CVJ, Nr. 151, Vineri 22 iunie 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 151

Cronica Vãii Jiului Vineri, 22 iunie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

CAZUL NÃSTASE a scos la ivealã ura canibalicã la români

Adio concedii pentru pensionari! ensionarii din Valea Jiului, la fel ca ºi colegii lor din întreaga þarã au toate ºansele ca în aceastã varã sã stea acasã.

P

>>> PAGINA A 3-A

Minerii accidentaþi, evoluþie bunã tarea de sãnãtate a minerilor accidentaþi în subteranul minei Petrila se pare cã dã semne de îmbunãtãþire.

S

>>> PAGINA A 5-A

Victimele minerilor aºteaptã o decizie exemplarã de la CEDO ntr-o scrisoare ÎPreºedintelui deschisã adresatã Curþii Europene a Drepturilor Omului, reprezentanþii Asociaþiei „21 Decembrie1989” spun cã se aºteaptã la o „decizie exemplarã” în dosarul „Mineriada”.

>>> PAGINA A 5-A

Vulcanul a scãpat de o “fantomã” care a bântuit pânã în America ºi înapoi maginea blocului fantomã din Cartierul Dallas din Municipiul Vulcan, care a fãcut înconjurul lumii, este acum doar o amintire.

I

alucinant!: ”Sã moarã jegul ãsta mâncat de viermi ºi el ºi familia lui de hoþi ºi lepre”; ”Putori flãmânde ºi infecte”; ”Dacã vã prind cã faceþi donaþii cãtre SMURD vã ia mama dracu!!!” etc., etc. – reacþia multor români, unii consideraþi cu ºtaif, la cazul Nãstase. >>> PAGINILE 6-7

H

>>> PAGINILE 8-9

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 22 iunie 2012

COMUNICAT DE PRESÃ ªedinþa de constituire a consiliului judeþean pentru mandatul 2012-2016, în urma scrutinului electoral pentru alegerile locale, va avea loc marþi, 26 iunie 2012, la ora 12.00, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, la Sala Mare de ºedinþe. Biroul de presã

PIERDERI Pierdut diplomã de bacalaureat pe numele Gireadã Lãcrãmioara eliberatã de Liceul Economic Petroºani. O declar nulã.

VÂNZÃRI

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Vânãtoarea de comori 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Avionul condamnaþilor 23:00 D-Tox 1:00 Epicentru

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Crime Inc. 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Rãzboinicul (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Merlin ºi cartea secretelor 22:15 Rãzbunarea lui Dreamer 0:15 Merlin ºi cartea

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) (r) 11:00 Crimele din Midsomer 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Academia FBI 16:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) 17:00 Þtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Evadata 22:45 Invazia Americii

1:00 CSI: Miami

Prima TV 9:30 Cãrãrile iubirii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã þi o vedetã 13:45 Teleshopping 14:15 Îmblânzirea scorpiei (r) Redifuzare

15:00 16:00 17:00 18:00 19:00

Iubiri secrete (r) Iubiri secrete Curat, murdar? (r) Focus 18 Focus Sport

TVR 1 9:10 Legendele palatului 10:20 Zoom 10:30 O datã-n viaþã 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 13:25 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:30 EURO Þtiri 15:00 Fotbal: Campionatul European 2012 (r) 16:55 Dincolo de celebritate 17:00 La vie en rose 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:19 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 EURO Studio 21:35 Fotbal: Campionatul European 2012 23:45 EURO Studio 0:45 Mad Men - Nebunii de pe Madison Avenue (s) 1:40 Legendele palatului: doctorul Hur Jun (s)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 22 iunie 2012

Edilii din Petroºani au început lupta cu þânþarii unicipalitatea a demarat campania de deratizare împotriva þânþarilor ºi a cãpuºelor începând din parcuri.

M

Operaþiunea de deratizare costã circa 30 de mii de lei ºi la final ar trebui ca locuitorii Petroºaniului sã poatã ieºi în parcuri fãrã teama cã vor fi muºcaþi de cãpuºe ºi þânþari. În plus se duce o luptã ºi cu rozãtoarele care s-au înmulþit foarte mult. Practic este a doua etapã dat fiind faptul cã în urmã cu aproximativ douã luni de zile au fost deratizate cimitirele, locuri pline de vegetaþie ºi prielnice pentru înmulþirea paraziþilor. „Dupã cum a anunþat domnul primar, deratizarea se va face în toate zonele municipiului Petroºani. Acum s-a început cu Parcul Carol Schreter, ieri (n.r. miercuri) deratizarea s-a fãcut în parcul de pe strada Pãcii ºi apoi urmeazã în cartierul Aeroport. Se foloseºte un echipament special, o maºinã care stropeºte cu soluþie întreaga zonã, parcul de exemplu, unde se face deratizare. Pentru lucrare este contractatã o firmã care se ocupã de deratizare ºi costul total ajunge la circa 30 de mii de lei. În aceastã sumã este inclusã ºi deratizarea la blocurile din localitate, în subsolurile acestora mai

