Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 145
Cronica Vãii Jiului Joi, 14 iunie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Dupã 22 de ani
Lãmpaºele minerilor încã mai licãresc în Piaþa Universitãþii
Fostul primar Mircia Muntean nu a fãcut nimic pentru turism rimarul ales al Devei, Petru Mãrginean, va avea mult de lucru dacã vrea sã transforme municipiul reºedinþã de judeþ într-un punct de atracþie pentru turiºti.
P
>>> PAGINA A 3-A
Sindicatele miniere au reînceput lupta pentru reprezentativitate. Sau pentru banii minerilor! indicatele miniere din S Valea Jiului au reînceput lupta în instanþã pentru reprezentativitate. La mijloc este influenþa pe care o au pe lângã Compania Naþionalã a Huilei Petroºani ºi, nu în ultimul rând, banii din cotizaþiile minerilor.
>>> PAGINA A 5-A
Poliþia ºi Corpul de Control al CNH, pe capul liderului de la Mina Petrila inerii de la Petrila vor sã ºtie ce se întâmplã cu banii din cotizaþiile plãtite de ei. Mai mult, aceºtia au cerut explicaþii ºi în legãturã cu pontarea în subteran a liderului Ioan Temneanu, în timp ce acesta nu s-ar afla la lucru.
M
PAGINILE 8-9
>>> PAGINA A 5-A
2 Diverse Tinerii care doresc sã urmeze o carierã în Poliþie se pot îºi pot depune, de astãzi, dosarele de concurs în vederea ocupãrii unui loc în cadrul instituþiilor de învãþãmânt ale Ministerului Administraþiei ºi Internelor, precum ºi în instituþiile de învãþãmânt ale Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi Serviciului Român de Informaþii care pregãtesc specialiºti pentru nevoile Ministerului Administraþiei ºi Internelor Numãrul total de locuri aprobat pentru sesiunea de admitere 2012, pentru care structurile teritoriale ale Poliþiei Române, inclusiv IPJ HUNEDOARA, efectueazã recrutarea este de 184, repartizate astfel: - la Academia de Poliþie “A.I. Cuza” Bucureºti - Facultatea de Poliþie – specializarea „Ordine ºi siguranþã publicã”, curs de zi - 50 locuri (42 barbaþi, 5 femei, 3 locuri pentru minoritãþi (1 rrom, 1 pentru minoritatea maghiarã ºi 1 loc pentru alte minoritãþi); - la Academia de Poliþie “A.I. Cuza” Bucureºti - Facultatea de Poliþie – specializarea „Drept” – 19 locuri ( 14 bãrbaþi, 5 femei); - la ªcoala de Agenþi de Poliþie „Vasile Lascãr” – Câmpina - 50 locuri (43 bãrbaþi, 5 femei, 1 loc pentru etnicii rromi ºi 1 loc pentru alte minoritãþi). - la ªcoala de Agenþi de Poliþie „Septimiu Mureºan”– Cluj - 50 locuri (43 bãrbaþi, 5 femei, 1 loc pentru etnicii rromi ºi 1 loc pentru alte minoritãþi) - la Academia Tehnicã Militarã: Facultatea de Sisteme Electronice ºi
Cronica Vãii Jiului |Joi, 14 iunie 2012
Înscrieri pentru Academia de Poliþie
Informatice Militare Inginerie electronicã ºi telecomunicaþii – “Transmisiuni” – 4 locuri; - Calculatoare ºi tehnologia informaþiei – “Calculatoare ºi sisteme informatice pentru apãrare ºi securitate naþionalã”: 6 locuri; - Academia Naþionalã de Informaþii „Mihai Viteazul” Bucureºti specializarea: ªtiinþe militare, informaþii ºi ordine publicã – „Psihologie informaþii” – 5 locuri. Pentru a participa la concursurile de admitere în Academia de Poliþie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureºti – Facultatea de Poliþie – beneficiar Poliþie, în ªcolile de Agenþi de Poliþie „Vasile Lascãr” Câmpina ºi „Septimiu Mureºan” Cluj-Napoca ºi pe locurile Ministerului Administraþiei ºi Internelor la Academia Tehnicã Militarã ºi Institutul Medico – Militar, persoanele care intenþioneazã sã candideze trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiþii legale: a) sã aibã cetãþenia românã ºi domiciliul în România; b) sã cunoascã limba românã scris ºi vorbit; c) sã aibã capacitate deplinã de exerciþiu; d) sã fie declaraþi
“apt” din punct de vedere medical, fizic ºi psihic; verificãrile privind starea de sãnãtate medicalã, fizicã ºi psihicã sunt efectuate de structurile de specialitate ale M.A.I.; e) sã aibã vârsta de minimum 18 ani împliniþi în cursul anului în care participã la concurs; f) sã fie absolvenþi de liceu cu diplomã de bacalaureat; dovada absolvirii se face cu diploma sau cu adeverinþã din care sã rezulte faptul cã au susþinut ºi promovat examenul de bacalaureat; g) sã aibã un comportament corespunzãtor cerinþelor de conduitã admise ºi practicate în societate; h) sã nu aibã antecedente penale sau sã nu fie în curs de urmãrire penalã ori de judecatã pentru sãvârºirea de infracþiuni, cu excepþia situaþiei în care a intervenit reabilitarea; i) sã nu fi fost destituiþi dintr-o funcþie publicã în ultimii 7 ani; j) nu au desfãºurat activitãþi de poliþie politicã, astfel cum sunt definite prin lege; k) îndeplinesc condiþiile prevãzute la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind
Statutul poliþistului, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Criterii specifice pentru recrutarea candidaþilor la concursurile de admitere în Academia de Poliþie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureºti – Facultatea de Poliþie – beneficiar Poliþie, în ªcolile de Agenþi de Poliþie „Vasile Lascãr” Câmpina ºi „Septimiu Mureºan” Cluj-Napoca ºi pe locurile Ministerului Administraþiei ºi Internelor la Academia Tehnicã Militarã ºi Institutul Medico – Militar: a) sã aibã vârsta de pânã la 27 de ani, împliniþi în anul participãrii la concursul de admitere b) sã fi obþinut la purtare, în perioada studiilor liceale, media generalã de minimum 8,00; c) sã nu fi fost exmatriculaþi pentru abateri disciplinare dintr-o instituþie de învãþãmânt; d) sã aibã înãlþimea de minimum 1,70 m bãrbaþii ºi 1,65 m femeile.
P
erioada de concurs:
Admiterea în Academia de Poliþie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureºti se desfãºoarã în perioada 21.07 –
04.08.2012. Perioadele de desfãºurare, tematica ºi bibliografia pentru concursul de admitere în instituþiile de învãþãmânt ale Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi Serviciului Român de Informaþii pot fi obþinute de pe site-ul acestor instituþii. Concursul de admitere la ºcolile de agenþi de poliþie din subordinea Inspectoratului General ale Poliþiei Române se organizeazã ºi se desfãºoarã în perioada 08-18.09.2012, conform graficului stabilit de cãtre instituþiile de învãþãmânt. La înscrierea la instituþiile de învãþãmânt pentru concursul de admitere, participã candidaþii care au promovat evaluarea psihologicã/ psihotehnicã ºi au fost declaraþi „apt medical”. Cererile de înscriere se primesc la sediul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara – Serviciul resurse umane, situat în municipiul Deva, str. Mihai Eminescu nr.130, judeþul Hunedoara pânã la data de 22.06.2012 – pentru concursurile de admitere în instituþiile de învãþãmânt superior, în zilele lucrãtoare, în intervalul orar 09:00 – 14:00, iar pentru ªcolile postliceale, pânã la data de 10.08.2012, în zilele de marþi, miercuri ºi joi, în intervalul orar 09:00 – 14:00.
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiul meu 12:00 Vânãtoarea de comori 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Jocurile minþii
22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Lege ºi ordine: Brigada specialã
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Crime Inc. 12:45 Grupul Vouã (r) 13:00 Catalina Inn (r) 15:00 Rãzboinicul (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Copii contra pãrinþi
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Viaþa în Africa (s) (r) 12:00 Viaþa în Africa (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Crimele din Midsomer 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Un prieten deosebit
22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Mesaje de dincolo (s) 0:00 Vis de femeie 0:30 Un prieten deosebit (r)
Prima TV 9:30 Ispitele adolescenþei (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Jurãmântul unui pistolar 17:00 Iubiri secrete 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Curat, murdar? 21:30 Îmblânzirea scorpiei 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Mondenii
TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Ne vedem la TVR! (r) 11:45 Dincolo de celebritate 12:00 Bebe magia 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 13:25 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:30 EURO ªtiri 15:00 Fotbal: Campionatul European 2012 (r) 16:50 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 EURO Studio 21:35 Fotbal: Campionatul European 2012 23:45 EURO Studio 0:45 Mad Men - Nebunii de pe Madison Avenue (s)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Joi, 14 iunie 2012 rimarul ales al Devei, Petru Mãrginean, va avea mult de lucru dacã vrea sã transforme municipiul reºedinþã de judeþ într-un punct de atracþie pentru turiºti.
P
Asta pentru cã, în timp ce cifrele oficiale relevã faptul cã numãrul turiºtilor care viziteazã Deva a scãzut dramatic, ex-primarul Mircia Muntean a uitat ºi ce singur ºi-a propus. Obiectivele cuprinse în Planul de dezvoltare al municipiului Deva pentru perioada 2007 – 2013 sunt încã simple deziderate. Amenajarea drumurilor de acces, a parcãrilor ºi a sistemelor de marcaj în zonele turistice, crearea ºi reabilitarea obiectivelor
Fostul primar Mircia Muntean
nu a fãcut nimic pentru turism turistice, diversificarea ofertei turistice regionale ºi dezvoltarea mediului de afaceri în turism, calificarea personalului în turism, ori implementarea unui sistem de dezvoltare ºi promovare turisticã pentru municipiul Deva sunt doar câteva dintre pubctele cuprinse în Planul de dezvoltare al municipiului Deva pentru perioada 2007 – 2013, la capitolul Turism, program aflat pe site-ul municipalitãþii. Un program care a rãmas la stadiul de vorbe în vânt, din moment ce nici mãcar edilul – ºef al urbei, Mircia Muntean nu pare sã-ºi mai aducã aminte de el, dacã þinem cont de faptul cã proiectele sunt
Nu se grãbesc sã-ºi valideze mandatele de primari rimarii aleºi s-au grãbit, deja sã depunã în instanþã cererile de validare a funcþiilor, aºa cum cere procedura. Singurii care nu au fãcut pânã acum acest lucru sunt cei arondaþi al Judecãtoria Petroºani.
