Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 116
Cronica Vãii Jiului Joi, 3 mai 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Contraste electorale în Valea Jiului
ncepe bãtãlia pentru fotoliile primarilor din Valea Jiului. Candidaþii la primãrii ºi-au depus dosarele, din timp sau mai la urmã. Primii ºi ultimii înscriºi sunt din Uricani, iar cei mai puþini sunt la Petroºani. Spre surprinderea tuturor, cei mai puþini înscriºi sunt la Petroºani, în timp ce cei mai PAGINA A 3-A mulþi se bat pentru fotoliul din Vulcan.
Î O lansare de candidaþi, ca o obligaþie bifatã
Se pregãteºte debarcarea lui Lãutaru din funcþie
ansarea candidaþilor PNL la Consilul Local, Primãria Petrila ºi Consiliul Judeþean, care a avut loc la Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt” Petrila, a fost dezamãgitoare chiar ºi pentru liberali.
in ai noºtri, pleacã ai voºtri. Aºa se întâmplã mereu în politica româneascã, din 1990 încoace, de câte ori se schimbã „garda”.
>>> PAGINA A 3-A
>>> PAGINA A 5-A
L
V
La Uricani, PSD+PNL=LOVE-PC e lista candidaþilor la Consiliul Local Uricani nu se regãseºte niciun membru al Partidului Conservator, reprezentanþii formaþiunii politice acuzându-i pe cei din PNL ºi PSD Uricani de orgolii personale ºi interese ”de gaºcã”. În replicã, ºefii PNL ºi PSD spun cã preºedintele PC Uricani oricum nu ar fi avut un loc viabil pe listele de consilieri.
P
>>> PAGINA 12
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 3 mai 2012
Lichidatorul judiciar, Societatea REDRESARE LICHIDARE SPRL Cluj Napoca, vinde apartament cu 4 camere ºi dependinþe situat în localitatea Vulcan, B-dul Mihai Viteazu nr 16, bl 1A, scara B, etaj IV, apt 15 jud. Hunedoara, proprietatea debitoarei SC DASINDRI IMPEX SRL Cluj Napoca, având ca preþ de pornire a licitaþiei publice valoarea de evaluare 110.000,00 lei diminuatã cu 25%, respectiv 82.500,00 lei. Licitaþiile vor avea loc în fiecare zi de joi , la ora 16, la sediul lichidatorului judiciar din Cluj Napoca, Aleea Mogoºoaia Nr 3, sc 8, apt 75, jud Cluj, începând cu data de 03.05.2012. La licitatie pot participa persoanele fizice sau juridice, române sau straine care vor prezenta lichidatorului judiciar urmatoarele documente: Persoanele juridice: oferta, dovada achitarii garantiei de participare la licitaþie a procentului de minim 10% din pretul de strigare (11.000 lei), care în caz de neadjudecare se restituie ofertantului; certificatul de înmatriculare al ofertantului, actul constitutiv, imputernicire pentru reprezentantul ofertantului si copia actului de identitate al acestuia Persoanele fizice: oferta, dovada achitarii garantiei de participare la licitatie a procentului de minim 10% din pretul total de strigare (11.000 lei), care se restituie in caz de neadjudecare, copia si originalul actelor de identitate al ofertantului. Pasul de supraofertare pentru vânzarea acestui bun este de 2% Termenul pentru plata integralã a pretului de adjudecare, este de 30 de zile de la data adjudecarii. În cazul în care ofertantul caruia i se adjudeca acest bun, nu achita in termenul de 30 zile de la adjudecare pretul integral al bunului adjudecat, acesta pierde garantia de 10% iar bunul va fi supus unei noi licitatii. Conform art.53 din Legea insolventei, bunul adjudecat se va transmite in proprietatea adjudecarului liber de orice sarcini.
Informaþii suplimentare la telefon 0723521159, 0729006396; Tel fax: 0364 401222; e-mail:redresare@yahoo.com
VÂNZÃRI
Cronica Vãii Jiului
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Întâmplãri hazlii 12:00 Vânãtoarea de comori 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Burlacul III
22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Wacky TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Poama acrã (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s)
17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Copii contra pãrinþi 0:30 Wacky TV (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Viaþa în Africa (s) (r) 12:00 Viaþa în Africa (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Crimele din Midsomer 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 În spatele liniilor inamice 23:30 ªtirile Pro TV 0:00 Semnele morþii
Prima TV 9:30 Focus Monden (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist pastila 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 M-a fãcut mama artist
22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 Focus (r) 1:30 Îmblânzirea scorpiei (r)
TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Ne vedem la TVR! (r) 11:55 Dincolo de celebritate 12:00 Bebe magia 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 13:25 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare (live) 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:10 Ziua Mondialã a Libertãþii Presei 21:30 Zona Zero 23:10 Exclusiv Documentarele Televiziunii Române 0:20 Ca la carte (r) 0:50 Bebe magia (r) 1:15 Tezaur folcloric (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Joi, 3 mai 2012
Contraste electorale în Valea Jiului ncepe bãtãlia pentru fotoliile primarilor din Valea Jiului. Candidaþii la primãrii ºi-au depus dosarele, din timp sau mai la urmã. Primii ºi ultimii înscriºi sunt din Uricani, iar cei mai puþini sunt la Petroºani.
Î
Spre surprinderea tuturor, cei mai puþini înscriºi sunt la Petroºani, în timp ce cei mai mulþi se bat pentru fotoliul din Vulcan. “Cei mai puþini candidaþi s-au înscris la Petroºani, unde sunt doar
3 pretendenþi la funcþia de primar, iar cei mai mulþi sunt la Vulcan, unde sunt 8”, a declarat Maria Jifcu, judecãtor la Judecãtoria Petroºani. La Petroºani, bãtãlia electoralã va fi între 3 candidaþi: Tiberiu Iacob Ridzi, din partea USP, Ioan Rus din partea USL ºi Ion Toma, din partea PPDD. Cea mai aprigã luptã pare cã se va da la Vulcan. Aici sunt candidaþi: Gheorghe Ile – PSD, Olimpiu Stoicuþa – Partidul Verde, Alina Cîrstoiu, PNL, Todor Kantor, Partidul Alianþa
Socialã, Ion Ilea - PPLC, Dorel ªchiopu – PRM, Constantin Cocoºi Vârtopeanu – USP ºi Lupu Vasile PPDD. La Petrila, lupta pentru fotoliul de primar se dã între Ilie Pãducel, care candideazã din partea USP, Gheorghe Bobar, din partea PSD, Constantin Ramaºcanu – PNL, Dorin Curtean – PC, Emanoil Andronache – PRM ºi Ilie Matei PPDD. Fotoliul de la Aninoasa este râvnit de 5 oameni : Ioan Sfia –PAS, Mihãiþã Nistor – PRM, Ilie Botgros – USP, Nicolae
Dunca – USL ªI Octavian Perþa – PPDD. La Lupeni, s-au înscris în cursa pentru primãrie; independentul Constantin Brânduºe, Cornel Resmeriþã – USL, Mihai Aurel Fonta – PSDM, Marcel Daniel Rad – USP, Nicolae Ivãnuºi – PPDD ºi Gheorghe Bârnoi de la Partidul
O lansare de candidaþi, ca o obligaþie bifatã
Alianþa Socialã. În cel mai vestic oraº al Vãii Jiului sunt 6 candidaþi, iar ultimul înscris pe listele electorale la judecãtorie a fost din acest oraº. Aici candideazã Mihai Ouatu –independent, Dãnuþ Buhãescu – USL, Daniel Moraru – PRM, Sorin Sanda PPLC, Ilie Pârvan USP ºi Stancu
Constantin din partea PPDD. „Primul candidat a venit în data de 23 aprilie ºi este Ouatu Mihai Vasile independentul de la Primãria Uricani. Tot la aceastã primãrie candideazã ºi cel care a ajuns sã-ºi depunã dosarul marþi, 1 mai, la ora 21,30, respectiv Constantin Stancu, cel care candideazã din partea PPDD”, a mai adãugat Maria Jifcu. Aºadar Valea Jiului are doi candidaþi independenþi, iar cei mai puþini înscriºi în cursa electoralã sunt la Petroºani. Diana MITRACHE
Zoltan Lacataº ºi spectacolul vieþii candidaturã cât 10.000 de euro ºi o experienþã interesantã i-au dat târcoale liderului L.S.M.V.J., Zoltan Lacataº, care susþine cã nu este afectat de discuþia cu PP-DD.
O
ansarea candidaþilor PNL la Consilul Local, Primãria Petrila ºi Consiliul Judeþean, care a avut loc la Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt” Petrila, a fost dezamãgitoare chiar ºi pentru liberali.