exact pentru a scãpa de dãunãtori ”, a declarat directorul executiv al SPADPP, Lucian Dragomir. Totodatã, în paralel, angajaþii municipalitãþii au început sã cureþe parcurile de vegetaþia crescutã fãrã mãsurã ºi care este locul ideal pentru înmulþirea þânþarilor, cãpuºelor ºi a altor dãunãtori. „La recomandarea specialiºtilor care fac deratizarea s-a început ºi o curãþare a parcurilor ºi zonelor unde vegetaþia este peste mãsurã ºi în care se înmulþesc þânþarii”, a mai declarat Dragomir. Maximilian GÂNJU

Adio concedii pentru pensionari! ensionarii din Valea Jiului, la fel ca ºi colegii lor din întreaga þarã au toate ºansele ca în aceastã varã sã stea acasã.

P

Asta, deoarece noii guvernanþi tocmai au tãiat 85% din biletele de odihnã ºi tratament care erau acordate prin Casele Judeþene de Pensii. În acest timp, un bilet achiz-

iþionat printr-o agenþie de turism este prea scump chiar ºi pentru pensionarii minieri. De altfel, pragurile agenþiilor din Valea Jiului sunt trecute, zilnic, de zeci de oameni în vârstã care, dupã ce se intereseazã de costul unei vacanþe, pleacã aºa cum au venit. „Vin, întreabã, dupã care marea majoritate pleacã aºa cum au venit, fãrã sã achiziþioneze vreun bilet.

Mulþi ar dori bilete de tratament pentru 18 zile dar, acestea fiind prea scumpe, renunþã. Cei puþini care au cumpãrat bilete s-au limitat la doar 7-8 zile”, a spus Rodica ªerban, managerul unei agenþi de turism din Petroºani. Pe de altã parte, în aceastã perioadã, agenþiile de turism au ºi câteva oferte extrem de interesantã. Este vorba despre o serie de programe, avantajoase ca preþ, cum ar fi cele denumite „Zile gratuite”, „Hai la bãi”, „Decada balnearã”, „O sãptãmânã la munte” sau „Plãteºte unul ºi stau doi”. În ceea ce priveºte programul „Zile gratuite” turiºtii care achiziþioneazã bilete, pe litoral, pentru 5, 6 sau 7 zile primesc o zi de cazare gratuitã. Cei care plãtesc 8 zile mai primesc 2, preþurile fiind cuprinse între 380 ºi 600 de lei, în funcþie de staþiune sau numãrul de stele al hotelului. Mircea NISTOR

În lipsa fierului vechi sunt bune ºi fructele

oþii nu se dau în lãturi de la nimic ce le-ar putea aduce un ban ºi au trecut la furat din grãdinile localnicilor. Fructele sunt la mare cãutare, mai ales cireºele.

H

Mai mulþi proprietari care au case în zona de nord a municipiului Petroºani se plâng cã hoþii leau „scuturat” pomii de fructe. În special cireºele au fost cãutate pentru cã în zona Vãii Jiului abia acum se coc. „Nu ne-am gândit cã vin la furat a;a devreme pentru cã cireºele încã nu s-au copt bine. Cã au luat nu e cine ºtie ce supãrare, e mai rãu cã ºi-au bãtut joc ºi au rupt pomul. Sunt oameni care vin la furat în fiecare an, atât la cireºe cât ºi la viºine”, spune Cristian, unul dintre pãgubiþi. Omul nu a depus plângere la poliþie pentru furt. „Ce plângere sã depun, dacã sunt copii îmi fac pãcate. Nu m-am dus nici când mi-a furat gardul de sârmã”, mai spune acesta. De altfel, aproape toþi gospodarii din zonã au rãmas fãrã gardurile care le împrejmuiau proprietãþile dupã ce hoþii le-au furat. Majoritatea erau din fier, astfel cã au ajuns la centrele de colectare a fierului vechi.

Pagube importante Cum fierul vechi este pe cale de dispariþie, hoþii au trecut la furturi la drumul mare. Ca un exemplu, bugetul Primãriei Petroºani este prejudiciat de zeci de mii de lei de cãtre hoþii de fier vechi care furã de pe domeniul public aproape tot ce este material feros ºi poate fi vândut la centrele de colectare. În principal capacele de canal ºi indicatoarele rutiere sunt preferate, iar pagubele contabilizate se ridicã la valori foarte mari ºi în plus pun în pericol viaþa localnicilor ºi a ºoferilor. În prezent, din totalul de