P
Ca sã îºi poatã prelua funcþiile, înainte de depunerea oficialã a jurãmântului, primarii trebuie validaþi de cãtre instanþele de judecatã. Câteva zeci de edili aleºi în urma scrutinului de duminicã au ºi fãcut acest demers, iar cauzele se aflã pe rolul judecãtoriilor hunedorene, în funcþie de instanþa la care localitatea este arondatã. Iar procesele au început deja încã de marþi, în funcþie de ziua în care s-a depus acþiunea în instanþã. Singurii care nu par sã se grãbeascã sunt edilii din zona Vãii Jiului. Pânã acum la Judecãtoria Petroºani nu a fost înregistratã nicio cauzã cu obiect „validare primar” ºi, probabil, edilii aleºi la scrutinul de duminicã au aºteptat sã se finalizeze numãrarea tuturor voturilor, nu numai a celor pentru primari. Dupã validarea mandatelor de primari, aceºtia vor depune jurãmântului ºi vor putea sã-ºi preia atribuþiile. Car men COSMAN
încã nerealizate. Cum tot la capitolul „deziderate” rãmâne ºi proiectul de dezvoltare a „turismului de niºã”, respectiv al turismului din zonele periurbane ale municipiului Deva. De fapt, cum putem sã vorbim despre crearea altor obiective turistice, când nici cele existente nu sunt puse în valoare aºa cum ar trebui, deºi unele sunt de maxim interes istoric ori natural, iar turismul în Deva se face mai mult pe bâjbâite, iar informaþia se transmite, ca ºi Balada Mioriþa, din gurã în gurã. Iar rezultatele se vãd cu ochiul liber. Numãrul turiºtilor a scãzut dramatic ºi asta nu doar pe fondul crizei, aºa cum se tot
invocã la nivel oficial. Iar cifrele spun totul. Conform datelor oficiale îngrijorãtor este faptul cã, de la an la an, în “Era Muntean” municipiul Deva este tot mai puþin atrãgãtor din punct de vedere turistic. Dacã în 2007 Deva gãzduia 38.059 de persoane, în 2009, cifra a scãzut la puþin peste la 23.000, iar trendul a fost tot descendent. Ce înseamnã 23.000 de turiºti pe an? Nici 500 pe sãptãmânã. Singurul care nu pare îngrijorat de aceste cifre este chiar ex-primarul Mircia Muntean, care în campania electoralã a pãrut mult mai interesant de nedeile ºi bâlciurile electorale din Valea Jiului chiar decât de Cetatea – monument care strãjuieºte urbea. Car men COSMAN
Primarul Ridzi este mulþumit de scor iberiu Iacob Ridzi, primarul reales la Petroºani s-a declarat mulþumit de votul celor din oraº, cãrora a þinut sã le mulþumeascã. Ridzi a obþinut 65,33% din totalul voturilor exprimate la Petroºani, iar din acest motiv le-a mulþumit celor care l-au votat.
T
„Este deja cunoscut cã am rãmas primar în execuþie. Componenþa
consiliului locale este de 9 consilieri USP, 8 USL ºi 2 PPDD. Vreau sã mulþumesc pe aceastã cale, încã o datã, tuturor locuitorilor municipiului Petroºani, pentru faptul cã mi-au acordat încã o datã încrederea ºi îi asigur cã tot ceea ce am fãcut pânã acum, voi face ºi pe viitor”, a precizat în cadrul unei conferinþe de presã la Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Mai mult primarul spune cã va continua toate investiþiile, chiar dacã nu are majoritate în Consiliul Local ºi chiar dacã Guvernul ar putea sã aibã altã culoare pe viitor. „Continuãm, aºa cum am promis, toate
lucrãrile începute, fie cã vorbim de domeniul schiabil, fie centrul civic, de asfaltarea drumurilor, de canalizarea care urmeazã sã fie introdusã atât în Colonie, cât ºi în zonele care nu au aceastã facilitate încã, dar nu voi uita nici de proiectele noi. Nu o sã vã ascund faptul cã,în perioada 2014 – 2020, pe noul buget al Uniunii Europene, cu siguranþã, ne vom dori sã atragem fonduri europene, cel puþin la valoarea pe care am fãcut-o ºi pânã acum”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi. Tiberiu Iacob Ridzi a obþinut la scrutinul de duminicã cel mai bun scor din cariera sa ºi asta, spune el, îl obligã sã þinã cont de ceea ce vor oamenii care l-au votat. Diana MITRACHE
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 14 iunie 2012
Metode inventive de copiat la BAC levii sunt foarte inventivi în ceea ce priveºte metodele de copiat. De la fiþuici ºi xerocopii în miniaturã s-a ajuns la pixuri care au încorporate camere video ºi cãºti fãrã fir absolut nedetectabile.
E
Absolvenþii claselor terminale au intrat deja în febra examenelor. Cum nu toþi au un bagaj de cunoºtinþe dezvoltat apeleazã la diferite metode nu tocmai ortodoxe pentru a rezolva subiectele de minim nota cinci. Astfel, pe internet existã tot felul de site-uri care comercializeazã
diferite obiecte care îi ajutã pe elevi la copiat. Potrivit unui astfel de comerciant se poate cumpãra orice. “Avem pixuri, ochelari, orice metode noi cu ajutorul cãrora se poate copia”, spune unul dintre comercianþii online. ªi cum metodele de copiere au evoluat, s-a inventat ºi pixul care are incoroporata o camerã video. Pentru a ne convinge, comerciantul ne spune exact cum se foloseºte acest instrument. “Distanþa la care se poate copia cu un astfel de pix este de 100 de metri. Cel din exterior îi transmite celui din salã ce trebuie sã scrie pe foaia de examen”, mai spune comerciantul. Elevii care vor fi prinºi
Finanþiºtii hunedoreni îmbogãþesc bugetul statului cu amenzi ºi respingeri de rambursãri de TVA nspectorii fiscali din Iatragã, Hunedoara au reuºit sã de la începutul anului, numai de la firmele care activeazã în judeþ, la bugetul de stat 1.192 mii lei, din amenzi, diferenþe de impozite ºi taxe, sau dupã ce au confiscat bunuri.
În acelaºi timp din cele 199 de solicitãri de rambursare/restituire a taxei pe copiind riscã sã fie eliminaþi sunt percheziþionaþi la valoare adãugatã în valoare de 14.693 din examen. Mai mult, profe- intrarea în sãlile de examen. mii lei, finanþiºtii au admis la ramburLor li se sugereazã sã îºi lase sorii supraveghetori vor fi cu sare/restituire suma de 11.104 mii lei ºi telefoanele mobile ºi alte ochii pe ei în timpul au respins suma de 3.589 mii lei. obiecte care pot fi consideevaluãrilor. Responsabilii de la Fisc spun cã anul Chiar ºi în condiþiile acesratã sursa de inspiraþie în acesta comparativ cu anul trecut, tea stricte de supraveghere locuri special amenajate. existã o micã breºã. Elevii nu Raul IRINOVICI valoarea sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat în perioada ianuarie – mai 2012 a înregistrat un „Chiar mã întrebam de ce nu merge indice de evoluþie de 50 %. Asta înseamfântâna. E pãcat, ne dorim sã nã cã dacã anul trecut, sumele atrase la funcþioneze, pe cãldura asta”, spune o Pãrerile oamenilor femeie. „Ar fi bine, dacã ar funcþiona, buget ajungeau la 81.499 mii lei, anul care vin în parc cã ne mai rãcorim ºi noi. Pãcat cã încã acesta au ajuns la 163.520 mii lei. sunt împãrþite, nu sunt gata reparaþiile. Vin aici în “La nivelul judeþului, rezultatele înreînsã, majorifiecare zi cu nepoþeii ºi le-ar place ºi gistrate urmare verificãrilor efectuate la tatea susþine lor”, a mai adãugat un domn. persoane juridice se concretizeazã în cã peisajul e În replicã, primarul din Petroºani atragerea la bugetul de stat a unor venistricat de fânspune cã instalaþia va fi reparatã ºi cã turi suplimentare în sumã totalã de tâna artezianã fântâna va redeveni funcþionalã. „În 81.499 mii lei”, declarã Vasile Rusan, plinã de maxim o sãptãmânã, o sãptãmânã ºi director executiv DGFP Hunedoara. deºeuri ºi jumãtate va fi gata. Acum se fac Pe de altã parte la contribuabili pernefuncþionalã. reparaþii, urmeazã o reabilitare a soane fizice inspectorii fiscali au efectuat Asta în condiþiile întregii structuri ºi apoi va funcþiona”, a un numãr de 189 acþiuni de control, în care a funcþionat replicat primarul Tiberiu Iacob Ridzi. rezultatele acestor acþiuni fiind contot anul trecut,pânã An de an instalaþia este mereu cretizate în stabilirea unor venituri suplitârziu spre iarnã ºi reparatã ºi îmbunãtãþitã ºi, dupã fiecare mentare în sumã totalã de 1.192 mii lei acum, când e nevoie iarnã sunt necesare noi lucrãri, pentru reprezentând diferenþe de impozite ºi de rãcoare, nu a ca fântâna sã fie funcþionalã. taxe, accesorii ºi amenzi. pornit. Diana MITRACHE Marius MITRACHE
Fântâna, încã nefuncþionalã ântâna din Parcul central Carol Schreter de la Petroºani este încã nefuncþionalã. Asta chiar dacã oamenii care vin în parc sã se relaxeze ºi-ar dori ca ea sã îi rãcoreascã.
F
Haralambie Vochiþoiu (PP-DD): Le mulþumesc hunedorenilor pentru voturi, lupta nu se încheie aici andidatul PP-DD la preºedinþia Consiliului Judeþean Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu, a obþinut 27.555 de voturi la alegerile de duminicã, fiindul unul dintre cele mai bune rezultate ale Partidului Poporului – Dan Diaconescu la nivel naþional.