L
Liberalii din Valea Jiului nu s-au înghesuit la lansarea candidaþilor PNL Petrila, o treime din sala de spectacole a Casei de
Culturã ”Ladislau Schmidt” rãmânând goalã. Invitaþii au fost fãcute tuturor organizaþiilor dintre Jiuri, dar numãrul participanþilor din fiecare filialã a fost mic, iar promovarea evenimentului în localitate a fost anemic. Liberalii de la judeþ au fost disciplinaþi ºi l-au însoþit pe candidatul pentru ºefia consiliului judeþean, Mircea Ioan Moloþ, astfel Constantin Ramaºcanu, lansat în cursa pentru funcþia de primar al Petrilei, având parte, printre alþii, de susþinerea depu-
tatului Bogdan Þâmpãu, de proaspãtul liberal, fost PDL, senatorul Dorin Pãran, de primarul Simeriei, Petru Pãun Jura – om al locului, mai precis din Jieþ. Printre cei care au fost invitaþi pe scenã pentru susþinerea candidaþilor a fost ºi fostul director general al Companiei Naþionale a Huilei, Ilie Bãlãnescu, care, spuneau gurile rele aflate în salã, nu a apãrut acolo din dragoste pentru liberali, ci pentru a-ºi susþine un membru al familiei aflat pe lista consilierilor locali. Din tiparele discursurilor electorale, ce pãreau obosite din cauza tonalitãþilor plate, fãrã ”zâcul” care face sã ajungã mesajul la alegãtor, s-au desprins douã atipice - care fãceau trimiteri la rãdãcini, la locuri natale, locuri ce contureazã caractere, care au fãcut sã se aºternã tãcerea în salã. Dupã prezentare, invitaþii au plecat fãrã sã mai aºtepte spectacolul care a urmat, bifând astfel încã o obligaþie îndeplinitã fãrã tragere de inimã. Ileana FIRÞULESCU
Orice ºef de partid cu minte la cap în ale politicii ºi-ar atrage în partidul sãu un lider de sindicat. Asta a încercat sã facã ºi Haralambie Vochiþoiu, preºedinte PP-DD Hunedoara, dar nu i-a ieºit. Cel vizat a fost preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Zoltan Lacataº, care, oricât de controversat ar fi, tot þi l-ai dori prin preajmã, mai ales când este vorba de un partid al poporului. În presã a fost chiar anunþatã candidatura sa pentru funcþia de primar din partea PP-DD, ulterior surse din partid spuneau cã liderului i s-au cerut ca o contribuþie pentru campania electoralã 10.000 de euro, bani de care Lacataº nu ar fi dispus. Fireºte, omul nu s-a pregãtit din timp pentru a candida, iar Vochiþoiu ºi partidul sãu par un adevãrat tãvãlug în desfãºurare, care a luat multã lume prin surprindere în cãutarea de
oameni potriviþi. La întrabarea dacã i s-au solicitat aceºti bani, 10.000 de euro, liderul L.S.M.V.J. a râs ºi a negat nu prea convingãtor. ”Da, de unde! Am avut doar o discuþie ºi am refuzat. Cât despre ce a apãrut în presã, eu nu am dat nici o declaraþie. Eu nu am semnat nici un document cu partidul” – a declarat Zoltan Lacataº. La întrebãrile noastre specifice, Lacataº a povestit cã a fost o experienþã care nu l-a afectat în nici un fel precizând cã întâmplãrile, în care suntem implicaþi fiecare dintre noi, fac parte din spectacolul vieþii… Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 3 mai 2012
Vochiþoiu: Avem 10.000 de membri înscriºi în PP-DD, vom câºtiga alegerile ãptãmâna trecutã, delegaþii Adunãrii Generale a PP-DD Hunedoara l-au reconfirmat în funcþia de preºedinte al formaþiunii pe Haralambie Vochiþoiu.
S
La întrunirea forului de conducere al PP-DD Hunedoara au fost prezenþi 404 delegaþi. Dintre aceºtia, 396 au votat în favoarea lui Haralambie Vochiþoiu pentru funcþia de preºedinte al filialei judeþene Hunedoara a Partidului Poporului, în timp ce 8 delegaþi au votat împotrivã. Norma de reprezentare la Adunarea Generalã a PP-DD a fost de un delegat la 25 de membri, ceea ce aratã cã PP-DD Hunedoara a depãºit 10.000 de membri. Reconfirmarea lui Vochiþoiu în fruntea Partidului Poporului Hundoara a fost validatã de
forul de conducere al partidului de la Bucureºti. Din poziþia de preºedinte al PP-DD Hunedoara, Vochiþoiu ºi-a asumat oficial ºi candidatura la ºefia Consiliului Judeþean, acolo unde competiþia se anunþã una foarte strânsã, dupã ce PP-DD a ajuns la
aproximativ 40% în Valea Jiului ºi la cicrca 35% la nivel judeþean. „La finalul acestei sãptãmâni vom avea o radiografie mai precisã ierarhiilor politice în Valea Jiului ºi în judeþul Hunedoara fiindcã am comandat un sondaj care ne va indica
unde ne aflãm. Vã asigur însã cã premisele sunt foarte bune. Avem deja peste 10.000 de membri înscriºi în PP-DD, Dan Diaconescu ne-a vizitat ºi acordã o importanþã deosebitã repornirii economiei în Valea Jiului, la OTV, noi, cei din judeþul Hunedoara, ne putem
spune pãsurile, iar oamenii din tot judeþul vin în continuare pentru a se înscrie în partid ºi pentru a fi alãturi de noi”, a declarat preºedintele PP-DD Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu. Acesta a adãugat cã PP-DD va avea candidaþi în toate localitãþile din judeþ ºi cã partidul va obþine un scor foarte bun. „PP-DD a devenit o forþã în judeþ, nimeni ºi nimic nu ne mai poate opri. Dacã poporul e cu noi, cine ne poate sta în cale? Vom câºtiga ºefia Consiliului Judeþean, vom obþine cel puþin jumãtate din primãrii ºi vom avea sute de consilieri locali. Îi lãsãm pe cei da la USL sã se considere dinainte învingãtori, iar noi vom munci pe mai departe pentru a câºtiga alegerile ºi pentru a elibera judeþul de profitori ºi de clientela politicã”, a subliniat Vochiþoiu.
P
Aberaþiile comise în Primãria Deva se confirmã Instituþia Prefectului: prelungirea valabilitãþii PUG-ului Devei este nelegalã O afacere cu iz de ilegalitate a primarului Devei, Mircia Muntean, a fost dezvãluitã de Ziarul Hunedoreanului sub semnãtura lui Marcel Bot. Pentru cã persoana din spatele acestei afaceri este candidat la funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean din partea unui partid în care s-au adunat toþi trãdãtorii, UNPR, Cronica Vãii Jiului a considerat de cuviinþã sã preia aceastã investigaþie jurnalisticã, cu atât mai mult cu cât mai bine de un sfert din alegãtorii înscriºi pe listele electorale la nivelul judeþului Hunedoara sunt din Valea Jiului, iar aceºtia trebuie sã-i cunoascã pe cei care vin sã le cerºeascã voturile. EPISODUL 5 (Marius MITRACHE)
oate cele trei hotãrâri ale Consiliului Local Deva, susþinute de acoliþii primarului Mircia Muntean, sunt nelegale, potrivit unui înscris emis de Instituþia Prefectului.
T
Prefectul ªtefan Dezmeri (foto) cere sã fie reanalizate urgent toate HCL-urile legate de PUG, „þinând seama de importanþa documentelor de urbanism ºi de efectul pe care îl poate avea adoptarea unor hotãrâri cu nerespectarea prevederilor legale”. ªi efectele încep sã aparã. Ceea ce era de aºtep-
tat s-a întâmplat: Prefectura a întors hotãrârile Consiliului Local Deva prin care se încerca prelungirea valabilitãþii Planului Urbanistic General, o poveste pe care ZIARUL HUNEDOREANULUI continuã sã o prezinte în serial. Dupã cum anunþam încã de la primul episod, Primãria Deva nu respectã nici o regulã în materie de urbanism. În reºedinþa de judeþ se construieºte haotic, clientelar sau de-a dreptul nelegal. Spaþiul urban a fost nãpãdit de interese,
s-au cheltuit bani publici pe construcþii inutile, s-au pierdut fonduri nerabursabile, devenii au fost puºi sã plãteascã biruri aberante ºi spaþiile verzi ale oraºului au fost sufocate de construcþii dubioase.
T
rei încercãri, toate în afara
legii În data de 5 octombrie 2011, Mircia Muntean iniþiazã un proiect de prelungire a valabilitãþii PUG-ului pentru doi ani de la data expirãrii, adicã pânã la 23 noiembrie 2011. În data de 25 noiembrie, la douã zile dupã expirarea termenului de prelungire, pri-
marul iniþiazã un alt proiect prin care propune prelungirea prelungirilor cu încã doi ani, în baza aceleiaºi ordonanþe de guvern, pânã la data de 23 noiembrie 2013. Practic, Primãria Deva a profitat de douã ori de facilitatea de doi ani ºi ºi-a extins valabilitatea PUG-ului cu patru ani. În luna martie a acestui an, Primãria Deva lanseazã un nou proiect de extindere a valabilitãþii PUGului pe o perioadã de doi ani, adicã pânã la data de 10 februarie 2013 (HCL 85 din martie 2012). Proiectul a fost votat de susþinãtorii primarului Mircia Muntean. Culmea e cã, dupã tot
haosul provocat executivul primãriei, au fost acuzaþi consilierii USL Deva cã se opun dezvoltãrii oraºului ºi binelui public. ªi penibilitatea situaþiei nu se opreºte aici. Instituþia Prefectului a fost sesizatã cã ºi acest din urmã demers este nelegal. În urmã cu câteva zile, Instituþia Prefectului s-a pronunþat în privinþa celor trei hotãrâri. Ele sunt considerate nele-
gale. Prefectul ªtefan Dezmeri cere aleºilor locali sã reanalizeze actele adoptate. Dacã Primãria Deva nu prelungeºte legal valabilitatea PUG-ului expirat, toate proiectele cu finanþare europeanã nerambursabilã îºi pierd finanþarea. Pânã acum douã proiecte au fost deja respinse ºi sunt slabe speranþe sã mai intre vreodatã la platã. Mar cel BOT
15 mai 2012,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Joi, 3 mai 2012
Ziua libertãþii presei
Presa localã desolidarizatã ºi ziare care mor u se poate vorbi despre un sistem politic funcþional ºi dedicat intereselor cetãþenilor în absenþa respectãrii independenþei „câinelui de pazã al democraþiei”.