10 mii de capace de canal existente în „capitala” Vãii Jiului, circa 2500 sunt lipsã, toate fiind furate de cãtre hoþi. „În privinþa indicatoarelor rutiere nu pot spune cu exactitate în acest moment câte ne lipsesc, dar este cert cã sunt furate. Pot spune câte capace de canal ne lipsesc din cauza hoþilor ºi pagubele sunt semnificative pentru noi în condiþiile în care preþul unuia se ridicã la circa 400 de lei”, explicã un reprezentant al municipalitãþii. Primãria pune

capace de canal dintr-un material compozit neferos care în mod normal n-ar mai trebui sã-i atragã pe hoþi. Numai cã înlocuirea lor este foarte costisitoare. În privinþa indicatoarelor rutiere, pe anumite porþiuni din Petroºani, ºoferii sunt aproape „orbi” din cauzã cã semnele de circulaþie de pe marginea drumului care ar trebui sã-i ajute au fost furate. Astfel, între kilometrul 126 ºi 139, segment aflat în Petroºani, sunt sustrase sistematic indicatoarele rutiere din metal, într-o singurã lunã dispãrând opt semne de circulaþie. Furturile de fier vechi sau „furturile foamei” cum mai sunt numite în Valea Jiului, au luat amploare dupã 1999, iar fenomenul nu a putut fi stãvilit nici în ziua de azi, deoarece de cele mai multe ori, hoþii se bucurã de complicitatea celor care deþin centre de colectare a metalelor ºi achiziþioneazã inclusiv componente, echipamente ºi piese metalice interzise de lege. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 iunie 2012

Ve g e t a þ i e d e a c o p e r i º

Calea feratã ce traverseazã DN7 în localitatea Sãuleºti va fi dezmebratã Autoritãþile judeþene fac un apel participanþilor la trafic sã dea dovadã de înþelegere, deoarece în aceste douã zile, în

A ploua mult, s-a încãlzit ºi asta a fãcut ca vegetaþia sã existe din abundenþã. ªi nu oriunde, ci chiar pe acoperiºurile blocurilor de locuinþe, pe sediile firmelor sau peste tot la înãlþime. Nu a fost nevoie decât de o sãmânþã purtatã de vânt ºi totul sa transformat în copaci. Unii mai mari, alþii mai mici, dar toþi la înãlþime. Aproape pe fiecare acoperiº de bloc turn a crescut un astfel de pomiºor, care în timp a devenit ditamai copacul, iar nici un locatar nu s-a sinchisit sã-i scoatã, chiar dacã rãdãcinile adânc înfipte în terasament distrug tencuiala ºi chiar structura de rezistenþã a acoperiºului,

creând infiltraþii la ultimul etaj. Nici sediul primãriei din Petroºani nu a scãpat ºi, dacã serviciul de specialitate se ocupã de toaletarea tuturor copacilor, nu la fel s-a întâmplat ºi cu pomiºorul care a rãsãrit fix la geamul ºefului de la SPADPP. Diana MITRACHE

Calera feratã ce traverseazã DN 7 în dreptul localitãþii Sãuleºti va fi scoasã din funcþiune în zilele de 23 ºi 24 iunie 2012, urmând ca angajaþii S.C. RC-CF Trans împreunã cu cei de la SC Drupo SRL sã refacã pe porþiunea respectivã carosabilului Potrivit sub-

zona respectivã, se va circula alternativ, pe un sens. Astfel, circulaþia rutierã în acest segment rutier va fi dirijatã de reprezen-

tanþii Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara. Diana MITRACHE

prefectului de Hunedoara, Vasilicã Potecã, aceastã decizie a fost luatã ca urmare a traficului aglomerat de pe DN7, iar pentru traversarea acestei treceri la nivel de cale feratã se creeazã aglomerãri ce pot prezenta riscuri pentru evenimente rutiere.

Canicula ºi obligaþiile angajatorilor

Î

n zilele în care temperaturile exterioare sunt de peste 37 de grade Celsius, sau care, corelate cu condiþiile de umiditate mare pot fi echivalente cu acest nivel, angajatorii trebuie sã asigure o serie de condiþii minime pentru menþinerea stãrii de sãnãtate a salariaþilor. Printre aceste mãsuri se numãrã: reducerea intensitãþii ºi ritmului activitãþilor fizice, asigurarea ventilaþiei la locurile de muncã, asi-gurarea de duºuri, alternarea perioadelor de lucru cu cele de repaus în locuri umbrite, asigurarea apei minerale, câte 2-4 litri/persoanã/schimb, asigurarea echipamentului individual de protecþie sau alternarea efortului dinamic cu cel static. „Angajatorii care nu pot asigura aceste condiþii, de comun acord cu reprezentanþii salariaþilor, trebuie sã ia urmãtoarele mãsuri: reducerea duratei zilei de muncã, eºalonarea pe douã perioade a zilei de lucru (pânã la ora 11,00 ºi dupã ora 17,00), sau întreruperea colectivã a lucrului cu asigurarea continuitãþii activitãþii în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptã”, a precizat Ileana Bodea, ºef Serviciu Sãnãtate ºi Securitate în Muncã Petroºani. În acelaºi timp, angajatorul are, de asemenea,

