Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 135
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 30 mai 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Gheorghe Ile þinta rakeþilor sau a rãfuielilor politice? aºina primarului municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, a fost incendiatã luni noaptea, în jurul orei 2.50. Poliþia a demarat imediat o anchetã ºi are deja un cerc de suspecþi.
M
PAGINA A 3-A
Din nou amânare în “dosarul Uricani” vocaþii apãrãrii au cerut un nou termen în cazul procesului ce îi are ca inculpaþi pe ºefii de la mina Uricani de la începutul anului trecut. Procesul a început luna trecutã, însã, ºi acum la cel de al doilea termen s-a cerut amânarea.
A
>>> PAGINA A 5-A
Gratuitãþile minerilor ar putea trece la Ministerul Muncii datã cu înfiinþarea/ funcþionarea Complexului Energetic Hunedoara, toatã baza salarialã ºi drepturile minerilor vor fi regândite ºi renegociate.
O
>>> PAGINILE 6-7
Haos total! Munca la negru nu este monitorizatã oficial umãtate din persoanele aflate la vârsta la care pot sã lucreze nu existã în nici o statisticã, pentru cã autoritãþile nu monitorizeazã nici numãrul românilor care au plecat la muncã în strãinãtate, dar nici fenomenul muncii la negru, a cãrui dimensiune nu poate fi estimatã oficial.
J
>>> PAGINILE 6-7
2 Actualitate iua de 1 Iunie – Ziua Internaþionalã a Copilului constituie un prilej de bucurie ºi încântare pentru toþi copiii.
Z
Aceastã zi va fi sãrbãtoritã ºi de copiii noºtri aflaþi cu mãsurã de protecþie în centrele subordonate Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 30 mai 2012
Manifestãri organizate de DGASPC Hunedoara cu ocazia Zilei de 1 Iunie Copilului Hunedoara. Aceºtia vor susþine un spectacol artistic intitulat „Suflet de copil” ce va avea loc miercuri, 30 mai 2012 ora 11,00, la Teatrul de Artã Deva. Tot cu aceastã ocazie se va desfãºura ºi expoziþia cu vânzare de produse artizanale, „Mâini harnice”, confecþionate
de beneficiarii noºtri, copii ºi adulþi cu dizabilitãþi. Spectacolul copiilor, pregãtit cu multã bucurie ºi pasiune de cãtre aceºtia, va consta în prezentarea de dansuri populare specifice judeþului Hunedoara, scenete de teatru cu diferite teme ºi recitaluri de cântece ºi poezii dedicate Zilei Internaþionale a Copilului. De asemenea expoziþia, gãzduitã în holul Teatrului de Artã din Deva, va oferi prilejul vizitatorilor de a descoperi rodul „mâinilor harnice” cu care au fost înzestraþi beneficiarii serviciilor din cadrul
DGASPC Hunedoara. În spatele acestor lucrãri stau multe ore de strãdanie ºi eforturi atent supravegheate de cãtre personalul îndrumãtor din centre. Manifestãrile organizate de DGASPC Hunedoara cu ocazia Zilei de 1 Iunie vor reprezenta recunoaºterea eforturilor depuse ºi vor aduce o mare mulþumire beneficiarilor noºtri care vor înþelege cã munca lor are un sens ºi o finalitate ºi cã poate constitui un exemplu ºi altor persoane cu care soarta a fost mult mai darnicã.
Prin organizarea acestor douã evenimente se doreºte realizarea unei punþi de legãturã între lumea celor care au ºansa de a trãi într-un mediu familial stabil ºi lumea copiilor instituþionalizaþi. Îi sensibilizeazã pe primii dintre ei la problemele pe care cei mai puþin norocoºi decât ei le întâmpinã ºi le oferã ultimilor dintre aceºtia speranþa cã vor fi acceptaþi ºi integraþi în societate. Participarea dumneavoastrã la acest eveniment va onora Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara ºi va încânta beneficiarii noºtri. Dir ector general Jr. Jr. VIORICA POPESCU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Familia mulþumeºte tuturor celor care au fost alãturi de noi la durerea pricinuitã de pierderea celei care a fost
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Un pios omagiu de aducere aminte, la împlinirea unui an de când ne-a pãrãsit cel care a fost un soþ ºi un tatã iubitor.
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate:
CATANÃ MARINELA Odihneascã-se în pace!
ING. EMILIAN NEAGOE
Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
VÂNZÃRI Vei rãmâne veºnic în inimile nostre Mariana, Bogdan ºi Paul
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428
Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 30 mai 2012
Gheorghe Ile þinta rakeþilor sau a rãfuielilor politice? M aºina primarului municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, a fost incendiatã luni noaptea, în jurul orei 2.50. Poliþia a demarat imediat o anchetã ºi are deja un cerc de suspecti.
“Maºina este pe firmã, este vorba despre un Audi luat în leasing, cu care mergea fiul meu. Azi noapte (nr. luni noaptea) cineva i-a dat foc. Am dat filmãrile de pe camerele de supravegheat la poliþie ºi cred cã cei care i-au dat foc sunt din tabãra adversãrilor politici. Autoturismul era asigurat”, declarã Georghe Ile, care este ºi candidatul
USP pentru un nou mandat la Primãria Vulcan. Autoturismul incendiat este un Audi, fabricatã în anul 2011, în valoare de aproximativ 70.000 de euro. În incendiu a ars tapiþeria, scaunele, plafonul, luneta, cauciucurile
ºi uºile din spate. De asemenea au fost degradate genþile din aluminiu ale autoturismului ºi instalaþia electricã. Pe de altã parte existã voci care susþin cã incendierea autoturismului de lux vine dupã ce, cu o zi înainte, fiul primarului Gheorghe Ile ar fi primit un telefon prin care i se solicita suma de 50.000 de euro. Mult mai interesant este cã publicaþia Mesagerul Hunedorean semnala în data de 28 mai la rubrica Gura Lumii faptul cã un om de afaceri local i-a pregãtit niºte rakeþi unui reprezentant al statului. Mai exact informaþia suna aºa:
G
ura lumii, 28.05.2012
Un controversat afacerist care a pus stãpânire cu japca pe un drum naþional, spun gurile rele cã ºi-a angajat o echipã de rakeþi, pentru a-l face zob pe un reprezentant al statului. Respectivul afacerist este nemulþumit cã nu prinde ºi el un ciolan de ros ºi cum afacerile lui hoteliere sunt pe ducã, a cam ajuns la fundul sacului. A încercat în mai multe rânduri sã prindã contracte ba de asfaltãri, ba pentru alte lucrãri edilitare, dar ofertele lui au fost respinse, din cauzã cã nu îndeplinea condiþiile. Cu o roabã ºi o lopatã
echipajului SMURD au vãzut-o pe femeia în cauzã venind spre casã.
Confuzie ii de apeluri false M în 2011 “mortalã” crezut cã mama ei este moartã. O femeie din Petrila a alertat echipele de intervenþie crezând cã mama ei este decedatã.
A
Toate echipajele de intervenþie au plecat, marþi, spre Petrila pentru a rezolva problema femeii. Când au ajuns la faþa locului, echipajele au constatat cã vârstnica nu era acasã. Mai mult, dupã câteva minute, reprezentanþii
Majoritatea apelurilor false primite pe 112, în al treileal trimestru al anului 2011, sunt false. Într-un comunicat remis de reprezentanþii Serviciului de Telecomunicaþii Speciale la sfrasitul anului trecut s-a dovedit faptul cã în ultimul trimestru al anului 2011 în judeþul Hunedoara au fost primite 84.598 apeluri pe numãrul de urgenþã 112. „Dintre acestea 32,89% au fost reale ºi 67,11% false. Cele mai multe au fost transferate
cãtre Ambulanþã – 54,34%, Poliþie – 27,27%, Pompieri – SMURD – 16,16% ºi Jandarmerie – 2,23%. Majoritatea apelurilor false ºi abuzive provin de la copii, tineri, persoane cu probleme psihice ºi sunt în mare parte realizate de pe cartele pre pay”, se aratã în comunicat. Raul IRINOVICI
nu se prea poate asfalta un drum ºi nimeni n-a vrut sã riºte sã intre în puºcãrie doar pentru cã afaceristul are ochi frumoºi sau ameninþã. Gurile rele mai spun cã rakeþii sunt cantonaþi de ceva vreme în regiunea cu lãmpaºe, la un local al afaceristului ºi aºteaptã verde de la el, sã-l lase fãrã picioare pe funcþionar. Cum bãtãuºii stau de ceva vreme fãrã sã fie întrebaþi de sãnãtate, deºi defileazã zilnic pe sub ochii celor în mãsurã sã-i combatã, n-ar fi de mirare sã auzim cã ameninþarea a fost chiar pusã în practicã”.
