Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 131
Cronica Vãii Jiului Joi, 24 mai 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Somnul naþiunii naºte bufoni...
3 milioane de lei, donaþii cãtre partide ersoanele fizice mai cu dare de mânã decât cele juridice. Partidele politice din þarã au beneficiat de donaþii în valoare totalã de peste 3 milioane de lei.
P
>>> PAGINA A 3-A
Mircea Moloþ, dat câºtigãtor de sondajele de opinie unoscutul site economic Econtext considerã, pe baza rezultatelor sondajelor de opinie, cã în judeþul Hunedoara candidatul USL Mircea Moloþ va câºtiga alegerile pentru Consiliul Judeþean. Pe locul II se aflã nu Mircia Muntean, ci candidiatul PP-DD Hunedoara, Haralamabie Vochiþoiu.
C
>>> PAGINA A 3-A
n celebru pictor spaniol, Francisco Goya, lansa, în urmã cu vreo 200 de ani, un avertisment care a marcat istoria umanitãþii: “somnul raþiunii naºte monºtri”. Parafrazând celebrul citat în “somnul naþiunii naºte bufoni”, cititorilor noºtri, care sunt mai deºtepþi decât cititorii lor, le oferim niºte imagini surprinse din activitatea “marelui” politician Mircia Muntean, celui care mai nou i se spune “ bufonul politic”.
U
PAGINA A 3-A
Cu ocazia zilei de naºtere a domnului IOAN RUS, candidat la funcþia de primar al municipiului Petroºani, organizaþia municipalã a PSD Petroºani îi ureazã
“LA MULÞI ANI”, cu sãnãtate ºi fericire, multe împliniri ºi SUCCESE în viaþã. Fie ca ziua de astãzi, aceastã mare sãrbãtoare creºtinã, sã-l “ ÎNALÞE” pe domnul IOAN RUS în fruntea comunitãþii noastre la alegerile locale din 10 iunie 2012. Organizaþia PSD Petroºani
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 24 mai 2012
Nici mãcar apartamentele foarte ieftine nu se mai vând! n ultimii doi ani, vânzãrile de locuinþe au înregistrat un trend tot mai descendent. Dacã în urmã cu ceva timp (la debutul disponibilizãrilor minereºti din anul 1997) agenþiile imobiliare nu mai pridideau cu vânzãrile de gersoniere sau apartamente, acum abia mai tranzacþioneazã câteva locuinþe într-o lunã.
Î
Aceasta, chiar ºi în condiþiile în care preþurile au scãzut ºi ele cu câteva sute de milioane de lei vechi. “În ultimii doi ani
ºi, în special în lunile scurse din acest an, vânzãrile de locuinþe s-au situat la un nivel neaºteptat de mic. Consider cã puterea de cumpãrare a populaþiei a scãzut cu mult ºi acesta ar fi principalul motiv pentru care lumea nu mai achiziþioneazã case, garsoniere sau apartamente. În plus, creditele acordate de cãtre bancheri sunt, ºi ele, tot mai greu de obþinut. În acest timp,
avem la vânzare garsoniere dar ºi apartamente cu doar 200 de milioane de lei vechi care, nici ele, nu se vând. Acestea din urmã sunt amplasate, în marea majoritate, în Cartierul Aeroport, pe strãzile Saturn sau Venus”, a declarat Sorina Mateevici, directorul unei agenþii imobiliare din Petroºani. În timp ce vânzãrile de locuinþe merg din rãu înspre mai rãu, în schimb, închirierea de garsoniere sau apartamente se menþine la cote neaºteptat de bune. “În ceea ce priveºte închirierea de locuinþe, aici este o cu totul altã poveste,
þinând cont de faptul cã cererile pentru închiriere sunt extreme de numeroase. Cele mai solicitate locuinþe pentru închiriere sunt cele care beneficiazã de dotãri, racordarea la reþeaua de
Dacã-i gratis, atunci e îmbulzealã! a români, tot ce-i gratuit provoacã înghesuialã, îmbulzealã sau umplerea sãlilor de spectacole. Situaþia nu este diferitã nici în cazul actelor culturale.
L
Astfel, cele câteva spectacole de teatru dedicate împlinirii a 20 de ani de la înfiinþarea Consiliului Judeþean Hunedoara s-au jucat, de fiecare datã, cu sala arhiplinã.
Nu de alta, dar, intrarea a fost liberã atât în cazul adulþilor cât ºi al copiilor. “Am fãcut un sondaj în rândul celor care veneau la spectacolele noastre pentru a afla în ce zi ºi la ce orã ºi-ar dori sã jucãm. Se pare, însã, cã lumea vine în numãr mare doar la spectacolele care au intrarea liberã. Drept mãrturie, în acest sens, stau ultimele douã spectacole la care intrarea a fost gratuitã iar sala a fost arhiplinã”, a declarat Nicoleta Bolcã, directorul Teatrului Dramatic “I. D. Sîrbu” din Petroºani. Pânã ieri s-au jucat douã spectacole (gratuite) dedicate aniversãrii Consiliului Judeþean. Alte douã spectacole sunt programate pentru miercuri ºi sâmbãtã. Este vorba despre “D ale carnavalului” ºi “Tata a fost actor… eu, cine ºtie?”. Mir cea NISTOR
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
gaz metan fiind una dintre acestea”, a mai spus Sorina Mateevici. În Petroºani, zona cea mai “scumpã” este cea din centrul localitãþii. Aici, o garsonierã costã între 350 ºi 600 de milioane iar un apartament, între 800 ºi 1.200 de milioane de lei vechi. Aceasta, în condiþiile în care, în urmã cu 2 ani, aceleaºi locuinþe valorau cu 3-400 de milioane de lei vechi mai mult. În parantezã fie spus, cele mai scumpe apartamente din Petroºani, la bloc, 4 camere, în centrul localitãþii, valoreazã între 50 ºi 60 de mii de euro. Acestea, însã, de ani buni, nu au amatori de a le achiziþiona… Mir cea NISTOR
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Politic 3
Cronica Vãii Jiului |Joi, 24 mai 2012
Somnul naþiunii naºte bufoni... n celebru pictor spaniol, Francisco Goya, lansa, în urmã cu vreo 200 de ani, un avertisment care a marcat istoria umanitãþii: “somnul raþiunii naºte monºtri”.
U
Parafrazând celebrul citat în “somnul naþiunii naºte bufoni”, cititorilor noºtri, care sunt mai deºtepþi decât cititorii lor, le oferim niºte imagini surprinse din activitatea “ marelui” politician Mircia Muntean, celui care mai nou i se spune “ bufonul politic”. Deva se pregãteºte de bairam! Locuitorii din Deva sunt extrem de fericiþi cã vor scãpa de aceastã “ mãsea stricatã”, recte Mircia Muntean, care în ultimii ani nu a fãcut altceva decât sã îºi batã joc de ei, ºi sã îi mintã cã le va fi bine. Evident, mai bine i-a fost doar “
bufonului politic”, iar acum viseazã cã hunedorenii îl vor promova la ºefia
Consiliului Judeþean. O persoanã cât de cât decentã, care ºtie cã timp de
patru ani nu numai cã nu a fãcut nimic pentru locuitorii din Deva, dar a ajuns sã-i umileascã profitând de faptul cã, vremelnic, se ocupã de administrarea oraºului, ºi-ar bãga coada între picioare ºi s-ar ascunde vreo patru ani. Mircia Muntean însã, alãturi de gaºca de trãdãtorii strânsã în UNPR, vrea ca oamenii sã-l felicite, ba mai mult, sã-l promoveze. Aiurea! “ Bufonul politic” o fi tras ceva de calitate la lansarea de la Petroºani pe acordurile imnului gay “I will survive” ºi încã nu ºi-a revenit....Locuitorii din Deva mai au de aºteptat pânã în 10 iunie ca sã scape de Mircia Muntean ºi sã se punã pe chefuit. Sã sperãm cã vor scãpa toþi hunedorenii de acest “bufon politic” ºi cã îl vor trimite acolo unde îi e locul, adicã la groapa de gunoi a politicii! Sã sãrbãtorim toþi nu numai cei devenii.... Marius MITRACHE
Mircea Moloþ, dat câºtigãtor de sondajele de opinie unoscutul site economic Econtext considerã, pe baza rezultatelor sondajelor de opinie, cã în judeþul Hunedoara candidatul USL Mircea Moloþ va câºtiga alegerile pentru Consiliul Judeþean. Pe locul II se aflã nu Mircia Muntean, ci candidiatul PP-DD Hunedoara, Haralamabie Vochiþoiu.
