Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 149
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 20 iunie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Echipa preºedintelui Mircea Moloþ provoacã nemulþumiri în USL Valea Jiului
chipa preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ, propusã în funcþii la societãþile din Valea Jiului se pare cã i-au nemulþumit, deopotrivã ºi pe PSD-iºtii ºi pe PNL-iºtii dintre Jiuri, care pretind cã mãcar comunicarea sã existe ºi dupã alegeri.
E
>>> PAGINA A 3-A Accidentele miniere au loc din Alic înlocuitorul lui lipsa investiþiilor Mârza în formarea TEROAREA Complexului Energetic SE POATE REPETA Hunedoara inerii se accidenteazã ºi au
M
irectorul de la termocentrala Mintia, Costel Alic, împreunã cu directorul general al CNH, Nicolae Drãgoi sunt cei care se vor ocupa de înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara.
probleme în subteran pentru cã lucreazã cu utilaje foarte vechi. Sindicaliºtii din Valea Jiului cer investiþii în tehologie, alta decât cea a anilor 70 – 80 cu care se lucreazã acum.
>>> PAGINA A 3-A
>>> PAGINA A 3-A
D
Minerii arºi au ºanse minime de supravieþuire ei doi mineri care au fost rãniþi, luni dimineaþa, într-un cumplit accident produs în subteranul minei Petrila au ºanse minime de supravieþuire.
C
>>> PAGINA A 5-A
Soþia unui poliþist, sechestratã ºi atacatã ziua în amiaza mare oliþiºtii din Petroºani încearcã sã dea de urma unui bãrbat care a atacat o femeie ziua în amiaza mare ºi dupã ce a târât-o într-o scarã de bloc, a tãiat-o cu un corp ascuþit pe mâini ºi abdomen.
P
>>> PAGINA A 5-A
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 20 iunie 2012
Pompieri de top
Pompierii de la Petrila pe prima poziþie a podiumului echipaje atât voluntare cât ºi private. În urma desfãºurãrii probelor practice echipajul SVSU Petrila a obþinut locul I, acesta poziþie fiind cea de-a patra clasare
n ziua de 18 iunie, în localitatea Hunedoara a avut loc faza judeþeanã a concursurilor profesionale ale Serviciilor Voluntare ºi Private pentru Situaþii de Urgenþã în organizarea Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã “Iancu de Hunedoara” al Judeþului Hunedoara.
Î
Competiþia s-a desfãºurat în cadrul bazei sportive Corvinul din localitatea Hunedoara, ºi s-a adresat echipelor voluntare cât ºi private din judeþul Hunedoara. Bãtãlia a fost mare, la competiþie participând un numãr de 7
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
pe locul 1 consecutivã. Deasemenea cu aceastã ocazie le-au fost înmânate diplome de merit ºi celor trei pompieri care în datã de 11.06.2012 , datoritã intervenþiei promte, au împiedicat un cetãþean sã se autoincendieze într-o secþie de votare de pe raza localitãþi Petrila. Probele au constat în predarea ºtafetei 4 x 100 m, pista de îndemânare ºi vitezã, ºi realizarea dispozitivului de intervenþie. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI
ADRESA NOASTRÃ
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Plasa de stele (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Cine sunt? 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 La birou (s)
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Crime Inc. 12:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:00 Rãzboinicul (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 Þtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Fosta mea iubire (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) (r) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Lois ºi Clark (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Viaþa în Africa (s) 15:00 Viaþa în Africa (s) 16:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV
20:30 Schimb de prizonieri
Prima TV 9:30 Obsesie criminalã (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Balul de absolvire
17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:15 23:15
Trãsniþii Focus 18 Focus Sport Cireaþa de pe tort Spionul Dandana Trãsniþii Focus Monden
TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:30 Dãnutz S.R.L. - Prima parte 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 Dãnutz S.R.L. - Partea a doua 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 13:25 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:30 EURO Þtiri 15:00 Fotbal: Campionatul European 2012 (r) 16:55 Dincolo de celebritate 17:00 România olimpicã 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Rãzbunarea mortului 22:45 Celebritãþile timpului tãu 23:45 EURO Studio 0:45 Mad Men - Nebunii de pe Madison Avenue (s) 1:40 Legendele palatului
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 20 iunie 2012 irectorul de la termocentrala Mintia, Costel Alic, împreunã cu directorul general al Termoelectrica, ca fiind CNH, Nicolae responsabil pentru a face Drãgoi sunt cei care demersurile necesare înfiinþãrii Complexului, dar, se vor ocupa de potrivit unor surse oficiale înfiinþarea acesta va fi revocat iar Complexului Costel Alic se va ocupa Energetic pe mai departe. Specialiºtii din energie Hunedoara.
Alic înlocuitorul lui Mârza în formarea Complexului Energetic Hunedoara
D
Pânã acum, numele lui Florin Mârza era cel mai vehiculat, pe partea
sunt de pãrere cã nu existã altã soluþie pentru supravieþuirea mineritului din Valea Jiului decât for-
marea Complexului Energetic Hunedoara, iar cele douã persoane
responsabile, adicã, Nicolae Drãgoi ºi Costel Alic, au experienþa nece-
sarã, dar ºi susþinerea politicã, pentru a duce la bun sfârºit înfiinþarea complexului. De altfel, la sfârºitul sãptãmânii în Valea Jiului va fi prezent ministrul Economiei, Daniel Chiþoiu (neoficial se vehiculeazã ºi numele premierului Victor Ponta), care va face o analizã a unitãþilor miniere ce vor fi incluse în Complexul Energetic Hunedoara. Complexul Energetic Hunedoara urmeazã sã fie înfiinþat pânã în luna iulie 2012, prin fuziunea termocentralelor Mintia ºi Paroºeni cu patru mine de huilã ce aparþin Companiei Naþionale a Huilei din Petroºani. CNH va fi divizatã în aceastã lunã în mine via-
bile ºi neviabile, urmând ca unitãþile din urmã sã fie incluse într-o nouã companie energeticã, pânã când se va finaliza programul de închidere a lor. Pe lângã cele douã termocentrale, Mintia ºi Paroºeni, din Complexul Energetic Hunedoara vor face parte ºi minele din Valea Jiului: Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni, însã înglobarea lor se va putea face numai dupã separarea lor de minele ce urmeazã a fi închise – Paroºeni, Petrila ºi Uricani. Vânzarea pachetului majoritar de acþiuni al Complexului Energetic Hunedoara, pânã în prima parte a anului viitor, este prevãzutã expres în memorandumul de politici economice ºi financiare semnat de Guvern cu FMI. Marius MITRACHE
Accidentele miniere au loc din lipsa investiþiilor
TEROAREA SE POATE REPETA inerii se accidenteazã ºi au probleme în subteran pentru cã lucreazã cu utilaje foarte vechi. Sindicaliºtii din Valea Jiului cer investiþii în tehologie, alta decât cea a anilor 70 – 80 cu care se lucreazã acum.
M
Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ a declarat public cã doar investiþiile în minele din Valea Jiului pot face diferenþa dintre viaþa ºi moartea minerilor care intrã zilnic în subteran. Asta pentru cã oamenii lucreazã cu utilaje foarte vechi ºi nici echipamente de protecþie nu au. «În Valea Jiului se produc evenimente ºi se repetã, iar asta ar trebui sã dea foarte mult de gândire Ministerului Economiei, prin persoanele abilitate, care ar
trebui sã ajungã la o concluzie ºi anume, cã minele din Valea Jiului trebuie sã beneficieze de investiþii extrem de sigure în ceea ce priveºte securitatea salariaþilor. Asta pentru cã în 2008 au fost ultimele investiþii, iar de atunci deloc”, a declarat Zoltan Lacataº. Accidentul de luni, când doi mineri au fost arºi de apa fiartã þâºnitã din spatele digului, s-a produs la o distanþã micã faþã de cea în care în 2008 au murit 15 mineri. Mina Petrila e locul în care accidentele de muncã revin ºi liderii sindicali ai minerilor cred cã asta se întâmplã ºi din cauza tectonicii, dar ºi a echipamentelor cu care minerii intrã în ºut. „Din punct de vedere al locului de muncã unde s-a produs evenimentul, el se aflã într-o zonã sinclinalã, în care numai cu investiþii
majore pot fi efectuate alte lucrãri de pregãtire pentru a ajunge la zãcãmândin mass-media ºi din discuþii tul de huilã din particulare. zona respectivã. Deocamdatã, cei doi sunt la În aceastã minã, Bucureºti ºi nu am luat legãtura nici dacã nu se iau cu familiile lor. Sigur, dacã va fi necemãsuri de siguranþã sar, ne vom oferi sprijinul, pentru cã într-un regim foarte astfel de evenimente sunt nedorite la rapid, s-ar putea sã upã ce Guvernul s-a arãnoi în oraº”, a spus Constantin mai avem astfel de tat dispus sã sprijine per- Ramaºcanu, viceprimar al oraºului evenimente Petrila. soanele afectate de accidentul nefericite, pentru Organele de anchetã vor verifica care s-a petrecut luni la Mina cã salariaþii de ce s-a întâmplat în cazul de la mina Petrila, ºi administraþia localã acolo nu au nicio Petrila, când doi mineri au fost arºi în îºi exprimã disponibilitatea de vinã cã nu existã subteran. Cei doi au 40 ºi 45 de ani, resurse financiare a oferi sprijin la nevoie. iar medicii de la urgenþa spitalului din sã se investeascã în Petroºani spun cã au ajuns cu arsuri tehnologia de Potrivit viceprimarului Constantin grave pe trei pãtrimi din suprafaþa extracþie. Iar, pe de Ramaºcanu, dacã familiile victimelor corpului. Minerii au fost duºi la altã parte, minerii arse la mina Petrila, luni, vor avea Bucureºti, luni dupã amiazã, la spiau echipamente ca nevoie, vor primi ºi ajutor. Pânã talul de arºi. ºi în anii 70 – 80, acum, administraþia localã nu a luat La mina Petrila a demarat o cu care transportã nicio mãsurã, dar cei de la primãrie anchetã a ITM pentru a stabili care cãrbunii la s-au arãtat dispuºi sã acþioneze dacã sunt împrejurãrile în care s-a produs suprafaþã, sau va fi necesar. accidentul. echipament de „Noi am aflat despre caz mai mult Diana MITRACHE lucru efectiv în minã ºi pentru protecþia omului sub pãmânt. Ieri, dacã inginerul ºi celãlalt miner aveau un echipament de protecþie corespunzãtor pentru focul endogen, sau împotriva vaporilor de apã care au trecut peste ei, ar fi fost posibil ca rãnirea lor sã nu se întâmple. Din aceste cauze, Ministerul Economiei ºi administraþia CNH ar trebui sã fie foarte atenþi ca sã nu mai avem accidente de acest gen”, a mai adãugat Lacataº. Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera Diana MITRACHE
Sprijin pentru minerii arºi la Petrila
D
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 20 iunie 2012
Popescu, favorit pentru ºefia DSV Hunedoara eful Circumscripþie i Sanitar Veterinare Petroºani este în cãrþi pentru a prelua conducerea Direcþiei Sanitar Veterinare a Judeþului Hunedoara dupã ce fostul director s-a pensionat.