C
Liderul PP-DD a þinut sã mulþumeascã hunedorenilor care l-au votat, asigurându-i totodatã cã va continua sã lupte pentru apãrarea intereselor poporului. „Mulþumesc hunedorenilor pentru voturile lor, îndeosebi celor din Valea Jiului care mi-au acordat încrederea lor. Sunt aproape 30.000 de oameni care au crezut în schimbare, oameni de bunã credinþã care au înþeles cã politica trebuie orientatã cãtre cei mulþi, nu cãtre clientela de partid. Îi asigur pe aceºti oameni de tot respectul meu, la mine vor avea mereu uºa deschisã. Lupta noastrã nu se opreºte aici ºi ne vom bate în continuare pentru drepturile hunedorenilor. Nu-i
vom dezamãgi, iar toþi consilierii noºtri judeþeni ºi locali vor face tot ce depinde de ei pentru ca deciziile administraþiilor locale sã schimbe în bine viaþa oamenilor din judeþul nostru ”, a declarat Vochiþoiu. Referindu-se la scorul obþinut de cãtre PP-DD în judeþul Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu a subliniat: „Mulþi dãdeau partidul nostru victimã sigurã la aceste alegeri. Am demonstrat cã nu e aºa. În realitate, dacã analizãm la rece, este
un câºtig pentru un partid care în judeþul nostru a fost pus pe picioare cu numai câteva sãptãmâni înainte de alegeri. În judeþul Hunedoara, PP-DD a obþinut un rezultat peste media pe þarã la preºedinþia Consiliului Judeþean. Scorul nostru ar fi fost cu totul altul dacã am fi avut ºi timpul necesar pentru a ne organiza mai bine. A fost un efort uriaº într-o perioadã scurtã de timp. Cert este cã avem o fundaþie de unde putem construi mai departe acest partid.” Haralambie Vochiþoiu a lãsat sã se înþeleagã cã Partidului Poporului – Dan Diaconescu va avea un cuvânt greu de spus ºi în urmãtoarele alegeri. „Vã asigur cã, deºi nu am câºtigat noi, vom milita ºi vom lupta ca promisiunile din campanie ale candidaþilor PP-DD sã fie respectate ºi aplicate de cãtre celelalte partide. Vom analiza rezultatele acestor alegeri. Vom vedea unde puteam face mai mult, unde s-a greºit, unde nu am fost pregãtiþi, iar la alegerile din toamnã vom fi o forþã politicã de temut pentru adversarii politici”, a încheiat Vochiþoiu.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Joi, 14 iunie 2012
Sindicatele miniere au reînceput lupta pentru reprezentativitate. Sau pentru banii minerilor! indicatele S miniere din Valea Jiului au reînceput lupta în instanþã pentru reprezentativitate. La mijloc este influenþa pe care o au pe lângã Compania Naþionalã a Huilei Petroºani ºi, nu în ultimul rând, banii din cotizaþiile minerilor. Cine câºtigã reprezentativitatea la nivelul Companiei Naþionale a Huilei Petroºani acapareazã ºi cotizaþiile plãtite de minerii din Valea Jiului. Asta pe lângã influenþa pe care o dobândeºte formaþiunea sindicalã la nivelul CNH, ceea ce a adus ani de zile ºi fonduri frumoase ãn buzunarele liderilor de sindicat. Aºa s-a întâmplat pe vremea în care Liga Sindicatelor Minere Valea Jiului reprezenta interesele minerilor în negocierile cu oficialii, dar ºi când acest lucru a fost transferat, prin sentinþã judecã-
toreascã, cãtre Sindicatul Muntele, desprins cu scandal din Ligã. În urmã cu o lunã, LSMVJ a reuºit sã lase fãrã reprezentativitate Sindicatul Muntele, dupã ce a contestat, la Tribunalul Hunedoara, sentinþa pronunþatã de Judectãroria Petroºani. Magistraþii Tribunalului Hunedoara au admis recursul formulat de Uniunea Naþionalã a Muncii Valea Jiului, Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului ºi Radu Voina – preºedintele Sindicatului
de Pazã „Vulturul”, afiliat la LSMVJ, care contestau decizia Judecãtoriei Petroºani privind acordarea de reperezentativitate pentru Sindicatul „Muntele”, condus de Petre Nica. Iar cei de la Muntele au introdus, imediat o nouã acþiune la Judecãtoria Petroºani, îndreptatã împotriva Companiei Naþionale a Huilei Petroºani. La termenul de miercuri, magistraþii au admis cererile de intervenþie formulate de 4 persoane, direct interesate în aceastã cauzã, ºi a
pronunþat un nou termen de judecatã, pentru data de 4 iulie.
upta se dã pentru banii minerilor
L
Aºa cum spuneam, lupta pentru reprezentativitate este extrem de mare din cauza influenþei ºi a banilor, aºa cã fiecare a decis sã se alieze cu importante organisme sindicale, care sã le dea greutate. Aproape defuncta LSMVJ a fugit în braþele Confederaþiei Meridian,
P
pe capul liderului de la Mina Petrila
M
Liderul minerilor de la Petrila, Ioan Temneanu, este cercetat de poliþiºtii din localitate, precum ºi de reprezentanþii Corpului de Control aflat
la dispoziþia directorului general al Companiei Naþionale a Huilei Petroºani. Asta dupã ce împotriva lui Temneanu a fost depusã câte o sesizare care face referire la banii din cotizaþiile plãtite lunã de lunã de angajaþii Exploatãrii Miniere Petrila. În plus, potrivit celor reclamate, o paret a angajaþilor susþine cã liderul de sindicat ar fi fost pontat ca fiind la serviciu, în timp ce acesta s-ar fi aflat cu totul în altã parte decât în incinta unitãþii
A început plata celor care s-au ocupat de alegeri reºedinþii, locþiitorii ºi membrii secþiilor de vot au început sã încaseze sumele de bani oferite pentru participarea la alegeri. Banii au fost repartizaþi de la bugetele locale.
Poliþia ºi Corpul de Control al CNH,
inerii de la Petrila vor sã ºtie ce se întâmplã cu banii din cotizaþiile plãtite de ei. Mai mult, aceºtia au cerut explicaþii ºi în legãturã cu pontarea în subteran a liderului Ioan Temneanu, în timp ce acesta nu s-ar afla la lucru.
care are reprezentativitate la nivel naþional, acordatã, însã, de un alt tribunal decât cel din Bucureºti, aºa cum ar fi fost normal. În schimb, cei de la „Muntele” au formulat cerere cãtre uniunea sindicalã a gorjeanului Marin Condescu, la care unii dintre ei au mai
fost, dar au fost daþi afarã pe motiv cã nu ºi-au plãtit cotizaþiile aferente. Sumele aflate în joc nu sunt deloc mici, iar cine câºtigã îºi atrage ºi minerii de partea sa. De exemplu, la ora actualã, Sindicatului Muntele adunã, lunã de lunã, 5.560 de cotizaþii din Valea Jiului. În cifre, pentru o singurã unitate minierã ar fiu vorba despre peste 10.000 de lei lunar, iar de la Lupeni spun persoane bine informate vorbim despre cotizaþii de peste 20.000 de lei lunar. Pe ce se duc banii? Doar liderii minerilor ar putea rãspunde, cu exactitate, la aceastã întrebare, într-un acces de sinceritate. Ceea ce pânã acum nu s-a întâmplat! Car men COSMAN
extractive. Membrii Corpului de Control al CNH s-au aflat ieri la Mina Petrila, unde au demarat verificãrile în acest caz. De asemenea, poliþiºtii din Petrila vor declanºa o anchetã pentru a stabili dacã cele semnalate se confirmã. Oamenii legii au primit sesizarea de ceva vreme dar spun cã nu au fãcut nimic pânã acum pentru cã …au aºteptat finalizarea campaniei electorale, ca sã nu se interpreteze cumva cercetarea lor. „Într-adevãr, existã o
sesizare anonimã, cãreia urmeazã sã-i dãm curs. Am lãsat sã se finalizeze alegerile, ca sã nu se interpreteze. În funcþie de ce vom constata, vom face propunerile legale”, a declarat Ovidiu Zaharie, comandantul Poliþiei Oraºului Petrila. Nu este prima datã când ortacii din Valea Jiului reclamã faptul cã liderii lor încaseazã salarii enorme, nemeritate, dupã ce se ponteazã ca fiind în subteran când ei nici mãcar nu dau pe la unitãþile miniere. Car men COSMAN
„De astãzi (NR miercuri, 13 iunie) am început plata celor care au asigurat buna desfãºurare a operaþiunii de votare. În timp ce preºedintele ºi locþiitorul acestuia primesc câte 85 de lei /zi (pe timp de 5 zile) plus 10 lei (pentru hrana din ziua votãrii), ceilalþi 9 membri ai secþiei de votare sunt recompensaþi cu câte 85 de lei /zi (pe termen de 3 zile) la care se adaugã ºi cei 10 lei pentru mâncarea din ziua de 10 iunie”, a precizat Adrian Negoe, secretar Primãria Petroºani. Numai în municipiul Petroºani, la alegerile din data de 10 iunie, au asigurat buna desfãºurare a votãrii 286 de persoane. Acestea au fãcut parte din cele 26 de secþii de vot care au funcþionat pe raza localitãþii. Mir cea NISTOR
Cronica Vãii Jiului |Joi, 14 iunie 2012 eºi, în presã, valul de isterie creat de cãpuºe a mai trecut, totuºi, la spitalele din Vale, zilnic, ajung cel puþin câteva persoane care au avut parte de înþepãturi din partea acestor acarieni paraziþi care se hrãnesc cu sânge.
6 Actualitate
D
Actualitate 7
Cãpuºele încã îºi mai aratã “colþii”. Nu ºi ºerpii…
Urgenþele medicale, tot mai numeroase ile aglomerate pentru medicii de la urgenþe. Numai la Petroºani, în ultimele 24 de ore, pragul secþiei de urgenþe a spitalului a fost trecut de 162 de persoane.
Z
Problemele cu care s-au prezentat acestea la medici au fost extreme de diverse, pornind de la intoxicaþii alimentare ºi terminând cu accidente de circulaþie. “În general, în fiecare zi, intervenim
în rezolvarea a numeroase cazuri. Totuºi, în ultimele zile, ne-am confruntat cu mult mai multe cazuri decât de obicei. Am avut de rezolvat fracturi, accidente de muncã, intoxicaþii, accidente rutiere, crize renale, probleme cardiace dar ºi multe alte genuri de urgenþe medicale”, a spus Liliana Dumitru, medic medicinã generalã Spitalul de Urgenþe Petroºani. Cel mai grav caz, înregistrat în cursul dimineþii zilei de marþi, 12 iunie, a fost un accident de circulaþie rutierã. Un bãr-
bat a ajuns la spital în stare gravã dupã ce s-a ciocnit de un cap de pod. “Bãrbatul, care era singur în maºinã, a suferit o serie de politraumatisme. Cel mai grav este cel de la cap, este vorba despre un traumatism cranio – cerebral acut deschis dar, mai are ºi un traumatism toraco – abdominal. A fost internat la secþia de neuro chirurgie, în prezent fiind supus investigaþiilor medicale”, a mai declarat Liliana Dumitru. Þinând cont de temperaturile exterioare, aflate în
Asistenþa de Urgenþã, preluatã de minister, la bugetul de stat prezent, de la bugetul de stat sunt acoperite doar de Primire Urgenþe ºi nu întreaga asistenþã Î ncheltuielile
medicalã de urgenþã. Ministerul va prelua în totalitate urgenþa, dar trebuie sã defineascã ºi pachetul de bazã al serviciilor pentru cetãþeni fãrã a creºte contribuþia la asigurãrile de sãnãtate. Deocamdatã. Dupã scandalul legii sãnãtãþii ºi momentul retragerii ei pentru a fi fãcutã în aºa fel încât sã rãspundã cerinþelor reale din sistem, doctorii ºi specialiºtii în domeniu au fost consultaþi. Aceºtia considerã cã sistemul de sãnãtate este bun, dar nu este aplicat corect. Subfinanþarea a fost cea mai mare problemã. ”Tratezi omul cu toatã ºtiinþa ºi implicarea, dar are ºi el responsabilitãþi. Cazul alcoolicului de exemplu, când iau de la altul pentru a-l trata pe el ºi asta costã. Asta chiar nu-mi place. Noi avem un sistem bun, dar sunt de principiul: cât contribui,
atât beneficiezi. Existã pacienþi cu venituri bune, dar nu sunt asiguraþi, iar ca un sistem sã funcþioneze trebuie sã fii integrat” – declara medic Primire-Urgenþe
creºtere, medicii se aºteaptã, în zilele urmãtoare, sã facã faþã ºi unui val de insolaþii dar ºi inerentelor accidente de la ºtrandurile mai mult sau mai puþin amenajate din Valea Jiului.