Hunedoara, Liviu Dumitru ar trebui sã-ºi punã un mare semn de întrebare în ceea ce priveºte activitatea de prevenire a oamenilor pe care îi are în subordine. Poliþiºtii de la Vulcan au demarat imediat o anchetã la faþa locului ºi sperã sã-i prindã cât mai repede pe incendiatori. “Am demarat cercetãrile în vederea identificãrii autorilor. Pot sã vã spun cã avem deja un cerc de suspecþi”, declarã Toma Mihu, comandantul Politiei Vulcan. De amintit este faptul
Oare e vorba doar de o coincidenþã sau informaþiile jurnaliºtilor sunt mai bune decât ale angajaþilor din structuri. Indiferent despre ce e vorba comandantul IPJ
cã în urmã cu patru ani primarul Gheorghe Ile a mai fost în atenþia unor “ binevoitori”, care i-au incendiat ºi atunci o clãdire ºi niºte maºini. Marius MITRACHE
4 Politic
Cronica Vãii Jiului |Miercuri 30 mai 2012
Hunedoara-i fruntea ampioni la absorbþia fondurilor C europene. Judeþul Hunedoara este al doilea judeþ din þarã în ceea ce priveºte accesarea fondurilor europene nerambursabile, valoarea sumelor atrase prin diferite proiecte totalizând 540,29 milioane de lei, din 2007 pânã în prezent.
“Judeþul Hunedoara se aflã pe primul loc în Regiunea Vest ºi pe locul al doilea, la nivel naþional, în ceea ce priveºte atragerea fondurilor europene. Proiectele cu fonduri europene au fost cele care ne-au salvat investiþiile”, a declarat, luni, într-o conferinþã de presã, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ.
În cazul în care în aceste proiecte de atragere a fondurilor europene s-ar fi implicat ºi întreprinderile, valoarea acestora ar fi fost mult mai mare. “În judeþul Hunedoara sunt 9.300 de firme, dintre care 8.000 sunt eligibile, active, pentru dezvoltarea unor proiecte. Dacã numai jumãtate
dintre aceste firme ar putea accesa proiecte finanþate din fonduri europene, atunci s-ar putea crea aproximativ 33.000 de locuri de muncã”, a estimat preºedintele CJ Hunedoara. Mai mult, Moloþ vrea ca în urmãtorul mandat, judeþul Hunedoara sã se claseze pe primul loc în ceea ce priveºte absorbþia fondurilor europene. Raul IRINOVICI
Fantoma PCR-istã Ilie Pãducel se vrea iar primar al Petrilei F
ostul prim – secretar al Partidului Comunist Român
(PCR), cerºeºte voturile petrilenilor pentru un nou mandat.
Eu cu siguranþã nu îl voi vota pe ciobanul Pãducel, care vorbeºte cu nonºalanþã despre proiectele de modernizare a Petrilei, dar el nu ºtie nici cel puþin sã deschidã un calculator. Nu ºtie nici sã îºi foloseascã propriul telefon mobil, dar în schimb se laudã cu proiectele echipei conduse de city managerul Curtean Dorin. În declaraþia de avere a fermierului din Taia, Pãducel figureazã cã deþine un apartament ºi un spaþiu comercial. Sã ºtie petrilenii cã acel apartament este închiriat ca sediu social de o soci-
etate comercialã, iar spaþiul comercial din zona pieþei MARR este închiriat la o altã societate comercialã, respectiv SC Lovental SRL. Totul este ok, dar cele douã societãþi au contracte pe sume grase cu Primãria Petrila. O întrebare retoricã Pãducele: E ºpagã legalã oare!? E doar un exemplu cum Pãducel furã banii petrilenilor. Nu mai vorbim de izolaþiile la blocuri, de afacerile cu lemn. În fond, Pãducel sã plece la oi acolo unde este locul lui preferat... Cu mult respect pentru petrileni, Bunea MIRON
Haralambie Vochiþoiu (PP-DD): “Nu vom intra în nicio alianþã politicã sau electoralã cu celelalte partide întrucât toate sunt compromise ºi i-au minþit pe hunedoreni” ecentele analize publicate de R ziarul noastru au arãtat declinul judeþului Hunedoara, pe fondul proastei guvernãri a tuturor partidelor. Nici PSD, nici PNL, nici PDL nu s-au preocupat de îmbunãtãþirea vieþii hunedorenilor, deºi toate s-au aflat sau se aflã la guvernare. În ciuda faptului cã traiul în judeþul Hunedoara ºi mai ales în Valea Jiului este tot mai greu, cei care au guvernat judeþul nu se sfiesc sã promitã vrute ºi nevrute, încercând o datã în plus sã-I pãcãleascã pe hunedoreni. Diferenþa faþã de precedentele campanii electorale este însã aceea cã în luptã a intrat ºi Partidul Poporului - Dan Diaconescu (PP-DD), o formaþiune cu foarte mare prizã la public ºi care este pe cale sã schimbe ierarhiile politice, nãruind planurile PSD, PNL ºi PDL de a fura din nou în
complicitate. Haralambie Vochiþoiu, preºedintele PP-DD Hunedoara ºi candidatul formaþiunii la conducerea Consiliului Judeþean, a þinut sã precizeze obiectivele partidului. “Partidul Poporului este singura formaþiune politicã cinstitã ºi curatã, singura care nu a fost niciodatã la guvernare ºi singura care va readuce încrederea românilor de îndatã ce va ajunge la putere. PP-DD este un partid format din oameni muncitori ºi cinstiþi care vor lucra doar în interesul ºi pentru prosperitatea românilor. Noi nu vom intra în nicio alianþã politicã sau electoralã cu celelalte partide întrucât toate sunt compromise ºi i-au minþit pe hunedoreni. Singurul parteneriat va fi cel cu poporul”, a explicat Vochiþoiu. Liderul PP-DD a mai declarat cã “PP-DD are porþile deschide pentru toþi cei care simt ºi
gândesc româneºte”. Conform celor mai recente sondaje, PP-DD ar înregistra un scor electoral de peste 30% în judeþul Hunedoara ºi în jur de 35% doar în Valea Jiului. Creºterea spectaculoasã a Partidului Poporului este explicabilã, în condiþiile vizitei lui Dan Diaconescu în judeþul nostru în sãptãmâna de dupã Paºte precum ºi prin prisma nemulþumirii hunedorenilor faþã de celelalte partide. Haralambie Vochiþoiu s-a pronunþat pe tema locurilor de muncã pentru hunedoreni. “Oraºele din judeþul nostru înregistreazã una dintre cele mai mari rate ale ºomajului, situaþia fiind cu adevãrat gravã în Valea Jiului. De aceea, salvarea mineritului, atragerea de investiþii strãine, accesarea de fonduri europene ºi reluarea raporturilor economice cu parteneri altãdatã tradiþionali (China, Rusia,
statele din Orientul Mijlociu) sunt prioritãþi pentru Partidul Poporului”, a subliniat Vochiþoiu. Liderul PP-DD a mai spus cã doreºte ca, prin crearea locurilor de muncã bine plãtite, “sã contribuie la reîntoarcerea acasã a românilor care au fost
constrânºi sã plece la muncã în strãinãtate. Vor fi reîntregite astfel familiile dezbinate, iar tinerii vor avea posibilitatea sã lucreze în oraºele natale, fãrã a fi nevoiþi sã plece departe pentru a-ºi asigura un trai decent”. În final, Haralambie Vochiþoiu a reamintit cã Partidul Poporului va
mãri pensiile ºi salariile astfel încât fiecare român sã îºi permitã hranã decentã, medicamente ºi plata facturilor. “Banii pentru pensii ºi salarii vor fi luaþi din pensiile ºi salariile nesimþite de care beneficiazã clientela politicã ºi din confiscarea averilor ilegale” a concluzionat Vochiþoiu. P
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 30 mai 2012
Din nou amânare în “dosarul Uricani” cine e de vinã? ªi dacã nu putem rãspunde la cutremur, nu putem spune nici aici. Vedeþi, acel element care a dus la producerea incidentului ºi a exploziei, de ce a venit în acel moment? Sã îmi spunã mie cel mai mare specialist depe lume, de ce a apãrut fix în acel moment? Urmeazã ca expertiza, evident sã facã luminã”, a precizat Paula Iacob, avocata
vocaþii apãrãrii au cerut un nou termen în cazul procesului ce îi are ca inculpaþi pe ºefii de la mina Uricani de la începutul anului trecut. Procesul a început luna trecutã, însã, ºi acum la cel de al doilea termen s-a cerut amânarea.