ª
Medicul veterinar Octavian Popescu este propunerea PSD pentru postul de director al DSVSA Hunedoara, funcþie rãmasã vacantã dupã pensionarea medicului Marius Lãzãrescu. ªeful CSVSA Petroºani are o vechime în sistem de circa 30 de ani ºi de mai mulþi ani conduce circumscripþia din „capitala” Vãii Jiului. Totodatã, Octavian Popescu este membru al
Organizaþiei PSD Petroºani ºi s-a aflat pe lista de consilieri a USL la alegerile locale, însã n-a acces în Consiliul Local Petroºani. Popescu a mai fost în conducerea DSVSA Hunedoara pe funcþia de director adjunct pentru o scurtã perioadã de timp, însã a revenit la Petroºani. Surse din cadrul PSD spun cã medicul este aproape sigur noul ºef al DSVSA Hunedoara,
numirea lui pe funcþie urmând a fi fãcutã în perioada imediat urmãtoare. Dacã va ajunge la conducerea instituþiei, Octavian Popescu va trebui sã încerce recuperarea mãcar a unei pãrþi din 3prejudiciul fãcut de fosta conducere la DSVSA Hunedoara. Afacerea „aparaturã medicalã” a prejudiciat instituþia cu mai multe miliarde de lei vechi. Foºtii ºefi ai direcþiei au
Tã r i a m e r g e b i n e º i p e c a n i c u l ã fãrã nimic la ruptul capului la <bord> ºi flãmânzi “sticluþã”. ªi nu pe stradã? În câteeste vorba de o bãuturã rãcoritoare va ore am fi morþi. Ascultaþi-mã ce vã dupã cum ar fi spun cã am drepnormal ci de tãrie. tate, chiar dacã Încã de la ore matinale, în parcul doctorii zic cã nu-i de lângã Teatrul bunã tãria”, spune Ion, un bãrbat de Dramatic din 52 de ani rãmas Petroºani sau în fãrã casã de “parcul pensionaaproape 10 ani. rilor” de lângã Bãrbos, îmbrãcat CNH Petroºani, de iarnã la o temcei fãrã adãpost îºi peraturã de iau “antidotul” împotriva caniculei. aproape 40 de grade, bãrbatul cu “Este antidot greu îºi aminteºte împotriva cãldurii. Chiar ºi cea mai numele de familie, Chiar dacã este sãnãtoasã periar când vine vorba tãrie, este bunã soanã din zonã a despre soþie sau pentru cã ne pune copii vizibil iritat sângele în miºcare refuzã sã mai vorºi ne þine de beascã cu noi. foame. Ce-ar fi sã Spune cã a fost umblãm miner, dar nu a luna umãrul tichetelor din prograintrat niciodatã în aprilie penmul “Rabla” va fi suplimentat tru persoane fizice. minã. A lucrat la suprafaþã cu 15.000, pânã la sfârºitul lunii Fondurile destinate acesca eleciunie, iar dupã rectificarea bugetarã tuia puteau sã acopere trivor mai exista încã 15.000. casarea a 30.000 de maºini
emperaturile ridicate din ultimele zile au þinut ocupaþi medicii urgentiºti din Valea Jiului, mulþi dintre fiind solicitaþi sã intervinã la pacienþi care au clacat din cauza bãuturii corelatã cu cãldura înãbuºitoare.
T
înfruntat cu greutate cãldura sufocantã din ultimele douã zile, nu însã ºi cei care trãiesc pe strãzi. Dacã temperaturile de 30 de grade Celsius ar fi trebuit sã le taie pofta de a mai colinda Petroºaniul la orele prânzului ºi de a se “înarma” cu un pãhãrel de tãrie, acest lucru nu s-a întâmplat. Drept este cã, cei fãrã adãpost s-au refugiat prin parcuri, la umbrã însã nu au renunþat nici în
„Rabla” continuã dupã 15 iunie
N
Cele 15.000 de tichete din prima etapã au o valoare totalã de 57 de milioane de lei. Potrivit celor din Ministerul Mediului, pânã la sfârºitul lunii iunie trebuie sã se finalizeze procedura de punere pe piaþã, suplimentar, a 15.000 de tichete în programul “Rabla”. Acestea vor putea fi folosite dupã 1 iulie 2012. Ministerul de resort a suplimentat numãrul tichetelor cu scopul de a menþine locurile de muncã, la Compania Dacia Mioveni. Programul “Rabla” 2012 a început în
vechi, dovadã cã în doar o lunã, au fost acoperite costurile pentru scoaterea din uz a aproape 12.000 de maºini. În ultimii doi ani, prin programul “Rabla” au fost casate peste 300.000 de maºini uzate ºi au fost cumpãrate 101.766 de maºini noi. Diana MITRACHE
cian, la mai multe exploatãri din Valea Jiului. În tot acest timp cât ne povesteºte despre tragedia prin care considerã el cã a trecut, reuºeºte sã dea gata o sticlã de sfert de tãrie. Când mai prinde ceva de lucru ºi primeºte câþiva bãnuþi îi dã pe votcã ieftinã. În situaþia bãrbatului mai sunt cel puþin 10 boschetari ºi asta numai la Petroºani. Fie iarnã sau varã aceºti oameni de cele mai multe ori resemnaþi ºi închiºi în ei, încearcã sã supravieþuiascã prin metodele lor. Sunt de pãrere cã pe nimeni nu mai intereseazã soarta lor ºi se mulþumesc cu un colþ de pâine mucegãit gãsit întrun container ºi un pahar de tãrie. Maximilian GÂNJU
achiziþionat aparaturã de la o societate fãrã ca bunurile sã mai ajungã la instituþie. Plata a fost fãcutã integral deºi legea permitea doar achitarea unui avans. Firma n-a mai livrat nici pânã astãzi bunurile ºi a intrat în insolvenþã dupã ce a încheiat profitabila afacere cu DSVSA Hunedoara. Cercetarea penalã s-a finalizat cu trimiterea mai multor ºefi implicaþi în
judecatã, inclusiv a lui Lãzãrescu, pentru fals intelectual. Maximilian GÂNJU
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 20 iunie 2012 oliþiºtii din Petroºani încearcã sã dea de urma unui bãrbat care a atacat o femeie ziua în amiaza mare ºi dupã ce a târât-o într-o scarã de bloc, a tãiat-o cu un corp ascuþit pe mâini ºi abdomen.
P
Femeia atacatã, Elisabeta Bianga (27 de ani), este soþia unui poliþist angajat la Poliþia TF Petroºani ºi ieºise ieri dimineaþã la cumpãrãturi, când a fost atacatã de un bãrbat care a târât-o într-o scarã de bloc. Agresorul i-a tãiat pãrul ºi a zgâriat-o pe mâini ºi abdomen cu un obiect ascuþit, posibil un cuþit au apreciat medicii din cadrul Spitalului de Urgenþã Petroºani, care au îngrijit-o. Adjunctul ºefului Poliþiei Petroºani, comisarul ªtefan Ciucã, a declarat la
Soþia unui poliþist, sechestratã ºi atacatã ziua în amiaza mare scurt timp dupã eveniment cã a fost declanºatã o anchetã pentru a se stabili cu exactitate ce s-a întâmplat, iar poliþiºtii au luat în calcul toate variantele posibile de la o încercare de agresiune ºi pânã la tâlhãrie, ameninþare ori rãzbunare, variante infirmate ulterior. Tânãra a ajuns la Urgenþa Spitalului
Petroºani unde a primit îngrijiri medicale, iar dupã ce s-a mai liniºtit a mers cu soþul ei la Poliþia Petroºani pentru a depune plângere ºi a da detalii despre agresor. „În aceastã dimineaþã, (n.r. marþi) în jurul orei 09:30, Poliþia Municipiului Petroºani a fost sesizatã telefonic cu privire
la faptul cã o femeie în vârstã de 27 de ani, a fost agresatã pe o stradã din municipiul Petroºani de un bãrbat necunoscut care a forþat-o sã intre într-o scarã de bloc, i-a tãiat o parte din pãr ºi i-a produs mai multe excoriaþii pe braþe ºi pe abdomen cu un obiect ascuþit. Femeia a fost transportatã la Unitatea de
primiri Urgenþe a Spitalului din Petroºani, în stare de ºoc, iar dupã acordarea primului ajutor medicii au stabilit cã leziunile nu îi pun în pericol viaþa (…) Poliþiºtii au demarat cercetãrile în acest caz sub aspectul comiterii infracþiunii de lovire sau alte violenþe, urmând a fi audiatã ºi partea vãtãmatã – de îndatã ce starea de sãnãtate îi va permite – pentru a se stabili dacã incidentul are legãturã cu profesia soþului acesteia, poliþist în cadrul Postului de Poliþie Transporturi Feroviare Petroºani”, a declarat inspectorul, Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Poliþiºtii din Petroºani au un cerc de suspecþi ºi încearcã sã-l prindã pe agresor. Maximilian GÂNJU
Tâlhãrie cu halucinogene la o benzinãrie din Deva utorii tâlhãriei comise în urmã cu aproape o sãptãmânã într-o benzinãrie din municipiul Deva au fost prinºi de poliþiºtii hunedoreni. Cei doi ºi.au recunoscut fapta dar susþin cã nu au ºtiut ce fac, din cauzã cã erau sub efectul substanþelor halucinogene.
A
Minerii arºi au ºanse minime de supravieþuire ei doi mineri care C au fost rãniþi, luni dimineaþa, într-un cumplit accident produs în subteranul minei Petrila au ºanse minime de supravieþuire. Pronostic sumbru pentru cei doi mineri rãniþi grav în accidentul produs în subteranul minei Petrila luni dimineaþa. Medicii sunt rezervaþi în privinþa evoluþiei stãrii acestora de sãnãtate ºi spun
cã au doar 20% ºanse sã supravieþuiascã. Inginerul adjunct ºef de sector Cãtãlin ªerban ºi minerul ºef de brigadã Dãnuþ Codreanu sunt internaþi al secþia ATI Spitalului de Arºi din Bucureºti ºi sunt în continuare intubaþi. Medicii spun cã grav este cã, pe lângã arsurile de gradele 3 ºi 4, ambii au complicaþii pulmonare ºi renale. Premierul Victor Ponta a declarat cã atât victimele accidentului, cât ºi familiile lor, vor fi ajutate de Guvern. „Este obligaþia
Proiecte da, efecte....
Fii COOL, fãrã ALCOOL Proiecte avem, dar efecte? Centrul de Prevenire Evaluare ºi Consiliere Antidrog Hunedoara, structura teritorialã a Agenþiei Naþionale Antidrog în parteneriat cu Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara, Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã ºi 5 ºcoli generale din judeþ a desfãºurat în acest an ºcolar proiectul „Sã învãþãm sã facem alegeri corecte: Fii COOL fãrã AL-COOL!”. Scopul proiectului l-a constituit întãrirea factorilor de protecþie ºi reducerea factorilor de risc prin informarea tinerilor ºi pãrinþilor cu privire la riscurile consumului de alcool, prin Informarea elevilor de gimnaziu (clasa a VII-a) ºi a familiilor acestora cu privire la efectele ºi riscurile consumului de alcool.