C
Econtext a realizat o hartã a candidaþilor care au cele mai mari ºanse de a câºtiga ºefia consiililor judeþene. La aceste rezultate s-a ajuns dupã ce au fost adunate laolaltã toate sondajele fãcute în fiecare judeþ pentru a afla cine va câºtiga consiliile judeþene. Au fost luate în calcul sondaje realizate de CURS, CSOP, GeoPOL, Centrul de Studii ºi Cercetãri Infopolitic (CSCI), Asociaþia pentru Transparenþã ºi Libertate de Expresie ºi multe publicaþii locale. Potrivit datelor prezentate, la nivelul ºefiilor de consilii judeþene, USL este pe primul loc, cu un scor
mult mai bun decât la primarii. Astfel, dacã mâine s-ar vota, USL ar câºtiga ºefiile unui numãr de 26 de judeþe dintr-un total de 41. Asta înseamnã cã ar obþine circa 64% dintre totalul voturilor. Pe locul doi se plaseazã PDL, care ar câºtiga ºefia consiliului judeþean în zece judeþe, adicã 24% din voturi. În judeþul Hunedoara lucrurile se schimbã doar în ceea ce priveºte poziþia secundã. Astfel, conform rezultatelor publicate de Econtext, candidaþii cu cele mai mari ºanse cu Haralambie Vochiþoiu – PP-DD, respectiv Mircea Moloþ – USL. Iar câºtigãtor ar fi Mircea Moloþ, cu 33% din totalul voturilor valabil exprimate. Carmen Carmen COSMAN
3 milioane de lei, donaþii cãtre partide ersoanele fizice mai cu dare de mânã decât cele juridice. Partidele politice din þarã au beneficiat de donaþii în valoare totalã de peste 3 milioane de lei. Cele mai multe donaþii au ajuns la Uniunea Social Liberalã.
P
Valoarea publicatã de Autoritatea Electoral Permanentã este de 1.146.470 de lei. Donaþiile persoanelor fizice însumeazã peste un milion de lei, în timp ce persoanele juridice au donat doar 59 de mii de lei. USL este compusã din PSD ºi ACD, adicã PNL ºi PC. Partidul Social Democrat a beneficiat de donaþii în suma de 225 de mii de lei, în timp ce PNL a primit cu puþin mai mult, ºi anume 264 de mii de lei. ªi Partidul Conservator a primit donaþii în suma de 102 mii de lei. La polul opus al donaþiilor se situeazã Uniunea Ucrainienilor din România care a primit doar 251 de lei. Sumele au fost publicate la data de 17 mai de Autoritatea Electoral Permanentã.
S usþinere hunedoreanã
Partidul Social Democrat a fost susþinut financiar în anul 2011 cu aproape 7 milioane de lei, bani care provin din cuantumul total al veniturilor din cotizaþii. Din donaþii confidenþiale s-au strâns 5000 de lei, iar din alte surse aproape un milion de lei. Existã însã ºi persoane fizice care au susþinut Partidul Social Democrat cu diferite sume de bani. Membrii de partid care au plãtit cotizaþii în anul 2011 a cãror valoare cumulatã depãºeºte 10 salarii minime brute pe þara a fost publicatã în Monitorul Oficial. La nivelul judeþului Hunedoara douã persoane au susþinut financiar partidul.
G
heorghe Bobar, finanþator principal
Preºedintele PSD Petrila, Gheorghe Bobar, este unul dintre cei doi social-democraþi care au cotizat cu diferite sume de bani pentru susþinerea partidului. În cursul anului trecut el a cotizat cu 14.500 de lei. Cotizaþiile au fost fãcute în trei tranºe, adicã în luna mai, iulie ºi august. Un alt social democrat hunedorean care a cotizat cu sume care depãºesc 10 salarii minime brute pe þara este Ioan Vãlean. El a oferit partidului suma de 7.200 de lei. Acesta este directorul Colegiului Tehnic Agricol Gheorghe Borza din Geoagiu. Câmpul politic nu-i este strãin lui Vãlean, acesta fiind membru-fondator al organizaþiei cu trei trandafiri, din Geoagiu. Raul IRINOVICI
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 24 mai 2012
amilia copilului operat la mâna sãnãtoasã de medicul Sorin Brãtilã va fi susþinutã financiar de administraþia publicã localã din Petroºani.
F
Familia copilului de nici 4 ani operat de dr. Sorin Brãtilã exact la mâna la care nu avea nicio problemã va primi un ajutor de urgenþã din partea Primãriei Petroºani. Bãieþelul, Alexandru Danciu, este internat la o clinicã de specialitate din Timiºoara, iar lângã el stã în permanenþã mama lui, care este nevoitã sã plãteascã spitalizarea. „Vom acorda un ajutor de urgenþã familiei acestui copil, sau mai bine spus copilu-
Ajutor financiar pentru copilul operat la mâna greºitã de doctorul Brãtilã lui, mai ales cã mama stã în permanenþã cu el în spital”, a declarat primarul municipiului
Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Reamintim cã acest caz ºocant s-a petrecut la începutul
sãptãmânii trecute când, în loc sã fie operat la mâna dreaptã unde avea o problemã, micuþul
Alexandru a fost operat la mâna stângã. Pãrinþii micuþului spun cã medicul a greºit grav, mai ales cã existau toate documentele medicale ºi chiar ºi o radiografie, care indicau faptul cã la mâna dreaptã era problema. Mai mult, afecþiunea era vizibilã chiar ºi fãrã un consult de specialitate. În plus, medicul Sorin Brãtilã, de la Secþia de Chirurgie Plasticã ºi Reparatorie, mai este acuzat ºi de faptul cã l-a operat de fimozã pe Alexandru, intervenþie pentru care pãrinþii nu ºi-au dat acordul. O comisie formatã din reprezentanþi ai Colegiului Medicilor Hunedoara ºi Direcþiei de Sãnãtate Publicã au declanºat cercetãrile în acest caz. Car men COSMAN
Acte de vandalism la Petroºani C oºuri de gunoi vandalizate în centrul municipiului Petroºani. Mai multe tomberoane din zona Primãriei municipiului Petroºani au devenit atracþia vandalilor.
sancþionat, pentru cã autorul este necunoscut. “Nu putem sancþiona pe nimeni pentru cã nu ºtim cine a distrus aceste bunuri. În momentul în
care îi vom identifica vom trece la amendarea lor”, spun reprezentanþii primãriei Petroºani. Reprezentanþii Primãriei Petroºani au
înlocuit de mai multe ori aceste bunuri publice, însã se pare cã existã ºi persoane care nu þin la aspectul oraºului. Raul IRINOVICI
Sunt persoane pentru care noþiunea de spirit civic nu înseamnã nimic, cum de altfel nu reprezintã nimic nici bunul comun. Aºa se face ca mai multe tomberoane au fost distruse. Reprezentanþii administraþiei publice spun cã nimeni nu poate fi
Lupta pentru supravieþuire ãuta prin gunoaie pentru a-ºi asigura traiul de pe o zi pe alta.
C
Nu toþi oamenii se plimbã în maºini de lux sau mãnâncã doar mâncãruri sofisticate. Existã persoane care nu au avut ºansã în viaþã de a avea astfel de privileghii sau poate cã nici nu au fãcut mare lucru pentru a avea o viaþã decentã.