În timp ce cãpuºele încã îºi mai fac simþitã prezenþa, cazuri de muºcãturi de vipere, deocamdatã, nu au fost înregistrate în Valea Jiului. Pe de altã parte, au
Mir cea NISTOR
Sãnãtatea înainte de toate gienã ºi Sãnãtate, înainte de toate” este tema unei campanii naþionale care a ajuns ºi la Petroºani. Aici, oamenii îºi pot lua gratuit tensiunea arterialã ºi pot vedea cum stau cu sãnãtatea chiar în centrul oraºului, unde a fost instalat un cort.
„I
apãrut ºi primele cazuri de intoxicaþii cu ciuperci. “În acest an am avut, deja, trei cazuri de persoane care au ajuns la urgenþã dupã ce au consumat ciuperci culese de pe dealurile din zonã. În
Pentru asta a ajuns aici un educator de sãnãtate, care le ºi recomandã oamenilor ce regim trebuie sã urmeze. „Sunt de la Asociaþia pentru Sãnãtate Educaþie ºi Familie din Bucureºti ºi vrem ca sã transmitem oamenilor un mesaj de sãnãtate. În întreaga þarã se desfãºoarã o campanie de îmbunãtãþire a stãrii de sãnãtate a populaþiei. Noi le mãsurãm oamenilor tensiunea ºi procentul de grãsime în sânge ºi le dãm recomandãri. Vrem ca, în cazul în care
ceea ce priveºte muºcãturile de cãpuºe, zilnic, avem mãcar douã cazuri de acest gen. În schimb, de cazuri de oameni muºcaþi de ºerpi nu am avut parte în acest an. În 2011 am înregistrat douã astfel de cazuri, unul la Bãniþa ºi celãlalt pe defileul Jiului. Oricum, suntem pregãtiþi sã facem faþã ºi unor astfel de situaþii, stocul de vaccin anti – viperin fiind complet”, a precizat Liliana Dumitru, medic medicinã generalã în cadrul Spitalului de Urgenþe din Petroºani. Din fericire, pânã în prezent, niciuna dintre persoanele care au avut probleme de pe urma cãpuºelor sau ciupercilor nu au avut parte de suferinþe sau urmãri prea grave. Oamenii s-au pus pe picioare la scurt timp dupã ce au ajuns la medic. Mir cea NISTOR
depistãm nereguli,sã îi avertizãm pe oameni ºi sã tragem astfel un semnal de alarmã ca sã afle care e riscul de a face un accident vascular cerebral din cauza caniculei, sau a factorilor de stres. Practic, încercãm sã prevenim unele boli”, a declarat Ionelia Meseºan, educator de sãnãtate. Cei mai mulþi oameni s-au adunat la cort din curiozitate, însã, mulþi au plecat de acolo mult mai informaþi ºi mai optimiºti. Diana MITRACHE
Zeci de oameni s-au adunat la cortul instalat la Petroºani. Au profitat de faptul cã au ieºit afarã ºi cã temperaturile sunt ridicate, dar au vrut sã-ºi investigheze ºi starea de sãnãtate. Oricine a dorit a putut sã afle gratuit care este tensiunea arterialã ºi cantitatea de grãsime în sânge. „Am vãzut multã lume aici ºi mi se pare extraordinar un astfel de gest. Altfel, pentru o astfel de analizã plãteam bani ºi trebuia sã merg la doctor. E bine cã se fac ºi lucruri bune pentru noi pensionarii”, spune un bãtrân care s-a aºezat la rând. „E bine cã avem posibilitatea sã aflãm cum stãm cu sãnãtatea pe cãldura asta. De asta m-am ºi oprit aici, sã fac verificãrile necesare, cã noi suntem bãtrâni”, a adãugat o altã femeie.
de la Spitalul Petroºani, Ioan Ienea. Existã neasiguraþi care nu se întreabã de unde bani pentru servicii de
urgenþã dacã eu nu contribui. Contribuþia la asigurãrile de sãnãtate
trebuie sã acopere un pachet de servicii, iar asistenþa medicalã de urgenþe sã aibã alt statut. Ca urmare, cheltuielile privind asistenþa medicalã de urgenþã ar putea fi finanþate din bugetul de stat, conform propunerilor la proiectul noii legi a sãnãtãþii, a anunþat Ministerul Sãnãtãþii. “Sumele colectate prin asigurãrile de sãnãtate nu acoperã în prezent pachetul de bazã de servicii medicale. În condiþiile actuale, nu avem în vedere creºterea con-
tribuþiei la asigurãrile de sãnãtate. Pentru definirea pachetului cãutãm alte soluþii, iar una dintre acestea este aceea de a prelua asistenþa medicalã de urgenþã în totalitate la bugetul de stat. Preluarea se va realiza odatã cu trasferarea unei serii de servicii medicale cãtre asigurãrile de sãnãtate, deoarece acordarea acestora nu este condiþionatã de calitatea de asigurat. În prezent, sunt acoperite de bugetul de stat doar cheltuielile unitãþilor de primiri urgenþe ºi cele cu rezi-
denþii, dar vrem sã extindem aria”, a declarat Vasile Cepoi, ministrul Sãnãtãþii. ªi în cazul celor ce ajung la Urgenþã din cauza beþiei, ceea ce-l supãra pe dr. Ioan Ienea, lucrurile s-au mai limpezit. În cazul în care beþivul a ajuns la Urgenþe, va plãti o mare parte din servicul medical de care a beneficiat, chiar dacã este asigurat, iar dacã nu va face plata necumpãtãrii sale, va fi obligat la ore de muncã în folosul comunitãþii. Ileana FIRÞULESCU
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Joi, 14 iunie 2012 eºi, în presã, valul de isterie creat de cãpuºe a mai trecut, totuºi, la spitalele din Vale, zilnic, ajung cel puþin câteva persoane care au avut parte de înþepãturi din partea acestor acarieni paraziþi care se hrãnesc cu sânge.
6 Actualitate
D
Actualitate 7
Cãpuºele încã îºi mai aratã “colþii”. Nu ºi ºerpii…
Urgenþele medicale, tot mai numeroase ile aglomerate pentru medicii de la urgenþe. Numai la Petroºani, în ultimele 24 de ore, pragul secþiei de urgenþe a spitalului a fost trecut de 162 de persoane.
Z
Problemele cu care s-au prezentat acestea la medici au fost extreme de diverse, pornind de la intoxicaþii alimentare ºi terminând cu accidente de circulaþie. “În general, în fiecare zi, intervenim
în rezolvarea a numeroase cazuri. Totuºi, în ultimele zile, ne-am confruntat cu mult mai multe cazuri decât de obicei. Am avut de rezolvat fracturi, accidente de muncã, intoxicaþii, accidente rutiere, crize renale, probleme cardiace dar ºi multe alte genuri de urgenþe medicale”, a spus Liliana Dumitru, medic medicinã generalã Spitalul de Urgenþe Petroºani. Cel mai grav caz, înregistrat în cursul dimineþii zilei de marþi, 12 iunie, a fost un accident de circulaþie rutierã. Un bãr-
bat a ajuns la spital în stare gravã dupã ce s-a ciocnit de un cap de pod. “Bãrbatul, care era singur în maºinã, a suferit o serie de politraumatisme. Cel mai grav este cel de la cap, este vorba despre un traumatism cranio – cerebral acut deschis dar, mai are ºi un traumatism toraco – abdominal. A fost internat la secþia de neuro chirurgie, în prezent fiind supus investigaþiilor medicale”, a mai declarat Liliana Dumitru. Þinând cont de temperaturile exterioare, aflate în
Asistenþa de Urgenþã, preluatã de minister, la bugetul de stat prezent, de la bugetul de stat sunt acoperite doar de Primire Urgenþe ºi nu întreaga asistenþã Î ncheltuielile
medicalã de urgenþã. Ministerul va prelua în totalitate urgenþa, dar trebuie sã defineascã ºi pachetul de bazã al serviciilor pentru cetãþeni fãrã a creºte contribuþia la asigurãrile de sãnãtate. Deocamdatã. Dupã scandalul legii sãnãtãþii ºi momentul retragerii ei pentru a fi fãcutã în aºa fel încât sã rãspundã cerinþelor reale din sistem, doctorii ºi specialiºtii în domeniu au fost consultaþi. Aceºtia considerã cã sistemul de sãnãtate este bun, dar nu este aplicat corect. Subfinanþarea a fost cea mai mare problemã. ”Tratezi omul cu toatã ºtiinþa ºi implicarea, dar are ºi el responsabilitãþi. Cazul alcoolicului de exemplu, când iau de la altul pentru a-l trata pe el ºi asta costã. Asta chiar nu-mi place. Noi avem un sistem bun, dar sunt de principiul: cât contribui,
atât beneficiezi. Existã pacienþi cu venituri bune, dar nu sunt asiguraþi, iar ca un sistem sã funcþioneze trebuie sã fii integrat” – declara medic Primire-Urgenþe
creºtere, medicii se aºteaptã, în zilele urmãtoare, sã facã faþã ºi unui val de insolaþii dar ºi inerentelor accidente de la ºtrandurile mai mult sau mai puþin amenajate din Valea Jiului.
În timp ce cãpuºele încã îºi mai fac simþitã prezenþa, cazuri de muºcãturi de vipere, deocamdatã, nu au fost înregistrate în Valea Jiului. Pe de altã parte, au
Mir cea NISTOR
Sãnãtatea înainte de toate gienã ºi Sãnãtate, înainte de toate” este tema unei campanii naþionale care a ajuns ºi la Petroºani. Aici, oamenii îºi pot lua gratuit tensiunea arterialã ºi pot vedea cum stau cu sãnãtatea chiar în centrul oraºului, unde a fost instalat un cort.
