Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 128
Cronica Vãii Jiului Luni, 21 mai 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Universitatea Petroºani, instituþia superioarã de învãþãmânt unde orice
ESTE POSIBIL niversitatea din Petroºani, odatã mândria Vãii Jiului ºi chiar a României datoritã calitãþii actului de învãþãmânt care se desfãºura aici a ajuns din cauza foºtilor, dar ºi a actualilor conducãtori, raiul afacerile ilegale, ori a promovãrilor pe criterii familiale, politice, ºamd. De ceva vreme aici sistemul e putred, iar acest lucru s-a produs din cauza vârfului care l-a condus. Universitatea din Petroºani a avut neºansa sã fie condusã de o gaºcã ce a reuºit sã implementeze un sistem de tip mafiot, unde aveau acces doar apropiaþii rectorului, iar caracatiþa corupþie ºi-a întins tentaculele peste tot dealul institutului.
U
PAGINILE 6-7
USL Hunedoara ºi-a lansat candidaþii din sudul judeþului ute de oameni au umplut parcul din cartierul Bãrbãteni din Lupeni, acolo unde candidaþii USL la funcþiile de primari pentru localitãþile Vãii Jiului s-au lansat oficial în cursã.
S
>>> PAGINA A 3-A
Mircia Muntean zâmbeºte ilegal dintre frunzele copacilor ircia Muntean, candidatul USP la preºedinþia Consiliului Judeþean Hunedoara, a pavoazat aproape toþi copacii de pe DN 66A, din zona Iscroni – Aninoasa, cu afiºele sale electorale.
M
>>> PAGINA A 5-A
USL Hunedoara cere sancþionarea lui Sãlan eprezentanþii USL Hunedoara sunt deciºi sã cearã sancþionarea ºi chiar demisia generalului de brigadã Viorel Sãlan, inspector ºef al Inspectoratului Judeþean de Jandarmi Hunedoara.
R
>>> PAGINA A 8-A
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 21 mai 2012
Continuã campania privind mita electoralã n judeþul Hunedoara, activitãþile de informare ºi conºtientizare a cetãþenilor desfãºurate de poliþiºti, jandarmi ºi reprezentanþi ai I.S.U., în cadrul campaniei „MITA ªI VOTUL ILEGAL ÎNSEAMNà ÎNCHISOARE!” au inclus ºi localitãþi din Valea Jiului (Piaþa Centralã din municipiul Petroºani ºi oraºul Uricani), unde reprezentanþii instituþiilor menþionate au informat oamenii despre aceastã campanie.
Î
De asemenea, au fost distribuite pliante cu mesajul campaniei ºi în Oraºul Geoagiu (cartierul Muzicanþilor) sau în Municipiul Deva (cartierul Nicolae Grigorescu). În contextul desfãºurãrii alegerilor pentru autoritãþile administraþiei publice locale
din România (în ziua de 10 iunie 2012), Ministerul Administraþiei ºi Internelor desfãºoarã o
campanie de informare ºi conºtientizare a cetãþenilor români ce drept de vot cu privire la riscurile
DREPT LA REPLICÃ R
eferitor la articolele publicate: „DNA a gãsit nereguli grave: Judecãtoare cercetate pentru abuz în serviciu ºi fals intelectual” în Ziarul Hunedoreanului, HD: „Judecãtoare cercetate pentru abuz în serviciu” în Citynews.ro, „Judecãtoare cercetate pentru abuz în serviciu ºi fals intelectual” în Cronica Vãii Jiului, facem urmãtoarele precizãri:
Prin Ordonanþa din 23.09.2011 datã în dosarul penal nr.98/P/2011 al DNA Serviciul Teritorial Alba, în urma efectuãrii actelor premergãtoare de cercetare penalã în baza art.288 al.4 Cpp raportat la art.10 lit.b Cpp, art. 38 Cpp, art. 28/1 Cpp s-a dispus: -Neînceperea urmãririi penale faþã de fãptuitoarea ªERBAN GHERGHINA , pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art 13/2 din Legea nr.78/2000 rap. la art.246 C.pen ºi pentru infracþiunea de fals in-
nerespectãrii legislaþiei referitoare la procesul electoral, sub genericul „Mita ºi votul ilegal înseamnã închisoare!”. Obiectivele acestei campanii sunt informarea cetãþenilor asupra sancþiunilor legale prevãzute pentru încãlcarea legislaþiei electorale ºi
telectual prev. de art. 17 lit.c din Legea 78/2000 rap. la art. 289 C.pen -Disjungerea cauzei ºi declinarea competenþei soluþionãriii acesteia Parchetului de pe lângã Curtea de Apel alba Iulia privind pe fãptuitoarele: -ªERBAN GHERGHINA, pentru infracþiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C.pen ºi fals intectual prev. de art.289 C.pen -ZETEª MARIA, pentru infracþiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C.pen -COSMESCU ELENA, ROGOBETE VIORICA ºi RUS GRAÞIELA, pentru complicitate la infracþiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 26 C.pen raportat la art. 246 C.pen ºi complicitate la infracþiunea de fals intectual prev. de art. 26 C.pen raportat de art.289 C.pen. Precizãm cã actele premergãtoare sunt acte care premerg începutul urmãririi penale, scopul lor constã în clarificarea datelor care confirmã sau infirmã existenþa infracþiunii ºi nu culegerea unor materiale probatorii care sã dovedeascã vinovãþia sau nevinovãþia unei persoane faþã de care existã bãnuiala cã ar fi savârºit o faptã penalã. D.N.A nu a efectuat cercetãri, ci doar acte premergãtoare cu privire la faptele persoanelor menþionate, context în care afirmaþiile din cuprinsul articolelor „DNA a gãsit nereguli grave: Judecãtoare cercetate pentru abuz în serviciu ºi fals intelectual” în Ziarul Hunedoreanului, HD:
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
conºtientizarea acestora pentru asigurarea unui proces electoral legal. Campania se adreseazã în general tuturor cetãþenilor români cu drept de vot, ºi în special tinerilor care împlinesc 18 ani, celor care voteazã pentru prima datã, populaþiei cu drept de vot din mediul rural, membrilor formaþiunilor politice sau voluntari ai acestora, tuturor celor implicaþi în derularea campaniei electorale. Car men COSMAN
„Judecãtoare cercetate pentru abuz în serviciu” în Citynews.ro, „Judecãtoare cercetate pentru abuz în serviciu ºi fals intelectual” în Cronica Vãii Jiului, considerãm cã se bazeazã exclusiv pe susþinerile persoanei vãtãmate S.C. BITU IMPEX S.R.L ºi nu justificã formulãrile denigratoare cu privire la doamnele judecãtor ªERBAN GHERGHINA ºi ZETEª MARIA. BIROUL DE INFORMARE ªI RELAÞII PUBLICE Judecãtor TIMIªAN CARMEN MIHAELA vicepreºedinte Tribunalul Tribunalul Hunedoara
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Politicã 3
Cronica Vãii Jiului |Luni, 21 mai 2012
ute de oameni au umplut parcul din cartierul Bãrbãteni din Lupeni, acolo unde candidaþii USL la funcþiile de primari pentru localitãþile Vãii Jiului s-au lansat oficial în cursã.
S
Alãturi de oamenii politici care îºi doresc sã rãmânã pe funcþiile ocupate deja, ori de cei care doresc sã ajungã pentru prima datã în fruntea administraþiilor publice, s-au aflat miniºtri, secre-
aplauze din partea asistenþei. Iar primarul Stoica ºi-a prezentat atât realizãrile din mandatul care tocmai se încheie, precum ºi obiectivele pentru perioada 2012 – 2016. Astfel, primarul comunei
Serel, Ruºor ºi Bãieºti, la fel ca ºi lucrãrile de canalizare pentru apele menajere. În plus, în satul Galaþi va fi realizatã o staþie de epurare a apelor uzate. În perioada 2012 – 2016 localnicii din Ponor vor avea apã potabilã în gospodãrii, iar strãzile din satul Pui vor fi asfaltate la fel ca ºi alte drumuri comunale din
Pui le-a promis oamenilor cã în centrul comunei va fi construitã o halã agroalimentarã, dar localitatea va beneficia ºi de un teren sintetic pentru sport. De asemenea, se va finaliza lucrarea de alimentare cu apã în satele
Hobiþa – Uric, Bãieºti sau Fizeºti. Victor Stoica a mai pus accent pe modernizarea comunei, dar ºi pe oferirea de facilitãþi pentru oamenii de afaceri, în vederea creãrii de noi locuri de muncã. Car men COSMAN
USL Hunedoara ºi-a lansat candidaþii din sudul judeþului tari de stat, deputaþi, senatori sau liderii USL de la Deva. Municipiul Lupeni s-a colorat în roºu ºi galben, culorile principalelor partide politice care compun USL ºi ai cãror candidaþi la primãriile din Valea Jiului s-au lansat ieri în faþa electoratului. Pe scena amenajatã în Parcul Bãrbãteni au urcat, pe lângã candidaþii la primãrii, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Moloþ
Aproape 300 de angajaþi pentru alegeri n Petroºani vor funcþiona 26 de secþii de votare care vor fi deservite, în total, de 286 de angajaþi.
Î
Aceºtia vor fi recompensaþi cu câte 85 de lei pe zi. Preºedintele ºi locþiitorul secþiei de votare vor fi plãtiþi pentru 5 zile iar ceilalþi 9 membri pentru 3 zile. Preºedintele ºi locþiitorul acestuia din secþiile de votare sunt oameni apolitici, recrutaþi din rândul funcþionarilor, avocaþilor sau profesorilor, în timp ce ceilalþi 9 membri au fost
– candidat la încã un mandat în aceastã funcþie, ministrul Muncii, Mariana Câmpean, Septimiu Buzaºu – secretar de stat în Ministerul Transporturilor, fostul ministru al Învãþãmântului, Ecaterina Andronescu, Laurenþiu Nistor – copreºedinte al USL Hunedoara, deputaþi ºi senatori ai USL din judeþ, precum ºi alþi lideri politici ai uniunii. Speechurile electorale au fost precedate de un concert
de muzicã popularã susþinut de Mariana Deac, Lena Miclãuº, Cristian Fodor ºi Eugen Mihãilã, iar atmosfera a fost încinsã ulterior de HI-Q ºi Marcel Pavel.
ãrbãtoare în Comuna PuiPrimarul Stoica s-a lansat în cursa electoralã
S
La Pui oamenii au venit în numãr mare la lansarea candidatului USL la funcþia de primar. Acesta este primarul în exerciþiu, Victor Tiberiu Stoica, iar sala Cãminului Cultural din comunã s-a dovedit a fi neîncãpãtoare pentru mulþimea de oameni venitã sã fie alãturi de liderii USL ºi de candidatul lor. La Pui, atmosfera a fost întreþinutã de renumitul Taraf de la Vaþa, care a smuls ropote de
propuºi de cãtre formaþiunile politice înscrise în cursa electoralã. Tragerea la sorþi pentru repartizarea funcþiilor de preºedinte, respectiv locþiitor, vor avea loc în data de 1 iunie, la Deva. Mir cea NISTOR
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni 21 mai 2012
Prinþul Paul ºi prinþesa Lia au mers la minã rinþul Paul ºi prinþesa Lia au vrut sã viziteze mina Livezeni. Cei doi s-au întâlnit la sfârºitul sãptãmânii trecute cu membri din conducerea
P
EM Livezeni ºi, la final, s-au întâlnit cu câþiva mineri. Când au plecat au spus cã vor face un film biografic în care vor cuprinde ºi aceastã vizitã.