A
Procesul inculpaþilorde la mina Uricani, în care 4 oameni sunt acuzaþi de ucidere din culpã, a fost amânat pânã în septembrie. Motivul: unul dintre inculpaþi, Florinel Moldovan, nu a apucat sã-ºi angajeze avocat decât luni la ora 13,00, iar acesta nu a avut timp sã studieze dosarul. Paula Iacob vine la fiecare
termen la Petroºani ºi susþine în continuare cã oamenii învinovãþiþi trebuie sã fie achitaþi, în timp ce rudele minerilor morþi, trebuie despãgubite. “Opinia mea este cã, în acest caz, vorbim de situaþii
care nu au fost create nici de inginerul ºef, nici de vreun alt ºef de la minã. Aceastã situaþie generalã în minele noastre este cea care a condus la acest eveniment, plus cazul fortuit. Îmi puteþi spune la cutremur,
apãrãrii. Noul termen a fost avansat pentru data de 18 septembrie. Asta pentru cã în iulie ºi august este vacanþã judecãtoreascãp. Doi dintre inculpati, Dragos Aurelian Ciucã ºi Claudiu Lucian Butari, sunt aparati de avocatul Paula Iacob, fapt ce i-a nemulþumit pe cei rãmaºi în urma celor 5 electricieni morþi în minã. Echipa efectua o revizie la un transformator de la Orizontul 300, când s-a produs deflagraþia care le-a curmat viaþa oamenilor. Dragos Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, au fost trimiºi în judecatã de procurori pentru ucidere din culpã. Diana MITRACHE
Nu au contestat sancþiunile! acã acum avocaþii lor invocã „cazul fortuit” ºi „situaþia generalã” din minele româneºti, nu la fel s-a întâmplat în momentul în care inculpaþii din dosar – care nu beneficiau atunci de serviciile vreunui avocat celebru - au aflat despre neregulie din subteran descoperite de Inspecþia Muncii.
D
Niciunul dintre ei nu a contestat sancþiunile aplicate ºi, mai mult, acestea au fost recunoscute. Tragedia de la Uricani în care cinci oameni ºi-au pierdut viaþa a fost urmatã de o anchetã complexã efectuatã de Inspecþia Muncii, iar
comisia de anchetã a fost condusã de Nicolae Voinoiu – director al instituþiei amintite. Cu ocazia cercetãrii, au fost stabilite 26 de abateri de la normele de protecþie a muncii. În 21 de cazuri s-au aplicat sancþiuni contravenþionale, în valoare de 182.000 de lei, iar în cinci cazuri s-au dat avertismente. Sancþiunile au
fost aplicate, conform legislaþiei în vigoare, angajatorului, iar Consiliul de Administraþie al CNH le-a imputat celor gãsiþi responsabili, adicã celor 4 inculpaþi. Ancheta a mai scos la ivealã cã în subteranul EM Uricani s-a produs o explozie de metan, sursa acesteia fiind reprezentatã de o scânteie de naturã electricã produsã undeva în zona silozului ºi nu a avut absolut nicio legãturã cã activitatea desfãºuratã în subteran de cei cinci angajaþi. Pe partea infracþionalã, gradul de responsabilitate a fost determinat pentru fiecare persoanã în parte, în conformitate cu fiºa postului, iar ancheta au derulat-o procurorii de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Reamintim cã, în februarie 2011, o echipã alcãtuitã din cinci lucrã-
tori efectua o revizie la un transformator de la Orizontul 300, Blocul IV N, tabloul de distribuþie TD 3C. În jurul orei 14.30, ºeful de lucrare a anunþat cã a finalizat operaþiunea ºi cã a cuplat tensiunea electricã în zonã, însã acestea au fost ultimele cuvinte care s-au mai auzit la suprafaþã Dupã aproximativ 10 minute, deserventul uneia dintre staþiile principale de ventilatoare a vãzut o dârã de fum la una din evacuãrile aerului viciat din subteran ºi a dat alarma. Imediat au fost convocate echipe de salvatori minieri de la EM Uricani ºi ai Staþiei Centrale de Salvare Minierã. În jurul orei 19.00, o echipã formatã de 15 salvatori minieri a intrat în subteran ºi a încercat sã afle care este starea minerilor rãmaºi în mãruntaiele pãmântului, dar verdictul a fost cutremurãtor: toþi cei cinci au decedat. Salvatorii au fost, însã, la un pas sã se transforme în victime, dupã ce, la ora 22.50 a avut loc o replicã a primei explozii. Din fericire, salvatorii minieri erau deja în rampã puþului ºi nu au fost surprinºi de suflul exploziei. Car men COSMAN
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 30 mai 2012
6 Actualitate umãtate din persoanele aflate la vârsta la care pot sã lucreze nu existã în nici o statisticã, pentru cã autoritãþile nu monitorizeazã nici numãrul românilor care au plecat la muncã în strãinãtate, dar nici fenomenul muncii la negru, a cãrui dimensiune nu poate fi estimatã oficial.
Haos total! Munca la negru
J
Deºi noua legislaþie a muncii a înãsprit pedepsele pentru angajatorii care folosesc munca la negru închisoare de la 1 la 2 ani sau amendã penalã, sancþiunea primitã de un angajator care are mai mult de 5 angajaþi la negru -, fenomenul rãmâne de proporþii. La un an de la intrarea în vigoare a noului Cod al muncii, economia nu a reuºit sã recupereze decât
nu este monitorizatã oficial
100.000 de locuri de muncã din cele peste 650.000 pierdute în perioa-
da crizei. În continuare, unul din trei angajaþi români lucreazã fãrã forme legale, iar evaziunea fiscalã rezultatã din neplata impozitelor ºi a contribuþiilor sociale costã economia peste 2,7 miliarde de euro pe an, potrivit estimãrilor ZF. În primele 11 luni ale anului trecut, inspectorii de muncã au fãcut aproape 100.000 de controale pentru depistarea muncii la negru - cu 15% mai multe decât în 2010 - ºi au gãsit peste 9.700 de angajatori
care foloseau munca la negru - cu 11,9% mai mulþi faþã de anul anterior. Amenzile acordate acestor angajatori, care au acceptat 29.000 de salariaþi fãrã forme legale, au fost în valoare de 24,5 milioane de euro, cu 126% mai mari decât în anul anterior. La un an de la intrarea în vigoare a noului Cod al muncii, economia nu a reuºit sã recupereze decât 100.000 de locuri de muncã din cele peste 650.000 de locuri pierdute în perioada crizei.
În continuare, unu din trei angajaþi români lucreazã fãrã forme legale, iar evaziunea fiscalã rezultatã din neplata impozitelor ºi a contribuþiilor sociale costã economia peste 2,7 miliarde de euro pe an, potrivit estimãrilor ZF. În prezent, în economie existã 4,2 milioane de salariaþi, însã numãrul persoanelor care muncesc la negru depãºeºte 2,3 milioane de persoane, potrivit calculelor Consiliului Fiscal. În contextul în care datele statistice aratã cã în ultimii ani ºi-au pierdut locurile de muncã angajaþii care aveau salarii mai mici - ponderea celor cu venituri mari dublându-se, de exemplu, în perioada 2010-2011 -, ZF a fãcut un calcul luând în considerare un salariu mediu lunar de 800 de lei (180 de euro). Astfel, pentru fiecare angajat care lucreazã la negru pe un salariu de 180 de euro, statul “rateazã” la colectare câte 100 de euro/angajat din neîncasarea impozitului pe venit ºi a contribuþiilor sociale pensii, sãnãtate, ºomaj -, adicã aproape 2,76 miliarde de euro pe an. Jumãtate din persoanele aflate la vârsta la care pot sã lucreze nu existã în nici o statisticã, pentru cã
Nu ºtiu cã pot primi despãgubiri în caz de accidente proape 90 la sutã dintre victimele unui accident de circulaþie – cel puþin din Valea Jiului - nu ºtiu cã pot primi despãgubiri, chiar dacã ºoferul implicat în accident nu are asigurare. Pentru astfel de cazuri existã Fondul de protecþie a victimelor strãzii, însã oamenii nu au de unde sã afle aceste lucruri.
