, s-a decis numirea lui în fruntea operatorului de apã ºi canal. Avram îºi va prelua postul luni ºi spune cã, timp de o sãptãmânã, va merge în toate locaþiile ApaServ pentru a vedea în amãnunþime care este situaþia economicã a societãþii. „Aceastã funcþie reprezintã pentru mine o onoare ºi o responsabilitate, dar mã ºi obligã faþã de cetãþenii Vãii Jiului sã le putem oferi servicii de calitate. Nu trebuie sã ascund faptul cã la nivelul majoritãþii populaþiei existã o percepþie greºitã faþã de acest
Dupã motivarea sentinþei, dosarul a ajuns, din nou, la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia, fiind repartizat procurorului Mugurel Pamfil, care l-a curãþat, din nou, de toate posibilele belele pe Liviu Dumitru. Astfel, în ciuda a tot ce a motivat în scris Înalta Curte de Casaþie, care a dispus începerea urmãririi penale în cazul comandantului IPJ Hunedoara, Mugurel Pamfil nu a vãzut nicio neregulã în cazul lui ºi a decis “neînceperea urmãririi penale în cauza privind pe numitul Dumitru Liviu Gabriel”. Mai mult, sursele noastre, în loc sã ia în calcul cele dispuse încã de acum un an de magistraþii ICCJ, procurorul de caz ar fi încercat sã împace pãrþile. Dupã ce nu a reuºit, a concluzionat cã Liviu Dumitru a fãcut tot ce a putut pentru a-l repune în funcþie pe poliþistul Adrian Sucilã, dar nesocotirea unei hotãrâri judecãtoreºti nu se datoreazã culpei ºefului IPJ Hunedoara, ci – fatalitate! –altor factori independenþi de voinþa lui Liviu Dumitru ºi reorganizãrii ulterioare a instituþiei. În contrapartidã, ICCJ constata negru pe alb cã Liviu Gabriel Dumitru “nu are motive obiective care sã justifice neexecutarea întocmai ºi integral a hotãrârii judecãtoreºti”, motiv pentru care l-a ºi amendat la vremea respectivã. Acum, cazul a ajuns din nou la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, unde a fost atacatã, din nou, rezoluþia procurorilor de la Parchetul de pe lângã CA Alba Iulia. Car men COSMAN
operator ºi îmi revine obligaþia – împreunã cu colegii mei – sã gãsesc soluþiile necesare pentru a schimba aceastã percepþie a oamenilor. Pe de altã parte, trebuie sã gãsim soluþiile ca populaþia sã beneficieze de servicii de cea mai bunã calitate”, a declarat noul director al ApaServ Valea Jiului SA. Cât priveºte solicitarea localnicilor din Valea Jiului privind reducerea preþului la apa potabilã, Costel Avram spune cã, în acest moment, nu poate promite acest lucru. El a precizat cã metru cub de apã se va ieftini doar dacã situaþia economicã a societãþii va permite acest lucru. De precizat cã furnizorul de apã din Valea Jiului beneficiazã de finanþare europeanã pentru proiectul de modernizare a reþelelor de apã ºi canalizare, iar termenii creditãrii sunt foarte stricþi. Car men COSMAN
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 25 iunie 2012
O nouã amânare în dosarul exploziei de la Mina Petrila
Tribunalul Gorj a fixat un nou termen de judecata pentru luna iulie osarul Petrila, o nouã amânare. Magistraþii Tribunalului Gorj au amânat pentru a doua oarã judecarea dosarului în care sunt judecaþi cei trei foºti ºefi condamnaþi pentru producerea tragediei din 2008 de la exploatarea minierã Petrila, când 13 mineri ºi-au pierdut viaþa, iar alþi 12 au fost rãniþi, în urma unor explozii care au avut loc în subteran.
D
Este vorba de
Aurelian Necula, Gheorghe Roºu ºi Dan ªtefan Ungur. „Se acordã un nou termen de judecatã la data de 02.07.2012 cerere de amânare din partea apelantelor p.civ. pentru a-ºi angaja un apãrãtor”, se aratã în soluþia publicatã pe site-ul Tribunalului Gorj. Dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Gorj dupã ce a fost retrimis
spre rejudecare de Curtea de Apel Craiova. La ultimul termen, din 28 mai, „completul de judecatã cãruia i-a fost
Gorjenii tranporta minerii din Valea Jiului la locul de muncã oi noi transportatori, toþi din judeþul Gorj intrã în jocul Companiei Naþionale a Huilei. Reprezentanþii Companiei au atribuit în urmã cu câteva zile un contract de “servicii de transport persoane cu ºofer-microbuz 10-22 locuri inclusiv pe loturi pentru transportul de personal la ºi de la locul de muncã”.
D
Valoarea totalã a contractului a fost de 639 de mii de lei, acesta fiind divizat pe 13 loturi, adicã pe 13 sectoare de drum pentru transportul minerilor. În contractele Companiei ºi-au fãcut apariþia douã noi societãþi de transport. Ãsta pe lângã cei doi vechi transportatori gorjeni care au intrat la CNH încã de anul trecut. Coincidenþã este cã toate sunt din judeþul Gorj. Astfel, cei patru “pariori” sunt SC EUROHOD TOUR SRL din Târgu Jiu, SC J&CAR SRL din Rovinari, SC ERAMYFLOR TOUR SRL din Târgu Jiu ºi SC NEMOIRAZ COM SRL din comunã Bâlteni. Astfel, SC EUROHOD, societate de transport persoane ºi-a adjudecat un singur lot din cele 13 posibile pentru transportul minerilor de ºi la locul de muncã. Valoare la care societatea a câºtigat contractul este de 36.333 de lei. J&Car din Rovinari ºi-a adjudecat trei loturi pentru transportul personalului de la subunitãþile companiei. Valoarea celor trei contracte adjudecate totalizeazã sumã de 143.334 de lei. Urmãtoarea societate nou intratã în horã este ERAMYFLOR TOUR care a câºtigat douã contracte. Valoare lor nu este una micã. Cele douã loturi însumeazã 120 de mii de lei. Cel mai mic contract adjudecat de o societate de transport gorjeanã este în sumã de 25 de mii de lei. Ultima intratã în joc, NEMOIRAZ COM ºi-a adjudecat un lot pentru transportul minerilor care costã doar 25 de mii de lei. Celelalte contracte au fost câºtigate de douã societãþi din Valea Jiului, respectiv SC UNIREA ECOTRANS din Petroºani ºi SC COMEXIM R SRL din Lupeni. Transportul minerilor de la Compania Naþionalã a Huilei costã peste 600 mii de lei, adicã ºase miliarde de lei vechi. Reprezentanþii Companiei Naþionale a Huilei declarau în urmã cu ceva timp cã “din cauza lipsei banilor nu putem încheia astfel de contracte pe o perioadã mai lungã”. Rãul IRINOCIVI
repartizat dosarului a declarat cã înþelege sã se abþinã de la judecarea cauzei penale”, se aratã în încheierea publicatã pe
portalul instanþelor din România. Totuºi, Tribunalul Gorj îi condamnase, în septembrie 2011, pe cei trei foºti ºefi judecaþi, menþinând astfel decizia Judecãtoriei Petroºani. Cele douã instanþe, respectiv Judecãtoria Petroºani ºi Tribunalul Gorj îi condamnaserã la pedeapsã cu închisoarea pe cei trei. Astfel, fostul ºef al EM Petrila, Aurelian Necula, l-au condamnat la ºapte ani ºi jumãtate de închisoare, pe Gheorghe Roºu, inginerul ºef securitate minierã de la Petrila din perioada exploziilor, la ºase ani ºi jumãtate, iar
pe ºeful staþiei de salvare minierã a EM Petrila, Dan ªtefan Ungur, ºase ani ºi jumãtate de închisoare. Condamnaþii au atacat decizia, care a ajuns pe rolul Curþii de Apel Craiova. La momentul la care Curtea de Apel Craiova a retrimis dosarul pe rolul Tribunalului Gorj, Ovidiu Filipescu, unul dintre avocaþii celor trei inculpaþi, declara cã decizia este în favoarea celor trei. Astfel, magistraþii de la Curtea de Apel Craiova nefiind de acord cu decizia celor douã instante de a-i condamna pe foºtii ºefi de la Petrila. Raul IRINOVICI
Pãrinþii vor schimbarea examenului de BAC, profesorii spun NU oua metodã prin care li se cere pãrinþilor ºi elevilor pãrerea despre Bacalaureatul de anul viitor, nu este cea mai bunã variantã. Pãrinþii cred în schimbare, în timp ce profesorii susþin cã nu trebuie fãcutã o schimbare de dragul schimbãrii.
N
Pãrinþii elevilor care acum terminã clasa a XI-a spun cã ar fi nevoie de ceva schimbãri. Asta au ºi notat în chestionarele care le-au fost înmânate de conducerea liceului ºi cred cã e un lucru bun cã li s-a cerut, ºi lor ºi viitorilor absolvenþi, pãrerea. „Mi se pare chiar deplasat, ca
la un liceu tehnic sã dai probã de bacalaureat o materie pur teoreticã, precum e biologia, de exemplu. Aici ar trebuie exact regândit tot ºi faptul cã se cere pãrerea pãrinþilor, cât ºi a elevilor e un lucru bun ºi cred cã e necesarã o schimbare”, spune Octavian Popescu, un pãrinte, care completa chestionarul copilului sãu elev în clasa a XI-a. Pe de altã parte, profesorii spun cã deja au împãrþit formularele, dar cã nu e nevoie de o schimbare doar de dragul schimbãrii. Asta, în condiþiile în care copiii deja s-au pregãtit la anumite materii ºi, introducerea în examen a unei noi materii, ar bulversa ºi mai rãu copiii. „S-a pornit într-o sondare a opiniei pãrinþilor ºi copiilor. Aceste chestionare s-au primit miercuri ºi e timp scurt în care îl aplicã. Totuºi, le cer pãrinþilor sã se gândeascã bine ce scriu. Problema, vis a vis de ideea schimbãrii regulilor în timpul jocului, zic eu cã va genera o altã serie de probleme. Noi îi pregãtim pe un anumit traiect educaþional ºi cu un anumit profil. Dar fãcând pregãtirea în acest fel ºi schimbând regula acum, evaluând copilul la altã disciplinã aleasã de pãrinþi, nu vor avea aceleaºi rezultate scontate. Avem exemple cu teste pe care copiii noºtri le-au fãcut. Au dat teste europene, având o pregãtire de nivelul nostru ºi nu au avut rezul-
tate deloc bune, chiar dacã la noi ei obþin note foarte bun. Teamã mi cã introducându-se aceste teste la mai multe materii specifice profilului, pentru cã se urmãreºte ca a treia probã sã fie specificã profilului, va cuprinde întrebãri din mai multe discipline, iar copiii nefiind pregãtiþi în anii de liceu, pentru acest gen de evaluare, s-ar putea ca rezultatul sã nu fie cel pe care îl aºteptãm”, a declarat Atena Vlãduceanu, dir Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida, Petroºani Ministerul Educaþiei le-a trimis, marþi, inspectoratelor ºcolare un chestionar cu cinci întrebãri, în cadrul cãruia pãrinþii ºi elevii pot face propuneri, menþiuni ºi sugestii referitoare la Bacalaureatul din 2013. Datele urmeazã sã fie centralizate pana la 26 iunie anul acesta. Chestionarul prezintã structura Bacalaureatului din 2012, elevii fiind nevoiþi sã precizeze filiera, specializarea sau profilul pe care îl urmeazã. La punctul 2, elevii vor spune dacã ar fi de acord ca examenul din 2013 sã se desfãºoare dupã structura celui din
2012. Dacã vor fi de acord ca Bacalaureatul din 2013 sã fie identic cu cel din 2012, atunci vor trece direct la întrebarea 6, unde vor menþiona orice altã propunere, sugestie sau observaþie referitoare la structura examenului din 2013. În cazul în care rãspunsul va fi negativ, atunci liceeni vor rãspunde în funcþie de filierã. Astfel, pentru filiera tehnologicã, liceeni vor spune dacã sunt de acord ca la proba E sã se adauge, la lista deja în vigoare, o probã scrisã din modulele specifice domeniului de pregãtire. Pentru filiera vocaþionalã, liceenii trebuie sã spunã dacã sunt de acord ca la proba E sã se adauge, la lista în vigoare, o probã scrisã sau o probã practicã specificã profilului sau specializãrii. Liceenii de la filiera teoreticã vor menþiona ce propuneri de modificare a bacalaureatului au. La ultimul punct, toþi liceenii vor menþiona orice alte propuneri, sugestii sau observaþii referitoare la structura examenului de bacalaureat începând cu 2013. Diana MITRACHE
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Luni, 25 iunie 2012
CNH, obligatã de instanþã la plata unei cauþiuni de
15.000 de lei a sã poatã scãpa de executarea silitã, mãsurã solicitatã de Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului ºi contestatã în instanþã, Compania Naþionalã a Huilei Petroºani trebuie sã treacã un „hop” financiar.