N
În fiecare an, la 3 mai, este marcatã în întreaga lume Ziua mondialã a libertãþii presei. În 1991, Conferinþa generalã a UNESCO a adoptat o rezoluþie privind ‘’Promovarea libertãþii presei în lume’’, care recunoºtea cã ‘’o presã liberã, pluralistã ºi independentã este o componentã esenþialã a oricãrei societãþi democratice’’. În 2011, România ocupa locul 52 în clasamentul mondial al libertãþii presei, cu douã locuri mai jos faþã de 2010. Potrivit organizaþiei Reporteri Fãrã Frontiere, þara noastrã a coborât 10 locuri în ultimii patru ani în clasamentul respectiv. Informaþiile au fost difuzate de Agenþia de Monitorizarea a Presei, prin Raportul FreeEx Libertatea presei în România. Unele concluzii dintr-un raport realizat de Freex cu
privire la libertatea presei, aratã astfel: - Piaþa media din România a fost foarte mult afectatã de crizã, dar ºi de dispariþia conþinutului care poate fi relevant ºi verificabil, conþinut care a fost sufocat în ultima perioadã de jurnalismul isteric ºi de opinie. - S-au înjumãtãþit tirajele multor ziare, iar în ultimii doi ani au fost disponibilizaþi în jur de 6.000 de angajaþi din media. Totodatã, peste 60 de ziare locale au fost închise, chiar de la începutul crizei. - Au dispãrut ºi foarte multe ziare centrale, dar mai ales arhivele lor online care conþineau multe ºi importante informaþii. - S-a observat ºi o migraþie ineditã a jurnaliºtilor de la o insituþie de presã la alta. - ªi partea de manageriat ºi a acþionarilor de presã a avut de suferit, existând ºi în acest plan foarte multe schimbãri subite. Libertatea presei este un concept fãrã de care nu se poate vorbi de un sistem democratic. Din nefericire, la o analizã atentã asupra mass-media localã se observã cu multã uºurinþã cã lib-
Se pregãteºte debarcarea lui Lãutaru din funcþie in ai noºtri, pleacã ai voºtri. Aºa se întâmV plã mereu în politica româneascã, din 1990 încoace, de câte ori se schimbã „garda”.
ertatea de exprimare este un deziderat la care încã se tinde, cel puþin la nivel aspirativ. Formele în care mass-media poate fi controlatã sunt numeroase: economic, politic, patronal sau prin constrângere. Solidarizatã mai mult când e vorba de principii de castã, situaþii pe care altfel le înfiereazã public, presa localã e total desolarizatã atunci când ar trebui aplicate principiile deontologice sau când ar trebui unitate pentru interesele comune. Astfel, nu e de mirare cã acþi-
uni de intimidare la adresa unor jurnaliºti sunt tratate ca act de dreptate de jurnaliºtii concurenþi. Ba chiar, unii îºi freacã mâinile a satisfacþie ºi, mai mult, pun chiar umãrul la intimidare ºi decredibilizare, neglijând cã nu unui jurnalist i se bagã pumnul în gurã, ci întregii bresle. Libertatea presei este o condiþie esenþialã a democraþiei ºi a respectãrii drepturilor omului. Nu putem vorbi despre un sistem politic funcþional ºi dedicat intereselor cetãþenilor în absenþa respectãrii indepen-
denþei „câinelui de pazã al democraþiei”. Imixtiunea politicului, a autoritãþilor, a oamenilor din mediul de afaceri, deprofesionalizarea ºi alþi factori constituie o serie de ameninþãri la adresa presei, care trebuie stopate pe cât posibil, întrucât deterioreazã liberul acces la informaþii corecte ºi relevante. Eforturile pentru protejarea presei ºi promovarea valorilor fundamentale ale mass-media sunt absolut necesare, întrucât libertatea presei depinde, în mare mãsurã, de acestea. O presã vulnerabilã riscã sã devinã foarte uºor un instrument de satisfacere a intereselor unui grup restrâns. Tentativele de subminare a libertãþii presei pot lua forme dintre cele mai subtile, drept pentru care este nevoie de o rezistenþã pe mãsurã. Pentru aceste motive, ziua de 3 mai marcheazã anual dezbateri, studii, rapoarte ºi alte activitãþi menite sã vinã în sprijinul libertãþii presei ºi sã încurajeze solidaritatea în vederea respectãrii eticii jurnalistice ºi a profesionalizãrii presei. Ileana FIRÞULESCU
Iar în judeþul Hunedoara se pregãteºte înlocuirea directorilor de la serviciile deconcentrate. Surse bine informate din mediul politic spun cã primul care va pleca din fruntea unei instituþii va fi actualul inspector ºcolar al judeþului Hunedoara, Alexandru Lãutaru. Locul sãu va fi luat de un social – democrat, în timp ce fotoliul de adjunct va reveni, conform algoritmului, celor de la PNL. Aceleaºi surse spun cã schimbarea lui Lãutaru va fi fãcutã, cel mai probabil, sãptãmâna viitoare, mai ales cã postul este vizat de mult de cei din USL: Pe de altã parte, Alexandru Lãutaru se regãseºte pe lista de consilieri locali a PDL Petroºani, pe locul 8, dar nu se ºtie ce ºanse reale sunt sã acceadã în legislativul local. Car men COSMAN
Încã 2 milioane de lei pentru domeniul schiabil din Parâng inisterul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului a alocat încã douã milioane de lei pentru implementarea proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil în Parâng.
M
Dacã finanþarea va continua în acelaºi ritm, pânã la finele acestui an se va realiza aproximativ 15 procente din ambiþiosul proiect. Consiliul Local Petroºani a fãcut o nouã rectificare de buget pentru a prinde în bugetul local ºi cele 2 milioane de lei alocaþi de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului pentru continuarea proiectului de dez-
voltare a domeniului schiabil din staþiunea Parâng. Potrivit primarului municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, suma va fi folositã pentru continuarea lucrãrilor la instalaþia de zãpadã artificialã ºi amenajarea pârtiilor 2A, 2B, 2 C ºi 2E, pânã la telescaunul TS3. În plus, vor demara
lucrãrile la bazinul de apã din zona cabanei Cãsuþa din Poveºti. „Proiectul merge mai departe. Am rectificat deja bugetul cu suma alocatã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi turismului”, a precizat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. Dacã alocãrile de la MDRT vor continua în acelaºi ritm, municipali-
tatea doreºte ca anul acesta sã punã în funcþiune telescaunul TS3, pârtiile 2A ºi 2C, precum ºi instalaþia de zãpadã artificialã. În plus, vor demara lucrãrile ºi la încã o pârtie care merge pe lângã liziera pãdurii, adicã în total sã se realizeze cel puþin 15% din întregul proiect. În Staþiunea Parâng se deruleazã un proiect investiþional ºi, potrivit programului finanþat de MDRT, domeniul schiabil din Parâng se va întinde pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii. Pentru acces, intre Petroºani ºi staþiunea montanã Parâng va fi amenajatã o telegondolã. Car men COSMAN
Cronica Vãii Jiului |Joi, 3 mai 2012
6 Divertisment
Divertisment 7
Enduro în Þinutul Pãdurenilor ideri din 15 þãri vin în Þinutul Pãdurenilor din Hunedoara pentru una dintre cele mai importante competiþii pe motoare. Aceasta este cea de a IV- a ediþie ºi se desfãºoarã între 4 ºi 6 mai.