M
âncare prin gunoaie
Se mulþumesc cu ce aruncã alþii. În timp ce unii îºi permit sã
mãnânce la un restaurant, pentru alþii masa o reprezintã câteva fãrâmituri care alþii le-au aruncat la gunoi. Aºa se face cã în municipiul Petroºani ºi nu numai, în fiecare zi câteva zeci de persoane scormonesc prin gunoaie pentru a-ºi asigura existenþa. “Ce unii aruncã noi luãm de bun. Ce sã facem dacã nu avem ce sã le punem copiilor pe masã. Mai gãsim ºi mâncare la gunoi. Oamenii cu suflet se mai gândesc ºi la cei nevoiaºi ºi pun mâncarea în pungi separate ca sã o putem mânca”, spune o petroºãneancã însoþitã de un copil.
et-urile, afacere de ambele pãrþi
P
Colectarea pet-urilor a devenit o afacere profitabilã, în primul rând pentru reprezentanþii centrelor de colectare. Astfel, un kilogram de sticle de plastic sau de doze de aluminiu este vândut cu 60 de bani. Pentru un om care cautã aºa ceva
în gunoaie este o afacere. “Nu se meritã, dar ce sã fac dacã nu am bani. Aºa fac de o pâine în fiecare zi”, spune un bãrbat. Aºa se face ca aceastã colectã a peturilor a devenit un mod de viaþã sau mai bine zis lupta pentru supravieþuire pentru mulþi petroºãneni. Raul IRINOVICI
Dezvãluiri 5
Cronica Vãii Jiului |Joi, 24 mai 2012
Jurnalistã ameninþatã cu moartea urnalista Angella Dumitraºcu, de la sãptãmânalul ”Valea Jiului”, a fost ameninþatã cu moartea de fiul unui preot din municipiul Lupeni, care s-a arãtat deranjat de articolele care arãtau neregulile din parohia Lupeni I, cu hramul ”Duminica Mironosiþelor”.
J
”Din douã tonomate... unul s-a defectat! În rest, De mortis aut bene, aut nihil! Îl doneazã alianþa acum în prag de campanie electoralã.:)) Dumnezeu nu uitã depoziþiile mincinoase, agresivitatea verbalã ºi minciunile publicate pe hârtii igienice (fiþuici electorale)! Ai grijã sã nu urmezi tu... pe catafalc. Ochiul magic... te priveºte!”, scrie Felix Dumitru Ciocan, fiul preotului Traian Ciocan, într-un mesaj pe Facebook adresat Angellei Dumitraºcu.
Colega noastrã precizeazã cã ea a fãcut o plângere la Parchet, susþinând cã îºi simte viaþa ameninþatã. ”Eu am scris articole despre ceea ce se întâmplã în parohia preotului Ciocan ºi lui i s-au pãrut denigratoare. Din pãcate, ”tonomatul” despre care vorbeºte el este o colegã care a murit, iar mesajul de ameninþare l-am primit chiar în ziua în care jurnalista în cauzã
a fost îngropatã. Cum poþi sã vorbeºti aºa despre un om care a murit, mai ales când eºti fiu de preot? ªi cum poþi sã trimiþi ameninþãri cu moartea în mod public, când ai absolvit facultatea de Drept ºi ar trebui sã ºtii ce înseamnã toate aceste lucruri? I-am fãcut plângere la Parchet ºi aºtept ca organele abilitate sã-ºi facã treaba”, a declarat Angella Dumitraºcu.
Preotul Traian Ciocan declarã, cu nonºalanþã, cã nu ºtie despre ameninþãrile pe care fiul sãu i le-a trimis jurnalistei, dar crede cã probabil acesteia i s-a dat ”temã de meditaþie”. Cât despre referirea la moartea ei, acelaºi preot spune cã ”oricum trebuie sã murim din ceva”. ”Probabil o fi dat temã de meditaþie cui i-a trimis ameninþarea. Toþi avem teme
Sunetele ciudate, înregistrate ºi în Hunedoara unetele ciudate care au stârnit controverse în întreaga lume au fost semnalate ºi în judeþul Hunedoara.
S
Un bãrbat a înregistrat aceste sunete în apropierea municipiului Hunedoara ºi a postat filmarea pe site-urile televiziunilor centrale, aºa încât întreaga þarã sã poatã fi martor al acestui neobiºnuit fenomen care a stârnit numeroase controverse. Sunetele par sã vinã de nicãieri, într-o zonã în care nu se aflã nimic
ce ar putea sã le producã. Discuþiile aprinse despre acest neobiºnuit fenomen au apãrut la începutul lunii martie 2012, când numeroase persoane din SUA, Canada, Rusia sau Europa au auzit
sunetele misterioase, unele atât de puternice încât nu puteau dormi. S-au gãsit persoane care au asociat zgomotele cu apropierea Apocalipsei sau cu întoarcerea lui Isus, iar alþii l-au asemãnat cu „plânsul” planetei, care ar vrea sã ne atenþioneze asupra rãului pe care i-l face omenirea. Oamenii de ºtiinþã au, însã, explicaþii mult mai plauzibile. Profesorul de fizicã Jean-Pierre St. Maurice, de la Universitatea Saskatchewan a spus cã ar fi vorba de zgomot electromagnetic emis de aurore sau de centurile de radiaþii. Car men COSMAN
de meditaþie. Nu toþi fugim de moarte ºi ea ne înþeapã?”, mai spune Traian Ciocan. Preotul paroh Petrache Creþu precizeazã cã astfel de lucruri nu-i onoreazã pe preoþi, dar cã noi, jurnaliºtii, ”poate” ar trebui sã scriem ”dacã bãiatul preotului Ciocan mai face o datã”. ”Nu cred cã onoreazã pe nimeni ce s-a întâmplat. Nu în felul acesta trebuie fãcute lucrurile, dar nu sunt eu în mãsurã sã mã erijez în critic. Nu ar fi trebuit sã ameninþe, nu aºa. Un viitor jurist (face referire la meseria lui Felix Dimitrie Ciocan – n.r.), un om al dreptãþii, nu trebuie sã facã asta. Dar eu cred cã este important sã nu fim cârcotaºi, eu v-aº ruga sã nu scrieþi, sã aºteptãm sã vedem dacã se mai repetã ameninþarea lui”, a precizat preotul paroh Petrache Creþu, dorind astfel sã previnã un scandal pe cale de a izbucni în rândul Bisericii Ortodoxe. Anamaria NEDELCOFF
Fraudã financiarã cu materiale reciclabile n bãrbat de numai 28 de ani, din Brad, a reuºit sã înºele statul român aproape 5 milioane de lei.
U
Activitatea financiarã a acestuia s-a oprit, însã, când a fost prins de poliþiºtii hunedoreni. Poliþiºtii Serviciului de Investigare a Fraudelor Hunedoara efectueazã cercetãri faþã de o persoanã în vârstã de 28 de ani, administrator al unei societãþi comerciale din municipiul Brad. Bãrbatul este suspectat cã, în perioada ianuarie - decembrie 2011, a înregistrat în evidenþele contabile ale societãþii achiziþii fictive de materiale de construcþii ºi reciclabile în valoare de peste 13.800.000 lei. „Acþionând în acest fel s-a sustras de la plata taxelor ºi impozitelor datorate statului cu peste 4.450.000 de lei”, au precizat anchetatorii. (Carmen (Carmen COSMAN) COSMAN)
Cronica Vãii Jiului |Joi, 24 mai 2012
6 Actualitate arna care a trecut a adus o iniþiativã, care prinde contur, la Petroºani: înfiinþarea unui muzeu al turismului montan, unic în þarã. Idea a pornit de la Asociaþia Veteranilor Turismului Montan din România – VeteranMont, cu sediul în Craiova, care au contactat Asociaþia PetroAqua Petroºani pentru sprijin ºi implicare.
I
a
”L
Tradiþia naºte Muzeul Turismului Montan în Valea Jiului
Câmpul lui Neag-Uricani,
cea
a Ideea proiectului a fost ut un preluatã cu entuziasm, caracte4, s-a fãc 9 8 1 , e m vre vederea ristic membrilor ºi voluntarilor serios în e t r a fo tre studiu ului de cã Asociaþiei, care s-au ºi m is r u t ii l lui dezvoltãr apucat de treabã. Primãria r. Câmpu a g n -u o r t periu. aus Petroºani a rãspuns promt entru Im Imperiul p s e r e t in ndiþiile cererii VeteranMont, ºi toþi Neag prezenta lineau co p e d în i þ ã lit bruk – cautã soluþia amplasamenDouã loca ea investiþii: Inns en tului care se preteazã unui g– unei asem i Câmpul lui Nea º asemenea obiectiv. ia Jianu, Austr
peste 100 de M ult ani de tradiþii
”Ideea a fost a celor de la VeteranMont Craiova. Chiar înainte de Crãciun ne-au contactat ºi ne-au întrebat dacã ne intereseazã un asemenea proiect ºi dacã îl susþinem având în vedere bogata tradiþie, de peste 100 de ani, a turismului montan ºi a extraordinarei bogãþii a materialelor adunate ºi altele care vor fi donate. Am contactat oameni de renume precum campiana la cucerirea vulcanilor lumii, Crina Coco Popescu, minunatul Tomy Coconea, campioana Sorina Sandu ºi mulþi alþii ºi am fost surprins sã vãd dorinþa lor pentru a susþine acest viitor muzeu. Primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, a promis public cã ne va sprijini cãutând soluþii, chiar în formula de public-privat. Adicã un privat sã punã la dispoziþie un teren, iar Primãria sã construiascã ºi sã amenajeze. Noi, de la PetroAqua ºi VeteranMont sã venim cu exponatele. Unele le avem deja ºi nu sunt puþine. Apoi cei de la Salvamont au
la fel ca Innsbruk-Austria
tãmâni. Aici are loc cea de a 38-a ediþie a Congresul Naþional de Insignografie, unde vin aproape 100 de colecþionari.