A
Informaþia a fost fãcutã publicã de un avocat din Timiºoara, care a ajuns sã pledeze ºi în Petroºani, la solicitarea unor clienþi. „Oamenii nu-ºi cunosc drepturile în cazul unor accidente rutiere. Din ce am vãzut pe portalul instanþelor de judecatã, foarte multe pãrþi vãtãmate din accidente rutiere nu-ºi cunosc drepturile de a se constitui pãrþi civile. Atunci când existã o asigurare valabilã, asiguratorul trebuie sã rãspundã ºi sã plãteascã. Când nu existã o asigu-
rare, existã un fond de protecþie a victimelor strãzii, care funcþioneazã de ani de zile ºi are fonduri suficiente pentru a acoperi toate cheltuielile materiale ºi morale. Oamenii, dacã ar fi informaþi ar putea sã apeleze la toate aceste ajutoare în sprijinul drepturilor care li se conferã”, a declarat av. Ioana Frateº, Baroul Timiº. Judeþul Hunedoara este unul greu încercat în ceea ce priveºte numãrul accidentelor rutiere cu consecinþe
grave. Statisticile aratã cã, doar în primele patru luni ale acestui an, pe ºoselele din judeþul Hunedoara s-au produs 54 de accidente rutiere, în urma cãrora opt oameni au murit, iar alþi 47 au fost rãniþi grav. Victimele supravieþuitoare ale accidentelor, ori rudele celor decedaþi, ar fi putut primi mãcar un sprijin financiar, dacã ar fi ºtiut cã se poate ºi nu numai de la ºoferul vinovat, ci ºi din acest fond, prea puþin cunoscut în aceastã zonã. Car men COSMAN
autoritãþile nu monitorizeazã nici numãrul românilor care au plecat la muncã în strãinãtate, dar nici fenomenul muncii la negru, a cãrui dimensiune nu poate fi estimatã oficial. Statisticile existente aratã cã numãrul de salariaþi a crescut cel mai mult în industrie, construcþii ºi comerþ, iar datele de la Inspecþia Muncii aratã cã tocmai în aceste sectoare existã probleme ºi unde se aplicã cele mai multe amenzi pentru munca la negru. În judeþul Hunedoara, Ispectoratele de Muncã Locale, cu Poliþia Economicã, Jandarmeria, Garda Financiarã, au acþionat concertat ºi au depistat 195 de firme care au sãvârºit 207 contravenþii ºi au plãtit amenzi în valoare de 903.700 lei, adicã peste 9 miliarde lei vechi, pânã în data de 10 mai. Ileana FIRÞULESCU
Actualitate 7
Invitaþie la sport, culturã ºi distracþie de Zilele Municipiului Petroºani etroºaniul intrã în sãrbãtoare, iar distracþia va þine trei zile, urmând ca duminicã sã se încheie.
P
Artera principalã din municipiul Petroºani se va închide încã de joi, când debuteazã Zilele Municipiului Petroºani. O manifestare aflatã deja la cea de a XI-a ediþie, pentru care municipalitatea a alocat de la buget aproximativ 100.000 de lei. Programul este diversificat ºi cuprinde mai multe acþiuni culturale ºi sportive dar, cu siguranþã, cel mai mult sunt aºteptate spectacolele de muzicã popularã, programat pentru vineri seara, ºi cel de muzicã uºoarã, de sâmbãtã seara, care se va încheia cu un spectaculos foc de artificii. „În perioada 31 mai – 3 iunie se desfãºoarã cea de a XI-a ediþie a Zilelor Municipiului Petroºani. Încã de anul trecut am stabilit ca Zilele Municipiului Petroºanu sã se desfãºoare în jurul datei de 1 iunie, Ziua Internaþionalã a Copilului”, a declarat Tiberiu
Gratuitãþile minerilor ar putea trece la Ministerul Muncii datã cu înfiinþarea/ O funcþionarea Complexului
Energetic Hunedoara, toatã baza salarialã ºi drepturile minerilor vor fi regândite ºi renegociate. Actualul Ordin al acordãrii facilitãþilor minerilor dateazã din 1990 ºi are multe scãpãri care discrimineazã salariaþii CNH.
Nemulþumirile unor salariaþi din cadrul Companiei Naþionale a Huilei Petroºani cu privire la gratuitãþile pe care le pierd, pentru cã nu mai sunt racordaþi la reþeaua de încãlzire centralizatã, sunt îndreptãþite. Aceºtia au invocat discriminarea pe principiul ”pentru unii mumã, iar pentru alþii
Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cu aceastã ocazie, ºeful Formaþiunii Salvamont Petroºani, Dumitru Bârlida, va primi titlul de Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani, alte douã persoane vor primi medalia Pro Urbe, iar pentru alte cinci se va înmâna câte o Diplomã de Excelenþã. Car men COSMAN
ciumã”. Minerii spun cã nivelul lor de trai este mult mai scãzut - din motiv cã au centrale termice de apartament pe gaz - decât colegi de-ai lor de serviciu, care au sobe sau sunt racordaþi la termoficarea centralizatã. Aºa este, doar cã minerii fac parte din lanþul energetic pe cãrbune, iar în anul 1990, când s-a emis actul normativ pentru acordarea alocaþiilor de cãrbune ºi energie electricã, convertirea s-a fãcut cãtre salariat în cele douã componente: cãrbune ºi energie ºi în nici un caz în gaz metan. Practic nu existã cadru legislativ pentru ca bonul de cãrbune sã fie înlocuit cu contravarea în lei a acestuia pentru ca salariatul sã nu fie discriminat pentru cã oraºul sãu nu mai are termoficare centralizatã, aºa cum este, spre exemplu, Petrila ºi Lupeniul. Reprezentanþii guvernelor trecute au pomenit ceva de schimbarea legislaþiei. Ideea s-a vehiculat cu condiþia ca aceste drepturi sã fi fost preluate de Ministerul Muncii, cel în sarcina cãruia cade protecþia socialã. Abia acum, deputatul PDL, Monica Iacob Ridzi, a fãcut o interpelare/ propunere în acest sens ministerului de resort. Acest lucru nu se va face, probabil, având în vedere înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara, moment dupã
care se va renegocia toatã baza salarialã ºi a drepturilor, dacã acestea vor mai aparþine de Ministerul Economiei sau de cel al Muncii. Legislaþia urmeazã sã fie schimbatã odatã cu înfiinþarea/funcþionarea Complexului Energetic, prilej cu care va trebui sã existe ºi legislaþie în domeniu, spun reprezentanþi ai guvernului ºi specialiºtii din sistem. Mai mult, aceºti specialiºti plus cei cu competenþe în probleme de muncã spun cã ”o soluþie pentru pãstrarea acestor drepturi în viitor se poate face printr-o asociaþie de un anumit tip - ºi nu vorbesc de sindicate care au altã menire - din care sã facã parte minerii, ºi prin care sã solicite sau sã sesizeze eventuale discriminãri din cauza vidurilor legislative. Exact cum sunt ONG-urile care luptã pentru o perturbare în domeniu. Salariaþii, în general, trebuie sã exerseze în a-ºi apãra singuri drepturile prin a da soluþii – dar niciodatã de unul singur - ºi sã nu mai depindã direct de angajator, care are menirea de a da cãrbune ºi nu pentru a face protecþie socialã”. Mai existã o variantã care prevede ca aceste facilitãþi, mai precis contravaloarea lor, sã fie înglobate în salariul negociat pe viitor. Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 30 mai 2012
6 Actualitate umãtate din persoanele aflate la vârsta la care pot sã lucreze nu existã în nici o statisticã, pentru cã autoritãþile nu monitorizeazã nici numãrul românilor care au plecat la muncã în strãinãtate, dar nici fenomenul muncii la negru, a cãrui dimensiune nu poate fi estimatã oficial.