obligaþia de a lua mãsuri pentru prevenirea unor îmbolnãviri determinate de munca în aceste condiþii, respectiv sã asigure primul ajutor ºi transportul pânã la cea mai apropiatã unitate sanitarã a persoanelor afectate, sau sã reducã programul de muncã pentru persoanele cu afecþiuni, care au contraindicaþii în ceea ce priveºte munca la temperaturi extreme. „Noi am demarat deja acþiunile de control la angajatori pentru cã sãnãtatea angajaþilor din Valea Jiului se aflã permanent în atenþia noastrã. Depãºirea temperaturilor extreme este înregistratã în momentul în care mercurul termometrelor trece de 37 de grade Celsius, dar aceastã temperaturã poate fi consideratã depãºitã ºi în cazul înregistrãrii unei valori mai mici, în condiþiile în care avem ºi o umiditate excesivã. Zonele afectate de cãtre temperaturile extreme ºi temperaturile extreme sunt anunþate de cãtre centrul de meteorologie”, a mai declarat Ileana Bodea. Angajatorii care nu respectã prevederile legilor în vigoare, pot fi sancþionaþi cu amenzi contravenþionale cuprinse între 1.500 ºi 2.500 de lei. Mircea NISTOR

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 22 iunie 2012

Minerii accidentaþi, evoluþie bunã tarea de sãnãtate a minerilor accidentaþi în subteranul minei Petrila se pare cã dã semne de îmbunãtãþire.

S

Nicolae Drãgoi, directorul general al CNH, spune cã inginerul rãnit a fost detubat ºi chiar a purtat un dialog prin telefon cu un coleg de la mina Petrila, miercuri seara. Starea lui de sãnãtate este puþin amelioratã ºi la fel ºi a minerului care a suferit arsuri alãturi de acesta. Totuºi, acesta din urmã încã este intubat. Ambii se aflã la spitalul de arºi din Bucureºti, dar conducerea Companiei Huilei, care face cercetãrile în cazul accidentului de muncã, se intereseazã zilnic de starea celor doi rãniþi. Inginerul ºef adjunct de sector Cãtãlin ªerban ºi minerul ºef de brigadã Dãnuþ Codreanu, în timp ce lucrau la introduce-

rea cenuºii de termocentralã pe un foraj, au fost surprinºi de o erupþie spontanã de apa fierbinte care s-a revãrsat din zona forajului. Directorul general al CNH Petroºani, Nicolae Drãgoi spune cã accidentul a avut loc la o distanþã de circa 1,5 metri de frontul de lucru, iar imediat cei doi mineri au fost scoºi la suprafaþã ºi transportaþi la Spitalul de Urgenþã din Petroºani pentru îngrijiri de specialitate. De acolo au plecat cu un elicopter la

Bucureºti. Cercetãrile legate de accidentul de muncã înregistrat luni la EM Petrila se aflã în plinã derulare. Nefiind vorba despre un accident colectiv de muncã, în vederea stabilirii cauzelor care au condus la producerea acestuia, cercetãrile sunt efectuate doar de cãtre reprezentanþii unitãþii miniere, în colaborare cu reprezentanþii Companiei Naþionale a Huilei. “Cercetarea evenimentului este efectuatã de cãtre Mina

Petrila. Compania cerceteazã ºi ea accidentul pentru cã acolo a fost ºi un foc. Cercetãrile se deruleazã, bineînþeles, sub supravegherea noastrã”, au precizat reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã din Valea Jiului. La cercetãri nu participã reprezentanþii INSEMEX Petroºani, aceºtia nefiind solicitaþi întru-cât nu este vorba despre un accident colectiv de muncã soldat cu victime. “Pentru a fi catalogat drept accident colectiv de muncã un eveniment trebuie sã ducã la accidentarea a cel puþin 3 muncitori. În acest caz, situaþia s-ar putea schimba ºi sã fim solicitaþi sã participãm la cercetãri doar în cazul în care unul dintre cei doi mineri grav accidentaþi ar deceda, lucru nedorit de nimeni”, au declarat reprezentanþii INSEMEX Petroºani. Diana MITRACHE Mir cea NISTOR