”Noi, veteranii, adunãm de câþiva ani obiecte pentru muzeu. Am o casã la þarã al cãrei pod este plin: cãrþi, hãrþi, documente... Am arhiva lui Nae
Imperiu. Douã localitãþi îndeplineau condiþiile unei asemenea investiþii: Innsbruk – Austria ºi Câmpul lui Neag – Valea Jiului. Studiul respectiv s-a publicat la vremea respectivã. Vreau sã vã spun cã vom avea ºi oameni-exponat, o doamnã din Braºov de 83 de ani, care urcã pe munþi de 70 de ani. Este o comoarã”- a povestit cu entuziasm, redactorul României Pitoreºti, Nicu Jianu, membru al Asociaþiei Veteranilor Turismului Montan din România – VeteranMont. Încercãri de înfiinþare a unui asemenea muzeu, dar în alte zone din þarã, au mai fost. La Baru mare, veteranMont Club a deschis un centru, prin bunãvoinþa primarului Daniel Rãducanu, care a concesionat asociaþiei o fostã grãdiniþã.
Popescu, mare autor de ghiduri turistice al anilor 60-90. Apoi, mare parte din arhiva lui Ludovic Marincaº, (montaniard înrãit, care a umplut cu minunãþii paginile revistei România Pitoreascã – n.n.), se aflã la un iubitor al muntelui. Dl. Pârva, alt scriitor de gen, a donat douã manuscrise. S-au contactat oameni pentru a dona obiecte care þin de tot ceea ce înseamnã turism. Vom încerca sã obþinem ºi publicaþii vechi, cum este cea a Societãþii Judeþene de Turism, unde activa nobilimea ºi intelectualitatea, din anul 1894. La acea vreme, s-a fãcut un studiu foarte serios în vederea dezvoltãrii turismului de cãtre Imperiul austro-ungar. Câmpul lui Neag prezenta interes pentru
”Acea locaþie este ca o poartã spre munþii din zonã ºi spre cetãþile dacice. Dar Petroºaniul este altceva, impactul este foarte important”- a mai precizat Nicu Jianu. De muzeul turismului sunt interesaþi profesori universitari, pasionaþi ai muntelui ºi cei care au avut direct sau indirect tangenþã cu aceastã activitate, oameni de afaceri ºi firme de turism etc. Toþi ºi-au oferit ajutorul constând în ”comorile” adunate în ani ºi ani ºi cunoºtinþele lor în domeniu. În prezent, Muzeului Turismului Montan are repartizatã o salã în cadrul Muzeului Mineritului din Petroºani. Ne alãturãm ºi noi, chiar în calitate de ”copii de mingi”, aceastei cauze nobile. Ileana FIRÞULESCU
În perioada interbelicã ºi chiar în comunism, acestã tradiþie s-a pãstrat. De exemplu, primii antrenori de alpinism aici au existat, primul fiind Alexandru Zolotaru, în perioada 1949-1050, pânã prin anul 1965. Apoi a existat o ºcoalã importantã de schi, în perioada pemergãtoare rãzboiului, în organizarea armatei. Doi istructori ai Vânãtorilor de Munte ai armatei, din Predeal, au pregãtit aici generaþii întregi”- povesteºte redactorul care ºtie þara pe derost.
ºi A rhive-comori oameni-exponat
u lui” – Nic ã”, Valea Jiu Pitoreasc ia n â m o ”R ont redactor VeteranM u r b m e m . România
Congres naþional de insignografie la Petroºani ii de insigne vor putea fi M admirate de locuitorii din Petroºani la finalul acestei sãp-
Actualitate 7
adevarate comori ºi cunosc la rândul lor oameni de valoare” – a declarat, preºedintele PetroAqua Petroºani, Imre Szuhanek.
rimii antrenori ºi prima ºcoalã de schi a armatei
P
Cel ce stã alãturi zile la rând alãturi ce asociaþia din Petroºani, ºi care cautã, con-
tacteazã ºi adunã febril obiecte, documente rare, înscrisuri istorice, dar ºi ”oameniexponat” este Nicu Jianu, redactor cu state vechi la prestigioasa revistã ”România pitoreascã”, membru al Asocoaþiei VeteranMont din Craiova. Cum nu ne imaginam ce ar putea cuprinde un muzeu al turismului ºi de ce s-a ales Petroºaniul, Valea Jiului ca locaþie, am cerut amãnunte. Avalanºa de informaþii puse la dispoziþie de Nicu Jianu aproape ne-a copleºit creându-ne probleme în a le sintetiza logic ºi cursiv. ªi ceea ce ne-a relatat a fost doar o infimã parte… ”Dupã moartea domnului ªtefãnescu, cel care avea o colecþie impresionantã de trofee turistice, ne-a venit aceastã idee a muzeului. Asta pentru cã urmaºii, familia dumnealui, nu au cunoscut valoarea obiectelor ºi le-au risipit, iar când au vândut casa, le-au bãgat în saci ºi
Colecþionarii de insigne din þarã sunt aºteptaþi la Petroºani. Evenimentul are loc sâmbãtã ºi este organizat de secþia numismaticã de la Petroºani, una dintre cele mai mari din þarã, în colaborare cu cea de la Alexandria. „De 38 de ani ne întâlnim mereu. Pentru noi este un prilej excepþional care ne dã posibilitatea sã ne cunoaºtem ºi sã facem schimb de insigne. În acest an vin colecþionari din 28 de centre cum sunt cele din Timiºoara, Deva, Bucureºti, Craiova, Tg Jiu, Oraviþa, Constanþa ºi, desigur, partenerii noºtri din Alexandria, care este condusã de episcopul Alexandriei ºi Teleormanului, Galaction Stângã”, a precizat Tiberiu Kelemen, ºef al secþiei
le-au aruncat. O mare pierdere… Apoi colecþiile domnilor Dura, Tomiþã Haþegan, Moraru, sunt remarcabile. Este o tradiþie veche, încã de prin anii 1870-1880 exista o miºcare turisticã importantã. Dupã înfiinþarea unor societãþi în Elveþia, Austria, imediat s-au
numismatice Petroºani. Peste 20.000 de insigne vor putea fi admirate de cãtre cei care vin la aceastã ediþie de la Petroºani, atracþia principalã a evenimentului fiind tocmai aceastã parte. „Sigur cã punctul de atracþie îl reprezintã pentru public expoziþia colectivã. Peste 20.000 de insigne vor putea fi vizionate, dar pentru noi, colecþionarii, importantã este partea în care face schimb între noi”, a mai adãugat Tiberiu Kelemen. Congresul Naþional de insignografie adunã an de an tot mai mulþi colecþionari, care recunosc cã aceastã pasiune este scumpã, dar o fac pentru plãcerea de a colecþiona. Diana MITRACHE
nãscut ºi la noi. Tradiþia drumeþiilor ºi activitãþilor montane au adus-o coloniºtii. Dupã Cluburile din Sibiu ºi Braºov, au apãrut filiale ale Societãþii Carpatine Ardelene ºi la Lupeni ºi Petroºani. Au construit refugiul din Cârja, care a purtat numele preºedintelui acesteia.
Cronica Vãii Jiului |Joi, 24 mai 2012
6 Actualitate arna care a trecut a adus o iniþiativã, care prinde contur, la Petroºani: înfiinþarea unui muzeu al turismului montan, unic în þarã. Idea a pornit de la Asociaþia Veteranilor Turismului Montan din România – VeteranMont, cu sediul în Craiova, care au contactat Asociaþia PetroAqua Petroºani pentru sprijin ºi implicare.
