CVJ, Nr. 120, Miercuri 9 Mai 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 120

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 9 mai 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

La Petroºani, consilierilor din PSD ºi PNL

li s-a urcat puterea la cap

Uite pentru ce salarii se bat candidaþii la primãrii! alariile edililor nu mai sunt ce erau odatã, iar reducerile indemnizaþiilor au afectat mult bugetele primarilor.

S

>>> PAGINA A 3-A

Povestea filigoriei care a scãpat de comuniºti, dar nu ºi de Pãducel iligoria din parcul pensionarilor de la Petrila a ajuns o amintire dupã ce a intrat în atenþia primarului distrugãtor Ilie Pãducel.

F

>>> PAGINA A 4-A Festivalul Internaþional ”Lucian Blaga”, în Valea Jiului

Scriitorul I.D.Sîrbu a refuzat sã-l toarne pe Lucian Blaga la securitate ari oameni de culturã au fost, ieri, acasã la scriitorul petrilean Ion D. Sîrbu...

M

>>> PAGINILE 6-7

Legea junglei la Universitate aºini pe trotuar ºi pietoni pe stradã.

Se întâmplã Universitatea Petroºani, unde fiecare parcheazã pe unde vrea sau pe unde apucã.

M

S

chimbarea Guvernului ºi venirea la Putere a alianþei PSD- PNL pare sã li se fi urcat la cap aleºilor din teritoriu, care dintr-odatã s-au vãzut cu sacii în cãruþã ºi cu mâinile la borcanul de miere.

PAGINA A 3-A

>>> PAGINA A 8-A

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 9 mai 2012

”Creºtem împreunã”, ºi la Lupeni

eri, la Lupeni, s-a inaugurat Centrul ”Creºtem Împreunã”, la ªcoala Generalã Nr. 1, proiectul fãcând parte din programul organizaþiei ”Salvaþi Copiii”, dedicat copiilor ai cãror pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate.

I

În prima fazã, la Lupeni, în aceastã situaþie au fost descoperiþi 25 de copii, care au ºi fost incluºi în

program. ”Avem 25 de copii înscriºi, care aici, la noi, îºi fac temele, primesc consiliere psihologicã, vom primi bãnuþi pentru a-i duce în excursii. Programul este dedicat copiilor care au pãrinte sau ambii în strãinãtate. Încercãm, pe cât se poate, sã þinem locul pãrinþilor, sã socializãm cu ei, sã îi facem sã nu se mai simtã singuri. La un moment dat vom fi dotaþi ºi cu un calculator ºi atunci sper sã luãm legãtura cu pãrinþii fiecãruia dintre aceºti copii ºi sã ne asigurãm cã între ei existã

comunicare”, a declarat Gianina Roºu, coordonatorul proiectului.

Programul este de patru ore pe zi, în funcþie de orarele elevilor. ”Totul se face în funcþie de programul lor. Eu sunt pe partea de consiliere psihologicã, iar cu doamna învãþãtor Rodica Mocanu îºi fac temele. Am vorbit ºi cu domnul dr. Grigore Criºan, care le va face câte un control, iar o altã doamnã profesoarã s-a oferit sã le predea ore de englezã.

Este un proiect important pentru noi, sunt doar 15 oraºe din România în care

ANUNÞ DE LICITAÞIE Consiliul Local al municipiului Petroºani - Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat cu sediul în Petroºani, str.1Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de email ORGANIZEAZÃ: - licitaþie publicã cu strigare în vederea vânzãrii terenului în suprafaþã de 2424 mp., situat în municipiul Petroºani, str.

Cireºilor, nr.5.

Ofertele se depun pânã în ziua de

08.06.2012, ora 10.00 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 08.06.2012, ora 11.00, în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei.

Ofertele se depun la sediul instituþiei, biroul de registraturã, camera 5 sau 7.

Relaþii, detalii cât ºi documentaþia de atribuire, se pot obþine de la Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani, camera 45.

DIRECTOR EXECUTIV, Lucian-Octavian Dragomir INSPECTOR S.P.A.D.P.P., Mihaela Filipoiu

este implementat”, mai spune Gianina Roºu. În ultimii 10 ani, din România au plecat la muncã în strãinãtate peste douã milioane de oameni, iar copiii ai cãror pãrinþi sunt plecaþi peste hotare reprezintã o categorie extrem de vulnerabilã.

Psihologii spun cã aceºtia au nevoie de suport specializat emoþional ºi educaþional. ”Salvaþi Copiii a considerat a fi necesarã o cercetare asupra situaþiei în care se aflã aceºti copii rãmaºi fãrã îngrijire pãrinteascã, fiind important a scoate în evidenþã toate nevoile pe care ei le au pentru a creºte într-un mediu potrivit pentru o dezvoltare normalã ºi armonioasã, conform specificaþiilor Convenþiei despre Drepturile Copilului”, precizeazã oficialii organizaþiei.

Proiectul se deruleazã în 16 centre din 15 oraºe din România: Bucureºti, Piteºti, Mangalia, Târgoviºte, Craiova, Reºiþa, Timiºoara, Lupeni, Petrila, Braºov, Piatra Neamþ, Sighiºoara, Negreºti, Iaºi ºi Suceava.

Anamaria NEDELCOFF

VÂNZÃRI

Cronica Vãii Jiului

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Website: www.cronicavj.ro

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului).

Telefon 0722 448 428

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

ANUNÞ Candidat independent Muzuran Cristian Constantin desemnez ca mandatar financiar pentru alegerile locale din 2012 pe dl. Muzuran Gheorghe.

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Plasa de stele (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele?

22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 La birou (s)

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Wacky TV 12:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Fosta mea iubire (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Lois ºi Clark (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Viaþa în Africa 15:00 Viaþa în Africa 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Serviciul Român de Comedie 21:15 Fotbal: Athletic Bilbao Atletico Madrid 0:00 Asasinul mafiei

Prima TV 9:30 Iubiri secrete (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist pastila 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 M-a facut mama artist pastila 1:00 Focus (r)

TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Omul ºi timpul (r) 11:50 Dincolo de celebritate 12:00 Pelerin (r) 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 România olimpicã 2012 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek - Ultimul episod 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live) 21:00 Dr. House (s) 21:55 Dr. House (s) 22:50 Lumea modei 23:10 Oscar: culoarea destinului 1:00 România olimpicã 2012 (r) 1:40 Al zecelea regat (r) Ultimul episod

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Politic 3

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 9 mai 2012

La Petroºani, consilierilor din PSD ºi PNL

li s-a urcat puterea la cap chimbarea Guvernului ºi venirea la Putere a alianþei PSD- PNL pare sã li se fi urcat la cap aleºilor din teritoriu, care dintr-odatã s-au vãzut cu sacii în cãruþã ºi cu mâinile la borcanul de miere.

S

Aºa se face cã, la Petroºani, spre exemplu, consilierii din PSD ºi PNL au considerat de cuviinþã sã nu se mai prezinte la ºedinþa de consiliu de îndatã programatã pentru data de 8 mai, în care ar fi trebuit sã dezbatã trei proiecte de hotãrâre ce fãceau referire la concesion-

area unor terenuri. Colegii lor din Consiliul Local, din PD-L au rãmas uimiþi de “ boicotul” cu atât mai mult cu cât pânã

acum niciodatã nu s-a înregistrat o absenþã în masã a consilierilor PSD ºi PNL. “La Petroºani ºi-au fãcut

simþitã prezenþa, cu ghilimelele de rigoare, prin neprezentare.

Acum sunt la Putere ºi îºi permit. Erau însã trei proiecte de

hotãrâre ce priveau concesionarea unor terenuri care aveau nevoie de 13 voturi pentru a putea fi aprobate. Singurul prezent al celor care acum sunt la Putere a fost Ioan Hortopan de la PSD”, a declarat unul dintre locali prezent la ºedinþã.

Pe de altã parte consilierul PSD Ioan Hortopan susþine cã s-a aflat din greºealã la ºedinþa de consiliu. “ Am venit cu alte treburi prin primãrie ºi am intrat la ºedinþã. Nu ºtiu de ce nu au venit restul colegilor mei, dar au fost doar câteva proiecte printre care ºi o deplasare la Varpalota ºi nu s-a mai þinut ºedinþa din lipsã de cvorum”, declarã Hortopan.

Marius MITRACHE

Uite pentru ce salarii se bat candidaþii la primãrii! alariile edililor nu mai sunt S ce erau odatã, iar reducerile indemnizaþiilor au afectat mult bugetele primarilor.

ªi totuºi nu puþini sunt cei care îºi doresc sã câºtige fotoliul de primar, iar în cursã s-au înscris zeci de candidaþi numai pentru oraºe ºi municipii.

Sã vedem, însã, pentru ce se luptã politicienii

zilei, dincolo de influenþa pe care o capãtã odatã cu alegerea în acest post.

Zeci de oameni politici ori candidaþi independenþi îºi doresc sã ajungã în fruntea municipiilor ºi oraºelor ºi s-au înscris în

cursa electoralã. Studiind, însã, declaraþiile de avere ale primarilor în exerciþiu nu poþi sã nu te întrebi de unde atâta interes ºi încrâncenare pentru o funcþie aproape… onorificã.