Haos total! Munca la negru
J
Deºi noua legislaþie a muncii a înãsprit pedepsele pentru angajatorii care folosesc munca la negru închisoare de la 1 la 2 ani sau amendã penalã, sancþiunea primitã de un angajator care are mai mult de 5 angajaþi la negru -, fenomenul rãmâne de proporþii. La un an de la intrarea în vigoare a noului Cod al muncii, economia nu a reuºit sã recupereze decât
nu este monitorizatã oficial
100.000 de locuri de muncã din cele peste 650.000 pierdute în perioa-
da crizei. În continuare, unul din trei angajaþi români lucreazã fãrã forme legale, iar evaziunea fiscalã rezultatã din neplata impozitelor ºi a contribuþiilor sociale costã economia peste 2,7 miliarde de euro pe an, potrivit estimãrilor ZF. În primele 11 luni ale anului trecut, inspectorii de muncã au fãcut aproape 100.000 de controale pentru depistarea muncii la negru - cu 15% mai multe decât în 2010 - ºi au gãsit peste 9.700 de angajatori
care foloseau munca la negru - cu 11,9% mai mulþi faþã de anul anterior. Amenzile acordate acestor angajatori, care au acceptat 29.000 de salariaþi fãrã forme legale, au fost în valoare de 24,5 milioane de euro, cu 126% mai mari decât în anul anterior. La un an de la intrarea în vigoare a noului Cod al muncii, economia nu a reuºit sã recupereze decât 100.000 de locuri de muncã din cele peste 650.000 de locuri pierdute în perioada crizei.
În continuare, unu din trei angajaþi români lucreazã fãrã forme legale, iar evaziunea fiscalã rezultatã din neplata impozitelor ºi a contribuþiilor sociale costã economia peste 2,7 miliarde de euro pe an, potrivit estimãrilor ZF. În prezent, în economie existã 4,2 milioane de salariaþi, însã numãrul persoanelor care muncesc la negru depãºeºte 2,3 milioane de persoane, potrivit calculelor Consiliului Fiscal. În contextul în care datele statistice aratã cã în ultimii ani ºi-au pierdut locurile de muncã angajaþii care aveau salarii mai mici - ponderea celor cu venituri mari dublându-se, de exemplu, în perioada 2010-2011 -, ZF a fãcut un calcul luând în considerare un salariu mediu lunar de 800 de lei (180 de euro). Astfel, pentru fiecare angajat care lucreazã la negru pe un salariu de 180 de euro, statul “rateazã” la colectare câte 100 de euro/angajat din neîncasarea impozitului pe venit ºi a contribuþiilor sociale pensii, sãnãtate, ºomaj -, adicã aproape 2,76 miliarde de euro pe an. Jumãtate din persoanele aflate la vârsta la care pot sã lucreze nu existã în nici o statisticã, pentru cã
Nu ºtiu cã pot primi despãgubiri în caz de accidente proape 90 la sutã dintre victimele unui accident de circulaþie – cel puþin din Valea Jiului - nu ºtiu cã pot primi despãgubiri, chiar dacã ºoferul implicat în accident nu are asigurare. Pentru astfel de cazuri existã Fondul de protecþie a victimelor strãzii, însã oamenii nu au de unde sã afle aceste lucruri.
A
Informaþia a fost fãcutã publicã de un avocat din Timiºoara, care a ajuns sã pledeze ºi în Petroºani, la solicitarea unor clienþi. „Oamenii nu-ºi cunosc drepturile în cazul unor accidente rutiere. Din ce am vãzut pe portalul instanþelor de judecatã, foarte multe pãrþi vãtãmate din accidente rutiere nu-ºi cunosc drepturile de a se constitui pãrþi civile. Atunci când existã o asigurare valabilã, asiguratorul trebuie sã rãspundã ºi sã plãteascã. Când nu existã o asigu-
rare, existã un fond de protecþie a victimelor strãzii, care funcþioneazã de ani de zile ºi are fonduri suficiente pentru a acoperi toate cheltuielile materiale ºi morale. Oamenii, dacã ar fi informaþi ar putea sã apeleze la toate aceste ajutoare în sprijinul drepturilor care li se conferã”, a declarat av. Ioana Frateº, Baroul Timiº. Judeþul Hunedoara este unul greu încercat în ceea ce priveºte numãrul accidentelor rutiere cu consecinþe
grave. Statisticile aratã cã, doar în primele patru luni ale acestui an, pe ºoselele din judeþul Hunedoara s-au produs 54 de accidente rutiere, în urma cãrora opt oameni au murit, iar alþi 47 au fost rãniþi grav. Victimele supravieþuitoare ale accidentelor, ori rudele celor decedaþi, ar fi putut primi mãcar un sprijin financiar, dacã ar fi ºtiut cã se poate ºi nu numai de la ºoferul vinovat, ci ºi din acest fond, prea puþin cunoscut în aceastã zonã. Car men COSMAN
autoritãþile nu monitorizeazã nici numãrul românilor care au plecat la muncã în strãinãtate, dar nici fenomenul muncii la negru, a cãrui dimensiune nu poate fi estimatã oficial. Statisticile existente aratã cã numãrul de salariaþi a crescut cel mai mult în industrie, construcþii ºi comerþ, iar datele de la Inspecþia Muncii aratã cã tocmai în aceste sectoare existã probleme ºi unde se aplicã cele mai multe amenzi pentru munca la negru. În judeþul Hunedoara, Ispectoratele de Muncã Locale, cu Poliþia Economicã, Jandarmeria, Garda Financiarã, au acþionat concertat ºi au depistat 195 de firme care au sãvârºit 207 contravenþii ºi au plãtit amenzi în valoare de 903.700 lei, adicã peste 9 miliarde lei vechi, pânã în data de 10 mai. Ileana FIRÞULESCU
Actualitate 7
Invitaþie la sport, culturã ºi distracþie de Zilele Municipiului Petroºani etroºaniul intrã în sãrbãtoare, iar distracþia va þine trei zile, urmând ca duminicã sã se încheie.
P
Artera principalã din municipiul Petroºani se va închide încã de joi, când debuteazã Zilele Municipiului Petroºani. O manifestare aflatã deja la cea de a XI-a ediþie, pentru care municipalitatea a alocat de la buget aproximativ 100.000 de lei. Programul este diversificat ºi cuprinde mai multe acþiuni culturale ºi sportive dar, cu siguranþã, cel mai mult sunt aºteptate spectacolele de muzicã popularã, programat pentru vineri seara, ºi cel de muzicã uºoarã, de sâmbãtã seara, care se va încheia cu un spectaculos foc de artificii. „În perioada 31 mai – 3 iunie se desfãºoarã cea de a XI-a ediþie a Zilelor Municipiului Petroºani. Încã de anul trecut am stabilit ca Zilele Municipiului Petroºanu sã se desfãºoare în jurul datei de 1 iunie, Ziua Internaþionalã a Copilului”, a declarat Tiberiu
Gratuitãþile minerilor ar putea trece la Ministerul Muncii datã cu înfiinþarea/ O funcþionarea Complexului
Energetic Hunedoara, toatã baza salarialã ºi drepturile minerilor vor fi regândite ºi renegociate. Actualul Ordin al acordãrii facilitãþilor minerilor dateazã din 1990 ºi are multe scãpãri care discrimineazã salariaþii CNH.