organelor de anchetã sã aflãm ce s-a întâmplat cu adevãrat, dacã sunt vinovãþii, dacã exista posibilitatea sã evitãm un asemenea accident, dupã care evident cã vom sprijini, din fondurile speciale pe care le avem la dispoziþie, atât persoanele rãnite, cât ºi familiile lor. Dar îmi exprim regretul. Dupã cum ºtiþi, reprezint în Parlament o zonã unde asemenea accidente s-au întâmplat ºi unde oamenii trãiesc din activitatea energeticã ºi de minerit ºi, chiar dacã e Astfel în perioada septembrie vorba de Valea Jiului, nu neapãrat de zona 2011 – mai 2012 au fost Olteniei de dupã desfãºurate 20 de activitãþi cu Defileu, am exact 120 de elevi în 5 ºcoli generale acceaºi grijã pentru din judeþ. oamenii de acolo ºi îmi Activitãþi de acest gen s-au pare foarte rãu de derulat si la Liceul Teoretic „M. ceea ce s-a întâmplat”, Eminescu” Petroºani – ªcoala a declarat Victor generalã nr. 4, ªcoala gen. „I. Ponta. G. Duca” Petroºani, Liceul Cei doi angajaþi ai Teoretic Lupeni – structura Minei Petrila lucrau la ªcoala gen. nr. 2. Cu fiecare rãcirea preventivã a grupã de elevi din clasa a VII-a zonei îndiguite, unde în au fost desfãºurate 4 activitãþi 2008 s-au produs cele timp de 1 lunã. douã explozii consecuActivitãþile au constat în tive soldate cu decesul prezentarea de informaþii cu a 13 mineri. privire la riscurile consumului de alcool, desfãºurarea de jocuri ºi exerciþii cu privire la dezvoltarea abilitãþilor sociale, capacitatea de luare a deciziilor ºi de rezolvare a problemelor ºi îmbunãtãþirea abilitãþilor de comunicare între pãrinþi ºi copii. La finalul activitãþilor împreunã cu elevii, au fost desfãºurate întâlniri cu pãrinþii elevilor. Astfel au fost realizate 5 activitãþi la care au participat peste 60 de pãrinþi. Raul IRINOVICI
Accidentul a avut loc în timp ce se executa operaþiunea de introducere de cenuºã de termocentralã pe un foraj într-o galerie aflatã la o distanþã de 1,5 metri de frontul de lucru. În acel moment s-a produs o erupþie spontanã de apã supraîncãlzitã din zona forajului, care i-a surprins ºi accidentat grav pe cei doi angajaþi. Reprezentanþii Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, sub coordonarea inspectorilor de muncã din Petroºani, continuã ancheta îna cest caz pentru a stabili cum a fost posibilã producerea acestui accident de muncã. Carmen Carmen COSMAN
Poliþiºtii Serviciului Investigaþii Criminale din cadrul IPJ Huendoara, împreunã cu cei din cadrul Biroului de Investigaþii Criminale Deva ºi Serviciului Intervenþie Rapidã i-au identificat ºi reþinut pe cei doi autori ai tâlhãriei comise în urmã cu 5 zile într-o benzinãrie din Deva. Cei doi tineri, în vârstã de 25, respectiv 24 de ani, sunt din Deva, iar în cursul audierii ºi-au recunoscut fapta, dar au precizat cã se aflau sub influenþa unor substanþe halucinogene. „Persoanele în cauzã au fost reþinute pentru 24 de ore, pe bazã de ordonanþã, pentru sãvârºirea infracþiunii de tâlhãrie, urmând a fi prezentaþi Parchetului de pe lângã Judecãtoria Deva cu propunere de arestare preventivã”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Reamintim cã, joi dimineaþã, douã persoane l-au atacat pe angajatul unei benzinãrii din municipiul Deva, iar oamenii legii au intrat în alertã dupã ce un martor a sunat la 112.. Imediat la faþa locului a sosit o echipã operativã care a vizionat imaginile surprinse de camerele de supraveghere, în care se observa cum operatorul staþiei încearcã sã se opunã celor doi agresori ºi, în timp ce era þinut de unul dintre aceºtia, celalalt cãuta în sertarul cu bani. În urma agresiunii, operatorul benzinãriei, în vârstã de 39 ani, a fost rãnit de cãtre unul dintre suspecþi cu un cuþit. Victima a fost transportatã la Spitalul Judeþean Deva unde s-a constatat cã are fracturã de piramidã nazala, prezintã plãgi tãiate la nivelul degetelor mâinii stângi ºi mai multe escoriaþii. Cei doi tâlhari au reuºit sã sustragã aproximativ 800 de lei din sertarul casei de marcat. Car men COSMAN
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 20 iunie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Tabere de aventurã la Straja datã cu vacanþa vin ºi taberele pentru elevi, la munte ori la mare. Taberele de aventurã sunt o alternativã la cele clasice apãrute de ceva vreme unde copii au parte de o mulþime de activitãþi în aer liber precum plimbãri cu bicicleta ori, tirolianã, fotografie, escaladã ºi expediþii.
O
orientare turisticã, drumeþii, alpinism, tirolianã, tir cu arcul. Cei mai curajoºi au posibilitatea sã se cãþere pe perete de frângii ca niºte adevãraþi alpiniºti, ori sã traverseze pe frânghii, la înãlþime, anumite trasee. Pasionaþii de artã pot opta pentru picturã pe pietre ºi scoarþã de copac, împletirea unor brãþãri, modelaj, ori origa-
mi. Nu vor lipsi nici vânãtorile de comori, unde fiecare copil poate fi un pirat, carnavalul, cu cavaleri ºi domniþe, discoteca, parada pijamalelor ºi bineînþeles focul de tabãrã. Organizatorii taberei de aventurã Boom Camp din Straja spun cã dorinþa lor este de a-i ridica pe copii din faþa calculatorului, ori de a-i aduna de pe
O sãptãmânã de distracþie în tabãrã este pentru cei mici prilej de prietenii noi, aventurã în aer liber ºi acumulare de cunoºtinþe, dar ºi o pauzã din faþa calculatorului. Pentru acestea, pãrinþii plãtesc sub 1.000 de lei.
la “ P rovocare supravieþuire”
Taberele de aventurã de la Straja îi provoacã pe copii la opt zile de „supravieþuire” în naturã, în cadrul activitãþilor de
strãzi ºi a le dezvolta anumite aptitudini. “Încã din prima zi copiii vor descoperi lucruri noi despre ei ºi grupul din care fac parte. De-a lungul celor opt zile vor afla cum pot supravieþui în naturã vor învãþa sã se orienteze folosind busola, vor petrece o noapte în cort, vor afla ce plante sunt comestibile. De asemenea îºi vor testa limitele prin escaladã pe stâncã, cãþãrãri pe pereþi de frânghie, tirolianã, drumeþii etc., ºi nu în ultimul rând vor învãþa ºi exersa tehnici de picturã, modelare ºi împletire”, spune Angela Huda, organizator. Mai mult, organizatorii susþin cã talentele pe care copiii le vor demonstra la Seara talentelor sau Carnaval precum ºi îndemânarea ºi curajul la Vânãtoarea de comori vor fi premiate în tabãrã cu surprize de care câºtigãtorii îºi vor aminti cu drag.
serii în aceastã P atru varã
Tabãra Boom Camp din Straja este organizatã pentru copiii de 5-16 ani, iar costul participãrii este de 740 de lei (pentru fraþi reducere de 50 de lei pentru fiecare în parte). În timpul acestei veri, se vor organiza patru serii, prima începând în 30 iunie. Numãr de locuri: minim 20; maxim 35 copii. Rezervarea unui loc în tabãrã se face în momentul achitãrii unui avans de 200 lei. Restul plãþii se poate face fie în rate lunare, fie intergral pânã în ziua
începerii taberei. Preþul include cazarea: camere cu 2, 3 ºi 4 locuri; mesele se servesc la restaurantul Platoul Soarelui, restaurant ce se aflã la parterul cabanei. Se vor servi 3 mese pe zi + gustãri, fructe ºi dulciuri; un supraveghetor/animator la o grupã de 10 - 12 copii; materialele necesare desfãºurãrii activitãþilor; un CD cu fotografii din tabãrã; premii ºi diplome. Pentru mai multe detalii puteþi apela la numãrul de telefon 0724.887.293 sau trimite e-mail: office@platoulsoarelui.ro Marius MITRACHE
„STRAJA BIKE” - STRAJA - 22-24 IUNIE 2012 - EDIÞIA I Compania Judeþeanã de Turism Hunedoara (în parteneriat cu DHS, Asociaþia Pro-Straja ºi Clubul Silver Fox) organizeazã concursul “Straja Bike” – ediþia I, concurs tip open, deschis tuturor bicicliºtilor amatori, începãtori sau avansaþi, care se va desfãºura în douã manºe, în zilele de 23 ºi 24 iunie 2012, în Staþiunea montanã Straja din judeþul Hunedoara.
ute de localnici ºi turiºti sunt aºteptaþi de Sânziene, în Straja, pentru a lua parte la o întrecere tradiþionalã a momârlanilor, ca mai apoi sã petreacã la iarbã verde.
S
Evenimentul se þine în fiecare an pe data de 24 iunie, iar Nedeia de Sânziene este o tradiþie pentru staþiunea hunedoreanã Straja. Încet, încet, manifestarea momârlanilor a prins ºi la turiºti dar ºi la ortacii care ºi-au cãutat
Acþiunea, organizatã cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, se doreºte a fi o pledoarie pentru miºcarea în aer liber ºi urmãreºte creºterea numãrului de turiºti care viziteazã judeþul Hunedoara.
P
ROGRAM CONCURS
SÂMBÃTÃ (23.06.2012): 8.00 – 11.00 Sosirea ºi înregistrarea participanþilor 11.00 – 11.30 ªedinþa tehnicã 12.00 - Start con-
curenþi - manºa I (pe categorii de vârstã) 16.00 - Afiºare rezultate - manºa I 20.00 - Searã distractivã DUMINICÃ (24.06.2012): 11.00 - Start concurenþi
- manºa a II -a 13.00 - Spectacol “Sãrbãtoarea sânzienelor” 13.30 - Afiºare rezultate finale 13.30 - 14.00 Primire contestaþii 14.30 - Festivitatea de premiere
Straja se pregãteºte pentru Nedeia Sânzienelor bunãstarea în bazinul carbonifer. Aºa se face cã în fiecare an pe 24 iunie, de Sânziene, munþii Vâlcan care strãjuiesc Straja se umplu de turiºti, localnici ºi momârlani, la una din cele mai mari petreceri câmpeneºti organizate în Vale. „Nedeia se va þine ºi în acest an, duminicã, în Staþiunea Straja. Este o tradiþie ºi au fost alocate
fonduri de la bugetul Primãriei Municipiului Lupeni pentru organizarea evenimentului. S-a alocat suma de 10 mii de lei pentru un spectacol folcloric ºi concursul de cai. Evenimentul este organizat de primãria Lupeni în colaborare cu domnul Emil Pãrãu, ca în fiecare an”, a
declarat, Gabriel Lungu, administratorul public din cadrul Primãriei Lupeni.” Atracþia nedeii din Straja este un concurs de cai, obicei la fel de vechi ca nedeia în sine ºi la care gospodarii momârlani ies sã se „fãleascã cu animalele de povarã” dar ºi sã le arate celor care urmãresc întrecerea, ce calitãþi au animalele. Fiecare momârlan care se respectã are în gospodãrie cel puþin un cal, iar bunãstarea lui este reflectatã de animal. Cu cât este mai arãtos ºi mai puternic cu atât proprietarul lui este mai avut. Tradiþia respectatã cu sfinþenie de momârlani cere ca animalele de tracþiune sã fie suspuse unor probe extrem de dificile, iar la final flãcãul care reuºeºte sã câºtige competiþia este declarat „omul nedeii”. Dupã festivalul cailor petrecerea continuã în staþiune cu muzicã popularã, mititeii ºi bere ca în fiecare an, astfel ca toþi oaspeþii sã se simtã ca într-o zi de sãrbãtoare. Maximilian GÂNJU
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 20 iunie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Tabere de aventurã la Straja datã cu vacanþa vin ºi taberele pentru elevi, la munte ori la mare. Taberele de aventurã sunt o alternativã la cele clasice apãrute de ceva vreme unde copii au parte de o mulþime de activitãþi în aer liber precum plimbãri cu bicicleta ori, tirolianã, fotografie, escaladã ºi expediþii.