C
Ancheta de la Petrila, preluatã de ITM ncheta privind accidentul de muncã de la Exploatarea Minierã Petrila a fost preluatã de inspectorii de muncã, dupã ce la început cercetãrile au fost efectuate de angajator, respectiv Compania Naþionalã a Huilei Petroºani.
A
Acest lucru s-a întâmplat dupã ce una dintre victime a decedat la spital. S-ar putea la finalul anchetei sã vorbim ºi despre vinovãþii ale unor responsabili din conducerea EM Petrila. Reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara încearcã sã stabileascã ce anume s-a întâmplat la mina Petrila, în data de 18 iunie, când doi angajaþi au fost rãniþi, iar între timp unul a decedat la spital. Conform legislaþiei în vigoare, fiind vorba ºi despre o persoanã decedatã, ancheta se realizeazã de inspectorii de muncã, care oricum au supravegheat pânã acum cercetãrile. „Am preluat cercetãrile în acest caz, care s-a transformat dintr-un accident cu rãniþi, într-un accident mortal. Oricum, încã de la momentul producerii evenimentului, cercetãrile care trebuiau sã se facã de cãtre angajator s-au fãcut sub supravegherea noastrã, având în vedere gravitatea evenimentului”, a
declarat Ileana Bodea, ºeful Serviciului Sãnãtate ºi Securitate în Muncã Petroºani, din cadrul ITM Hunedoara. Imediat dupã producerea accidentului s-a întocmit o notã de constatare la faþa locului, din care reiese cã la fruntul de lucru respectiv nu au existat fenomene dinamice – termice, dar frontul de lucru a ajuns prea aproape de zona unde existau probleme. Ancheta este abia la început, însã se prefigureazã o posibilã vinovãþie a unor persoane din conducerea Minei Petrila. Practic, se încerca deschiderea unor abataje cu probleme mari – 431, afectat de explozia din 2008 ºi 434 Vest, unde ITM a constatat tot în 2008 cã este un foc de minã, care ulterior s-a transformat în incendiu. „Lucrarea respectivã era o lucrare de deschidere ºi de cercetare în acelaºi timp. Mina Petrila încerca, dupã patru ani, tocmai sã redeschidã acele zone cu probleme. Noi – care la început nu am fost de acord cu redeschiderea acelor zonele-am cerut, mãcar, avansarea pas cu pas, iar avansarea sã se facã obligatoriu sub protecþia unor gãuri de sondezã, dar de la o distanþã apreciabilã. Pe aceste gãuri se puteau lua probe de gaze, se putea vedea dacã existã temperaturã, dar nu de la un metru, de la 20 – 30 de metri. De asemenea, le-am cerut sã se facã cu monitorizarea INSEMEX”, a subliniat Ileana Bodea. Iar
INSEMEX Petroºani a trasat niºte paºi ce trebuiau urmaþi, dar tocmai pentru cã nu s-a respectat întocmai programul impus de INSEMEX, directorul de la acea vreme al CNH Petroºani, Constantin Jujan – care acum este la Mina Petrila - a refuzat sã semneze permisul de lucru. Lucrarea s-a oprit, dar se pare cã prea târziu, dupã ce frontul de lucru a ajuns prea aproape de zona cu probleme. Pentru a desluºi iþele acestui accident de muncã, speranþele anchetatorilor sunt puse în victima care a supravieþuit evenimentului ºi care ºtie cel mai bine ce anume s-a întâmplat în acele momente cumplite. „Având în vedere cã în frontul de lucru au apãrut temperaturi ridicate, în acea zi s-au mai dat foraje spre aceastã zonã, s-a instrumentat cu cenuºã de termocentralã pe aceste foraje ºi, dupã aceea, s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Cel mai probabil, apa din procedeul de înnãmolire (n.r. cenuºã de termocentralã în combinaþie cu apã) a ajuns în contact cu jarul”, a mai spus Bodea. Mina Petrila a mai fost verificatã în data de 24 mai de cãtre inspectorii de muncã ºi s-au descoperit nereguli. Car men COSMAN
Nu mai puþin de 15.000 de lei trebuie sã achite Compania Naþionalã a Huilei Petroºani în dosarul aflat pe rolul Judecãtoriei Petroºani în care contestã mãsura executãrii silite solicitate de Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului ºi aprobatã de magistraþi. La ultimul termen de judecatã, judecãtorii de la Petroºani au stabilit ca pânã la urmãtorul termen, din data de 2 iulie, „contestatoarea va depune la dosar dovada achitãrii cauþiunii în cunatum de 15.000 lei în vederea soluþionãrii cererii privind suspendarea provizorie a executãrii silite”. De asemenea, în dosar au fost , introduºi, în calitate de terþi popriþi,
BCR SA ºi D.G.F.P .Hunedoara. Liga a decis sã execute silit Compania dupã ce, la data de 27 martie 2012, magistraþii Tribunalului Hunedoara au admis acþiunea formulatã de LSMVJ ºi au obligat CNH SA la plata sumei de 294.892 de lei cu titlu de fond destinat negocierii ºi urmãririi executãrii Contractului Colectiv de Muncã aferent. Liga mai are de recuperat peste 700.000 de lei, bani pentru care continuã sã se judece cu CNH în instanþã, iar dosarul se aflã, de asemenea, pe rolul Tribunalului Hunedoara. Numai cã, CNH nu vrea sã plãteascã aceastã sumã, ci ar dori sã se compenseze cu sumele pe care LSMVJ trebuie sã le achite în contul pagubelor create de mineriade. Este vorba despre mai mult de 1,1 milioane de lei, pentru care, de asemenea, existã sentinþã definitivã ºi, mai mult, o decizie de executare silitã, contestatã tot la Judecãtoria Petroºani. Car men COSMAN
MECMA analizeazã posibilitatea ajutorãrii familiei minerului decedat jutor pentru familia minerului decedat. Codreanu Dãnuþ, ºef de brigadã la Mina Petrila, a decedat joi noaptea la Spitalul de Arºi din Bucureºti.
A
El a fost rãnit la începutul sãptãmânii trecute în urma unui accident care s-a petrecut la unitatea minierã. Reprezentanþii Ministerului Economiei vor ajuta familia îndoliatã. “Cei de la Ministerul
Economiei mi-au spus cã luni (25.06.2012) vor analiza situaþia ºi dacã le permite cadrul legal vor acorda un ajutor familiei îndoliate”, a declarat,
vineri dupã-amiaza, directorul general al Companiei Naþionale a Huilei, Nicolae Drãgoi (foto medalion). ªi Compania
Naþionalã a Huilei este alãturi de familia minerului decedat. “Conform contractului colectiv de muncã vom plãti familiei toate drepturile aferente ºi 24 de salarii medii brute”, mai declara Drãgoi. Bãrbatul a lãsat în urmã douã fete, cu vârste cuprinse între 16 ºi 19 ani. Doi angajaþi ai minei Petrila au fost arºi, la începutul sãptãmânii trecute, ºi au fost transportaþi la spital la Bucureºti. Arsurile au fost provocate de o
„erupþie spontanã de apã supraîncãlzitã din zona forajului”, aceºtia executând operaþia de introducere de cenuaã de termocentrala pe un foraj. Subteranul din Valea Jiului îºi cere tributul. În fiecare an au loc accidente de muncã în mãruntaiele minelor care duc la pierderea de vieþi omeneºti. Ultimul accident grav de la Mina Petrila dateazã din anul 2008. În urmã cu patru ani, în luna noiembrie 13 ortaci ºi-au pierdut viaþa în urma unei explozii. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului |Luni 25 iunie 2012
6 Actualitate edeia Sânzienelor a avut loc duminicã la Straja, în ziua naºterii Sfântului Ioan Botezãtorul. Acest obicei este unul ce se pãstreazã în Valea Jiului de sute de ani.
N
Feciori cãlare urcã muntele
Nedeia sânzienelor la Straja Straja în goana calului, pentru a vesti nedeia. Totul este un amestec de creºtinism, pãgânism, tradiþie ºi voie bunã. Se serbeazã astfel cultul recoltelor bogate, pentru cã tradiþia locului spune cã Sânzienele sunt niºte fete foarte
frumoase, care trãiesc prin pãduri sau pe câmpii, se prind în hora ºi dau puteri deosebite florilor ºi buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile.
Floarea numitã ca ºi sãrbãtoarea – Sânzianã sau Drãgaicã – este galbenã sau albã ºi se spune cã înfloreºte chiar în noaptea de Sânziene, noapte în care toate plantele au puteri
Nu vrea nimeni fân arba proaspãt cositã de pe zeci de hectare de zone verzi ºi parcuri din Petroºani ajunge la groapa de gunoi.