Nemulþumirile unor salariaþi din cadrul Companiei Naþionale a Huilei Petroºani cu privire la gratuitãþile pe care le pierd, pentru cã nu mai sunt racordaþi la reþeaua de încãlzire centralizatã, sunt îndreptãþite. Aceºtia au invocat discriminarea pe principiul ”pentru unii mumã, iar pentru alþii
Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cu aceastã ocazie, ºeful Formaþiunii Salvamont Petroºani, Dumitru Bârlida, va primi titlul de Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani, alte douã persoane vor primi medalia Pro Urbe, iar pentru alte cinci se va înmâna câte o Diplomã de Excelenþã. Car men COSMAN
ciumã”. Minerii spun cã nivelul lor de trai este mult mai scãzut - din motiv cã au centrale termice de apartament pe gaz - decât colegi de-ai lor de serviciu, care au sobe sau sunt racordaþi la termoficarea centralizatã. Aºa este, doar cã minerii fac parte din lanþul energetic pe cãrbune, iar în anul 1990, când s-a emis actul normativ pentru acordarea alocaþiilor de cãrbune ºi energie electricã, convertirea s-a fãcut cãtre salariat în cele douã componente: cãrbune ºi energie ºi în nici un caz în gaz metan. Practic nu existã cadru legislativ pentru ca bonul de cãrbune sã fie înlocuit cu contravarea în lei a acestuia pentru ca salariatul sã nu fie discriminat pentru cã oraºul sãu nu mai are termoficare centralizatã, aºa cum este, spre exemplu, Petrila ºi Lupeniul. Reprezentanþii guvernelor trecute au pomenit ceva de schimbarea legislaþiei. Ideea s-a vehiculat cu condiþia ca aceste drepturi sã fi fost preluate de Ministerul Muncii, cel în sarcina cãruia cade protecþia socialã. Abia acum, deputatul PDL, Monica Iacob Ridzi, a fãcut o interpelare/ propunere în acest sens ministerului de resort. Acest lucru nu se va face, probabil, având în vedere înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara, moment dupã
care se va renegocia toatã baza salarialã ºi a drepturilor, dacã acestea vor mai aparþine de Ministerul Economiei sau de cel al Muncii. Legislaþia urmeazã sã fie schimbatã odatã cu înfiinþarea/funcþionarea Complexului Energetic, prilej cu care va trebui sã existe ºi legislaþie în domeniu, spun reprezentanþi ai guvernului ºi specialiºtii din sistem. Mai mult, aceºti specialiºti plus cei cu competenþe în probleme de muncã spun cã ”o soluþie pentru pãstrarea acestor drepturi în viitor se poate face printr-o asociaþie de un anumit tip - ºi nu vorbesc de sindicate care au altã menire - din care sã facã parte minerii, ºi prin care sã solicite sau sã sesizeze eventuale discriminãri din cauza vidurilor legislative. Exact cum sunt ONG-urile care luptã pentru o perturbare în domeniu. Salariaþii, în general, trebuie sã exerseze în a-ºi apãra singuri drepturile prin a da soluþii – dar niciodatã de unul singur - ºi sã nu mai depindã direct de angajator, care are menirea de a da cãrbune ºi nu pentru a face protecþie socialã”. Mai existã o variantã care prevede ca aceste facilitãþi, mai precis contravaloarea lor, sã fie înglobate în salariul negociat pe viitor. Ileana FIRÞULESCU
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 30 mai 2012
Valea Jiului are patru biserici în construcþie iserica ce se construieºte la Petrila începe sã prindã tot mai mult contur.
B
Acest lãcaº de cult, care se vrea aproape la rang de catedralã, va purta hramul Sfinþilor Apostoli Petru ºi Pavel ºi se construieºte în cartierul 8 Martie la iniþiativa parohiei ortodoxe de aici. “Am vorbit cu preotul Adrian Boantã, cel care se ocupã cu
construcþia, iar el mi-a spus cã aceasta aparþine episcopiei ºi cã sumele de bani provin din donaþiile credincioºilor, dar ºi din ajutorul pe care Consiliul Local ºi Primãria Petrila l-a oferit. Stadiul construcþiei este la nivelul centurii ºi urmeazã sã se facã ºi cupolele. Se preconizeazã cã anul viitor, biserica va fi gata”, ne-a declarat Dorin Curtean, city managerul Oraºului Petrila. Construcþia acestei biserici s-a început în toamna anului trecut, iar de atunci, preþ de
câteva luni lucrãrile au stagnat tocmai din lipsã de fonduri. Acum, de puþin timp s-au reluat. De asemenea, în aceastã perioadã, în mai multe oraºe din Valea Jiului se construiesc biserici ºi chiar o catedralã în adevãratul sens al cuvântului, la Petroºani. Aceasta va avea hramul Sfântului Proroc Ilie ºi tot aici, la Petroºani, administraþia localã are în plan ridicarea unui alt lãcaº de cult la solicitarea cetãþenilor din Colonie. La Vulcan s-a demarat construcþia unei biserici în vecinãtatea primãriei din localitate, iar paraclisul este gata de mai mult timp. Ajungem ºi la Uricani, iar aici vorbim tot de o catedralã, a cãrei construcþie a început la data de 30 octombrie 2006. În prezent, exteriorul s-a finalizat, iar acum urmeazã sã se realizeze lucrãri în interior, respectiv la picturã ºi mobilier. De asemenea, urmeazã ca ºi clopotele sã fie cumpãrate, dupã ce se va termina lucrul la clopotniþã. Aceastã bisericã va purta hramul Adormirea Maicii Domnului, sãrbãtoare care are loc în fiecare an la data de 15 august. Luiza ANDRONACHE
Istoria dezrobirei religioase a românilor din Ardeal în secolul XVIII piscopia Devei ºi Hunedoarei în colaborare cu Universitatea din Oradea Departamentul Istorie ºi cu Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva organizeazã lansarea celor 2 volume de istorie ecleziasticã, Istoria dezrobirei religioase a românilor din Ardeal în secolul XVIII.
E
Lucrarea face parte din opera renumitului cãrturar hunedorean Silviu Dragomir, a cãrui valoare culturalnaþionalã este recunoscutã ºi onoratã în continuare de urmaºi, dovadã faptul cã aceastã ediþie este îngrijitã de prof. univ. dr. Sorin ªipoº iar Prefaþa scrisã de acad. prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, alþi doi mari cãrturari ai timpurilor noastre.
Evenimentul cultural va avea loc joi, 31 mai, orele 18,00, la Palatul „Magna Curia”, sediul Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva.
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 30 mai 2012
Apã pe rãspundere a primarului, la Aninoasa ocuitorii Oraºului Aninoasa au acum apã potabilã, dupã ce în unele zone, furnizarea a fost sistatã chiar ºi cinci luni.
L
Primarul Ilie Botgros a luat problema în mâini ºi ºi-a asumat rãspunderea pentru amplasarea unei conducte chiar pe podul peste Jiului de Vest de
la Iscroni, chiar dacã cei de la Drumurile Naþionale au zis nu pânã acum. “Am pus conducta de apã provizoriu pe pod. Avem o înþelegere tacitã cu cei de la drumuri, iar constructorul, respectiv firma care face canalizarea, ºi-a luat angajamentul cã va amplasa conducta acolo unde trebuie, în termen de cinci luni”, a declarat Ilie Botgros,
primarul Oraºului Aninoasa. Cei mai afectaþi de lipsa furnizãrii apei potabile la Aninoasa au fost locuitorii cartierului Dãnuþoni, care de la începutul anului ºi pânã aproape de mijlocul luni mai, au trãit ca în secolul trecut. Ei îºi adunau apã în butoaie atunci când primãria le trimitea câte o cisternã o datã sau de douã ori pe sãptãmânã, iar în
rest s-au descurcat cum au putut. Însã, acum, dupã ce au apã, majoritatea locuitorilor acelui cartier nu s-a grãbit sã se branºeze ºi sã-ºi facã ºi contracte. Aºa se face acum cã din peste 30 de familii câte sunt acolo, doar 6 dintre acestea au încheiat contracte de furnizare cu Apa Serv. Luiza ANDRONACHE