Conform actelor oficiale depuse pe site-urile primãriilor, cel mai bine plãtit edil din judeþul Hunedoara este primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, are un venit anual de 40.000 de lei, adicã puþin mai mult de 3.300 de lei lunar. Îl urmeazã îndeaproape primarul din Lupeni, Cornel Resmeriþã, cu un venit anual de 38.933 de lei, adicã 3.244 de lei lunar. Petroºaniul ocupã, de asemenea, un loc fruntaº, iar venitul pri-

Cu Ponta despre problemele Vãii Jiului eri, la votul de învestire ºi ceremonia oficialã de dupã aprobarea Guvernului Ponta, au fost prezenþi ºi politicieni ai Vãii Jiului, Cornel ºi Cristian Resmeriþã.

I

Deputatul PSD Cristian Resmeriþã, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, cã le-au fost aduse lui Victor Ponta ºi celorlalþi miniºtri problemele cu care se confruntã zona noastrã, inclusiv cea a mineritului. ”La ºedinþa de dupã ceremonia de învestire, am discutat cu domnul Ponta despre Valea Jiului, despre problemele

ei ºi despre direcþiile în care trebuie sã ne îndreptãm. Creºterea salariilor bugetarilor cu 8% ºi recuperarea banilor opriþi pensionarilor este o mãsurã foarte bunã, având în vedere cã zeci de mii de pensionari din Valea Jiului îºi vor putea primi banii luaþi ilegal înapoi”, a precizat Cristian Resmeriþã.

Cât despre cum s-ar putea rezolva problema mineritului din Valea Jiului, deputatul PSD spune cã se cautã soluþii. ”Am discutat cu specialiºti în minerit, iar cei de la Bucureºti cunosc problema foarte bine. Ar trebui sã gãsim soluþii, nu sã dãm oameni afarã. 2500 de oameni

au fost daþi afarã în ultimii ani, iar angajãri nu s-au fãcut.

Consider cã locurile de muncã eliberate reprezintã producþie pierdutã ºi pierderi pentru Compania Naþionalã a Huilei, deoarece nu a

fost angajat nimeni în loc. Mineritul din Valea Jiului are nevoie de forþã de muncã tânãrã, iar soluþii pentru aceasta se vor gãsi”, mai spune Cristian Resmeriþã.

Anamaria NEDELCOFF

marului Tiberiu Iacob Ridzi este de 38.313 lei, adicã aproape 3.200 de lei lunar. În schimb, primarul Bradului, Florin Cazacu, are un venit anual de 35.441 de lei, adicã, primeºte vreo 2.953 de lei pe lunã.

Urmãtorul pe listã este edilul de la Orãºtie, Alexandru Munteanu, care a avut un venit anual calculat la 35.397 de lei, adicã, nici 2.949 de lei lunar, urmat îndeaproape de primarul Hunedoarei, Ovidiu Hada, cu un venit declarat de 35.292 de lei, adicã vreo 2941 de lei lunar. Dacã este sã ne luãm dupã cele scrise în declaraþia sa de avere, primarul din Deva, Mircia Muntean, nu se poate lãuda cu un salariu foarte

mare, deºi este ºeful unui municipiu reºedinþã de judeþ. Acesta are un venit anual declarat de numai 34.616 lei, ceea ce înseamnã un salariu de 2.885 de lei lunar. La rândul sãu, edilul din Cãlan, Adrian Iovãnesc, a avut un câºtig anual de 34.200 de lei, adicã 2.850 de lei. Cel mai mic venit, la capitolul municipii ºi oraºe, îl are primarul din Aninoasa, Ilie Botgros, care a câºtigat numai 30.498 de lei, adicã 2.541 de lei lunar.

Studiind doar din aceastã perspectivã problema, se pare cã primãria nu este totuºi cea mai bunã afacere. Deci, pânã la urmã, pe ce se bat totuºi candidaþii noºtri?!

Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 9 mai 2012

Un pensionar a fãcut din biblioteca municipalã a oraºului, locuinþa sa n pensionar din Petroºani a ajuns U sã trãiascã aproape toatã ziua într-o bibliotecã. Omul îmbinã setea de informaþie cu plãcerea de a sta în bibliotecã, dar ajunge aici mânat de frigul ºi întunericul din locuinþa sa.

Ioan Cuzman are 63 de ani, iar iarna care a trecut a fost una dintre cele mai grele din viaþa sa.

Omul a lucrat ca ºi constructor ºi este pasionat de fotografie, iar la bibliotecã vine pentru cã acasã la el nu are luminã. De frig s-a adãpostit toatã iarna la bibliotecã, iar seara, când pleacã acasã, îºi aprinde lampa cu petrol la lumina cãreia citeºte acasã în apartamentul sãu întunecat. Totuºi, la bibliotecã a gãsit un adevãrat paradis ºi trãieºte fiecare zi cu intensitate maximã.

Pe domnul Cuzman l-am gãsit la calculator cu cãºtile pe urechi. κi verifica e-mail-ul, pentru cã bibliotecarele l-au învãþat cum sã îºi facã o adresã, iar acum primeºte e-mail-uri de la toate agenþiile de ºtiri ºi chiar de la Discovery. „Aici am descoperit o nouã lume. Înainte,

când blocul meu era branºat la curent, stãteam acasã, dar acum doar aici pot afla noutãþile. Am cãºtile pe urechi cã urmãresc un program de ºtiri, iar în rest studiez toate informaþiile pe care le primesc pe mail de la diferite agenþii”, spune domnul Cuzman, care îºi aminteºte cã, pe vremea când lucra a contribuit ºi el la demolarea centrului municipiului Petroºani. „Dacã mã duc ºi acum în oraº, ºtiu fiecare loc ce avea construit acolo în anii aceia. Sunt pasionat de fotografii ºi am imagini încã de pe vremea bunicii mele”, adaugã pensionarul, mândru de gentuþa în care þine un aparat foto, pe care a imortalizat în zilele reci ale iernii lungi care a trecut, imaginea munþilor Parâng.

Ioan Cuzman nu se plânge de viaþa pe care o duce, dar spune cã

acum nu are 1.200 de lei ca sã se branºeze la energia electricã, aºa încât a profitat de bunãtatea bibliotecarelor, care, la rândul lor sunt impresionate de acest om. „Domnul Cuzman ne este ºi de ajutor. A învãþat repede sã foloseascã un calculator ºi este unul dintre cei mai fideli cititori.

Toatã iarna a stat la noi, atât cât a putut, iar la activitãþile pe care le organizãm, el face fotografii. E un om deosebit ºi ne place sã lucrãm cu el”, spune Delia Grosu, bibliotecarã.

Toþi cei care vin la bibliotecã îl ºtiu pe domnul Cuzman ºi ºtiu cã le poate da o mânã de ajutor oricând. El ajunge acasã, doar când se întunecã ºi dimineaþa ºi-o începe odatã cu angajatele bibliotecii.

Diana MITRACHE

Panourile se lasã aºteptate ai sunt douã zile ºi începe oficial campania electoralã, iar în Petroºani nu existã niciun panou pentru afiºaj.

M

Edilii locali mizeazã, însã, pe o campanie liniºtitã ºi îi avertizeazã pe cei care sunt tentaþi sã încalce legea, cã vor rãspunde pentru asta.

Administraþia publicã localã din Petroºani spune cã va monta în timp util toate panourile pentru afiºaj electoral aºa încât toþi candidaþii sã îºi poatã lipi afiºele încã din prima zi de campanie. Asta chiar dacã mai sunt douã zile ºi locuitorii din Petroºani se aºteaptã sã vadã cu ce sloganuri vin cei înscriºi în cursa electoralã. „Nu am montat încã acele panouri. S-au stabilit locaþiile, iar cei de la serviciul de administrare al domeniului public au dat asigurãri cã le vor monta la timp”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt.

Asta în timp ce, dacã afiºele vor fi lipite din exces de zel în alte locuri, cei în cauzã vor fi traºi la rãspundere.

Administraþia localã din Petroºani a demontat toate locurile de afiºaj din oraº ºi, odatã cu modernizarea arterelor principale, a decis ca acestea sã fie montate doar în timpul campaniilor electorale. Aºa se face cã în acest an îi vom putea vedea pe candidaþii de la Petroºani doar din trei locuri special amenajate, pe perioada campaniei.

Diana MITRACHE

iligoria din parcul pensionaPovestea filigoriei care F rilor de la Petrila a ajuns o amintire dupã ce a intrat în atenþia primarului distrugãtor Ilie Pãducel. Un simbol pentru petrileni, filigoria din parcul pensionarilor a fost ras de pe faþa pãmântului sub privirile îngrozite a localnicilor.

a scãpat de comuniºti, dar nu ºi de Pãducel

Oamenii din zonã îºi aduc aminte cu nostalgie de acest parc, care odatã era o oazã de verdeaþã unde veneau sã se

plimbe, iar vara se adãposteau la umbra falnicilor pomi.

“Acest parc a fost un simbol al oraºului Petrila, iar filigoria, dacã vreþi, a însemnat o parte din istoria localitãþii. De-a lungul anilor sub aceastã filigorie cânta fanfara, iar oamenii erau încântaþi de frumuseþea ei”, îºi aduce aminte un localnic.