I
a
”L
Tradiþia naºte Muzeul Turismului Montan în Valea Jiului
Câmpul lui Neag-Uricani,
cea
a Ideea proiectului a fost ut un preluatã cu entuziasm, caracte4, s-a fãc 9 8 1 , e m vre vederea ristic membrilor ºi voluntarilor serios în e t r a fo tre studiu ului de cã Asociaþiei, care s-au ºi m is r u t ii l lui dezvoltãr apucat de treabã. Primãria r. Câmpu a g n -u o r t periu. aus Petroºani a rãspuns promt entru Im Imperiul p s e r e t in ndiþiile cererii VeteranMont, ºi toþi Neag prezenta lineau co p e d în i þ ã lit bruk – cautã soluþia amplasamenDouã loca ea investiþii: Inns en tului care se preteazã unui g– unei asem i Câmpul lui Nea º asemenea obiectiv. ia Jianu, Austr
peste 100 de M ult ani de tradiþii
”Ideea a fost a celor de la VeteranMont Craiova. Chiar înainte de Crãciun ne-au contactat ºi ne-au întrebat dacã ne intereseazã un asemenea proiect ºi dacã îl susþinem având în vedere bogata tradiþie, de peste 100 de ani, a turismului montan ºi a extraordinarei bogãþii a materialelor adunate ºi altele care vor fi donate. Am contactat oameni de renume precum campiana la cucerirea vulcanilor lumii, Crina Coco Popescu, minunatul Tomy Coconea, campioana Sorina Sandu ºi mulþi alþii ºi am fost surprins sã vãd dorinþa lor pentru a susþine acest viitor muzeu. Primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, a promis public cã ne va sprijini cãutând soluþii, chiar în formula de public-privat. Adicã un privat sã punã la dispoziþie un teren, iar Primãria sã construiascã ºi sã amenajeze. Noi, de la PetroAqua ºi VeteranMont sã venim cu exponatele. Unele le avem deja ºi nu sunt puþine. Apoi cei de la Salvamont au
la fel ca Innsbruk-Austria
tãmâni. Aici are loc cea de a 38-a ediþie a Congresul Naþional de Insignografie, unde vin aproape 100 de colecþionari.
”Noi, veteranii, adunãm de câþiva ani obiecte pentru muzeu. Am o casã la þarã al cãrei pod este plin: cãrþi, hãrþi, documente... Am arhiva lui Nae
Imperiu. Douã localitãþi îndeplineau condiþiile unei asemenea investiþii: Innsbruk – Austria ºi Câmpul lui Neag – Valea Jiului. Studiul respectiv s-a publicat la vremea respectivã. Vreau sã vã spun cã vom avea ºi oameni-exponat, o doamnã din Braºov de 83 de ani, care urcã pe munþi de 70 de ani. Este o comoarã”- a povestit cu entuziasm, redactorul României Pitoreºti, Nicu Jianu, membru al Asociaþiei Veteranilor Turismului Montan din România – VeteranMont. Încercãri de înfiinþare a unui asemenea muzeu, dar în alte zone din þarã, au mai fost. La Baru mare, veteranMont Club a deschis un centru, prin bunãvoinþa primarului Daniel Rãducanu, care a concesionat asociaþiei o fostã grãdiniþã.
Popescu, mare autor de ghiduri turistice al anilor 60-90. Apoi, mare parte din arhiva lui Ludovic Marincaº, (montaniard înrãit, care a umplut cu minunãþii paginile revistei România Pitoreascã – n.n.), se aflã la un iubitor al muntelui. Dl. Pârva, alt scriitor de gen, a donat douã manuscrise. S-au contactat oameni pentru a dona obiecte care þin de tot ceea ce înseamnã turism. Vom încerca sã obþinem ºi publicaþii vechi, cum este cea a Societãþii Judeþene de Turism, unde activa nobilimea ºi intelectualitatea, din anul 1894. La acea vreme, s-a fãcut un studiu foarte serios în vederea dezvoltãrii turismului de cãtre Imperiul austro-ungar. Câmpul lui Neag prezenta interes pentru
”Acea locaþie este ca o poartã spre munþii din zonã ºi spre cetãþile dacice. Dar Petroºaniul este altceva, impactul este foarte important”- a mai precizat Nicu Jianu. De muzeul turismului sunt interesaþi profesori universitari, pasionaþi ai muntelui ºi cei care au avut direct sau indirect tangenþã cu aceastã activitate, oameni de afaceri ºi firme de turism etc. Toþi ºi-au oferit ajutorul constând în ”comorile” adunate în ani ºi ani ºi cunoºtinþele lor în domeniu. În prezent, Muzeului Turismului Montan are repartizatã o salã în cadrul Muzeului Mineritului din Petroºani. Ne alãturãm ºi noi, chiar în calitate de ”copii de mingi”, aceastei cauze nobile. Ileana FIRÞULESCU
În perioada interbelicã ºi chiar în comunism, acestã tradiþie s-a pãstrat. De exemplu, primii antrenori de alpinism aici au existat, primul fiind Alexandru Zolotaru, în perioada 1949-1050, pânã prin anul 1965. Apoi a existat o ºcoalã importantã de schi, în perioada pemergãtoare rãzboiului, în organizarea armatei. Doi istructori ai Vânãtorilor de Munte ai armatei, din Predeal, au pregãtit aici generaþii întregi”- povesteºte redactorul care ºtie þara pe derost.
ºi A rhive-comori oameni-exponat
u lui” – Nic ã”, Valea Jiu Pitoreasc ia n â m o ”R ont redactor VeteranM u r b m e m . România
Congres naþional de insignografie la Petroºani ii de insigne vor putea fi M admirate de locuitorii din Petroºani la finalul acestei sãp-
Actualitate 7
adevarate comori ºi cunosc la rândul lor oameni de valoare” – a declarat, preºedintele PetroAqua Petroºani, Imre Szuhanek.
rimii antrenori ºi prima ºcoalã de schi a armatei
P
Cel ce stã alãturi zile la rând alãturi ce asociaþia din Petroºani, ºi care cautã, con-
tacteazã ºi adunã febril obiecte, documente rare, înscrisuri istorice, dar ºi ”oameniexponat” este Nicu Jianu, redactor cu state vechi la prestigioasa revistã ”România pitoreascã”, membru al Asocoaþiei VeteranMont din Craiova. Cum nu ne imaginam ce ar putea cuprinde un muzeu al turismului ºi de ce s-a ales Petroºaniul, Valea Jiului ca locaþie, am cerut amãnunte. Avalanºa de informaþii puse la dispoziþie de Nicu Jianu aproape ne-a copleºit creându-ne probleme în a le sintetiza logic ºi cursiv. ªi ceea ce ne-a relatat a fost doar o infimã parte… ”Dupã moartea domnului ªtefãnescu, cel care avea o colecþie impresionantã de trofee turistice, ne-a venit aceastã idee a muzeului. Asta pentru cã urmaºii, familia dumnealui, nu au cunoscut valoarea obiectelor ºi le-au risipit, iar când au vândut casa, le-au bãgat în saci ºi
Colecþionarii de insigne din þarã sunt aºteptaþi la Petroºani. Evenimentul are loc sâmbãtã ºi este organizat de secþia numismaticã de la Petroºani, una dintre cele mai mari din þarã, în colaborare cu cea de la Alexandria. „De 38 de ani ne întâlnim mereu. Pentru noi este un prilej excepþional care ne dã posibilitatea sã ne cunoaºtem ºi sã facem schimb de insigne. În acest an vin colecþionari din 28 de centre cum sunt cele din Timiºoara, Deva, Bucureºti, Craiova, Tg Jiu, Oraviþa, Constanþa ºi, desigur, partenerii noºtri din Alexandria, care este condusã de episcopul Alexandriei ºi Teleormanului, Galaction Stângã”, a precizat Tiberiu Kelemen, ºef al secþiei
le-au aruncat. O mare pierdere… Apoi colecþiile domnilor Dura, Tomiþã Haþegan, Moraru, sunt remarcabile. Este o tradiþie veche, încã de prin anii 1870-1880 exista o miºcare turisticã importantã. Dupã înfiinþarea unor societãþi în Elveþia, Austria, imediat s-au
numismatice Petroºani. Peste 20.000 de insigne vor putea fi admirate de cãtre cei care vin la aceastã ediþie de la Petroºani, atracþia principalã a evenimentului fiind tocmai aceastã parte. „Sigur cã punctul de atracþie îl reprezintã pentru public expoziþia colectivã. Peste 20.000 de insigne vor putea fi vizionate, dar pentru noi, colecþionarii, importantã este partea în care face schimb între noi”, a mai adãugat Tiberiu Kelemen. Congresul Naþional de insignografie adunã an de an tot mai mulþi colecþionari, care recunosc cã aceastã pasiune este scumpã, dar o fac pentru plãcerea de a colecþiona. Diana MITRACHE
nãscut ºi la noi. Tradiþia drumeþiilor ºi activitãþilor montane au adus-o coloniºtii. Dupã Cluburile din Sibiu ºi Braºov, au apãrut filiale ale Societãþii Carpatine Ardelene ºi la Lupeni ºi Petroºani. Au construit refugiul din Cârja, care a purtat numele preºedintelui acesteia.
