Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 119
Cronica Vãii Jiului Marti, 8 mai 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Cariera de piatrã de la Câmp, un tun marca Buhãescu
„Jack Spintecãtorul de Petroºani” parat de patrulele cetãþeneºti ale Noii Drepte eºi autoritãþile au dat încã o datã asigurãri cã zvonurile privind crimele în serie comise în Petroºani nu au nici un fundament real, reprezentanþii organizaþiei Noua Dreaptã cheamã populaþia sã facã patrule cetãþeneºti. Un concept care, legal, nu existã.
D
>>> PAGINA A 3-A
Deputatul Arion defileazã cu proiecte „împrumutate” upã ce în ultimii ani a încasat degeaba banii în Parlamentul României, iar în 2011 a fost mut ca o lebãdã, deputatul PDL de Hunedoara Viorel Arion s-a trezit din reverie, odatã cu apropierea alegerilor locale.
D
>>> PAGINA A 8-A
Telescaun vechi, telegondolã nouã la Lupeni elescaunul din Lupeni a fost complet dezafectat, în loc urmând sã fie construitã o telegondolã la standarde înalte.
T
>>> PAGINA 11
Luptã fãrã câºtig cu nesimþirea efileul Jiului aratã înfiorãtor din cauza gunoaielor aduse de apã, în special materiale textile, pentru cã care cei care deþin firme sau magazine cu haine second- hand, le aruncã direct în albie.
D PAGINA A 3-A
>>> PAGINA 12
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Marti, 8 mai 2012
Nedeia momârlanilor din Dealu Babii n a treia duminicã dupã Înviere, momârlanii din Dealu Babii s-au întâlnit, conform tradiþiei, la cãminul cultural din sat pentru nedeie.
Î
În ultimii ani aceastã sãrbãtoare localã este organizatã de Primãria ºi Consiliul Local Vulcan.
Aºa a fost ºi duminicã 6 mai când oficialii locali, momârlanii ºi barabele ( orãºenii) s-au reunit pe platoul de la cãmin. Manifestarea a fost deschisã chiar de primarul Gheorghe Ile cu mesajul de Hristos a Înviat!, urmat de cântecele populare ale copiilor de la ansamblul Doruleþ ºi de un moment de street-dance al celor de
la trupa Vivace. Pentru cã vremea a fost frumoasã, cântecele ºi dansul au þinut pânã dupã miezul nopþii. Micii ºi berea au fãcut parte din opþiunile gastronomice ale participanþilor. Acþiunea s-a încheiat cu bine, fãrã incidente. Gabriela RIZEA
Mãsuri de ordine la Hramul Mãnãstirii Prislop andarmii hunedoreni vor asigura mãsurilor de ordine publicã cu ocazia manifestãrilor religioase prilejuite de Hramul Mãnãstirii Prislop, din data de 8 mai, pentru prevenirea producerii oricãror fapte antisociale.
J
cizãrile organizatorilor ºi forþelor de ordine. În cazul în care observã producerea unor fapte antisociale, cetãþenii se pot adresa direct jandarmilor aflaþi în dispozitivele de ordine publicã sau pot solicita sprijin la numãrul unic pentru apeluri de urgenþã 112.
Mãsurile adoptate de jandarmi vor viza asigurarea unui climat de ordine ºi siguranþã pentru toþi credincioºii care vor sosi la Sfânta Mãnãstire Prislop. Jandarmii hunedoreni recomandã participanþilor la aceastã manifestare religioasã sã respecte pre-
ANUNÞ
Cronica Vãii Jiului
Candidat independent Muzuran Cristian Constantin desemnez ca mandatar financiar pentru alegerile locale din 2012 pe dl. Muzuran Gheorghe.
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Întâmplãri hazlii (r) 12:00 Vânãtoarea de comori 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:30 Eliberatorul 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Eliberatorul (r)
National TV 9:00 Baronii (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r) 12:15 Wacky TV 12:45 Vouã (r) 13:15 Taxi Driver (r) 14:15 Comisarul Indrajeet (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Autobuzul 0:45 Wacky TV (r) 1:15 Culoarea fericirii (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Ce vrãji mai fac fetele (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:30 Apropo TV (r) 14:30 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pariu cu viaþa 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Dexter
Prima TV 9:30 Iubiri secrete (r) 10:30 Verde-n faþã (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist pastila 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de ras Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:40 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Mondenii 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 M-a facut mama artist pastila 1:00 Focus (r)
TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Jocuri ºi interese (r) 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 Presã ºi putere (r) 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 13:25 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Al zecelea regat 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Prim Plan 21:00 România deºteaptã 22:00 Cu ochii’n 4 23:10 Replay 0:30 Nocturne 1:30 Al zecelea regat (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Investigatii 3
Cronica Vãii Jiului |Marti, 8 mai 2012 eºi autoritãþile au dat încã o datã asigurãri cã zvonurile privind crimele în serie comise în Petroºani nu au nici un fundament real, reprezentanþii organizaþiei Noua Dreaptã cheamã populaþia sã facã patrule cetãþeneºti. Un concept care, legal, nu existã.
D
Oficialii din Petroºani au dezminþit încã o datã zvonurile privind presupusul criminal în serie care omoarã copiii ºi le furã organele interne. Pentru a liniºti populaþia, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a organizat o conferinþã de presã comunã cu ºeful Poliþiei Municipiului Petroºani, Titel Brãgaru. „Nu este nimic adevãrat, nu existã nicio crimã la Petroºani comisã în ultima perioadã ºi cu atât mai puþin posibilitatea sã fi avut loc astfel de evenimente în care sã fie implicaþi copii. Populaþia sã fie liniºtitã din acest punct de vedere. Nu existã nici un criminal în libertate ºi nici un cadavru la morgã”, a declarat Iacob – Ridzi. De asemenea, comandantul Poliþiei Petroºani, Titel Brãgaru, a subliniat nu numai cã nu a fost nicio crimã în ultimele zile, dar de 4 ani, de când este el comandant la Petroºani nu s-au înregistrat omoruri. „Vã asigur cã nu existã nici un eveniment
„Jack Spintecãtorul de Petroºani” parat de patrulele cetãþeneºti ale Noii Drepte de acest gen. Acesta a fost ºi motivul pentru care în acest week-end nu am suplimentat forþele de poliþie cum facem de obicei, tocmai pentru a nu alimenta aceste zvonuri. Municipiul Petroºani este printre cele mai sigure oraºe din România”, a spus Brãgaru.
V
or patrule cetãþeneºti
Dar, în timp ce oficialii încearcã din rãsputeri sã liniºteascã populaþia, reprezentanþii organizaþiei Noua Dreaptã toarnã gaz pe foc ºi cheamã lumea la…patrule cetãþeneºti. Vor sã lupte cu toate fenomenele antisociale, dar recunosc cã s-a plecat tocmai de la aceste zvonuri. „Noua Dreaptã Petroºani, organizeazã primã patrulã cetãþeneascã! Interlopi, trafi-
canþi de droguri, clanuri þigãneºti, criminali, pedofili, violatori, tâlhari la drumul mare, au pus stãpânire pe oraºele romaneºti…AJUNGE! (...) Starea de infracþionalitate ºi comportamentele antisociale prolifereazã alarmant la Petroºani ºi în toatã Valea Jiului, cu toate cã datele oficiale nu sunt, deocamdatã, fãcute publice. Astfel, în ultima perioadã, în zona oraºului Petroºani ºi a Vãii Jiului au avut loc o serie de infracþiuni (fie cã vorbim de infracþiuni mãrunte sau de agresiuni fizice) care au ajuns în atenþia noastrã prin inter-
mediul cetãþenilor alarmaþi de situaþia actualã, de violenþele care au loc foarte des prin anumite zone ale Petroºaniului ºi care perturbã liniºtea publicã. (…) De asemenea în Petroºani circulã zvonuri despre gãsirea trupului tranºat al unui copil pe Jiu cât ºi despre alte crime petrecute în
Cariera de piatrã de la Câmp, un tun marca Buhãescu rimarul Dãnuþ P Buhãescu se pregãteºte de fapte mari în acest an, sperând sã-ºi asigure o situaþie financiarã foarte bunã, din parandãrãtul pe care ar urma sã-l obþinã în urma închirierii carierei de piatrã de la Câmpu lui Neag.