R
Începe aventura pe douã roþi la Enduro Panorama! Zeci de împãtimiþi ai acestui sport vin din 15 þãri ºi se vor întrece în Hunedoara în Þinutul Pãdurenilor. Organizatorii mizeazã pe 3 zile de încrâncenare ºi competiþiede calitate. „ Cu o sãptãmânã înainte de start, avem înscriºi peste 80 de enduriºti la clasa A (profi-expert) ºi aproape 200 la clasa B (mediu-hobby). Organizarea bunã, frumuseþea peisajului ºi traseele extraordinare aduc în Þara Pãdurenilor rideri din peste 15 þãri. Este ediþia recordurilor frumoase: avem înscriºi mai mulþi strãini decât enduriºti din þarã ºi le-am pregãtit un traseu mai
greu ºi mai lung, peste 200 de kilometri cu probe inedite. Am depãºit chiar ºi RedBull Romaniacs, care în anul cel mai bun a avut pânã în 250 de participanþi”, spune Paul Grecu, unul dintre organizatori. Startul se dã vineri, 4 mai, de la ora 16, 30, în fosta carierã din localitatea Ghelari. În acest an, prologul de anii trecuþi a devenit zi de concurs ºi pune în faþa enduriºtilor nu cinci, ci 15 kilometri de traseu solicitant pe conturul carierei, dar ºi o probã extremã pentru cei din clasa A. Sâmbãtã, startul se dã la ora 9,30 din zona localitãþii Ruda, iar organizatorii recomandã pentru public probele grele din localitãþile Hãºdãu ºi Vãlari. Riderii au circa 100 de kilometri de parcurs de la start pe ruta TopliþaBunila. „Sâmbãta, ziua de corcurs va fi superbã, riderii vor ajunge pânã la Rãchitova, cãtre Munþii Retezat. E greu ºi spectaculos”, explicã Paul Grecu.
Duminicã, startul în ultima zi de concurs se dã de la ora 9,30, în Poieniþa Voinii pe traseul Bunila-Lelese: „Avem probe fantastice ºi grele chiar ºi pentru cei mai buni. E vorba de o urcare pe lespede de piatrã în Alun ºi de mai multe speciale de-a lungul drumului care duce la Lelese, probe care pot fi urmãrite de spectatori”, completeazã Paul Grecu. Succesul competiþiei a luat prin surprindere pânã ºi organizatorii care nu se aºteptau la o asemenea participare. Sloganul celei de-a IV-a ediþii este: „Cei mai buni 200 de kilometri de traseu extrem pentru cei mai buni 200 de enduriºti”. În acest an, la Enduro Panorama s-au înscris campionii României la enduro, de la toate clasele, campionul Ungariei, Akos Varga, câºtigãtorul de anul trecut, italianul Giovani Pulcini, mai mulþi participanþi de la Dakar, iar vedeta Antenei 1, Dani Oþil a trecut de la hobby, la clasa A. Diana MITRACHE
Lansare de carte
”Ghidul – cum sã te comporþi ca sã fii cool” ”Comportamentul este o oglindã în care fiecare îºi expune propria imagine” - Goethe
a rãspuns la C comportamentele oamenilor din societatea româneascã a anului 2012, la atitudinea tinerilor la a ieºi în evidenþã, de a fi altfel sau dimpotrivã - în ton cu vremurile, s-a nãscut ideea Simonei Oncescu Tunaru, din Petroºani, pentru cartea ”Ghidul – cum sã te porþi ca sã fii cool”. Cartea prezintã 55 de situaþii cu care ne întâlnim zi de zi, situaþii care ne pun la încercare respectul de sine ºi respectul faþã de persoanele din jurul nostru. Comportamentul este o oglindã fidelã a ceea ce este fiecare om, iar studiile sociologilor relevã faptul cã la un comportament violent i se rãspunde cu violenþã, mârlãnia aduce dupã sine comportamente suburbane, iar lipsa de respect nu va aduce niciodatã repectul celor din jur. Adicã, ceea ce dãruim se întoarce inevitabil cãtre noi. Simona Oncescu Tunaru revine cu chestiuni ºtiute ºi învãþate chiar de pe bãncile ºcolilor de
generaþii venite din negura timpului, dar uitate sau evitate de multe persoane care invocã degradarea societãþii, în general, degradare care te determinã sã te comporþi în consecinþã pentru a supravieþui sau pentru a fi la modã, cool. GREªIT! spun sociologii ºi chiar
istoricii, care aratã cã pe acest principiu au izbucnit rãzboie în lume. Lansarea acestei cãrþii ”Ghidul – cum sã te porþi ca sã fii cool” va avea loc, astãzi, 3 mai 2012, ora 14,00, la Hotel Petroºani. Ileana FIRÞULESCU
Un 1 Mai, mai altfel
acã mii de oameni din oraºele mari au ales sã-ºi petreacã minivacanþa de 1 Mai la malul mãrii, în Vama Veche ori în cluburile de fiþe, nu puþini au fost ºi cei care au ales sã vinã la munte pentru o gurã de aer proaspãt ºi pentru activitãþi palpitante.
Zeci de turiºti au fost prezenþi în Valea Jiului la sfârºitul sãptãmânii trecute, pentru a se bucura de experienþele sus amintite. Apa pe Jiu este numai bunã în aceastã perioada, iar cei care au optat pentru rafting au avut parte ºi de câteva rãsturnãri spectaculoase. ”Apa Jiului acum este foarte bunã pentru rafting
Rafting pe Jiu, alpinism, canyoning, tiroliane, rapeluri, acestea au fost doar câteva dintre activitãþile preferate de turiºtii aflaþi în cãutarea unui strop în plus de adrenalinã. Toate, asezonate cu mici ºi bere, specifice zilei de 1 mai.
ºi pentru body-rafting. Raftingul în aceastã perioadã este numai bun, deoarece apele Jiului sunt umflate, iar valurile sunt mai mari. Eu am fãcut ºi anul trecut, prin august, dar acum a fost ceva deosebit, pentru cã atunci apa era mai micã. Ne-am
D
ºi rãsturnat de vreo douã ori, iar senzaþia aceea când te carã curentul este unicã. Bineînþeles, nu am pãþit nimic, am avut echipament de protecþie ºi oameni care au stat cu ochii pe noi, ca sã nu pãþim nimic. Peisajul este minunat, pãcat cã sunt atâtea gunoaie în apã”, a declarat Mihaela Ghenea, o turistã venitã tocmai din Bucureºti pentru a se bucura de raftingul pe Jiu. Alþii, amatori sau mai experimentaþi, ºi-au încercat norocul pe falezele de escaladã din jurul Uricaniului. Sunt sute de trasee pitonate, care de-a lungul anilor, au scos campioni ai României, iar alpiniºtii sau începãtorii, se bucurã de ele de la începutul primãverii pânã la sfârºitul toamnei. ”Traseele sunt pitonate, îngrijite, au avut grijã de ele cei de la Salvamont ºi cei care iubesc alpinismul. Eu auzisem cã în Valea Jiului sunt trasee frumoase, dificile, dar nu credeam cã sunt aºa de bine întreþinute. Este prima datã când am venit aici ºi recunosc cã am rãmas surprins de ceea ce am gãsit. Îmi formasem o idee
greºitã despre Valea Jiului, despre oamenii de aici ºi despre zona în sine. Nu pot sã spun decât cã mã bucur cã am cunoscut partea bunã a Vãii Jiului”, mãrturiseºte ºi Mircea Orban, din Timiºoara. De vizitatori mulþi, de toate vârstele, s-au bucurat ºi cascadele de pe Valea Mãrii. În timp ce unii au preferat sã admire succesiunea de ºapte cascade de pe marginea pârâului Lazãrul, alþii s-au aventurat direct prin apã, împiedicându-se în vârtejurile formate de apa rece. Îmbrãcaþi ºi încãlþaþi în neoprene, fiindcã apa este foarte rece. ”Ne-am opintit, ne-am
încurcat, dar am reuºit sã ajungem la cascada mare ºi am fãcut ºi o baie pe cinste. Eu nu credeam cã e aºa frumos sã mergi printr-o apã de munte, curgãtoare, foarte rece. Apa nu e mare, nu depãºeºte doi metri ºi oricine se poate aventura. Am simþit aventura în adevãratul sens al cuvântului, iar la capãt, când ne-am dat pe tirolianã, pe deasupra cascadei mari de 40 de metri, a fost cu adevãrat palpitant. Eu am rãu de înãlþime, dar într-un peisaj atât de frumos, crede-mã cã mi-a trecut”, povesteºte, râzând, Ramona Durneac, din Bucureºti. Anamaria NEDELCOFF
Cronica Vãii Jiului |Joi, 3 mai 2012
6 Divertisment
Divertisment 7
Enduro în Þinutul Pãdurenilor ideri din 15 þãri vin în Þinutul Pãdurenilor din Hunedoara pentru una dintre cele mai importante competiþii pe motoare. Aceasta este cea de a IV- a ediþie ºi se desfãºoarã între 4 ºi 6 mai.
R
Începe aventura pe douã roþi la Enduro Panorama! Zeci de împãtimiþi ai acestui sport vin din 15 þãri ºi se vor întrece în Hunedoara în Þinutul Pãdurenilor. Organizatorii mizeazã pe 3 zile de încrâncenare ºi competiþiede calitate. „ Cu o sãptãmânã înainte de start, avem înscriºi peste 80 de enduriºti la clasa A (profi-expert) ºi aproape 200 la clasa B (mediu-hobby). Organizarea bunã, frumuseþea peisajului ºi traseele extraordinare aduc în Þara Pãdurenilor rideri din peste 15 þãri. Este ediþia recordurilor frumoase: avem înscriºi mai mulþi strãini decât enduriºti din þarã ºi le-am pregãtit un traseu mai
greu ºi mai lung, peste 200 de kilometri cu probe inedite. Am depãºit chiar ºi RedBull Romaniacs, care în anul cel mai bun a avut pânã în 250 de participanþi”, spune Paul Grecu, unul dintre organizatori. Startul se dã vineri, 4 mai, de la ora 16, 30, în fosta carierã din localitatea Ghelari. În acest an, prologul de anii trecuþi a devenit zi de concurs ºi pune în faþa enduriºtilor nu cinci, ci 15 kilometri de traseu solicitant pe conturul carierei, dar ºi o probã extremã pentru cei din clasa A. Sâmbãtã, startul se dã la ora 9,30 din zona localitãþii Ruda, iar organizatorii recomandã pentru public probele grele din localitãþile Hãºdãu ºi Vãlari. Riderii au circa 100 de kilometri de parcurs de la start pe ruta TopliþaBunila. „Sâmbãta, ziua de corcurs va fi superbã, riderii vor ajunge pânã la Rãchitova, cãtre Munþii Retezat. E greu ºi spectaculos”, explicã Paul Grecu.