Vizita a fost una neprogramatã din timp, iar din acest motiv niciunul nu a putut sã coboare în subteran. “Am înþeles cã trebuia sã facem o cerere înainte cu douã sãptãmâni. Noi am venit sã vedem Valea Jiului ºi, alãturi de primarul Tiberiu Iacob Ridzi ºi Monica am mers sã vorbim ºi cu cei de la minã, pentru cã vrem într-un fel sã refacem legãturile pe care poate le-au pierdut cu posibilii investitori”, a spus prinþul Paul. Totuºi, au spus cã vor face lobby, pentru a promova atât Valea Jiului, cât ºi pentru a aduce investitori la minã. Cei doi au declarat chiar cã, graþie relaþiilor pe care le au cu regizori celebri, vor putea chiar sã discute cu Francis ford Coppola pentru a face un film.
Ce se va întâmpla cu drumul spre Straja? nvestitorii ºi proprietarii de cabane ºi pensiuni din Straja sunt îngrijoraþi din cauza drumului cãtre staþiune. Acum, de când telescaunul s-a demontat ºi pânã la punerea în funcþiune a noii telegondole, singura cale de acces spre staþiune este drumul care aratã foarte rãu.
I
De altfel, dacã acesta nu va intra cât mai repede în reabilitare, ºi la iarnã, aici vor fi probleme cu turiºtii care vor sã urce la munte cu maºina. “El este predat Ministerului Dezvoltãrii, dar am înþeles cã acel proiect de 10.000 de kilometri ar fi cãzut, ceea ce este foarte grav, pentru cã drumul chiar a fost licitat ºi urma sã se facã o reparaþie capitalã. Oricum, nu era vorba numai de drumul din Straja, ci ºi de cele din Parâng ºi Pasul Vîlcan. Din câte am vorbit pânã acum, dacã Ministerul Dezvoltãrii nu va face acest drum, nici Consiliul Judeþean nu o sã-l facã, iar atunci este foarte grav, pentru cã nu ºtiu cum o sã ne descurcãm în vara asta ºi în iarna urmãtoare cu turiºtii, pentru cã cei de la Consiliul Judeþean spun cã n-au prins niciun
leu în buget anul acesta pentru drum, el fiind dat Ministerului Dezvoltãrii”, ne-a declarat Emil Pãrãu, investitor în Staþiunea Straja. Pentru reabilitarea drumului, respectiv turnarea stratului de uzurã, cei afectaþi în mod direct, în speþã investitorii, încearcã sã gãseascã soluþii sau cel puþin aºteaptã una de undeva. “70% din turiºti preferã sã meargã cu maºina în Straja, pentru cã aºa este mult mai comod. Sper cã se va gãsi o soluþie, altfel vor fi mari probleme”, a mai spus Pãrãu. În prezent drumul aratã groaznic, iar în ultimul an, aici au apãrut cratere ºi gropi de dimensiuni de-a dreptul impresionante. Luiza ANDRONACHE
Mai mult, prinþesa Lia va face un film autobiografic ºi a promis cã va introduce în el ºi imaginile de la Petroºani. „Cu siguranþã, vreau sã fie cuprins în filmul meu ºi aceastã vizitã, dar pentru cã am vãzut din experienþã cum se pot promova zonele cu filme bine realizate care mai apoi sã aducã profit, ºi eu am locuit chiar lângã Francis Ford Coppola, am sã introduc cu
siguranþã secvenþele de aici în acest film”, a completat prinþesa Lia, la finalul întâlnirii de la mina Livezeni. Prinþul ºi prinþesa au stat douã zile la Petroºani, la sfârºitul sãptãmânii trecute ºi au vizitat ºi ªcoala IG Duca din Petroºani, unde spun cã au vãzut o elevã care i-a impresionat ºi se gândesc chiar sã o sprijine cu o bursã de studii. Diana MITRACHE
Politic 5
Cronica Vãii Jiului |Luni 21 mai 2012
Mircia Muntean zâmbeºte ilegal dintre frunzele copacilor ircia Muntean, candidatul USP la preºedinþia Consiliului Judeþean Hunedoara, a pavoazat aproape toþi copacii de pe DN 66A, din zona Iscroni – Aninoasa, cu afiºele sale electorale.
M
Afiºele nu sunt lipite pe trunchiul arborilor, ci ancorate bine, aºa încât sã nu le poatã distruge vreun contra-candidat mai zelos ºi nici sã nu le rupã vântul. Iar acelaºi lucru se întâmplã în zona centralã a municipiului Petroºani, unde Mircia Muntean a ocupat stâlpii de iluminat stradal. Aºa cã, din copac sau de pe stâlp, candidatul USP ne anunþã cã este „un om puternic ºi hotãrât”, dar uitã sã spunã cã se aflã într-o certã ilegalitate. Reprezentanþii IPJ Hunedoara au precizat, cât se poate de clar, cã afiºele electorale pot fi postate doar în locurile special amenajate. „Copacii nu intrã în categoria locurilor special amenajate”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Fapta constituie contra-
venþie, dar de sancþionat poate fi sancþionatã doar dacã persoana este prinsã în flagrant. Altfel spus, Mircia zâmbeºte în continuare liniºtit printre crengile copacilor, iar amenda ar putea-o primi doar bietul lipitor de afiºe, în cazul în care este prins în fapt. De la începutul campaniei electorale, în judeþul Hunedoara au fost peste 20 de sesizãri în ceea ce priveºte nereguli comise în campania electoralã. Bogdan Niþu spune, încã, cã majoritatea sunt legate de ruperi sau distrugeri de afiºe ºi bannere. „Majoritatea sunt cu autor necunoscut ºi se fac cercetãri în vederea descoperirii autorilor”, a precizat Bogdan Niþu. Car men COSMAN
Dorina Pleºcan: „Voi repune Vaþa pe harta staþiunilor balneare din România” ostã perlã a turismului balnear din România, cãutatã ºi de foarte mulþi strãini, staþiunea hunedoreanã Vaþa Bãi îºi va recãpãta strãlucirea de odinioarã.
F
Vicepreºedintele PP-DD Petroºani ºi candidat la funcþia de consilier judeþean, jr. Dorina Pleºcan, le promite hunedorenilor cã Vaþa Bãi va fi ceea ce a fost cândva. „Vreau sã reaºez Vaþa de Jos pe locul pe care îl meritã pe harta staþiunilor balneare din România. Nu vin sã promit cã voi face minuni, însã dacã ne unim forþele este imposibil sã nu transformãm uitarea în care se zbate acum aceastã minunatã zonã hunedoreanã într-una dintre cele mai atractive din
România”, a declarat Dorina Pleºcan, candidatul PP-DD Hunedoara la fotoliul de consilier judeþean. Aceasta a avut mai multe întâlniri cu oamenii de aici, care i-au spus care sunt problemele cu care se confruntã zi de zi. Iar prosperitatea comunei poate fi adusã tocmai prin dezvoltarea turismului. „Avem o zonã minunatã, binecuvântatã de Dumnezeu cu peisaje foarte frumoase. Avem o bazã turisticã, aºa cã ne trebuie doar interes ºi dorinþa de a face ceva pentru oamenii de aici, în special, ºi pentru judeþul Hunedoara, în general. Staþiunea Vaþa ar putea fi incusã într-un circuit turistic, care sã cuprindã mai multe puncte de atracþie din judeþul Hunedoara, pentru cã este pãcat sã nu ne folosim de potenþialul turistic imens de care dispune zona noastrã”, a mai spus politicianul hunedorean, care ºtie cã un proiect bine pus la punct, un proiect care beneficiazã de susþinere, se poate transforma în realitate. Staþiunea Vaþa a fost în administrarea Romtelecom, care deþinea aici unul dintre cele mai luxoase hoteluri. Societatea de telefonie a decis sã închidã baza, iar apoi aceasta a fost preluatã de Ministerul Apãrãrii, care dorea sã o redea circuitului turistic, dar ºi sã o punã la dispoziþia soldaþilor români,
în vederea recuperãrii. Proiectul a rãmas însã doar la stadiul de intenþie, cum la fel nu s-a materializat nici intenþia unor întreprinzãtori privaþi de a ridica din nou baza turisticã. „Avem la dispoziþie ºi Compania Judeþeanã de Turism, înfiinþatã în urmã cu câþiva ani de Consiliul Judeþean Hunedoara ºi ºtiu cã la vremea respectivã se spunea cã unul dintre obiectivele principale îl reprezintã tocmai salvarea acestei staþiuni. Dacã pânã acum lucrul acesta nu s-a fãcut, este timpul sã ne apucãm de treabã. Avem toate ingredientele necesare pentru a reuºi. Pe lângã alte probleme inerente cu care se confruntã ºi care pot fi rezolvate, oamenii din aceastã comunã îºi pun speranþa pentru viitor ºi în dezvoltarea turismului, care ar aduce prosperitatea zonei ºi ar genera crearea de noi locuri de muncã în industria hotelierã ºi nu numai. Iar acest lucru ar ajuta nu numai aceastã comunã de oameni gospodari, ci întreg judeþul Hunedoara”, a subliniat Dorina Pleºcan, candidatul PP-DD Hunedoara la funcþia de consilier judeþean. Car men COSMAN
Cronica Vãii Jiului |Luni, 21 mai 2012
6 Dezvãluiri
Dezvãluiri 7
Universitatea Petroºani, instituþia superioarã de învãþãmânt unde orice este posibil niversitatea din Petroºani, odatã mândria Vãii Jiului ºi chiar a României datoritã calitãþii actului de învãþãmânt care se desfãºura aici a ajunsm din cauza foºtilor, dar ºi a actualilor conducãtori, raiul afacerile ilegale, ori a promovãrilor pe criterii familiale, politice, ºamd. De ceva vreme aici sistemul e putred, iar acest lucru s-a produs din cauza vârfului care l-a condus. Universitatea din Petroºani a avut neºansa sã fie condusã de o gaºcã ce a reuºit sã implementeze un sistem de tip mafiot, unde aveau acces doar apropiaþii rectorului, iar caracatiþa corupþie ºi-a întins tentaculele peste tot dealul institutului.