La bursa zvonurilor se aratã cã numai comisionul lui Buhãescu ar urma sã fie de vreo 200.000 de euro în urma încheierii afacerii, care mai are puþin pânã la finalizare ºi cã respectiva carierã ar urma sã fie preluatã de omul de afaceri Dumitru Avram, din Vulcan. În aceastã perioadã, Primãria Uricani a fãcut toate
demersurile necesare pentru a întabula cariera de piatrã de pe Pãroasa, care a aparþinut Agenþiei de Resurse Minerale. ”S-au fãcut demersurile necesare pentru ca acea carierã sã fie întabulatã. De vândut nu se poate vinde, dar este posibil ca aceasta sã fie scoasã la licitaþie în vederea închirierii. Dar aceastã închiriere se poate face
zona oraºului Petroºani ºi a Vãii Jiului. Aceste zvonuri nu pot fi confirmate de noi la orã actualã ºi alegem sã le privim într-un mod mai rece, acestea fiind pentru moment doar zvonuri. Un lucru ºtim însã cu siguranþã datoritã celor vãzute cu ochii noºtri ºi anume faptul cã în mod
numai în urma organizãrii unei licitaþii, dupã care firma care a închiriat-o trebuie sã obþinã de la Agenþia pentru Resurse Minerale un aviz pentru exploatare”, spun surse oficiale din Primãria Uricani. Apropiaþi ai lui Buhãescu vorbesc însã despre aceastã afacere ca sigurã: ”Cariera de piatrã de la Câmpu lui Neag va fi preluatã de Titi (Dumitru – n.r.) Avram de la Vulcan. El a ºi vorbit deja cu Buhãescu, care este de acord sã i-o dea ºi numai comisionul lui ar urma sã fie de vreo 200.000 de euro. Dar este o chestiune de timp pânã când va reuºi sã i-o dea lui Avram, mai sunt câteva formalitãþi de îndeplinit”. Dumitru Avram s-a arãtat foarte mirat, spunând cã informaþiile privind o legãturã între el ºi Buhãescu pe tema carierei de piatrã au apãrut pentru a-i înduce în eroare pe potenþialii investitori. ”Informaþia este eronatã, este prima datã când aud
cert noaptea oraºul este un loc de violenþã ºi, implicit, de infracþionalitate, lucruri care-i ameninþã pe toþi cetãþenii indiferent de vârstã sau clasã socialã. Deci chiar dacã existenþa crimelor despre care se zvoneºte nu poate fi confirmatã, nimeni nu poate infirma existenþa actelor de infracþionalitate ºi de violenþã din zona oraºului Petroºani, mai ales în cartierele rãu famate”, se aratã în “chemarea la luptã” lansatã pe Internet ºi semnatã de Alexandru Sudiþoiu-Noua Dreaptã Filiala Petroºani. În consecinþã, Organizaþia Nouã Dreaptã – Filiala Petroºani, a luat hotãrârea de a organiza primã Patrulã Civilã din oraº, ce ar fi formatã din voluntari, membri ºi simpatizanþi ai Noii Drepte, care sã patruleze în diverse zone ale oraºului “cu obiectivul precis de a supraveghea oraºul ºi de a încerca o aplanare ºi o stopare, pe cãi legale, a violenþelor ºi infracþiunilor de orice fel”. Oficialii atrag atenþia cã, legal, acest lucru nu existã. “Este exclus aºa ceva. Probabil, Noua Dreaptã vrea sã-ºi facã puþin campanie, dar la Petroºani Noua Dreaptã nu are o formã de organizare. Vã garantez cã aºa ceva nu o sã se întâmple. Acum, nimeni nu le interzice sã umble prin oraº oricând doresc, atâta timp cât nu încalcã legea”, a declarat Titel Brãgaru. Car men COSMAN
despre aºa ceva. Poate e vorba despre alt om de afaceri, nu despre mine sau poate cã s-a vehiculat numele meu pentru a deruta adversarii, pentru a trimite pe o pistã greºitã. Nu se pune problema despre o astfel de afacere. Eu nu am mai vorbit ºi nu m-am mai întâlnit cu Buhãescu de anul trecut”, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, Dumitru Avram. Anamaria NEDELCOFF
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Marti, 8 mai 2012
Cantinã socialã din donaþii, la biserica lui Miron Cozma eprezentanþii unei biserici din R Petroºani, ctitoritã de Miron Cozma, îºi ajutã aproapele, aºa cum este învãþãtura creºtinã, ºi au decis sã nu îi lase pe sãraci la greu. Peste 100 de persoane defavorizate din Petroºani mãnâncã mãcar de douã ori pe sãptãmânã la cantina socialã
amenajatã de preotul paroh Octavian Pãtraºcu la Biserica „Sfânta Varvara”, un locaº de cult ctitorit de Miron Cozma pe vremea când pãstorea destinele minerilor din Valea Jiului. Iar pentru cei care nu se pot deplasa, reprezentanþii bisericii au decis sã le trimitã hrana acasã, prin voluntari, aºa încât sã le mai îndulceascã suferinþa. „Nu mai putem sã oferim hranã în fiecare zi, pentru cã
nu mai avem finanþare. Lucrãm cu voluntari, nu mai avem nici un angajat. Programul este început în anul 2002. primii doi ani ºi jumãtate am avut douã proiecte cu finanþare PHARE, iar atunci dãdeam zilnic câte 250 de porþii. S-au terminat proiectele, dar noi am continuat cu ajutorul lui Dumnezeu ºi a oamenilor credincioºi ºi din parohie ºi din alte pãrþi”, a
explicat preotul Pãtraºcu. Practic, totul se desfãºoarã pe bazã de voluntariat, iar finanþarea pentru hrana necesarã este asiguratã din donaþii. Oricine doreºte poate sã-i ajute pe aceºti nevoiaºi. „Cine doreºte vine ºi doneazã cât poate ºi cum poate. Puþin ºi cu inimã bunã, acesta este principiul nostru”, a mai spus preotul paroh de la Sfânta Varvara.
Numai copii sunt aproximativ 60, orfani sau cu situaþie deosebit de grea în familie, dar pe listã sunt ºi familii numeroase, chiar ºi cu 15 copii, pentru care fiecare zi reprezintã o încercare. Cele douã feluri de mâncare, la care se adaugã desertul, pe care le primesc de cel puþin 8 ori pe lunã reprezintã pentru ei o nesperatã mânã de ajutor. Car men COSMAN
Recunoaºtere naþionalã pentru administraþia vulcãneanã a sfârºitul sãptãmânii trecute, mai precis, vineri 4 mai, la Bucureºti s-a derulat Gala Premiilor Naþionale ,,Cele bune sã se-adune!” - editia 2012 organizatã de Revista de Administraâie Publicã Localã.
L
Primãria Vulcan a primit în cadrul acestei gale Premiul Naþional pentru proiectul, , Modernizarea ºcolilor din municipiul Vulcan,,. Potrivit primarului Gheorghe Ile, premiul obþinut reprezintã o recunoaºtere a muncii depuse de administraþia localã. ,, La nivelul României este o echipã de specialiºti care selecteazã proiectele cele mai bune realizate pe Regiunile Economice. Judeþul nostru face parte
din Regiunea Vest unde proiectul pe infrastructurã ºcolarã ,,Modernizarea ªcolilor din Municipiul Vulcan,, a fost în unanimitate plasat pe locul I la nivelul acestei regiuni. Aceastã distincþie este o onoare pentru municipiul nostru ºi o dedic tuturor elevilor ºi profesorilor care ne-au sprijinit ºi ne-au înþeles în realizarea acestui proiect cât ºi în mod deosebit echipei mele din Primãrie cu care am realizat acest obiectiv. La evenimentul la care am participat la Bucureºti, organizat la cel mai înalt nivel, au mai fost prezenþi aproximativ 200 de preºedinþi de consilii judeþene, primari, consilieri. A fost un eveniment cu etichetã ºi m-am simþit onorat sã reprezint Vulcanul,,, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Gabriela RIZEA
Degetele ºi pumnul sindical ã nu spui S niciodatã NICIODATÃ, zice o vorbã. Este ºi cazul a douã sindicate, pânã nu de mult aprige rivale, care acum ºi-au ”strâns toate degetele într-un pumn solid, care sã fie o forþã, pentru a pãstra unitatea în Valea Jiului”. O exploatare minierã plinã de ”beneficii” ale democraþiei în domeniul sindical este cea de la Livezeni. Solidaritatea 99, Libertatea 2009, Sindicatul Liber… Deci minerii, membri de sindicat, pot fi fericiþi ºi încã este loc de mai bine. La unul din departamentele Sindicatului Muntele, respectiv Sindicatul Solidaritatea 99, astãzi, au loc alegeri pentru funcþiile de ºef
departament ºi adjunct ºef departament. Pentru ºefie candideazã Robert Pavãl (actual ºef) ºi Daniel Nãsturicã. Pentru adjunct – Petricã Marc ºi Gheorghe Leucã. Solidaritatea 99 are 330 de membrii din totalul de circa 1100. Doar cã acest sindicat Solidaritatea 99 a luat fiinþã ca o replicã la Sindicatul Liber condus de Adrian Jurca, iar acum Solidaritatea 99 este un departament al structurii Muntele, unde colider este acelaºi Jurca. Robert Pavãl ne lãmureºte cam cum stau lucrurile ºi cum poate evolua sau involua un sindicat. Greu s-a lãsat convins sã vorbescã oficial, considerând cã treaba sa este în mijlocul membrilor sãi de sindicat. ”Un lucru bun s-a întâmplat când scopul este comun: viitorul Companiei Naþionale a Huilei. S-au lãsat la o
parte acele orgolii pãguboase ºi ne-am dat mâna pentru a depãºi situaþia grea prin care a trecut ºi trece CNH. Am strâns toate degetele într-un pumn solid, care sã fie o forþã, pentru a pãstra unitatea în Valea Jiului. Marþi, oamenii pot alege pe cine cred ei cã poate sã-i reprezinte, pot forma alt sindicat, pot face orice pentru cã sunt oameni liberi ºi pot alege oamenii ºi locurile care îi reprezintã ºi unde se regãsesc. Alegerile se fac exact pe acelaºi principiu al alegerilor locale” – a declarat Robert Pavãl. Toþi cei patru candidaþi la conducerea sindicatului Solidaritatea sunt oameni apreciaþi de colegii lor ºi consideraþi ca fiind pregãtiþi pentru aceste vremuri grele ale mineritului din Vale. Ileana FIRÞULESCU
Politic 5
Cronica Vãii Jiului |Marti, 8 mai 2012
Ile vs. Cîrstoiu. Actul I a L Vulcan, campania electoralã a ºi început, iar primii care au intrat într-un rãzboi al declaraþiilor sunt primarul Gheorghe Ile ºi unul dintre contracandidaþii lui, Alina Cîrstoiu.
Pesedistul Rãscolean îl susþine pe Curtean eprezentanþii Partidului Conservator din Petrila spun cã, la alegerile locale din 10 iunie, vor fi susþinuþi de cãtre fostul viceprimar al localitãþii, Dumitru Rãscolean.