Duminicã, startul în ultima zi de concurs se dã de la ora 9,30, în Poieniþa Voinii pe traseul Bunila-Lelese: „Avem probe fantastice ºi grele chiar ºi pentru cei mai buni. E vorba de o urcare pe lespede de piatrã în Alun ºi de mai multe speciale de-a lungul drumului care duce la Lelese, probe care pot fi urmãrite de spectatori”, completeazã Paul Grecu. Succesul competiþiei a luat prin surprindere pânã ºi organizatorii care nu se aºteptau la o asemenea participare. Sloganul celei de-a IV-a ediþii este: „Cei mai buni 200 de kilometri de traseu extrem pentru cei mai buni 200 de enduriºti”. În acest an, la Enduro Panorama s-au înscris campionii României la enduro, de la toate clasele, campionul Ungariei, Akos Varga, câºtigãtorul de anul trecut, italianul Giovani Pulcini, mai mulþi participanþi de la Dakar, iar vedeta Antenei 1, Dani Oþil a trecut de la hobby, la clasa A. Diana MITRACHE
Lansare de carte
”Ghidul – cum sã te comporþi ca sã fii cool” ”Comportamentul este o oglindã în care fiecare îºi expune propria imagine” - Goethe
a rãspuns la C comportamentele oamenilor din societatea româneascã a anului 2012, la atitudinea tinerilor la a ieºi în evidenþã, de a fi altfel sau dimpotrivã - în ton cu vremurile, s-a nãscut ideea Simonei Oncescu Tunaru, din Petroºani, pentru cartea ”Ghidul – cum sã te porþi ca sã fii cool”. Cartea prezintã 55 de situaþii cu care ne întâlnim zi de zi, situaþii care ne pun la încercare respectul de sine ºi respectul faþã de persoanele din jurul nostru. Comportamentul este o oglindã fidelã a ceea ce este fiecare om, iar studiile sociologilor relevã faptul cã la un comportament violent i se rãspunde cu violenþã, mârlãnia aduce dupã sine comportamente suburbane, iar lipsa de respect nu va aduce niciodatã repectul celor din jur. Adicã, ceea ce dãruim se întoarce inevitabil cãtre noi. Simona Oncescu Tunaru revine cu chestiuni ºtiute ºi învãþate chiar de pe bãncile ºcolilor de
generaþii venite din negura timpului, dar uitate sau evitate de multe persoane care invocã degradarea societãþii, în general, degradare care te determinã sã te comporþi în consecinþã pentru a supravieþui sau pentru a fi la modã, cool. GREªIT! spun sociologii ºi chiar
istoricii, care aratã cã pe acest principiu au izbucnit rãzboie în lume. Lansarea acestei cãrþii ”Ghidul – cum sã te porþi ca sã fii cool” va avea loc, astãzi, 3 mai 2012, ora 14,00, la Hotel Petroºani. Ileana FIRÞULESCU
Un 1 Mai, mai altfel
acã mii de oameni din oraºele mari au ales sã-ºi petreacã minivacanþa de 1 Mai la malul mãrii, în Vama Veche ori în cluburile de fiþe, nu puþini au fost ºi cei care au ales sã vinã la munte pentru o gurã de aer proaspãt ºi pentru activitãþi palpitante.
Zeci de turiºti au fost prezenþi în Valea Jiului la sfârºitul sãptãmânii trecute, pentru a se bucura de experienþele sus amintite. Apa pe Jiu este numai bunã în aceastã perioada, iar cei care au optat pentru rafting au avut parte ºi de câteva rãsturnãri spectaculoase. ”Apa Jiului acum este foarte bunã pentru rafting
Rafting pe Jiu, alpinism, canyoning, tiroliane, rapeluri, acestea au fost doar câteva dintre activitãþile preferate de turiºtii aflaþi în cãutarea unui strop în plus de adrenalinã. Toate, asezonate cu mici ºi bere, specifice zilei de 1 mai.
ºi pentru body-rafting. Raftingul în aceastã perioadã este numai bun, deoarece apele Jiului sunt umflate, iar valurile sunt mai mari. Eu am fãcut ºi anul trecut, prin august, dar acum a fost ceva deosebit, pentru cã atunci apa era mai micã. Ne-am
D
ºi rãsturnat de vreo douã ori, iar senzaþia aceea când te carã curentul este unicã. Bineînþeles, nu am pãþit nimic, am avut echipament de protecþie ºi oameni care au stat cu ochii pe noi, ca sã nu pãþim nimic. Peisajul este minunat, pãcat cã sunt atâtea gunoaie în apã”, a declarat Mihaela Ghenea, o turistã venitã tocmai din Bucureºti pentru a se bucura de raftingul pe Jiu. Alþii, amatori sau mai experimentaþi, ºi-au încercat norocul pe falezele de escaladã din jurul Uricaniului. Sunt sute de trasee pitonate, care de-a lungul anilor, au scos campioni ai României, iar alpiniºtii sau începãtorii, se bucurã de ele de la începutul primãverii pânã la sfârºitul toamnei. ”Traseele sunt pitonate, îngrijite, au avut grijã de ele cei de la Salvamont ºi cei care iubesc alpinismul. Eu auzisem cã în Valea Jiului sunt trasee frumoase, dificile, dar nu credeam cã sunt aºa de bine întreþinute. Este prima datã când am venit aici ºi recunosc cã am rãmas surprins de ceea ce am gãsit. Îmi formasem o idee
greºitã despre Valea Jiului, despre oamenii de aici ºi despre zona în sine. Nu pot sã spun decât cã mã bucur cã am cunoscut partea bunã a Vãii Jiului”, mãrturiseºte ºi Mircea Orban, din Timiºoara. De vizitatori mulþi, de toate vârstele, s-au bucurat ºi cascadele de pe Valea Mãrii. În timp ce unii au preferat sã admire succesiunea de ºapte cascade de pe marginea pârâului Lazãrul, alþii s-au aventurat direct prin apã, împiedicându-se în vârtejurile formate de apa rece. Îmbrãcaþi ºi încãlþaþi în neoprene, fiindcã apa este foarte rece. ”Ne-am opintit, ne-am
încurcat, dar am reuºit sã ajungem la cascada mare ºi am fãcut ºi o baie pe cinste. Eu nu credeam cã e aºa frumos sã mergi printr-o apã de munte, curgãtoare, foarte rece. Apa nu e mare, nu depãºeºte doi metri ºi oricine se poate aventura. Am simþit aventura în adevãratul sens al cuvântului, iar la capãt, când ne-am dat pe tirolianã, pe deasupra cascadei mari de 40 de metri, a fost cu adevãrat palpitant. Eu am rãu de înãlþime, dar într-un peisaj atât de frumos, crede-mã cã mi-a trecut”, povesteºte, râzând, Ramona Durneac, din Bucureºti. Anamaria NEDELCOFF
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 3 mai 2012
Consiliul Judeþean Hunedoara marcheazã 20 de ani de la înfiinþare veniment aniversar în judeþul Hunedoara, la sfârºitul acestei luni. Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara vor marca existenþa instituþiei judeþene prin diferite activitãþi.
E
În acest sens, în luna mai se va organiza Sãptãmâna judeþului Hunedoara – 20 de ani de la înfiinþarea Consiliului Judeþean Hunedoara”. “În acest an se împlinesc 20 de ani de la înfiinþarea Consiliului Judeþean
Hunedoara. Pe 16 aprilie 1992 a avut loc prima ºedinþã a Consiliului Judeþean Hunedoara. În acest sens, pentru a marca momentul aniversar consiliul judeþean intenþioneazã sã organizeze acþiunea „Sãptãmâna judeþului Hunedoara – 20 de ani de la înfiinþarea Consiliului Judeþean Hunedoara”. Pentru desfãºurarea în bune condiþii a acestei acþiuni, se alocã de la bugetul propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2012, Capitolul 51 02 „Autoritãþi executive”, Titlul 10 „Alte cheltuieli”, aliniat 59.22 „Acþiuni cu caracter ºtiinþific ºi social-cultural”, suma de 100.000 lei”, se aratã în nota
de fundamentare a Consiliului Judeþean Hunedoara. Consiliul judeþean este autoritatea administraþiei publice locale, constituitã la nivel judeþean pentru coordonarea activitãþii consiliilor comunale, orãºeneºti ºi municipale, în vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeþean. Consiliul judeþean este compus din consilieri judeþeni, aleºi prin vot universal, egal, direct, secret ºi liber exprimat, în condiþiile legii. La prima ºedinþã a Consiliului Judeþean au participat 45 de consilieri aleºi. Pe ordinea de zi a primei ºedinþe s-au aflat alegerea comisiei de validare, validarea mandatelor de consilier a con-
silierilor aleºi, depunerea jurãmântului de cãtre consilieri, alegerea preºedintelui ºi vicepreºedinþilor consiliului judeþean, alegerea delegaþiei
permanente. Pentru organizarea activitãþilor dedicate existenþei Consiliului Judeþean Hunedoara s-a alocat suma de 100 de mii de lei.