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 24 mai 2012
Perioadã de foc pentru jandarmi andarmii hunedoreni sunt prezenþi mai mult ca oricând în stradã în aceastã perioadã.
J Pompierii verificã secþiile de votare nspectoratul Ide Urgenþã pentru Situaþii “Iancu de Hunedoara” al Judeþului Hunedoara a demarat acþiunea de verificare a spaþiilor unde vor fi amenajate cele 526 secþii de votare. Deja au fost gãsite nereguli, care au fost remediate din mers. Acþiunea de verificare a secþiilor de vot are ca scop preîntâmpinarea, reducerea sau eliminarea riscurilor de producere a situaþiilor de urgenþã ºi a consecinþelor acestora, protecþia populaþiei, mediului, bunurilor
ºi valorilor. Inspectorii ISU verificã dacã sunt respectate: condiþiile de securitate la incendiu ºi/sau protecþie civilã, dotarea cu mijloace de primã intervenþie pentru stingerea incendiilor (stingãtoare, accesorii la panourile de incendiu) ºi starea acestora, starea cãilor de acces ºi evacuare (interioare ºi exterioare), precum ºi existenþa rezervoarelor de apã pentru incendiu. Totodatã, se verificã ºi modul de întreþinere ºi exploatare a instalaþiilor electrice, gaze, încãlzire, climatizare, etc. „Pânã acum au fost verificate 71 de secþii de votare. Pe timpul acþiunilor
desfãºurate, inspectorii din cadrul Inspecþiei de Prevenire au identificat mai multe deficienþe, care au fost înlãturate pe timpul controalelor”, a declarat Claudiu Achim, inspector ºef ISU Hunedoara. Cele mai frecvente nereguli se referã la exploatarea instalaþiilor electrice cu defecþiuni sau improvizaþii, dotarea incompletã a panourilor de incendiu cu accesoriile p.s.i specifice (gãleþi, lopeþi, târnãcoape, cãngi), neîntocmirea ºi neafiºarea planului de evacuare în caz de incendiu, nemarcarea cãilor de evacuare cu indicatoare de orientare
astfel încât traseul acestora sã poatã fi recunoscut cu uºurinþã de cãtre utilizatori ºi lipsa stingãtoarelor. Totodatã, lucrãtorii inspecþiei de prevenire, din cadrul I.S.U. Hunedoara, vor verifica respectarea mãsurilor de prevenire ºi stingere a incendiilor atât la locul de depozitare a buletinelor de vot cât ºi la circumscripþiile electorale de unde buletinele vor fi distribuite cãtre secþiile de votare. Asta dupã ce sãptãmâna trecutã a avut loc un puternic incendiu la o tipografie unde se tipãreau buletinele de vot. Diana MITRACHE
Sãptãmânal, ei au peste 20 de evenimente ºi adunãri publice la care trebuie sã asigure permanenþa ºi ordinea publicã. „Noi vom asigura ordinea publicã la toate manifestãrile care se desfãºoarã în pieþe, în spaþiul public
sau în aer liber ºi vom fi prezenþi în apropierea celor care ne solicitã acest lucru pentru buna desfãºurare a adunãrii publice. Pentru a putea sã aibã jandarmi în apropiere, orice organizator trebuie sã ne solicite în mod expres acest lucru, sã obþinã o autorizaþie de la administraþia publicã localã, iar în acest fel vom putea fi acolo. Neinformându-ne asupra unei adunãri publice, ei îºi asumã rigorile legii”, ne-a declarat Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt I.J.J. Hunedoara. Cu toate acestea, însã, numãrul forþelor de intervenþie nu a fost încã suplimentat. Luiza ANDRONACHE
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Joi, 24 mai 2012
Banii pentru alegeri, mãrul discordiei între primarii din Valea Jiului rganizarea alegerilor locale din 10 iunie pune probleme primarilor din Valea Jiului. Cei mai mulþi se plâng cã nu au primit bani, iar acum trebuie sã facã rost de ei din altã parte.
O
La Uricani, primarul Dãnuþ Buhãescu a alocat o sumã din bugetul local de peste 1 miliard de lei vechi, însã are o problemã cu primarii PDL, despre care spune cã au primit mai mulþi bani decât el. El face referire la primarul Botgros, despre care afirmã cã la
ultima rectificare de buget de la Guvern a primit 13 miliarde de lei vechi, de trei ori mai mult decât Uricaniul de la Consiliul Judeþean. “Era normal sã alocãm aceºti bani din bugetul local. Dar, ca exemplu, Aninoasa primit 13 miliarde de lei, iar mie la alegeri îmi trebuia a 10 a parte din cât a primit Botgros. ªi-acum îl mai aud þipând cã dã în judecatã, cã... Eu dacã
primeam banii pe care i-a primit Botgros la Aninoasa, poleiam Uricaniul cu aur, impropriu spus...”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. La Lupeni, acelaºi lucru, primarul Resmeriþã spune cã nu a primit niciun ban de niciunde pentru alegeri, iar acum trebuie sã gãseascã o soluþie. “Pânã la urmã va trebui sã ne descurcãm , cã
Scurgerea de informaþii de la Casa de Pensii Hunedoara, reclamatã ministrului Mariana Câmpeanu eputatul PNL de Hunedoara Bogdan Þîmpãu solicitã noului ministru al Muncii, Mariana Câmpean, reluarea anchetei în ceea ce priveºte modul în care baza de date de la Casa de Pensii a ajuns la deputatul PDL Viorel Arion, care se foloseºte din plin de ea. Arion este acþionar la firma Comser, firmã care are relaþii contractuale cu CJP Hunedoara.
D
Deputatul PDL Viorel Arion continuã sã foloseascã în folosul propriu datele personale ale pensionarilor din judeþul Hunedoara, iar pentru a opri scurgerea de informaþii, deputatul Bogdan Þîmpãu cere intervenþia actualului ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu. Anul trecut, acesta a mai semnalat problema fostului ministru, Sebastian Lãzãroiu, dupã ce peste 9.000 de pensionari hunedoreni cu grupele de muncã I ºi II au primit acasã scrisori personalizate, semnate de Viorel Arion, prin care se anunþa creºterea pensiilor “datoritã preocupãrii permanente a Guvernului”. Þîmpãu l-a întrebat atunci pe ministrul Muncii cum a fost posibil ca datele ce se presupune a fi confidenþiale sã ajungã în mâna colegului sãu de la PDL, dar Lãzãroiu nu a gãsit nicio neregulã la Casa de Pensii Hunedoara, deºi deputatul Arion a folosit informaþii oficiale, fapt confirmat ºi de faptul cã, în respectivele scrisori se regãsesc datele privind categoriile de
încadrare ale pensionarilor, precum ºi alte informaþii cu caracter confidenþial deþinute doar de casele judeþene de pensii. „Rãspunsul primit din partea fostului ministru Sebastian Lãzãroiu a fost cã nu se cunoaºte sursa informaþiilor utilizate, nu s-a reuºit identificarea modalitãþilor ºi condiþiilor în care acestea au ajuns în posesia deputatului Viorel Arion. (…) În condiþiile în care în declaraþia de avere a parlamentarului PDL Viorel Arion acesta apare ca acþionar la Comser, firmã care are relaþii contratuale cu Casa Judeþeanã de Pensii Hunedoara, vã rog doamnã ministru sã reluaþi ancheta ºi sã lãmuriþi aceastã situaþie privind scurgerea de informaþii ce conþin date confidenþiale de la casa de Pensii cãtre persoane neautorizuate”, se aratã în interpelarea depusã la Camera deputaþilor de parlamentarul PNL. Raul IRINOVICI
vom primi de la Guvern, cã nu vom primi, alegerile trebuie þinute ”, a spus Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. La Vulcan, însã, situaþia se schimbã. Primarul Gheorghe Ile spune cã are bani pentru alegeri, alocaþi din timp, sumã pe care, spune el, nu a primit-o de niciunde. De altfel, acest este singurul primar, în afarã de cel de la Petroºani,
care nu se plânge din aceastã cauzã. “Adicã, ce înseamnã asta, sã nu fie bani?! În bugetul local s-au alocat bani din timp pentru alegerile locale, pentru cã se ºtia cã sunt anul acesta în luna iunie. Cum sã nu fie prevãzuþi bani în bugetul local bani pentru asta? Nu se primesc bani pentru alegerile locale de la Guvern, ci se alocã din bugetul local. Doar la
alegerile parlamentare ºi prezidenþiale se dau de la Guvern”, a afirmat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. La Aninoasa, Ilie Botgros spune în continuare cã nu are niciun leu pentru alegeri ºi cã avea pus deoparte un miliard de lei vechi, special pentru asta, dar cã i l-a luat Ponta inapoi, iar acum nu are nicio soluþie. Luiza ANDRONACHE
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 24 mai 2012
Ceremonii de Înãlþare în Valea Jiului iua Eroilor va fi sãrbãtoritã în toatã Valea Jiului. De la est la vest, evenimentul va fi marcat prin depunere de coroane ºi ceremonii religioase.