Acum însã totul este doar o amintire, iar de istoria parcului s-a ales praful! A avut grijã Pãducel, încã primar al oraºului Petrila. Parcul ºi filigoria a scãpat de comuniºti, care la un moment dat au vrut sã-l dãrâme. Mai apoi a scãpat ºi de Ramaºcanu, actualul viceprimar, care a vrut sã punã mâna pe teren. Oamenii care au asistat la distrugerea filigoriei spun cã lemnul era încã foarte bun, deºi avea o vârstã de

circa 100 de ani ºi îl acuzã pe primarul Pãducel cã a minþit când a spus cã lemnul era putrezit ºi reprezenta un pericol pentru trecãtori. Parcul pensionarilor a fost distrus de Pãducel, iar o parte cu el ºi istoria localitãþii.

Pãducel, ce mai urmeazã?

Marius MITRACHE

Politic 5

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 9 mai 2012

Recuperarea sporurilor salariale acordate bugetarilor în perioada 2008-2010 se anuleazã n urma demersurilor fãcute ºi de doamna Îdeputat Monica Iacob-Ridzi,

erate ilegale în urma raportului Curþii de Conturi.

plenul Camerei Deputaþilor a adoptat în ºedinþa de astãzi anularea recuperãrii sporurilor salariale acordate funcþionarilor publici în perioada 2008-2010 consid-

Propunerea legislativã votatã astãzi prevede aprobarea scutirii de la platã a sumelor reprezentând venituri salariale pe care angajaþii din sectorul bugetar ar fi trebuit sã le resti-

tuie ca urmare emiterii deciziilor de impunere.

“Adoptarea acestei legi reprezintã o recunoaºtere a unui drept acordat angajaþilor în baza contractelor colective de muncã. Încã de la începutul luãrii deciziei aplicãrii acestei

mãsuri, am considerat cã li se face o mare nedreptate celor angajaþi în sectorul bugetar ºi am facut toate demersurile necesare pentru a stopa reþinerea acestor sume. Prin votul acordat astãzi în Parlamentul României, toþi

bugetarii care au beneficiat de sporuri în perioada 2008 2010, inclusiv cei din Valea Jiului, nu vor mai fi în situaþia de a le fi reþinute din salariu sumele de bani acordate”, a declarat doamna deputat Monica Iacob- Ridzi.

BEC se completeazã iroul Electoral de Circumscripþie judeþean nr. 22 Hunedoara se completeazã astãzi cu reprezentanþii partidelor politice, alianþelor politice, a alianþelor electorale respectiv a organizaþiilor cetãþeniloraparþinând minoritãþilor naþionale

B

EUROPA

sãrbãtoritã tradiþional iua Europei va fi Z sãrbãtoritã în 9 mai la Petroºani sub

Uniunii Europene, iar alþii vor participa la concursuri cu premii.

auspicii culinare ºi educaþionale. Cei mai talentaþi elevi de la ºcolile ºi liceele din localitate vor prezenta un regal culinar legat de tradiþiile ºi obiceiurile din acest domeniu în þãrile

Manifestãrile dedicate Zilei Europei au loc miercuri la Petroºani în parcul Carol Schreter.

Aici, zeci de tineri vor veni sã danseze, sã cânte ºi sã încânte publicul spectator cu un regal

culinar. „Vor fi prezentate mâncãruri tradiþionale din fiecare þarã europeanã ce face parte din UE. Cei care vor face acest lucru sunt elevii de la ºcolile ºi liceele din Petroºani, iar spectacolul va fi dedicat Zilei Europei”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al primãriei din Petroºani..

Odatã cu aderarea la Uniunea Europeanã, ziua de 9 Mai a devenit deja o tradiþie ºi pentru noi. Aceasta are loc în 2012 sub genericul “Ziua Europei este ºi ziua ta”.

Pe de altã parte, elevii de la douã ºcoli din Petroºani se întrec miercuri la Biblioteca municipalã, în cadrul unor concursuri pe teme

europene. Totul face parte din manifestãrile ce sunt dedicate Zilei Europei, iar cei mici vor primi diplome ºi dulciuri. „Cele douã concursuri sunt pe teme legate de Uniunea Europeanã sub formã de întrebãri ºi rãspunsuri. Se vor întrece elevii de la ªcoala Generalã nr 7 ºi cei de la ªcoala Avram Stanca, iar la final vor primi diplome ºi dulciuri”, a declarat Delia Grosu, bibliotecarã.

Special pentru aceastã zi, bibliotecarii au pregãtit un stand cu cãrþi ºi pliante despre Uniunea Europeanã, iar dupã testare, copiii vor avea posibilitatea sã îºi îmbunãtãþeascã toate cunoºtinþele.

Diana MITRACHE

Potrivit preºedintelui BEC Dorina Sãbãu, completarea Biroului Electoral de Circumscripþie judeþean nr.22 Hunedoara cu reprezentanþii partidelor politice, alianþelor politice, a alianþelor electorale respectiv a organizaþiilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale are loc în temeiul art.24, al.14 din Legea 67/2004 pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale republicatã ºi se desfãºoarã începând cu ora 15.00.

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 9 mai 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Festivalul Internaþional ”Lucian Blaga”, în Valea Jiului

Scriitorul I.D.Sîrbu a refuzat sã-l toarne pe Lucian Blaga la securitate

ari oameni de culturã au fost, ieri, acasã la scriitorul petrilean Ion D. Sîrbu, iar Peºtera Bolii a fãcut parte din programul Festivalului Internaþional ”Lucian Blaga” la iniþiativa Asociaþiei Petro Aqua, susþinutã de Compania Naþionalã a Huilei ºi Comexim-R.

M

Petro Aqua Petroºani, susþinuþi de autoritãþile locale. Datele de desfãºurare ale Festivalului au o semnificaþie aparte având în vedere cã Lucian Blaga, poet, dramaturg ºi filozof, s-a nãscut la 9 mai 1895, în satul Lancrãm din judeþul Alba ºi s-a stins din viaþã la 6 mai 1961, fiind înmormântat tot în Lancrãm, în 9 mai, ziua sa de naºtere.

sã se desfãºoare în Valea Jiului, respectiv la Petrila ºi la Peºtera Bolii, participanþii la ampla acþiune culturalã - academicieni, scriitori, critici de artã, dramaturgi, etc. - deplasându-se de la Alba Iulia în Valea lui Sîrbu.

etro Aqua P protejeazã ”mediul cultural”

Peºtera Bolii a gãzduit un spectacol de muzicã ºi poezie “Pictând peºtera în cuvinte” susþinut de Diarmuid Johnson ºi Emilia Ivancu. Diarmuid Johnson s-a nãscut în Cardiff , Þara Galilor a urmat studiile în Galway, Irlanda. Din 1989 a fost profesor de studii celtice în Irlanda, Þara Galilor, Bretania, Germania, iar în prezent este Profesor universitar doctor la Catedra de Limbi ºi Literaturi Celtice la IFA, Universitatea „Adam Mickiewicz”, Poznan, Polonia. A publicat douã

Organizatorii au ales pentru a treia zi a Festivalului Internaþional ”Lucian Blaga”, ca participanþii sã facã o vizitã la Petrila, la Casa Memorialã I.D.Sîrbu, scriitorul petrilean fiind discipol al lui Lucian Blaga.

Ion D. Sîrbu a avut de suferit din cauzã cã nu ºi-a turnat mentorul la securitate.

Unul dintre cele mai ample manifestãri culturale din România este Festivalul Internaþional ”Lucian Blaga”, luna mai devenind luna marelui poet, dramaturg ºi filozof. Aflat la a 32-a ediþie, Festivalul s-a desfãºurat la Sebeº, Lancrãm, Petrila ºi Peºtera Bolii – Petroºani.

Festivalul a debutat în data de 6 mai ºi se încheie astãzi, 9 mai, organizatorii celei de a 32-a ediþii sunt Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeº ºi Biblioteca „Lucian Blaga” din Alba Iulia, în colaborare cu Asociaþia

COLÞUL LUI DENIS

eºtera Bolii, P pictatã în cuvinte ºi muzicã de flaut

În 1947, I.D.Sîrbu devenea cel mai tânãr conferenþiar universitar din þarã. A fost însã scos din Universitate, epurat de noua orânduire, care l-a considerat un filozof cu idei reacþionare.

Motivul real a fost refuzul unui denunþ abominabil împotriva mentorului sãu, Lucian Blaga,

care în acel moment îi conducea teza de doctorat.

Introducerea în programul Festivalului a lui I.D.Sîrbu ºi a Vãii Jiului a fost stabilitã ca urmare a iniþiativei Asociaþiei Petro Aqua Petroºani, preºedinte Imre Szuhanek, care a convins organizatorii despre

importanþa legãturii lui Lucian Blaga ºi Ion D. Sîrbu.

Astfel, Asociaþia Petro Aqua, într-o acþiune de parteneriat cu Compania Naþionalã a Huilei ºi SC Comexim-R, a convenit cu organizatorii Festivalului Internaþional ”Lucian Blaga” ca aceastã a treia zi a manifestãrii

volume de poezie, a fost editor al revistei Cuisle, o revistã irlandezã de actualitãþi ºi apoi al publicaþiei Transcript, un jurnal web de promovare a literaturilor europene minoritare. Este un muzician experimentat, flautul sãu se poate regãsi pe mai multe albume cunoscute în întreaga lume.