Concert ecumenic în Peºtera Bolii n cursul acestei luni, în Peºtera Bolii va avea loc un concert ecumenic, cu participarea mai multor coruri din þarã ºi strãinãtate.
Î
În ultimii ani, aceastã manifestare ea fost întreruptã din cauza liliecilor din peºterã, dupã ce unii ecologiºti au ajuns la concluzia cã muzica i-ar putea deranja. “ªi-a anunþat oficial participarea Corul German din
Reºiþa, sperãm sã vinã Corul Ortodox de la Orãºtie, Corul Teologic Catolic ºi, dupã cum spune domnul primar, ºi corul din Varpalota va fi aici ºi va concerta în data de 19 mai”, ne-a declarat Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei Ecologice Petro Aqua. De câte s-a organizat acest concert în Peºtera Bolii, sute de oameni au venit aici pentru a asculta
corurile care fac parte din mai multe rituri religioase. Luiza ANDRONACHE
Concurs naþional de Ziua Europei, în parc coruri la Petroºani Z etroºaniul va fi gazda unui concurs naþional de coruri, iar aici sunt aºteptaþi copii din toatã þara. În aceastã acþiune s-au implicat ºi edilii de la Petroºani, iar consilierii au aprobat suma de 8.000 de lei pentru organizarea concursului.
P
Valea Jiului a fost aleasã de organizatori, tocmai pentru potenþialul ei, iar cei din minister vorbesc despre pasiunea cu care copiii vin, dupã orele de curs ºi
exerseazã pentru a ajunge în astfel de competiþii. “Am ales, dintr-un colaj cu oraºe, pe cel din Valea Jiului. Mi s-a pãrut foarte important ºi aici sunt oameni care se dãruiesc culturii ºi pãstrãrii tradiþiilor locale. Meritã sã promovãm cultura ºi tradiþiile de aici ºi mã bucur cã acest oraº este gazdã. Acest gen de activitate nu existã în curricullum ºcolar ºi cei care vor o fac din pasiune.Premiul cel mare al concursului este tocmai participarea la un astfel de
nivel al competiþiei, iar copiii sunt extrem de încântaþi”, spune Adrian Brãescu, insp. gen. MECTS. Competiþia va fi una de excepþie, iar copiii din gimnaziu vor cânta la Sala de marmurã a primãriei din Petroºani. Concursul naþional coral are loc pentru prima datã în Valea Jiului, la Petroºani, iar organizatorii mizeazã pe interpetarea celor din Petroºani, care au reuºit sã se califice în aceastã finalã. Diana MITRACHE
iua Europei va fi sãrbãtoritã la Petroºani în Parcul Carol Schterer. Aici, zeci de tineri vor veni sã ne arate ce înseamnã cultura ºi civilizaþia Europei în era contemporanã.
Festivitãþile organizate la Petroºani de 9 Mai se þin sub semnul unitãþii ºi în parc vor veni zeci de copii care vor prezenta ce înseamnã Europa. “Elevii de la mai multe ºcoli generale din Petroºani vor ajunge în Parcul
Central Carol Schreter, unde vor realiza standuri în care sã prezinte de la cultura þãrilor membre ale UE, pânã la mâncãruri specifice fiecãrei þãri”, a spus Nicolae Taºcã., purtãtor de
cuvânt la Primãria Petroºani. Evenimentele dedicate Zilei de 9 mai vor fi marcate în zona centralã a oraºului, tocmai pentru a avea acces la manifestãri cât mai mulþi oameni.
Asta au decis edilii din oraº, care vor sã atragã atenþia asupra faptului cã trãim în Uniunea Europeanã, iar Valea Jiului este parte integrantã. Diana MITRACHE
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Joi, 3 mai 2012
Nicio autorizaþie pentru terase venit cãldura, iar tinerii cautã terasele de varã. Totuºi, pânã acum numãrul locurilor cu umbreluþe este mic, iar oamenii nu se înghesuie sã cearã autorizaþie.
A
Vremea bunã ne scoate la terase, dar în Petroºani locurile sunt limitate. De vinã sunt lucrãrile de pe centrul civic ºi doar în câteva locuri au fost amenajate astfel de locuri de agrement. În plus, se pare
cã vremea bunã i-a luat prin surprindere pe toþi, pentru cã nici un proprietar de terasã nu a depus cereri la Petroºani. Singurele terase care au fost deja montate nu sunt pe spaþii publice, însã, edilii locali spun cã nu e timpul pierdut. „Pânã acum nu au fost depuse cereri pentru eliberarea autorizaþiilor pentru terase. Timp, însã, mai e, pentru cã nici în anii trecuþi la aceastã datã nu aveam cereri. Dupã 1 mai acestea
erau depuse la primãrie ºi deocamdatã nu e târziu pentru aprobãri”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria Petroºani. O parte dintre terasele din Petroºani erau montate în anii trecuþi în zona aflatã în centrul oraºului. Acum spaþiile sunt în construcþie, iar zona este un adevãrat ºantier, aºa încât terasele nu vor avea unde sã fie montate în aceastã varã. Diana MITRACHE
Aici Aninoasa, ora exactã! rimarul de la Aninoasa nu renunþã la ideea de a... da ora exactã în Valea Jiului.
P
Adicã, dupã ce vechiul obelisc din intersecþia de la Livezeni a fost tãiat ºi vândut la fier anul trecut, edilul ºef promitea cã în scurt timp, în aceeaºi locaþie va construi un alt monument, respectiv un ceas cu trei cadrane... De spus s-a tot spus, dar nu s-a fãcut nimic. Existã ºi un motiv pentru care s-a întâmplat aºa, argumenteazã Botgros. “DN 66 A de la intersecþia de la Livezeni ºi pânã la Valea Ungurului intrã în programul de modernizare în acest an, iar acolo va fi un mare sens giratoriu, dupã care noi vom pune ceea ce ne-am propus. N-am renunþat la aceastã idee, numai cã a venit un proiect al Ministerului Transporturilor, deja licitaþia cred cã este fãcutã ºi sã vedem când se apucã de lucru.(…) Bineînþeles cã anul acesta vom pune monumentul, cât credeþi cã dureazã sã se facã o modernizare la intersecþie ºi sã se facã un sens giratoriu cu diametru de vreo 40 de metri?! ªi, cel
mai probabil, tot ceas vom pune, sã dea ora exactã în Valea Jiului”, ne-a declarat Ilie Botgros, primarul Oraºului Aninoasa. Modernizarea acestei porþiuni de drum se impunea, mai ales cã în ultimii 20 de ani, aici s-au fãcut doar mici reparaþii de întreþinere. În ceea ce priveºte vechiul obelisc, construcþia a fost tãiatã bucatã cu bucatã de muncitorii firmei lui Samir Lingurar, cel supranumit regele fierului vechi din Valea Jiului. Acesta s-a fãcut cu aproximativ 2 tone de fier rezultat din tãierea obeliscului, iar primãria Aninoasa cu circa 50 de milioane de lei vechi. Luiza ANDRONACHE
Decât sã le þinã nelucrate, mai bine îºi dau pãmânturile în arendã entru cã nu-ºi mai pot lucra terenurile, tot mai mulþi þãrani hunedoreni, persoane în vârstã, îºi dau pãmânturile în arendã. Primesc în schimb o rentã viagerã pe viaþã.
P
bani pe toata perioada vieþii. „Este vorba despre acea rentã viagerã, pe care am preluat-o de la Prefecturã. Oamenii trebuie sã-ºi vizeze carnetele de rentã viagerã pânã în data de 31 august ºi primesc aceste sume cuprinse între 50 ºi 100 de euro”, a explicat Veronica Borungel, directorul executiv al APIA Hunedoara. Pânã acum peste 250 de persoane ºi-au vizat carnetele pentru a primi renta viagerã. Pe de altã parte, Veronica Borungel spune cã în judeþul Hunedoara sunt peste 3.000 de contracte de arendã, dar majoritatea primesc subvenþii pentru acele terenuri, iar în acest caz nu mai pot beneficia ºi de renta viagerã. Car men COSMAN
Decât sã ajungã pârloagã, mai bine renunþã la pãmânturi ºi le dau în arendã. Este situaþia proprietarilor de teren care nu-ºi mai pot lucra terenurile agricole ºi preferã sã le dea altor persoane ca sã le lucreze, iar în schimb primesc o rentã viagerã, dar ºi o parte din recoltã. Oamenii trebuie doar sã-ºi vizeze anual carnetele de rentã viagerã ºi sã facã dovada ca nu pot lucra terenul ºi ca l-au cedat altora. Beneficiare sunt persoanele de peste 62 de ani ºi toatã lumea are de câºtigat. Pe de o parte, arendaºul cultivã terenul ºi se alege cu recolta, iar pe de altã parte persoanele în vârsta primesc suma de
Ultima etapã de înscriere în clasa “0” eri a demarat cea de-a IV-a (ºi ultima) etapã de înscriere a picilor în clasa pregãtitoare ºi clasa I. Aceasta se va derula de-a lungul a douã perioade: 2-9 mai, respectiv 11-18 mai.