R
”Dumitru Rãscolean nu a plecat ºi nu va pleca din PSD, dar actualul candidat al PSD e ”mâna moartã” a lui Pãducel. Eu nu pot susþine un asemenea joc murdar. Consider cã singurul candidat real care luptã împotriva lui Pãducel este cel de la PC. Este punctul meu de vedere. Bobar s-a autointitulat candidat ca sã-i facã jocul lui Pãducel”, a declarat Rãscolean. În replicã, Gheorghe Bobar a precizat cã nu doreºte sã comenteze declaraþiile lui Rãscolean. ”Domnul Rãscolean are dreptul la
Ile o acuzã pe Cîrstoiu cã se crede deja primar în Vulcan ºi cã plãnuieºte mãtrãºirea funcþionarilor publici incomozi. ”Unii se îmbatã cu politica, se cred deja primari. Deja îºi pun ºefi la Poliþia Localã, schimbã contabila ºi dau afarã funcþionarii. Nici nu au ajuns în campanie ºi schimbã tot, cã dacã ea vine la putere... Este vorba despre doamna Cîrstoiu, care se ºi crede deja primar aici. Ea zice cã din data de 11 mai va fi primar ºi cã va schimba tot”, a declarat Gheorghe Ile.
propria lui opinie. Eu, unul, în momentul în care m-am înscris întro campanie electoralã, dorim sã câºtigãm. Credeþi cã PSD-ul trebuie sã fie ”mâna moartã” a cuiva din PDL? Prefer sã nu comentez. E rãu când trebuie sã dai explicaþii unui om pe care în 2008 l-ai ajutat. Eu cred cã victoriile nu se obþin înjurând sau bãtând cu pumnul în masã. Eu zic cã trebuie sã ne comportãm altfel decât cei care conduc þãri bananiere”, a declarat Bobar. Anamaria NEDELCOFF
LA NOI E PUTRED STATUL! Motto: Guvernarea e un fapt atât de important, încât nu trebuie lãsatã în seama politicienilor ! (cit.aprox.) “La noi e putred mãrul !” – spunea înaintaºul, vãzând cu câtã râvnã corupþii ne conduc; ºtiþi ? dur-cugetãtorul îºi aflã astãzi naºul: livada e surcele ºi lemnele se duc... Cândva alesul obºtii venea în primãrie purtând o togã albã, de om neprihãnit – erau cei «onorabili», cu nume, cum sã fie trecuþi pe liste-n gloatã, biet numãr socotit ?! N-aveau indemnizaþii ºi nu ºtiau ce-i ºpaga, cãciula-ºi ridica rumânu-n faþa lor; azi ? ochiul ºi bugetul, alt ochi pe... Lady Gaga, aleºii-s « nudo-turiºtii » nord-africanilor!
”Unul dintre oamenii valoroºi din Petrila este Dumitru Rãscolean. Noi am încercat sã-l atragem în partidul nostru, dar el a refuzat, spunând cã este fidel doctrinei social-democrate. Dar în urma schimbãrilor din PSD Petrila, el a promis cã ne va susþine pe noi, pe candidatul nostru la primãrie”, a declarat Florin Þurcaº, preºedintele PC Petrila. Dumitru Rãscolean a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, cã nu va pleca din PSD, dar a confirmat cã îl va susþine pe Dorin Curtean.
E haos, frãþioare, nu vor nici preºedinte, în parlament se joacã de-a «uite-l! ba, cã nu-i!» veveriþa de azi e vulpea de mai ’nainte, friº! deci mergi la sigur: Cernobâl pe Kozlodui!!! Hei, unde mai sunt mere? fãrã livezi dãm lecþii, sãracii nu învaþã, tot ºmecheri sunt în top... români! daþi jos cu ei! luaþi-i voi la frecþii ca, sub o creangã ruptã sã-nveþe: gata! stop! Ioan Dan Bãlan
PSD l-a liniºtit pe Coltescu eºi se dãdea ca sigurã plecarea lui Marin D Coltescu din PSD în urma venirii lui Gheorghe Ile în fruntea formaþiunii politice vulcãnene, acesta a preferat un alt aranjament, în urma cãruia ar urma sã se menþinã într-o funcþie politicã.
15 mai 2012,
Alina Cîrstoiu neagã însã acuzaþiile. ”Eu nici nu am pomenit de aºa ceva, prefer sã nu comentez. Eu, spre deosebire de Gheorghe Ile, ºtiu legea ºi funcþionarii nu pot fi daþi afarã. Nu am spus aºa ceva, nu pot sã fac asemenea lucruri. Astea sunt prostii. Cred cã este foarte posibil ca cineva sã încerce sã-l intoxice, ca sã se accentueze rãzboiul dintre noi. Sunt intoxicaþii ºi manevre”, a declarat Alina Cîrstoiu. Anamaria NEDELCOFF
Drept premiu de consolare pentru aducerea lui Ile la PSD, Coltescu a primit un loc pe lista de consilieri judeþeni. ”Din moment ce a venit domnul Ile ºi dânsul candideazã, eu sunt pe lista de consilieri judeþeni. Eu nu am fost niciodatã pe punctul de a pleca, dar nu voi
practica traseismul politic. Nu ºtiu în ce laborator s-au fabricat zvonurile referitoare la plecarea mea”, a declarat Marin Coltescu, pentru Cronica Vãii Jiului, deºi în urmã cu numai câteva sãptãmâni povestea, tot în paginile cotidianului nostru, cã ia în calcul plecarea spre un alt partid. Anamaria NEDELCOFF
Cronica Vãii Jiului |Marti, 8 mai 2012
6 Actualitate lege orice stand-up, din orice local ori chiar de pe DVD, priveºte orice reclamã la bere la TV sau asculta discursul oricãrui DJ de radio, dimineaþa, ºi vei vedea cã toate abundã în stereotipuri legate de cele douã sexe.
A
mare intensitate decât bãrbaþii.
Stereotipuri legate de cele douã sexe - ºtiinþa spune cã sunt 100% adevãrate F
emeilor le place sã vorbeascã ºi vorbesc
Nu degeaba se spune cã bãrbaþii sunt de pe o planetã bogatã în oxid de fier, iar femeile de pe o alta, unde abundã norii de acid sulfuric. Chiar ºi fãrã sã tragi cu ochiul la stereotipurile din filme, e limpede, cu ochiul liber, cã existã diferenþe majore între femei ºi bãrbaþi din acest punct de vedere, al comunicãrii. În timp ce pe Marte “sunt bine” înseamnã cã “totul e bine”, pe Venus “sunt bine” e un cod pentru “dacã nu vezi mai repede cã mi-am tãiat pãrul un centimetru, poþi dormi pe canapea noaptea asta”.
Oricât de deranjant sau demodat ar pãrea, existã însã un motiv pentru care aceste sketch-uri sau reclame la bere încã prind. Cele mai recente cercetãri asupra creierului uman - aºa evoluat cum este el în prezent, faþã de alte timpuri aratã cã pânã ºi cele mai vechi ºi simpliste stereotipuri legate de sexe au la baza crudul adevãr, remarcã Cracked, citat de Ziare.com.
F
emeile se descurcã mai prost la volan
Femeile ºi bãrbaþii orbi au un lucru în comun: felul în care ºofeazã. Pânã ºi Google adorã acest stereotip: câteva cuvinte scrise în limba care-i place cel mai mult - women can’t park (femeile nu pot parca) - ºi va returna 743.000.000 de rezultate. ªi stereotipul continua cu felul în care bãrbaþii ºi femeile se deplaseazã de la un loc de parcare la altul, operaþiune cunoscutã sub numele de ºofat. Conform Hollywood-ului, bãrbaþii þin cont de punctele cardinale atunci când conduc, refuzând cu îndârjire sã cearã lãmuriri, în timp ce femeile se orienteazã dupã te miri ce: peisaj, copaci, magazine, afiºând un zâmbet mieros ºi o parte dintr-un picior. În niciun caz, însã, dacã le vei direcþiona
în funcþie de punctele cardinale nu vor ajunge la destinaþie. Nu existã comedie sexistã sã nu fi profitat de acest scenariu.
C e spune ºtiinþa Dacã eºti femeie, probabil vei spune cã realitatea nu sta chiar aºa, cã la condus ai minte de bãrbat. Însã ºtiinþa te contrazice, nenumãrate studii arãtând cã bãrbaþii heterosexuali se pot orienta mult mai bine în trafic când conduc la drum lung þin cont de punctele cardinale - ºi vãd lucrurile tridimensional. De ce ar fi însã bãrbaþii favorizaþi de Mama naturã? Are legãturã cu mâncarea ºi sexul.
COLÞUL LUI DENIS
În epoca de dinainte de supermarket, bãrbaþii mergeau la vânãtoare. Testosteronul îi ajutã sã sã-ºi gãseascã drumul cãtre “casã” dupã o zi lungã, astfel încât sã-ºi poatã face datoria pentru perpetuarea speciei. Mai mult de atât, un cercetãtor a avut curiozitatea de a scana creierul a peste un milion de copii, observând cã încã de la vârsta de patru ani, bãieþii depãºeau fetele în ceea ce priveºte orientarea în spaþiu, raportul fiind de 4:1. În plus, se pare cã bãieþii sunt capabili sã înþeleagã mai repede ºi mai uºor ºi noþiunea de depãrtare. Cât despre bãrbaþii care nu sunt heterosexuali, aceºtia tind sã ºofeze precum femeile.