U
Membrii Senatului Universitãþii Petroºani au primit zilele trecute un memoriu semnat ADMINISTRAÞIA, în care, cu lux de amãnunte, semnaleazã o serie de aspecte ce ar putea fi ºi de naturã penalã ºi le solicitã intervenþia imediatã pentru revenirea la normalitate. Dat fiind gravitatea celor semnalate în memoriu solicitãm organelor abilitate sã se autosesizeze ºi sã declanºeze o anchetã. ªi ca sã nu fim acuzaþi cã am favoriza pe cineva ºi cã am avea anumite interese în afarã de acela de a informa publicul am decis sã publicãm integral memoriul adresat Senatului Universitãþii din Petroºani. Solicitãm public Senatului Universitãþii din Petroºani un punct de vedere referitor la aspectele semnalate în memoriu ºi mãsurile care se impun a fi luate, dat fiind faptul cã faptele, aºa cum sunt prezentate de semnatarii memoriului sunt extrem de grave. Marius MITRACHE Cãtre, SENATUL UNIVERSITÃÞII DIN PETROªANI Domnului, Conf.univ.dr.ec. Ilie RÃSCOLEAN PREªEDINTELE SENATULUI Stimate domnule Preºedinte, Legea educaþiei naþionale nr. 1/2011 precizeazã la capitolul XI Conducerea universitãþilor, Secþiunea 1 - Dispoziþii generale, art. 207, alin. 2 a, cã “funcþiile de conducere la nivelul universitãþii sunt: rectorul, prorectorii ºi directorul general administrativ”, iar la art. 211, alin. 6 “Consiliul de administraþie al universitãþilor de stat este format din rector, prorectorii, decanii, direc-
torul general administrativ ºi un reprezentant al studenþilor”. Din aceste articole de lege rezultã cu claritate obligaþia fiecãrei universitãþi de stat de a crea ºi ocupa postul de director general administrativ, acesta fiind membru de drept în echipa managerialã a universitãþii ºi în consiliul de administraþie al acesteia. Aceleaºi precizãri, privind funcþia de director general administrativ, sunt cuprinse ºi în Carta Universitãþii din Petroºani la art. 42 aiin. 1 “Funcþiile de conducere sunt urmãtoarele: 1) Rectorul, prorectorii, directorul general administrativ, la nivelul Universitãþii ºi la art. 55, alin. 1 “Consiliul de Administraþie al universitãþii este alcãtuit din rector, prorector, decani, directorul general administrativ ºi un reprezentant al studenþilor ... “. De asemenea Carta Universitãþii precizeazã la cap. “DIRECTORUL GENERAL ADMINISTRATIV”, art. 82 - 87, modalitatea de ocupare, atribuþiile ºi responsabilitãþile postului. Cu toate acestea nici vechea ºi nici actuala conducere a Universitãþii din Petroºani, nu a creat acest post, ignorând atât prevederi!” legale cât ºi Carta Universitãþii. De fapt, funcþia de director general administrativ a existat în cadrul Universitãþii începând din anul 2000 ºi pânã în 2008 când, fostul rector Emil POP o desfiinþeazã, fãrã nici o justificare, ºi creeazã alte posturi pe care le ocupã protejaþii domniei sale instalaþi interimar sau prin concursuri aranjate. Schimbarea conducerii academice a atras dupã sine, aºa cum era de aºteptat, ºi schimbãri în conducerea administraþiei. Sub pretextul cã d-na ing. Victoriþa PRAPORGESCU, ocupanta postului de director administrativ ºi investiþii, nu este compatibilã cu soþul ales prodecan la facultatea de I.M.E. - interpretare total eronatã deoarece conform Cartei Universitãþii, art. 394, alin. 3, lit. e ºi a Notei privind aplicarea ºi rezolvarea incompatibilitãþilor prevãzute de Legea educaþiei naþionale nr. 1/2011, emisã de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, nr. 11574/28.07.2011, numai directorul general administrativ poate fi în relaþie de incompatibilitate cu decanii sau prodecanii, orice alt director din administraþie nefiind membru al consiliului de administraþie - este pusã sã-ºi dea demisia ºi sã facã rocadã de posturi cu dl. ing Dacian CIODARU. Cum nu se putea face trecere directã pe postul de ºef serviciu patrimoniu studenþesc, acesta fiind ocupat, se face un mic artificiu, d-na Praporgescu fiind numitã interimar pe un post vacant de referent cu studii superioare pentru relaþii cu publicul, pentru o zi, apoi este numit
dl. Ciodaru interimar pe postul rãmas vacant de director administrativ ºi investiþii, iar în ziua urmãtoare este numitã d-na Praporgescu interimar pe postul vacantat de ºef serviciu patrimoniu studenþesc. Aºa potrivite lucrurile ar avea un iz de legalitate, însã ilegalitatea constã din faptul cã un post vacant se poate ocupa numai în cazul în care existã alte 7 locuri vacante ºi atunci numai prin concurs, conform OUG 109/2010 privind unele mãsuri financiar bugetare, art. I, alin 1 “ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta dupã data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanþe de urgenþã, numai în condiþiile încadrãrii în cheltuielile de personal aprobate prin buget” ºi H.G. nr. 286/2011 “pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzãtor funcþiilor contractuale ºi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plãtit din fonduri publice” specificându-se clar cã un post se poate ocupa numai prin concurs sau examen ºi în nici un caz interimar. Ocuparea în regim de urgenþã a postului de director administrativ ºi investiþii, nu se justificã ºi prin faptul cã în cadrul administraþiei existã un post de director adjunct ocupat de dl. Dr.ing.ec. Octavian RADU care putea suplini fãrã probleme postul vacant de director administrativ ºi investiþii pânã la ocuparea acestuia. Doar cã lucrurile stau în realitate altfel, numirea domnului Ciodaru fiind de fapt o recompensare pentru anumite favoruri fãcute fostului rector Emil Pop (a se citi defavoruri fãcute Universitãþii), ascensiunea acestuia în cadrul administraþiei fãcându-se prin încãlcarea grosolanã a eticii ºi
echitãþii. În campania pentru alegerea rectorului din anul 2008, dl. Ciodaru, în calitate de lider de sindicat, îºi exercitã cu succes atribuþiile în a manipula studenþii care fãceau parte din Senat, sã voteze în bloc pentru alegerea d-lui Pop. Ca recompensã, proaspãt numitul rector, modificã organigrama administraþiei ºi creeazã serviciul patrimoniu studenþesc - de parcã Universitatea ar avea mai multe patrimonii, dar oricum o denumire pompoasã !!! - din fostul serviciu social la care mai adaugã câteva obiective (casa de oaspeþi Parâng, baza sportivã, Tabãra de la Câmpu lui Neag ºi mai apoi corpul de învãþãmânt D), ºi-l numeºte pe dl. Ciodaru ºef de serviciu. Desigur s-a dat ºi un concurs, cu un singur concurent ºi o tematicã s.f. de creare a unui campus virtual ???, concurs care nu solicita candidaþilor nici un fel de experienþã în domeniu. Ori este inadmisibil sã angajezi pe un post de conducere o persoanã care nu a lucrat nici mãcar o zi, aceastã aberaþie fiind pusã pe seama autonomiei universitare. Cocoþat pe funcþie, dl. Ciodaru îºi aratã priceperea ºi experienþa falimentând în câteva luni serviciul pe care-l conduce, ºi care funcþioneazã pe principiul autofinanþãrii. Cu ajutorul celor care se pricep totuºi la administraþie, serviciul este repus pe linia de plutire ajungând la un moment dat sã funcþioneze bine. Intre timp ºi dl. Ciodaru începe sã mai descurce lucrurile ºi realizeazã cã acest serviciu poate fi o bunã vacã de muls. ªi astfel demareazã diverse afaceri oneroase ºi anume: - începe cu un abuz în serviciu (art. 248, Cod Penal) neplãtindu-ºi cazarea în cãminul studenþesc nr. 4, garsoniera nr. 27, unde a locuit împreunã cu prietena lui, între anii 2008 ºi 2011. ªi în perioada anterioarã 2006-2008 a locuit la aceeaºi adresã tot fãrã sã achite contravaloarea chiriei ºi utilitãþilor, doar era
lider de sindicat studenþesc. Prejudiciul adus instituþiei este de aproximativ 15.000 lei. - foloseºte abuziv Casa de Oaspeþi Parâng (nu achitã serviciile de cazare, pregãtire ºi servire a mesei, energie electricã, încãlzire, utilizarea bunurilor din dotarea obiectivului) invitând grupuri de 10 - 30 persoane, în general grupuri de studenþi ce trebuiau recompensaþi pentru serviciile aduse ºi membrii ai Partidului Social Democrat, în cadrul cãruia este înregimentat politic. Fapta s-a repetat 5-6 ori pe an, prejudiciul fiind de aproximativ 20.000 lei. - a beneficiat ºi beneficiazã în continuare de venituri din activitãþi didactice (plata cu ora) efectuate în timpul serviciului, fiind remunerat pentru douã activitãþi în acelaºi timp. Fapta se încadreazã la asociere pentru sãvârºirea de infracþiuni ºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã, art. 290, Cod Penal. - încheie contracte cu firme de deratizare, dezinsecþie ºi ignifugare la valori de 4-5 ori mai mari ca în realitate pretinzând patronilor societãþilor respective un comision de pânã la 60% (ex. D.D. DIGI TOTAL S.R.L.); - încheie contracte de folosinþã a spaþiilor Universitãþii cu societãþi comerciale care nu achitã contravaloarea chiriei ºi utilitãþilor, “compensarea” datoriilor fãcându-se prin emiterea în contrapartidã, fãrã acoperire realã, a unor facturi de publicitate, apariþii în emisiuni televizate sau articole de presã ( ex. MONDO TV ºi Gazeta de Dimineaþã); -vinde la fier vechi toate caloriferele înlocuite în cãminele studenþeºti, în timpul lucrãrilor de reparaþii capitale din 2008, însuºindu-ºi o sumã ce depãºeºte 25.000 lei; -nu respectã organigrama, referitor la efectuarea achiziþiilor care se fac printr-un serviciu specializat, cumpãrând direct produsele aºa zis necesare cãminelor sau cantinei, pentru a putea aduce numai facturile, nu
ºi marfa, sau facturi cu preþuri mult majorate faþã de realitate, în final însuºindu-ºi total sau parþial contravaloarea lor (ex. achiziþie consolã telefonicã pentru cantinã?? sau componente de internet pentru cãmine, cumpãrate de câte 2-3 ori pe an); -achiziþioneazã materiale de construcþii pentru reparaþii curente la cãmine, dar acestea nu apar decât în documente ºi nicidecum pe teren (ex. aduce facturi cu sute de litri de vopsea lavabilã în condiþiile în care zugrãvelile efectuate de muncitorii noºtri se fac cu var); -încaseazã bani pentru închirierea terenului de sport, aproximativ 400-500 lei/sãptãmânã, dar pe care “uitã” sã-i depunã la casierie; -în perioada 2010-2011 achiziþioneazã mobilier pentru cãmine în valoare de 520.000 lei adicã 5.200.000.000 lei vechi. O parte din acest mobilier se aflã în cãmine unde este depozitat sub formã de plãci, adicã nemontat, o altã parte este transferatã în diverse birouri din Universitate, ºi ceea ce este mai grav o altã parte nu existã fizic. Astfel a achiziþionat mobilier pentru jumãtate din încãperile etajului III al Corpului de învãþãmânt D unde fiinþeazã centrul de Programe Europene al dlui Emil Pop. Banii pentru acesta provin de la cãmine - cantine ceea ce contravine legislaþiei în vigoare ( OUG nr. 37/2008, art. 2, alin. 1 “Autoritãþilor ºi instituþiilor publice li se interzice achiziþionarea de mobilier, aparaturã electrocasnicã, aparate de telecomunicaþii pentru birouri,...”), fiind practic o deturnare de fonduri, art. 302A1, Cod Penal. în acte acest mobilier a fost facturat pentru cãmine ºi apoi redistribuit, dar mobilierul nu a stat nicio zi în cãmin el fiind comandat ºi proiectat special pentru spaþiile în care se aflã. Dotãrile cuprind o bucãtãrie echipatã ºi utilatã complet (combinã frigorificã, cuptor cu microunde, filtru de cafea), cuier, canapele ºi mobilier pentru holuri, fotolii, birouri, televizor, etc.