I
Timp de mai multe zile, angajaþii primãriei care au cosit de dimineaþã pânã seara, au cãutat oameni dornici sã ia iarba gratuit. Ei nu au gãsit decât o singurã
soluþie: sã o arunce la groapa de gunoi. Asta chiar dacã au încercat sã o dea gratis, iar în zonã trãiesc sute de oameni care au ºi animale. „Aceastã iarbã va merge la groapa de gunoi, pentru cã nu existã doritori sã o colecteze de pe locuirile în care a fost cositã ºi sã o ducã la animale sau alte scopuri. Pot, însã, sã vã spun cã, alãturi de angajaþii SPADPP care au
tuns iarba, în aceste zile am fost ajutaþi ºi de cei care beneficiazã de ajutoare sociale, pentru cã volumul de muncã a fost mare”, a declarat, Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei din Petroºani. În Valea Jiului sunt zeci de crescãtori de animale ºi mulþi plãtesc sume importante sã cumpere fân, în timp ce iarba din parcuri ajunge la gunoi. Diana MITRACHE
Primãria Petrila a obþinut deja douã miliarde de lei vechi din demolarea preparaþiei reparaþia Petrila se dãrâmã bucatã cu bucatã pe zi ce trece. Primãria de aici a încheiat un parteneriat cu o firmã din Hunedoara pentru acest teren, care dupã doi ani trebuie sã arate atractiv pentru potenþialii investitori.
P
„Se demoleazã clãdirile care aparþin preparaþiei ºi se ecologizeazã zona. Din acest contract cu firma, din deºeurile care sunt evaluate, primãria primeºte patru miliarde lei vechi. Din aceºtia s-au ºi primit deja douã miliarde, iar în continuare, în funcþie de demolãri, va mai fi ºi o altã sumã rezultatã din vânzarea deºeurilor din beton, dupã ce se sorteazã ºi se obþin mai multe sortimente, în funcþie de granulaþie ”, ne-a declarat Nicolae Drãghici, director tehnic la primãria Petrila. Lucrãrile de ecologizare care au demarat efectiv în urmã cu o lunã de zile, trebuiau sã înceapã mai devreme, însã obþinerea unor hârtii ºi aprobãri le-a dat planurile peste cap reprezentanþilor administraþiei locale de aici. Luiza ANDRONACHE
miraculoase. Iar dacã mai sunt ºi descântate, puterile plantelor sporesc. Toatã lumea creºtinã urcã în muntele Straja cu cununi de sânziene împletite, pentru a
sãrbãtori aºa cum se cuvine ziua. Cu ani în urmã, cei din Valea Jiului îºi dãdeau întâlnire cu cei din Gorj, fix de ziua Sânzienelor, pe creasta muntelui Straja. Acolo ajungeau cu caii, aºa cum fac ºi acum, iar în mâini au flori galbene. Bãrbaþii, care se îmbracã în straie populare, ºi cãlãresc armãsari puternici, se iau la întrecere pe drumul ce urcã în staþiune. Cel care ajunge primul, dupã un traseu greoi ºi lung, e rãsplãtit la nedeie. Practic aici se încinge o petrecere momârlãneascã de unde nu lipseºte taraful cu muzicã popularã. „Ca în fiecare an, am avut ºi concursul cu cai ºi unul inedit de biciclete, pentru tineri – aflat la prima ediþie, apoi muzicã popularã. Dar, mai întâi, toþi au mers la bisericã, la slujba de la Schitul din Straja, aºa cum spune tradiþia creºtineascã”, a declarat Emil Pãrãru, unul dintre organizatorii nedeii din acest an. Diana MITRACHE
Premierã educaþionalã la Petroºani
Î
S-au dus vremurile când copiii, îmbrãcaþi frumos ºi cu flori în mânã pãºeau sfioºi pe porþile ºcolii în ultima zi a anului, cu bucuria în priviri ºi gândul doar la minunata vacanþã la bunici, plinã de farmec ºi simplitate. Acum, generaþiile de elevi sunt altfel decât cele de acum 10, 20 de ani. Cu haine la
fost un week-end cald ºi, pânã când vremea s-a mai rãcorit puþin, ºtrandurile au fost luate pur ºi simplu cu asalt. Cozi la intrare ºi tineri care au acceptat sã intre la baie, chiar dacã nu mai aveau ºezlonguri.
A
puþin încãlzitã. La Petroºani, spre exemplu, s-a stat la rând la intrarea în ºtrand, pentru cã doritorii erau mai mulþi decât capacitatea vestiarelor. Cât despre ºezlonguri, nici nu s-a mai pus problema. Chiar dacã, încã de la intrare tinerii erau întâmpinaþi cu anunþul. „nu mai avem ºezlonguri”, ei tot au acceptat sã intre la bãlãcealã. „E foarte frumos aici ºi apa încãlzitã. Ne place ºi am venit cu colegii, cã tot s-a terminat ºcoala”, spune un tânãr. Alþii, însã, au preferat rãcoarea muntelui ºi au încins grãtarele la pãdure. Diana MITRACHE
Grãdiniþa de varã se va întinde pe durata unei luni de zile, în perioada 1 iulie – 1 august ºi, în funcþie de solicitãri, vor fi deschise mai multe grãdiniþe. “Pânã în prezent ºi-au înscris copiii în programul “Grãdiniþa de varã” 40 de pãrinþi dar numãrul acestora ar putea creºte, programul de înscrieri funcþionând ºi în aceastã sãptãmânã”, a mai spus Lucica Dina Munteanu. . Mir cea NISTOR
Vacanþã la bunica nu mai este cool acanþa la bunici, în V curtea lor plinã de copaci tocmai buni de cãþãrat, nu mai înseamnã nimic pentru generaþia de elevi de astãzi. Acum ei vor sã plece în vacanþe în þãri exotice la malul mãrii, prin Europa ºi chiar peste Ocean.
Distracþie la ºtrand
Week-endul a fost destul de fierbinte în Valea Jiului ºi, dacã pânã duminicã temperaturile au fost aproape de nesuportat, oamenii au ales rãcoarea apei din ºtrand. Trei ºtranduri au fost umplute pânã la refuz, de tinerii dornici sã se distreze în apa mai mult sau mai
n aceastã varã, în Petroºani, va fi înregistratã o premierã educaþionalã. Este vorba despre “Grãdiniþa de varã” o iniþiativã destinatã celor care doresc sãºi trimitã copiii cu vârste cuprinse între 2,5 ºi 6 ani la “cursuri estivale”. Mai exact, micuþii vor desfãºura activitãþi educative, împãrþite pe mai multe ateliere: creaþie, sport, gastronomie sau inventicã. “Acest tip de program este destinat, în special, pãrinþilor care nu au cu cine sã-ºi lase acasã copiii cât timp sunt plecaþi la serviciu. În ceea ce-i priveºte pe educatorii care se vor ocupa de copii, aceºtia vor veni pe bazã de voluntariat. Pe de altã parte, plata utilitãþilor – curent electric sau apa – vor fi asigurate de cãtre primãrie”, a declarat Lucica Dina Munteanu, director Grãdiniþa PP Nr. 3 Petroºani.
Actualitate 7
modã ºi cât mai fâstâchi, ultima zi de cursuri pentru copiii de astãzi înseamnã apropirea de relaxare, voie bunã ºi...vacanþe exotice. Câþi dintre elevii de acum aºteaptã sã termine ºcoala pentru a pleca la bunici ºi a
petrece vara la þarã, într-un mod simplu? Puþini, din nefericire. Acum ei viseazã excursii exotice prin Europa, neapãrat la mare. “Eu, în vara asta voi merge cu mama la mare, în Italia, puþin pe la Felix ºi apoi, dacã mai am
timp, ºi puþin la bunica”, a spus o fetiþã din clasa a 5-a în ultima zi de ºcoalã. “Eu îmi doresc cel mai tare ºi mai tare sã vãd America. Acolo vreau sã merg. În rest, nu ºtiu ce o sã fac, dar cu siguranþã la mare tot merg puþin”, ne-a declarat ºi un bãieþel din clasa a 6-a. “Pãi, în
vara asta nu vreau sã stau acasã, în primul rând. Mã duc oriunde, doar sã nu fiu aici. În primul rand voi merge cu pãrinþii pe la mare, la munte ºi prin Ungaria”, a afirmat alt elev. Unele ºcoli încã organizeazã tabere pentru copii, dar în ultimii ani, acestea nu prea mai au succes. Costul unei asemenea excursii este ridicat, iar pãrinþii nu-ºi pot permite sã dea 8 -10 milioane de lei vechi pe o tabãrã, când pot folosi aceºti bani pentru un sejur întreg cu familia Dar, în tabãrã sau nu, cert este cã cei mici vor sã plece undeva în vacanþã, doar sã nu stea acasã toatã vara. ªi, cu cât e mai departe, cu atât e mai bine. A venit vacanþa! Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului |Luni 25 iunie 2012
6 Actualitate edeia Sânzienelor a avut loc duminicã la Straja, în ziua naºterii Sfântului Ioan Botezãtorul. Acest obicei este unul ce se pãstreazã în Valea Jiului de sute de ani.
N
Feciori cãlare urcã muntele
Nedeia sânzienelor la Straja Straja în goana calului, pentru a vesti nedeia. Totul este un amestec de creºtinism, pãgânism, tradiþie ºi voie bunã. Se serbeazã astfel cultul recoltelor bogate, pentru cã tradiþia locului spune cã Sânzienele sunt niºte fete foarte
frumoase, care trãiesc prin pãduri sau pe câmpii, se prind în hora ºi dau puteri deosebite florilor ºi buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile.
Floarea numitã ca ºi sãrbãtoarea – Sânzianã sau Drãgaicã – este galbenã sau albã ºi se spune cã înfloreºte chiar în noaptea de Sânziene, noapte în care toate plantele au puteri
Nu vrea nimeni fân arba proaspãt cositã de pe zeci de hectare de zone verzi ºi parcuri din Petroºani ajunge la groapa de gunoi.
I
Timp de mai multe zile, angajaþii primãriei care au cosit de dimineaþã pânã seara, au cãutat oameni dornici sã ia iarba gratuit. Ei nu au gãsit decât o singurã
soluþie: sã o arunce la groapa de gunoi. Asta chiar dacã au încercat sã o dea gratis, iar în zonã trãiesc sute de oameni care au ºi animale. „Aceastã iarbã va merge la groapa de gunoi, pentru cã nu existã doritori sã o colecteze de pe locuirile în care a fost cositã ºi sã o ducã la animale sau alte scopuri. Pot, însã, sã vã spun cã, alãturi de angajaþii SPADPP care au
tuns iarba, în aceste zile am fost ajutaþi ºi de cei care beneficiazã de ajutoare sociale, pentru cã volumul de muncã a fost mare”, a declarat, Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei din Petroºani. În Valea Jiului sunt zeci de crescãtori de animale ºi mulþi plãtesc sume importante sã cumpere fân, în timp ce iarba din parcuri ajunge la gunoi. Diana MITRACHE
Primãria Petrila a obþinut deja douã miliarde de lei vechi din demolarea preparaþiei reparaþia Petrila se dãrâmã bucatã cu bucatã pe zi ce trece. Primãria de aici a încheiat un parteneriat cu o firmã din Hunedoara pentru acest teren, care dupã doi ani trebuie sã arate atractiv pentru potenþialii investitori.