um de-þi gãseºte C ºosetele murdare? Doar le-ai ascuns! Dacã reclamele la detergent ne-au învãþat ceva, e vorba de faptul cã nasul de femeie este atât de evoluat încât poate simþi mirosul unei perechi de ºosete purtate la sala de la o poºtã. Iar când naºul ei delicat a simþit mirosul, nu se poate abþine sã nu gãseascã sursã ºi sã o elimine, punând în loc o pereche de ciorapi curaþi ºi catifelaþi, mirosind a cãpºuni (acum cu mireasma de fruct adevãrat!). Asta în timp ce bãrbatul poate purta tricoul de la sala toatã sãptãmâna (nu înseamnã cã o face, dar ar putea) ºi nu s-ar împiedica de mirosul emanat de coºul de gunoi fãrã capac pânã când cineva nu ar sesiza oarece autoritãþi. Ce spune ºtiinþa Femeile într-adevãr au mirosul mai dezvoltat decât bãrbaþii. ªi asta în ciuda faptului cã fizic nu existã diferenþe în ceea ce priveºte naºul sãu numãrul
receptorilor. Nu numai cã sunt mai bune la a detecta mirosuri, însã studiile au arãtat cã femeile îºi folosesc o parte mai mare din creier când le proceseazã comparativ cu bãrbaþii. De ce aceastã diferenþã? Ce motiv biologic ar avea sã detecteze ºosetele îmbibate de transpiraþie din spatele unei uºi închise? Din nou e vorba de sex. Deºi femeile se pricep sã detecteze toate mirosurile mai bine, nasurile lor exceleazã când e vorba de mirosul corpului unui bãrbat. De ce? Pentru cã aºa ºtiu când un bãrbat este excitat, chiar dacã nu vor conºtient sã afle aceastã informaþie. Nu degeaba nasul unei femei e un adevãrat campion atunci când aceasta e la ovulaþie.
emeile sunt mai F slabe, din punct de vedere fizic, decât bãrbaþii Informaþie ºtiutã de când lumea: bãrbaþii sunt mai mari ºi mai puternici, femeile sunt mai mici, mai delicate ºi gata sã plângã la orice loviturã. Existã, însã, o excepþie naºterea - când ºi cea mai slabã femeie capãta rezistenta unui luptãtor, când vine vorba de a tolera durerea. Acest moment face cã bãrbaþii sã treacã drept slabi ºi neputincioºi. De altfel, spune-i unei femei cã e slabã ºi îþi va replica prompt: pune bãrbaþii sã nascã ºi fii sigur cã rasa umanã va deveni istorie. Ce spune ºtiinþa Femeile au într-adevãr un prag al durerii inferior, dar asta nu are de-a face cu tãria lor. Bãrbaþii pur ºi simplu simt durerea altfel decât femeile, resimþind-o la un prag de intensitate redus. Femeile au mai mulþi receptori pentru durere în piele,
de aici ºi durerile mai multe. Oamenii de ºtiinþã cred cã are legãturã cu prezenþa proteinei GIRK2, aflatã într-o concentraþie mai micã adesea la femei. Aceasta inflenteaza felul în care morfinã ºi alþi calmanþi naturali aflaþi în organism blocheazã durerea. Apoi, se pare cã în cazul femeilor este nevoie de dublul cantitãþii acestei proteine pentru calmarea durerilor, comparativ cu bãrbaþii. Excepþie face însã perioada sarcinii sau imediat dupã ce au nãscut. Endorfinele ºi un cocteil de alte chimicale rãspunzãtoare cu senzaþia de bine, care se tot strâng în organismul femeii pe perioada sarcinii, fac cã femeia sã poatã trece cu bine peste naºtere. De altfel, în asta constã strãlucirea tipicã de care vorbesc mulþi, privind chipul unei femei însãrcinate. Cu alte cuvinte, cu excepþia aducerii pe lume a unui copil, când se schimbã radical lucrurile, femeile au într-adevãr un prag al durerii inferior, resimþind-o mai des ºi la o mai
Actualitate 7
Altã recepþie la ºcolile din Vulcan L uni, la Vulcan, a avut loc recepþia unei alte pãrþi componente a proiectului de modernizare ºi utilare ºcoli din acest municipiu. S-a început cu ºcoala generalã numãrul 6, unde pânã acum s-a realizat o amplã investiþie.
Ce spune ºtiinþa Regiunile din creierul unei femei responsabile cu limbajul sunt cu peste 17% mai mari decât cele ale bãrbaþilor, ceea ce le face sã fie superioare într-o conversaþie. Mai mult decât atât, creierul unei femei e capabil sã facã mai multe lucruri deodatã: sã proceseze limbajul în ambele emisfere. Asta, în timp ce în cazul bãrbaþilor, în general, o singurã parte a creierului se ocupã cu aºa ceva în timpul unei conversaþii. În plus, în timp ce informaþiile se transfera dintr-o emisferã a creierului în alta cu viteza datã de fibrã optice, în cazul femeilor, creierul bãrbaþilor e încã pe dial-up. De unde aceastã diferenþã? Nimeni nu ºtie încã, însã una dintre dovezi e faptul cã dupã ce creierul unei femei a avut de suferit similar cu cel al unui bãrbat, în urma unui accident, de exemplu, femeia îºi va redobândi capacitatea de a vorbi mai repede decât pacientul de sex opus.
nu þin la F emeile bãuturã
Dã-i unei femei un shot de tequila ºi vei vedea cum va scãpa de inhibiþii îndatã ce acesta va ajunge în sânge. Mai efi-
cient decât toate florile ºi conversaþiile din lume - spun toþi bãrbaþii care au fost la o petrecere ºi au pus ochii pe o femeie, dorindu-ºi sã petreacã noaptea cu ea. Asta, în timp ce ei puteau goli toatã sticla de tequila, fãrã ca cheful de petrecere sã se strice. Ce spune ºtiinþa E adevãrat, însã nu din cauza diferenþei de greutate, aºa cum ai fi tentat sã crezi. Potrivit cercetãtorilor, adevãratul motiv pentru care femeile nu þin la bãuturã la fel de bine cã bãrbaþii este cã organismul reprezentanþilor celor douã sexe are un conþinut diferit de apã. În timp ce în cazul bãrbaþilor acesta este de circa 61%, la femei este de numai 52%. Deºi nu pare o diferenþã majorã, corpul bãrbatului devine astfel un barman viclean, dar iscusit, care adãugã apã peste bãuturã. În plus, femeile au de pierdut ºi din cauza ficatului, producându-se mai puþinã enzima care neutralizeze alcoolul. Asta înseamnã ºi cã simt efectele alcoolului mai repede decât bãrbaþii ºi cã mahmurealã e mai cruntã în cazul lor ºi þine mai mult.
nu desciB ãrbaþii freazã bine culorile
Probabil o scenã în care un cuplu se uitã la mai multe tipuri de vopsea, încercând sã o aleagã pe cea potrivitã pentru o încãpere - în care ea discuta cu entuziasm diferenþele de nuanþa, în timp ce el se uitã cruciº, încercând sã înþeleagã de ce albul are 30 de nume - îþi pare familiarã.
“Suntem la ªcoala generalã nr. 6 unde se fac montãrile de panouri solare ºi totodatã suntem cu comisia de recepþie a acestui sistem de încãlzire. Am venit ºi pânã pe terenul de sport sã vedem ce lucrãri mai trebuie fãcute. În maxim douã sãptãmâni ar trebui ºi acestea finalizate”, ne-a
Se spune cã bãrbaþii nu pot descifra culorile, împerechind adesea o ºosetã bleumarin la una neagrã sau refuzând sã poarte o nuanþã de mov deschis, pentru cã sunt convinºi cã e roz ºi vor fi arãtaþi cu degetul pe stradã. Între timp, femeile par obsedate de culori, combinând cu meticulozitate accesorii de diferite nuanþe ºi extaziindu-se peste mãsurã la vederea micilor diferenþe de nuanþa, lucru greu, dacã nu imposibil de înþeles de cãtre bãrbaþi. Ce spune ºtiinþa Gena care permite perceperea culorii roºu se afla doar în cromozomul X, ceea ce înseamnã cã bãrbaþii sunt clar dezavantajaþi. Culoarea, pena la urmã, este definitã de abilitatea noastrã de a percepe roºul, verdele ºi albastrul, iar fiecare altã culoare pe care o vedem este o combinaþie între acestea. Prin urmare, datã fiind conformaþia lor geneticã, femeile au un spectru mult mai larg de culori pe care le pot vedea, cu 40% mai mare. De unde aceastã abilitate? Are, din nou, legãturã cu mâncarea. În timp ce bãrbaþii erau la vânãtoare, dezvoltându-ºi abilitãþile spaþiale, femeile adunau fructe ºi legume. Abilitatea lor de a distinge mai multe nuanþe de roºu le permitea sã le culeagã doar pe cele coapte. În plus, existã ºi nuanþã de roºu a fructelor otrãvitoare, ce trebuia ocolitã, aºa cã de aceastã abilitate, de a distinge cu exactitate nuanþele, depindea, pânã la urmã, supravieþuirea. Cele care deprinseserã aceastã abilitate ºi-au transmis astfel gena mai departe.
declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. Muncitorii lucreazã de zor la montarea panourilor solare, investiþie care de altfel se realizeazã la toate unitãþile ºcolare de pe raza localitãþii. “Prin Programul Operaþional Regional s-a aplicat o soluþie mixtã. Este vorba de încãlzire cu panouri solare, care produc apã caldã atât pentru consumul menajer, cât ºi pentru aportul la instalaþia de încãlzire, iar pentru întãrirea sistemului de termoficare din fiecare ºcoalã, s-au montat pompe de cãldurã care sunt de ultimã generaþie. Acestea funcþioneazã pe principiul schimbului termic dintre temperatura exterioarã ºi temperatura fluidului
de recirculare. Din calculele noastre, consumul atât al energiei termice cât ºi al apei ar fi mai mic cu 30 % din actualele costuri”, a exlicat Alin Fara, director tehnic la primãria Vulcan. ªcoala Generalã nr. 6 avea cel mai mult nevoie de o modernizare completã, pentru cã este una din cele mai mari din oraº. “ Noi ne bucurãm de lucrãrile de modernizare care s-au fãcut în ºcoalã, pentru cã aici este o zonã mai delicatã pentru oraº. Copiii sunt un pic mai nãcãjiþi decât elevii din alte ºcoli ºi cu atât mai bine le prinde aceastã modernizare a unitãþii”, a spus ºi prof. Nicolae Nicolae, directorul general al ªcolii nr. 6 din Vulcan Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului |Marti, 8 mai 2012
6 Actualitate lege orice stand-up, din orice local ori chiar de pe DVD, priveºte orice reclamã la bere la TV sau asculta discursul oricãrui DJ de radio, dimineaþa, ºi vei vedea cã toate abundã în stereotipuri legate de cele douã sexe.