I
Cea din urmã este destinatã copiilor care nu au fost cuprinºi în nicio etapã de învãþãmânt în cadrul celor 3 etape anterioare. Dupã cum au precizat directorii de ºcoli, niciun copil nu va
rãmâne pe dinafarã, locurile fiind suficiente pentru toþi micuþii. “Noi mai avem 18 locuri libere la clasa pregãtitoare ºi 5 la clasa I, dar, ceea ce este cel mai important este cã niciun copil nu va rãmâne neînscris. Chiar dacã vom avea solicitãri mai multe de înscriere le vom gãsi loc tuturor micuþilor”, a declarat Elena Gîrjob, director ªc. Gen. “I. G. Duca” Petroºani. Afiºarea listelor finale cu copiii înscriºi se va face în data de 21 mai. Mir cea NISTOR
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 3 mai 2012
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
HOROSCOP
3 mai 2012
Zi favorabilã studiului ºi comunicãrii. Puteþi obþine câºtiguri importante din tranzacþii financiare. În partea a doua a zilei, sunteþi anunþat cã trebuie sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de afaceri, iar partenerul de viaþã este nemulþumit. Intuiþia vã ajutã!
Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã mai veche a familiei. În cursul dimineþii, descoperiþi o ofertã avantajoasã pentru cumpãrarea unei case sau pentru un schimb de locuinþã. O persoanã mai în vârstã din familie, se opune cu fermitate acestei iniþiative.
Reuºiþi sã faceþi schimbãri majore în viaþa dumneavoastrã, mai ales pe plan profesional ºi în privinþa relaþiilor sentimentale. Azi sunt favorizate întâlnirile cu persoane importante, relaþiile de parteneriat ºi cãlãtoriile în interes personal. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.
Preocupat de problemele personale, aveþi tendinþa sã neglijaþi cãminul. Pentru rezolvarea problemelor importante, vã puteþi baza pe intuiþie, dar ºi pe sfaturile partenerului de viaþã. Dupã-amiazã, un prieten vã solicitã ajutorul într-o problemã financiarã.
Nervozitate vã poate pune într-o situaþie neplãcutã în cãmin. Pãstraþi-vã calmul ºi dedicaþi-vã unor activitãþi de rutinã. N-ar strica sã fiþi mai tandru cu partenerul de viaþã. Preocupaþivã mai mult de viaþa de cuplu pentru a evita disesiunile.
S-ar putea sã plecaþi într-o deplasare neaºteptatã. Nu este cazul sã regretaþi schimbarea programului: aceastã cãlãtorie poate reprezenta pentru dumneavoastrã un nou început. Aveþi succes pe plan social ºi financiar. Profitaþi de acest context favorabil!
În cursul dimineþii sunteþi anunþat cã aþi moºtenit o sumã mare de bani. Sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte, iar seara vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie, împreunã cu partenerul de viaþã. Ar fi bine sã amânaþi întâlnirile.
Talentul creativ este la cote ridicate ºi vã poate ajuta sã rezolvaþi problemele profesionale într-un mod original. Relaþiile sentimentale sunt în general bune, dar aveþi tendinþa de a-i face reproºuri nejustificate persoanei iubite. Nu forþaþi nota în detrimentul persoanei iubite.
Puteþi obþine cu uºurinþã mici câºtiguri financiare, însã fiþi prudent ºi evitaþi speculaþiile de orice fel. În partea a doua a zilei, reuºiþi sã tensionaþi relaþia cu partenerul de viaþã. Se pare cã aveþi o idee fixã în legãturã cu schimbarea stilului de viaþã.
Sunteþi în formã, iar relaþiile cu anturajul sunt excelente. Ziua de astãzi este favorabilã investiþiilor, demarãrii unei afaceri ºi cãlãtoriilor în interes personal. În partea a doua a zilei vi se propune o colaborare. Nu vã grãbiþi în luarea unei decizii.
Este momentul sã puneþi în practicã planurile în legãturã cu o afacere foarte promiþãtoare. Relaþiile cu partenerul de viaþã pot avea de suferit din cauza cã neglijaþi rezolvarea unor probleme familiale care depind exclusiv de dumneavoastrã.
În prima parte a zilei, este posibil sã aveþi mici dificultãþi în cãmin. Cu o vorbã bunã sau un mic cadou, puteþi dezamorsa o situaþie tensionatã. O vizitã la prieteni, în cursul serii, readuce armonia ºi buna dispoziþie în relaþiile parteneriale.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Joi, 3 mai 2012
VORBA LU` BUJI
de Mircea BUJORESCU
Fãrã minciuni, despre niºte pescari ºi pasiunea lor minunatã
Când vorbim despre pescari, primul cuvânt care ne vine în minte e sinceritatea. útia nu mint niciodatã. Sunt de-o sinceritate debordantã. Dacã-þi spun cã au prins un peºtan de 15 kg, e clar cã bietul peºtiºor n-avea mai mult de un kil, hai douã, treacã de la noi... Dincolo de glumã ºi de bancurile despre pescari care prind un peºte de 80 cm (de la cap la coadã) ºi de 95 cm de la coadã
la cap, pasiunea asta cu pescuitul e o treabã foarte serioasã. Pe cât de serioasã, pe atât de costisitoare. Sculele (la pescarii care „se dau sculã”) costã mii de Euro, momelile sunt o adevãratã artã, nãditul se face doar pe bazã de masterat etc, etc... Cu gândul ãsta m-am dus, la invitaþia vechiului meu amic Ionel Puºcaº la Deforu, un lac apãrut pe locul unei cariere care dãdea þãrii cãrbune, ca sã
O lumânare ºi un moment de reculegere a 90 de ani de la cel mai cumplit accident din istoria mineritului Vãii Jiului, soldat cu 82 de morþi, ortacii de la Lupeni i-au comemorat pe cei uciºi în cutremurãtorul accident de muncã.
L
Minerii s-au rugat pentru cei 82 de ortaci decedaþi în urmã cu 90 de ani în cel mai cumplit accident de muncã, ce a îndoliat la Valea Jiului. La vremea respectivã catastrofa a fost consideratã cea mai mare din Europa, iar momentul a fost marcat,
fie-n lume cald... Asociaþia pescarilor „Lostriþa”, care numãrã câteva sute de membrii a organizat un concurs, primul din acest an, aºa, de primãvarã. Are balta peºte. Complexul de agrement – amenajat ca la carte în mai puþin de doi ani – oferã un cadru excelent de relaxare. Pentru doar 15 lei pe zi, poþi sã dai la peºte. E reconfortant, te face sã mai uiþi de necazuri ºi de alte alea... ... Tragere la sorþi pentru standuri, prelucrarea regulamentului, chestiile astea noi pentru mine, sunt tratate cu toatã seriozitatea. Oricum, organizarea a fost ireproºabilã ºi pentru asta meritã felicitãri toþi cei care s-au implicat: Puºcaº Ioan Preºedinte, Iovãnel Marian Vicepreºedinte, Sibiºan Adrian Gabriel, Boltea Nicolae ºi
vineri, la Lupeni. „S-a produs o explozie la o galerie de înaintare ºi când artificierul a dat la explozor s-a produs o explozie de metan combinatã cu explozie de praf de cãrbune. A avut o putere dinamicã extraordinarã. Tot ce a fost în subteran a fost pus la pãmânt, distrus. Au murit 82 de mineri dintre care 30 sau 32 erau români, restul de 50 erau maghiari, germani, polonezi, slovaci. Au murit ºi 6 cai. Dupã ce a avut loc explozia, la gurile de aeraj a început sã iasã fumul. Toatã lumea a fost foarte îndureratã ºi ºi-a dat seama cã ceva s-a întâmplat în subteranul minei Lupeni. S-a dat telefon, dar nu mai rãspundea nimeni. Prima echipã de salvare care a intrat în minã a vãzut dezastrul”, le-a adus aminte scriitorul Ioan Velica, minerilor adunaþi în sala de pontaj. Explozia a fost atât de puternicã, încât 32 de mineri morþi au fost sfâºiaþi ºi nu au mai putut fi identificaþi. A fost doliu în întreaga Vale a Jiului, iar ortacii dispãruþi prea devreme dintre cei vii au fost conduºi pe ultimul drum în preajma zilei de 1 mai 1922. „La Lupeni a fost, în prima zi ºi Regele Ferdinand, în 30 aprilie a fost Carol al II-a care a participat la slujba din Cimitirul Eroilor. Mulþi dintre acei mineri de pe acea listã sunt bunicii, strãbuncii celor care lucreazã astãzi în subteranul minei Lupeni”, a mai spus Velica. Car men COSMAN
Þipþer Lucian Tiberiu Momentul de vârf, dupã douã manºe de pescuit, între care s-au rotit standurile, a fost festivitatea de premiere. Iatã ºi lista câºtigãtorilor. Preian Dumitru - I Culda Mihãiþã - II Atila Molnar - III Ce mi-a mai plãcut este cã am vãzut ºi mulþi copii, dovadã cã „boala” e contagioasã. Dar ce mi-a plãcut cel mai mult (ºi m-a fãcut sã mai merg ºi altãdatã) a fost borºul de peºte pregãtit „la cazan” de un demn urmaº al maestrului Radu Anton Roman, doctor docent în ale bucãtãritului.