Aceste elemente de mobilier ºi electrocasnice nu fac în nici un caz parte din necesarul de dotãri ale camerelor de cãmin studenþesc. De asemenea a achiziþionat 40 de scaune pentru Facultatea de ªtiinþe, tot din bani proveniþi de la cãmine, cu specificaþia cã acestea s-au facturat cu 200 lei/bucatã în condiþiile în care preþul de magazin este de 60 lei/bucatã. A dotat cu mobilier nou ºi cabinetul d-lui prorector Marius MARCU, schimbându-se de asemenea destinaþia fondurilor cãminelor studenþeºti. Preþurile de achiziþie ale mobilierului sunt mult peste cele reale pe de o parte, iar pe de alta ce se factureazã nu corespunde cu ceea ce este pe teren (ex. cumpãrã paturi cu 900 lei/bucatã în condiþiile în care la Praktiker un dormitor complet cu dulap cu douã uºi, ancadrament pat ºi pat cu somierã inclusã costã 800 lei sau, factureazã dulapuri de bucãtãrie ºi în realitate aduce poliþe). Din majorarea artificialã a preþurilor, dl. Ciodaru sponsorizeazã mobilierul pentru sediul PSD din Deva, acþiune pentru care dl. Laurenþiu Nistor îl viziteazã ºi îi mulþumeºte personal d-lui Pop. În concluzie achiziþionarea de mobilier pentru cãmine nu este decât o “spãlare de bani” pentru ca dl. Ciodaru sã-ºi rotunjeascã veniturile, sã serveascã persoanele care-l propulseazã pe posturi din ce în ce mai sus puse ºi sã sponsorizeze PSDul pentru a accede în funcþii politice. achiziþioneazã pentru cãminul studenþesc nr. 2 uºi din PVC, în condiþiile în care, ca urmare a reparaþiei capitale din 2008, toate uºile cãminului sunt din PVC, ºi le “transferã” apoi la corpul D, la centrul de Programe Europene. Cum le-a transferat de la cãmin la birourile d-lui Pop - smulgându-le din pereþi?. Ca sã nu mai vorbim de colosalul preþ de achiziþie de 750 lei/metru pãtrat de uºã. Achiziþioneazã fictiv lenjerie de pat în valoare de 10.000 lei la preþ de 300 lei bucata (în realitate aceasta costând 50-60 lei/bucatã), banii având ca destinaþie organizarea de mese festive. Ca o menþiune specialã este de amintit ºi faptul cã majoritatea achiziþiilor se fac de la douã societãþi modeste care vând d-lui Ciodaru ºi mobilier ºi electrocasnice ºi lenjerie ºi cam tot ce are nevoie (ex. SC ASIVALS SRL ºi SC NAIRDA SRL) Faptele menþionate sunt doar o parte din matrapazlâcurile d-lui Ciodaru, fapte care se încadreazã la abuz în serviciu, deturnare de fonduri, fals ºi uz de fals, furt calificat, asociere în vederea sãvârºirii de infracþiuni, etc. În urma apariþiei unui articol în presa localã, unde se prezentau o parte din escrocheriile d-lui Ciodaru împreunã cu o copie a unei facturi cu preþuri supraevaluate, Poliþia municipiului Petroºani se autosesizeazã ºi descinde la Universitate unde îi face o vizitã de informare d-lui rector Aron POANTA urmatã de ridicarea în copie a unor documente din contabilitate. Ancheta este în desfãºurare, documentele probatoare fãcând obiectul unui dosar de cercetare penalã. Ultima mare realizare a d-lui Ciodaru este falimentarea, pentru a doua oarã, a serviciului pe care-l conduce, din cauza debitelor mari generate de neîncasarea chiriei ºi utilitãþilor ºi a cheltuielilor necugetate fãcute de aceastã persoanã care nu are nici cunoºtinþele ºi nici competenþa necesarã postului pe care-l
ocupã. Falimentarea acestui serviciu implicã acoperirea cheltuielilor cu utilitãþile, plata personalului ºi reparaþiile curente din fondurile extrabugetare ale Universitãþii, adicã din banii de taxe pe care dumneavoastrã, cadrele didactice, îi aduceþi cu mari eforturi ºi din care ar fi fost normal sã fiþi remuneraþi. Deºi conducerea Universitãþii are cunoºtinþã de faptele de corupþie ºi de incompetenþa d-lui Ciodaru nu poate rezista indicaþiilor hipnotice ale fostului rector ºi îl instaleazã ilegal pe postul de director administrativ ºi investiþii dupã nici 4 ani de muncã ºi fãrã nici un concurs. Prin extrapolare, ascensiunea forþatã a acestui personaj, poate fi comparatã cu a unui student care, la finalizarea studiilor, în loc sã fie angajat ca preparator, este instalat director de departament, iar dupã 4 ani numit rector. Plecând de la gravitatea faptelor prezentate ºi considerând cã Universitatea din Petroºani este o respectabilã instituþie de stat ºi nu SRL-ul domnului pensionar Emil Pop, vã rugãm sã convocaþi în ºedinþã extraordinarã Senatul ºi sã puneþi în discuþie urmãtoarele: 1. anularea deciziei Consiliului de administraþie, din 12.04.2012, privind numirea d-lui Dacian Ciodaru pe funcþia de director administrativ ºi investiþii; 2. somarea Consiliului de administraþie pentru respectarea legislaþiei în vigoare ºi a Cartei universitãþii, privind posturile din organigrama direcþiei administrative; 3. numirea unei comisii de audit care sã inventarieze bunurile achiziþionate de cãtre serviciul patrimoniu studenþesc în perioada 2008-2012, sã constate locul în care se aflã acestea, sã compare preþurile de achiziþie cu valorile de piaþã, sã compare bunurile cu realitatea din teren ºi sã stabileascã prejudiciile create; 4. eliberarea d-lui Ciodaru din orice funcþie pânã la încheierea auditului, stabilirea prejudiciului, finalizarea dosarului de cercetare penalã ºi deferirea acestuia justiþiei; 5. stabilirea unor stagii minime de vechime în muncã pentru ocuparea posturilor de conducere din administraþie, astfel încât persoanele care vor ocupa aceste posturi sã dobândeascã atât experienþa cât ºi maturitatea necesarã luãrii deciziilor specifice postului ocupat (ex. minim 7 ani vechime pentru post de ºef birou sau ºef serviciu ºi minim 15 ani vechime pentru post de contabil ºef sau director). Dacã din varii motive se va încerca tergiversarea lucrurilor sau muºamalizarea acestora, suntem deciºi sã trimitem materialul prezentat spre publicare unui ziar central, urmând a informa în scris toate forurile competente în rezolvarea neregulilor constatate (Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, Curtea de Conturi a României, Direcþia Generalã Anticorupþie, etc.) Pentru o bunã ºi rapidã informare am trimis aceastã scrisoare tuturor membrilor Senatului Universitãþii din Petroºani. Deoarece expunerea ilegalitãþilor, abuzurilor ºi excrocheriilor prezentate pot lãsa loc la rãzbunãri din partea unora dintre cei creionaþi anterior, vom semna folosind un nume colectiv. Vã mulþumim pentru înþelegere ºi pentru timpul acordat, ADMINISTRAÞIA
Cronica Vãii Jiului |Luni, 21 mai 2012
6 Dezvãluiri
Dezvãluiri 7
Universitatea Petroºani, instituþia superioarã de învãþãmânt unde orice este posibil niversitatea din Petroºani, odatã mândria Vãii Jiului ºi chiar a României datoritã calitãþii actului de învãþãmânt care se desfãºura aici a ajunsm din cauza foºtilor, dar ºi a actualilor conducãtori, raiul afacerile ilegale, ori a promovãrilor pe criterii familiale, politice, ºamd. De ceva vreme aici sistemul e putred, iar acest lucru s-a produs din cauza vârfului care l-a condus. Universitatea din Petroºani a avut neºansa sã fie condusã de o gaºcã ce a reuºit sã implementeze un sistem de tip mafiot, unde aveau acces doar apropiaþii rectorului, iar caracatiþa corupþie ºi-a întins tentaculele peste tot dealul institutului.
U
Membrii Senatului Universitãþii Petroºani au primit zilele trecute un memoriu semnat ADMINISTRAÞIA, în care, cu lux de amãnunte, semnaleazã o serie de aspecte ce ar putea fi ºi de naturã penalã ºi le solicitã intervenþia imediatã pentru revenirea la normalitate. Dat fiind gravitatea celor semnalate în memoriu solicitãm organelor abilitate sã se autosesizeze ºi sã declanºeze o anchetã. ªi ca sã nu fim acuzaþi cã am favoriza pe cineva ºi cã am avea anumite interese în afarã de acela de a informa publicul am decis sã publicãm integral memoriul adresat Senatului Universitãþii din Petroºani. Solicitãm public Senatului Universitãþii din Petroºani un punct de vedere referitor la aspectele semnalate în memoriu ºi mãsurile care se impun a fi luate, dat fiind faptul cã faptele, aºa cum sunt prezentate de semnatarii memoriului sunt extrem de grave. Marius MITRACHE Cãtre, SENATUL UNIVERSITÃÞII DIN PETROªANI Domnului, Conf.univ.dr.ec. Ilie RÃSCOLEAN PREªEDINTELE SENATULUI Stimate domnule Preºedinte, Legea educaþiei naþionale nr. 1/2011 precizeazã la capitolul XI Conducerea universitãþilor, Secþiunea 1 - Dispoziþii generale, art. 207, alin. 2 a, cã “funcþiile de conducere la nivelul universitãþii sunt: rectorul, prorectorii ºi directorul general administrativ”, iar la art. 211, alin. 6 “Consiliul de administraþie al universitãþilor de stat este format din rector, prorectorii, decanii, direc-