P
„Se demoleazã clãdirile care aparþin preparaþiei ºi se ecologizeazã zona. Din acest contract cu firma, din deºeurile care sunt evaluate, primãria primeºte patru miliarde lei vechi. Din aceºtia s-au ºi primit deja douã miliarde, iar în continuare, în funcþie de demolãri, va mai fi ºi o altã sumã rezultatã din vânzarea deºeurilor din beton, dupã ce se sorteazã ºi se obþin mai multe sortimente, în funcþie de granulaþie ”, ne-a declarat Nicolae Drãghici, director tehnic la primãria Petrila. Lucrãrile de ecologizare care au demarat efectiv în urmã cu o lunã de zile, trebuiau sã înceapã mai devreme, însã obþinerea unor hârtii ºi aprobãri le-a dat planurile peste cap reprezentanþilor administraþiei locale de aici. Luiza ANDRONACHE
miraculoase. Iar dacã mai sunt ºi descântate, puterile plantelor sporesc. Toatã lumea creºtinã urcã în muntele Straja cu cununi de sânziene împletite, pentru a
sãrbãtori aºa cum se cuvine ziua. Cu ani în urmã, cei din Valea Jiului îºi dãdeau întâlnire cu cei din Gorj, fix de ziua Sânzienelor, pe creasta muntelui Straja. Acolo ajungeau cu caii, aºa cum fac ºi acum, iar în mâini au flori galbene. Bãrbaþii, care se îmbracã în straie populare, ºi cãlãresc armãsari puternici, se iau la întrecere pe drumul ce urcã în staþiune. Cel care ajunge primul, dupã un traseu greoi ºi lung, e rãsplãtit la nedeie. Practic aici se încinge o petrecere momârlãneascã de unde nu lipseºte taraful cu muzicã popularã. „Ca în fiecare an, am avut ºi concursul cu cai ºi unul inedit de biciclete, pentru tineri – aflat la prima ediþie, apoi muzicã popularã. Dar, mai întâi, toþi au mers la bisericã, la slujba de la Schitul din Straja, aºa cum spune tradiþia creºtineascã”, a declarat Emil Pãrãru, unul dintre organizatorii nedeii din acest an. Diana MITRACHE
Premierã educaþionalã la Petroºani
Î
S-au dus vremurile când copiii, îmbrãcaþi frumos ºi cu flori în mânã pãºeau sfioºi pe porþile ºcolii în ultima zi a anului, cu bucuria în priviri ºi gândul doar la minunata vacanþã la bunici, plinã de farmec ºi simplitate. Acum, generaþiile de elevi sunt altfel decât cele de acum 10, 20 de ani. Cu haine la
fost un week-end cald ºi, pânã când vremea s-a mai rãcorit puþin, ºtrandurile au fost luate pur ºi simplu cu asalt. Cozi la intrare ºi tineri care au acceptat sã intre la baie, chiar dacã nu mai aveau ºezlonguri.
A
puþin încãlzitã. La Petroºani, spre exemplu, s-a stat la rând la intrarea în ºtrand, pentru cã doritorii erau mai mulþi decât capacitatea vestiarelor. Cât despre ºezlonguri, nici nu s-a mai pus problema. Chiar dacã, încã de la intrare tinerii erau întâmpinaþi cu anunþul. „nu mai avem ºezlonguri”, ei tot au acceptat sã intre la bãlãcealã. „E foarte frumos aici ºi apa încãlzitã. Ne place ºi am venit cu colegii, cã tot s-a terminat ºcoala”, spune un tânãr. Alþii, însã, au preferat rãcoarea muntelui ºi au încins grãtarele la pãdure. Diana MITRACHE
Grãdiniþa de varã se va întinde pe durata unei luni de zile, în perioada 1 iulie – 1 august ºi, în funcþie de solicitãri, vor fi deschise mai multe grãdiniþe. “Pânã în prezent ºi-au înscris copiii în programul “Grãdiniþa de varã” 40 de pãrinþi dar numãrul acestora ar putea creºte, programul de înscrieri funcþionând ºi în aceastã sãptãmânã”, a mai spus Lucica Dina Munteanu. . Mir cea NISTOR
Vacanþã la bunica nu mai este cool acanþa la bunici, în V curtea lor plinã de copaci tocmai buni de cãþãrat, nu mai înseamnã nimic pentru generaþia de elevi de astãzi. Acum ei vor sã plece în vacanþe în þãri exotice la malul mãrii, prin Europa ºi chiar peste Ocean.
Distracþie la ºtrand
Week-endul a fost destul de fierbinte în Valea Jiului ºi, dacã pânã duminicã temperaturile au fost aproape de nesuportat, oamenii au ales rãcoarea apei din ºtrand. Trei ºtranduri au fost umplute pânã la refuz, de tinerii dornici sã se distreze în apa mai mult sau mai
n aceastã varã, în Petroºani, va fi înregistratã o premierã educaþionalã. Este vorba despre “Grãdiniþa de varã” o iniþiativã destinatã celor care doresc sãºi trimitã copiii cu vârste cuprinse între 2,5 ºi 6 ani la “cursuri estivale”. Mai exact, micuþii vor desfãºura activitãþi educative, împãrþite pe mai multe ateliere: creaþie, sport, gastronomie sau inventicã. “Acest tip de program este destinat, în special, pãrinþilor care nu au cu cine sã-ºi lase acasã copiii cât timp sunt plecaþi la serviciu. În ceea ce-i priveºte pe educatorii care se vor ocupa de copii, aceºtia vor veni pe bazã de voluntariat. Pe de altã parte, plata utilitãþilor – curent electric sau apa – vor fi asigurate de cãtre primãrie”, a declarat Lucica Dina Munteanu, director Grãdiniþa PP Nr. 3 Petroºani.
Actualitate 7
modã ºi cât mai fâstâchi, ultima zi de cursuri pentru copiii de astãzi înseamnã apropirea de relaxare, voie bunã ºi...vacanþe exotice. Câþi dintre elevii de acum aºteaptã sã termine ºcoala pentru a pleca la bunici ºi a
petrece vara la þarã, într-un mod simplu? Puþini, din nefericire. Acum ei viseazã excursii exotice prin Europa, neapãrat la mare. “Eu, în vara asta voi merge cu mama la mare, în Italia, puþin pe la Felix ºi apoi, dacã mai am
timp, ºi puþin la bunica”, a spus o fetiþã din clasa a 5-a în ultima zi de ºcoalã. “Eu îmi doresc cel mai tare ºi mai tare sã vãd America. Acolo vreau sã merg. În rest, nu ºtiu ce o sã fac, dar cu siguranþã la mare tot merg puþin”, ne-a declarat ºi un bãieþel din clasa a 6-a. “Pãi, în
vara asta nu vreau sã stau acasã, în primul rând. Mã duc oriunde, doar sã nu fiu aici. În primul rand voi merge cu pãrinþii pe la mare, la munte ºi prin Ungaria”, a afirmat alt elev. Unele ºcoli încã organizeazã tabere pentru copii, dar în ultimii ani, acestea nu prea mai au succes. Costul unei asemenea excursii este ridicat, iar pãrinþii nu-ºi pot permite sã dea 8 -10 milioane de lei vechi pe o tabãrã, când pot folosi aceºti bani pentru un sejur întreg cu familia Dar, în tabãrã sau nu, cert este cã cei mici vor sã plece undeva în vacanþã, doar sã nu stea acasã toatã vara. ªi, cu cât e mai departe, cu atât e mai bine. A venit vacanþa! Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 iunie 2012
8 Actualitate
Actualitate 9
Masonii din Marea Lojã Naþionalã din România au premiat elitele româneºti F area Lojã Politologie
M Nationalã din Romania (M.L.N.R) a
decernat, în cadrul festivitãþii organizate la Ateneul Roman, ºapte premii a câte 10.000 euro fiecare, în cadrul celei de-a doua ediþie a Galei Premiilor Marii Loji. Premiile acordate poartã numele unor personalitãþi reprezentative pentru domeniul de referinþã ºi care au aparþinut Masoneriei. Premiile au fost acordate pentru urmãtoarele domenii de referinþã:
P
remiul Grigore Moisil
pentru ªtiinþe Exacte a fost acordat academicianului Ioan Iovitz Popescu, pentru Lucrarea “Lambda Structura textelor”, publicatã în seria “Studies in Quantitative Linguistics”
10-2011 RAM-Verlag” Ludenscheid, Germania.
P
remiul Henry Coandã
pentru ªtiinte Aplicate a fost acordat prof. univ. doctor inginer Boris Plahteanu, pentru Lucrarea “Nicola Tesla - Geniul Luminii ºi Energiei, Integrala Invenþiilor”.
P
remiul Carol Davila
pentru Medicinã a fost acordat acad. prof. Doctor Laurenþiu Mircea Popescu, pentru Lucrarea “Cercetare ºtiinþificã fundamentalã cu privire la telocite.
remiul Constantin Brâncuºi pentru Artã
P
ºi Culturã a fost acordat maestrului Sorin Ilfoveanu, pentru Expoziþia personalã “Desene 2008-2011”.
P
remiul Nicolae Titulescu pen-
tru Diplomaþie ºi
a fost acordat domnului Mihai Botorog, pentru Proiectul: Coordonarea operaþiunii de evacuare în siguranþã a civililor români din Libia, Februarie 2011.
P
remiul Eugeniu Carada
pentru Economie a fost acordat domnului doctor Cristian Pãunescu ºi istoricului Marian ªtefan, pentru lucrarea “Tezaurul Bãncii Naþionale a României la Moscova”.