Victimele minerilor aºteaptã o decizie exemplarã de la CEDO ntr-o scrisoare ÎPreºedintelui deschisã adresatã Curþii Europene a Drepturilor Omului, reprezentanþii Asociaþiei „21 Decembrie1989” spun cã se aºteaptã la o „decizie exemplarã” în dosarul „Mineriada”. Reprezentanþii asociaþiei atrag atenþia cã se împlinesc 22 de ani de la „cumplitele asasinate ºi represiuni cu efecte de o gravitate deosebita asupra populaþiei paºnice comise de forþele militare ºi paramilitare, aflate sub coordonarea conducãtorilor criptocomuniºti ai Statului Român, în perioada 13 – 15 iunie 1990”. Aceºtia spun cã în numele drepturilor

omului, a memoriei victimelor ºi din respect pentru suferinþa supravieþuitorilor sau a familiilor acestora se aºteaptã la o decizie exemplarã a CEDO în Dosarul „Mineriada”. Aceºtia salutã decizia CEDO în cazul Frumuºanu ºi Crãiniceanu contra România, care face referire la tinerii asasinaþi de forþele represive în timpul Mineriadei din 1991. În plus, considerã cã implicarea în soluþionarea dosarului care vizeazã Revoluþia din 1989 reprezintã un balon de oxigen pentru toþi cei care nu au abandonat ideea de justiþie. Dar au totuºi o nemulþumire, legatã de sângeroasele mineriade. „Aducem la cunoºtinþa Curþii cã, deºi prin

iniþiativa fostului ministru al Justiþiei, Monica Macovei, în urma protestului prelungit al domnului Teodor Mãrieº o lipsã de voinþã la (n.r. care a stat în greva nivelul clasei politice, foamei mai bine de 90 unde prezenþa unor foºti de zile) în primãvara lucrãtori sau colaboraacestui an, în Parlamentul României a tori ai vechii Securitãþi, fost adoptat proiectul de militari ai fostului regim comunist ºi complici ai lege cu privire la impreacestora de dupã 1989 scriptibilitatea infracþiuau o influenþã determinilor de omor, totuºi, nantã. procurorii nu au De aceea, vã rugãm redeschis dosarele de instrucþie penalã privind perioada infracþionalã ei care muncesc în menþionatã, aer liber, cum ar fi dosare fragconstructorii sau vânzãmentate în torii ambulanþi, trebuie sã dosarele ºtie cã patronii lor trebuie „Revoluþiei” ºi sã le asigure tot confortul „dosarele pe perioada caniculei. Mineriadei”. Aceasta reflectã Angajatorii sunt obligaþi, în perioadele cu temperaturi mari cum este codul galben de caniculã valabil în prezent, sã asigure condiþii minime pentru

Vizita ministerialã amânatã inistrul secretar de stat în economie nu va ajunge în Valea Jiului la finele acestei sãptãmâni în Valea Jiului.

M

Rodin Traicu ºi-a anunþat vizita la Compania Huilei abia la sfârºitul sãptãmânii viitoare, deºi vineri ºi sâmbãtã avea programat, la finele acestei sãptãmâni, sãdiscute cu reprezentanþii CNH. Potrivit directorului general al CNH, Nicolae Drãgoi, ministrul va ajunge sãptãmâna viitoare joi, când sã aveþi în vedere cele ºi-a anunþat intenþia de a vizita chiar arãtate ºi sã readuceþi ºi o unitate minierã. cu prioritate pe agenda În plus, de vineri, minerii intrã ºi Curþii dosarul Mineriadei”, se aratã în în posesia tichetelor pe care le-au scrisoarea deschisã câºtigat în urma grevei de la semnatã de Teodor începutul acestui an. Drãgoi a dat Mãrieº prin avocat asigurãri cã ortacii vor primi aceste Antonie Popescu. tichete în valoare de 200 de lei. Car men Diana MITRACHE COSMAN

Legea prevede, inspectorii spun cã verificã, dar angajaþii muncesc tot în cãldurã

C

menþinerea stãrii de sãnãtate a salariaþilor. Cei care nu au cum sã facã asta, pot mãcar sã reducã programul de muncã. Inspectorii ITM Hunedoara sunt deja în teren ºi verificã dacã sunt respectate aceste prevederi. “Angajatorii au fost obligaþi de cãtre inspectori în teren sã asigure minim 2 litri de apã sau ceai pe zi la lucrãtori, iar în cazul în care temperaturile sunt extrem de mari, sã se poatã face

schimbãri de programe de lucru, în sensul ca programul sã înceapã dimineaþa, sã se lucreze pânã la ora 11 ºi apoi sã se întrerupã, urmând sã se reia înspre orele serii. Sã se asigure locuri pentru eliminarea temperaturii ridicate, alternativ cu odihna la locuri umbroase, prevãzute cu instalaþii de aer condiþionat”, a declarat Horia Iacob Raþiu, inspector ºef I.T.M. Hunedoara. Aceste reglementãri impuse de lege sunt valabile în special în cazul constructorilor, însã nu tot timpul se respectã. Realitatea de la faþa locului de pe ºantiere, este cu totul alta. La Petroºani, spre exemplu, muncitorii firmei care executã modernizarea Centrului Civic au spus cã nu-ºi pot permite sã facã pauze, pentru cã trebuie sã se încadreze în termenul de finalizare. Luiza ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului |Vineri 22 iunie 2012