A
mare intensitate decât bãrbaþii.
Stereotipuri legate de cele douã sexe - ºtiinþa spune cã sunt 100% adevãrate F
emeilor le place sã vorbeascã ºi vorbesc
Nu degeaba se spune cã bãrbaþii sunt de pe o planetã bogatã în oxid de fier, iar femeile de pe o alta, unde abundã norii de acid sulfuric. Chiar ºi fãrã sã tragi cu ochiul la stereotipurile din filme, e limpede, cu ochiul liber, cã existã diferenþe majore între femei ºi bãrbaþi din acest punct de vedere, al comunicãrii. În timp ce pe Marte “sunt bine” înseamnã cã “totul e bine”, pe Venus “sunt bine” e un cod pentru “dacã nu vezi mai repede cã mi-am tãiat pãrul un centimetru, poþi dormi pe canapea noaptea asta”.
Oricât de deranjant sau demodat ar pãrea, existã însã un motiv pentru care aceste sketch-uri sau reclame la bere încã prind. Cele mai recente cercetãri asupra creierului uman - aºa evoluat cum este el în prezent, faþã de alte timpuri aratã cã pânã ºi cele mai vechi ºi simpliste stereotipuri legate de sexe au la baza crudul adevãr, remarcã Cracked, citat de Ziare.com.
F
emeile se descurcã mai prost la volan
Femeile ºi bãrbaþii orbi au un lucru în comun: felul în care ºofeazã. Pânã ºi Google adorã acest stereotip: câteva cuvinte scrise în limba care-i place cel mai mult - women can’t park (femeile nu pot parca) - ºi va returna 743.000.000 de rezultate. ªi stereotipul continua cu felul în care bãrbaþii ºi femeile se deplaseazã de la un loc de parcare la altul, operaþiune cunoscutã sub numele de ºofat. Conform Hollywood-ului, bãrbaþii þin cont de punctele cardinale atunci când conduc, refuzând cu îndârjire sã cearã lãmuriri, în timp ce femeile se orienteazã dupã te miri ce: peisaj, copaci, magazine, afiºând un zâmbet mieros ºi o parte dintr-un picior. În niciun caz, însã, dacã le vei direcþiona
în funcþie de punctele cardinale nu vor ajunge la destinaþie. Nu existã comedie sexistã sã nu fi profitat de acest scenariu.
C e spune ºtiinþa Dacã eºti femeie, probabil vei spune cã realitatea nu sta chiar aºa, cã la condus ai minte de bãrbat. Însã ºtiinþa te contrazice, nenumãrate studii arãtând cã bãrbaþii heterosexuali se pot orienta mult mai bine în trafic când conduc la drum lung þin cont de punctele cardinale - ºi vãd lucrurile tridimensional. De ce ar fi însã bãrbaþii favorizaþi de Mama naturã? Are legãturã cu mâncarea ºi sexul.
COLÞUL LUI DENIS
În epoca de dinainte de supermarket, bãrbaþii mergeau la vânãtoare. Testosteronul îi ajutã sã sã-ºi gãseascã drumul cãtre “casã” dupã o zi lungã, astfel încât sã-ºi poatã face datoria pentru perpetuarea speciei. Mai mult de atât, un cercetãtor a avut curiozitatea de a scana creierul a peste un milion de copii, observând cã încã de la vârsta de patru ani, bãieþii depãºeau fetele în ceea ce priveºte orientarea în spaþiu, raportul fiind de 4:1. În plus, se pare cã bãieþii sunt capabili sã înþeleagã mai repede ºi mai uºor ºi noþiunea de depãrtare. Cât despre bãrbaþii care nu sunt heterosexuali, aceºtia tind sã ºofeze precum femeile.
um de-þi gãseºte C ºosetele murdare? Doar le-ai ascuns! Dacã reclamele la detergent ne-au învãþat ceva, e vorba de faptul cã nasul de femeie este atât de evoluat încât poate simþi mirosul unei perechi de ºosete purtate la sala de la o poºtã. Iar când naºul ei delicat a simþit mirosul, nu se poate abþine sã nu gãseascã sursã ºi sã o elimine, punând în loc o pereche de ciorapi curaþi ºi catifelaþi, mirosind a cãpºuni (acum cu mireasma de fruct adevãrat!). Asta în timp ce bãrbatul poate purta tricoul de la sala toatã sãptãmâna (nu înseamnã cã o face, dar ar putea) ºi nu s-ar împiedica de mirosul emanat de coºul de gunoi fãrã capac pânã când cineva nu ar sesiza oarece autoritãþi. Ce spune ºtiinþa Femeile într-adevãr au mirosul mai dezvoltat decât bãrbaþii. ªi asta în ciuda faptului cã fizic nu existã diferenþe în ceea ce priveºte naºul sãu numãrul
receptorilor. Nu numai cã sunt mai bune la a detecta mirosuri, însã studiile au arãtat cã femeile îºi folosesc o parte mai mare din creier când le proceseazã comparativ cu bãrbaþii. De ce aceastã diferenþã? Ce motiv biologic ar avea sã detecteze ºosetele îmbibate de transpiraþie din spatele unei uºi închise? Din nou e vorba de sex. Deºi femeile se pricep sã detecteze toate mirosurile mai bine, nasurile lor exceleazã când e vorba de mirosul corpului unui bãrbat. De ce? Pentru cã aºa ºtiu când un bãrbat este excitat, chiar dacã nu vor conºtient sã afle aceastã informaþie. Nu degeaba nasul unei femei e un adevãrat campion atunci când aceasta e la ovulaþie.
emeile sunt mai F slabe, din punct de vedere fizic, decât bãrbaþii Informaþie ºtiutã de când lumea: bãrbaþii sunt mai mari ºi mai puternici, femeile sunt mai mici, mai delicate ºi gata sã plângã la orice loviturã. Existã, însã, o excepþie naºterea - când ºi cea mai slabã femeie capãta rezistenta unui luptãtor, când vine vorba de a tolera durerea. Acest moment face cã bãrbaþii sã treacã drept slabi ºi neputincioºi. De altfel, spune-i unei femei cã e slabã ºi îþi va replica prompt: pune bãrbaþii sã nascã ºi fii sigur cã rasa umanã va deveni istorie. Ce spune ºtiinþa Femeile au într-adevãr un prag al durerii inferior, dar asta nu are de-a face cu tãria lor. Bãrbaþii pur ºi simplu simt durerea altfel decât femeile, resimþind-o la un prag de intensitate redus. Femeile au mai mulþi receptori pentru durere în piele,
de aici ºi durerile mai multe. Oamenii de ºtiinþã cred cã are legãturã cu prezenþa proteinei GIRK2, aflatã într-o concentraþie mai micã adesea la femei. Aceasta inflenteaza felul în care morfinã ºi alþi calmanþi naturali aflaþi în organism blocheazã durerea. Apoi, se pare cã în cazul femeilor este nevoie de dublul cantitãþii acestei proteine pentru calmarea durerilor, comparativ cu bãrbaþii. Excepþie face însã perioada sarcinii sau imediat dupã ce au nãscut. Endorfinele ºi un cocteil de alte chimicale rãspunzãtoare cu senzaþia de bine, care se tot strâng în organismul femeii pe perioada sarcinii, fac cã femeia sã poatã trece cu bine peste naºtere. De altfel, în asta constã strãlucirea tipicã de care vorbesc mulþi, privind chipul unei femei însãrcinate. Cu alte cuvinte, cu excepþia aducerii pe lume a unui copil, când se schimbã radical lucrurile, femeile au într-adevãr un prag al durerii inferior, resimþind-o mai des ºi la o mai
Actualitate 7
Altã recepþie la ºcolile din Vulcan L uni, la Vulcan, a avut loc recepþia unei alte pãrþi componente a proiectului de modernizare ºi utilare ºcoli din acest municipiu. S-a început cu ºcoala generalã numãrul 6, unde pânã acum s-a realizat o amplã investiþie.
Ce spune ºtiinþa Regiunile din creierul unei femei responsabile cu limbajul sunt cu peste 17% mai mari decât cele ale bãrbaþilor, ceea ce le face sã fie superioare într-o conversaþie. Mai mult decât atât, creierul unei femei e capabil sã facã mai multe lucruri deodatã: sã proceseze limbajul în ambele emisfere. Asta, în timp ce în cazul bãrbaþilor, în general, o singurã parte a creierului se ocupã cu aºa ceva în timpul unei conversaþii. În plus, în timp ce informaþiile se transfera dintr-o emisferã a creierului în alta cu viteza datã de fibrã optice, în cazul femeilor, creierul bãrbaþilor e încã pe dial-up. De unde aceastã diferenþã? Nimeni nu ºtie încã, însã una dintre dovezi e faptul cã dupã ce creierul unei femei a avut de suferit similar cu cel al unui bãrbat, în urma unui accident, de exemplu, femeia îºi va redobândi capacitatea de a vorbi mai repede decât pacientul de sex opus.
nu þin la F emeile bãuturã
Dã-i unei femei un shot de tequila ºi vei vedea cum va scãpa de inhibiþii îndatã ce acesta va ajunge în sânge. Mai efi-
cient decât toate florile ºi conversaþiile din lume - spun toþi bãrbaþii care au fost la o petrecere ºi au pus ochii pe o femeie, dorindu-ºi sã petreacã noaptea cu ea. Asta, în timp ce ei puteau goli toatã sticla de tequila, fãrã ca cheful de petrecere sã se strice. Ce spune ºtiinþa E adevãrat, însã nu din cauza diferenþei de greutate, aºa cum ai fi tentat sã crezi. Potrivit cercetãtorilor, adevãratul motiv pentru care femeile nu þin la bãuturã la fel de bine cã bãrbaþii este cã organismul reprezentanþilor celor douã sexe are un conþinut diferit de apã. În timp ce în cazul bãrbaþilor acesta este de circa 61%, la femei este de numai 52%. Deºi nu pare o diferenþã majorã, corpul bãrbatului devine astfel un barman viclean, dar iscusit, care adãugã apã peste bãuturã. În plus, femeile au de pierdut ºi din cauza ficatului, producându-se mai puþinã enzima care neutralizeze alcoolul. Asta înseamnã ºi cã simt efectele alcoolului mai repede decât bãrbaþii ºi cã mahmurealã e mai cruntã în cazul lor ºi þine mai mult.
nu desciB ãrbaþii freazã bine culorile
Probabil o scenã în care un cuplu se uitã la mai multe tipuri de vopsea, încercând sã o aleagã pe cea potrivitã pentru o încãpere - în care ea discuta cu entuziasm diferenþele de nuanþa, în timp ce el se uitã cruciº, încercând sã înþeleagã de ce albul are 30 de nume - îþi pare familiarã.