Ion Þopescu, inginer printre bucãtari ºi bucãtar printre ingineri, secondat de adjutantul sãu (nume de cod Manix) dupã un întreg ceremonial, au fãcut o ciorbã de peºte atât de bunã, de-þi venea sã vorbeºti cu ea cu „dumneavoastrã”. Una peste alta, or fi ei pescari (sinceri sau mincinoºi...) dar au o pasiune frumoasã ºi ºtiu sã trãiascã. Bravo „Lostriþa”. Þine-o tot aºa!
Vasile Lupu - de la lupta sindicalã, la lupta politicã ondamnat la 5 ani de închisoare în Dosarul Mineriadei din 1999, fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Vasile Lupu, este „iepuraºul” din jobenul PPDD la alegerile pentru primãria Vulcan.
C
A renunþat definitiv la lupta sindicalã ºi spune cã în închiosare l-a redescoperit pe Dumnezeu. Iar mai noi s-a convertit în politician. În anii ’90 era de-a dreapta „Luceafãrului huieli”, Miron Cozma, dar Mineriada din 1999 i-a adus, peste ani, 5 ani de închiosare, alãturi de ceilalþi „locotenenþi” ai lui Cozma, Dorin Loiº, Ionel Ciontu ºi Romeo Beja. ªi-a ispãºit pedeapsa la
Penitenciarul Bârcea Mare, de unde a fost eliberat înainte de termen pentru bunã purtare, dupã aproximativ trei ani de detenþie, iar acum Vasile Lupu (55 de ani) îºi încearcã forþele la
Primãria Vulcan, unde s-a înscris în cursã pe listele PPDD. „Vasile Lupu este prietenul meu foarte bun. A fost ºi este un tip cinstit, o victimã a ticãloºiilor guvernanþilor postdecembriºti”, a declarat preºedintele PPDD Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu. Lupu are o pensie de 1.600 de lei ºi stã în gazdã, într-un apartament din Vulcan. Ca sã ajungã primar, Vasile Lupu ar trebui sã îi surclaseze pe ceilalþi 7 candidaþi, respectiv Gheorghe Ile – PSD, Olimpiu Stoicuþa – Partidul Verde, Alina Cîrstoiu, PNL, Todor Kantor Partidul Alianþa Socialã, Ion Ilea PPLC, Dorel ªchiopu – PRM ºi Constantin Cocoºi Vârtopeanu – USP. Car men COSMAN
12 Politic
Cronica Vãii Jiului |Joi, 3 mai 2012
”Prosteli” aruncate de PDL Petrila eprezentanþi ai PDL Petrila dau ca sigurã plecarea din PC a preºedintelui Florin Þurcaº, supãrat cã, deºi i-a primit cu braþele deschise pe Dorin Curtean ºi Ioan Temneanu, ar fi fost înºelat de aceºtia.
R
La Uricani, PSD+PNL=LOVE-PC e lista candidaþilor P la Consiliul Local au vina unii pe alþii Uricani nu se regãseºte D niciun membru al Partidului Conservator, reprezentanþii formaþiunii politice acuzându-i pe cei din PNL ºi PSD Uricani de orgolii personale ºi interese ”de gaºcã”. În replicã, ºefii PNL ºi PSD spun cã preºedintele PC Uricani oricum nu ar fi avut un loc viabil pe listele de consilieri.
R PSD
eprezentanþii PC, despre ”orgoliile”
”La întocmirea listelor s-au trecut numai consilieri din PSD ºi PNL, PC nu a avut loc, deºi s-a semnat un protocol. S-au întâlnit la Petroºani, au negociat lucrurile între ei, iar pe mine nu m-au chemat. Este o gaºcã care ºi-a alocat locurile pentru membrii ei ºi au trecut peste alianþã. Eu nu stau sã mã rog de nimeni, aºa cã
îi las în pace. Domnul Petre Mãrginean (preºedintele PC la nivel de judeþ - n.r.) îmi dãduse mânã liberã sã am candidat separat, dar timpul a fost scurt ºi nu s-a reuºit, aºa cã nu suntem nici pe listele de consilieri. Este pãcat cã la Uricani se acþioneazã conform orgoliilor ºi intereselor personale”, a declarat Valter Cojman, preºedintele PC Uricani. Petre Mãrginean susþine cã cel mai mare vinovat este PSD-ul, care nu a vrut ca pe lista consilierilor locali sã se regãseascã ºi reprezentanþi ai conservatorilor. De aceea le dã mânã liberã PCiºtilor sã voteze cu cine vor ei, numai sã nu atace alianþa. ”Nu s-a dorit de PSD sã existe pe listã consilieri de la PC ºi atunci nu le facem nici campanie, nici anticampanie. Stãm liniºtiþi în banca noastrã, dragoste cu forþa nu se poate. A fost vorba de problemele personale ale candidaþilor PSD, iar cei din PC Uricani au dreptul sã voteze cu cine vor ei, important este sã nu facã anticampanie USL-ului. Se pare cã la Uricani USL nu are nevoie de voturile noastre”, a
declarat Mãrginean.
Constantin Zaharia, preºedintele PNL Uricani, dã vina pe Valter Cojman, acuzându-l cã ”nu s-a zbãtut” destul. ”Dacã nu s-a zbãtut ce vinã am eu? Dacã nu a luat legãtura cu noi când a trebuit, asta este. Eu nu am nimic împotriva lui Valter Cojman, nu am numãrul lui de telefon, de unde sã ºtiu eu ce vrea? A fost lipsã de comunicare între noi ºi oricum nu ar fi avut un loc eligibil pe liste. Eu pe omul ãsta l-am vãzut o singurã datã în viaþa mea”, susþine Zaharia. Cornel Braia, viceprimarul oraºului Uricani (PSD), aruncã pisica în curtea naþional-liberalilor: ”Eu ºtiu cã protocolul s-a încheiat între PSD ºi Alianþa Centru Dreapta, PNL ºi PC. Ei trebuiau sã discute, PNL cu PC ºi sã vinã la negocieri, nu noi. Eu nu am avut nicio treabã cu PC, PNL trebuia sã fie cel care sã treacã reprezentantul PC pe liste”. Anamaria NEDELCOFF
Urmeazã etapa contestaþiilor upã ce înscrierea candidaþilor la alegerile locale a luat sfârºit în data de 1 mai, urmeazã 2 zile în care pot fi depuse eventualele contestaþii.
D
Listele definitive cu cei înscriºi în cursa electoralã vor fi afiºate, cel mai târziu, în data de 8 mai. Campania electoralã este programatã a începe în data de 11 mai, ora 1.00 ºi se va încheia pe 10 iunie, ora 7.00. În Petroºani, unde sunt aºteptaþi la urne 37.343 de cetãþeni cu drept de vot, vor funcþiona 26 de secþii de votare. Mir cea NISTOR
”Curtean ºi Temneanu au aºteptat sã intre în PC, dupã care i-au dat cu flit lui Þurcaº, care a stat cuminte în PC-ul lui. Nu l-au vrut nici mãcar pe locul trei, sunt pe cale sã se destrame. Atitudinea lor este ºi motivul pentru care nu au mai fost acceptaþi în PDL ºi PSD cei doi”, spun surse din PDL Petrila. Curtean ºi Þurcaº susþin însã cã acestea sunt doar ”prosteli” ale PDL Petrila, menite sã creeze destabilizare. ”Sunt zvonuri aruncate de Pãducel ca sã denigreze, sã creadã lumea cã nu e nimeni cu mine. O sã înceapã campania electoralã ºi atunci o sã vadã Pãducel ce voi ”arunca” eu despre el. Mai e puþin pânã atunci”, ameninþã Dorin Curtean. Florin Þurcaº spune cã de ieri dimineaþã a tot fost întrebat dacã a plecat din PC, dar totul e o alarmã falsã. ”De azi dimineaþã (ieri – n.r.) mã tot întreabã lumea lucrul ãsta, ba m-au ºi întrebat dacã nu ºtiu cã Pãducel ºi Curtean sunt pe o mânã. Astea sunt prosteli, din cauzã cã în ultima perioadã avem o echipã foarte bunã, puternicã, cu care vom câºtiga alegerile. Avem trei foºti pesediºti puternici, trei de la PNL, ºase din biroul PDL, avem cu ce ne bate la alegeri. PC Petrila se poate compara la ora actualã cu PSD-ul, restul sunt slabi”, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, Florin Þurcaº. Anamaria NEDELCOFF