Emilia Ivancu este redactor al revistei ”Faleze de piatrã”. În programul evenimentului

de la Peºtera Bolii s-a aflat ºi Simpozionul “Interferenþe spirituale Lucian Blaga – I.D. Sîrbu”, cu Dumitru Velea, membru al UNITER ºi al Uniunii Scriitorilor din România - Secþia de Dramaturgie, prof.univ.dr.

Mircea Baron ºi scriitorul Ioan Mãrgineanu, unul dintre iniþiatorii, în urmã cu 33 de ani, a Festivalului Internaþional ”Lucian Blaga”.

Ileana FIRÞULESCU

Primarul Botgros ºi-a dat cardul, iar antrenorul Hãbian – maºina pentru a avea arcaºi olimpici e doi ani, Consiliul Local al oraºului Aninoasa nu a alocat nici un leu, pentru cã nu a avut, pentru arcaºii Minerului Aninoasa, multipli campioni naþionali ºi internaþionali.

D

Datoritã antrenorului Victor Hãbian ºi primarului Ilie Botgros aceastã valoroasã pepinierã a supravieþuit.

Botgros a dat ºi cardul propriu pentru

cheltuieli de deplasare, iar Hãbian ºi-a pus munca ºi maºina la dispoziþie ani de-a rândul… Dar au avut pentru ce! Sportivi de la Aninoasa fac parte din lotul Olimpic, sportivi ce se pãregãtesc intens pentru calificarea la J.O. Londra 2012. ”Arcaºii lui Botgros”, cum li se spune, Rãzvan Marcu, Simona Bãncilã ºi Luminiþa Boroº pleacã în 20 mai spre douã concursuri care pot sã-i califice pentru Jocurile Olimpice 2012 de la Londra, dupã ce la începutul lunii au

participat la etapa de Cupã Mondialã în Antalya.

Cele douã concursuri de calificare pentru Jocurile Olimpice vor avea loc la Amsterdam – Olanda spre sfârºitul lunii mai, iar cel decisiv în Ogden-Utah - S.U.A. ” Va fi foarte greu, va trebui la Amsterdam sã fim în primii trei. În Olanda vom fi patru sportivi, în S.U.A. vom fi opt. Aninosenii Rãzvan Marcu, Luminiþa Boroº ºi Simona Bãncilã vor fi prezenþi la ambele turnee”- a declarat antrenorul Viorel Hãbian. ”Datoritã încordãrii, sunt puþin supãrat pe ceea ce au fãcut în Antalya, adicã se putea ºi mai bine. Dar am mare încredere în Rãzvan ºi în cele douã fete, Luminiþa ºi Simona. Dacã vor avea ºi noroc, un pic de ºansã, totul va fi în regulã. Pe 20 mai pleacã în Olanda, dupã care imediat dupã concurs merg în USA, cu 15 zile de pregãtire, apoi participã la Grand Prix pentru a se califica. Sigur vom da mãcar un olimpic de la noi, dacã nu chiar doi! Sunt mândru de ei, iar locuitorii Aninoasei sunt alãturi de ei, cu inima ºi sufletul dacã cu altceva nu pot… Vreau sã spun cã de doi ani nu s-a dat nici cinci bani pentru sport de la buget ºi dacã nu era Viorel ºi cu mine, la Anena puneam cartofi… Sigur, administraþia localã a plãtit utilitãþile, dar cu asta nu se face performanþã. Am ajuns sã dau cardul meu pentru a avea cu ce se

deplasa, iar Viorel a pus la dispoziþie maºina personalã ºi munca. Trebuie sã fii câine sã laºi asemenea talente sã se iroseascã, mai ales când îi ºtii copiii oraºului tãu. Uite, eu pun la dispoziþie toate bugetele din ultimii doi ani ºi dacã gãseºti 5 bani acolo pentru ei, eu îi mãnânc.

Dacã dãm un olimpic de la Aninoasa, promit cã mã apuc eu de tir. Cu praºtia!”- a povestit în stilul sãu caracteris-

tic, cu umor ºi ironie, dar ºi… încordat ca un arc, primarul Ilie Botgros.

Acesta este mândru ºi de faptul cã Rãzvan Marcu este student la Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport specialitatea… înot, pentru cã Faculatatea cu pricina nu are o asemenea specializare: tir cu arcul.

“Balul Liceenilor” de Ziua Europei ”Terminã facultatea ºi o sã fie profesor aici, la Aninoasa, dar cu specializare la înot, cã la Facultatea aia nu au specializarea tir cu arcul. Aºa-i în viaþã, chestie de noroc ºi ºansã cum spuneam”- a mai precizat Botgros.

Nu numai Aninoasa se mândreºte cu campionii sãi, ci întreaga Vale a Jiului.

Le urãm succes ºi fie ca anul acesta, la J.O. ºi de sportivii dintre Jiuri sã facã o figurã frumoasã!

Ileana FIRÞULESCU

ail mulþi tineri sunt aºteptaþi la M un spectacol organizat, astãzi, la Casa de Culturã “Drãgan Muntean”, sub numele de “Balul Liceenilor”.

Astfel, Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret, în parteneriat cu Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara ºi Consiliul Judeþean al Elevilor Hunedoara, organizeazã, azi, 9

mai, “Balul Liceenilor” în cadrul cãruia vor concura câºtigãtorii titlurilor de Miss ºi Mister din liccele din judeþ.

Balul se va desfãºura începând cu orele 18:00, la Casa de Culturã “Drãgan Muntean” Deva ºi sunt invitaþi toþi tinerii sã sãrbãtoreascã alãturi de organizatorii acestui eveniment.

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 9 mai 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Festivalul Internaþional ”Lucian Blaga”, în Valea Jiului

Scriitorul I.D.Sîrbu a refuzat sã-l toarne pe Lucian Blaga la securitate

ari oameni de culturã au fost, ieri, acasã la scriitorul petrilean Ion D. Sîrbu, iar Peºtera Bolii a fãcut parte din programul Festivalului Internaþional ”Lucian Blaga” la iniþiativa Asociaþiei Petro Aqua, susþinutã de Compania Naþionalã a Huilei ºi Comexim-R.

M

Petro Aqua Petroºani, susþinuþi de autoritãþile locale. Datele de desfãºurare ale Festivalului au o semnificaþie aparte având în vedere cã Lucian Blaga, poet, dramaturg ºi filozof, s-a nãscut la 9 mai 1895, în satul Lancrãm din judeþul Alba ºi s-a stins din viaþã la 6 mai 1961, fiind înmormântat tot în Lancrãm, în 9 mai, ziua sa de naºtere.

sã se desfãºoare în Valea Jiului, respectiv la Petrila ºi la Peºtera Bolii, participanþii la ampla acþiune culturalã - academicieni, scriitori, critici de artã, dramaturgi, etc. - deplasându-se de la Alba Iulia în Valea lui Sîrbu.

etro Aqua P protejeazã ”mediul cultural”

Peºtera Bolii a gãzduit un spectacol de muzicã ºi poezie “Pictând peºtera în cuvinte” susþinut de Diarmuid Johnson ºi Emilia Ivancu. Diarmuid Johnson s-a nãscut în Cardiff , Þara Galilor a urmat studiile în Galway, Irlanda. Din 1989 a fost profesor de studii celtice în Irlanda, Þara Galilor, Bretania, Germania, iar în prezent este Profesor universitar doctor la Catedra de Limbi ºi Literaturi Celtice la IFA, Universitatea „Adam Mickiewicz”, Poznan, Polonia. A publicat douã

Organizatorii au ales pentru a treia zi a Festivalului Internaþional ”Lucian Blaga”, ca participanþii sã facã o vizitã la Petrila, la Casa Memorialã I.D.Sîrbu, scriitorul petrilean fiind discipol al lui Lucian Blaga.

Ion D. Sîrbu a avut de suferit din cauzã cã nu ºi-a turnat mentorul la securitate.

Unul dintre cele mai ample manifestãri culturale din România este Festivalul Internaþional ”Lucian Blaga”, luna mai devenind luna marelui poet, dramaturg ºi filozof. Aflat la a 32-a ediþie, Festivalul s-a desfãºurat la Sebeº, Lancrãm, Petrila ºi Peºtera Bolii – Petroºani.

Festivalul a debutat în data de 6 mai ºi se încheie astãzi, 9 mai, organizatorii celei de a 32-a ediþii sunt Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeº ºi Biblioteca „Lucian Blaga” din Alba Iulia, în colaborare cu Asociaþia

COLÞUL LUI DENIS

eºtera Bolii, P pictatã în cuvinte ºi muzicã de flaut

În 1947, I.D.Sîrbu devenea cel mai tânãr conferenþiar universitar din þarã. A fost însã scos din Universitate, epurat de noua orânduire, care l-a considerat un filozof cu idei reacþionare.

Motivul real a fost refuzul unui denunþ abominabil împotriva mentorului sãu, Lucian Blaga,

care în acel moment îi conducea teza de doctorat.

Introducerea în programul Festivalului a lui I.D.Sîrbu ºi a Vãii Jiului a fost stabilitã ca urmare a iniþiativei Asociaþiei Petro Aqua Petroºani, preºedinte Imre Szuhanek, care a convins organizatorii despre

importanþa legãturii lui Lucian Blaga ºi Ion D. Sîrbu.