torul general administrativ ºi un reprezentant al studenþilor”. Din aceste articole de lege rezultã cu claritate obligaþia fiecãrei universitãþi de stat de a crea ºi ocupa postul de director general administrativ, acesta fiind membru de drept în echipa managerialã a universitãþii ºi în consiliul de administraþie al acesteia. Aceleaºi precizãri, privind funcþia de director general administrativ, sunt cuprinse ºi în Carta Universitãþii din Petroºani la art. 42 aiin. 1 “Funcþiile de conducere sunt urmãtoarele: 1) Rectorul, prorectorii, directorul general administrativ, la nivelul Universitãþii ºi la art. 55, alin. 1 “Consiliul de Administraþie al universitãþii este alcãtuit din rector, prorector, decani, directorul general administrativ ºi un reprezentant al studenþilor ... “. De asemenea Carta Universitãþii precizeazã la cap. “DIRECTORUL GENERAL ADMINISTRATIV”, art. 82 - 87, modalitatea de ocupare, atribuþiile ºi responsabilitãþile postului. Cu toate acestea nici vechea ºi nici actuala conducere a Universitãþii din Petroºani, nu a creat acest post, ignorând atât prevederi!” legale cât ºi Carta Universitãþii. De fapt, funcþia de director general administrativ a existat în cadrul Universitãþii începând din anul 2000 ºi pânã în 2008 când, fostul rector Emil POP o desfiinþeazã, fãrã nici o justificare, ºi creeazã alte posturi pe care le ocupã protejaþii domniei sale instalaþi interimar sau prin concursuri aranjate. Schimbarea conducerii academice a atras dupã sine, aºa cum era de aºteptat, ºi schimbãri în conducerea administraþiei. Sub pretextul cã d-na ing. Victoriþa PRAPORGESCU, ocupanta postului de director administrativ ºi investiþii, nu este compatibilã cu soþul ales prodecan la facultatea de I.M.E. - interpretare total eronatã deoarece conform Cartei Universitãþii, art. 394, alin. 3, lit. e ºi a Notei privind aplicarea ºi rezolvarea incompatibilitãþilor prevãzute de Legea educaþiei naþionale nr. 1/2011, emisã de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, nr. 11574/28.07.2011, numai directorul general administrativ poate fi în relaþie de incompatibilitate cu decanii sau prodecanii, orice alt director din administraþie nefiind membru al consiliului de administraþie - este pusã sã-ºi dea demisia ºi sã facã rocadã de posturi cu dl. ing Dacian CIODARU. Cum nu se putea face trecere directã pe postul de ºef serviciu patrimoniu studenþesc, acesta fiind ocupat, se face un mic artificiu, d-na Praporgescu fiind numitã interimar pe un post vacant de referent cu studii superioare pentru relaþii cu publicul, pentru o zi, apoi este numit
dl. Ciodaru interimar pe postul rãmas vacant de director administrativ ºi investiþii, iar în ziua urmãtoare este numitã d-na Praporgescu interimar pe postul vacantat de ºef serviciu patrimoniu studenþesc. Aºa potrivite lucrurile ar avea un iz de legalitate, însã ilegalitatea constã din faptul cã un post vacant se poate ocupa numai în cazul în care existã alte 7 locuri vacante ºi atunci numai prin concurs, conform OUG 109/2010 privind unele mãsuri financiar bugetare, art. I, alin 1 “ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta dupã data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanþe de urgenþã, numai în condiþiile încadrãrii în cheltuielile de personal aprobate prin buget” ºi H.G. nr. 286/2011 “pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzãtor funcþiilor contractuale ºi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plãtit din fonduri publice” specificându-se clar cã un post se poate ocupa numai prin concurs sau examen ºi în nici un caz interimar. Ocuparea în regim de urgenþã a postului de director administrativ ºi investiþii, nu se justificã ºi prin faptul cã în cadrul administraþiei existã un post de director adjunct ocupat de dl. Dr.ing.ec. Octavian RADU care putea suplini fãrã probleme postul vacant de director administrativ ºi investiþii pânã la ocuparea acestuia. Doar cã lucrurile stau în realitate altfel, numirea domnului Ciodaru fiind de fapt o recompensare pentru anumite favoruri fãcute fostului rector Emil Pop (a se citi defavoruri fãcute Universitãþii), ascensiunea acestuia în cadrul administraþiei fãcându-se prin încãlcarea grosolanã a eticii ºi
echitãþii. În campania pentru alegerea rectorului din anul 2008, dl. Ciodaru, în calitate de lider de sindicat, îºi exercitã cu succes atribuþiile în a manipula studenþii care fãceau parte din Senat, sã voteze în bloc pentru alegerea d-lui Pop. Ca recompensã, proaspãt numitul rector, modificã organigrama administraþiei ºi creeazã serviciul patrimoniu studenþesc - de parcã Universitatea ar avea mai multe patrimonii, dar oricum o denumire pompoasã !!! - din fostul serviciu social la care mai adaugã câteva obiective (casa de oaspeþi Parâng, baza sportivã, Tabãra de la Câmpu lui Neag ºi mai apoi corpul de învãþãmânt D), ºi-l numeºte pe dl. Ciodaru ºef de serviciu. Desigur s-a dat ºi un concurs, cu un singur concurent ºi o tematicã s.f. de creare a unui campus virtual ???, concurs care nu solicita candidaþilor nici un fel de experienþã în domeniu. Ori este inadmisibil sã angajezi pe un post de conducere o persoanã care nu a lucrat nici mãcar o zi, aceastã aberaþie fiind pusã pe seama autonomiei universitare. Cocoþat pe funcþie, dl. Ciodaru îºi aratã priceperea ºi experienþa falimentând în câteva luni serviciul pe care-l conduce, ºi care funcþioneazã pe principiul autofinanþãrii. Cu ajutorul celor care se pricep totuºi la administraþie, serviciul este repus pe linia de plutire ajungând la un moment dat sã funcþioneze bine. Intre timp ºi dl. Ciodaru începe sã mai descurce lucrurile ºi realizeazã cã acest serviciu poate fi o bunã vacã de muls. ªi astfel demareazã diverse afaceri oneroase ºi anume: - începe cu un abuz în serviciu (art. 248, Cod Penal) neplãtindu-ºi cazarea în cãminul studenþesc nr. 4, garsoniera nr. 27, unde a locuit împreunã cu prietena lui, între anii 2008 ºi 2011. ªi în perioada anterioarã 2006-2008 a locuit la aceeaºi adresã tot fãrã sã achite contravaloarea chiriei ºi utilitãþilor, doar era
lider de sindicat studenþesc. Prejudiciul adus instituþiei este de aproximativ 15.000 lei. - foloseºte abuziv Casa de Oaspeþi Parâng (nu achitã serviciile de cazare, pregãtire ºi servire a mesei, energie electricã, încãlzire, utilizarea bunurilor din dotarea obiectivului) invitând grupuri de 10 - 30 persoane, în general grupuri de studenþi ce trebuiau recompensaþi pentru serviciile aduse ºi membrii ai Partidului Social Democrat, în cadrul cãruia este înregimentat politic. Fapta s-a repetat 5-6 ori pe an, prejudiciul fiind de aproximativ 20.000 lei. - a beneficiat ºi beneficiazã în continuare de venituri din activitãþi didactice (plata cu ora) efectuate în timpul serviciului, fiind remunerat pentru douã activitãþi în acelaºi timp. Fapta se încadreazã la asociere pentru sãvârºirea de infracþiuni ºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã, art. 290, Cod Penal. - încheie contracte cu firme de deratizare, dezinsecþie ºi ignifugare la valori de 4-5 ori mai mari ca în realitate pretinzând patronilor societãþilor respective un comision de pânã la 60% (ex. D.D. DIGI TOTAL S.R.L.); - încheie contracte de folosinþã a spaþiilor Universitãþii cu societãþi comerciale care nu achitã contravaloarea chiriei ºi utilitãþilor, “compensarea” datoriilor fãcându-se prin emiterea în contrapartidã, fãrã acoperire realã, a unor facturi de publicitate, apariþii în emisiuni televizate sau articole de presã ( ex. MONDO TV ºi Gazeta de Dimineaþã); -vinde la fier vechi toate caloriferele înlocuite în cãminele studenþeºti, în timpul lucrãrilor de reparaþii capitale din 2008, însuºindu-ºi o sumã ce depãºeºte 25.000 lei; -nu respectã organigrama, referitor la efectuarea achiziþiilor care se fac printr-un serviciu specializat, cumpãrând direct produsele aºa zis necesare cãminelor sau cantinei, pentru a putea aduce numai facturile, nu
ºi marfa, sau facturi cu preþuri mult majorate faþã de realitate, în final însuºindu-ºi total sau parþial contravaloarea lor (ex. achiziþie consolã telefonicã pentru cantinã?? sau componente de internet pentru cãmine, cumpãrate de câte 2-3 ori pe an); -achiziþioneazã materiale de construcþii pentru reparaþii curente la cãmine, dar acestea nu apar decât în documente ºi nicidecum pe teren (ex. aduce facturi cu sute de litri de vopsea lavabilã în condiþiile în care zugrãvelile efectuate de muncitorii noºtri se fac cu var); -încaseazã bani pentru închirierea terenului de sport, aproximativ 400-500 lei/sãptãmânã, dar pe care “uitã” sã-i depunã la casierie; -în perioada 2010-2011 achiziþioneazã mobilier pentru cãmine în valoare de 520.000 lei adicã 5.200.000.000 lei vechi. O parte din acest mobilier se aflã în cãmine unde este depozitat sub formã de plãci, adicã nemontat, o altã parte este transferatã în diverse birouri din Universitate, ºi ceea ce este mai grav o altã parte nu existã fizic. Astfel a achiziþionat mobilier pentru jumãtate din încãperile etajului III al Corpului de învãþãmânt D unde fiinþeazã centrul de Programe Europene al dlui Emil Pop. Banii pentru acesta provin de la cãmine - cantine ceea ce contravine legislaþiei în vigoare ( OUG nr. 37/2008, art. 2, alin. 1 “Autoritãþilor ºi instituþiilor publice li se interzice achiziþionarea de mobilier, aparaturã electrocasnicã, aparate de telecomunicaþii pentru birouri,...”), fiind practic o deturnare de fonduri, art. 302A1, Cod Penal. în acte acest mobilier a fost facturat pentru cãmine ºi apoi redistribuit, dar mobilierul nu a stat nicio zi în cãmin el fiind comandat ºi proiectat special pentru spaþiile în care se aflã. Dotãrile cuprind o bucãtãrie echipatã ºi utilatã complet (combinã frigorificã, cuptor cu microunde, filtru de cafea), cuier, canapele ºi mobilier pentru holuri, fotolii, birouri, televizor, etc.