“Suntem la ªcoala generalã nr. 6 unde se fac montãrile de panouri solare ºi totodatã suntem cu comisia de recepþie a acestui sistem de încãlzire. Am venit ºi pânã pe terenul de sport sã vedem ce lucrãri mai trebuie fãcute. În maxim douã sãptãmâni ar trebui ºi acestea finalizate”, ne-a
Se spune cã bãrbaþii nu pot descifra culorile, împerechind adesea o ºosetã bleumarin la una neagrã sau refuzând sã poarte o nuanþã de mov deschis, pentru cã sunt convinºi cã e roz ºi vor fi arãtaþi cu degetul pe stradã. Între timp, femeile par obsedate de culori, combinând cu meticulozitate accesorii de diferite nuanþe ºi extaziindu-se peste mãsurã la vederea micilor diferenþe de nuanþa, lucru greu, dacã nu imposibil de înþeles de cãtre bãrbaþi. Ce spune ºtiinþa Gena care permite perceperea culorii roºu se afla doar în cromozomul X, ceea ce înseamnã cã bãrbaþii sunt clar dezavantajaþi. Culoarea, pena la urmã, este definitã de abilitatea noastrã de a percepe roºul, verdele ºi albastrul, iar fiecare altã culoare pe care o vedem este o combinaþie între acestea. Prin urmare, datã fiind conformaþia lor geneticã, femeile au un spectru mult mai larg de culori pe care le pot vedea, cu 40% mai mare. De unde aceastã abilitate? Are, din nou, legãturã cu mâncarea. În timp ce bãrbaþii erau la vânãtoare, dezvoltându-ºi abilitãþile spaþiale, femeile adunau fructe ºi legume. Abilitatea lor de a distinge mai multe nuanþe de roºu le permitea sã le culeagã doar pe cele coapte. În plus, existã ºi nuanþã de roºu a fructelor otrãvitoare, ce trebuia ocolitã, aºa cã de aceastã abilitate, de a distinge cu exactitate nuanþele, depindea, pânã la urmã, supravieþuirea. Cele care deprinseserã aceastã abilitate ºi-au transmis astfel gena mai departe.
declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. Muncitorii lucreazã de zor la montarea panourilor solare, investiþie care de altfel se realizeazã la toate unitãþile ºcolare de pe raza localitãþii. “Prin Programul Operaþional Regional s-a aplicat o soluþie mixtã. Este vorba de încãlzire cu panouri solare, care produc apã caldã atât pentru consumul menajer, cât ºi pentru aportul la instalaþia de încãlzire, iar pentru întãrirea sistemului de termoficare din fiecare ºcoalã, s-au montat pompe de cãldurã care sunt de ultimã generaþie. Acestea funcþioneazã pe principiul schimbului termic dintre temperatura exterioarã ºi temperatura fluidului
de recirculare. Din calculele noastre, consumul atât al energiei termice cât ºi al apei ar fi mai mic cu 30 % din actualele costuri”, a exlicat Alin Fara, director tehnic la primãria Vulcan. ªcoala Generalã nr. 6 avea cel mai mult nevoie de o modernizare completã, pentru cã este una din cele mai mari din oraº. “ Noi ne bucurãm de lucrãrile de modernizare care s-au fãcut în ºcoalã, pentru cã aici este o zonã mai delicatã pentru oraº. Copiii sunt un pic mai nãcãjiþi decât elevii din alte ºcoli ºi cu atât mai bine le prinde aceastã modernizare a unitãþii”, a spus ºi prof. Nicolae Nicolae, directorul general al ªcolii nr. 6 din Vulcan Luiza ANDRONACHE
8 Ancheta
Cronica Vãii Jiului |Marti, 8 mai 2012
Deputatul Arion defileazã cu proiecte „împrumutate” ce în ultimii s-au umplut C um conturile firmelor D upã ani a încasat degeaba banii în Parlamentul României, iar în 2011 a fost mut ca o lebãdã, deputatul PDL de Hunedoara Viorel Arion s-a trezit din reverie, odatã cu apropierea alegerilor locale.
Arion se vrea a fi urmãtorul primar al municipiului de pe Cerna ºi, ca sã-ºi convingã concitadinii, a „împrumutat” proiectele unor tineri dintr-o organizaþiei non-guvernamentalã din Hunedoara. Deputatul Viorel Arion, care s-a înscris în curta pentru Primãria Municipiului Hunedoara, este acuzat cã a furat, efectiv, proiectele pe care au anunþat deja cã vor sã le implementeze unii reprezentanþi ai societãþii civile, mai precis cei de la nou-înfiinþata Asociaþie de Dezvoltare D.A.O Hunedoara (Datorie, Atitudine, Onoare), condusã de Dan Bera. Asta dupã ce, din postura de deputat, doar a promis cã-i ajutã pe inimoºii tineri, care ºi-au propus sã reconstruiascã traseul pe unde trecea mocãniþa ce lega Hunedoara
de Govãjdie. Nu a fãcut, însã, absolut nimic concret, dincolo de asigurãrile verbale tipic politicianiste. Acum, însã, din postura de candidat, vrea sã-i convingã pe hunedoreni de bunele lui intenþile cu poriecte „împrumutate” chiar de la cei cãrora le-a promis cnva sprijinul. Este vorba despre cel puþin 4 proiecte pe care Viorel Arion ºi le-a însuºit fãrã sã clipeascã ºi fãrã mãcar sã menþioneze sursa de inspiraþie. Bogdan Leucuþa, unul dintre reprezentanþii Asociaþie de Dezvoltare D.A.O Hunedoara, a declarat cã unul dintre cele mai celebre proiecte este chiar cel legat de mocãniþa hunedoreanã, care pentru un an a fost clasificatã, în regim de urgenþã, drept monument. Înainte de expirarea termenului, au fost la Arion ºi i-au explicat care este situaþia. „Ne-a spus sã stãm liniºtiþi, dar nu s-a înâmplat nimic, iar termenul provizoriu pentru care a fost acordat statutul de monument a expirat”, a declarat Leucuþa. Un alt proiect este
cel legat de spaþiul pentru câini, explicã sursa citatã anterior, al treilea este cel privitor la amenajarea unui skate – park în municipiul de pe Cerna, dar tot la capitolul proiecte împrumutate cu care
defileazã candidatul PDL se înscrie ºi cel cu locul de promenadã pentru hunedoreni, unde sã fie amenajate alei pietonale ºi piste pentru biciclete. „E pãcat cã defileazã cu proiectele altora numai sã se afle în treabã”, a mai spus Bogdan Leucuþa, care spune cã este bunã conclucrarea pentru implementarea programelor pentru hunedoreni atâta timp cât ideile nu sunt folosite strict pentru imagine în campania electoralã.
Arion în C e4 aanifãcut de mandat
De când a ajuns în Parlamentul României, în anul 2008, Viorel Ariona avut fix 16 întrebãri ºi interpelãri în Camera Deputaþilor, dar meritã precizat cã anul trecut a fost mut ca o lebãdã, cums e spune
în popor. Nici la luãri de cuvânt în plen nu stã mai bine, pentru cã anul acesta pare sã se fi trezit din reverie, odatã cu apropierea alegerilor, dupã ce anul trecut a vorbit o singurã datã despre „Hunedoara la ceas aniversar”. Dar existã un capitol la care exceleazã ºi aici vorbim despre afacerile derulate cu statul român prin firmele sale. În ultimii 12 ani, trei dintre firmele lui au încheiat afaceri profitabile cu instituþii ale statului, inclusiv primãrii, unele dintre ele conduse chiar de colegi de partid de-ai acestuia. Mai mult unele contracte au fost încheiate prin negociere directã sau pe perioadã nedeterminatã. Acest lucru reiese chiar din declaraþia lui de interese,
postatã pe site-ul Camerei Deputaþilor. Potrivit actului menþionat, Viorel Arion, care se aflã la al doilea mandat în Parlamentul Romaniei, este acþionar la ºapte firme, iar trei dintre ele practic s-au abonat la banii publici, indiferent de forma în care au fost câºtigate contractele.