O
orientare turisticã, drumeþii, alpinism, tirolianã, tir cu arcul. Cei mai curajoºi au posibilitatea sã se cãþere pe perete de frângii ca niºte adevãraþi alpiniºti, ori sã traverseze pe frânghii, la înãlþime, anumite trasee. Pasionaþii de artã pot opta pentru picturã pe pietre ºi scoarþã de copac, împletirea unor brãþãri, modelaj, ori origa-
mi. Nu vor lipsi nici vânãtorile de comori, unde fiecare copil poate fi un pirat, carnavalul, cu cavaleri ºi domniþe, discoteca, parada pijamalelor ºi bineînþeles focul de tabãrã. Organizatorii taberei de aventurã Boom Camp din Straja spun cã dorinþa lor este de a-i ridica pe copii din faþa calculatorului, ori de a-i aduna de pe
O sãptãmânã de distracþie în tabãrã este pentru cei mici prilej de prietenii noi, aventurã în aer liber ºi acumulare de cunoºtinþe, dar ºi o pauzã din faþa calculatorului. Pentru acestea, pãrinþii plãtesc sub 1.000 de lei.
la “ P rovocare supravieþuire”
Taberele de aventurã de la Straja îi provoacã pe copii la opt zile de „supravieþuire” în naturã, în cadrul activitãþilor de
strãzi ºi a le dezvolta anumite aptitudini. “Încã din prima zi copiii vor descoperi lucruri noi despre ei ºi grupul din care fac parte. De-a lungul celor opt zile vor afla cum pot supravieþui în naturã vor învãþa sã se orienteze folosind busola, vor petrece o noapte în cort, vor afla ce plante sunt comestibile. De asemenea îºi vor testa limitele prin escaladã pe stâncã, cãþãrãri pe pereþi de frânghie, tirolianã, drumeþii etc., ºi nu în ultimul rând vor învãþa ºi exersa tehnici de picturã, modelare ºi împletire”, spune Angela Huda, organizator. Mai mult, organizatorii susþin cã talentele pe care copiii le vor demonstra la Seara talentelor sau Carnaval precum ºi îndemânarea ºi curajul la Vânãtoarea de comori vor fi premiate în tabãrã cu surprize de care câºtigãtorii îºi vor aminti cu drag.
serii în aceastã P atru varã
Tabãra Boom Camp din Straja este organizatã pentru copiii de 5-16 ani, iar costul participãrii este de 740 de lei (pentru fraþi reducere de 50 de lei pentru fiecare în parte). În timpul acestei veri, se vor organiza patru serii, prima începând în 30 iunie. Numãr de locuri: minim 20; maxim 35 copii. Rezervarea unui loc în tabãrã se face în momentul achitãrii unui avans de 200 lei. Restul plãþii se poate face fie în rate lunare, fie intergral pânã în ziua
începerii taberei. Preþul include cazarea: camere cu 2, 3 ºi 4 locuri; mesele se servesc la restaurantul Platoul Soarelui, restaurant ce se aflã la parterul cabanei. Se vor servi 3 mese pe zi + gustãri, fructe ºi dulciuri; un supraveghetor/animator la o grupã de 10 - 12 copii; materialele necesare desfãºurãrii activitãþilor; un CD cu fotografii din tabãrã; premii ºi diplome. Pentru mai multe detalii puteþi apela la numãrul de telefon 0724.887.293 sau trimite e-mail: office@platoulsoarelui.ro Marius MITRACHE
„STRAJA BIKE” - STRAJA - 22-24 IUNIE 2012 - EDIÞIA I Compania Judeþeanã de Turism Hunedoara (în parteneriat cu DHS, Asociaþia Pro-Straja ºi Clubul Silver Fox) organizeazã concursul “Straja Bike” – ediþia I, concurs tip open, deschis tuturor bicicliºtilor amatori, începãtori sau avansaþi, care se va desfãºura în douã manºe, în zilele de 23 ºi 24 iunie 2012, în Staþiunea montanã Straja din judeþul Hunedoara.
ute de localnici ºi turiºti sunt aºteptaþi de Sânziene, în Straja, pentru a lua parte la o întrecere tradiþionalã a momârlanilor, ca mai apoi sã petreacã la iarbã verde.
S
Evenimentul se þine în fiecare an pe data de 24 iunie, iar Nedeia de Sânziene este o tradiþie pentru staþiunea hunedoreanã Straja. Încet, încet, manifestarea momârlanilor a prins ºi la turiºti dar ºi la ortacii care ºi-au cãutat
Acþiunea, organizatã cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, se doreºte a fi o pledoarie pentru miºcarea în aer liber ºi urmãreºte creºterea numãrului de turiºti care viziteazã judeþul Hunedoara.
P
ROGRAM CONCURS
SÂMBÃTÃ (23.06.2012): 8.00 – 11.00 Sosirea ºi înregistrarea participanþilor 11.00 – 11.30 ªedinþa tehnicã 12.00 - Start con-
curenþi - manºa I (pe categorii de vârstã) 16.00 - Afiºare rezultate - manºa I 20.00 - Searã distractivã DUMINICÃ (24.06.2012): 11.00 - Start concurenþi
- manºa a II -a 13.00 - Spectacol “Sãrbãtoarea sânzienelor” 13.30 - Afiºare rezultate finale 13.30 - 14.00 Primire contestaþii 14.30 - Festivitatea de premiere
Straja se pregãteºte pentru Nedeia Sânzienelor bunãstarea în bazinul carbonifer. Aºa se face cã în fiecare an pe 24 iunie, de Sânziene, munþii Vâlcan care strãjuiesc Straja se umplu de turiºti, localnici ºi momârlani, la una din cele mai mari petreceri câmpeneºti organizate în Vale. „Nedeia se va þine ºi în acest an, duminicã, în Staþiunea Straja. Este o tradiþie ºi au fost alocate
fonduri de la bugetul Primãriei Municipiului Lupeni pentru organizarea evenimentului. S-a alocat suma de 10 mii de lei pentru un spectacol folcloric ºi concursul de cai. Evenimentul este organizat de primãria Lupeni în colaborare cu domnul Emil Pãrãu, ca în fiecare an”, a
declarat, Gabriel Lungu, administratorul public din cadrul Primãriei Lupeni.” Atracþia nedeii din Straja este un concurs de cai, obicei la fel de vechi ca nedeia în sine ºi la care gospodarii momârlani ies sã se „fãleascã cu animalele de povarã” dar ºi sã le arate celor care urmãresc întrecerea, ce calitãþi au animalele. Fiecare momârlan care se respectã are în gospodãrie cel puþin un cal, iar bunãstarea lui este reflectatã de animal. Cu cât este mai arãtos ºi mai puternic cu atât proprietarul lui este mai avut. Tradiþia respectatã cu sfinþenie de momârlani cere ca animalele de tracþiune sã fie suspuse unor probe extrem de dificile, iar la final flãcãul care reuºeºte sã câºtige competiþia este declarat „omul nedeii”. Dupã festivalul cailor petrecerea continuã în staþiune cu muzicã popularã, mititeii ºi bere ca în fiecare an, astfel ca toþi oaspeþii sã se simtã ca într-o zi de sãrbãtoare. Maximilian GÂNJU
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 iunie 2012
8 Fapt divers n satul Jieþ nu stai la pândã în cãutarea câtorva bãtrâni în costume populare. Îi întâlneºti la fiecare pas ºi au ce-þi povesti, dacã te opreºti din goana nebunã a vieþii de la oraº.
Î
Creºterea animalelor înseamnã, pentru familia Ilina Stoica – în primul rând, vãcãrit ºi oierit, nelipsiþi fiind ºi caii ºi asinii (mãgarii), aceºtia din urmã reprezentând ºi cel mai important mijloc de transport în zonele accidentate, greu accesibile, din munþii noºtri Parâng, ªurean, Retezat ºi Vâlcan. Am aflat lucruri interesante de la Ilina Stoica. Oieritul ºi activitãþile specifice ce-i revin sunt fãcute de soþul dumneaei, în vreme ce vãcãritul ºi toate celelalte activitãþi din ocol le face sunt duse la îndeplinire de ea. Multã alergãturã pentru întreaga familie: „Le facem din plãcere, dragoste, tradiþie
Tradiþii, datini ºi obiceiuri care nu dispar
Datini ºi obiceiuri momârlãneºti –
CIOBÃNITUL
ºi datinã, mi se confeseazã ea, aºa ducem mai departe ce ne-au învãþat pãrinþii ºi bunicii noºtri.” La începutul lui iunie momãrlanii stabilesc ziua
ieºitului în munte, aceasta coincide cu ziua mãsuratului oilor ºi stabilirea ciobãnitului în funcþie de numãrul oilor aflate în proprietatea fiecãrui
cioban, dacã numãrul total al oilor dintr-o strungã este de 500 de oi, numãrul de zile al perioadei de ciobãnie ºi pazã este de 90 de zile, rezultã
5 -6 oi la zi, perioada de ciobãnie ºi pazã pentru posesorul unei turme de 30 de oi fiind de 4 pânã la 5 zile, maxim. Dupã cum explicã bãciþa Ilina Stoica, importante sunt pentru fiecare proprietar câteva momente ale ciobãnitului oilor în munte pentru cã respectiva perioadã corespunde cu perioada de producþie de lapte ºi, implicit, de lactate: caº, urdã ºi jintiþã. Mãsuratul oilor este un obicei întâlnit ºi la momârlanii din Valea Jiului. Atunci, în munþii din împrejurimi, pentru ei este o adevãratã sãrbãtoare cu cântec din fluier ºi caval, joc ºi voie bunã. În Silvei, Parâng, Retezat, Dobraia, Voivod, Plaiul Rãscolenilor, Sterminos, Capra, Frunþ, Muncelul Birãonilor, Sãlanile ºi Muncelul Jieþenilor, momârlanii respectã aceleaºi datini ºi obiceiuri. Folosesc instrumente specifice: aparatul pentru mãsurat, un fel de nivelmetru, poartã denumirea de tanc, de asemenea mai
folosesc cioiul (aprox. 1 litru), gãleata (aprox. 7 cioiuri), veadra (7 gãleþi) ºi cupa (7 veadre). Oile cu lapte momãrlanii le mai numesc mârzãri iar celor fãrã lapte le spun sterpe. Sterpele se ciobãnesc separat în alt munte. Despre toate acestea, subsemnatul am mai descris în paginile sãptãmânalului Vaii Jiului, al regretatului editor ºi publicist Dan Codrea, avem, de asemenea, în Valea Jiului scriitori de renume care au continuat descrierea acestor obiceiuri ºi tradiþii la momârlani în volume de cãrþi minunate, pasionale, scrise cu suflet ºi dragoste pentru viaþa acestei comunitãþi, deloc uºoarã. Trebuie sã-i menþionez ºi sper cã nu se vor supãra: prof. Ioan Dan Bãlan, momârlanul nostru înfiat, cum imi place sã-l alint, doctor Dumitru Gãlãþan-Jieþ, prof. Ioan Lascu care a dus urda oilor noastre pânã pe meleagurile Craiovei. Petru BOLOGBOLOG- CIMPA CIMPA
Fie varã, fie iarnã, haina îl face pe om ãldurã mare, mon cher! Termometrele au arãtat în ultimele zile temperaturi de peste 30 de grade, iar meteorologii au emis o atenþionare de cod galben de caniculã pentru toatã sãptãmâna.
C
În astfel de condiþii, a te proteja de radiaþiile solare ºi de cãldura care poate deveni ucigãtoare, este aproape o obligaþie. Pentru confortul nostru termic, de preferat pe o vreme ca asta, este sã ne alegem þinute vaporoase în cazul damelor ºi la fel de uºoare ºi pentru domni. Magazinele de îmbrãcãminte nu se pot plânge cã nu au vânzãri în ultima vreme, mai ales dacã pot satisface cerinþele oricãrui client. “ Magazinul nostru are o gamã variatã de haine de sezon, iar clienþii, în general cer þinute uºoare ºi în culori deschise”, ne-a spus vânzãtoarea unui stand dintr-un complex comercial. Încãlþãmintea, de asemenea, trebuie sã fie uºoarã, deschisã ºi în ton cu moda. Din fericire, modele sunt cu sutele, iar preþurile variazã în funcþie de materiale folosite ºi, de ce nu,
de locul de unde sunt cumpãrate. “Avem mulþi clienþi zilele acestea care solicitã tot felul de modele. Pentru completarea unei þinute de varã în cazul doamnelor, recomandãm o pereche de saboþi cu talpã înaltã, ortopedicã, însã comodã. Pentru bãrbaþi existã o gamã variatã de pantofi sport perforaþi ºi chiar sandale sau saboþi din piele ”, a spus ºi vânzãtoarea unui magazin de încãlþãminte. Însã, importante sunt ºi accesoriile, cum ar fi pãlãriile sau ochelarii de soare. Anul acest se poartã foarte mult ochelarii Ray Ban, care sunt cunoscuþi tinerilor, iar pãlãriile, sub nicio formã nu trebuie sã lipseascã din þinuta de plimbare a unei femei. “ Se vând pãlãriile foarte bine, cele cu boruri largi, dar anul acesta sunt ºi modele mai speciale. Se poarte pãlãriile
împletite cu iarbã de mare, care sunt mai deosebite”, ne-a spus vânzãtoare unui magazin de profil. Dupã ce ne-am uitat prin magazine ºi ne-a fãcut o impresie, la final tragem linie ºi
vedem cât ar costa o þinutã completã de damã, de la încãlþãminte ºi pânã la accesorii. Ochelarii de soare variazã între 15 ºi 40 de lei, pãlãria, în funcþie de model ºi material poate fi de la 30 pânã la 65 de lei, o rochie vaporoasã din material uºor sau chiar din in, costã undeva între 100 ºi 150 de lei, iar o pereche de sandale în ton cu restul þinutei ne ajunge cam la 70 de lei. Când totul este aproape gata, dacã ne gândim ºi la accesorii, putem alege o pereche de mãrgele colorate, care sã înveseleascã þinuta ºi care nu sunt mai ieftine de 20 de lei. Noi ne oprim aici ºi vã lãsãm pe dumneavoastrã, dragi cititori, sã faceþi calculul. Oportunitãþile sunt nelimitate când vine vorba de imaginaþie, însã restrânse dacã ne gândim la buget. Luiza ANDRONACHE
Actualitate 9
Singuri pe lume…
Copii singuri, pãrinþi plecaþi în cãutarea unui trai decent opiii nimãnui în urma emigrãrilor masive. Lipsa locurilor de muncã din Valea Jiului lasã copiii singuri pe lume, pãrinþii acestora alegând sã plece în strãinãtate în cauãtarea unui trai mai bun.