Aceste elemente de mobilier ºi electrocasnice nu fac în nici un caz parte din necesarul de dotãri ale camerelor de cãmin studenþesc. De asemenea a achiziþionat 40 de scaune pentru Facultatea de ªtiinþe, tot din bani proveniþi de la cãmine, cu specificaþia cã acestea s-au facturat cu 200 lei/bucatã în condiþiile în care preþul de magazin este de 60 lei/bucatã. A dotat cu mobilier nou ºi cabinetul d-lui prorector Marius MARCU, schimbându-se de asemenea destinaþia fondurilor cãminelor studenþeºti. Preþurile de achiziþie ale mobilierului sunt mult peste cele reale pe de o parte, iar pe de alta ce se factureazã nu corespunde cu ceea ce este pe teren (ex. cumpãrã paturi cu 900 lei/bucatã în condiþiile în care la Praktiker un dormitor complet cu dulap cu douã uºi, ancadrament pat ºi pat cu somierã inclusã costã 800 lei sau, factureazã dulapuri de bucãtãrie ºi în realitate aduce poliþe). Din majorarea artificialã a preþurilor, dl. Ciodaru sponsorizeazã mobilierul pentru sediul PSD din Deva, acþiune pentru care dl. Laurenþiu Nistor îl viziteazã ºi îi mulþumeºte personal d-lui Pop. În concluzie achiziþionarea de mobilier pentru cãmine nu este decât o “spãlare de bani” pentru ca dl. Ciodaru sã-ºi rotunjeascã veniturile, sã serveascã persoanele care-l propulseazã pe posturi din ce în ce mai sus puse ºi sã sponsorizeze PSDul pentru a accede în funcþii politice. achiziþioneazã pentru cãminul studenþesc nr. 2 uºi din PVC, în condiþiile în care, ca urmare a reparaþiei capitale din 2008, toate uºile cãminului sunt din PVC, ºi le “transferã” apoi la corpul D, la centrul de Programe Europene. Cum le-a transferat de la cãmin la birourile d-lui Pop - smulgându-le din pereþi?. Ca sã nu mai vorbim de colosalul preþ de achiziþie de 750 lei/metru pãtrat de uºã. Achiziþioneazã fictiv lenjerie de pat în valoare de 10.000 lei la preþ de 300 lei bucata (în realitate aceasta costând 50-60 lei/bucatã), banii având ca destinaþie organizarea de mese festive. Ca o menþiune specialã este de amintit ºi faptul cã majoritatea achiziþiilor se fac de la douã societãþi modeste care vând d-lui Ciodaru ºi mobilier ºi electrocasnice ºi lenjerie ºi cam tot ce are nevoie (ex. SC ASIVALS SRL ºi SC NAIRDA SRL) Faptele menþionate sunt doar o parte din matrapazlâcurile d-lui Ciodaru, fapte care se încadreazã la abuz în serviciu, deturnare de fonduri, fals ºi uz de fals, furt calificat, asociere în vederea sãvârºirii de infracþiuni, etc. În urma apariþiei unui articol în presa localã, unde se prezentau o parte din escrocheriile d-lui Ciodaru împreunã cu o copie a unei facturi cu preþuri supraevaluate, Poliþia municipiului Petroºani se autosesizeazã ºi descinde la Universitate unde îi face o vizitã de informare d-lui rector Aron POANTA urmatã de ridicarea în copie a unor documente din contabilitate. Ancheta este în desfãºurare, documentele probatoare fãcând obiectul unui dosar de cercetare penalã. Ultima mare realizare a d-lui Ciodaru este falimentarea, pentru a doua oarã, a serviciului pe care-l conduce, din cauza debitelor mari generate de neîncasarea chiriei ºi utilitãþilor ºi a cheltuielilor necugetate fãcute de aceastã persoanã care nu are nici cunoºtinþele ºi nici competenþa necesarã postului pe care-l
ocupã. Falimentarea acestui serviciu implicã acoperirea cheltuielilor cu utilitãþile, plata personalului ºi reparaþiile curente din fondurile extrabugetare ale Universitãþii, adicã din banii de taxe pe care dumneavoastrã, cadrele didactice, îi aduceþi cu mari eforturi ºi din care ar fi fost normal sã fiþi remuneraþi. Deºi conducerea Universitãþii are cunoºtinþã de faptele de corupþie ºi de incompetenþa d-lui Ciodaru nu poate rezista indicaþiilor hipnotice ale fostului rector ºi îl instaleazã ilegal pe postul de director administrativ ºi investiþii dupã nici 4 ani de muncã ºi fãrã nici un concurs. Prin extrapolare, ascensiunea forþatã a acestui personaj, poate fi comparatã cu a unui student care, la finalizarea studiilor, în loc sã fie angajat ca preparator, este instalat director de departament, iar dupã 4 ani numit rector. Plecând de la gravitatea faptelor prezentate ºi considerând cã Universitatea din Petroºani este o respectabilã instituþie de stat ºi nu SRL-ul domnului pensionar Emil Pop, vã rugãm sã convocaþi în ºedinþã extraordinarã Senatul ºi sã puneþi în discuþie urmãtoarele: 1. anularea deciziei Consiliului de administraþie, din 12.04.2012, privind numirea d-lui Dacian Ciodaru pe funcþia de director administrativ ºi investiþii; 2. somarea Consiliului de administraþie pentru respectarea legislaþiei în vigoare ºi a Cartei universitãþii, privind posturile din organigrama direcþiei administrative; 3. numirea unei comisii de audit care sã inventarieze bunurile achiziþionate de cãtre serviciul patrimoniu studenþesc în perioada 2008-2012, sã constate locul în care se aflã acestea, sã compare preþurile de achiziþie cu valorile de piaþã, sã compare bunurile cu realitatea din teren ºi sã stabileascã prejudiciile create; 4. eliberarea d-lui Ciodaru din orice funcþie pânã la încheierea auditului, stabilirea prejudiciului, finalizarea dosarului de cercetare penalã ºi deferirea acestuia justiþiei; 5. stabilirea unor stagii minime de vechime în muncã pentru ocuparea posturilor de conducere din administraþie, astfel încât persoanele care vor ocupa aceste posturi sã dobândeascã atât experienþa cât ºi maturitatea necesarã luãrii deciziilor specifice postului ocupat (ex. minim 7 ani vechime pentru post de ºef birou sau ºef serviciu ºi minim 15 ani vechime pentru post de contabil ºef sau director). Dacã din varii motive se va încerca tergiversarea lucrurilor sau muºamalizarea acestora, suntem deciºi sã trimitem materialul prezentat spre publicare unui ziar central, urmând a informa în scris toate forurile competente în rezolvarea neregulilor constatate (Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, Curtea de Conturi a României, Direcþia Generalã Anticorupþie, etc.) Pentru o bunã ºi rapidã informare am trimis aceastã scrisoare tuturor membrilor Senatului Universitãþii din Petroºani. Deoarece expunerea ilegalitãþilor, abuzurilor ºi excrocheriilor prezentate pot lãsa loc la rãzbunãri din partea unora dintre cei creionaþi anterior, vom semna folosind un nume colectiv. Vã mulþumim pentru înþelegere ºi pentru timpul acordat, ADMINISTRAÞIA
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 21 mai 2012
Concursul Naþional Coral, la Petroºani datoritã acusticii Napoca, Liceul de stiluri muzicale, copii unicipiul deosebite de aici, dar ºi Muzicã ºi Arte Plastice sensibili ºi inteligenþi, M Petroºani a pentru cã administraþia „S. Toduþã” Deva, copii cu o mare gãzduit la sfârºitul USL Hunedoara cere sancþionarea lui Sãlan eprezentanþii R USL Hunedoara sunt deciºi sã cearã sancþionarea ºi chiar demisia generalului de brigadã Viorel Sãlan, inspector ºef al Inspectoratului Judeþean de Jandarmi Hunedoara. Nemulþumirile au pornit dupã adunarea electoralã din comuna Baru, desfãºuratã vineri, 18 mai. USL Hunedoara a intenþionat sã-ºi lanseze candidatul la funcþia de primar la Cãminul Cultural, aºa cum s-a întâmplat peste tot, dar primarul Daniel Rãducanu le-a refuzat cererea pe motiv cã „ºi în acea zi” PDL – partid din care face parte – are o acþiune electoralã la Cãminul Cultural. Lucru ireal, pentru cã imobilul era gol dar, chiar ºi aºa,
„opoziþia” s-a vãzut nevoitã sã nu se apropie de cãmin ºi sã organizeze în drum acþiunea culturalã, printre maºini, fãrã mãcar ca forþele de ordine sã le asigure perimetrul, aºa cum este normal ºi legal. „Categoric voi face acest lucru. Este o acþiune pe care trebuiau sã o supravegheze. Nu Viorel Sãlan este de vinã, sã fim foarte clari, dar el trebuia sã îºi instruiascã subalternii în aºa fel încât, dacã ne-au impus sã nu trecem prin faþa Cãminului Cultural, trebuia ca poliþia ºi jandarmii sã nu stea deoparte ºi sã verifice ce facem noi, ci sã ne încadreze de o parte ºi de alta, aºa încât sã nu treacã maºinile printre noi, aºa cum s-a întâmplat. Eu de asta l-am acuzat ºi în acuz în continuare”, a declarat Mircea Moloþ, copreºedinte al USL Hunedoara. Car men COSMAN
sãptãmânii trecute, mai exact de vineri 18 mai ºi pânã duminicã 20 mai, Concursul Naþional Coral – clase pre-liceale – coruri de culturã generalã ºi coruri ale liceelor de muzicã din cadrul Olimpiadei Naþionale de Muzicã. Timp de 3 zile, Petroºaniul a fost capitala muzicii corale din România, pentru cã aici au ajuns peste 400 de tineri, a cãror pasiune e corul. Preºedintele Comisiei de Organizare, profesorul Vasile Ioan Pop spune cã în concurs au intrat 11 coruri calificate în etapele zonale ale Olimpiadei: Liceul Vocaþional de Artã „M. Sterian” Buzãu, ªcoala cu clasele I-VIII „Elena Cuza” Vaslui, Colegiul Naþional de Artã „George Apostu” Bacãu, Liceul de Muzicã „T. Ciortea” Braºov, Liceul teoretic „Apaczai Csere Janos” Cluj
Grupul ªcolar „N. Olahus” Orãºtie, Colegiul Naþional Vocaþional „N. Titulescu” Slatina, Liceul de Artã „V. Giuleanu” Rm. Vâlcea ºi Liceul Teoretic „Mikes Kelemen ” Sf. Gheorghe. „A fost un prilej ca la Petroºani sã avem oameni de marcã ai muzicii ºi sã fim capitala muzicii bune. Este o onoare pentru noi ºi sperãm ca acest gen de festival-concurs sã revinã în Vale ºi cu alte ocazii”, a declarat Vasile Ioan Pop. Desfãºurarea Concursului Naþional Coral la Petroºani este o premierã pentru acestuia evoluând nu mai puþin de 400 de elevi. „Toate formaþiile sunt câºtigãtoare. Este impresionant sã avem atât de multe formaþii de copii, copii care acced la repertoriul naþional ºi internaþional de mare performanþã interpretativã, copii care se miºcã lejer în diferite
deschidere culturalã ºi spiritualã. Sunt mesagerul membrilor juriului ºi cred cã aceºti copii pot sã-ºi rãsplãteascã dirijorii care ºi-au pus toate speranþele în ei”, a declarat prof. dr. Gheorghe Duþicã, Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaºi. „Aº dori sã spun cã nu e important sã câºtige premii, ci faptul cã au participat la acþiunea muzicalã. Muzica este arta care opereazã direct cu sentimentele. De la cel mai mic interval muzical, este încãrcãturã emoþionalã. Simpla participare la acest concurs dã dimensiunea sensibilitãþii acestor copii”, a declarat în deschiderea festivalului-concurs lectorul Maria Simion, preºedintele juriului, prim-flautist la Opera Românã ºi lector la Facultatea de Muzicã din Braºov. Competiþia propriuzisã a avut loc în sala de marmurã a primãriei
localã de la Petroºani a sprijinit acþiunea cu peste 100 de milioane de lei vechi. Preþ de câteva ore, fiecare cor ºi-a expus atuurile care mai de care în faþa juriului, încadrându-se în cele 20 de minute de reprezentanþie. Aºa se face cã sâmbãtã dupãamiazã, dupã îndelungi deliberãri, Moldova a câºtigat. Pe locul I la secþiunea de cor vocaþional s-a situat Corul “Animosi” din Bacãu, iar la secþiunea de culturã generalã, cel mai bun s-a dovedit a fi Corul “Fantasia” din Vaslui. Diana MITRACHE
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Luni, 21 mai 2012
Salvatorii montani îºi cautã grupa specialã in toamnã, fiecare pârtie de schi din România va avea agent de pârtie, echivalentul ofiþerului de pârtie din Austria ºi Elveþia. Este o meserie nou intratã
D
în nomenclator, care se datoreazã eforturilor susþinute ale lui George Resiga, vicepreºedintele Asociaþiei Naþionale a Salvatorilor Montani din România (ANSMR).