P
remiul Spiru Haret
pentru Educaþie, Mediu, Social a fost acordat prof. univ.doctor Silviu Cristian Mirescu, pentru Lucrarea “Cadrul de referinþã al curriculum-ului naþional pentru învãþãmântul preuniversitar: un imperativ al reformei curriculare”. “Marea Lojã Naþionalã din România, în colaborare cu Academia Românã, a inaugurat, anul trecut, la data solstiþiului de varã, un
Mar ele Maestru Radu Bãlãnescu eveniment care îºi doreºte sã devinã o sãrbãtoare anualã a minþilor strãlucite ºi a talentului românesc. Este o idee comunã, generoasã, de aducere în prim-plan a valorii, inteligenþei româneºti, care contribuie cu ceva concret pentru dezvoltarea þãrii. Marea Lojã Nationalã din România are un drum foarte bine stabilit ºi o strategie clarã prin aducerea în primplan a valorii, prin sprijinul acordat inteligenþei. Azi am sãrbãtorit ºi premiat inteligenþa ajunsã la maturitate. Ne procupã in aceeaºi mãsurã ºi inteligenþa în formare. Mã refer la bursele acordate studenþior români din þarã ºi strãinãtate, pe care i-am invitat ca la finalizarea studiilor sã vinã sã îºi ajute þara. Multumesc presedintelui Academiei Române, academicianul
Ionel Haiduc, cel care, încã din primul moment în care i-am vorbit de acest proiect, a inteles importanþa acestuia. Mulþumesc tuturor celor care au alcãtuit comisiile, celor pe care i-am rugat sã se ocupe de eveniment, managerului de proiect, Remus Borza. Înþelegem cu toþii cã ce se intâmplã nu înseamnã decât un efort comun, în promovarea, aducerea ºi menþinerea României pe locul foarte sus situat pe care îl meritã în Europa ºi în lume”, a declarat Marele Maestru al Marii Loji Naþionale din România, Radu Bãlãnescu. “Academia Românã a colectat pentru acest eveniment nominalizãrile, a contribuit la selectarea premianþilor ºi a avut rol de juriu, a declarat Presedintele Academiei Române, acade-
Monica Ridzi audiatã de judecãtori în „Dosarul 2 mai” ostul ministru al Tineretului ºi Sportului, Monica Iacob-Ridzi a fost audiatã de judecãtorii instanþei supreme în dosarul în care Ridzi ºi alte 11 persoane au fost trimise în judecatã pentru fapte de corupþie. Monica Ridzi a susþinut în faþa magistraþilor cã ea nu a semnat ordonanþãrile pentru evenimentele din 2 Mai.
F
La termenul de vineri, deputatul PDL Monica Iacob-Ridzi le-a explicat judecãtorilor de la ICCJ modul în care era structurat la acea vreme ministerul pe care îl conducea. Fostul ministru a spus cã a încercat pe cât
posibil crearea unui sistem piramidal, pentru ca astfel mai multe persoane cu funcþii de conducere sã preia o parte din atribuþiile sale, mai ales cã în acea perioadã ea a efectuat numeroase deplasãri în þarã ºi în strãinãtate în interes de promovare a ministerului. Totuºi, Monica Ridzi a precizat cã, la final, chestiunile importante legate de partea de buget ºi finanþãri erau supervizate ºi semnate de ea, în calitate de ministru, dar ordonanþãrile vizate de procurorii anticorupþie ºi pentru care ea a fost deferitã justiþiei nu poartã semnãtura ei. Deputatul hunedorean le-a indicat judecãtorilor sã întrebe reprezentanþii
altor departamente de specialitate din cadrul ministrului în legãturã cu aceastã situaþie ºi a susþinut cã nu ea a fost iniþiatoarea ideii de externalizare a contractelor privind spectacolele organizate cu ocazia zilei de 2 Mai, ci cã aceastã idee i-a fost sugeratã de reprezentanþii compartimentelor de specialitate ºi de consiliera sa Ioana Elena Vîrsta. Dupã aceste declaraþii, ºedinþa de judecatã a fost întreruptã, iar judecãtorii au hotãrât ca fostul ministru al Tineretului ºi Sportului sã-ºi continue declaraþia în data de 28 iunie. În dosarul aflat pe rolul instanþei supreme, Monica Maria Iacob Ridzi, deputat ºi fost ministru al Tineretului
micianul Ionel Haiduc. Gala Premiilor Marii Loji Nationale din Romania este una dintre rarele întâmplãri care au loc în România de recunoaºtere ºi premiere a celor care au performanþe în domeniul ºtiinþelor, culturii, literaturii. Premierea performanþelor în domeniul ºtiinþelor nu se întâmplã în fiecare an ºi nu în fiecare lunã si de aceea Academia Românã a salutat iniþiativa”. Încã de la prima sa editie, Gala Premiilor Marii Loji a avut obiectiv promovarea cercetãrilor originale ºi creºterea capacitãþii de cercetare, cu implicaþii favorabile asupra competitivitãþii internaþionale a cercetãrii româneºti. Gala Premiilor Marii Loji a urmarit stimularea ºi dezvoltarea cunoaºterii în orice domeniu de cercetare, inclusiv ºtiintele socio-umane, atât prin cercetarea fundamentalã cât ºi prin cercetari avansate pentru dezvoltarea unor probleme complexe, prin dobândirea de cunoºtinte noi cu privire la fenomene ºi procese, formularea ºi validarea de ipoteze originale, modele conceptuale ºi teorii. În fiecare an, pe 21 iunie M.L.N.R. va decerna în cadrul unei festivitãþi organizate la Ateneul Roman, ºapte premii a câte 10.000 euro fiecare, pentru domeniile de referinþã anunþaþe la prima sa editie. Premiile se acordã tuturor cetãþenilor români rezidenþi sau nerezidenþi pe teritoriul Romaniei, indiferent de sex, religie sau
ºi Sportului în perioada decembrie 2008 - iulie 2009, este acuzatã de abuz în serviciu contra intereselor publice în formã calificatã dacã funcþionarul public a obþinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legãturã cu fapte de corupþie în formã continuatã, participaþie improprie la infracþiunea de acces fãrã drept la un sistem informatic, sãvârºitã prin încãlcarea mãsurilor de securitate, participaþie improprie la infracþiunea de a modifica, ºterge sau deteriora date informatice, fãrã drept. Alãturi de Ridzi mai sunt judecate încã 11 persoane, printre care ºi angajaþi de la acea vreme ai MTS. Dosarul a fost instrumentat de DNA, iar procurorii anticorupþie susþin cã, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotãrât ca, sub pretextul realizãrii unor manifestãri de amploare la nivel naþional dedicate Zilei Naþionale a Tineretului ºi externalizãrii serviciilor de organizare aferente, sã atribuie ilegal unor firme private contracte de prestãri servicii având acest obiect. În acest scop a fost alocatã firmelor Artisan Consulting SRL ºi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitatã ºi
vârstã, masoni sau profani, care în cursul anului anterior decernãrii premiilor au realizat o lucrare, o descoperire, o invenþie sau o inovaþie, au emis o teorie, teoremã, ecuaþie, au pus la punct o tehnicã, o etodã, un procedeu cu impact macro-social intrunul dintre cele ºapte domenii premiate sau prin exercitarea profesiei ori a demnitãþii publice au adus importante servicii ori beneficii þãrii. La cea de-a doua ediþie, evenimentul a fost onorat de prezenþa a peste 700 de personalitãþi din mediul academic, universitar, cultural, bancar, diplomatic ºi politic. Programul a inclus momente artistice oferite de Orchestra ºi Corul Filarmonicii George Enescu. Gala, organizatã de Marea Lojã Naþionalã din România ºi Academia Românã, s-a bucurat de sprijinul a 12 universitãþi: Universitatea Bucureºti, Academia de Studii Economice Bucureºti, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaºi, Universitatea Babeº - Bolyai Cluj Napoca, Universitatea de Vest Timiºoara, Universitatea Carol Davila Bucureºti, Universitatea Craiova, Unversitatea Ovidius Constanþa, Universitatea de Medicina Craiova, Universitatea Naþionalã de Arte Bucureºti, ªcoala Naþionalã de Studii Politice ºi Administrative Bucureºti ºi Universitatea de Arte George Enescu Iaºi.
(sursa cotidianul Libertatea)
aprobatã prin buget pentru acest eveniment. DNA mai aratã cã fostul ministru al Tineretului ºi Sportului a hotãrât, tot în mod unilateral, ca evenimentele sã fie organizate în locaþii din Bucureºti, Costineºti ºi 39 reºedinþe de judeþ, în care cunoºtea cã structurile proprii ale ministerului ori alte entitãþi publice sau private vor desfãºura manifestãri de acest gen, potrivit procurorilor. Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului s-a constituit parte civilã cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând cã îºi rezervã dreptul de a o modifica în funcþie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar. Carmen COSMAN
ocuri pe crestele munþilor în Vestul Vãii Jiului. Mai multe focare au fost depistate în zonele de gol alpin de la înãlþimi mari, iar pompierii au încercat sã le elimine.
Ar deri de vegetaþie î n Va l e a J i u l u i
Pompierii ºi mai mulþi angajaþi de la serviciile de specialitate din primãria de la Lupeni s-au luptat cu flãcãrile toatã seara de vineri spre sâmbãtã. Focurile au fost observate de localnicii din Lupeni ºi de turiºtii ºi cabanierii din Straja, pentru cã se manifestau cu intensitate pe partea opusã versantului turistic. Acolo au fost mai multe focare. A ars cu flacãrã vegetaþia uscatã de pe mai multe hectare ºi în mai
multe locuri. Pompierii au fost anunþaþi prin 112 ºi au intervenit cât au putut de repede, pentru cã drumul a fost unul lung ºi anevoios. „Am fost înºtiinþaþi cã ard mai multe zone. Am plecat imediat spre Lupeni ºi am descoperit mai multe focare. Unul, la graniþa dintre Lupeni ºi Uricani ºi altul mare, la Lupeni, pe o creastã. Drumul a fost
greu, echipele noastre au urcat pe jos ºi au ajuns cu mare greutate. Spre focarul dinspre Uricani, au pornit mai mulþi voluntari de la primãrie, la fel, pe jos”, a spus Adrian Avram, comandatul Detaºamentului de Pompieri
Petroºani. Pompierii spun cã au ars mai multe hectare din câteva goluri alpine, vegetaþie uscatã ºi nu pãdure. Cel mai probabil focul a fost pus de proprietarii terenurilor situate la mare altitudine, deoarece acolo doar ei ar fi putut sã ajungã. În plus, se pare cã a reînceput perioada incendierilor de miriºti. Diana MITRACHE
Big Brother la Petroºani ocuitorii din Petroºani vor fi mai în siguranþã, în câteva zile. Cel puþin aºa spun edilii locali, care au decis sã monteze un sistem de monitorizare video în mai multe zone, pe arterele centrale ale oraºului.
L
Sistemul de monitorizare video este montat în aceste zile ºi, în scurt timp, oamenii care locuiesc în zona centralã vor fi mai în siguranþã. Dupã ce vor fi montate toate camerele din acest sistem, supravegherea video se va face pentru obiectivele de pe strãzile: Piaþa Victoriei, acolo unde se construieºte acum Centrul Civic al oraºului ºi zonele adiacente, cu parcuri ºi spaþii verzi, bulevardul central, respectiv strada 1 Decembrie 1918, strada Nicolae Bãlcescu, precum ºi intersecþiile acestor strãzi cu cele adiacente lor. „Sistemul de monitorizare cu camere de luat vederi fac parte din proiectul destinat modernizãrii centrului civic al oraºului ºi lucrarea va fi finalizatã în scurt timp”, a declarat primarul din Petroºani, Tiberiu
Iacob Ridzi. Întreg sistemul le va fi de folos mai ales celor de la Poliþia localã, care vor putea sã gestioneze mai uºor, mãcar inventarul mobilierului stradal, ori faptele antisociale care s-ar putea petrece, dar ºi locuitorilor din oraº, deopotrivã. „Sistemul e destinat în primul rând monitorizãrii traficului pietonal ºi rutier. Sigur, camerele au un rol de prevenþie, în special ºi nu altceva”, a mai adãugat Iacob Ridzi. Totul a început în aceste zile ºi sistemul va fi funcþional în cel mai scurt timp. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 iunie 2012
8 Actualitate
Actualitate 9
Masonii din Marea Lojã Naþionalã din România au premiat elitele româneºti F area Lojã Politologie
M Nationalã din Romania (M.L.N.R) a
decernat, în cadrul festivitãþii organizate la Ateneul Roman, ºapte premii a câte 10.000 euro fiecare, în cadrul celei de-a doua ediþie a Galei Premiilor Marii Loji. Premiile acordate poartã numele unor personalitãþi reprezentative pentru domeniul de referinþã ºi care au aparþinut Masoneriei. Premiile au fost acordate pentru urmãtoarele domenii de referinþã:
P
remiul Grigore Moisil
pentru ªtiinþe Exacte a fost acordat academicianului Ioan Iovitz Popescu, pentru Lucrarea “Lambda Structura textelor”, publicatã în seria “Studies in Quantitative Linguistics”
10-2011 RAM-Verlag” Ludenscheid, Germania.