Partidul Verde a luat decizia de a-l susþine în alegerile locale de la Lupeni pe candidatul de primar independent Constantin Brânduºe u fiecare zi care curge C spre momentul alegerilor locale din 10 iunie, nevoia de schimbare îºi face tot mai mult simþitã prezenþa în preferinþele majoritãþii cetãþenilor din municipiul Lupeni. Nici demararea de urgenþã a unor lucrãri de anvergurã, nici megaconcertele programate pentru aceastã lunã ºi nici mãcar ajutoarele sociale ºi de urgenþã acordate pe bandã rulantã nu mai au puterea de a convinge locuitorii Lupeniului cã actualul primar mai poate rãmâne soluþia de continuitate pentru urmãtorii 4 ani. Între timp, campania electoralã a conturat deja un alt favorit, un om care a renunþat la politicã pentru a rãspunde ºi în acest fel dorinþei oamenilor din Lupeni. Candidatul independent pentru funcþia de primar al municipiului Lupeni, Constantin Brânduºe, este omul spre care alegãtorii din Lupeni ºi-au direcþionat deja, intenþia de vot. O confirmã ºi statisticile întocmite de specialiºti, pe baza sondajelor de opinie, dar o confirmã mai mult ca orice, reacþia de pe stradã a oamenilor care-l întâlnesc în campanie. Mai mult decât atât, dupã UDMR, o altã formaþiune politicã responsabilã ºi curatã din Lupeni PARTIDUL VERDE - a fãcut public, la finele acestei sãptãmâni, faptul cã va solicita membrilor ºi simpatizanþilor sãi, precum ºi tuturor cetãþenilor din Lupeni sã-l voteze, pe 10 iunie, ca primar al municipiului Lupeni, pe candidatul independent Constantin Brânduºe. Decizia a fost anunþatã de preºedintele organizaþiei judeþene Hunedoara a Partidului Verde, Bogdan Gîscã. “La
Lupeni, Partidul Verde, care reprezintã un curent politic nou, care aduce în faþa electoratului din Lupeni oameni politici tineri, dornici sã se implice în viaþa publicã ºi sã rãspundã nevoilor comunitãþii locale, a înþeles cã schimbarea este necesarã ºi obligatorie, la conducerea municipiului Lupeni. În acest sens, în sãptãmânile de campanie de pânã acum, am studiat ofertele pe care candidaþii de primar le-au prezentat, am analizat, prin prisma seriozitãþii ºi credibilitãþii candidaþii înscriºi în cursã, am fãcut propria noastrã evaluare ºi am decis în consecinþã. Astfel, Partidul Verde a luat decizia de a-l susþine, cu toatã încrederea ºi responsabilitatea, pe domnul Constantin Brânduºe, candidatul independent pentru funcþia de primar al municipiului Lupeni. Neam convins cã acest om nu doar cã îºi doreºte, dar are ºi voinþa ºi priceperea ºi competenþele necesare pentru a schimba în bine destinul Lupeniului, de a arãta întregii comunitãþi cã vremea nepãsãrii ºi nepriceperii a trecut, cã mizeria, ura ºi frica trebuie sã disparã din acest oraº, cã se poate ºi altfel ! În plus, este un om care a demonstrat ºi pânã acum cã este un susþinãtor al tinerei generaþii”, a declarat liderul Verzilor hunedoreni, Bogdan Gîscã. La rândul sãu, candidatul independent pentru funcþia de primar al municipiului Lupeni, Constantin Brânduºe s-a arãtat onorat de susþinerea venitã din partea Partidului Verde. “Mã bucur nespus de hotãrârea celor de la Partidul Verde, cu atât mai mult cu cât, urmãrind evoluþia lor pe scena politicã din Lupeni, am constatat cã este vorba de un partid nou, cu oameni noi, cu oameni tineri, dornici ºi capabili sã punã umãrul la schimbarea în bine a oraºului nostru. Le mulþumesc cu toatã sinceri-
tatea ºi le garantez cã, nu doar acum, în campania electoralã, ci ºi pentru urmãtorii ani, nãzuinþele lor exprimate în programul politic pe care l-au propus lupenenilor vor constitui obligaþii pentru mine”, a declarat Constantin Brânduºe. Candidatul independent Constantin Brânduºe spune cã exemplul tinerilor din Partidul Verde trebuie sã devinã un exemplu pentru toþi cei care pânã acum au stat deoparte, pentru toþi cei care au ignorat momentul alegerilor. “Schimbarea în bine a oraºului nostru, a destinului nostru comun, este acum o responsabilitate a fiecãrui cetãþean. Invit toþi cetãþenii munici-piului Lupeni sã vinã la vot, sã se exprime ºi sã decidã ce ºi, mai ales, cu cine, trebuie sã facem schimbarea de care este mai mult decât evident cã avem nevoie la conducerea municipiului Lupeni”, considerã Brânduºe.
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 30 mai 2012
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
HOROSCOP
30 mai 2012
Te vei bucura de o relaþie bunã cu ºefii, aºa cã, dacã ai nevoie de sprijinul lor, conjunctura astralã te va avantaja. Este posibil sã þi se repartizeze sarcini noi, semn cã te faci remarcat datoritã calitãþilor de care dispui. Analizeazã cu atenþie oportunitãþile ce se ivesc!
Vei beneficia de un bun echilibru energetic pe tot parcursul zilei. Vei simþi nevoia sã iei decizii în chestiuni dintre cele mai variate ºi vei reuºi sã te concentrezi la ceea ce ai de fãcut. Va trebui sã acorzi ceva mai multã atenþie eventualelor suferinþe cronice. S-ar putea sã pleci la un drum.
Partenerul de viaþã ar putea avea unele neplãceri, iar rezolvarea va întârzia sã aparã. Chiar ºi aºa încearcã sã fii alãturi de el ºi sã-l sprijini pe cât posibil. La serviciu atmosfera va fi destul de stresantã din cauza faptului cã vor fi multe de fãcut.
Ai un program foarte încãrcat ºi ai tendinþa sã exagerezi cu activitãþile. Gãseºte-þi ceva timp dacã nu pentru odihnã, mãcar pentru o activitate care sã-þi permitã sã te relaxezi. Este posibil sã fie nevoie sã participi la un proiect mai deosebit, care îþi va da ocazia sã îþi pui în valoare calitãþile.
Te agiþi mai mult decât în mod obiºnuit, ceea ce te oboseºte ºi îþi dã senzaþia cã exagerezi. Ai putea sã demarezi o nouã acþiune, dar ar fi bine sã o iei mai încetiºor, cel puþin deocamdatã. Lucrurile nu vor merge chiar aºa cum îþi doreºti ºi ai tendinþa de a da vina pe ceilalþi.
Energia ta va fi la limita superioarã, dar vei avea dificultãþi în a þi-o canaliza spre un scop concret. Starea de iritare ce te caracterizeazã în ultimul timp te-ar putea determina sã te cerþi cu cineva. Vei munci mult în aceastã perioadã, dar nu vei reuºi sã finalizezi tot ce þi-ai propus.
Gustul pentru aventurã te-ar putea determina sã îþi asumi unele riscuri care þi-ar putea crea neplãceri. În plan profesional va fi multã agitaþie. Te vei confrunta cu o mulþime de obstacole ºi va fi nevoie de un efort deosebit pentru a te putea descurca. Ar fi indicat sã eviþi discuþiile în contradictoriu.
Ai putea sã iniþiezi activitãþi noi, dar fii atent ºi nu-þi asuma riscuri prea mari, cãci o surprizã neplãcutã este posibilã oricând. Ideile îþi sunt excelente, dar condiþia pentru a avea rezultate bune este de a nu te lãsa pradã primului impuls. Activitãþile intelectuale te vor avantaja.
Faci eforturi financiare mari pentru a-þi petrece în mod plãcut timpul liber. Eºti ceva mai romantic, aºa cã vei reuºi sã te bucuri de fiecare moment petrecut în compania fiinþei iubite. Calitãþile tale vor ieºi în evidenþã, la fel ºi popularitatea ta în rândul persoanelor de sex opus.
Este posibil sã te implici într-o activitate nouã în plan profesional. În acest caz pregãteºte-te pentru un efort susþinut, cãci succesul va veni, dar cu oarecare întârziere. Este posibil ca cineva din anturajul apropiat sã aibã nevoie de sprijinul tãu pentru a rezolva problemele.
Interesul pentru chestiunile financiare va fi foarte mare ºi în acest interval ºi te vor þine cu sufeletul la gurã. Colaborarile cu cei din jur îþi vor ridica unele probleme, aºa cã fii prevãzãtor. Relaþia cu partenerul de viaþã se va ameliora. Este foarte posibil ca acesta sã aibã o reuºitã.
Nu vei fi într-o formã nemaipomenitã ºi ar fi bine sã nu te implici în activitãþi care sã te suprasolicite. Vei avea nevoie de un program mai lejer, de activitãþi relaxante. Ai dori sã te implici într-o activitate nouã, dar ar fi bine ca mai întâi sã le finalizezi pe cele începute deja.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 30 mai 2012
Un proiect european, la final roiectul euroP pean intitulat „Înfrãþire, Voluntariat, Cooperare” a ajuns în faza finalã, cea de tragere a concluziilor.