”Din toamnã, fiecare zonã schiabilã din þarã va trebui sã aibã un agent de pârtie, conform standardului profesional impus de Uniunea Europeanã. Acum aºteptãm legea pârtiilor, care trebuie sã intre pe standardele europene ale Federaþiei Internaþionale de Ski, legate de securitate, comportament ºi altele”, a declarat George Resiga. Tot în aceastã perioadã, oficialii ANSMR încearcã introducerea meserie de salvator montan în grupa
specialã, cea a meseriilor cu risc ridicat. George Resiga spune cã, din pãcate, deºi pãrea bãtutã în cuie, schimbarea Guvernului a dat înapoi demersurile din ultimele luni. ”Cu grupa specialã a rãmas spre evaluare. În cazul în care nu se acceptã proiectul, vom da statul în judecatã, pentru cã meseria de salvator montan se încadreazã în primele patru ca grad de risc. Noi îi ºtiam pe unii din guvern, care vãzuserã proiectul nostru, i-au
Sute de tãieri ilegale de arbori în judeþul Hunedoara e dispar N pãdurile, iar tãierile ilegale par sã fie de neoprit. În România, conform studiilor fãcute de Greenpeace, în fiecare orã sunt tãiate peste 3 hectare de pãdure, iar judeþul Hunedoara, din pãcate, nu lipseºte de pe harta defriºãrilor. Activiºtii ecologiºti atrag atenþia cã, fãrã pãduri sãnãtoase ºi bogate, planeta nu poate susþine viaþa. Circa 80% din pãdurile lumii au fost degradate sau distruse, iar România se aflã pe harta tãierilor ilegale. Conform rãspunsurilor primite de Greenpeace de la autoritãþi, în
perioada 2009-2011 s-au înregistrat, în total, la nivel naþional, 31.456 de cazuri de tãieri ilegale de arbori, iar judeþul Hunedoara nu lipseºte de pe harta tãierilor abuzive. Din fericire sunt mai puþine cazuri decât în alte judeþe, dar asta nu scuzã cu nimic defriºãrile abuzive. Falnicii condrii de odinioarã sunt ciopârþiþi ºi hectare întregi de pãdure cad sub drujbele celor care exploateazã lemnul. Conform datelor oficiale, în judeþul Hunedoara s-au semnalat 230 de cazuri de tãieri ilegale de arbori, care s-au soldat cu sancþiuni, adicã amenzi contravenþionale sau
dosare penale, în funcþie de gravitatea faptei. Îngrijorãtor este faptul cã în jurul nostru, în judeþele limitrofe, se taie din abundenþã, iar în Gorj sunt peste 2.500 de tãieri ilegale. Vorbim despre pãdurile care comunicã cu cele din judeþul nostru, în unele cazuri arii protejate, aºa
cã problema ne priveºte direct. Potrivit rezultatelor studiului Greenpeace, în România dispar peste 3 hectare de pãdure în fiecare orã, iar copacii iau drumul fabricilor de mobilã sau de cherestea. Car men COSMAN
dat aviz pozitiv, iar acum s-au schimbat ºi totul trebuie luat de la capãt, trebuie sã ne cãutãm din nou sprijin guvernamental, sã ne prezentãm din nou proiectul... Este groaznic, nu credeam cã trebuie sã umbli atât pentru un drept al tãu. Dacã înainte de a mã apuca de toate astea îmi spunea cineva, îi ziceam cã e tâmpit. Nu are cum sã întârzie aprobarea pentru grupa specialã, pentru cã
noi ne încadrãm în primele patru meserii, dupã aviatori, pompieri ºi scafandri”, mai spune George Resiga. Facilitãþile încadrãrii salvatorilor montani în grupa specialã sunt cã aceºtia ar putea ieºi la pensie mai repede, la 52 sau 54 de ani, plus creºterea salariului ºi a indemnizaþiei de periculozitate. Anamaria NEDELCOFF
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni 21 mai 2012
Concertul de þinutã din Peºtera Bolii ”a pãlit” în faþa campaniei electorale ºi a micilor anifestarea culturalã de excepþie, concertul coral, a capella, ce a avut loc sâmbãtã, la Peºtera Bolii a avut o audienþã relativ scãzutã, campania electoralã diminuând considerabil interesul autoritãþilor pentru acest fel de manifestãri care nu aduc voturi multe.
M
Cu alte ocazii, când parteneri media erau radiouri, televiziuni ºi ziare, Peºtera
Bolii era neîncãpãtoare la Concertul coral anual acapella. ”Nu a fost suficient mediatizat evenimentul”, au spus unii care au încercat sã gãseascã motivaþii. Poate fi ºi asta o cauzã… Dar concertul a devenit unul anual ºi este oferit mai ales locuitorilor Vãii Jiului, dar ºi pentru a arãta cã în aceastã zonã existã ºi lucruri, ºi fapte, ºi oameni de valoare. Alþii s-au informat dacã se dau mici ºi bere cu aceastã
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
ocazie, ºi au renunþat la concert din lipsa micilor. Organizatorii, Asociaþia Petro Aqua Petroºani, în parteneriat cu SC ComeximR, prin Emil Pãrãru, CNH, sprijiniþi de Primãria Petroºani, au trãit emoþiile celor cãrora fiecare spectacol, ce are loc la Peºtera Bolii, li se pare a fi mereu primul. Corurile inivate au oferit un moment special. Au concertat Corul Reunit al Forumului German din Reºiþa ºi Petroºani,Corul Arhanghelii din Orãºtie ºi Corul din Varpalota, Ungaria, oraºul înfrãþit cu Petroºaniul. Expoziþia de picturã naivã ºi icoane a fost un punct de atracþie pentru participanþii la concert. La Peºtera Bolii au fost jurnaliºti din þarã ºi din Vale, prin care se sperã ca acest gen de manifestãri sã fie salvate de la nepãsare ºi sã mai ales sã trezeascã interesul publicului pentru voaloare. Ileana FIRÞULESCU
ADRESA NOASTRÃ
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Liliecii, studiaþi chiar în habitatul lor L
iliecii au fost în prim planul unui proiect derulat de Clubul Sporturilor Montane Hunedoara, care s-a derulat în 53 de ºcoli din judeþele Hunedoara, Alba ºi Bihor. Iar elevii de gimnaziu au putut sã studieze liliecii chiar în habitatul lor. Iniþiatorii proiectului – Clubul Sporturilor Montane Hunedoara – au plecat de la faptul cã mulþi oameni nu cunosc prea multe despre lilieci ºi viaþa acestora. ªi chiar mai puþini sunt cei care ºtiu cã liliecii sunt veritabile insecticide naturale, consumând cantitãþi foarte mari de insecte dãunãtoare agriculturii ºi pãdurilor. De precizat cã toþi liliecii din Europa sunt insectivori, putând consuma între 600 ºi 1000 de þânþari într-o orã. Pornind de la aceste aspecte, Clubul
Sporturilor Montane Hunedoara a aut iniþiativa derulãrii proiectului ”Protecþia liliecilor – factor determinant în combaterea biologicã a dãunãtorilor”, care a beneficiat de finanþare de la Administraþia Fondului pentru Mediu, proiect care s-a adresat elevilor de gimnaziu. Astfel, în intervalul august 2011 – mai 2012 s-au desfãºurat mai multe etape ale proiectului, respectiv formarea profesorilor din ºcolile partenere, informarea elevilor cu privire la importanþa liliecilor, lansarea în ºcoli a concursului „Liliecii – de la mit la realitate!”, dar ºi realizarea de materiale informative. „Un produs original al proiectului este cartea „Ne jucãm cu Lili”, care cuprinde cele mai bune creaþii ale elevilor participanþi la concurs (texte literare, desene, jocuri). O noutate în domeniul produselor educative este DVDul cu titlul „Liliecii ºi habitatul lor” realizat în format multimedia, pentru a putea stoca atât informaþie ºtiinþificã accesibilã
elevilor, cât ºi o galerie foto ºi un material video”, a declarat Mihaela Sopincean, preºedintele Clubului. Iar dupã ce s-au informat despre lilieci, elevii au participat ºi la un concurs tematic, cu mai multe etape, finalizat cu premii atractive. Astfel, câºtigãtorii etapei judeþene, alãturi de autorii celor mai bune creaþii publicate, au fost premiaþi cu o tabãrã în Parcul Natural Pãdurea Craiului, a cãrei tematicã a fost cunoaºterea habitatului liliecilor. Mihaela Sopinceanu spune cã nu întâmplãtor a fost aleasã pentru aceastã activitate comuna ªuncuiuº, din judeþul Bihor, ci pentru cã este cunoscutã pentru numãrul mare de peºteri care adãpostesc lilieci. „Timp de 7 zile, drumeþiile ºi jocurile au constituit lecþii în naturã pentru cei 33 de elevi participanþi în tabãrã. Prin
voluntariat, s-a realizat un traseu tematic despre lilieci ºi importanþa lor. Traseul cuprinde 10 panouri informative amplasate în comuna ªuncuiuº, între bariera Bîlnaca ºi Peºtera Ungurul Mare, contribuind astfel la creºterea îmbunãtãþirea infrastructurii informativ-educative a zonei. Ultimele zile ale taberei au fost rezervate vizitelor de peºterã (Vadu Criºului, Ungurul Mare) ºi iniþierii în alpinism”, a mai spus sursa citatã anterior. Proiectul de educaþie ecologicã a antrenat în total 10.153 elevi ºi 46 profesori din 53 de ºcoli. Car men COSMAN
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Luni, 21 mai 2012
VORBA LU` BUJI
de Mircea BUJORESCU
Dacã nu e SUSTENABIL, înseamnã cã „nu se pune”... O femeie frumoasã m-a luat la refec, întrebându-mã, pe cât de dulce, pe atât de sec: „Domne, vãd cã tot bagi prin articole fel de fel de cuvinte. Dacã tot te dai deºtept, zi-mi ºi mie ce e aia sustenabil!” Am îmbulinat-o pe loc. Nu, nu pe femeie, fiindcã nu-mi permite vârsta ºi încadrarea. „Sustenabil” ãsta e un termen cosmopolit, adoptat de ºmecherii politici ºi economici de dupã 1990. Face parte din categoria „implementare”, „management”, „marketing”, „briefing”, „casting”, „party”, „breaking news” ºi alte bazaconii aduse de peste Ocean, odatã cu drogurile, filmele
porno ºi alte apucãturi mafiote. Cum vã spuneam, am cam îmbulinat-o. Totuºi, atât cât mã mai duce mintea, am încercat sã-i explic femeii cum vine „cestiunea” cu sustenabil. Pe scurt, nesustenabil ar însemna un ceva care nu se susþine, mai pe româneºte „nu se pune”, nu se poate realiza, e o utopie. ªi, sã nu las femeia nesatisfãcutã (mãcar pe partea asta!) i-am dat ºi un exemplu de „sustenabil” ºi „nesustenabil”. Ce promite Harry Voichiþoiu nu e sustenabil. Cu vreo 5 sãptãmâni înainte de începerea campaniei electorale, tocmai îl felicitasem, personal, pe Harry Voichiþoiu
pentru cã s-a lecuit de boala lui mai veche (un „masochism” incipient) care se lãsa mereu cu aceleaºi sechele, dupã ce pierdea nenumãratele tururi de alegeri ce l-au lãsat cu buza umflatã. Am apreciat cã îi merg bine afacerile, s-o lase dracului de politicã, nu e de el... E pentru alþii, mai pricepuþi, mai abili ºi mai bazaþi. Nu l-a þinut mult ºi, deºi îl ºtiu ca om inteligent ºi ºcolit, a pus botul la partidul de televizor al lui Dan Diaconescu. Nu mai spune cã ºi-a luat alãturi niºte oameni de o calitate (umanã, intelectualã ºi moralã) îndoielnicã. O dau exemplu pe doamna Dorina
Pleºcan ºi afirmaþia asta e... sustenabilã. Ceea ce mi se pare cã nu e sustenabil e „ºarja” de promisiuni a domnului Harry. De fapt, nu e nici o mirare, þinând cont de ce promite „ºoricelul neastâmpãrat” domnul Dan Diaconescu, din Caracal, unde s-a rãsturnat un car... Harry dixit cã va redeschide minele din Valea Jiului, dacã va fi ales preºedinte al Consiliului Judeþean. Nu e sustenabil, Harry dragã! Uite, îþi promit cã, dacã, prin absurd, ajungi preºedinte la judeþ, eu merg cu matale, ca vagonetar de galerii, sã redeschidem mina Dâlja, Valea de Brazi, sau Petrila Sud... Vai, ce aburealã... Mai promite domnul Voichiþoiu cã va ieftini apa în Valea Jiului. Alo, alo, unde-ai pomenit tãlicã sã se ieftineascã ceva în þara asta? Nici asta nu-i
Gãurile din economie îngreuneazã sistemul de pensii
Încã o acuzaþie la adresa medicului Brãtilã
este 1,3 miliarde de lei reprezintã efortul bugetar al Ministerului Muncii care a promis sã restituie pensionarilor banii reþinuþi ilegal drept contribuþie la asigurãri se sãnãtate.