Z
La Petroºani, ceremonialul are loc, începând cu ora 12,00 în Cimitirul Eroilor. “Ca în fiecare an, organizãm un ceremonial în cimitirul eroilor. Acolo vom depune coroane de flori, iar la final, va avea loc un spectacol dedicat acestei zile ºi susþinut de elevii de la mai multe ºcoli din oraº. Desigur, alãturi de noi îi vom avea ºi pe veteranii de rãzboi”, a declarat Tiberiu Iacob
Ridzi, primarul din Petroºani ªi la Vulcan sunt ceremonii, iar pentru cã de Înãlþare se vopsesc ouã roºii, momârlanii din Paroºeni vor împãrþi ouã ºi felii de cozonac. „La Vulcan ºi la Paroºeni au loc douã ceremonii: una la cimitirul din Coroieºti ºi alta la Paroºeni. Totul începe la 12,00 – orã la care preoþii terminã ceremonialul religios de la biserici. In Paroºeni, pentru cã este Înãlþarea, vor veni momârlanii cu ouã roþii ºi felii de cozonac pe care le vor împãrþi celor prezenþi”, a spus Angela Stoica, viceprimarul oraºului Vulcan. La Lupeni, Ziua Eroilor
va fi marcatã în Parcul Eroilor, unde vor avea loc ceremonii, la care participã ºi veteranii în viaþã. „La ceremonia religioasã vor fi invitaþi veteranii în viaþã ºi un sobor de preoþi. În final,dupã depunerea de coroane, veteranii vor fi invitaþi la o masã organizatã în cinstea lor. În plus, fiecare dintre cei rãmaºi în viaþã dupã cel de al Doilea Rãzboi Mondial vor primi câte o sumã de bani ca omagiu adus lor cu acest prilej”,a spus Gabriel Lungu, City manager Lupeni. În fiecare localitate, ceremoniile încep la 12,00 ºi cu acest prilej toþi veteranii în viaþã vor avea prilejul sã fie în centrul atenþiei. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
HOROSCOP
24 mai 2012
Zi favorabilã studiului ºi comunicãrii. Puteþi obþine câºtiguri importante din tranzacþii financiare. În partea a doua a zilei, sunteþi anunþat cã trebuie sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de afaceri, iar partenerul de viaþã este nemulþumit. Intuiþia vã ajutã!
Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã mai veche a familiei. În cursul dimineþii, descoperiþi o ofertã avantajoasã pentru cumpãrarea unei case sau pentru un schimb de locuinþã. O persoanã mai în vârstã din familie, se opune cu fermitate acestei iniþiative.
Reuºiþi sã faceþi schimbãri majore în viaþa dumneavoastrã, mai ales pe plan profesional ºi în privinþa relaþiilor sentimentale. Azi sunt favorizate întâlnirile cu persoane importante, relaþiile de parteneriat ºi cãlãtoriile în interes personal. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.
Preocupat de problemele personale, aveþi tendinþa sã neglijaþi cãminul. Pentru rezolvarea problemelor importante, vã puteþi baza pe intuiþie, dar ºi pe sfaturile partenerului de viaþã. Dupã-amiazã, un prieten vã solicitã ajutorul într-o problemã financiarã.
Nervozitate vã poate pune într-o situaþie neplãcutã în cãmin. Pãstraþi-vã calmul ºi dedicaþi-vã unor activitãþi de rutinã. N-ar strica sã fiþi mai tandru cu partenerul de viaþã. Preocupaþivã mai mult de viaþa de cuplu pentru a evita disesiunile.
S-ar putea sã plecaþi într-o deplasare neaºteptatã. Nu este cazul sã regretaþi schimbarea programului: aceastã cãlãtorie poate reprezenta pentru dumneavoastrã un nou început. Aveþi succes pe plan social ºi financiar. Profitaþi de acest context favorabil!
În cursul dimineþii sunteþi anunþat cã aþi moºtenit o sumã mare de bani. Sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte, iar seara vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie, împreunã cu partenerul de viaþã. Ar fi bine sã amânaþi întâlnirile.
Talentul creativ este la cote ridicate ºi vã poate ajuta sã rezolvaþi problemele profesionale într-un mod original. Relaþiile sentimentale sunt în general bune, dar aveþi tendinþa de a-i face reproºuri nejustificate persoanei iubite. Nu forþaþi nota în detrimentul persoanei iubite.
Puteþi obþine cu uºurinþã mici câºtiguri financiare, însã fiþi prudent ºi evitaþi speculaþiile de orice fel. În partea a doua a zilei, reuºiþi sã tensionaþi relaþia cu partenerul de viaþã. Se pare cã aveþi o idee fixã în legãturã cu schimbarea stilului de viaþã.
Sunteþi în formã, iar relaþiile cu anturajul sunt excelente. Ziua de astãzi este favorabilã investiþiilor, demarãrii unei afaceri ºi cãlãtoriilor în interes personal. În partea a doua a zilei vi se propune o colaborare. Nu vã grãbiþi în luarea unei decizii.
Este momentul sã puneþi în practicã planurile în legãturã cu o afacere foarte promiþãtoare. Relaþiile cu partenerul de viaþã pot avea de suferit din cauza cã neglijaþi rezolvarea unor probleme familiale care depind exclusiv de dumneavoastrã.
În prima parte a zilei, este posibil sã aveþi mici dificultãþi în cãmin. Cu o vorbã bunã sau un mic cadou, puteþi dezamorsa o situaþie tensionatã. O vizitã la prieteni, în cursul serii, readuce armonia ºi buna dispoziþie în relaþiile parteneriale.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Joi, 24 mai 2012
USL-aºii îºi dau peste picioare ouã manifestãrispectacol, în aceeaºi zi ºi aproximativ la aceeaºi orã, vor avea loc la Petroºani, sâmbãtã: marcarea a 20 de ani de la constituirea Consiliului Judeþean, al cãrui preºedinte este candidat USL ºi Miss USL 2012. Care pe care saboteazã?