Astfel, Asociaþia Petro Aqua, într-o acþiune de parteneriat cu Compania Naþionalã a Huilei ºi SC Comexim-R, a convenit cu organizatorii Festivalului Internaþional ”Lucian Blaga” ca aceastã a treia zi a manifestãrii

volume de poezie, a fost editor al revistei Cuisle, o revistã irlandezã de actualitãþi ºi apoi al publicaþiei Transcript, un jurnal web de promovare a literaturilor europene minoritare. Este un muzician experimentat, flautul sãu se poate regãsi pe mai multe albume cunoscute în întreaga lume.

Emilia Ivancu este redactor al revistei ”Faleze de piatrã”. În programul evenimentului

de la Peºtera Bolii s-a aflat ºi Simpozionul “Interferenþe spirituale Lucian Blaga – I.D. Sîrbu”, cu Dumitru Velea, membru al UNITER ºi al Uniunii Scriitorilor din România - Secþia de Dramaturgie, prof.univ.dr.

Mircea Baron ºi scriitorul Ioan Mãrgineanu, unul dintre iniþiatorii, în urmã cu 33 de ani, a Festivalului Internaþional ”Lucian Blaga”.

Ileana FIRÞULESCU

Primarul Botgros ºi-a dat cardul, iar antrenorul Hãbian – maºina pentru a avea arcaºi olimpici e doi ani, Consiliul Local al oraºului Aninoasa nu a alocat nici un leu, pentru cã nu a avut, pentru arcaºii Minerului Aninoasa, multipli campioni naþionali ºi internaþionali.

D

Datoritã antrenorului Victor Hãbian ºi primarului Ilie Botgros aceastã valoroasã pepinierã a supravieþuit.

Botgros a dat ºi cardul propriu pentru

cheltuieli de deplasare, iar Hãbian ºi-a pus munca ºi maºina la dispoziþie ani de-a rândul… Dar au avut pentru ce! Sportivi de la Aninoasa fac parte din lotul Olimpic, sportivi ce se pãregãtesc intens pentru calificarea la J.O. Londra 2012. ”Arcaºii lui Botgros”, cum li se spune, Rãzvan Marcu, Simona Bãncilã ºi Luminiþa Boroº pleacã în 20 mai spre douã concursuri care pot sã-i califice pentru Jocurile Olimpice 2012 de la Londra, dupã ce la începutul lunii au

participat la etapa de Cupã Mondialã în Antalya.

Cele douã concursuri de calificare pentru Jocurile Olimpice vor avea loc la Amsterdam – Olanda spre sfârºitul lunii mai, iar cel decisiv în Ogden-Utah - S.U.A. ” Va fi foarte greu, va trebui la Amsterdam sã fim în primii trei. În Olanda vom fi patru sportivi, în S.U.A. vom fi opt. Aninosenii Rãzvan Marcu, Luminiþa Boroº ºi Simona Bãncilã vor fi prezenþi la ambele turnee”- a declarat antrenorul Viorel Hãbian. ”Datoritã încordãrii, sunt puþin supãrat pe ceea ce au fãcut în Antalya, adicã se putea ºi mai bine. Dar am mare încredere în Rãzvan ºi în cele douã fete, Luminiþa ºi Simona. Dacã vor avea ºi noroc, un pic de ºansã, totul va fi în regulã. Pe 20 mai pleacã în Olanda, dupã care imediat dupã concurs merg în USA, cu 15 zile de pregãtire, apoi participã la Grand Prix pentru a se califica. Sigur vom da mãcar un olimpic de la noi, dacã nu chiar doi! Sunt mândru de ei, iar locuitorii Aninoasei sunt alãturi de ei, cu inima ºi sufletul dacã cu altceva nu pot… Vreau sã spun cã de doi ani nu s-a dat nici cinci bani pentru sport de la buget ºi dacã nu era Viorel ºi cu mine, la Anena puneam cartofi… Sigur, administraþia localã a plãtit utilitãþile, dar cu asta nu se face performanþã. Am ajuns sã dau cardul meu pentru a avea cu ce se

deplasa, iar Viorel a pus la dispoziþie maºina personalã ºi munca. Trebuie sã fii câine sã laºi asemenea talente sã se iroseascã, mai ales când îi ºtii copiii oraºului tãu. Uite, eu pun la dispoziþie toate bugetele din ultimii doi ani ºi dacã gãseºti 5 bani acolo pentru ei, eu îi mãnânc.

Dacã dãm un olimpic de la Aninoasa, promit cã mã apuc eu de tir. Cu praºtia!”- a povestit în stilul sãu caracteris-

tic, cu umor ºi ironie, dar ºi… încordat ca un arc, primarul Ilie Botgros.

Acesta este mândru ºi de faptul cã Rãzvan Marcu este student la Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport specialitatea… înot, pentru cã Faculatatea cu pricina nu are o asemenea specializare: tir cu arcul.

“Balul Liceenilor” de Ziua Europei ”Terminã facultatea ºi o sã fie profesor aici, la Aninoasa, dar cu specializare la înot, cã la Facultatea aia nu au specializarea tir cu arcul. Aºa-i în viaþã, chestie de noroc ºi ºansã cum spuneam”- a mai precizat Botgros.

Nu numai Aninoasa se mândreºte cu campionii sãi, ci întreaga Vale a Jiului.

Le urãm succes ºi fie ca anul acesta, la J.O. ºi de sportivii dintre Jiuri sã facã o figurã frumoasã!

Ileana FIRÞULESCU

ail mulþi tineri sunt aºteptaþi la M un spectacol organizat, astãzi, la Casa de Culturã “Drãgan Muntean”, sub numele de “Balul Liceenilor”.

Astfel, Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret, în parteneriat cu Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara ºi Consiliul Judeþean al Elevilor Hunedoara, organizeazã, azi, 9

mai, “Balul Liceenilor” în cadrul cãruia vor concura câºtigãtorii titlurilor de Miss ºi Mister din liccele din judeþ.

Balul se va desfãºura începând cu orele 18:00, la Casa de Culturã “Drãgan Muntean” Deva ºi sunt invitaþi toþi tinerii sã sãrbãtoreascã alãturi de organizatorii acestui eveniment.

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 9 mai 2012

Legea junglei la Universitate aºini pe trotuar ºi pietoni pe stradã. Se întâmplã Universitatea Petroºani, unde fiecare parcheazã pe unde vrea sau pe unde apucã.

M

Chiar ºi dupã ce s-a reabilitat, drumul care duce la Universitatea Petroºani, tot este unul de groazã. ªoferii parcheazã ºi acum pe unde apucã, de multe ori direct pe trotuar, iar pietonii merg printre maºini. Scuza lor este fie numãrul insuficient al parcãrilor, lucru contrazis de reprezentanþii instituþiei, fie

faptul cã drumul nu este încã marcat, aºa cã nu pot fi traºi la rãspundere. „Campusul Universitãþii din Petroºani dispune, din punctul nostru de vedere, de suficiente locuri de parcare, însã trebuie sã facem

în primul rând un apel la spiritul civic pe care trebuie sã-l aibã toþi cei care tranziteazã campusul. Aici mã refer la faptul cã parcãrile pe care noi le avem, trebuie capacitate la maxim, ºi chiar dacã nu sunt

încã marcate, pentru cã lucrãrile încã nu s-au terminat, maºinile trebuie parcate de aºa manierã încât sã existe loc suficient ºi pentru altele care intrã în parcare. Din pãcate, lucrurile degenereazã, iar pe

trotuarele proaspãt configurate maºinile pur ºi simplu se urcã.

Nu cred cã trebuie un indicator care sã interzicã o astfel de parcare”, a declarat Marius Cucãilã, ºef Patrimoniul Academic - Universitatea Petroºani.

De altfel, cei de la Universitate spun cã vor rezolva cât de curând ºi problema parcãrilor rãmase neasfaltate dupã ce drumul a fost reabilitat. În prima fazã vor monta niºte rampe care sã facã mai uºor trecerea de nivel de circa 20 de cm dintre drum ºi parcare.

Luiza Andr onache

Lucrãri în toi în Centrul Civic rimul tronson din cenP trul civic al Petroºaniului va fi gata undeva la

pentru a vedea cum decurg lucrãrile.

finalul lunii iunie. Primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, a fost ieri pe teren,

Muncitorii s-au apucat de montat pavelele de granit de mai bine de o sãptãmânã. “În momentul acesta

suntem la faza în care am ajuns la pavajul cu granit ºi sigur, au fost montaþi stâlpii de iluminat ºi urmeazã ca firma constructoare sã finalizeze aceste suprafeþe cu granit”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Însã, în proiectul integral de reabilitare a centrului civic mai sunt multe de fãcut, iar termenul de finalizare este sfârºitul lunii august.

“Urmeazã instalaþia electricã, montarea corpurilor de iluminat, a camerelor de luat vederi, amenajarea zonelor verzi, parcul de la Teatrul ID Sîrbu, parcul pensionarilor, parcul de lânã Poºtã ºi vizavi de Poºtã ºi, sigur, zona Brãdet.

Toate acestea fac parte din aceiaºi lucrare mare”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi Luiza ANDRONACHE

Rata ºomajului în judeþul Hunedoara a scãzut la 5,34 procente ata ºomajului în judeþul Hunedoara a scãzut cu 0,52 puncte procentuale, faþã de luna martie atingând la sfârºitul lunii aprilie nivelul de 5,34 %.