De exemplu, SC Comser SRL Hunedoara, firmã la care Arion deþine 54 la sutã din pãrþile sociale ºi care vinde ºi asigurã întreþinerea calculatoarelor ºi a componentelor IT este prima în topul numãrului de contracte încheiate, respectiv 176. A derulat afaceri cu Direcþia Silvicã Hunedoara, Direcþia de Sãnãtate Publicã, Direcþia de Finanþe, Electrocentrale Mintia, Compania Naþionalã a Huilei, Minvest, Hidroserv, Hidroelectrica, Agenþia de Protecþie a Mediului, Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara, Ecosid, Consiliul Judeþean, spitale ºi primãrii. Dintre cele 176 de contracte, doar 11 au fost încheiate înainte ca Viorel Arion sã devinã parlamentar. La fel s–a întâmplat ºi cu SC Comsertim SA, firmã care are sediul social în Timiºoara ºi care asigurã întreþinerea calculatoarelor ºi a componentelor IT, firmã la care Arion deþine 69 la sutã din acþiuni. Societatea a încheiat 74 de contracte finanþate cu bani de la bugetul public. Toate cele 74 de contracte au fost încheiate dupã ce Arion a devenit deputat. A treia societate este SC Rom Consult SRL, care activeazã în domeniul publicitate media, iar în ultimii doi ani a încheiat 15 contracte cu instituþii ºi societãþi cu capital de stat, respectiv SC Electrocentrale SA Mintia, AJOFM, APIA sau diverse primãrii, majoritatea conduse de primari PDL. De precizat cã aceste contracte au fost obþinute prin negociere directã pe parcursul anilor 2009-2010. Car men COSMAN
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Marti, 8 mai 2012
Majorarea salariilor bugetarilor se face în douã tranºe eprezentanþii Comisiei pentru buget, finanþe ºi banci din Camera Deputaþilor s-au întâlnit cu delegaþia FMI pentru a se pune de acord cum se va acorda a doua tranºã de majorare a salariilor bugetarilor.
R
Prima tranºã de mãrire a salariilor, de 8%, se va face de
Mariana Câmpeanu, datorii cât un Logan ãraci ºi cinstiþi, cam aºa ar putea fi descriºi miniºtrii Cabinetului Ponta care, cel puþin în declaraþiile de avere, sunt plini de datori.
S
Iar deputatul hunedorean mariana Câmpeanu, proaspãt „unsã” ministru al Muncii, se aflã pe locul 13 în ceea ce priveºte nivelul sumelor datorate. Cu o datorie de 9.500 de euro, deputatul hunedorean Mariana Câmpeanu, noul ministru al Muncii, se aflã pe locul 13 în Guvernul Ponta in ceea ce priveºte sumele pe care le are de restituit. O
sumã deloc mare dacã þinem cont de faptul cã pe locul I se aflã Rovana Plumb cu nu mai puþin de 852.000 de euro datorie. Totuºi, dacã þinem cont de declaraþia de avere a Marianei Câmpeanu, aceasta nu se poate considera un politician sãrac. Are în proprietate douã etrenuri – unul
intravial ºi unul agricol – trei apartamente în Bucureºti – diontre care douã moºtenite – ºi o casã de vacanþã. Deþine ºi un autoturism Ford cumpãrat în 2007, peste 31.000 de euro în conturi ºi un venit anual de aproape 490.000 de lei reprezentând indemnizaþia de parlamentar. Car men COSMAN
Poºta se mutã cu câþiva metri upã declararea clãdirii ca una cu risc ridicat de prãbuºire în urma producerii vreunui seism, reprezentanþii Poºtei Române au cãutat
D
un nou sediu pentru Oficiul Poºtal Nr.1 din Petroºani. Acesta a fost, în sfârºit, gãsit astfel cã de luni, 14 mai, activitatea se va muta ºi desfãºura în
noul spaþiu. „Ne bucurãm cã am identificat un nou spaþiu, situat tot în centrul localitãþii, chiar în apropierea fostului sediu. De sãptãmâna viitoare, mai exact, cu începere de luni,
14 mai, vom funcþiona într-un nou imobil”, a precizat Dana Damian, director judeþean Hunedoara Poºta Românã. Noul imobil în care îºi va derula activitatea Oficiul Poºtal Nr. 1 din Petroºani este amplasat în apropierea sediului Agenþiei Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã. Acesta va fi inaugurat lunea viitoare, activitatea urmând a demara cu începere de la ora 12:00. Mir cea NISTOR
la 1 iunie 2012, iar pentru a doua tranºã, existã doua variante luate în discuþii. Prima ipoteza presupune ca majorarea sã se facã din luna noiembrie pentru luna decembrie, iar a doua variantã vorbeºte de o majorare din luna decembrie pentru luna ianuarie. Premierul Victor Ponta susþine cã dupã discuþia cu delegaþia FMI ºi a Bãncii Mondiale, cã a doua tranºã de reîntregire a salariilor se va
face în luna octombrie sau noiembrie. “În funcþie de rezultate, domnul Georgescu o sã-mi dea voie sã facem fie pentru luna octombrie, fie luna noiembrie”, a spus Ponta, întrebat de jurnaliºti când va fi a doua parte a reîntregirii salariilor, dupã cea din iunie. De asemenea,Victor Ponta a mai spus cã s-a negociat cu FMI ºi o mãrire a deficitului bugetar la care are dreptul România.
Spital cu planuri mari la Vulcan pitalul Municipal S Vulcan are planuri mari, care însã þin de avizele care mai trebuie obþinute de la centru. În primul rând, se încearcã de cel puþin doi ani redeschiderea secþiei de Chirurgie, iar acum, în faza avansatã de aprobare este înfiinþarea unei secþii de Dermatologie. “Pânã acum am primit un rãspuns de la Ministerul Sãnãtãþii prin care ne solicitã niºte documente despre activitatea de Chirurgie care s-ar putea desfãºura, iar în cazul în care mai avem ºi alte propuneri, sã le trimitem. Sãptãmânile trecute am mai trimis una de modificare de structurã a Spitalului Municipal Vulcan prin înfiinþarea unei Secþii de
Dermato-Venerologie, care este chiar strict necesarã în zonã ºi câteva cabinete de specialitate pentru ambulatoriul integrat. Adicã, ce nu are acum ambulatoriul în schemã, spre exemplu cardiologie, neurologie sau psihiatrie infantilã”, ne-a declarat dr. Mariana Mateescu, managerul Spitalului Municipal Vulcan. De altfel, conducerea unitãþii încearcã ºi suplimentarea numãrului de medici, chiar dacã în ultimii doi ani, aici s-au tot ocupat posturi. Luiza ANDRONACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Marti, 8 mai 2012
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
HOROSCOP
8 mai 2012
Ai putea obþine sprijinul unei rude pentru a rezolva o chestiune profesionalã. Oricum, ceea ce vei avea de fãcut îþi va face plãcere, iar rezultatele nu vor întârzia sã aparã. Iniþiativele se vor bucura de aprecierea celor din jur. Pe cât posibil, evitã sã semnezi documente.
Este posibil sã ai parte de o schimbare. Sensibilitatea de care dai dovadã va face o bunã impresie unei persoane de sex opus, în compania cãreia te vei simþi deosebit de confortabil. Chiar dacã ai parte de o conjuncturã favorabilã, nu trebuie sã îþi asumi riscuri inutile.
Se întrevãd cheltuieli în compania fiinþei iubite, dar nu are de ce sã-þi parã rãu, cãci vei avea ocazia sã te relaxezi. Partenerul de suflet ar putea avea parte de o schimbare în ceea ce priveºte serviciul ºi ar fi bine sã nu intervii în decizia pe care intenþioneazã sã o ia.
Conjunctura generala te favorizeazã cu condiþia sã fii foarte atent la tot ce faci ºi mai ales sã dai dovadã de conºtiinciozitate. În aceste condiþii te poþi aºtepta ca sumele pe care le vei câºtiga prin intermediul serviciului sã creascã. Popularitatea ta în cercul de prieteni va creºte semnificativ.
Ai toate motivele sã priveºti cu încredere în viitor, cãci ºansa pare aþi surâde. Dacã þi se propune o activitate de colaborare, nu te grãbi sã dai un rãspuns. O persoanã cu funcþie se va oferi sã te sprijine. Programul pentru timpul liber va înregistra unele modificari.
Interesul pentru relaþia cu fiinþa iubitã va fi mai mare decât în mod obiºnuit. Vei avea ocazia sã faci o cucerire, dar este puþin probabil ca relaþia sã fie de duratã. Partenerul de suflet ar putea avea o reuºitã profesionalã. Intenþiile tale sunt lãudabile, dar nu este cazul sã le ºi pui în practicã.
Nu vei fi într-o formã nemaipomenitã, dar vei reuºi sã faci faþã cu bine tuturor cerinþelor. Cineva din anturajul apropiat îþi va face o propunere, dar nu este cazul sã o accepþi pânã nu îþi sunt clare toate condiþiile. Capacitatea ta de concentrare este bunã.
Ai dori sã faci mai multe, dar nu reuºeºti sã te concentrezi ºi acest lucru te neliniºteºte profund. Dialogul cu superiorii ierarhici nu poate fi evitat, dar dacã îþi vei pãstra calmul, totul va evolua aºa cum îþi doresti. Un mic succes în sfera serviciului te va face sã fii mai încrezãtor.
Se vor ivi tot felul situaþii cãrora va trebui sã le faci faþã, astfel încât nu vei avea timp sã te plictiseºti. Se va pune problema unei deplasãri în interes de serviciu ºi nu este cazul sã îþi exprimi nemulþumirea. Oricum, va fi o bunã ocazie de a îmbina utilul cu plãcutul.
Chiar dacã te confrunþi cu tot felul de neplãceri, cel puþin în plan sentimental ºansa va fi de partea ta. Dacã eºti singur ai putea cunoaºte pe cineva care te va entuziasma. În cazul în care eºti implicat într-o relaþie stabilã, lucrurile vor evolua cât se poate de bine, ceea ce te va face mai optimist.
Vei fi cam agitat în aceastã perioadã ºi vei avea tendinþa de a demara foarte multe proiecte. În principiu te vei bucura de un bun echilibru energetic, iar eventualele simptome vor putea fi depãºite cu uºurinþã. Evitã discuþiile în contradictoriu, cãci acestea pot avea urmãri neaºteptate.