C
Rezultate ºcolare în scãdere. Lipsa pãrinþilor se simte în rezultatele ºcolare obþinute de elevi. Potrivit directorului de la ªcoala Generalã IG Duca Petroºani, Elena Gârjob, numãrul pãrinþilor care pleacã ºi îºi lasã copiii în grija rudelor este un fenomen din ce în ce mai des întâlnit. “Este un fenomen tot mai mare. La nivelul ºcolii avem declaraþi un numãr de peste 70 de elevi a cãror pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate. Din cei 70 sunt copii cu ambii pãrinþi plecaþi ºi doar un pãrinte. De regulã, copiii sunt în grija bunicilor, unchilor, mãtuºilor, mai rar a vecinilor”, afirmã directorul unitãþii de învãþãmânt. Potrivit sursei citate, lipsa pãrinþilor se simte în procesul de învãþãmânt. Elevii care au rãmas în grija altor persoane, nu mai prezintã interes faþã de carte. „Lipsa pãrinþilor se simte la nivel educaþional. Copiii sunt
marcaþi în primul rând le lipseºte afectivitatea care este un factor decisiv la vârsta lor, în educaþie, apoi le lipseºte rigurozitatea ºi dragostea pãrinþilor pentru a se pregãti pentru ºcoalã. Cei mai mãriºori (clasa a VII-a, a VIII-a ) intrã în anumite gãºti de copii ºi încearcã sã chiulescã de la ºcoalã, sã nu îºi facã temele”, mai spune directorul. Activitãþi de consiliere. Pentru ca elevii sã treacã mai uºor peste lispa pãrinþilor aceºtia pot apela la psihologul ºcolar. Acesta discutã cu elevii ºi prin diferite activitãþi ludice încearcã sã capteze atenþia copiiilor. “În anul acesta ºcolar numãrul copiilor a cãror pãrinþi au plecat în strãinãtate
S-a votat legea care atestã continuarea mineritului în Valea Jiului onsideratã cea mai modernã termocentralã pe huilã din þarã, Termoelectrica Paroºeni mai avea nevoie de douã instalaþii costisitoare pentru a produce energie curatã, altfel risca sã fie închisã. Ieri, s-a votat legea de finanþare a acestor investiþii cu Banca Europenã de Investiþii ºi ca urmare, Termocentrala va avea nevoie mult timp de huila din Valea Jiului.
C
Deputatul PSD de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã ne-a confirmat faptul, cã ieri, în Camera Deputaþilor, s-a votat legea care atestã cã minerit va exista ºi în viitorul Vãii Jiului, datoritã investiþiilor majore care se vor face la cea mai modernã termocentralã pe huilã. ªi cum nimeni nu investeºte grãmada de bani fãrã a avea în vedere huila, legea garateazã mineritul. ”Azi (ieri – n.n.), s-a votat în Camera Deputaþilor noua lege privind
a crescut alarmant de mult. Pot sã spun cã aproape jumãtate s-a dublat numãrul faþã de anul trecut ºcolar. Fiind copii le este foarte greu pentru cã pãrinþii sunt plecaþi ºi aceºti copii au rãmas în grija bunicilor, a mãtuºilor ºi nu le este indiferent. Suferã ºi se vede ºi în rezultatele ºcolare. De aceea noi cãutãm sã-i identificãm ºi prin programele de consiliere încercãm sã-i atragem ºi sã ne spunã ofurile ºi sã-i ajutãm. Sã ºtie cã nu sunt singuri, sã ºtie cã suntem op echipã ºi ne intereseazã soarta lor”, afirmã psihologul ºcolar Diana Iozsa. În cadrul unitãþii de învãþãmânt din Petroºani funcþioneazã Centrul Educaþional de Zi pentru
ratificarea contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii, în cauzã fiind finanþarea proiectului Centrala Electricã Paroºeni, proiect în valoare de 63,3 milioane euro. Aceastã lege de ratificare este certitudinea cã mineritul în Valea Jiului va continua în condiþii europene de mediu” – a declarat deputatul Cristian Resmeriþã. Finanþarea proiectului, care cuprinde continuarea investiþiilor la Paroºeni privind condiþiile de mediu, va fi structuratã pe douã paliere, respectiv 50% bani de la Banca Europeanã de Investiþii (BEI), iar restul de 50% este suportatã de partea românã, respectiv de Ministerul de Finanþe. De precizat cã proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul României la sfârºitul lunii aprilie fiind trimis urgent Parlamentului. Consideratã cea mai modernã termocentralã pe huilã din România, Termoelectrica Paroºeni mai avea nevoie de douã instalaþii costisitoare, dar obligatorii, pentru a produce energie curatã: dispozitive de reducere a sulfului, a oxizilor de azot ºi asigu-
Activitãþi Remediale (CEZAR). Acesta a luat fiinþã în urma parteneriatului încheiat de cãtre IªJ Hunedoara cu IªJ Alba, în cadrul proiectului „Educaþie pentru toþi, educaþia este ºansa ta!” cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. În cadrul proiectului, se desfãºoarã activitãþi remediale, de detectare ºi recuperare a lacunelor ºcolare, orientare psihopedagogicã, activitãþi de socializare, educative ºi interculturale, activitãþi de consiliere, de educaþie pentru sãnãtate, de loisir, destinate elevilor. Acestea se deruleazã sub îndrumarea a doi profesori, experþi activitãþi remediale, un profesor psihopedagog, un profesor responsabil cu activitatea de loisir ºi o asistentã medicalã. Elevii care sunt integraþi în acest program sunt împãrþiþi pe douã grupe, în funcþie de nivelul de învãþãmânt. De asemenea, prin intermediul acestui proiect elevii beneficiazã de o masã festivã, lunar. Mai mult, în cadrul acestui proiect elevii beneficiazã ºi de un pachet alimentar zilnic. În judeþul Hunedoara funcþioneazã trei centre CEZAR în oraºele: Deva, Orãºtie ºi Petroºani. În centrul din Petroºani au fost înscriºi 44 de elevi din clasele I-VIII, în anul trecut ºcolar, iar anul acesta am mai inclus încã 10 elevi noi. Raul IRINOVICI
rarea depozitelor de zgurã ºi cenusã. Realizarea acestui program de investiþii de mediu va permite funcþionarea centralei în condiþii de siguranþã ºi cu respectarea legislaþiei privind protecþia mediului. Se urmãreºte astfel încadrarea evoluþiei sectorului energetic în strategia de dezvoltare durabilã a economiei României, precum ºi respectarea unor obligaþii de mediu asumate de þara noastrã. Proiectul de mediu constã în montarea unei instalaþii de desulfurare a gazelor arse ºi a unui sistem pentru colectarea, transportul ºi depozitarea cenuºii ºi zgurii, cu scopul de a reduce în mod semnificativ emisiile de SO2 ºi gradul de poluare generat de gestiunea curentã a cenuºii ºi deºeurilor de ardere. Proiectul are ca termen de finalizare anul 2015. Sucursala Electrocentrale Paroºeni a fost construitã la începutul anilor 50, plecând de la un proiect de provenienþã ruseascã, fiind prima termocentralã pe cãrbune din þara noastrã. Uzina de producerea a energiei electrice ºi termice din municipiul Vulcan a fost proiectatã sº alimenteze cu electricitate ºi energie termica toatã Valea Jiului, precum ºi industria minierã din cele ºase localitãþi ale zonei. Ileana FIRÞULESCU
ªi-a luat viaþa de tânãr ales sã-ºi punã capãt zilelor deºi avea viaþa înainte. Un bãrbat din Lupeni, tatã a doi copii, s-a aruncat de la etajul patru, curmându-ºi viaþa în mod tragic.
A
Tragedie, luni seara, la Lupeni. Un bãrbat cu vârsta de aproximativ 32 de ani s-a aruncat de la etajul patru al blocului în care locuia, de la geamul apartamentului unui vecin. Martorii ºi vecinii de la faþa locului, care l-au cunoscut pe tânãr, spun cã în ultima vreme era mai retras, mai ales dupã ce l-a pãrãsit soþia care i-a luat ºi cei doi copii ºi s-a dus la muncã în Italia. „ªtiu cã trãia singur, cã l-a lãsat nevasta ºi a plecat în Italia. A luat copiii cu ea ºi în ultimul timp, pe el îl mai vedeam abãtut”, ne-a declarat un vecin. “Am auzit o bubuiturã ºi m-a sunat sora mea ca sã-mi spunã ce s-a întâmplat. Parcã nu-mi vine sã cred nici acum”, a spus o altã vecinã Incidentul a avut loc în zona strãzii Viitorului, în spatele CAP-ului. Poliþiºtii cerceteazã împrejurãrile exacte în care tânãrul a murit, dar ipoteza sinuciderii este cea mai plauzibilã. Concluziile finale vor fi luate dupã efectuarea necropsiei. Cadavrul tânãrului a fost depus la morga Spitalului Municipal Lupeni. Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 iunie 2012
8 Fapt divers n satul Jieþ nu stai la pândã în cãutarea câtorva bãtrâni în costume populare. Îi întâlneºti la fiecare pas ºi au ce-þi povesti, dacã te opreºti din goana nebunã a vieþii de la oraº.