„I
apãrut ºi primele cazuri de intoxicaþii cu ciuperci. “În acest an am avut, deja, trei cazuri de persoane care au ajuns la urgenþã dupã ce au consumat ciuperci culese de pe dealurile din zonã. În
Pentru asta a ajuns aici un educator de sãnãtate, care le ºi recomandã oamenilor ce regim trebuie sã urmeze. „Sunt de la Asociaþia pentru Sãnãtate Educaþie ºi Familie din Bucureºti ºi vrem ca sã transmitem oamenilor un mesaj de sãnãtate. În întreaga þarã se desfãºoarã o campanie de îmbunãtãþire a stãrii de sãnãtate a populaþiei. Noi le mãsurãm oamenilor tensiunea ºi procentul de grãsime în sânge ºi le dãm recomandãri. Vrem ca, în cazul în care
ceea ce priveºte muºcãturile de cãpuºe, zilnic, avem mãcar douã cazuri de acest gen. În schimb, de cazuri de oameni muºcaþi de ºerpi nu am avut parte în acest an. În 2011 am înregistrat douã astfel de cazuri, unul la Bãniþa ºi celãlalt pe defileul Jiului. Oricum, suntem pregãtiþi sã facem faþã ºi unor astfel de situaþii, stocul de vaccin anti – viperin fiind complet”, a precizat Liliana Dumitru, medic medicinã generalã în cadrul Spitalului de Urgenþe din Petroºani. Din fericire, pânã în prezent, niciuna dintre persoanele care au avut probleme de pe urma cãpuºelor sau ciupercilor nu au avut parte de suferinþe sau urmãri prea grave. Oamenii s-au pus pe picioare la scurt timp dupã ce au ajuns la medic. Mir cea NISTOR
depistãm nereguli,sã îi avertizãm pe oameni ºi sã tragem astfel un semnal de alarmã ca sã afle care e riscul de a face un accident vascular cerebral din cauza caniculei, sau a factorilor de stres. Practic, încercãm sã prevenim unele boli”, a declarat Ionelia Meseºan, educator de sãnãtate. Cei mai mulþi oameni s-au adunat la cort din curiozitate, însã, mulþi au plecat de acolo mult mai informaþi ºi mai optimiºti. Diana MITRACHE
Zeci de oameni s-au adunat la cortul instalat la Petroºani. Au profitat de faptul cã au ieºit afarã ºi cã temperaturile sunt ridicate, dar au vrut sã-ºi investigheze ºi starea de sãnãtate. Oricine a dorit a putut sã afle gratuit care este tensiunea arterialã ºi cantitatea de grãsime în sânge. „Am vãzut multã lume aici ºi mi se pare extraordinar un astfel de gest. Altfel, pentru o astfel de analizã plãteam bani ºi trebuia sã merg la doctor. E bine cã se fac ºi lucruri bune pentru noi pensionarii”, spune un bãtrân care s-a aºezat la rând. „E bine cã avem posibilitatea sã aflãm cum stãm cu sãnãtatea pe cãldura asta. De asta m-am ºi oprit aici, sã fac verificãrile necesare, cã noi suntem bãtrâni”, a adãugat o altã femeie.
de la Spitalul Petroºani, Ioan Ienea. Existã neasiguraþi care nu se întreabã de unde bani pentru servicii de
urgenþã dacã eu nu contribui. Contribuþia la asigurãrile de sãnãtate
trebuie sã acopere un pachet de servicii, iar asistenþa medicalã de urgenþe sã aibã alt statut. Ca urmare, cheltuielile privind asistenþa medicalã de urgenþã ar putea fi finanþate din bugetul de stat, conform propunerilor la proiectul noii legi a sãnãtãþii, a anunþat Ministerul Sãnãtãþii. “Sumele colectate prin asigurãrile de sãnãtate nu acoperã în prezent pachetul de bazã de servicii medicale. În condiþiile actuale, nu avem în vedere creºterea con-
tribuþiei la asigurãrile de sãnãtate. Pentru definirea pachetului cãutãm alte soluþii, iar una dintre acestea este aceea de a prelua asistenþa medicalã de urgenþã în totalitate la bugetul de stat. Preluarea se va realiza odatã cu trasferarea unei serii de servicii medicale cãtre asigurãrile de sãnãtate, deoarece acordarea acestora nu este condiþionatã de calitatea de asigurat. În prezent, sunt acoperite de bugetul de stat doar cheltuielile unitãþilor de primiri urgenþe ºi cele cu rezi-
denþii, dar vrem sã extindem aria”, a declarat Vasile Cepoi, ministrul Sãnãtãþii. ªi în cazul celor ce ajung la Urgenþã din cauza beþiei, ceea ce-l supãra pe dr. Ioan Ienea, lucrurile s-au mai limpezit. În cazul în care beþivul a ajuns la Urgenþe, va plãti o mare parte din servicul medical de care a beneficiat, chiar dacã este asigurat, iar dacã nu va face plata necumpãtãrii sale, va fi obligat la ore de muncã în folosul comunitãþii. Ileana FIRÞULESCU
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 iunie 2012
8 Actualitate e împlinesc 22 de S ani de la mineriada care a avut loc în
Dupã 22 de ani
perioada 13 – 15 iunie 1990. Miron Cozma, fostul Luceafãr al huilei le transmite minerilor sã fie mândri de ceea ce au fãcut.
Lãmpaºele minerilor încã mai licãresc în Piaþa Universitãþii
În perioada 13 – 15 iunie 1990, în Bucuresti, forþele de ordine, susþinute de mineri, au intervenit împotriva protestatarilor din Piaþa Universitãþii ºi a populaþiei civile. Aceastã mineriadã a fost consideratã cea mai brutalã dintre toate acþiunile minerilor. Acum, la 22 de ani, fostul sindicalist, Miron Cozma, le transmite minerilor sã fie mândri de ceea ce au fãcut ºi de ceea ce înseamnã mineriadele în istoria Vãii Jiului. “Astãzi mã încearcã un sentiment de mândrie ºi ar trebui ºi minerii sã fie mândrii. Se va dovedi de-a lungul timpului cã ei, minerii, au avut demnitate în aceastã þarã, în 29, în 77, în 1991 ºi au avut demnitate
ºi în 1999”, ne-a declarat fostul lider al minerilor, Miron Cozma. Însã, de cealaltã parte, Cozma ar avea ºi reproºuri ºi afirmã cã poate minerii de astãzi nu-l meritã. Pe de-o parte vorbeºte cu mândrie ºi bucurie, iar pe de cealaltã cu tristeþe. “O spun eu cu toatã responsabilitatea ºi acum, discutând între mine ºi mineri minerii nu-l meritã pe Miron Cozma. Stiþi de ce?! Pentru cã l-au lãsat 11 ani în puºcãrie, pe când alþii îºi dãdeau viaþa. Miron Cozma este un erou în multe þãri din lumea asta, numai la noi nu este aºa”, mai spune Cozma. Cu o simplã referire la ceea ce au însemnat minerii ca forþã în trecut, fostul Luceafãr al
Huilei îºi aminteºte... κi aminteºte de sentimentul pe care aceºtia îl trezeau în celelalte clase de oameni, dar mai de ales sentimentul pe care ei îl trãiau fiind priviþi astfel. „Discutând ca de la miner la miner, pot sã spun cã un lider ca mine n-a mai avut mineritul ºi nici sindicalismul din România. Minerii au motive sã fie mândri, iar dacã sunt în situaþia în care sunt acuma, e numai vina lor. Pe vremea mea erau vitejii vitejilor. ªtiþi câþi miliþieni am bãtut la Costeºti?! 19.946. Pardon, 20.000 de miliþieni am bãtut doar cu 10.000 de mineri. Aºa erau minerii! Acuma ce mai sunt?! S-au lãsat cãlcaþi în picioare”, conchide Miron Cozma, cel care a condus mineriadele din Valea Jiului. Dupã mai bine de douã decenii de la acele evenimente, mineritul ºi sindicalismul de astãzi din Valea Jiului nu mai seamãnã cu nimic din ceea ce a fost. Liderii de sindicat sunt infinit mai mulþi, în tabere diferite ºi cu pãreri contradictorii.
intervenit în forþã împotriva protestatarilor din Piaþa Universitãþii ºi a populaþiei civile. Datele vremii indicã faptul cã rãdãcinile acestor mineriade se gãsesc în evenimente mai vechi ale istoriei românilor, iar etimologii au precizat cã limba românã este singura din lume în care a fost creat acest cuvânt, care mai apoi a fost tradus în toate limbile planetei. Se pare cã dupã revolta minerilor din 1977, Valea Jiului a fost permanent supravegheatã ºi pãzitã de Securitate, inclusiv prin înlocuirea adevãraþilor mineri cu securiºti. Nicolae Ceauºescu însuºi avea un plan prin care trupele de Apãrarea Patriei sã contribuie la înãbuºirea Revoluþiei ºi le dotase cu bâte ºi alte obiecte contondente, idee care a prins foarte bine în Valea Jiului. Rezultatele aveau sã aparã peste ani. În dimineaþa zilei de 13 iunie 1990, dupã orele dimineaþa, forþele de ordine au distrus corturile celor aflaþi în Piaþã ºi au fãcut primele arestãri.
Cordoanele de trupe antitero au fost rupte de manifestanþi. „Oamenii muncii” sau „oamenii de bine” au venit iemdiat sã dea o mnã de ajutor celor care puneau în „pericol democraþia”. În jurul orei 9, mai multe
ilmul F evenimentelor din iunie 1990 Zi neagrã pentru istoria mineritului din Valea Jiului, când se împlinesc exact 22 de ani de la mineriada din iunie 1990, care este consideratã, ºi astãzi, cea mai brutalã ºi cea mai sângeroasã dintre toate. Dupã mai bine de douã decenii de la acele evenimente, amintirile sunt încã vii ºi nimeni nu mai vrea ca astfel de incidente sngeroase sã se mai întâmple. În 13 – 15 iunieorþele de ordine, susþinute de mineri, au
Actualitate 9
grupuri de muncitori de la IMGB au sosit în Piaþa Universitãþii scandând lozincile: “IMGB face ordine!” ºi “Moarte intelectualilor!”, “Noi muncim, nu gândim!”. Pe strada paralelã cu Institutul de Arhitecturã douã cordoane de trupe USLA au încercat sã protejeze un obiectiv format prin încercuirea Pieþei cu autobuzele din dotarea Poliþiei.