6 Politic

Politic 7

Cazul Nãstase a scos la ivealã ura canibalicã la români mai anemic ca densitate, ºi oamenii care au încercat sã tempereze acestã urã, vorbind de umanitate, de om ºi oameni fãcând diferenþa între plata unei fapte de corupþie, de atitudini de politicieni miniºtri ºi preºedinte ºi mocirla simþirilor unora scoase la ivealã la momentul unui ins care a clacat. Opiniile divergente sunt bine venite, dar argumentat, fãrã patimã ºi mai ales fãrã urã dusã la extrem.

alucinant!: ”Sã H moarã jegul ãsta mâncat de viermi ºi el ºi familia lui de hoþi ºi lepre”; ”Putori flãmânde ºi infecte”; ”Dacã vã prind cã faceþi donaþii cãtre SMURD vã ia mama dracu!!!” etc., etc. – reacþia multor români, unii consideraþi cu ºtaif, la cazul Nãstase. În data de 1 februarie 2012, cotidianul Cronica VJ, publica un articol în care se arãta lipsa de seriozitate a DNA în cazul fostului premier Adrian Nãstase, bâlbâieli ale judecãtorilor care se certau pe argumente ale încadrãrii faptei, apoi mita în care banii fuseserã tipãriþi dupã doi ani de la darea ºi luarea lor etc. Subliam atunci cã pentru a da o lecþie corupþiei din politicã, instituþiile abilitate trebuiau s-o facã profesionist.

la un grãtar ºi ”Stau mã bucur… ”

La momentul condamnãrii definitive, de miercuri, ºi tentativa de sinucidere a fostului premier a existat o explozie de urã canibalicã a unor români care au ºocat pentru cã mintea multora nici nu bãnuiau cã existã atâta otravã revãrsatã în comentariile postate pe site-urile ziarelor ºi televiziunilor, pe bloguri ºi reþele de socializare. Ura revãrsatã este halucinantã: ”Sã moarã jegul ãsta mâncat de viermi ºi el ºi familia lui de hoþi ºi lepre, cã eu nu am o

ãstase între N realizãri ºi protejaþi, în Valea Jiului hainã pe mine. Sã le piarã sãmânþa ºi praful sã se alegã”; ”Sã-mi bag p(_)la în “republika voastrã parlamentarã” psd-istã de plosnite roºii arogante ºi jignitoare, agresive ºi agramate, miºtocare ºi flecare, mincinoase ºi kiulangiste de putori flãmânde ºi infecte cu Nãstase în frunte! ªi-n gatu’ la toþi lingãii ºi slugoii, sã vã împãieze ãia de la Muzeul Antipa sã vã facã material didactic de studiu exemplificativ pt. jigodii corupte extrem de nocive pt. România !”; ”Stau la un grãtar ºi mã bucur. De l-ar lua dracu pe el ºi pe neamul lui” etc., etc. Sunt zeci ºi sute de asemenea comentarii. Unii, care se cred ºi se ºtiu oameni de caliatate, înjurã ºi dau lecþii de cum nu se face într-o societate citovã la cap, legându-se chiar ºi de SMURD, dupã ce au tocat obsecen cazul: ”Dacã vã prind cã faceþi donaþii cãtre SMURD vã ia mama dracu!!! Bã, ãºtia ºi-au luat bandaje burberry!”. Fãrã comentarii!. La fel ºi Traian Bãsescu este împroºcat cu aceleaºi înjurãturi

abjecte, cu calificative greu de scris ºi fãcut criminal, dupã care urmezã blesteme inimaginabile… Alte injurii sunt proferate la adresa poporului român care a ales pe unii sau pe alþii la conducerea þãrii. Sigur cã au venit, dar mult

lasa politicã hunedoreanã este ºocatã de recentele evenimente care îl au în plan central pe fostul primministru al României, Adrian Nãstase. Politicienii hunedoreni nu credeau cã Nãstase ar putea fi în stare sã încerce sã îºi punã capãt zilelor.

C

Fostul prim - ministru al României, Adrian Nãstase, este pe un pat de spital, dupã ce a încercat sã-ºi punã capãt zilelor. Doar prezenþa de spirit a unui poliþist a fãcut ca acum sã nu vorbim la trecut despre Nãsase, condamnat definitiv de instanþã la 2 ani de închisoare cu executare în Dosarul „Trofeul calitãþii”. Evenimentele care s-au succedat cu repeziciune au lãsat, însã, urme adânci, iar liderii politici hunedoreni sunt încã ºocaþi de ceea ce s-a întâmplat. Laurenþiu Nistor, preºedintele PSD Hunedoara, a declarat cã regretã extrem de mult ceea ce s-a întâmplat, mai

Premierului Adrian Nãstase i se pot reproºa multe, inclusiv faptul cã a creat modelul baronilor locali. Dar la începuturile lor aceºti baroni fãceau bani pentru a avea de unde sã ia ºi guvernarea mai ºi scãpa printre degete lucruri, fapte, bani pentru popor ºi þarã.