R

Potrivit reprezentanþilor AJOFM Hunedoara, în

cursul lunii aprilie, în evidenþele agenþiei au fost înregistraþi 1.885 de ºomeri, dintre care 301 provin din disponibilizãri curente de personal.

“La finele lunii APRILIE 2012, numãrul total al ºomerilor din judeþul Hunedoara era de 10.397, din care 5.283 ºomeri indemnizaþi ºi 5.114 ºomeri neindemnizaþi. Din numãrul total de 5.144

ºomeri neindemnizaþi, la un numãr de 2.833 de persoane s-au eliberat adeverinþe, fiind beneficiari de prevederile Legii nr.

416/2001, privind venitul minim garantat. Din totalul ºomerilor hunedoreni, la sfârºitul lunii APRILIE 2012, femeile sunt în numãr de 4.900”, declarã Vasile C Iorgovan Velichi, director executiv AJOFM. Cei mai mulþi ºomeri au fost înregistraþi în Hunedoara, 1.581, Simeria, pe locul al doilea cu 1338, urmat de Deva, 1.280. În acelaºi timp, în decursul lunii APRILIE 2012, din evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã au ieºit un numãr de 2.908 de persoane, iar un numãr de 1713 de persoane au reuºit sã se încadreze în muncã.

Trãiesc din cartoane ºi sticle de plastic nii A democraþiei post-comuniste au atras, printre altele, ºi o sãrãcire tot mai accentuatã a populaþiei din Valea Jiului.

Dacã înainte cu douã decenii nici mãcar câinii nu cãutau prin gunoaie, acum, tot mai numeroºi sunt oamenii care îºi câºtigã traiul de pe o zi pe alta colectând resturile aruncate la tomberon. Printre aceste resturi se numãrã ºi cartoanele sau pet-urile, o sursã de câºtig pentru sãrãcii din Valea Plângerii.

Pentru o pâine, aceºtia viziteazã zi de zi tomberoanele

amplasate în preajma magazinelor, având fiecare orare precise de vizitare a gunoaielor. „Trãiesc ºi eu cum pot, de azi, pe mâine. La ora 5 sunt deja la gunoi, pentru cã eu le strâng între 5 ºi 7, dupã aceea vin alþii.

Avem program fix, exact ca la o firmã.

Dacã reuºesc sã strâng 10 lei pe zi, atunci este o zi bunã. Banii se duc pe pâine ºi mâncare”, spune Gheorghiþa G.,

o femeie în vârstã de 53 de ani. Pentru Gheorghiþa, o zi de cãutat prin gunoaie ºi cãrat cartoanele cu un cãrucior, este recompensatã cu un câºtig mediu de 10 lei, bani din care trãiesc doi oameni. Adicã ea ºi concubinul, un fost miner, disponibilizat dupã ce a lucrat o perioadã la Mina Lupeni. Cel puþin aºa susþin cei doi…

Mir cea NISTOR

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 9 mai 2012

Centrul istoric? Care centru istoric? ã drumarii nu sunt istorici, ºtim deja, iar de acest lucru ne-am convins încã odatã. Aceºtia au pus în centrul Petroºaniului, într-o zonã total greºitã, un indicator pe care scrie Centrul istoric.

C

Plãcuþa cu pricina a fost

montatã de mai bine de o sãptãmânã în apropierea pasarelei care duce la garã.

Cum cei care au fãcut-o, drumarii, au greºit zona.

Cele câteva clãdiri istorice care au existat aici, au fost demolate în urmã cu mai mulþi ani, iar acelea care încã stau în picioare, sunt în cu totul altã parte a municipiului.

Sesizaþi de aceastã neconcordanþã, reprezentanþii primãriei au dat dispoziþie sã

dea jos indicatorul cu pricina.

“Am luat legãtura cu constructorul care este pe tronsonul Petroºani - Baru Mare.

El, în proiect avea ºi acest indicator cu centru istoric, mã rog, era vorba de vechiul centru istoric al Petroºaniului, care de fapt nu mai existã ºi-atunci o sã-l dãm jos”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani.

Luiza ANDRONACHE

Fântâni în probe la Vulcan ulevardul Mihai Viteazu din Vulcan va deveni loc de promenadã pentru cetãþenii oraºului, dupã ce fântânile arteziene de pe mijlocul carosabilului vor fi puse în funcþiune.

B

Pânã atunci, însã, aici au fost fãcute câteva probe în week-endul care a trecut. “Am început sã facem probele la fântânile de pe Bulevard, mai avem câteva

rectificãri de fãcut, de reglaj a debitului de apã ºi sigur, se va da drumul.

Sperãm cã în sãptãmâna urmãtoare va fi finalizatã toatã verificarea”, ne-a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan.

Primarul Gheorghe Ile precizeazã faptul cã instalaþia funcþioneazã aºa cum ar trebui, chiar dacã unele voci au afirmat cã acest lucru nu ar fi tocmai aºa ºi cã apa þâºneºte cu atâta putere încât stropeºte nu doar strada, dar ºi maºinile care trec. “Fântânile funcþioneazã, bateriile se încarcã, funcþioneazã ºi pompele, s-au fãcut ºi reglajele de timp, adicã intermitenþa de funcþionare a pompele, iar luminile merg toate”, a mai precizat Ile. Luiza ANDRONACHE

Maghiarii, nevoiþi sã-ºi împartã voturile imp de 20 de ani maghiarii din România au avut o singurã formaþiune politicã. Este vorba despre Uniunea Democratã a Maghiarilor din România care era votatã, cu ocazia alegerilor locale sau parlamentare, de cãtre toþi membrii comunitãþii maghiare.

T

Din acest an, însã, au mai apãrut pe eºichierul politic alte douã formaþiuni politice care se doresc a-i reprezenta pe maghiari. Acestea sunt Partidul Civic Maghiar, respectiv Partidul Popular Maghiar din Transilvania.

Funcþionarii rãmân cu sporurile încasate ilegal, iar pensionarii primesc bani reþinuþi drept CAS în 16 tranºe eputaþii au adoptat, marþi, Legea amnistiei fiscale, cu 234 de voturi “pentru”, niciun vot împotrivã ºi trei abþineri.

D

Aproximativ 300.000 de funcþionari din administraþia publicã localã nu mai trebuie sã returneze sporurile încasate ilegal în perioada 2008-2010, dupã ce deputaþii au adoptat, marþi, Legea amnistiei fiscale.

Atât USL, cât ºi PDL ºi UDMR au votat în favoarea acestei legi, considerând-o una reparatorie. Proiectul de lege privind amnistia fiscalã a fost iniþiat de UDMR, care a depus, în 20 martie, la Parlament, proiectul de lege privind amnistia fiscalã pentru circa 300.000 de funcþionari publici obligaþi sã returneze sporurile încasate în 2008-2010.

Borbely anunþa la vremea respectivã cã , atunci când UDMR s-a angajat sã facã parte din Guvernul Ungureanu a avut unele condiþii privind programul de guvernare, aceastã lege

privind exonerarea de la plata returnãrii sporurilor fiind una dintre ele.

Borbely afirma cã funcþionarii, îndeosebi cei din primãrii ºi administraþia localã, au beneficiat de acele sporuri, “conform contractelor colective de muncã ºi a acordurilor legale din acea perioadã”, însã au fost obligaþi din cauza “schimbãrii legislaþiei” ºi unor verificãri ale Curþii de Conturi sã le dea înapoi, fiindu-le reþinute din salarii, la care se adaugã penalitãþi ºi dobânzile.

Pe de altã parte Guvernul a negociat cu FMI ca banii reþinuþi ilegal pensionarilor drept contribuþii de asigurãri sociale

de sãnãtate sã le fie restituiþi în 16 tranºe, corespunzãtor celor 16 luni anterioare, din perioada 2011-aprilie 2012, în care pensionarii au fost obligaþi sã verse la buget aceste sume. În baza unei ordonanþe de urgenþã adoptate în 2010, persoanelor cu pensii de peste 740 de lei li s-a reþinut, de la 1 ianuarie 2011, o cotã de 5,5% drept contribuþii de sãnãtate. În mai multe judeþe, dupã intrarea în vigoare a acestei ordonanþe mii de pensionari cu pensii mai mari de 740 de lei au depus plângeri prealabile la casele judeþene de pensii, în care solicitau restituirea contribuþiei de sãnãtate de

5,5%, iar instituþiile le-au respins pe considerentul cã o astfel de cerere nu poate modifica o ordonanþã de urgenþã. În 13 martie, Curtea Constituþionalã a constatat cã dispoziþiile art. 259 alin.(2) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãþii, care au format obiectul excepþiei de neconstituþionalitate ridicate de Kiss Andrei în dosarul 204/33/2011 al Curþii de Apel Cluj - Secþia comercialã, de contencios administrativ ºi fiscal, sunt constituþionale în mãsura în care se interpreteazã în sensul cã procentul de 5,5 se aplicã numai asupra veniturilor din pensii care depãºesc 740 de lei.

Apariþia celor douã noi partide i-ar putea lãsa, pentru prima datã, pe maghiari fãrã reprezentanþi în Parlament sau în consiliile locale. „Existã pericolul real sã rãmânem fãrã reprezentanþi în Parlament, Consiliile Judeþene sau cele locale.