Î
Creºterea animalelor înseamnã, pentru familia Ilina Stoica – în primul rând, vãcãrit ºi oierit, nelipsiþi fiind ºi caii ºi asinii (mãgarii), aceºtia din urmã reprezentând ºi cel mai important mijloc de transport în zonele accidentate, greu accesibile, din munþii noºtri Parâng, ªurean, Retezat ºi Vâlcan. Am aflat lucruri interesante de la Ilina Stoica. Oieritul ºi activitãþile specifice ce-i revin sunt fãcute de soþul dumneaei, în vreme ce vãcãritul ºi toate celelalte activitãþi din ocol le face sunt duse la îndeplinire de ea. Multã alergãturã pentru întreaga familie: „Le facem din plãcere, dragoste, tradiþie
Tradiþii, datini ºi obiceiuri care nu dispar
Datini ºi obiceiuri momârlãneºti –
CIOBÃNITUL
ºi datinã, mi se confeseazã ea, aºa ducem mai departe ce ne-au învãþat pãrinþii ºi bunicii noºtri.” La începutul lui iunie momãrlanii stabilesc ziua
ieºitului în munte, aceasta coincide cu ziua mãsuratului oilor ºi stabilirea ciobãnitului în funcþie de numãrul oilor aflate în proprietatea fiecãrui
cioban, dacã numãrul total al oilor dintr-o strungã este de 500 de oi, numãrul de zile al perioadei de ciobãnie ºi pazã este de 90 de zile, rezultã
5 -6 oi la zi, perioada de ciobãnie ºi pazã pentru posesorul unei turme de 30 de oi fiind de 4 pânã la 5 zile, maxim. Dupã cum explicã bãciþa Ilina Stoica, importante sunt pentru fiecare proprietar câteva momente ale ciobãnitului oilor în munte pentru cã respectiva perioadã corespunde cu perioada de producþie de lapte ºi, implicit, de lactate: caº, urdã ºi jintiþã. Mãsuratul oilor este un obicei întâlnit ºi la momârlanii din Valea Jiului. Atunci, în munþii din împrejurimi, pentru ei este o adevãratã sãrbãtoare cu cântec din fluier ºi caval, joc ºi voie bunã. În Silvei, Parâng, Retezat, Dobraia, Voivod, Plaiul Rãscolenilor, Sterminos, Capra, Frunþ, Muncelul Birãonilor, Sãlanile ºi Muncelul Jieþenilor, momârlanii respectã aceleaºi datini ºi obiceiuri. Folosesc instrumente specifice: aparatul pentru mãsurat, un fel de nivelmetru, poartã denumirea de tanc, de asemenea mai
folosesc cioiul (aprox. 1 litru), gãleata (aprox. 7 cioiuri), veadra (7 gãleþi) ºi cupa (7 veadre). Oile cu lapte momãrlanii le mai numesc mârzãri iar celor fãrã lapte le spun sterpe. Sterpele se ciobãnesc separat în alt munte. Despre toate acestea, subsemnatul am mai descris în paginile sãptãmânalului Vaii Jiului, al regretatului editor ºi publicist Dan Codrea, avem, de asemenea, în Valea Jiului scriitori de renume care au continuat descrierea acestor obiceiuri ºi tradiþii la momârlani în volume de cãrþi minunate, pasionale, scrise cu suflet ºi dragoste pentru viaþa acestei comunitãþi, deloc uºoarã. Trebuie sã-i menþionez ºi sper cã nu se vor supãra: prof. Ioan Dan Bãlan, momârlanul nostru înfiat, cum imi place sã-l alint, doctor Dumitru Gãlãþan-Jieþ, prof. Ioan Lascu care a dus urda oilor noastre pânã pe meleagurile Craiovei. Petru BOLOGBOLOG- CIMPA CIMPA
Fie varã, fie iarnã, haina îl face pe om ãldurã mare, mon cher! Termometrele au arãtat în ultimele zile temperaturi de peste 30 de grade, iar meteorologii au emis o atenþionare de cod galben de caniculã pentru toatã sãptãmâna.
C
În astfel de condiþii, a te proteja de radiaþiile solare ºi de cãldura care poate deveni ucigãtoare, este aproape o obligaþie. Pentru confortul nostru termic, de preferat pe o vreme ca asta, este sã ne alegem þinute vaporoase în cazul damelor ºi la fel de uºoare ºi pentru domni. Magazinele de îmbrãcãminte nu se pot plânge cã nu au vânzãri în ultima vreme, mai ales dacã pot satisface cerinþele oricãrui client. “ Magazinul nostru are o gamã variatã de haine de sezon, iar clienþii, în general cer þinute uºoare ºi în culori deschise”, ne-a spus vânzãtoarea unui stand dintr-un complex comercial. Încãlþãmintea, de asemenea, trebuie sã fie uºoarã, deschisã ºi în ton cu moda. Din fericire, modele sunt cu sutele, iar preþurile variazã în funcþie de materiale folosite ºi, de ce nu,
de locul de unde sunt cumpãrate. “Avem mulþi clienþi zilele acestea care solicitã tot felul de modele. Pentru completarea unei þinute de varã în cazul doamnelor, recomandãm o pereche de saboþi cu talpã înaltã, ortopedicã, însã comodã. Pentru bãrbaþi existã o gamã variatã de pantofi sport perforaþi ºi chiar sandale sau saboþi din piele ”, a spus ºi vânzãtoarea unui magazin de încãlþãminte. Însã, importante sunt ºi accesoriile, cum ar fi pãlãriile sau ochelarii de soare. Anul acest se poartã foarte mult ochelarii Ray Ban, care sunt cunoscuþi tinerilor, iar pãlãriile, sub nicio formã nu trebuie sã lipseascã din þinuta de plimbare a unei femei. “ Se vând pãlãriile foarte bine, cele cu boruri largi, dar anul acesta sunt ºi modele mai speciale. Se poarte pãlãriile
împletite cu iarbã de mare, care sunt mai deosebite”, ne-a spus vânzãtoare unui magazin de profil. Dupã ce ne-am uitat prin magazine ºi ne-a fãcut o impresie, la final tragem linie ºi
vedem cât ar costa o þinutã completã de damã, de la încãlþãminte ºi pânã la accesorii. Ochelarii de soare variazã între 15 ºi 40 de lei, pãlãria, în funcþie de model ºi material poate fi de la 30 pânã la 65 de lei, o rochie vaporoasã din material uºor sau chiar din in, costã undeva între 100 ºi 150 de lei, iar o pereche de sandale în ton cu restul þinutei ne ajunge cam la 70 de lei. Când totul este aproape gata, dacã ne gândim ºi la accesorii, putem alege o pereche de mãrgele colorate, care sã înveseleascã þinuta ºi care nu sunt mai ieftine de 20 de lei. Noi ne oprim aici ºi vã lãsãm pe dumneavoastrã, dragi cititori, sã faceþi calculul. Oportunitãþile sunt nelimitate când vine vorba de imaginaþie, însã restrânse dacã ne gândim la buget. Luiza ANDRONACHE
Actualitate 9
Singuri pe lume…
Copii singuri, pãrinþi plecaþi în cãutarea unui trai decent opiii nimãnui în urma emigrãrilor masive. Lipsa locurilor de muncã din Valea Jiului lasã copiii singuri pe lume, pãrinþii acestora alegând sã plece în strãinãtate în cauãtarea unui trai mai bun.
C
Rezultate ºcolare în scãdere. Lipsa pãrinþilor se simte în rezultatele ºcolare obþinute de elevi. Potrivit directorului de la ªcoala Generalã IG Duca Petroºani, Elena Gârjob, numãrul pãrinþilor care pleacã ºi îºi lasã copiii în grija rudelor este un fenomen din ce în ce mai des întâlnit. “Este un fenomen tot mai mare. La nivelul ºcolii avem declaraþi un numãr de peste 70 de elevi a cãror pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate. Din cei 70 sunt copii cu ambii pãrinþi plecaþi ºi doar un pãrinte. De regulã, copiii sunt în grija bunicilor, unchilor, mãtuºilor, mai rar a vecinilor”, afirmã directorul unitãþii de învãþãmânt. Potrivit sursei citate, lipsa pãrinþilor se simte în procesul de învãþãmânt. Elevii care au rãmas în grija altor persoane, nu mai prezintã interes faþã de carte. „Lipsa pãrinþilor se simte la nivel educaþional. Copiii sunt
marcaþi în primul rând le lipseºte afectivitatea care este un factor decisiv la vârsta lor, în educaþie, apoi le lipseºte rigurozitatea ºi dragostea pãrinþilor pentru a se pregãti pentru ºcoalã. Cei mai mãriºori (clasa a VII-a, a VIII-a ) intrã în anumite gãºti de copii ºi încearcã sã chiulescã de la ºcoalã, sã nu îºi facã temele”, mai spune directorul. Activitãþi de consiliere. Pentru ca elevii sã treacã mai uºor peste lispa pãrinþilor aceºtia pot apela la psihologul ºcolar. Acesta discutã cu elevii ºi prin diferite activitãþi ludice încearcã sã capteze atenþia copiiilor. “În anul acesta ºcolar numãrul copiilor a cãror pãrinþi au plecat în strãinãtate
S-a votat legea care atestã continuarea mineritului în Valea Jiului onsideratã cea mai modernã termocentralã pe huilã din þarã, Termoelectrica Paroºeni mai avea nevoie de douã instalaþii costisitoare pentru a produce energie curatã, altfel risca sã fie închisã. Ieri, s-a votat legea de finanþare a acestor investiþii cu Banca Europenã de Investiþii ºi ca urmare, Termocentrala va avea nevoie mult timp de huila din Valea Jiului.
C
Deputatul PSD de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã ne-a confirmat faptul, cã ieri, în Camera Deputaþilor, s-a votat legea care atestã cã minerit va exista ºi în viitorul Vãii Jiului, datoritã investiþiilor majore care se vor face la cea mai modernã termocentralã pe huilã. ªi cum nimeni nu investeºte grãmada de bani fãrã a avea în vedere huila, legea garateazã mineritul. ”Azi (ieri – n.n.), s-a votat în Camera Deputaþilor noua lege privind
a crescut alarmant de mult. Pot sã spun cã aproape jumãtate s-a dublat numãrul faþã de anul trecut ºcolar. Fiind copii le este foarte greu pentru cã pãrinþii sunt plecaþi ºi aceºti copii au rãmas în grija bunicilor, a mãtuºilor ºi nu le este indiferent. Suferã ºi se vede ºi în rezultatele ºcolare. De aceea noi cãutãm sã-i identificãm ºi prin programele de consiliere încercãm sã-i atragem ºi sã ne spunã ofurile ºi sã-i ajutãm. Sã ºtie cã nu sunt singuri, sã ºtie cã suntem op echipã ºi ne intereseazã soarta lor”, afirmã psihologul ºcolar Diana Iozsa. În cadrul unitãþii de învãþãmânt din Petroºani funcþioneazã Centrul Educaþional de Zi pentru
ratificarea contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii, în cauzã fiind finanþarea proiectului Centrala Electricã Paroºeni, proiect în valoare de 63,3 milioane euro. Aceastã lege de ratificare este certitudinea cã mineritul în Valea Jiului va continua în condiþii europene de mediu” – a declarat deputatul Cristian Resmeriþã. Finanþarea proiectului, care cuprinde continuarea investiþiilor la Paroºeni privind condiþiile de mediu, va fi structuratã pe douã paliere, respectiv 50% bani de la Banca Europeanã de Investiþii (BEI), iar restul de 50% este suportatã de partea românã, respectiv de Ministerul de Finanþe. De precizat cã proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul României la sfârºitul lunii aprilie fiind trimis urgent Parlamentului. Consideratã cea mai modernã termocentralã pe huilã din România, Termoelectrica Paroºeni mai avea nevoie de douã instalaþii costisitoare, dar obligatorii, pentru a produce energie curatã: dispozitive de reducere a sulfului, a oxizilor de azot ºi asigu-
Activitãþi Remediale (CEZAR). Acesta a luat fiinþã în urma parteneriatului încheiat de cãtre IªJ Hunedoara cu IªJ Alba, în cadrul proiectului „Educaþie pentru toþi, educaþia este ºansa ta!” cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. În cadrul proiectului, se desfãºoarã activitãþi remediale, de detectare ºi recuperare a lacunelor ºcolare, orientare psihopedagogicã, activitãþi de socializare, educative ºi interculturale, activitãþi de consiliere, de educaþie pentru sãnãtate, de loisir, destinate elevilor. Acestea se deruleazã sub îndrumarea a doi profesori, experþi activitãþi remediale, un profesor psihopedagog, un profesor responsabil cu activitatea de loisir ºi o asistentã medicalã. Elevii care sunt integraþi în acest program sunt împãrþiþi pe douã grupe, în funcþie de nivelul de învãþãmânt. De asemenea, prin intermediul acestui proiect elevii beneficiazã de o masã festivã, lunar. Mai mult, în cadrul acestui proiect elevii beneficiazã ºi de un pachet alimentar zilnic. În judeþul Hunedoara funcþioneazã trei centre CEZAR în oraºele: Deva, Orãºtie ºi Petroºani. În centrul din Petroºani au fost înscriºi 44 de elevi din clasele I-VIII, în anul trecut ºcolar, iar anul acesta am mai inclus încã 10 elevi noi. Raul IRINOVICI
rarea depozitelor de zgurã ºi cenusã. Realizarea acestui program de investiþii de mediu va permite funcþionarea centralei în condiþii de siguranþã ºi cu respectarea legislaþiei privind protecþia mediului. Se urmãreºte astfel încadrarea evoluþiei sectorului energetic în strategia de dezvoltare durabilã a economiei României, precum ºi respectarea unor obligaþii de mediu asumate de þara noastrã. Proiectul de mediu constã în montarea unei instalaþii de desulfurare a gazelor arse ºi a unui sistem pentru colectarea, transportul ºi depozitarea cenuºii ºi zgurii, cu scopul de a reduce în mod semnificativ emisiile de SO2 ºi gradul de poluare generat de gestiunea curentã a cenuºii ºi deºeurilor de ardere. Proiectul are ca termen de finalizare anul 2015. Sucursala Electrocentrale Paroºeni a fost construitã la începutul anilor 50, plecând de la un proiect de provenienþã ruseascã, fiind prima termocentralã pe cãrbune din þara noastrã. Uzina de producerea a energiei electrice ºi termice din municipiul Vulcan a fost proiectatã sº alimenteze cu electricitate ºi energie termica toatã Valea Jiului, precum ºi industria minierã din cele ºase localitãþi ale zonei. Ileana FIRÞULESCU
ªi-a luat viaþa de tânãr ales sã-ºi punã capãt zilelor deºi avea viaþa înainte. Un bãrbat din Lupeni, tatã a doi copii, s-a aruncat de la etajul patru, curmându-ºi viaþa în mod tragic.