D
Douã manifestãri ale USL îºi fac concurenþã, fiind fixate a avea loc în aceeaºi zi ºi cam la aceeaºi orã. Sigur cã unii vor spune cã una aparþine Consiliului Judeþean, la împlinirea a 20 de ani de la constituire – spectacol jubiliar la Petroºani - ºi deci nu se pune a fi legat de politicã. Sã fim serioºi! Cealaltã, este spectacolul tineretului USL, MISS USL, care a angrenat tineri din toate localitãþile Vãii Jiului ºi care are
loc tot sâmbãtã, ºi care va începe doar cu o orã mai devreme decât primul. Se pare cã nu existã comunicare, fiecare organizator susþinând cã acþiunea sa a fost stabilitã din timp, cu scop precis. ”Avem spectacole în aer liber în trei localitãþi, una dintre ele fiind Petroºaniul, în 26 mai, a doua – Haþegul, a treia – Bradul. Considerãm cã toþi
cetãþenii judeþului fiind contribuabili, trebuie sã se bucure de acest eveniment.L-am fãcut pentru cã nu ne este ruºine de activitatea desfãºuratã pe parcursul anilor. Avem ºi o ºedinþã omagialã, vineri dimineaþa, la care participã toþi foºtii preºedinþi de Consiliu Judeþean, toþi consilierii judeþeni, prefecþi ºi subprefecþi, unde vom depãna amintiri,
realizãri, împliniri sau nempliniri, care s-au produs în judeþul Hunedoara” – a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, candidat la aceeaºi funcþie, Mircea Ioan Moloþ. ”Miss USL va avea loc pe data de 26 mai, la Casa de Culturã din Petroºani, ºi are ca scop promovarea tinerelor din toatã Valea Jiului, indiferent dacã fac politicã sau nu, ºi accentul nu se pune doar pe aspectul fizic. Avem invitaþi surprizã pe lângã cei anunþaþi, iar dupã spectacol va avea loc un bal la care are acces oricine doreºte sã participe” – a declarat Lavinia Elena Grigoriu, preºedinte Organizaþia de Tineret PSD Petroºani, adicã USL-ul tânãr. Ca urmare, USL se va scinda pentru a acoperi cele douã manifestãri, scindare care va produce supãrãri. Ce-ºi face omul cu mâna lui… Ileana FIRÞULESCU
Consiliul Petroºani aprobã hotãrârile din Ungaria ai multe proiecte care s-au derulat între Petroºani ºi oraºul înfrãþit Varpalota se încheie în câteva zile. Pânã atunci, joi, Consiliul local din Petroºani supune aprobãrii în plen trei hotãrâri luate în ºedinþa comunã din Varpalota.
M
Joi, în ºedinþa de consiliu, aleºii din Petroºani vor aproba proiectele ce au fost consemnate în urma ºedinþei ce a avut loc în oraºul înfrãþit Varpalota din Ungaria. Aceasta constituie ultima parte a proiectului intitulat „Înfrãþire, Voluntariat, Cooperare”, care s-a desfãºurat în paralel la Petroºani ºi în oraºul Varpalota din Ungaria. Practic, cele douã consilii s-au întâlnit
pe rând la Petroºani ºi Varpalota ºi au ºi avut acþiuni comune. Joi, consilierii supun la vot 3 proiecte ce au fost deja adoptate de executivul din Ungaria. Este vorba despre cel ce vizeazã evaluarea programului „Europa pentru cetãþeni”, despre cel ce vizeazã distribuirea reciprocã a publicaþiilor turistice din cele douã regiuni ºi, la final, va fi supus aprobãrii un proiect ce vizeazã
schimbul de experienþã între funcþionarii publici ºi personalul instituþiilor publice din subordinea celor doi primari. O delegaþie a serviciului care administreazã domeniul public din oraºul ungar va veni mai apoi la Petroºani, pentru a face schimb de experienþã cu omologii lor de la Petroºani, Diana MITRACHE
Jandarmi rãniþi în misiune n bãrbat a murit, iar doi jandarmi au fost rãniþi într-un accident rutier produs pe raza localitãþii Ohaba de sub Piatrã. Unul dintre jandarmi se aflã în stare extrem de gravã la Spitalul de Urgenþã Petroºani.
U
Cei doi jandarmi se aflau în misiune ºia sigurau paza unui transport special când s-a întâmplat cumplitul accident. În autoturismul acestora se afla ºi bãrbatul care a murit, angajat al firmei care efectua transportul. Potrivit cercetãrilor efectuate de poliþiºtii hunedoreni, vinovat de producerea tragediei este ºoferul unei autoutilitare care a vrut sã intre pe DN66 de pe un drum secundar fãrã sã acorde prioritate. Bãrbatul care a decedat, în vârstã de 51 de ani, se afla pe bancheta din spate a maºinii celor doi jandarmi, iar în urma impactului ºi-a rupt coloana ºi a murit pe loc. Jandarmul hunedorean aflat la volanul autoturismului a suferit un traumatism cranio- cerebral, o fracturã de gambã ºi o luxaþie de antebraþ ºi încã nu ºi-a recãpãtat cunoºtinþa, fiind internat la Neurochirurgie. Cel de-al doilea jandarm rãnit a suferit un traumatism la nivelul bazinului, dar starea sa de sãnãtate este stabilã, fiind internat la spitalul din Haþeg. ªoferul este cercetat pentru ucidere din culpã ºi vãtãmare corporalã din culpã. Car men COSMAN
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 24 mai 2012
Telegondola din Straja a sosit P rimii stâlpi de susþinere a instalaþiei de tip telegondolã care vor fi montaþi în Straja au ajuns în zona montanã. Acolo au început deja lucrãrile de demontare a instalaþiei vechi de zeci de ani ºi cei din administraþia localã spun cã deja se lucreazã ºi la bazinele de apã. Vechea construcþie care a adãpostit zeci de ani capul de pornire al telescaunului din
Straja a fost aproape demolatã, iar în aceste zile au sosit în munte 3 TIR-uri cu piesele pentru montarea stâlpilor de la viitoarea telegondolã. Proiectul este deja început ºi urmeazã sã fie montaþi în scurt timp. „În aceste zile ne-au sosit pãrþile componente ale stâlpilor de susþinere. În acel loc se lucreazã la dezafectarea vechii instalaþii ºi în munte se fac lucrãri pentru bazinul de 75.000 de metri cubi, care va alimenta tunurile de zãpadã. Totul costã aproximativ 45 de milioane de euro, dar la
Primarul Tiberiu Iacob Ridzi vrea pompieri în Parâng dilul de la Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, nu renunþã la ideea înfiinþãrii unui post de pompieri voluntari în Staþiunea Parâng, pentru ca intervenþia în cazul unui incendiu, sã fie promptã.
E
Însã, acest lucru se dovedeºte a fi mai dificil decât s-ar fi crezut. “Eu am susþinut ºi susþin în continuare crearea unui post de pompieri sus, în Parâng. Este necesar aºa ceva, însã sã vedem cum ne va permite legislaþia sã ºi înfiinþãm acest lucru. În colaborare cu cei care sunt proprietari de cabane acolo, vom stabili exact cum vom face”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Reprezentanþii Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Hunedoara vãd acest lucru ca unul care ar contribui enorm la promptitudinea în cazul unei intervenþii. “Iniþiativa de a crea chiar ºi un punct voluntar de urgenþã în zona Parâng poate fi de folos atât turiºtilor, cât ºi cabanierilor. ªtim foarte bine cã ºi iarna ºi vara, accesul la cabane este destul de dificil ºi, dupã cum vã amintiþi, în Staþiunea Parâng a ºi fost distrusã de un incendiu
final vom vorbi despre Straja ca despre una dintre cele mai importante staþiuni din þarã”, a declarat Gabriel Lungu, city manager al municipiului Lupeni. Lucrãrile de demontare a vechii instalaþii de transport pe cablu au demarat la finalul sezonului de schi ºi s-a fãcut organizarea de ºantier pentru construcþia gondolei. Aceasta va avea 46 de cabine, cu o capacitate de opt persoane fiecare. Ultima zi in care telescaunul din Straja a mai funcþionat a fost in 13 aprilie, iar pentru noul sezon de schi, turiºtii vor urca la munte cu o telegondola modernã. Investiþia face parte dintr-un amplu proiect finanþat de Ministerul Turismului pentru dezvoltarea turisticã a Vãii Jiului. Diana MITRACHE
o cabanã bine cunoscutã. La acel moment, fiind iarnã, drumul era impracticabil, colegii mei au urcat cu telescaunul ºi au trebuit sã intervinã cu zãpadã ºi cu gãleþi de apã. Deci, un serviciu pe situaþii de urgenþã în Parâng, este mai mult decât binevenit”, a declarat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt ISU Hunedoara. Cabana Cãsuþa din Poveºti, cea mai veche ºi cunoscutã cabanã din Parâng, aflatã la cota 1800 m altitudine, a ars în totalitate în noaptea de 16 spre 17 ianuarie 2006. Luiza ANDRONACHE