P
remiul Henry Coandã
pentru ªtiinte Aplicate a fost acordat prof. univ. doctor inginer Boris Plahteanu, pentru Lucrarea “Nicola Tesla - Geniul Luminii ºi Energiei, Integrala Invenþiilor”.
P
remiul Carol Davila
pentru Medicinã a fost acordat acad. prof. Doctor Laurenþiu Mircea Popescu, pentru Lucrarea “Cercetare ºtiinþificã fundamentalã cu privire la telocite.
remiul Constantin Brâncuºi pentru Artã
P
ºi Culturã a fost acordat maestrului Sorin Ilfoveanu, pentru Expoziþia personalã “Desene 2008-2011”.
P
remiul Nicolae Titulescu pen-
tru Diplomaþie ºi
a fost acordat domnului Mihai Botorog, pentru Proiectul: Coordonarea operaþiunii de evacuare în siguranþã a civililor români din Libia, Februarie 2011.
P
remiul Eugeniu Carada
pentru Economie a fost acordat domnului doctor Cristian Pãunescu ºi istoricului Marian ªtefan, pentru lucrarea “Tezaurul Bãncii Naþionale a României la Moscova”.
P
remiul Spiru Haret
pentru Educaþie, Mediu, Social a fost acordat prof. univ.doctor Silviu Cristian Mirescu, pentru Lucrarea “Cadrul de referinþã al curriculum-ului naþional pentru învãþãmântul preuniversitar: un imperativ al reformei curriculare”. “Marea Lojã Naþionalã din România, în colaborare cu Academia Românã, a inaugurat, anul trecut, la data solstiþiului de varã, un
Mar ele Maestru Radu Bãlãnescu eveniment care îºi doreºte sã devinã o sãrbãtoare anualã a minþilor strãlucite ºi a talentului românesc. Este o idee comunã, generoasã, de aducere în prim-plan a valorii, inteligenþei româneºti, care contribuie cu ceva concret pentru dezvoltarea þãrii. Marea Lojã Nationalã din România are un drum foarte bine stabilit ºi o strategie clarã prin aducerea în primplan a valorii, prin sprijinul acordat inteligenþei. Azi am sãrbãtorit ºi premiat inteligenþa ajunsã la maturitate. Ne procupã in aceeaºi mãsurã ºi inteligenþa în formare. Mã refer la bursele acordate studenþior români din þarã ºi strãinãtate, pe care i-am invitat ca la finalizarea studiilor sã vinã sã îºi ajute þara. Multumesc presedintelui Academiei Române, academicianul
Ionel Haiduc, cel care, încã din primul moment în care i-am vorbit de acest proiect, a inteles importanþa acestuia. Mulþumesc tuturor celor care au alcãtuit comisiile, celor pe care i-am rugat sã se ocupe de eveniment, managerului de proiect, Remus Borza. Înþelegem cu toþii cã ce se intâmplã nu înseamnã decât un efort comun, în promovarea, aducerea ºi menþinerea României pe locul foarte sus situat pe care îl meritã în Europa ºi în lume”, a declarat Marele Maestru al Marii Loji Naþionale din România, Radu Bãlãnescu. “Academia Românã a colectat pentru acest eveniment nominalizãrile, a contribuit la selectarea premianþilor ºi a avut rol de juriu, a declarat Presedintele Academiei Române, acade-
Monica Ridzi audiatã de judecãtori în „Dosarul 2 mai” ostul ministru al Tineretului ºi Sportului, Monica Iacob-Ridzi a fost audiatã de judecãtorii instanþei supreme în dosarul în care Ridzi ºi alte 11 persoane au fost trimise în judecatã pentru fapte de corupþie. Monica Ridzi a susþinut în faþa magistraþilor cã ea nu a semnat ordonanþãrile pentru evenimentele din 2 Mai.
F
La termenul de vineri, deputatul PDL Monica Iacob-Ridzi le-a explicat judecãtorilor de la ICCJ modul în care era structurat la acea vreme ministerul pe care îl conducea. Fostul ministru a spus cã a încercat pe cât
posibil crearea unui sistem piramidal, pentru ca astfel mai multe persoane cu funcþii de conducere sã preia o parte din atribuþiile sale, mai ales cã în acea perioadã ea a efectuat numeroase deplasãri în þarã ºi în strãinãtate în interes de promovare a ministerului. Totuºi, Monica Ridzi a precizat cã, la final, chestiunile importante legate de partea de buget ºi finanþãri erau supervizate ºi semnate de ea, în calitate de ministru, dar ordonanþãrile vizate de procurorii anticorupþie ºi pentru care ea a fost deferitã justiþiei nu poartã semnãtura ei. Deputatul hunedorean le-a indicat judecãtorilor sã întrebe reprezentanþii
altor departamente de specialitate din cadrul ministrului în legãturã cu aceastã situaþie ºi a susþinut cã nu ea a fost iniþiatoarea ideii de externalizare a contractelor privind spectacolele organizate cu ocazia zilei de 2 Mai, ci cã aceastã idee i-a fost sugeratã de reprezentanþii compartimentelor de specialitate ºi de consiliera sa Ioana Elena Vîrsta. Dupã aceste declaraþii, ºedinþa de judecatã a fost întreruptã, iar judecãtorii au hotãrât ca fostul ministru al Tineretului ºi Sportului sã-ºi continue declaraþia în data de 28 iunie. În dosarul aflat pe rolul instanþei supreme, Monica Maria Iacob Ridzi, deputat ºi fost ministru al Tineretului
micianul Ionel Haiduc. Gala Premiilor Marii Loji Nationale din Romania este una dintre rarele întâmplãri care au loc în România de recunoaºtere ºi premiere a celor care au performanþe în domeniul ºtiinþelor, culturii, literaturii. Premierea performanþelor în domeniul ºtiinþelor nu se întâmplã în fiecare an ºi nu în fiecare lunã si de aceea Academia Românã a salutat iniþiativa”. Încã de la prima sa editie, Gala Premiilor Marii Loji a avut obiectiv promovarea cercetãrilor originale ºi creºterea capacitãþii de cercetare, cu implicaþii favorabile asupra competitivitãþii internaþionale a cercetãrii româneºti. Gala Premiilor Marii Loji a urmarit stimularea ºi dezvoltarea cunoaºterii în orice domeniu de cercetare, inclusiv ºtiintele socio-umane, atât prin cercetarea fundamentalã cât ºi prin cercetari avansate pentru dezvoltarea unor probleme complexe, prin dobândirea de cunoºtinte noi cu privire la fenomene ºi procese, formularea ºi validarea de ipoteze originale, modele conceptuale ºi teorii. În fiecare an, pe 21 iunie M.L.N.R. va decerna în cadrul unei festivitãþi organizate la Ateneul Roman, ºapte premii a câte 10.000 euro fiecare, pentru domeniile de referinþã anunþaþe la prima sa editie. Premiile se acordã tuturor cetãþenilor români rezidenþi sau nerezidenþi pe teritoriul Romaniei, indiferent de sex, religie sau
ºi Sportului în perioada decembrie 2008 - iulie 2009, este acuzatã de abuz în serviciu contra intereselor publice în formã calificatã dacã funcþionarul public a obþinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legãturã cu fapte de corupþie în formã continuatã, participaþie improprie la infracþiunea de acces fãrã drept la un sistem informatic, sãvârºitã prin încãlcarea mãsurilor de securitate, participaþie improprie la infracþiunea de a modifica, ºterge sau deteriora date informatice, fãrã drept. Alãturi de Ridzi mai sunt judecate încã 11 persoane, printre care ºi angajaþi de la acea vreme ai MTS. Dosarul a fost instrumentat de DNA, iar procurorii anticorupþie susþin cã, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotãrât ca, sub pretextul realizãrii unor manifestãri de amploare la nivel naþional dedicate Zilei Naþionale a Tineretului ºi externalizãrii serviciilor de organizare aferente, sã atribuie ilegal unor firme private contracte de prestãri servicii având acest obiect. În acest scop a fost alocatã firmelor Artisan Consulting SRL ºi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitatã ºi
vârstã, masoni sau profani, care în cursul anului anterior decernãrii premiilor au realizat o lucrare, o descoperire, o invenþie sau o inovaþie, au emis o teorie, teoremã, ecuaþie, au pus la punct o tehnicã, o etodã, un procedeu cu impact macro-social intrunul dintre cele ºapte domenii premiate sau prin exercitarea profesiei ori a demnitãþii publice au adus importante servicii ori beneficii þãrii. La cea de-a doua ediþie, evenimentul a fost onorat de prezenþa a peste 700 de personalitãþi din mediul academic, universitar, cultural, bancar, diplomatic ºi politic. Programul a inclus momente artistice oferite de Orchestra ºi Corul Filarmonicii George Enescu. Gala, organizatã de Marea Lojã Naþionalã din România ºi Academia Românã, s-a bucurat de sprijinul a 12 universitãþi: Universitatea Bucureºti, Academia de Studii Economice Bucureºti, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaºi, Universitatea Babeº - Bolyai Cluj Napoca, Universitatea de Vest Timiºoara, Universitatea Carol Davila Bucureºti, Universitatea Craiova, Unversitatea Ovidius Constanþa, Universitatea de Medicina Craiova, Universitatea Naþionalã de Arte Bucureºti, ªcoala Naþionalã de Studii Politice ºi Administrative Bucureºti ºi Universitatea de Arte George Enescu Iaºi.
(sursa cotidianul Libertatea)
aprobatã prin buget pentru acest eveniment. DNA mai aratã cã fostul ministru al Tineretului ºi Sportului a hotãrât, tot în mod unilateral, ca evenimentele sã fie organizate în locaþii din Bucureºti, Costineºti ºi 39 reºedinþe de judeþ, în care cunoºtea cã structurile proprii ale ministerului ori alte entitãþi publice sau private vor desfãºura manifestãri de acest gen, potrivit procurorilor. Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului s-a constituit parte civilã cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând cã îºi rezervã dreptul de a o modifica în funcþie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar. Carmen COSMAN
ocuri pe crestele munþilor în Vestul Vãii Jiului. Mai multe focare au fost depistate în zonele de gol alpin de la înãlþimi mari, iar pompierii au încercat sã le elimine.