A
Tragedie, luni seara, la Lupeni. Un bãrbat cu vârsta de aproximativ 32 de ani s-a aruncat de la etajul patru al blocului în care locuia, de la geamul apartamentului unui vecin. Martorii ºi vecinii de la faþa locului, care l-au cunoscut pe tânãr, spun cã în ultima vreme era mai retras, mai ales dupã ce l-a pãrãsit soþia care i-a luat ºi cei doi copii ºi s-a dus la muncã în Italia. „ªtiu cã trãia singur, cã l-a lãsat nevasta ºi a plecat în Italia. A luat copiii cu ea ºi în ultimul timp, pe el îl mai vedeam abãtut”, ne-a declarat un vecin. “Am auzit o bubuiturã ºi m-a sunat sora mea ca sã-mi spunã ce s-a întâmplat. Parcã nu-mi vine sã cred nici acum”, a spus o altã vecinã Incidentul a avut loc în zona strãzii Viitorului, în spatele CAP-ului. Poliþiºtii cerceteazã împrejurãrile exacte în care tânãrul a murit, dar ipoteza sinuciderii este cea mai plauzibilã. Concluziile finale vor fi luate dupã efectuarea necropsiei. Cadavrul tânãrului a fost depus la morga Spitalului Municipal Lupeni. Luiza ANDRONACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercurti, 20 iunie 2012
Recomandãri pentru perioadele cu temperaturi extreme
Pentru prevenirea incidentelor în aceastã perioadã cu temperaturi extreme, Ministerul Sãnãtãþii recomandã populaþiei sã asculte sfaturile medicilor ºi sã evite, pe cât posibil, expunerea prelungitã la soare între orele 11 ºi 18. De asemenea, în perioadele de caniculã este recomandat consumul zinic de lichide (între 1,5 – 2 litri de lichide), fãrã a aºtepta sã aparã senzaþia de sete. Trebuie sã consumãm un pahar de apã (sau echivalentul acestuia) la fiecare 15 – 20 de minute. Sfatul medicului este sã consumãm în fiecare zi cât mai multe fructe ºi legume proaspete (pepene galben, roºu, prune, castraveþi, roºii) deoarece acestea conþin o mare cantitate de apã. Este bine de ºtiut cã o dozã de iaurt produce aceeaºi hidratare ca ºi un pahar de apã.
Nu trebuie consumat alcool (inclusiv bere sau vin) deoarece acesta favorizeazã deshidratarea ºi diminueazã capacitatea de luptã a organismului împotriva cãldurii. Este obligatorie evitarea bãuturilor cu conþinut ridicat de cofeinã (cafea, ceai, cola) sau de zahãr (sucuri rãcoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice. Pe parcursul zilei este bine sã facem duºuri cãlduþe, fãrã a ne ºterge de apã, iar dacã avem aer condiþionat, aparatul trebuie reglat astfel încât temperatura sã fie cu 5 grade mai micã decât temperatura ambientalã. Dacã este absolut necesar sã ne expunem la soare între orele amiezii trebuie sã folosim o þinutã adecvatã: pãlãrii de soare, haine lejere ºi ample, din fibre naturale, de culori deschise
Sunt de evitat activitãþile în exterior care necesitã un consum mare de energie (sport, grãdinãrit, etc) ºi trebuie avutã grija persoanelor vârstnice, a copiilor, persoanelor cu dizabilitãþi oferindu-le, în mod regulat lichide, chiar dacã nu le solicitã. Pentru copiii aflaþi în tabere: · se vor asigura condiþii corespunzãtoare de cazare, · alimentele trebuie sã respecte riguros normele de igiena ºi sã fie proaspete. · se va avea grijã de hidratarea corespunzãtoare a copiilor · copiii vor fi supravegheaþi, iar locul de joacã va fi amplasat la umbrã, în afara orelor de canicula având capul protejat de pãlãriuþe. · scãldatul, acolo unde e cazul, va fi fãcut sub absolutã supraveghere a însoþitorului. Recomandãri pentru persoanele vârstnice ºi cu afecþiuni cronice: · creearea unui ambient care sã nu
suprasolicite capacitatea de adaptare a organismului · hidratare corespunzãtoare cu apã platã sau apã cu proprietãþi organoleptice corespunzãtoare, ceai slab îndulcit, sucuri naturale de fructe fãcute în casã fãrã adaus de conservanþi · alimentaþia va fi predominat din legume ºi fructe proaspete · se vor consuma numai alimente proaspete din magazinele care dispun de instalaþii frigorifice funcþionale de pãstrare a alimentelor. Se va evita consumul alimentelor uºor perisabile · este interzis consumul de alcool ºi cafea în timpul caniculei · se va evita circulaþia în perioadele de vârf ale caniculei,
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
20 iunie 2012
Þi se pare cã pãrinþii cer cam multe de la tine, dar nici nu este cazul sã îþi exprimi nemulþumirile. O cãlãtorie pe care o vei face astãzi îþi va permite sã îmbini plãcutul cu utilul. O cunoºtinþã îþi va da niºte informaþii ce se vor dovedi deosebit de interesante. Nu te grãbii sã le foloseºti, mai ales cã ai ºi aºa destul de multe.
Esti uºor nemulþumit, fãrã a avea un motiv anume. Impulsivitatea te poate face sã spui lucruri pe care le vei regreta nu peste mult timp. Cel mai bine ar fi sã discuþi cu persoana iubitã tot ce simþiþi ºi aceasta te va ajuta sã depãºeºti momentul. Proiectele pe care þi le-ai fãcut pentru timpul liber vor suferi unele schimbãri.
Este foarte posibil sã aparã unele probleme legate de acte. În cazul în care ai de semnat documente oficiale, cel mai înþelept lucru ar fi sã amâni aceastã chestiune pentru o altã zi. Vei avea o nemulþumire legatã de cineva din anturajul apropiat, dar ar fi de dorit sã laºi lucrurile sã se rezolve de la sine.
Dacã vei reuºi sã îþi manifeºti cu prudenþã ºi sã îþi cenzurezi pornirile impulsive, ai putea realiza ceva mai deosebit. Dorinþa de manifestare este foarte mare ºi graba în care vrei sã finalizezi totul te-ar putea determina sã faci gafe. De la drum vei primi o veste care te va cam neliniºti.
Drumurile îþi vor consuma o mare parte a zilei, dar vei avea mãcar satisfacþia de a fi putut rezolva o problemã importantã. Energia de care dispui îþi permite sã faci chiar mai multe decât þi-ai propus. Un prieten are o problemã de sãnãtate, iar sprijinul tãu ar fi binevenit. Partenerul de viaþã îþi va anunþa o micã realizare.
Relaþiile cu cei din jur evolueazã cel puþin mulþumitor. Ai putea sã îþi faci un nou prieten sau sã îþi consolidezi vechile prietenii. Cunoºtinþele pe care le ai sunt cam împrãºtiate, de aceea, din punct de vedere intelectual nu dai randamentul scontat. Poþi miza pe sprijinul unei cunoºtinþe mai vechi ºi experimentate.
Conjunctura generalã te favorizeazã în mod special, aºa cã te poþi implica în tot felul de activitãþi. Din punct de vedere mental, randamentul tãu este la limita superioarã. Un examen sau un test ar putea fi depãºit cu brio. Chiar ºi deciziile pe care le vei lua în problemele mai delicate, se vor dovedi inspirate.
Eºti puþin îngrijorat din cauza situaþiei tale financiare. Vei face faþã situaþiei, cãci norocul te va susþine în aceastã zi. Sãnãtatea îþi creeazã unele probleme, cãci este posibil sã te confrunþi cu dureri de cap sau stãri febrile; o vizitã la medic te poate lãmuri cã nu este nimic grav, deci nu ai de ce sã fii îngrijorat.
Partenerul de suflet îþi va accepta toate propunerile, aºa cã nu este cazul sã ai nici un fel de emoþii. Relaþia cu acesta se va ameliora, aºa cã ºi tu vei fi ceva mai relaxat. Este posibil sã fii obligat sã rãmâi ceva mai mult timp peste program la serviciu, dar cum rezultatele te vor satisface, efortul nu te va obosi.
Energia ta este maximã, iar ideile par sã îþi scape de sub control. Colaborarea cu cei din jur te avantajeazã din toate punctele de vedere. Un prieten îþi va face o propunere ce pare interesantã, dar ai nevoie de timp sã o studiezi. Dacã ai de gând sã te implici într-o nouã activitate, înarmeazã-te cu rãbdare.
În aceastã perioadã nu este cazul sã ceri sprijinul celor din jur. Fiecare are problemele lui, iar tu dispui ºi de forþa necesarã sã duci totul la bun sfârºit. Orice vei întreprinde va necesita un efort mare ºi timp îndelungat. Dacã ai de gând sã faci o cheltuialã de dimensiuni mai mari, ar fi bine sã te sfãtuieºti cu cineva apropiat.
Relaþiile cu persoanele mai tinere îþi sunt avantajoase, cu condiþia sã nu încerci sã îþi impui punctele de vedere. Nu încerca nici un fel de schimbare în cãmin, cãci nu vei reuºi nimic ce te-ar putea satisface. Un schimb de replici cu o rudã apropiatã, te va prost dispune, dar numai pentru câteva ore.
sau dacã este absolut necesar se va folosi îmbrãcãminte uºoarã din materiale vegetale precum ºi pãlãriuþa de protecþie pe cap · persoanele care suferã de anumite afecþiuni îºi vor continua tratamentul conform indicaþiilor medicului. Este foarte util ca în aceste perioade, persoanele cu afecþiuni cronice, cardio-vasculare, hepatice, renale, pulmonare, de circulaþie, mentale sau cu hipertensiune sã consulte medicul curant în vederea adaptãrii schemei terapeutice la condiþiile existente · menþinerea cu rigurozitate a igienei personale, efectuarea a câte 3 – 4 duºuri pe zi.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 20 iunie 2012
Echipa preºedintelui Mircea Moloþ provoacã nemulþumiri în USL Valea Jiului chipa preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ, propusã în funcþii la societãþile din Valea Jiului se pare cã i-au nemulþumit, deopotrivã ºi pe PSD-iºtii ºi pe PNL-iºtii dintre Jiuri, care pretind cã mãcar comunicarea sã existe ºi dupã alegeri.