Voturile comunitãþii maghiare se vor îndrepta acum spre 3 formaþiuni politice, nu spre una singurã, aºa cum a fost timp de 20 de ani”, susþin reprezentanþii filialelor UDMR din Valea Jiului. Totuºi, deocamdatã, nici PCM ºi nici PPMT nu au reuºit sã-ºi înfiinþeze filiale ºi în Valea Jiului aºa cã aici nu prea existã pericolul ca voturile maghiarilor sã se „disipeze”.

Aici, singura formaþiune care-i reprezintã pe maghiari a rãmas tot UDMR – ul.

Potrivit datelor ultimului recensãmânt al populaþiei, în Valea Jiului, trãiesc circa 15.000 de maghiari. Cei mai mulþi dintre ei, aproximativ 3.800, locuiesc în municipiul Petroºani.

Mir cea NISTOR

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 9 mai 2012

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃ

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

HOROSCOP

9 mai 2012

Implicarea ta în chestiunile sentimentale va fi mai profundã decât în mod obiºnuit. Pe de altã parte vei fi ºi ceva mai suspicios, acest lucru putându-te pune în situaþia de a avea unele controverse cu partenerul. Poþi avea mai multã încredere în sfaturile partenerului.

Cel mai bine ar fi sã laºi lucrurile aºa cum sunt pentru cã rezolvãrile vor veni ceva mai târziu, dar te vor satisface. Dacã doreºti sã îþi pui în practicã proiectele mai vechi, atenþie, cãci existã cineva care v-ar putea înºela aºteptãrile. Astãzi bazeazã-te numai pe propriile resurse.

Dorinþa de a te implica în activitãþi noi va ieºi în evidenþã ºi în domeniul serviciului. Este posibil sã faci lucruri mai deosebite, ceea ce îþi va aduce aprecierea atât a colegilor cât ºi a superiorilor ierarhici. Graba poate sã producã unele încurcãturi, aºa cã, iao mai încetiºor!

Eºti dornic de a-þi petrece cât mai mult timp în compania persoanei iubite, dar pe de altã parte nu ai rãbdare sã-i asculþi nemulþumirile. Dacã vei pleca urechea la sfaturile sale, ai putea avea o realizare în plan material. O ieºire în afara localitãþii alãturi de fiinþa iubitã te-ar ajuta.

Starea ta generala nu va fi dintre cele mai bune, dar nici nu vei avea probleme deosebite. Unele activitãþi pe care nu le-ai rezolvat la timp îþi vor rãpi mai mult timp decât ai putea crede. Capacitatea de concentrare va fi mai scãzutã, aºa cã evitã sã iei decizii în anumite chestiuni.

La serviciu vor fi multe de fãcut, vei munci din greu ºi te va deranja faptul cã superiorii ierarhici vor pãrea a nuþi aprecia eforturile. Nu trebuie sã fii îngrijorat, cãci rezultatele nu se vor lãsa prea mult aºteptate, iar aprecierile vor veni de unde te aºtepþi mai puþin.

Aþi putea primi o ofertã de colaborare, ceea ce îþi poate aduce unele avantaje materiale, dar, dacã vei face greºeli, îþi va încurca multe planuri.

Eforturile tale nu vor fi apreciate aºa cum consideri, cel puþin deocamdatã.

Ceva mai multã rãbdare îþi poate aduce un plus de satisfacþie.

Reuºeºti sã faci o bunã impresie oriunde te vei duce. Þi se vor face complimente ºi vei fi în centrul atenþiei, ceea ce ar putea stârni gelozia partenerului. Dacã vei încerca o micã escapadã sentimentalã, nu vei avea ce regreta. La slujbã þi se va repartiza o nouã activitate.

In relaþia ta de dragoste lucrurile nu vor evolua chiar aºa cum îþi doreºti.

Dacã ai de lãmurit ceva, nu este cazul sã insiºti sã ai ultimul cuvânt.

Lasã lucrurile sã-ºi urmeze cursul firesc ºi va fi mai bine pentru toatã lumea. La serviciu vei avea parte de multe activitãþi de rutinã.

Te vei implica în diverse activitãþi intelectuale, dar în ciuda inspiraþiei de care dai dovadã, ai putea greºi cu uºurinþã. Încearcã sã discuþi cu cineva de încredere proiectele tale. La serviciu þi se va repartiza o nouã sarcinã ºi ar fi de dorit sã te gândeºti de douã ori înainte de a face ceva.

Entuziasmul tãu afectiv atinge limita superioarã, dar comunicare cu fiinþa iubitã nu este chiar la nivelul la care te aºtepþi. Dacã ai fi ceva mai înþelegãtor ar fi mai bine pentru toatã lumea. Eºti subiectiv ºi din acest motiv ar fi bine sã nu iei decizii în chestiunile importante.

Chestiunile bãneºti te intereseazã parcã mai mult decât în mod obiºnuit. Sunt ºanse sã câºtigi ceva bani din activitãþile profesionale, dar va trebui sã munceºti mult pentru asta. În cazul în care doreºti sã te implici într-o afacere, nu te aºtepta la rezultate imediate.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 9 mai 2012

VORBA LU` BUJI

de Mircea BUJORESCU

ªtiþi care-i Po(a)nta?

Schimbarea ºefilor, bucuria proºtilor... a-þi-o frântã, cã þi-am dres-o!

Cam în cuvintele astea ar putea fi descrisã telenovela în patru episoade „Ia Guvernul, na Guvernul!”

N

Episodul întâi. „Moþiunea”, a fost aºa, de încãlzire.

Voturile „pro” în plus se numãrau pe degetele de la o mânã, bob cu bob, traseist cu traseist, trãdãtor cu trãdãtor, ud în izmene cu ud în izmene... În fine, s-a încropit majoritatea ºi – ca la noi la români – babele telenoveliste ºi toþi „târâie – brâu” au sãrit în sus de bucurie, parcã l-au apucat pe Dumnezeu de-un picior. A cãzut guvernul.

Bine – bine, ºi cu asta ce-am fãcut? A crescut PIB-ul? S-a ieftinit pâinea? Da’ de unde...

Episodul doi „Nominalizarea” era previzibilã.

N-a durat mult, dar a avut o tentã tragi–comicã „Micul Titulescu” (aºa cum a fost el supranumit de Nãstase – ‘nºpe case) Victor Viorel Ponta a luat deja moaca de ºef, ºi-a schimbat pamperºii din Opoziþie cu platoºa de premier. ªi dã-i, ºi luptã! Dã-i ºi luptã sã facã altã majoritate, care sã-i valideze echipa. Cum era de aºteptat, Gabriel Oprea, „reevaluatul” lui Bãsescu, ºi-a amintit cã a fost odatã „mafia pasionalã a lui Nãstase” ºi a fãcut stânga-nprejur! UNPR, partiduleþul generalului de popotã ºi magazie de efecte, avansat la apelul de searã, alãturându-se noii puteri. În timpul acestui episod, telenoveliºtii lãcrimoºi priveau la teve cum, în toatã þara,

O datã “istoricã”.

Doar atât! cei mai mulþi dintre români data de 8 mai 1921 nu prea mai are nicio relevanþã.

P entru

Doar cei mai în vârstã îºi mai amintesc câte ceva.

hoardele de USL-aºi, flãmânzi de-atâta opoziþie, jubilau frecându-ºi mâinile cã au ajuns la „caºcaval”, chiar cu 6 luni mai devreme decât sperau. Nici în acest episod n-a crescut PIBul ºi nici nu s-a ieftinit pâinea.

A scãzut doar preþul la ouã, fiindcã trecuserã Paºtele, iar gãinile nu mai erau stresate.

Ca la orice telenovelã, cum suntem o þarã de telespectatori, a fost interpretat diferit.

Ciondãneli în Parlament, validare cu vot zdrobitor, pupat Piaþa Independenþei... Frumos, nimic de zis, dar fals, s-a vãzut cã lipsea „Regizorul”. Mai spre miezul nopþii, a apãrut ºi

„Regizorul” care i-a „miruit” pe noii miniºtri. Orice telenovelist (telenovelistã) cu experienþã a observat cã preºedintele s-a uitat cam „chior⺔ la mai toþi miniºtrii. Spre deliciul telespectatorilor, a „bãgat”, totuºi, niºte „ºopârle”, sub formã de glumã, cicã...

Episodul patru s-a încheiat brusc, fãrã happy-end, fãrã ºampanie ºi fursecuri. Pe când se crãcãna de a doua zi, Ponta i-a luat cheia de la biroul lui Ungureanu, l-a pus sã dea declaraþie cã n-a fãcut dublurã ºi „Hai, pa!”

Epilogul...

Episodul trei. „Lista lui Ponta” a fost, pe cât de disputatã între USL-aºi, pe atât de hazlie.

...ar putea sã se cheme „Pleacã ai noºtri, vin ai noºtri”. Nu butonaþi telecomanda, nu schimbaþi programul, nu treceþi pe alt canal, fiindcã, oricum, noi rãmânem tot ca proºtii. Fiindcã, din istorie ºi din viaþa de zi cu zi, se ºtie cã, întotdeauna, schimbarea ºefilor a fost ºi rãmâne bucuria proºtilor.