Ar deri de vegetaþie î n Va l e a J i u l u i
Pompierii ºi mai mulþi angajaþi de la serviciile de specialitate din primãria de la Lupeni s-au luptat cu flãcãrile toatã seara de vineri spre sâmbãtã. Focurile au fost observate de localnicii din Lupeni ºi de turiºtii ºi cabanierii din Straja, pentru cã se manifestau cu intensitate pe partea opusã versantului turistic. Acolo au fost mai multe focare. A ars cu flacãrã vegetaþia uscatã de pe mai multe hectare ºi în mai
multe locuri. Pompierii au fost anunþaþi prin 112 ºi au intervenit cât au putut de repede, pentru cã drumul a fost unul lung ºi anevoios. „Am fost înºtiinþaþi cã ard mai multe zone. Am plecat imediat spre Lupeni ºi am descoperit mai multe focare. Unul, la graniþa dintre Lupeni ºi Uricani ºi altul mare, la Lupeni, pe o creastã. Drumul a fost
greu, echipele noastre au urcat pe jos ºi au ajuns cu mare greutate. Spre focarul dinspre Uricani, au pornit mai mulþi voluntari de la primãrie, la fel, pe jos”, a spus Adrian Avram, comandatul Detaºamentului de Pompieri
Petroºani. Pompierii spun cã au ars mai multe hectare din câteva goluri alpine, vegetaþie uscatã ºi nu pãdure. Cel mai probabil focul a fost pus de proprietarii terenurilor situate la mare altitudine, deoarece acolo doar ei ar fi putut sã ajungã. În plus, se pare cã a reînceput perioada incendierilor de miriºti. Diana MITRACHE
Big Brother la Petroºani ocuitorii din Petroºani vor fi mai în siguranþã, în câteva zile. Cel puþin aºa spun edilii locali, care au decis sã monteze un sistem de monitorizare video în mai multe zone, pe arterele centrale ale oraºului.
L
Sistemul de monitorizare video este montat în aceste zile ºi, în scurt timp, oamenii care locuiesc în zona centralã vor fi mai în siguranþã. Dupã ce vor fi montate toate camerele din acest sistem, supravegherea video se va face pentru obiectivele de pe strãzile: Piaþa Victoriei, acolo unde se construieºte acum Centrul Civic al oraºului ºi zonele adiacente, cu parcuri ºi spaþii verzi, bulevardul central, respectiv strada 1 Decembrie 1918, strada Nicolae Bãlcescu, precum ºi intersecþiile acestor strãzi cu cele adiacente lor. „Sistemul de monitorizare cu camere de luat vederi fac parte din proiectul destinat modernizãrii centrului civic al oraºului ºi lucrarea va fi finalizatã în scurt timp”, a declarat primarul din Petroºani, Tiberiu
Iacob Ridzi. Întreg sistemul le va fi de folos mai ales celor de la Poliþia localã, care vor putea sã gestioneze mai uºor, mãcar inventarul mobilierului stradal, ori faptele antisociale care s-ar putea petrece, dar ºi locuitorilor din oraº, deopotrivã. „Sistemul e destinat în primul rând monitorizãrii traficului pietonal ºi rutier. Sigur, camerele au un rol de prevenþie, în special ºi nu altceva”, a mai adãugat Iacob Ridzi. Totul a început în aceste zile ºi sistemul va fi funcþional în cel mai scurt timp. Diana MITRACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 25 iunie 2012
Primarul Tiberiu Iacob Ridzi rãspunde din nou la provocãri upã mai multe ieºiri în teren cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi, la lucrãrile care se executã acum pe raza Municipiului Petroºani, am mai gãsit o provocare pe care sã o lansãm edilului.
D
De data aceasta am fost în Piaþa Dacia din Aeroport, o locaþie care ani la rând a fost un punct negru pentru aceasta zonã, fiind de-a dreptul improprie. Acolo, primarul a fost pe ºantier ºi
prin piaþa temporarã de legume, improvizatã de când vechea locaþie s-a închis pentru modernizare, unde a stat de vorbã de vânzãtorii, dar ºi cu ºefii de lucrare.
Strivit sub roþile unei autoutilitare n bãrbat de 55 de ani, din Bretea Românã, a murit strivit sub roþile unei autoutilitare conduse de un ºofer din Petrila.
U
Accidentul s-a produs pe DN 66, dupã ce victima s-a angajat în traversarea strãzii printr-un loc nemarcat ºi fãrã sã se asigure. Poliþiºtii hunedoreni au întocmit deja un dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de ucidere din culpã. (C. C. COSMAN) COSMAN)
“Piaþa va fi închisã cu o cupolã metalicã, iar în interior, totul va fi amenajat aºa cum trebuie, la toate standardele necesare. Vor fi mese noi, iar la final, piaþa va arãta ca
una modernã ºi civilizatã”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani Un punct impus în proiect este construcþia unor toalete, spre bucuria pieþarilor, care pânã acum nu au avut niciodatã una acolo. Pânã acum, comercianþi mergeau la toaletã unde puteau, în special în barurile sau magazinele din zonã, care nu de puþin ori au speculat situaþia ºi au impus taxe la WC.“ Pentru prima datã, în aceastã locaþie vom avea grupuri sanitare ºi
cu siguranþa vom reuºi sã autorizãm piaþa ”, a mai spus primarul petroºenean la faþa locului. Termenul de finalizare al proiectului de reabilitare ºi modernizare a
DECESE
Un gând de mângâiere, compasiune ºi sincere condoleanþe. Suntem alãturi de colegul nostru Denis Rus, în aceste clipe de grea încercare ºi durere, pricinuite de plecarea spre cele veºnice a scumpului sãu bunic
RUS GHEORGHE (74 ani) Dumnezeu sã-i dea odihnã veºnicã! Colectivul cotidianului Cronica Vãii Jiului
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
25 iunie 2012
Ai tendinþa de a te implica în activitãþi dintre cele mai diverse. Ar fi dorit sã fii cât se poate de prudent ºi sã eviþi sã îþi asumi responsabilitãþi prea mari. Fãrã sã îþi refuzi nimic, încearcã sã tragi de timp câteva zile. Acasã s-ar putea deteriora câte ceva, dar nu este cazul sã te enervezi.
Þi se va propune o colaborare interesantã, dar traversezi o perioadã în care prudenþa va trebui pusã pe primul plan în tot ce faci. Informaþiile care îþi vor parveni te vor entuziasma foarte tare. Nu te lãsa copleºit de bucurie pânã când nu ai certitudinea cã toate datele sunt corecte.
Te agiþi exagerat de mult ºi fãrã nici un rost. Eºti cam nemulþumit de tot ce se întâmplã la serviciu, dar ai tendinþa de a exagera. Nu încerca sã întreprinzi activitãþi deosebite, deoarece eºti uºor bulversat ºi ai încurca mult mai rãu lucrurile. N-ar fi exclus sã fii penalizat la serviciu.
Treburile gospodãreºti par a nu se mai termina ºi deja simþi cã nu mai ai rabdare. Încãpãþânarea de care dai dovadã te poate aduce în situaþia de a avea o discuþie aprinsã cu partenerul. Sfatul unui coleg se va dovedi foarte util, chiar dacã þi se pare un pic fantezist. Vei avea un dialog interesant cu unul dintre ºefi.
Faci o mulþime de încercãri pentru a gãsi niºte colaboratori. Reuºeºti sã faci o impresie bunã oriunde te duci, aºa cã propunerile tale vor entuziasma pe toatã lumea. Chiar dacã energia te susþine în toate demersurile pe care le ai în plan, nu este cazul sã faci mai mult decât este nevoie. De la drum vei primi o informaþie interesantã.
În jurul tãu sunt multe persoane care nu sunt ceea ce par a fi. Alege-þi cu grijã colaboratorii, altfel poþi avea surprize prea puþin plãcute. N-ar fi exclus sã primeºti un cadou neaºteptat de la o cunoºtinþã apropiatã. În cazul în care ai nevoie de un împrumut sau o sponsorizare, ºansa va fi de partea ta.
Rezultatele pe care le aºtepþi întârzie sã aparã ceea ce te neliniºteºte ºi te nemulþumeºte totodatã. Dar nu trebuie sã îþi faci probleme; ideile tale sunt excelente, dar trebuie sã înveþi sã dai dovadã de mai multã rãbdare. Oricum, traversezi o perioadã bunã în care eforturile tale sunt recunoscute la toate nivelurile.
Te frãmântã o chestiune de familie. Dacã o vei discuta cu rudele apropiate te vei lãmuri ºi chiar te vei mai liniºti. La serviciu, este posibil sã þi se repartizeze o nouã lucrare. Drumurile pe care le vei face îþi vor aduce ºi un mic câºtig. Colaborarea cu ceilalþi se va dovedi inspiratã, indiferent cã este vorba de bani sau altceva.
Te aºteaptã o zi bunã, cãci mintea ta se va dovedi deosebit de eficientã. Ai putea obþine realizari nesperate în activitãþi comerciale sau artistice. Dacã nu este cazul, ai putea ieºi la cumpãrãturi. O vizitã la ceas de searã, îþi va face mare plãcereºsi te va ajuta sã priveºti cu mai multã încredere spre viitor.
Comunicarea cu cei din jur evolueazã ceva mai bine, ceea ce îþi va permite sã afli lucruri interesante, dar ºi sã îþi faci noi prieteni. Încearcã totuºi sã fi atent la ceea ce spui, cãci riºti sã faci niºte afirmaþii care vor genera discuþii aprinse, obositoare. ªi acest lucru îþi poate crea neplãceri în viitor.
Jocurile de noroc ºi speculaþiile nu te avantajeazã astãzi. Dacã totuºi nu te poþi opune tentaþiei, limiteazã-te la sume mici. Dialogul cu cei din jur te va ajuta sã iei niºte decizii mãcar rezonabile. Evitã excesul de cafea ºi tutun, deoarece ai putea avea unele neplãceri în ceea ce priveºte sãnãtatea.
Ocaziile de a-þi petrece timpul într-un mod plãcut nu se vor lãsa prea mult aºteptate. Starea ta fizicã ºi psihicã este excelentã. Energia ºi îndemânarea te ajuta sã rezolvi o mulþime de treburi, într-un timp extrem de scurt. Nu este momentul sã apelezi la colaboratori! Este foarte posibil sã faci o impresie bunã .