E
Propuneri, cereri ºi oferte în pepinierele politice ale USL, în special PSD ºi PNL, în Valea Jiului. S-au cerut de la centru ºi de filialele judeþene, organizaþiilor de partid locale, CV-uri ale unor oameni specialiºti pe diverse domenii de activitate, alte CV-uri s-au oferit, pentru a fi duse la Bucureºti pentru verificare ºi selectare. Acest lucru se face, spun liderii partidelor, pentru a avea pregãtiþi oameni pe toate eºaloanele superioare fãcând parte din politica de resurse umane din toate partidele.
nu îndrãzneºte N imeni sã-i spunã lui Moloþ
Ca urmare, liberalii de la Petroºani ºiau pregãtit oameni pe ceea ce înseamnã economia energeticã, ºi conexe, din Valea Jiului, doar cã pentru acest sector
doresc sã-ºi promoveze oameni ºi social democraþii. Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean, are echipa sa de specialiºti, care însã se pare cã nu sunt agreaþi de liberalii din Valea Jiului, lucru ce a creat disconfort în organizaþiile PSD ºi PNL pentru cã liberalii nu au ºtiut cum sã justifice hotãrârile lui Moloþ. Este cazul, de exemplu, a liberalului Nicolae Petroi, de la Vulcan, care este favoritul la funcþia de director al Termoelectrica Paroºeni, acolo unde a mai fost de altfel. Ideea cu liberalul vulcãnean nu este pe placul celor din teritoriu, dar nu îndrãzneºte nimeni sã-i spunã lui Moloþ cã ar fi extrem de nefericitã aceastã alegere. Chiar unii lideri liberali îi îndemnã pe confaþii de alianþã sã atragã atenþia preºedintelui CJH asupra lui Petroi. Potrivit unor surse politice din interiorul alianþei reþinerile de a se împotrivi ar fi generate de faptul cã Nicolae Petroi, din nu se ºtie care cauze, este apropiat de Mircea Moloþ, ºi mergând mai departe, cã ”ministrul economiei este cumnat cu Dan Radu Ruºanu”, chestor al Senatului ºi vicepreºedinte PNL la nivel naþional, s-a încercat sã ni se explice... Nu am înþeles legãtura invocatã chiar de liberali, din moment
ce USL clameazã profesionalismul în selectarea resurselor umane. Acelaºi lucru este reproºat lui Mircea Ioan Moloþ în cazul lui Costel Avram la Apa Serv, în condiþiile în care, aceleaºi surse pretind cã Avram ar fi susþinut în campania electoralã, pe faþã, pe Tiberiu Iacob Ridzi ºi Mircia Muntean de la USP. (nr: Avram a declarat public în cadrul unei conferinþe de presã susþinerea pentru Tiberiu Iacob Ridzi ºi pentru Ioan Mircea Moloþ, nu pentru Mircia Muntean).
I NSEMEX, þintã dublã
La fel, existã supãrãri ºi în cazul oamenilor pregãtiþi pentru INSEMEX Petroºani. Liberalii îºi doresc instituþia, dar PSD-iºtii nu concep acest lucru având acolo chiar un om al lor, pe dr. ing. Artur Gãman, ºeful Departamentului de Securitate Industrialã, ºef al Laboratorului RiscuriSalvare ºi preºedinte al Consiliului de Administraþie – Asociaþia Salvatorilor Minieri ºi de Suprafaþã din România. PNL l-a dorit pe Petre Drãgoescu, dar acesta trebuia sã îndeplineascã niºte condiþii stricte pentru conducerea unui asemenea Institut unicat în România, drept pentru care a fost numit director Securitate a Muncii din cadrul CNH.
Noul consiliu judeþean se întruneºte marþi este o sãptãmânã vom avea un nou P consiliu judeþean ºi, dupã momentul solemn al depunerii jurãmântului de cãtre noii aleºi vom afla ºi numele noilor vicepreºedinþi. USL nu are nici un impediment în a-i numi pe cei doi vicepreºedinþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara. Marþi, vom afla numele acestora, odatã cu reunirea noului Consiliu Judeþean Hunedoara, Preºedintele reales al CJ
Hunedoara, Mircea Moloþ, a declarat cã, dupã momentul solemn al depunerii jurãmântului, vor începe ºi lucrãrile în proaspãt alesul for legislativ de la nivel judeþean. USL a reuºit sã obþinã nu mai puþin de 17 mandate de consilier judeþean, dupã alegerile din data de 10 iunie, ceea ce îia sigurã majoritatea. USP are 11 mandate de consilier, în timp ce PP-DD, nou apãrut pe scena politicã, are 4 consilieri judeþeni. Potrivit listelor prezentate la alegeri, care în mod cert vor suferi unele modificãri în sensul retragerii unor candidaþi, în favoarea urmãtorilor de pe
listã, componenþa CJ Hunedoara ar fi urmãtoarea: USL - Mircea Moloþ, preºedinte, iar consilierii vor fi Ioan Rus, Tiberiu Balint, Vasile Bârea, Sorin Vasilescu, Marin Coltescu, Valeriu Babãu, Danil Lazãr, Liliana Þolaº, Natalia Intotero, Ioan Prip, Vetuþa Stãnescu, Ioan ªtaier, Marcel Socol, Radu Turdean, Adrian Zvîncã, Ion Hirghiduº. Probabil de pe aceastã listã vor dispãrea Sorin Vasilescu – care va fi învestit în funcþia de prefect, respectiv Natalia Intotero care a fost deja numitã secretar de stat. Din partea USP au acces în Consiliul Judeþean Mircia Muntean – care ar putea, însã, sã aleagã Consiliul Local Deva, Dorin Gligor, Iosif Blaga, Tiberiu Iacob Ridzi (va fi înlocuit pentru cã a fost ales primar al Petroºaniului), Mihail Rudeanu, Cosmin Costa, Adrian David, Viorel Arion (primar al Hunedoarei, deci intrã urmãtorul de pe listã), Ovidiu Botici, Florian Toma ºi Ioan Petrui. Consilierii judeþeni aleºi pe listele PP-DD sunt Haralambie Vochiþoiu, Marian Muntean, Robert Muzsic ºi Dorina Pleºcan. Carmen COSMAN
NH, doar onorifici diluaþi politic
C
Cât priveºte Consiliul de Administraþie al CNH, aceiaºi politicieni
din localitãþile Vãii Jiului reclamã o cumulare a unor oameni care nu se vor putea armoniza pentru bunul mers al Companiei, pentru cã modul de gândire al acestora este total diferit chiar contradictoriu, lucru ce va afecta hotãrârile ce privesc activitatea mineritului. Este vorba de doi vechi directori generali ai Companiei – Alexandru Blaj ºi Ilie Bãlãnesc, cãrora nu li se mai ºtie culoarea politicã, dacã o mai au. Blaj a fost un foarte propiat al lui Ion Iliescu, apoi a pãrut a fi cu toþi ºi cu nici unul, iar Ilie Bãlãnescu a fost PD, acum este PNL. Fostul rector al Universitãþii Petroºani, Emil Pop, se ºtie cã este PSD fiind ºi naºul familiei lui Ioan Rus, PSD Petroºani. În rest, s-au înaintat CV-uri, de la PNL Petroºani, pentru oameni specializaþi în domeniul energetic – zic dumnealor – respectiv pentru funcþii la CNH, la INSEMEX ºi la viitorul Complex Energetic Hunedoara. ”Da, este vorba de politica de resurse umane ºi avem oameni de valoare, iar funcþiile din consiliile de administraþie sunt unele onorifice, nu e vorba de aºa-zisul ciolan, cum spun unii, pentru cã indemnizaþiile se ridicã pe la 5 milioane lei vechi”- a declarat preºedintele PNL Petroºani, Alin Simota. Ileana FIRÞULESCU
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 20 iunie 2012
Localnicii din Dealul Babii îºi pun speranþele în preºedintele Mircea Ioan Moloþ ãtenii din cãtunul Dealul Babii îºi pun mari speranþe în preºedintele CJ Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ, în privinþa drumului judeþean MeriºorDealul Babii-Vulcan.
S
Oamenii spun cã la alegeri l-au susþinut “cu mic cu mare” pe preºedintele Mircea Moloþ pentru ca acesta sã finalizeze proiectul de modernizare a drumului DJ 666. “Noi, toþi din sat, l-am votat pe domnul Moloþ ca sã ne ajute cu acest drum. Acum cã a ieºit preºedinte sperãm sã nu ne uite ºi sã facã drumul, cã ºtim cã este un om de cuvânt ºi ce zice aia ºi face”, spune un sãtean din Dealul Babii. „Domnul preºedinte Moloþ ne-a promis cã ne va face ºi nouã drumul sã arate bine. Sperãm sã nu ne mai prindã o iarnã cu drumul asta pe care îl avem acum”, spune un alt localnic.
De mai bine de 10 ani s-a adus în discuþie modernizarea DJ 666 ( Meriºor Vulcan), aspect stipulat ºi în “Strategia de dezvoltare socio–economicã a Bazinului carbonifer al Vãii Jiului” aprobatã prin H.G. nr. 646/2002. În anul 2003 a fost elaborat ºi Planul de Amenajare al Teritoriului Zonal Valea Jiului în care era prevãzutã modernizarea acestuia. Anul trecut CJ Hunedoara a scos proiectul de reabilitare ºi modernizare a DJ 666 (km 1+010-km 5+010) la licitaþie, iar licitaþia a fost adjudecatã de SC Viva Construct SRL, cu sediul în Deva, la valoarea de 3.048.702 lei fãrã TVA, cu mult sub costul estimat iniþial de 6.906.922 lei fãrã TVA. Istoria existenþei drumului Dealul Babii-Meriºor se pierde în antichitate. Acest drum a fost unul de importanþã majorã între Transilvania ºi Oltenia, alãturi de cel de pe Valea Oltului. În perioada medievalã
drumul era folosit intens pentru negoþ, aspect evidenþiat ºi de realizarea Turnului de vamã de la Crivadia (în continuarea acestui drum), prin prelungirea sa peste pasul Vulcan spre Oltenia. Odatã cu realizarea cãii ferate Simeria-SubcetateMeriºor-Bãniþa-Petroºani, în
1870, drumul ºi-a pierdut însã din importanþã. Odatã modernizat drumul Dealul Babii-Meriºor va reprezenta cu siguranþã o alternativã pe axa de comunicaþie Valea Jiului-Þara Haþegului, dat fiind faptul cã distanþa se va scurta cu circa 16 kilometri.
Totodatã, potrivit documentelor, aceastã rutã mai scurtã va facilita accesarea amenajãrilor turistice, în perioada de iarnã, din Straja ºi Pasul Vulcan ºi va stimula amenajarea de pensiuni agroturistice în zonele Rãchita, Ruseþi, Dealul Babii . Marius MITRACHE
Petroºaniul se aflã în plinã operaþie de lifting facial Centrul civic al Petroºaniului prinde tot mai mult contur, iar zona este total schimbatã faþã de cum a fost pânã acum câteva luni, când muncitorii s-au apucat de treabã. Întreg spaþiul a fost lãrgit ºi reconfigurat. Primarul Tiberiu IacobRidzi a efectuat o vizitã de lucru în teren, iar noi
l-am însoþit, pentru a ne explica cum va arãta totul la final. Prima oprire este în zona Hotelului Onix. “Ei bine, aici pavãm zona cu piatrã cubicã ºi cu marmurã albã”, ne spune primarul Tiberiu IacobRidzi. De altfel, în centrul civic, ºi copii vor avea un spaþiu al lor, în zona fos-
tul parc de la teatru. Mergând întra-colo, edilul ne explicã faptul cã acum se lucreazã la construirea unui mini amfiteatru pentru cei mici, iar la final, tot acolo, se vor monta tot felul de jocuri speciale. Puþin mai spre nord, bulevardul de lãrgeºte, iar zona promite sã devinã una de promenadã. Firma care executã proiectul mai are de lucru aproximativ douã luni pânã când tot centrul sã fie gata. În
faþa Banc Post se placheazã cu granit, iar din loc în loc, pânã ºi locurile unde sunt plantaþi copacii aratã altfel. În proiectul general sunt incluse multe locuri de parcare, în special în zona fântânii arteziene de la fostul giratoriu. “ În aceastã zonã, Piaþa Victoria, facem mai multe locuri de parcare cu piatrã cubicã ºi delimitate cu marmurã albã, însã lucrãm ºi la spaþii pentru plimbare, de
petrecere a timpului liber. Sunt convins sã acest loc va fi unul foarte aglomerat tot timpul”, a mai declarat primarul Petroºaniului. În cadrul aceluiaºi
proiect este inclusã ºi refacerea zonei de agrement Brãdet. Valoarea totalã a lucrãrilor este de 19 mi-lioane de lei. Luiza ANDRONACHE