În Valea Jiului, în perioada 2000-2004 - pe vremea guvernãrii lui Adrian Nãstase - a cunoscut o oarecare dezmorþire lucru ce nu s-a mai întâmplat nici înainte ºi nici dupã, drept pentru care perioada poate fi numitã cea mai înfloritoare pentru aceastã zonã. A fost pus în aplicare proiectul Itochu, în cadrul cãruia Preparaþia Coroeºti a fost retehnologizatã, la fel ºi Mina Vulcan, cu extindere spre mina Paroºeni ºi Termoelectrica Paroºeni. Apoi a fost schimbatã metoda de exploatare a huilei din cadrul unitãþilor Companiei Naþionale a Huilei, dupã cele douã groaznice accidente de muncã de la mina Vulcan. ªi pentru cã s-a considerat cã Valea Jiului era o zonã de risc, la Petroºani s-a deschis al trelea Centru Imagistic de Diagnostic EUROMEDIC din

þarã. Tot în acea perioadã, munca minerilor a fost reconsideratã ºi salariile au fost mãrite cu 48% într-un singur an, pe lângã ajustãrile anuale la inflaþie, cu mãriri mai potolite. Pe de altã parte, au crescut firmele cãpuºã la CNH, baronii din judeþ ºi din Vale au fost protejaþi, dar care ulterior au fost judecaþi – cazul Vasile Ioan Savu, iar altora li s-au tãiat conductele de înavuþire precum prefectului de atunci – Aurelian Serafinceanu ºi preºedintelui Consiliului Judeþean din acea perioadã – Mihail Rudeanu. Tot în perioada guvernãrii Nãstase, presa de la noi, dar ºi din þarã a avut cele mai multe procese intentate de baronii sistemului. Tocmai aceºti baroni locali au dus la pierderea alegerilor din 2004 a partidului lui Adrian Nãstase – PSD.

Dupã guvernarea Nãstase, Valea Jiului, ca zonã industrialã, a fost puþin sau deloc sprijinitã de urmãtoarele douã guvernãri. Fiecare guvernare de dupã 1990 a avut vinovãþii ºi corupþie. Primul care plãteºte pentru acestea este Adrian Nãstase ºi nu este un capãt de þarã. Poate aºa trebuie pentru a responsabiliza clasa politicã. Chiar ºi Bruxelles-ul aplicã un mecanism inedit de supreveghere a României, cu scopul de a se reforma o justiþie minatã de anii de dictaturã ºi de a se lupta mai bine contra corupþiei.

D

orinþa de sânge ºi Titu Maiorescu

Dar ceea ce este extrem de îngrijorãtor este dorinþa de sânge ºi manifestarea urii extreme la unii români, simpli sau cu pretenþii, ºi nu sunt puþi-

ni, fapt ce denotã cã nu am evoluat deloc. Dimpotrivã. Prin anul 1900, Titu Maiorescu scria în ”Forme fãrã fond” despre cei care au ajuns în funcþii, cu titluri în diferite zone de activitate, dar care funcþii nu le dã ºi calitatea umanã: “In aparenþã, dupã statistica formelor dinafarã, românii posedã astãzi aproape întreaga civilizaþie occidentalã. Avem politica ºi ºtiinþã, avem jurnale ºi academii, avem ºcoli ºi literaturã, avem muzee, conservatori, avem teatru, avem chiar ºi o constituþiune. Dar în realitate toate aceste sunt producþiuni moarte, pretenþii fãrã fundament, stafii fãrã trup, iluzii fãrã adevãr”. ªi când te gândeºti cã au trecut biniºor peste 100 de ani de atunci... Oare sã fie atât de redusã capacitatea românilor de a evolua? Ileana FIRÞULESCU

Politicienii, ºocaþi de gestul lui Adrian Nãstase ales cã Adrian Nãstase a fost ºi este unul dintre marii polticieni ai României ºi, în opinia sa, unul dintre cei mai buni prim – miniºtri pe care i-a avut România. „Este o situaþie deosebit de grea ºi cel mai dureros este cã este un dosar politic. Faptul în sine cã a avut 700 ºi ceva de martori ai acuzãrii ºi doar 5- 6 martori ai apãrãrii audiaþi spune multe. Nu comentez hotãrârea justiþiei, dar modul în care s-a procedat, lasã mult de dorit. Atâta timp cât la conducerea þãrii mai rãmân oameni ca Traian Bãsescu sau Morar nu cred cã justiþia poate fi independentã”, a declarat, joi, Laurenþiu Nistor. Senatorul PSD Cosmin Nicula spune cã nu se aºtepta la gestul capital pe care Adrian Nãstase a încercat sã-l facã: „Dincolo de partea juridicã, pe care nu doresc sã o comentez, pentru cã nu am calitatea, ceea ce s-a întâmplat este o tragedie pentru noi toþi, pe care am anticipat-o, dar nu ºtiam ce formã a lua. Eu personal nu puteam sã-l vãd pe