forþã ale acestor grupuri extremiste, pentru a apãra democraþia atât de greu cuceritã”. În seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petroºani spre Bucureºti. Ajunºi în Gara de Nord la ora 4 dimineata, minerii conduºi de fostul lider, Mircon Cozma, au fost prelua-i – conform datelor vremii- direct de
La îndemnul unor tineri fãrã ocupaþie atmosfera s-a încins pânã în momentul când a izbucnit un conflict direct, iar trupele USLA au ºarjat mulþimea. Aceasta a reacþionat rãsturnând o autoutilitarã marca TV de culoare albastrã, din rezervorul maºinii a fost furatã benzina, cu care s-au confecþionat cocteiluri Molotov. Aceleaºi persoane au rupt pietre din caldarâm pe care le-au folosit drept proiectile. Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntãri violente între manifestanþi ºi forþele de poliþie; au fost incendiate autobuzele poliþiei, sediile Poliþiei Capitalei, Ministerului de Interne ºi SRI. Atunci este momentul în care intervine preºedintele Ion Iliescu, care a lansat un comunicat în care se afirma: „Chemãm toate forþele conºtiente ºi responsabile sã se adune în jurul clãdirii guvernului ºi televiziunii pentru a curma încercãrile de
angajaþi ai SRI ºi ai altor servicii secrete ºi au fost orientaþi spre punctele nevralgice ale Capitalei. Un grup foarte mare a ocupat Piaþa Universitãþii, unde au pretins cã refac rondurile de flori distruse de corturile manifestanþilor, pe platoul din faþa Teatrului Naþional. Imediat au pãtruns în incinta Facultãþii de Geologie, unde au ocupat balconul, simbolul libertãþii de opinie ºi au devastat o colecþie unicã în Europa de flori de minã ºi zãcãminte geologice ca ºi sediul Ligii Studenþilor. O soartã asemãnãtoare au avut ºi Facultatea de Litere ºi cea de Matematicã, dar ºi Institutul de Arhitecturã Ion Mincu ºi s-au rãzbunat crunt pe toþi pe care îi considerau „intelectuali” ºi vinovaþi de fenomenul Piaþa Universitãþii. Minerii au mai devastat sediile PNÞCD ºi ale PNL, unde au pretins cã au descoperit valutã falsã ºi arme ºi
Lucrãrile la reparaþia Gãrii Petroºani sunt abandonate rinsã pentru reabilitare de fostul guvern, la Staþia CFR Petroºani ar fi trebuit sã înceapã lucrãrile, dar acest lucru încã nu s-a întâmplat. În plus nu se ºtie dacã pentru noua conducere a Ministerului Transporturilor mai reprezintã o prioritate în condiþiile în care municipalitatea Petroºani n-a mai primit nici o informare.
P
Ani la rând edilii din Petroºani au cerut proprietarului Staþiei CFR Petroºani sã-ºi reabiliteze clãdirea veche de mai bine de 100 de ani, dat fiind faptul cã reprezintã un pericol public. În plus compromite ºi o investiþie de
zeci de milioane de euro. Fosta conducere a Ministerului Transporturilor a prins clãdirea veche de aproape 100 de ani pe un proiect de reabilitare, însã odatã cu schimbarea de guvern lucrurile nu mai sunt clare. Deputatul PDL, Monica Iacob Ridzi, a reuºit sã convingã ministerul cã Gara Petroºani este un obiectiv extrem de important ºi trebuie reabilitat, în condiþiile în care, în Parâng, este derulat un proiect de dezvoltare turisticã a zonei. Staþia din Petroºani a fost pe lista de reabilitare a clãdirilor aparþinând Sucursalei Regionale C.F. Timiºoara, la poziþia “Reparaþii capitale clãdire cãlãtori staþia C.F. Petroºani”. Teoretic încã din luna martie ar fi trebuit începute procedurile pentru reabilitare cu termenul de finalizare a lucrãrilor,
undeva la începutul lunii august, a.c. „Gara Petroºani a fost cuprinsã de fostul guvern pe un proiect european ºi pe fonduri guvernamentale pentru reabilitare. Acum nu mai ºtim nimic, nu am mai primit nici o informaþie despre ce se va întâmpla”, a declarat ieri, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cert este cã poarta de intrare în municipiul Petroºani este într-o stare deplorabilã, iar clãdirile sunt adevãrat pericol pentru cãlãtori. O „intenþie” de reabilitare a existat pe vremea fostul director general al CFR, „celebrul” Mihai Necolaiciuc. Clãdirea a fost dotatã cu geamuri ºi uºi termopan chiar dacã pereþii cãdeau la propriu ºi atunci ca ºi acum. Maximilian GÂNJU
de unde au furat tot ce se putea fura, inclusiv o staþie radio ºi aparate de biroticã. Liderul studenþilor, Marian Munteanu, a fost bãtut ºi aruncat apoi în fântâna de la Universitate, dar a scãpat ca prin miracol. Alþi lideri au avut o soartã asemãnãtoare. Un alt grup a ocupat Televiziunea Românã, iar pe strãzile Capitalei s-a instautrat haosul. Toþi intelectualii, persoanele cu barbã, cei îmbrãcaþi cu haine fistichii au fost bãtuti, arestaþi, urcaþi în dubele Poliþiei ºi interogaþi la o unitate militarã din Mãgurele. O zi mai târziu, în data de 15 iunie, la orele prânzului minerii au fost urcaþi în autobuze ºi transportaþi la complexul expoziþional Romexpo, unde Ion Iliescu le-a mulþumit pentru „acþiunea lor vitejeascã prin care au salvat democraþia din România”, iar discursul sãu a fost întâmpinat cu urale. Imediat dupã aceasta au fost conduºi la trenurile care îi aºteptau în Gara de Nord, ºi transportaþi înapoi în Valea Jiului. Numãrul victimelor este controversat. Oficial, conform evidenþei de la comisiile parlamentare de anchetã, numãrul rãniþilor este de 746, iar numãrul morþilor este de ºase: patru morþi prin împuºcare, un decedat în urma unui infarct ºi o persoanã înjunghiatã. Viorel Ene, preºedintele „Asociaþiei Victimelor Mineriadelor”, susþinea, însã, cã existã documente, mãrturii ale medicilor, ale oamenilor de la cimitirele Domneºti ºi Strãuleºti, iar cifra realã a morþilor este de peste 100. Violenþa acelor evenimente a fãcut înconjurul lumii, iar o persoanã a fost pedepsitã pentru evenimentele din iunie 1990. Este vorba despre Denes Domokos, fost ºef de schimb la Exploatarea Minierã Livezeni. Acesta a fost condamnat definitiv la zece ani de detenþie, pentru cã a încercat sã-i taie capul lui Marian Munteanu. Carmen Cosman Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 iunie 2012
8 Actualitate e împlinesc 22 de S ani de la mineriada care a avut loc în
Dupã 22 de ani
perioada 13 – 15 iunie 1990. Miron Cozma, fostul Luceafãr al huilei le transmite minerilor sã fie mândri de ceea ce au fãcut.
Lãmpaºele minerilor încã mai licãresc în Piaþa Universitãþii
În perioada 13 – 15 iunie 1990, în Bucuresti, forþele de ordine, susþinute de mineri, au intervenit împotriva protestatarilor din Piaþa Universitãþii ºi a populaþiei civile. Aceastã mineriadã a fost consideratã cea mai brutalã dintre toate acþiunile minerilor. Acum, la 22 de ani, fostul sindicalist, Miron Cozma, le transmite minerilor sã fie mândri de ceea ce au fãcut ºi de ceea ce înseamnã mineriadele în istoria Vãii Jiului. “Astãzi mã încearcã un sentiment de mândrie ºi ar trebui ºi minerii sã fie mândrii. Se va dovedi de-a lungul timpului cã ei, minerii, au avut demnitate în aceastã þarã, în 29, în 77, în 1991 ºi au avut demnitate
ºi în 1999”, ne-a declarat fostul lider al minerilor, Miron Cozma. Însã, de cealaltã parte, Cozma ar avea ºi reproºuri ºi afirmã cã poate minerii de astãzi nu-l meritã. Pe de-o parte vorbeºte cu mândrie ºi bucurie, iar pe de cealaltã cu tristeþe. “O spun eu cu toatã responsabilitatea ºi acum, discutând între mine ºi mineri minerii nu-l meritã pe Miron Cozma. Stiþi de ce?! Pentru cã l-au lãsat 11 ani în puºcãrie, pe când alþii îºi dãdeau viaþa. Miron Cozma este un erou în multe þãri din lumea asta, numai la noi nu este aºa”, mai spune Cozma. Cu o simplã referire la ceea ce au însemnat minerii ca forþã în trecut, fostul Luceafãr al
Huilei îºi aminteºte... κi aminteºte de sentimentul pe care aceºtia îl trezeau în celelalte clase de oameni, dar mai de ales sentimentul pe care ei îl trãiau fiind priviþi astfel. „Discutând ca de la miner la miner, pot sã spun cã un lider ca mine n-a mai avut mineritul ºi nici sindicalismul din România. Minerii au motive sã fie mândri, iar dacã sunt în situaþia în care sunt acuma, e numai vina lor. Pe vremea mea erau vitejii vitejilor. ªtiþi câþi miliþieni am bãtut la Costeºti?! 19.946. Pardon, 20.000 de miliþieni am bãtut doar cu 10.000 de mineri. Aºa erau minerii! Acuma ce mai sunt?! S-au lãsat cãlcaþi în picioare”, conchide Miron Cozma, cel care a condus mineriadele din Valea Jiului. Dupã mai bine de douã decenii de la acele evenimente, mineritul ºi sindicalismul de astãzi din Valea Jiului nu mai seamãnã cu nimic din ceea ce a fost. Liderii de sindicat sunt infinit mai mulþi, în tabere diferite ºi cu pãreri contradictorii.
intervenit în forþã împotriva protestatarilor din Piaþa Universitãþii ºi a populaþiei civile. Datele vremii indicã faptul cã rãdãcinile acestor mineriade se gãsesc în evenimente mai vechi ale istoriei românilor, iar etimologii au precizat cã limba românã este singura din lume în care a fost creat acest cuvânt, care mai apoi a fost tradus în toate limbile planetei. Se pare cã dupã revolta minerilor din 1977, Valea Jiului a fost permanent supravegheatã ºi pãzitã de Securitate, inclusiv prin înlocuirea adevãraþilor mineri cu securiºti. Nicolae Ceauºescu însuºi avea un plan prin care trupele de Apãrarea Patriei sã contribuie la înãbuºirea Revoluþiei ºi le dotase cu bâte ºi alte obiecte contondente, idee care a prins foarte bine în Valea Jiului. Rezultatele aveau sã aparã peste ani. În dimineaþa zilei de 13 iunie 1990, dupã orele dimineaþa, forþele de ordine au distrus corturile celor aflaþi în Piaþã ºi au fãcut primele arestãri.