P
onsiderat pânã acum un medic foarte bun, cu multe rezultate pozitive în C chirurgia plasticã ºi reparatorie, cariera doctorului Sorin Brãtilã – cel care l-a operat pe un copil de numai 3 ani ºi jumãtate la mâna sãnãtoasã – începe sã aibã de suferit. Dupã ce cazul bãieþelului a fost fãcut public ºi a stârnit indignare, noi acuzaþii de malpraxis ies la ivealã. O altã pacientã a medicului chirurg, Floarea Hegeº (59 de ani), l-a reclamat pe Sorin Brãtilã, iar cazul este cercetat de ministerul de resort. „În anul 2010 a fost internatã la Petroºani la domnul doctor Sorin Brãtilã pentru o problemã de respiraþie. A zis cã este o deviaþie de sept nazal. M-a vãzut ºi a zis cã trebuie operat. Nu m-a trimis nici unde, la un control ORL, cum trebuia. Dupã operaþie am avut dureri enorme ºi tot nu puteam sã respir. A luat decizia de a mã opera încã o datã ºi mi-a schimbat fizionomia, de arãtam de nerecunoscut, eram desfiguratã. Am ajuns la Târgu Mureº ºi când m-au vãzut, mi-au dat un tratament pentru
sustenabilã, excelenþã! Dacã tot aveai de gând sã câºtigi electoratul, mai bine promiteai cã ieftineºti berea! Apropo de bere, Ponta ãsta, „micul Titulescu” începe deja sã-mi facã duºmani. útia din guvernul lui „de încropealã” au lansat ideea cã vor sã punã taxã pe... bere. Pânã aici! Cine sunteþi voi ãºtia, bãi guvern pentru ºase luni, sã luaþi berea de la gura copiilor. Pãi, dacã ne scumpiþi ºi „alimentul” ãsta de bazã, „ciuciu” voturi! Nu vã e ruºine, înþelegem orice, suportãm orice, dar sã ne scumpiþi berea, asta e deja ciumã! Nu e sustenabil, domnu’ Ponta, nu e sustenabil, dã-o dracului de treabã! Dupã ce i-am explicat toate acestea, femeia de la începutul articolului, a mai adus o halbã cu bere. Din partea casei...
infecþia de dupã operaþie ºi apoi dupã un an m-au operat ei”, a povestit femeia, din Lupeni. Floarea Hegheº (foto) spune cã doi ani de zile a avut probleme dupã operaþia ratatã de la Petroºani. În consecinþã, a decis sã-ºi facã dreptate ºi l-a reclamat pe medic la Colegiul Medicilor. Ancheta este încã în desfãºurare, iar luna trecutã i-a venit o solicitare de la Ministerul Sãnãtãþii pentru a efectua o expertizã la o clinicã specializatã la Timiºoara. Pe de altã parte, conform unei adrese trimise avocatului femeii, doctorul Sorin Brãtilã susþine cã este nevinovat iar acuzele sunt nefondate. Car men COSMAN
Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a dat asigurãri pensionarilor cã îºi vor primi înapoi fiecare leuþ plãtit în plus drept contribuþie la asigurãri de sãnãtate. „Începând cu luna mai nu s-a mai oprit acea contribuþie, iar din iulie o sã înceapã sã-ºi primeascã banii înapoi. Din pãcate,
pentru anul acesta atât putem sã facem pentru cã, dacã aþi vãzut, în fiecare zi descoperim o nouã gaurã, o nouã furãciune, o nouã risipire a banilor. Sperãm sã oprim în aceastã perioadã risipa ºi sã construim un buget mai viabil pentru anul viitor”, a declarat la Lupeni Mariana Cîmpeanu. Aceasta a precizat cã efortul bugetar, pe ansamblu, este de circa 1,3 miliarde de lei ºi acum se face defalcarea pe fiecare lunã, în funcþie de numãrul de pensionari care intrã în fiecare tranºã. Car men COSMAN
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 21 mai 2012
borul cu parapanta a devenit un sport gustat de tot mai mulþi oameni ºi turiºtii care vin în Valea Jiului, mai ales când sunt executate cu un maestru al înãlþimilor, instructorul ºi vicecampionul mondial, Toma Coconea.
Z
„Sunt din ce în ce mai mulþi adepþi ºi chiar acum, sâmbãtã am avut o primã serie care a dat examenul de licenþã pe care l-a trecut cu brio. Acum, printre competiþiile la care particip, o sã reîncep cu o alta. Am observat cã foarte mulþi turiºti vin din ce în ce mai des pentru zborul de agrement. Eu am achiziþionat de curând un aparat cu motor ºi chiar aºa am ºi lozinca Descoperã Valea Jiului aºa cum n-ai mai vãzut-
“Descoperã Valea Jiului aºa cum n-ai mai vãzut-o” o. Fac un survol, iar turiºtii vor din ce în ce mai mult. De regulã mã sunã în funcþie de condiþiile meteo ”, ne-a declarat Toma Coconea, vicecampion mondial la zborul cu parapanta.
N
otarul zburãtor
Însã, în Valea Jiului sunt ºi oameni care ºi-au descoperit mai târziu pasiunea pentru înãlþimi, iar acum spun cã nu mai pot trãi fãrã asta.
Vã facem cunoºtinþã cu Adrian Mãrgineanu, un notar din Lupeni, care dintr-un zbor de curiozitate, acum a devenit un cunoscãtor al acestui sport. Cum se împacã viaþa de zi cu zi cu pasiunea descoperitã relativ recent, ne spune chiar el.
“Ideea este sã ºtii cum sã-þi împarþi timpul liber într-un mod cât mai plãcut. Cred cã fiecare dintre noi, de când ne naºtem ne dorim sã zburãm, chiar dacã nu ne dãm seama de asta. Iar dacã odatã am zburat, indiferent cu ce, cu siguranþã ne mai dorim. Nu ºtiu de unde aceastã pasiune, dar poate m-am nãscut cu ea. Am ajuns sã zbor la 40 ºi ceva de ani dupã ce l-am cunoscut pe Tomy, care mi-a tot spus hai, hai. Nici nu ºtiam cine este, în prima fazã, dar dupã aceea am aflat cã este vicecampion mondial de douã ori, iar atunci mi-am cãlcat pe suflet ºi m-am dus. Dupã prima experienþã, gata, mi-am comandat parapanta, iar a treia oarã am zburat deja singur, dar încã sub îndrumarea profesorului”, a spus Adrian Mãrgineanu, un notar public din Lupeni. El spune cã atunci când are poftã de zburat, dupã programul de la birou, îºi ia parapanta, urcã pe munte ºi zboarã. Pur ºi simplu! Luiza ANDRONACHE
Hunedoara prinde rãdãcini N
u mai puþin de 18.000 de puieþi de salcâm au fost plantaþi la Râu de Mori, pe locul unei foste cariere. La acþiunea denumitã „România prinde rãdãcini”, organizatã de vreo 7 ani de Realitatea TV, au luat parte sute de localnici. De nici trei ore a fost nevoie pentru ca mii de puieþi de salcâm sã ia locul unei foste cariere de unde s-a exploatat argila ºi unde terenul a plecat la vale. O acþiune de succes la care ar fi vrut sã participe toatã suflarea Þãrii Haþegului, dar acest lucru era practic imposibil. „În judeþul Hunedoara, iniþiativa a fost a doamnei Mariana Câmpeanu. S-a gãsit teren la Râu de Mori, iar partener a fost Romsilva, care a dat puieþii, dar ºi primãria, care a dat terenul. Au fost 18.000 de puieþi ºi în momentul în care oamenii din þara Haþegului au auzit de aceastã campanie au spus cã fiecare om vrea sã planteze un puiet, dar era imposibil. Pânã la urmã am fost 600 de persoane la plantat”, a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Moloþ. Iar locul nu a fost întâmplãtor ales. De fapt, argila de aici a fost folositã pentru construcþia aliajului de pietre de la barajul de pe Râu Mare. În urma exploatãrii argilei, în zonã s-a format un Acþiunea reprezin- hãu, o groapã imensã, iar mai apoi terenul înmuiat tã un eveniment de ploi a plecat la vale. Preºedintele CJ Hunedoara iniþiat de Ministerul spune cã salcâmii sunt cea mai bunã alegere, atât Culturii ºi stã numãrul vizitatorilor care au trecut Comunicaþiilor din Franþa ºi ajuns la pragul Muzeului Mineritului. „În fiecare ediþia cu numãrul 8. În acest an evenian, în care am participat la aceastã mentul a fost patronat de cãtre acþiune, am avut peste 100 de vizitaConsiliul Europei, UNESCO ºi tori „nocturni”. La fel s-a întâmplat ºi Consiliul Internaþional al Muzeelor. în acest an”, a mai spus Erika Muºa. „Noaptea Muzeelor” este pandantivul nocturn al Zilei Internaþionale a Aproape 3.000 de muzee din Muzeelor, serbatã pe data de 18 mai. Europa au celebrat în acest an, în data „La fel ca ºi celelalte muzee din þarã ºi de 19 mai, evenimentul. Pe de altã muzeul din Petroºani a fost deschis în parte, vineri, 18 mai, la Muzeul noaptea de 19 spre 20 mai. În afarã Mineritului a avut loc vernisajul de exponatele obiºnuite am avut ºi o lucrãrilor expuse în cadrul „Festivalului expoziþie de desene, picturi sau Naþional de Arte Vizuale”. Cele câteva fotografii care face parte dintr-un conzeci de lucrãri sunt semnate de copii curs naþional dedicat artelor vizuale”, a din întreaga þarã ºi reprezintã mai precizat Erika Muºa, supraveghetor multe modalitãþi de exprimare artisticã. Muzeul Mineritului Petroºani. Este vorba despre fotografii, picturi sau În Capitala Vãii Jiului „Noaptea metaloplastie. Expoziþia va fi deschisã Muzeelor” s-a bucurat de succes, la fel vizitatorilor pânã în data de 25 mai. ca ºi în anii anteriori. Drept mãrturie Mircea Mircea NISTOR
Noaptea Muzeelor (ºi) la Petroºani n acest an, Noaptea Muzeelor a fost marcatã, în noaptea de 19 spre 20 mai, ºi în municipiul Petroºani.
Î
pentru teren, cât ºi pentru oameni. „Douã lucruri esenþiale se întâmplã: se stopeazã alunecãrile de teren ºi, în al doilea rând, apicultorii au o zonã propice, în perioada când salcâmul este în floare”, a explicat Mircea Moloþ. Car men COSMAN
„Folcloricii” pleacã la Cluj unicipiul Petroºani va avea douã reprezentante la Festivalul Naþional Studenþesc de Folclor programat a se derula în cursul acestei sãptãmâni.
M
La Cluj – Napoca vom fi reprezentaþi de studenta Teodora Filip ºi eleva de liceu Ionela Dumitrescu. Ambele sunt pregãtite de cãtre profesorul Eugen Muntean, la Casa de Culturã a Studenþilor. „Sper, ºi sunt sigur, cã reprezentantele noastre ne vor face cinste ºi vor obþine premiile pe care le meritã”, a spus Eugen Muntean, referent muzical CCS Petroºani. La festivalul de la Cluj, Casa de Culturã a Studenþilor va fi reprezentatã ºi de cãtre Ansamblul Folcloric „Parângul” a cãrui activitate este coordonatã de cãtre Nicu Nicoarã. Mir cea NISTOR