Reuºeºti sã te mobilizezi cu mai multa uºurinþã, cãci energia fizicã este în continuare mare. Din punct de vedere mental, funcþionezi cât se poate de eficient, aºa cã ai putea sã te implici în activitãþi dintre cele mai diverse. Totuºi, nu este cazul sã te suprasoliciþi.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Marti, 8 mai 2012
Telescaun vechi, telegondolã nouã la Lupeni elescaunul din Lupeni a fost complet dezafectat, în loc urmând sã fie construitã o telegondolã la standarde înalte. Stâlpii pentru instalaþie au venit deja, iar în prezent se lucreazã la montarea lor pe traseu, pânã în staþiunea Straja.
T
În paralel, se încearcã valorificarea vechiului telescaun. „Acest telescaun va fi vândut la licitaþie, am aprobat în Consiliul Local acest lucru, iar acum urmeazã procedurile de organizare a licitaþiei. Trebuie sã spunem cã aceastã telegondolã face parte din proiectul Modernizarea Staþiunii Straja, un proiect de peste douã mii de miliarde lei vechi. Telegondola va avea 46 de cabine cu câte 8 locuri, iar în proiectul general este cuprinsã construcþia a trei telescaune, unul de 6 locuri ºi douã de 4 locuri. Vor fi modernizate 6 pârtii, se vor face construcþii pentru bãnci, pentru sedii de Salvamont, Jandarmerie Montanã ºi va fi fãcut ºi un lac de acumulare de 75 de metri cubi”, ne-a declarat Gabriel Lungu, city manager Municipiul Lupeni.
Astfel, în sezonul viitor de schi, turiºtii vor urca în Straja cu telegondola. “Telegondola spre Straja va funcþiona începând cu anul acesta, iar la anul sperãm sã finalizãm toate lucrãrile de modernizare a staþiunii”, a mai spus Lungu. ªi în Parâng vechiul
telescaun a fost oprit pentru cã se lucreazã la domeniul schiabil ºi exista pericol ca turiºtii sã fie accidentaþi. În paralel cu lucrãrile de amenajare a pârtiilor de schi se lucreazã intens ºi la punerea în funcþiune a noului telescaun, TS3. Luiza ANDRONACHE
La volan, bãut bine Pensionarii nu au nevoie de tichete (!?) n hunedorean în vârstã de 35 de ani a fost prins de poliþiºti în trafic dupã ce s-a urcat la volan bãut bine. ªi nu este la prima abatere de acest gen.
U
Fapta s-a petrecut noaptea trecutã, în jurul orei 24.00 când poliþiºtii l-au oprit în trafic pe bãrbatul din comuna Bucureºci. Acesta conducea un autoturism pe D.C. 15, Bucureºci-Rovina, având o concentraþie de 0,93 mg/l, alcool pur în aerul expirat. „Din verificãrile efectuate s-a mai stabilit faptul cã bãrbatul avea permisul de conducere reþinut în vederea anulãrii pentru infracþiuni similare comise anterior”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. (Car men COSMAN)
eºi au primit, cu ocazia Sfintelor Sãrbãtori de Paºti, tichete sociale contra cãrora puteau achiziþiona alimente, câteva sute de pensionari din Petroºani nu au catadicsit (încã) sã ºi le ridice.
D
Circa 5.500 de persoane din Petroºani urmau sã primeascã, de Sfintele Paºti, tichete sociale în valoare de câte 50 de lei în schimbul cãrora puteau sã cumpere hranã. Categoriile sociale din care proveneau beneficiarii tichetelor „pascale” erau reprezentate de cei care primesc Venitului Minim Garantat, ºomerii, persoanele cu dizabilitãþi sau pensionarii cu venituri de pânã la 700 de lei. Dintre beneficiari, aproape 1.000 nu ºi-au ridicat nici pânã în ziua de astãzi respectivele
tichete. Cei mai mulþi dintre ei, circa 600, sunt pensionari... „Nu ºtiu ce sã spun, dar, ne-a surprins ºi pe noi faptul cã foarte mulþi pensionari nu au venit sã-ºi ridice tichetele sociale. Din acest motiv, ne-am deplasat la unii dintre ei acasã, pentru a sta de vorbã cu dânºii. Ce-i drept, unii sunt plecaþi în strãinãtate, la copii,
alþii sunt plecaþi la þarã astfel cã, probabil, nu au aflat de aceste tichete
iar câþiva ne-au spus cã nu au nevoie de ele. Eu consider cã ar fi pãcat, totuºi, sã nu beneficieze de
tichetele oferite, ca ajutor alimentar, de cãtre primãrie”, a declarat Cristina Mraz, director Serviciul Public Local Asistenþã Socialã Primãria Petroºani. Deoarece tichetele sunt valabile pânã la data de 31 decembrie 2012, în cazul în care nu vor fi ridicate de cãtre beneficiari, cu ajutorul acestora ar putea fi achiziþionate cadouri de Crãciun pentru categoriile sociale defavorizate. Mir cea NISTOR
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Marti, 8 mai 2012
Luptã fãrã câºtig cu nesimþirea ici bine nu s-au topit zãpezile, ca gunoaiele au ieºit din nou la vedere.
N
Aproape toate cursurile de apã din Valea Jiului sunt pline ochi cu deºeuri de tot felul, însã în lupta nesfârºitã cu nepãsarea unor oameni care nu au teamã de nimeni ºi nimic, strãdania de a þine apele curate, pare un joc care mereu se reia. “Este un aspect dezolant. Toatã lumea se opreºte, iar oamenii fac fotografii, sigur, în sens negativ. Este o imagine nu tocmai plãcutã pentru zona noastrã”, ne-a declarat Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Petroºani – Apele Române. Defileul Jiului aratã înfiorãtor
din cauza gunoaielor aduse de apã, în special materiale textile, pentru cã care cei care deþin firme sau magazine cu haine second- hand, le aruncã direct în albie. Nu de puþine ori, gorjenii s-au plâns de mizeria care vine de la noi. “Am avut nenumãrate probleme. M-au convocat ºi la Prefecturã ºi sigur, ne aratã cu degetul, pentru cã noi suntem în amonte ºi toate gunoaiele ajung la ei, PET-uri ºi deºeuri textile. Încercãm sã limitãm aceste deºeuri, însã în nici un caz nu putem sã desfiinþãm acest fenomen atâta timp cât nu se înþelege odatã pentru totdeauna cã trebuie sã avem ºi puþinã conºtiinþã ºi sã nu mai aruncãm gunoaiele în
zonele nepermise ºi apelor. De-a lungul timpului s-a dus vorba cã apa ia tot, le arunc pe apã cã le duce la vale. Dar, uite cã nu le duce la vale, se opresc ba pe Defileul, ba în barajul de la Tg. Jiu, iar cineva suferã pentru aceste probleme pe care tot noi, oamenii din Valea Jiului le creãm”, a mai spus Corici. Oamenii fãrã cele mai elementare norme ale bunului simþ nu mai pot fi speriaþi nici mãcar de amenzile pe care le primesc. În primul rând pentru cã nu le plãtesc, iar mai apoi pentru cã în nici douã sãptãmâni de la curãþenie, gunoiul este la loc. Luiza ANDRONACHE
Bãnci mai multe în parcurile din Petroºani dministraþia de la Petroºani va monta în perioada imediat urmãtoare mai multe bãnci în parcurile de pe raza localitãþii pentru a oferi cât mai multe locuri de odihnã pentru cei care doresc sã se relaxeze câteva momente aici.
A
Potrivit directorului SPADPP Lucian Dragomir este vorba despre montarea a patru bãnci în parcul central Carol Schreter precum ºi a altor bãni în parcul din zona trezoreriei. “Am verificat pe teren locul unde vor fi amplasate aceste bãnci ºi urmeazã sã le montãm. Odatã amplasate
aceste bãnci sperãm ca oamenii sã fie mulþumiþi ºi sã îºi gãseascã un loc de odihnã ºi relaxare”, spune Dragomir. De asemenea, angajaþii de la SPADPP au ieºit pe teren ºi cosesc iarba care a crescut în zonele verzi de pe raza localitãþii. Diana MITRACHE
Concurs naþional de dans nspectoratul ªcolar al Iîmpreunã Judeþului Hunedoara cu Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã Hunedoara, organizeazã faza regionalã a Concursului Naþional de dans „Împreunã pentru viitor” din cadrul Strategiei Naþionale de Acþiune Comunitarã (SNAC). „Echipele participante la acest concurs sunt formate în mod egal din elevi voluntari proveniþi din unitãþile de învãþãmânt care deruleazã parteneriate în cadrul
SNAC (grãdiniþe, ºcoli generale, licee) ºi elevi beneficiari (elevi cu dizabilitãþi)”, a declarat Livia Vlad inspector ºcolar ISJ Hunedoara Concursul se va desfãºura la Casa de Culturã „Drãgan Muntean” Deva, JOI, 10 mai
2012, începând cu ora 11.00. La cele douã secþiuni ale concursului, dans modern ºi tradiþional, participã echipe de elevi din judeþele: Arad, Bihor, CaraºSeverin, Hunedoara, Satu Mare, Timiº.
Vom circula pe autostradã pânã la finele anului ronsonul de autostradã Deva – Orãºtie, care trebuie finalizat pânã în februarie 2013, este în grafic.
T
Chiar ºi aºa, constructorilor li s-a cerut sã finalizeze lucrarile mai devreme, adicã pânã în toamnã. La sfârºitul lunii martie, constructorul a mai angajat înca 200 de persoane,
tocmai pentru a grabi finalizarea lucrãrilor. Conform datelor oficiale, pânã în acest moment s-a reuºit construcþia a 61% din terasamente ºi peste 40% din poduri. Lungimea autostrãzii este de 32,5 kilometri, cu douã benzi pe sens, 21 de poduri ºi peste 100 de podeþe. Din cei 32 de kilometri, 19 sunt prevãzuþi cu panouri antifonice. Investiþia este de aproape 178 milioane de euro, cea mai mare parte din fonduri europene. Car men COSMAN