Pieþei Agroalimentare Dacia este sfârºitul lunii august, însã primarul Iacob Ridzi este convins cã muncitorii vor termina mai repede. Luiza ANDRONACHE
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Luni, 25 iunie 2012 n caz revoltãtor s-a înregistrat în municipiul Lupeni din Valea Jiului, unde un tânãr de doar 28 de ani a reuºit sã se spânzure în secþia de poliþie chiar lângã oamenii legii. Bãrbatul a murit la spitalul din localitate, iar mai mulþi poliþiºti sunt cercetaþi disciplinar.
U
Pavel Gigi Þuºcã, un tânãr din municipiul Lupeni, a fost dus luni, 18 iunie, la Poliþia Lupeni pentru ca angajaþii sã cearã niºte clarificãri în legãturã cu o posibilã infracþiune comisã de acesta. Bãrbatul a intrat în locuinþa unei femei din localitate fãrã sã-i cearã dreptul, iar aceasta a cerut ajutor prin 112. „Patrula de siguranþã publicã, în timp ce se deplasa spre locuinþa femeii, pe Aleea Trandafirilor, l-a depistat pe Gigi T., de 28 de ani, din Lupeni, cunoscut ca om al strãzii, cu privire la care exista suspiciunea cã ar fi prezumtivul autor al faptei. Poliþiºtii, împreunã cu bãrbatul, s-au deplasat la locuinþa pãrþii vãtãmate fiind recunoscut de aceasta. Persoana în cauzã a fost condusã la sediul
Poliþiºti cercetaþi disciplinar în cazul tânãrului spânzurat
reclama ceva nu au supraveghere. El propriuzis nu a intrat în poliþie, e o salã de aºteptare unde oamenii pot sã vinã, sã se informeze asupra programului de audienþe.”, a declarat ºeful Poliþiei Lupeni.
a pornit I PJancheta
poliþiei în vederea continuãrii cercetãrilor, însã echipajul de poliþie a fost solicitat la o altã intervenþie, motiv pentru care Gigi T. a fost rugat sã aºtepte în parcarea unitãþii întoarcerea poliþiºtilor de la eveniment”, explicã inspector, Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Bãrbatul a intrat în sediul poliþiei unde i s-a spus sã stea în sala de aºteptare, iar dupã 5 minute, dispecerul de serviciu l-a gãsit pe tânãr spânzurat de þeava unui calorifer, cu cureaua pantalonilor. A fost transportat la Spitalul Municipiului Lupeni, unde a rãmas internat de luni pânã joi noapte când a murit.
Câini abandonaþi la marginea Petroºaniului Edilii din Petroºani s-au trezit cã peste noapte numãrul câinilor fãrã stãpân de pe strãzile din cartierul Aeroport, aproape cã s-a dublat. Cel puþin 50 de câini au fost inventariaþi, iar edilii au descoperit cã au fost aduºi noaptea de o autoutilitarã înmatriculatã în judeþul Gorj. „Sunt doar femele, toate gestante, care vã daþi seama cã sunt ºi agresive ºi dupã ce fatã o sã avem o mare problemã. În ulti-
P
rocedurã încãlcatã
Un fost ºef de poliþie din Valea Jiului, pensionar în prezent, demonteazã explicaþia reprezentantului IPJ. „Fie poliþiºtii aceia erau niºte incompetenþi fie cineva vrea sã le gãseascã circumstanþe atenuante. Procedura în cazul unui suspect este strictã, cel ridicat fiind legitimat ºi dus la sediu pentru audiere. I se explicã ºi faptul cã îºi poate chema un avocat înainte de a da o declaraþie scrisã. În nici un caz nu poate fi lãsat nesupravegheat ºi mai ales în parcare sã aºtepte. Ceva nu se leagã ºi modul de operare nu
mul an am reuºit sã þinem sub control numãrul câinilor fãrã stãpân, dar
acum ne confruntãm cu aceastã situaþie. În loc sã se ocupe de ei, alþii vin ºi-i
s-a schimbat de când am pãrãsit sistemul”, explicã poliþistul. ªeful Poliþiei Lupeni, comisarul Romeo Amurãriþei are o explicaþie cel puþin ºocantã cu privire la incident. Acesta spune cã bãrbatul a putut sã se spânzure în secþia de poliþie pentru cã oamenii lui erau chemaþi la o altã intervenþie. Cu alte cuvinte, dacã sunt mai multe incidente, Poliþia Lupeni este sat fãrã câini. „Foarte simplu (n.r. referitor la cum a putut ca tânãrul sã se sinucidã), în timp ce patrula de siguranþã care-l aducea pe acesta la sediul poliþiei, a fost apelatã pe 112 cu privire la cealaltã persoanã de pe str. Viitorului, care a sãrit pe
geam, persoana a fost lãsatã în parcare ºi i s-a spus sã aºtepte patrula pânã vine de la celãlalt eveniment preluat prin 112. A intrat la dispecer ºi i-a zis dispecerului cã i s-a spus sã aºtepte patrula. Acesta i-a spus sã aºtepte în sala de aºteptare. Vã daþi seama, persoanele care vin la poliþie din diferite motive, mã rog, pentru audieri, ca martori, pentru a
Chiar dacã ºeful poliþiºtilor din Lupeni lasã impresia cã sala de aºteptare ar fi o clãdire distinctã, unde lumea se poate plimba în voie, lucrurile nu stau deloc aºa. Sala de aºteptare este în clãdirea poliþiei ºi chiar în faþa biroului ofiþerului de serviciu care, în mod normal ºi conform atribuþiilor, supravegheazã tot ce se întâmplã în instituþie. Conducerea Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara a dispus începerea unei anchete interne cu privire la modul de acþiune al poliþiºtilor în acest caz. Maximilian GÂNJU
abandoneazã la noi. În week-end au fost aduºi, oamenii care au vãzut maºina au spus cã o dubã i-a descãrcat la intrare ºi apoi a plecat cu luminile stinse ca sã nu poatã fi identificatã. Acum este dezastru în Aeroport ºi va trebui sã prindem cãþelele ºi sã le ducem la adãpost. Dacã fatã pe strãzi ne întoarcem de unde am plecat”, spune reprezentanþii municipalitãþii. Primãria Petroºani cheltuieºte anual cu prinderea, sterilizarea ºi adãpostirea câinilor fãrã stãpân circa 140 de mii de lei. Maximilian GÂNJU
Locuitorii Vãii Jiului plãtesc unul dintre cele mai mari preþuri pentru metru cub de apã potabilã consumatã, chiar dacã ºefii regiei încearcã sã nege acest lucru. Totuºi, apa ar trebui sã se ieftineascã dupã finalizarea proiectelor de modernizare derulate de Apa Serv Valea Jiului. Chiar dacã preþul propriu-zis pe metru cub nu va scãdea, consumatorii ar trebui sã primeascã facturi mai
Facturi mai mici la apã prin reducerea pierderilor mici prin simplu fapt cã nu li se vor mai imputa pierderile care umflã acum facturile. „Pierderile nu pot fi ºterse de pe facturile oamenilor aºa ca prin minune. Am avea imediat probleme cu Curtea de Conturi. Dar trebuie sã încercãm sã rezolvãm pro-
blema, chiar dacã Apa Serv este responsabilã de reþea doar pânã la intrarea în blocul de locuinþe. Este adevãrat cã pierderile sunt o problemã pentru consumatori, iar noi trebuie sã vedem cum îi ajutãm sã-ºi remedieze problemele de pe reþeaua lor, acolo unde
sunt aceste probleme”, a declarat, Costel Avram, director general Apa Serv Valea Jiului. Fostul vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara ºi-a preluat oficial funcþia de conducere de astãzi-luni. Maximilian GÂNJU
12 Turism
Cronica Vãii Jiului |Luni, 25 iunie 2012
Concurs cu bikeri în Straja ei mai pãtimaºi biciliºti s-au întâlnit la Straja, sâmbãtã, în prima ediþie a concursului de traseu montan. Câºtigãtorii s-au ales cu biciclete, dar dupã un traseu lung ºi greu.
C
Cel puþin 25 de bicicliºti echipaþi corespunzãtor au luat startul în Straja, la orele amiezii de sâmbãtã, la una dintre competiþiile care i-a solicitat extrem de mult. Totul, însã, pentru miza cea mare: o bicicletã
oferitã de sponsor, pentru locul I. Curajoºii au venit din mai multe oraºe din Valea Jiului ºi din întreg judeþul, s-au aliniat la start fix la ora 12,00, dar au avut noroc de o vreme plãcutã. Soarele s-a ascuns mai mult în nori ºi nu a fãcut competiþia un calvar. A fost prima ediþie a unui concurs pe care organizatorii l-au gândit pentru a promova zona turisticã ºi pe timpul verii. Primii la start au fost cei mici. Ei au avut de înfruntat un traseu de 2 km, în urcare, de la
Cabana Montana, platoul unde a fost amplasatã linia de start, pe lângã schitul Straja, în urcare ºi apoi în vitezã, coborâre spre Platoul Soarelui ºi înapoi la Cabana Montana. Cel mai bun timp l-a avut Darius Andrei de 9 ani, care spune cã urcã deja pe munte de ani buni, cu o bicicletã ce a primit-o în urmã cu 3 ani, ºi care a recunoscut cã e pasionat de montain bike. El i-a surprins pânã ºi pe organizatori, care abia s-au instalat la staþia de sosire, când Darius deja trecea
linia în vitezã. „Îmi plac aceste concursuri ºi am vrut sã vãd cât pot. Am ajuns primul ºi în spatele meu a mai fost un bãiat, dar destul de departe”, a spus Darius imediat ce a trecut linia de sosire. Cel mai mic participant a avut 3 ani ºi cel mai în vârstã competitor a avut 51 de ani ºi a fost o doamnã. Organizatorii au þinut doar la un singur lucru, echipamentul de protecþie ºi, pentru cei care au avut nevoie, pauzele de hidratare. La categoria a II-a de vârstã, pânã în 18
Guþã junior e bun de gurã! iul manelistului Nicolae Guþã, Nicuºor a trecut cu brio proba de oral la Bac.
F
Nicuºor este în aceastã perioadã cuprins de febra bacalaureatului, iar pânã acum a luat “excelent” la probele de compe-
tenþe digitale ºi la oralul de Limba românã. Nicuºor (19 ani) este elev la liceu particular “Apollonius” din Petroºani, iar profesorii sãi spun cã, deºi este copil de “rege” al manelelor s-a pregãtit temeinic pentru bacalaureat. “A învãþat bine în anii de liceu, iar acum a luat calificativul «excelent» la proba de competenþe digitale ºi a trecut cu bine de proba de limba românã”, a afirmat Mia Albescu, directorul Liceului Economic “Apollonius” din Petroºani.
ani, traseul a fost de 4 kilometri în urcare ºi coborâre spre finish în vitezã ºi cei de peste 18 ani au avut de parcurs 6 km. Pentru fiecare câºtigãtor, la fiecare categorie în
parte, premiul a fost câte o bicicletã echipatã corespunzãtor pentru traseul de munte. Toþi au declarat cã vor reveni ºi data viitoare sã-ºi ia revanºa. Diana MITRACHE