Aþi înþeles Po(a)nta? Dar pâinea, pâinea când PIB-ul meu se ieftineºte?

Lista cu „ministeriabili” suferea mereu modificãri, numele se schimbau mai ceva ca ºosetele, iar presa ticãloºitã le-a gãsit la toþi câte-o chichiþã în biografie. Deh, nimeni nu-i perfect! Nici în timpul ãsta, n-a crescut PIB-ul, nu s-a ieftinit pâinea...

Simpozion de geografie perioada 12-13 Îaveanmai, la Geoagiu va loc cea de-a IX-a ediþie a Simpozionului Naþional ”Geografia în ºcoalã” cu tema ”O nouã atitudine în epistemologia geografiei”.

ªi totuºi, ziua respectivã a marcat un eveniment care, mai apoi, a influenþat istoria României pentru aproape 5 decenii. Este vorba despre înfiinþarea Partidului Comunist... „8 mai 1921? Parcã data asta îmi spune ceva dar nu mai ºtiu exact despre ce a fost vorba”, a spus o femeie. „Atunci au fost puse bazele partidului comunist.

Am 70 de ani aºa cã am prins o bunã perioadã din ceea ce a urmat, adicã, societatea socialistã multilateral dezvoltatã. A fost o perioadã bunã pentru noi toþi, aveam locuri de muncã, eram tineri ºi entuziaºti. Acum, privind în urmã, parcã în anii în care a funcþionat partidul comunist a fost mult mai bine”, a precizat o bunicã, aflatã în parc cu nepoþelul. „Nu-mi spune nimic data de 8 mai 1921.

Nu mã pricep la istorie ºi nici nu mã intereseazã. Lucrez în Spania ºi am venit pentru câteva zile sã-i vãd pe bunici ºi plec înapoi”, a declarat un tânãr. „ªtiu cã în 8 mai 1921 s-a înfiinþat Partidul Comunist din România. Tot ceea ce pot sã vã spun este cã a fost greu ºi înainte ºi dupã 1989. Consider cã acum este mai bine pentru cã suntem, cu adevãrat, liberi. Ãsta este lucrul cel mai important”, a precizat ºi un pensionar miner. În data de 8 mai 1921 a început, la Bucureºti, Congresul Partidului Socialist din România în cadrul cãreia a fost decisã transformarea acestuia în Partidul Comunist din România. Noua formaþiune politicã a fost afiliatã la Internaþionala a III-a Comunistã (Comintern) cu sediul la Moscova. Dupã încheierea lucrãrilor, o bunã parte a participanþilor la acestea au fost arestaþi de cãtre reprezentanþii autoritãþilor române din acea perioadã.

Mir cea NISTOR

Episodul patru. „Validarea ºi Ungerea”

Tematica secþiunilor va fi urmãtoare: ”Geografia, domeniu de cunoaºtere deschis epistemologiei”, ”Concepte actuale, abordãri ºi prioritãþi în geografia româneascã”, ”Geografie umanã, socialã ºi medicalã”, ”Geografie generalã, fizicã ºi regionalã”. (A.N.)

„Ziua Independenþei”, cãlcatã în picioare de „Ziua Europei” omânii, deºi R ultimii ca nivel de trai, au ajuns cei mai europeni dintre europeni.

De dragul noii structuri continentale din care face parte de vreo 4 ani ºi þara noastrã, istoria româneascã a fost datã deoparte, fiind celebrate, în schimb, pânã ºi cele mai mãrunte evenimente de sorginte UE. În Valea Jiului, cel puþin, importanþa datei de 9 mai a fost, se pare, uitatã cu desãvârºire! Astfel, ziua în care România ºi-a dobândit Independenþa a fost total omisã fiind, în schimb, serbatã ºi celebratã pompos, astãzi, „Ziua Europei”. Prin urmare, o zi importantã pentru poporul „europenesc” român a fost pusã la colþ ºi uitatã, în timp

ce ziua „malaxorului” de populaþii nu a uitat sã fie marcatã oficial în toate localitãþile...

Pentru cei care au uitat, la 9 mai 1877 Adunarea Deputaþilor a proclamat Independenþa de stat a României, deschizând drumul spre recunoaºterea internaþionalã a dreptului naþiunii române de a-ºi decide singurã soarta.

Armata românã a intrat în rãzboi în primãvara lui 1877 ºi a triumfat pe câmpurile de luptã, cucerind, pe rând, redutele otomane de la Plevna, Griviþa, Opanez, Smârdan ºi Vidin.

Câºtigarea Independenþei avea sã reprezinte un prim pas spre înfãptuirea Marii Uniri din anul 1918.

Mir cea NISTOR

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 9 mai 2012

Telescaunul din Straja nu mai este. elescaunul din T Straja este istorie ºi va ajunge, probabil, la fier vechi. Asta dupã ce a funcþionat, timp de 30 de ani, fãrã probleme ºi a fost fãcut de minerii de la Lupeni.

Instalaþia va ajunge la fier vechi Telescaunul care timp de 30 de ani a transportat turiºtii în Staþiunea Straja este, oficial, istorie.

Locul lui va fi luat de o modernã telegondolã,

finanþatã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. Ultima cursã a fost chiar de drumul crucii, o procesiune religioasã organizatã, la Lupeni, în Vinerea Mare ºi, tot atunci, instalaþiei de transport pe cablu i s-a pus cruce. Acum telescaunul a fost deja demontat, tãiat ºi a fost adus jos, la bazã, iar edilii vor sã-l scoatã la licitaþie.

Sunt, însã, slabe ºansele ca cineva sã-l cumpere pentru a-l folosi în alte scopuri decât sã-l vândã la fier vechi. „Telescaunul a funcþionat exact 30 de ani. A fost fãcut efectiv de minerii de la Lupeni ºi a aparþinut de Exploatarea Minierã din localitate. A fost preluat de Primãria

Lupeni în baza datoriilor pe care le avea unitatea minierã, care l-a ºi administrat vreo 2- 3 ani prin societatea de interes local Universal Edil”, a declarat omul de afaceri Emil Pãrãu, cel care a administrat instalaþia în ultimii cinci ani. Spune cã a investit mult pentru a-l repara ºi a cumpãrat chiar un telescaun la mâna a doua din strãinãtate, pentru piese. Apoi nu a mai avut probleme ºi ultima datã s-a oprit acum vreo 2 ani, timp de aproximativ o jumãtate de orã. Emil Pãrãu este conºtient cã ºi turismul românesc trebuie sã þinã pasul cu vremurile ºi spune cã o telegondolã este binevenitã. „Din

punctul meu de vedere, atâta timp cât în locul telescaunului vine o instalaþie modernã, în care nu te ninge ºi nu te bate vântul, este mult mai bine.

Trebuie sã þinem ºi noi pasul cu ce se întâmplã în alte staþiuni. Pentru Staþiunea Straja, va aduce un plus de turiºti, fãrã

nicio discuþie”, a mai spus investitorul în turism. ªi telescaunul care duce în Parâng este pe cale sã intre în istorie. ªi aici, oficialii pregãtesc o instalaþie modernã de transport pe cablu care sã înlocuiascã vechiul telescaun.

Car men COSMAN

Epavele unor avioane zac de zeci de ani în Parâng e doi ani, componentele D unor avioane prãbuºite în urmã cu zeci de ani în masivul Parâng aºteaptã sã fie recuperate ºi transportate la poalele muntelui.

Salvamontiºtii din Parâng au reperat, în 2010, epavele unor avioane militare, unul dintre ele din timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial.

La vremea respectivã, salvamontiºtii, împreunã cu trei muzeografi, au descoperit bucãþi ale epavei unui avion militar prãbuºit în urmã cu 47 de ani. Avionul efectua un zbor secret între Craiova ºi Timiºoara, în iarna anului 1965.

La bord se afla un echipaj militar format din 5 ofiþeri, iar aeronava a fost surprinsã de o furtunã deasupra vârfului Parâng.

Pilotul a încercat sã aterizeze forþat pentru a scoate aparatul din furtunã, dar singurul ºansã era sã se întoarcã spre Petroºani unde gãsea un platou care sã-i permitã

aterizarea. Nu a mai apucat ºi s-a izbit de un versant, iar impactul a fost atât de puternic încât a antrenat o avalanºã care l-a înghiþit pentru mai bine de douã luni.

Tot în anul 2010 a mai fost descoperitã încã o epavã. Este vorba despre un avion de vânãtoare nemþesc, care a cãzut în apropiere de Lacul Roºiile în timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. Pânã acum, singurele care au ajuns la baza versantului au fost unele componente care puteau fi coborâte din vârful muntelui.

Acestea au fost recuperate cu

sprijinul salvamontiºtilor din Petroºani în ideea cã vor putea ajunge exponate la muzeu.

Restul pãrþilor componente au fost strânse într-un singur loc, de unde sã poatã fi preluate cu un elicopter, dar acest lucru nu s-a întâmplat mici pânã acum. „Epavele avioanelor sunt ºi acum în munte, nu pot fi transportate pe braþe chiar dacã noi ne-am dori. Sunt într-o zonã greu accesibilã ºi doar cu un elicopter ar putea fi aduse de acolo. Când vor fi coborâte nu ºtiu sã vã spun”, a declarat Dumitru Bârlida, ºef Salvamont Petroºani.

Car men COSMAN