Adrian Nãstase sã meargã într-o celulã. Pe de altã parte, nu ºtiu ce anume l-a determinat sã facã acest gest. Toþi suntem oameni ºi, la un moment dat, cedãm”. ªi preºedintele PRM Hunedoara; Costel Avram, este încã ºocat ºi spune cã miercuri noaptea nici mãcar nu a putut dormi. „Este ºocant, mai ales ce s-a întâmplat în partea a doua. Pânã la urmã fiecare trebuie sã plãteascã pentru ceea ce a fãcut, dar sã existe ºi dovezi. Dacã dosarul este politic, este un gest regretabil ºi mã tem cã dosarul lui Adrian Nãstase este unul politic în condiþiile în care prima instanþã nu a gãsit o acuzaþie clarã”, a declarat Avram. Fostul lider social – democrat, Haralambie Vochiþoiu – actualmente preºedinte al PP-DD Hunedoara crede cã este vorba despre o situaþie extrem de nefericitã: „Un singur cuvânt îmi vine în minte: nefericire. Nici nu ºtiu ce sã spun… Este o

situaþie tare aiurea pentru noi ca þarã, pentru noi ca neam, pentru el ca om. Este o situaþie nefericitã ºi inadecvatã. Nu mã arunc sã spun nici cã a greºit, nici cã altul e vinovat, dar mã surprinde cã nu a rezistat la presiunea aceasta. Îmi pare rãu de situaþia în sine, dar nu sunt în mãsurã sã stabilesc vinovãþii”. Liderul PSD Petroºani, Ioan Rus, „E o rãzbunare politicã!” Liderul PSD Petroºani, Ioan Rus, care a fost deputat pe vremea când Nãstase era premier, spune cã sunt atâtea contra - exemple ce nu au fost luate în calcul, încât ceea ce s-a întâmplat la Bucureºti nu e decât o rãzbunare. „Cred cã e un moment regretabil ceea ce se întâmplã în politica româneascã. Dacã vrem sã gãsim ºi alte exemple, le gãsim la tot pasul. Ar trebui sã fim realiºti ºi echilibraþi, sã nu trecem dintr-o extremã în alta. Probleme de acest gen gãsim în orice tabãrã politicã ºi orice om ºtie cã politicã existã ºi o campanie electoralã ºi existã anumite influenþe într-un

moment de campanie. Sunt convins cã e o rãzbunare ºi sunt mai mulþi factori care mã fac sã cred asta”, a spus Ioan Rus,preºedinte PSD Petroºani. Ioan Rus mai afirmã cã Adrian Nãstase e un exemplu, un lider în rândul PSD ºi considerã cã nu merita ce i s-a întâmplat. Asta cu atât mai mult cu cât au fost colegi în Parlament. „Eu, atunci când am fost deputat, Adrian Nãstase era prim ministru ºi toatã lumea recunoaºte cã a fost cel mai bun premier al României, dupã Revoluþie. Când era prim ministru, nu puteai sã te duci ca ministru sau ca secretar de stat la dânsul, cu probleme minore, aleatoare. Nu puteai sã te prezinþi în ºedinþele de Guvern, care atunci erau toate publice, cu lecþia neînvãþatã, sau cu o bâjbâialã de azi pe mâine. Vã spun cã Nãstase e o figurã marcantã, unul din marii oameni politici ai României ºi probabil cã atunci când avem oameni buni, încercãm sã-i trecem în cealaltã extremã”, a mai adãugat Rus. Mai mult, Rus a afirmat cã arestarea lui Nãstase e o

glumã politicã ºi cã ar trebui vãzute contractele cu partidele politice din ultimele douã decenii. „ªtiu cã e un om demn Adrian Nãstase, un profesor foarte bun ºi cred cã aceastã presiune imensã l-a condus la gestul regretabil. Totuºi, nu pot sã nu remarc cum s-a fãcut totul, ca pentru ultimul infractor. E o glumã acest dosar, o înscenare politicã ºi dacã luãm la puricat campaniile electorale din ultimii 20 de ani, care au fost sponsorii unui partid sau al altuia,

implicaþiile unor oameni în campanii, am avea o carte deschisã ºi multe de spus la adresa fiecãrei organizaþii din þara asta. Cred cã e o rãzbunare, într-un context aproape generalizat”, a conchis Ioan Rus, preºedintele PSD Petroºani. Adrian Nãstase a fost condamnat la doi de închisoare în dosarul denumit „Trofeul calitãþii”, iar miercuri noapte a încercat sã-ºi ia viaþa în momentul în care au venit poliþiºtii cu mandatul de arestare. Car men COSMAN Diana MITRACHE

COLÞUL LUI DENIS