Cordoanele de trupe antitero au fost rupte de manifestanþi. „Oamenii muncii” sau „oamenii de bine” au venit iemdiat sã dea o mnã de ajutor celor care puneau în „pericol democraþia”. În jurul orei 9, mai multe
ilmul F evenimentelor din iunie 1990 Zi neagrã pentru istoria mineritului din Valea Jiului, când se împlinesc exact 22 de ani de la mineriada din iunie 1990, care este consideratã, ºi astãzi, cea mai brutalã ºi cea mai sângeroasã dintre toate. Dupã mai bine de douã decenii de la acele evenimente, amintirile sunt încã vii ºi nimeni nu mai vrea ca astfel de incidente sngeroase sã se mai întâmple. În 13 – 15 iunieorþele de ordine, susþinute de mineri, au
Actualitate 9
grupuri de muncitori de la IMGB au sosit în Piaþa Universitãþii scandând lozincile: “IMGB face ordine!” ºi “Moarte intelectualilor!”, “Noi muncim, nu gândim!”. Pe strada paralelã cu Institutul de Arhitecturã douã cordoane de trupe USLA au încercat sã protejeze un obiectiv format prin încercuirea Pieþei cu autobuzele din dotarea Poliþiei.
forþã ale acestor grupuri extremiste, pentru a apãra democraþia atât de greu cuceritã”. În seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petroºani spre Bucureºti. Ajunºi în Gara de Nord la ora 4 dimineata, minerii conduºi de fostul lider, Mircon Cozma, au fost prelua-i – conform datelor vremii- direct de
La îndemnul unor tineri fãrã ocupaþie atmosfera s-a încins pânã în momentul când a izbucnit un conflict direct, iar trupele USLA au ºarjat mulþimea. Aceasta a reacþionat rãsturnând o autoutilitarã marca TV de culoare albastrã, din rezervorul maºinii a fost furatã benzina, cu care s-au confecþionat cocteiluri Molotov. Aceleaºi persoane au rupt pietre din caldarâm pe care le-au folosit drept proiectile. Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntãri violente între manifestanþi ºi forþele de poliþie; au fost incendiate autobuzele poliþiei, sediile Poliþiei Capitalei, Ministerului de Interne ºi SRI. Atunci este momentul în care intervine preºedintele Ion Iliescu, care a lansat un comunicat în care se afirma: „Chemãm toate forþele conºtiente ºi responsabile sã se adune în jurul clãdirii guvernului ºi televiziunii pentru a curma încercãrile de
angajaþi ai SRI ºi ai altor servicii secrete ºi au fost orientaþi spre punctele nevralgice ale Capitalei. Un grup foarte mare a ocupat Piaþa Universitãþii, unde au pretins cã refac rondurile de flori distruse de corturile manifestanþilor, pe platoul din faþa Teatrului Naþional. Imediat au pãtruns în incinta Facultãþii de Geologie, unde au ocupat balconul, simbolul libertãþii de opinie ºi au devastat o colecþie unicã în Europa de flori de minã ºi zãcãminte geologice ca ºi sediul Ligii Studenþilor. O soartã asemãnãtoare au avut ºi Facultatea de Litere ºi cea de Matematicã, dar ºi Institutul de Arhitecturã Ion Mincu ºi s-au rãzbunat crunt pe toþi pe care îi considerau „intelectuali” ºi vinovaþi de fenomenul Piaþa Universitãþii. Minerii au mai devastat sediile PNÞCD ºi ale PNL, unde au pretins cã au descoperit valutã falsã ºi arme ºi
Lucrãrile la reparaþia Gãrii Petroºani sunt abandonate rinsã pentru reabilitare de fostul guvern, la Staþia CFR Petroºani ar fi trebuit sã înceapã lucrãrile, dar acest lucru încã nu s-a întâmplat. În plus nu se ºtie dacã pentru noua conducere a Ministerului Transporturilor mai reprezintã o prioritate în condiþiile în care municipalitatea Petroºani n-a mai primit nici o informare.
P
Ani la rând edilii din Petroºani au cerut proprietarului Staþiei CFR Petroºani sã-ºi reabiliteze clãdirea veche de mai bine de 100 de ani, dat fiind faptul cã reprezintã un pericol public. În plus compromite ºi o investiþie de
zeci de milioane de euro. Fosta conducere a Ministerului Transporturilor a prins clãdirea veche de aproape 100 de ani pe un proiect de reabilitare, însã odatã cu schimbarea de guvern lucrurile nu mai sunt clare. Deputatul PDL, Monica Iacob Ridzi, a reuºit sã convingã ministerul cã Gara Petroºani este un obiectiv extrem de important ºi trebuie reabilitat, în condiþiile în care, în Parâng, este derulat un proiect de dezvoltare turisticã a zonei. Staþia din Petroºani a fost pe lista de reabilitare a clãdirilor aparþinând Sucursalei Regionale C.F. Timiºoara, la poziþia “Reparaþii capitale clãdire cãlãtori staþia C.F. Petroºani”. Teoretic încã din luna martie ar fi trebuit începute procedurile pentru reabilitare cu termenul de finalizare a lucrãrilor,
undeva la începutul lunii august, a.c. „Gara Petroºani a fost cuprinsã de fostul guvern pe un proiect european ºi pe fonduri guvernamentale pentru reabilitare. Acum nu mai ºtim nimic, nu am mai primit nici o informaþie despre ce se va întâmpla”, a declarat ieri, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cert este cã poarta de intrare în municipiul Petroºani este într-o stare deplorabilã, iar clãdirile sunt adevãrat pericol pentru cãlãtori. O „intenþie” de reabilitare a existat pe vremea fostul director general al CFR, „celebrul” Mihai Necolaiciuc. Clãdirea a fost dotatã cu geamuri ºi uºi termopan chiar dacã pereþii cãdeau la propriu ºi atunci ca ºi acum. Maximilian GÂNJU
de unde au furat tot ce se putea fura, inclusiv o staþie radio ºi aparate de biroticã. Liderul studenþilor, Marian Munteanu, a fost bãtut ºi aruncat apoi în fântâna de la Universitate, dar a scãpat ca prin miracol. Alþi lideri au avut o soartã asemãnãtoare. Un alt grup a ocupat Televiziunea Românã, iar pe strãzile Capitalei s-a instautrat haosul. Toþi intelectualii, persoanele cu barbã, cei îmbrãcaþi cu haine fistichii au fost bãtuti, arestaþi, urcaþi în dubele Poliþiei ºi interogaþi la o unitate militarã din Mãgurele. O zi mai târziu, în data de 15 iunie, la orele prânzului minerii au fost urcaþi în autobuze ºi transportaþi la complexul expoziþional Romexpo, unde Ion Iliescu le-a mulþumit pentru „acþiunea lor vitejeascã prin care au salvat democraþia din România”, iar discursul sãu a fost întâmpinat cu urale. Imediat dupã aceasta au fost conduºi la trenurile care îi aºteptau în Gara de Nord, ºi transportaþi înapoi în Valea Jiului. Numãrul victimelor este controversat. Oficial, conform evidenþei de la comisiile parlamentare de anchetã, numãrul rãniþilor este de 746, iar numãrul morþilor este de ºase: patru morþi prin împuºcare, un decedat în urma unui infarct ºi o persoanã înjunghiatã. Viorel Ene, preºedintele „Asociaþiei Victimelor Mineriadelor”, susþinea, însã, cã existã documente, mãrturii ale medicilor, ale oamenilor de la cimitirele Domneºti ºi Strãuleºti, iar cifra realã a morþilor este de peste 100. Violenþa acelor evenimente a fãcut înconjurul lumii, iar o persoanã a fost pedepsitã pentru evenimentele din iunie 1990. Este vorba despre Denes Domokos, fost ºef de schimb la Exploatarea Minierã Livezeni. Acesta a fost condamnat definitiv la zece ani de detenþie, pentru cã a încercat sã-i taie capul lui Marian Munteanu. Carmen Cosman Luiza ANDRONACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 14 iunie 2012
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
14 iunie 2012
Te vei bucura de o relaþie bunã cu ºefii, aºa cã, dacã ai nevoie de sprijinul lor, conjunctura astralã te va avantaja. Este posibil sã þi se repartizeze sarcini noi, semn cã te faci remarcat datoritã calitãþilor de care dispui. Analizeazã cu atenþie oportunitãþile ce se ivesc!
Vei beneficia de un bun echilibru energetic pe tot parcursul zilei. Vei simþi nevoia sã iei decizii în chestiuni dintre cele mai variate ºi vei reuºi sã te concentrezi la ceea ce ai de fãcut. Va trebui sã acorzi ceva mai multã atenþie eventualelor suferinþe cronice. S-ar putea sã pleci la un drum.
Partenerul de viaþã ar putea avea unele neplãceri, iar rezolvarea va întârzia sã aparã. Chiar ºi aºa încearcã sã fii alãturi de el ºi sã-l sprijini pe cât posibil. La serviciu atmosfera va fi destul de stresantã din cauza faptului cã vor fi multe de fãcut.
Ai un program foarte încãrcat ºi ai tendinþa sã exagerezi cu activitãþile. Gãseºte-þi ceva timp dacã nu pentru odihnã, mãcar pentru o activitate care sã-þi permitã sã te relaxezi. Este posibil sã fie nevoie sã participi la un proiect mai deosebit, care îþi va da ocazia sã îþi pui în valoare calitãþile.
Te agiþi mai mult decât în mod obiºnuit, ceea ce te oboseºte ºi îþi dã senzaþia cã exagerezi. Ai putea sã demarezi o nouã acþiune, dar ar fi bine sã o iei mai încetiºor, cel puþin deocamdatã. Lucrurile nu vor merge chiar aºa cum îþi doreºti ºi ai tendinþa de a da vina pe ceilalþi.
Energia ta va fi la limita superioarã, dar vei avea dificultãþi în a þi-o canaliza spre un scop concret. Starea de iritare ce te caracterizeazã în ultimul timp te-ar putea determina sã te cerþi cu cineva. Vei munci mult în aceastã perioadã, dar nu vei reuºi sã finalizezi tot ce þi-ai propus.
Gustul pentru aventurã te-ar putea determina sã îþi asumi unele riscuri care þi-ar putea crea neplãceri. În plan profesional va fi multã agitaþie. Te vei confrunta cu o mulþime de obstacole ºi va fi nevoie de un efort deosebit pentru a te putea descurca. Ar fi indicat sã eviþi discuþiile în contradictoriu.
Ai putea sã iniþiezi activitãþi noi, dar fii atent ºi nu-þi asuma riscuri prea mari, cãci o surprizã neplãcutã este posibilã oricând. Ideile îþi sunt excelente, dar condiþia pentru a avea rezultate bune este de a nu te lãsa pradã primului impuls. Activitãþile intelectuale te vor avantaja.
Faci eforturi financiare mari pentru a-þi petrece în mod plãcut timpul liber. Eºti ceva mai romantic, aºa cã vei reuºi sã te bucuri de fiecare moment petrecut în compania fiinþei iubite. Calitãþile tale vor ieºi în evidenþã, la fel ºi popularitatea ta în rândul persoanelor de sex opus.
Este posibil sã te implici într-o activitate nouã în plan profesional. În acest caz pregãteºte-te pentru un efort susþinut, cãci succesul va veni, dar cu oarecare întârziere. Este posibil ca cineva din anturajul apropiat sã aibã nevoie de sprijinul tãu pentru a rezolva problemele.
Interesul pentru chestiunile financiare va fi foarte mare ºi în acest interval ºi te vor þine cu sufeletul la gurã. Colaborarile cu cei din jur îþi vor ridica unele probleme, aºa cã fii prevãzãtor. Relaþia cu partenerul de viaþã se va ameliora. Este foarte posibil ca acesta sã aibã o reuºitã.