Vin alte zile libere! usaliile aduc ºi douã R zile libere. Din pãcate, prima dintre acestea „cade” într-o zi de duminicã, respectiv în data de 3 iunie. Dupã declararea ºi a zilei de 30 aprilie ca zi nelucrãtoare, în acest an, românii vor avea, în total, 12 zile libere legale. Dintre acestea, 6 au fost deja „bifate”, respectiv 1 ºi
2 ianuarie (de Anul Nou), 15 ºi 16 aprilie (de Paºte), 30 aprilie ºi 1 mai (cu ocazia Zilei Internaþionale a Muncii). Celelalte zile nelucrãtoare sunt programate pe 3 ºi 4 iunie (duminicã ºi luni – de Rusalii), 15 august (miercuri – Adormirea Maicii Domnului), 1 Decembrie (sâmbãtã – Ziua Naþionalã a României), 25 ºi 26 decembrie (marþi ºi miercuri – Crãciunul). Mir cea NISTOR
Dupã cum a precizat Eduard Werºanski, iniþiatorul acestuia, proiectul s-a bucurat de un real succes în toate localitãþile care au participat la acesta. Este vorba despre Petroºani, Varpalota (Ungaria), Bansko (Bulgaria), Wolfsberg (Austria) ºi Ponte nelle Alpi (Italia). „Am avut multe de învãþat din acest proiect, atât noi, cât ºi cei din localitãþile
înfrãþite cu municipiul Petroºani. Per ansamblu, pot sã spun cã acest proiect european a fost unul foarte bine-venit, þinând cont de faptul cã am avut, cu toþii, ceva de învãþat. Mai exact, este vorba despre cooperare ºi, mai ales, voluntariat, o noþiune care le lipseºte (deocamdatã) locuitorilor Vãii Jiului”, a precizat Eduard Werºanski, managerul proiectului. În parantezã fie spus, proiectul „Înfrãþire, Voluntariat, Cooperare” a primit, din partea forurilor europene, suma de 50.000 de euro. Mir cea NISTOR
Cinema integrat în naturã acã în anii „Epocii de Aur” chiar ºi cea mai micã localitate din Valea Jiului avea un cine-
D
matograf, la cãminul cultural, lucrurile s-au schimbat radical în ultimii ani. Astfel, în prezent, singurul cine-
ma care mai existã funcþioneazã în Petroºani. Acestuia ar trebui sã i se alãture un altul, respectiv fostul „7 noiembrie”, care ar urma sã fie „revitalizat”. Deºi lucrãrile de reabilitare ºi modernizare a clãdirii care adãpostea un cinematograf cu nume inspirat din istoria sovieticã ar fi trebuit sã demareze deja, acest lucru încã, nu s-a întâmplat. În acest timp, clãdirea abandonatã în urmã cu ani buni s-a integrat, pe zi ce trece, tot mai mult în peisajul „urban”. Mai exact, s-a transformat într-un deluºor verde, acoperit de iarbã ºi pomi. Pe de altã parte, un alt cinematograf care urmeazã a fi repus pe picioare este cel din municipiul Lupeni. Acesta ar putea redeveni „activ” pânã la finele anului. Mir cea NISTOR
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 30 mai 2012
Cât costã sã intri la Bac?! bsolvenþii care nu s-au pus cu burta pe carte ºi nu s-au strãduit îndeajuns sã înveþe pentru a promova examenul de Bacalaureat ºi au picat de cel puþin douã ori, acum sunt buni de platã.
A
Ca regulã obligatorie, la înscrierea ºi depunerea dosarelor, aceºtia trebuie sã plãteascã ºi o sumã de bani, care diferã în funcþie de câte probe au de susþinut. “ Pentru absolvenþii sau
candidaþii la Bacalaureat, care susþin pentru a treia oarã una sau mai multe probe, s-a stabilit o taxã reprezentatã de suma de 230 de lei pentru toate probele. În cazul în care un candidat nu a dat una sau mai multe probe, aceastã sumã diferã în funcþie de numãrul probelor, respectiv 38 de lei pentru fiecare ºi se iau în calcul inclusiv probele digitale ºi lingvistice”, ne-a declarat Livia Vlad, purtãtor de cuvânt în cadrul Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara.
Înscrierile pentru susþinerea examenului de Bacalaureat au loc în perioada 28 mai - 30 mai 2012. În judeþul Hunedoara s-au stabilit 15 centre unde candidaþii îºi vor da examenele, dar înscrierea are loc la fiecare unitate ºcolarã pe care elevii au absolvit-o. De asemenea, se estimeazã cã cei care vor plãti taxã pentru a da examenului anul acesta va fi destul de mare, pentru cã anul trecut, aproape 3000 de absolvenþi nu au promovat. Luiza ANDRONACHE
Dupã Bacalaureat ºi teste naþionale, pentru olimpici el puþin 5 copii din judeþul Hunedoara intrã în proba testelor naþionale în câteva zile. Ei sunt olimpici ºi vor participa la sesiunea special destinatã lor.
C
Dupã ce olimpicii din clasa a XII-a au dat bacalaureatul mai
devreme, a venit ºi rândul absolvenþilor de 8 clase. Aceia dintre ei, care participã la loturile naþionale de pregãtire pentru olimpiadele ºi concursurile internaþionale vor susþine examenele din Evaluarea Naþionalã 2012 într-o sesiune specialã. Alexandru Lãutaru, inspector general al judeþului Hunedoara
susþine cã acum se fac statisticile, dar cã în judeþul Hunedoara vor fi maxim 5 tineri care vor pleca la aceastã sesiune. Sesiunea specialã de Evaluare Naþionalã 2012 se va desfaºura în perioada 5 iunie - 11 iunie 2012. Aceastã sesiune specialã de Evaluare Naþionalã 2012 va fi organizatã la Seminarul Teologic “Sf. Ioan Gurã
de Aur” din Târgoviºte, judeþul Dâmboviþa. Calendarul de desfãºurare a Sesiunii Speciale de Evaluare Naþionalã 2012 începe în 5 iunie, cu înscrierea la sesiunea specialã a Evaluãrii Naþionale, iar în 8 iunie se afiºeazã rezultatele. La sesiunea de Bacalaureat au plecat din judeþul Hunedoara 22 de elevi. Diana MITRACHE
S-a îmbãtat ºi s-a culcat în mijlocul drumului upã ce a bãut bine, un bãrbat din Vulcan s-a decis sã tragã un pui de somn. Dar cum patul de acasã era departe, s-a întins fix pe axul drumului.
D
Fapta s-a petrecut pe strada Nicolae Titulescu din Vulcan, iar bãrbatul a fost terzit din amorþealã de roþile unui autoturism. Norocul luia fost cã maºina, condusã de o femeie de 48 de ani, din Petroºani, nu rula cu vitezã mare, aºa cã bãrbatula fost accidentat uºor. În urma testãrii cu aparatul alcoolscop a persoanelor implicate în evenimentul rutier, s-a constatat faptul cã victima avea o concentraþie alcoolicã de 0,66 mg/l alcool pur în aerul expirat. Car men COSMAN
S-a lovit de un cap de pod ºi a fugit n tânãr de 23 de ani, din municipiul U Huendoara, s-a lovit cu maºina pe care o conducea de un cap de pod, iar apoi a fugit de la locul faptei. Mai grav, tânãrul era bãut, iar maºina pe care o conducea figureazã ca fiind furatã din Italia.
Poliþiºtii din cadrul Secþiei de Poliþie Ruralã Baru au fost sesizaþi cu privire la faptul cã în localitatea Sântãmãrie Orlea, pe podul care traverseazã râul Sibiºel, se aflã în staþionare un autoturism marca Opel. Echipa operativã deplasatã la faþa locului a stabilit faptul cã autoturismul a fost implicat într-un eveniment rutier, fiind avariat iar în urma verificãrilor efectuate s-a stabilit faptul cã autoturismul era în posesia unui tânãr de 23 de ani, din municipiul Hunedoara. ªoferul a revenit la locul accidentului marþi dimineaþa, în jurul orei 10:00, când, în urma testãrii cu aparatul alcooltest, s-a constatat cã avea o concentraþie alcoolicã de 0,19mg/l alcool pur în aerul expirat. „Din declaraþia conducãtorului auto a rezultat faptul cã , în jurul orei 00:45, în timp ce conducea autoturismul în cauzã pe DN 66, pe direcþia de mers Haþeg-Ciopeia, a pierdut controlul asupra volanului ºi a intrat în coliziune cu un cap de pod, dupã care a pãrãsit locul accidentului. Din verificãrile efectuate în bazele de date de cãtre poliþiºtii Formaþiunii Investigaþii Criminale Haþeg a rezultat faptul cã autoturismul figureazã ca fiind sustras din Italia”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Autoturismul a fost ridicat ºi indisponibilizat la Poliþia Oraºului Haþeg. Car men COSMAN