Nu vei fi într-o formã nemaipomenitã ºi ar fi bine sã nu te implici în activitãþi care sã te suprasolicite. Vei avea nevoie de un program mai lejer, de activitãþi relaxante. Ai dori sã te implici într-o activitate nouã, dar ar fi bine ca mai întâi sã le finalizezi pe cele începute deja.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Joi, 14 iunie 2012
Mãcelarul din Blãjeni a primit 26 de ani de închisoare agistraþii Tribunalului Hunedoara au fost neiertãtori cu criminalul Cosmin Paul Cârcel, supranumit „mãcelarul din Blãjeni”, pe care l-au condamnat la 26 de ani de închisoare.
M
Potrivit purtãtorului de cuvânt al Tribunlului Hunedoara, Ildiko Glãman, magistraþii au dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsã rezultantã de 26 de ani ºi 6 luni de închisoare cu executare. De asemenea, instanþa „ a interzis inculpatului exerciþiul drepturilor prevãzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a ºi lit. b,d Cod penal (dreptul de a fi ales în autoritãþile publice sau în funcþii elective publice, dreptul de a ocupa o funcþie ce implicã exerciþiul autoritãþii de stat, drepturile pãrinteºti) pe o duratã de 10 an; a obligat inculpatul sã
plãteascã suma de 6000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare cãtre stat; a obligat inculpatul la plata unor daune materiale ºi morale cãtre pãrþile civile”, potrivit sentinþei pronunþate miercuri. Hotãrea Tribunalului Hunedoara poate fi atacatã cu apel în termen de 10 zile. În luna martie a acestui an, în urma unor certuri pe care le-a avut cu concubina lui ºi cu mama acesteia,tânãrul a decis sã le omoare. ªi-a pus planul în aplicare cu snge rece. A luat toporul ºi a lovit-o mai întâi pe fosta sa iubita, apoi ºi-a lovit ºi soacra. Medicii legiºti au concluzionat cã leziunile suferite de victime au fost multiple, extrem de violente ºi nu le-au dat nicio ºansã de supravieþuire acestora. Femeia în vârstã de 49 ºi fiica sa de 19 ani au fost gãsite moarte de cãtre fratele tinerei care a sunat la 112, a anunþat crima ºi l-a chemat pe tatãl sãu în ajutor. Rezultatele autopsiilor fãcute în cazul crimelor din Blãjeni aratã cã tânãra de 19 ani a
murit dupã prima loviturã de topor pe care a primit-o în zona gâtului, iar mama ei, în vârstã de 49 de ani, a încercat sã se apere, însã ºi ea a murit
în urma unei lovituri cu toporul în zona capului. Lângã cadavrele celor douã femei au fost gãsiþi cei doi copii ai tinerei, în vârstã de trei
ani ºi un an ºi opt luni, care probabil au asistat la omor. Criminalul ºi-a recunoscut fapta în timpul anchetei. Car men COSMAN
A pierdut primãria, dar procesul continuã hiar dacã nu mai este primar al Haþegului, Nicolae Timiº trebuie sã rãspundã, în continuare, în faþa instanþei, în procesul penal în care este judecat pentru abuz în serviciu.
C
La primul termen de judecatã, programat pentru data de 12 iunie, magistraþii Judecãtoriei Haþeg au amânat cauza în care fostul primar Nicolae Timiº, este judecat pentru abuz în serviciu. Procesul se va relua dupã vacanþa judecãtoreascã, respectiv pe data de 11 septembrie. Iniþial, dosarul s-a aflat pe rolul Tribunalului
Hunedoara, dar la termenul din data de 3 mai magistraþii de aici ºi-au declinat competenþa în favoarea Judecãtoriei Haþeg. Pe data de 15 mai, dosarul a fost pus pe rolul instanþei. Nicolae Timiº a fost trimis în judecatã la începutul lunii martie de cãtre procurorii de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Organele de cercetare
spun cã Timiº ar fi angajat la primãrie o persoanã care în realitate presta servicii de curãþenie pentru firma patronatã de nevasta primarului, dar lua salariu din bugetul local. Acest lucru s-ar fi întâmplat timp de doi ani, iar prejudiciul adus bugetului local ar fi de peste 12.000 lei. Car men COSMAN
Ce rãmâne dupã alegeri
legerile au trecut, campania e amintire, s-au fãcut protocoale ºi s-au stabilit componenþele echipelor care vor conduce oraºele, dar urmele lãsate de ceea ce s-a întâmplat în ultima lunã sunt încã vizibile.
A
Aproape pe fiecare stradã sunt afiºe, bannere, mashuri ºi indicii cã pe acolo au trecut lipitorii de afiºe. Asta chiar dacã campania s-a finalizat ºi candidaþii ºi-au ocupat fotoliile mult râvnite în campanie. Marea curãþenie de dupã a început, dar timid, iar cei care nu-ºi vor lua însemnele electorale, vor fi chiar puºi la platã. „O parte deja au fost desfãcute ºi dezlipite. Ce a þinut de administraþia localã s-a fãcut, în
sensul cã au fost luate de pe stradã panourile de afiºaj, iar cei care nu fac curãþenie, vor avea de suportat. Practic, noi le vom lua bannerele ºi ei vor suporta contravaloarea operaþiunilor”, a spus Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria Petroºani.
Situaþia este similarã în toate oraºele ºi puþini sunt cei care s-au mai sinchisit, dupã alegeri, sã dea jos sloganele din campanie. Unii pentru ca au câºtigat ºi încã nu au avut timp, iar alþii pentru cã au pierdut ºi nu au mai ajuns sã facã ºi asta. Diana MITRACHE
12 Divertisment de ÎValeanconjuratã munþi înalþi, Jiului are adevãrate comori care ar putea atrage mii de turiºti chiar ºi perioada de extrasezon, s-au mai bine spus vara. Un exemplu este zona care cuprinde patru „defilee în miniaturã” de o frumuseþe ºi sãlbãticie aparte, dar neexploatate turistic. Astfel, Cheile Crivadiei, Bãniþei, Tãii, Roºiei sau Jieþului, toate grupate pe o razã de doar câþiva kilometri, sunt vizitate anual doar de o mânã de oameni. Munþii ªureanu oferã turiºtilor care aleg sãlbãticia ºansa de a vizita unul dintre locurile în care natura a „regizat” un spectacol grandios. Sculptate în partea sudvesticã a dealului Runcu (n.r. 788 m altitudine), Cheile Crivadiei au fost folosite ca o barierã nat-
Cronica Vãii Jiului |Joi, 14 iunie 2012
Miracolele naturii din Valea Jiului
sfârºesc. Peºtera s-a format prin strãpungerea subteranã a unei „bare” calcaroase de cãtre pârãul Jupâneasa, fiind apreciatã de vizitatori pentru „camerele” de dimensiuni extrem de mari din interior. Peºtera Bolii mai este cunoscutã ºi ca „Sala de bal ºi cântãri” deoarece în perioada interbelicã gãzduia spectacole muzicale, obicei reluat de curând la o scarã mult mai redusã pentru a afecta ecosistemul.
P
uralã în calea invadatorilor. Îngustimea dintre pereþii cheilor ºi verticalitatea lor nu au permis nici mãcar formarea unor poteci prin care sã te poþi strecura. Singura posibilitate de a le strãbate este pe cursul râului care desparte versanþii,
însã nici aceasta nu este lipsitã de efort. Marmitele (n.r. scobiturã formatã prin eroziune în albia unui râu) adânci ºi de 2 metri, te silesc sã recunoºti cã te înclini în faþa naturii. „Dacã ar trebui sã descriu într-un cuvânt acest loc, aº spune doar: sãlbatic! Ai senzaþia cã cineva te urmãreºte de deasupra, la fiecare pas, prin apa cristalinã, iar cum pereþii stâncilor se boltesc deasupra ta, senzaþia de straniu este ºi mai mare. Nu te poþi abate nici în stânga ºi nici în dreapta. Natura te obligã sã-i urmezi regulile ºi te pune la încercare, iar premiul dupã atâta efort este pe mãsurã. Eu vin din zona Gorjului ºi avem chei ºi acolo, dar nu la fel de spectaculoase. De Cheile Crivadiei am auzit de la câþiva prieteni”, spune Dragoº Spahiu, unul dintre turiºtii care ºi-au fãcut curaj sã treacã prin „defileul” de la Crivadia.
Cheile au o distanþã de aproximativ un kilometru, iar mai bine de jumãtate din traseu, pânã la îngustare ºi apariþia marmitelor, poate fi strãbãtut ºi prin albia pârâului, mai ales în lunile secetoase de varã când apa nu depãºeºte cu mult debitul unui pârãiaº.
C
aradisul alpiniºtilor
Un lanþ muntos a dat naºtere unor pereþi apreciaþi în primul rând de turiºtii iubitori de alpinism. Cheile Roºiei sunt sculptate într-o ramã calcaroasã ºi, deºi sunt scurte, sunt spectaculoase, iar în pereþii lor se deschid o multitudine de
creastã calcaroasã porneºte din dreptul Cheilor Roºia, întinzându-se spre est pânã în dreptul Cheilor Taia. Zona „porþilor” de intrare în Valea Jiului cum sunt numite aceste chei, poate fi strãbãtutã de un turist într-o singurã zi, iar dacã vrea sã zãboveascã mai mult la spectacolul oferit de naturã, are la îndemânã mai multe pensiuni în zona montanã a Petroºaniului. Accesul la Cheile Crivadiei, Bãniþei, Roºiei sau Tãii se poate face cu autoturismul urmând DN 66, Petroºani-Simeria. Foarte important de ºtiut pentru turiºtii care decid sã viziteze aceste regiuni sãlbatice este cã nu apar pe pliantele de informare turisticã pe care îl pot cumpãra din localitãþile Vãii Jiului, Cheile Crivadiei, Bãniþei, Roºiei
heile Bãniþei
Aproape în continuare Cheilor Crivadiei se gãsesc ºi Cheile Bãniþei sculptate în calcare de pârâul Jupâneasa. Mai puþin sãlbatice decât cele ale Crivadiei, sunt la fel de scurte ºi spectaculoase. Turiºtii care aleg sã le viziteze, o pot face aproape fãrã efort, prin ele croindu-ºi loc ºi o cale feratã, încã de la începutul secolului. Cheile Bãniþei reprezintã o atracþie pentru turiºti datoritã Peºterii Bolii care le
peºteri foarte puþin cunoscute turiºtilor. Versantul stâng al cheilor are o verticalitate de peste 100 de metri, devenind în timp un poligon al alpiniºtilor. O
sau Tãii nu apar ca zone de interes turistic, iar singurii care le pot explica potecile prin care sã ajungã la acestea sunt localnicii sau salvamontiºtii. Maximilian GÂNJU