Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 127
Cronica Vãii Jiului Vineri, 18 mai 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Opriþi ilegalitãþile lui
Mircia Muntean!
Anchetã în cazul copilului operat la altã mânã onducerea Spitalului C din Petroºani a demarat o anchetã, în cazul bãiatului de numai 3 ani ºi jumãtate din Petroºani care a fost operat de chirurg la altã mânã. Poliþia aºteaptã ancheta spitalului, pentru cã familia micuþului a depus plângere penalã.
>>> PAGINA A 3-A
Primãria Petrila, fabricã de clonat acte?! rimãria Petrila se P transformã, din când în când, în mini-fabricã de clonat acte. În plus, lucreazã în „subantreprizã” pentru „atelierul” mai mare de la Judecãtoria Petroºani, împreunã ºi cu un notar public.
>>> PAGINA A 9-A
O
are e un pic ... gay sau femeie?
Încã de la început vreau sã îi asigur pe toþi homosexualii cã nu am nimic ºi nu mã intereseazã orientãrile lor sexuale. Vorba românului, dacã dragostea e mare.... Am o dilemã, însã, care mã macinã de câteva zile. Mircia Muntean e gay? Cum am ajuns la aceastã frãmântare? Pãi, la lansarea “bufonului politic”, mai exact a lui Mircia Muntean la Petroºani, imnul sãu a fost “I will survive”, adicã imnul gay sau, în cel mai bun (rãu?) caz, al femeilor puternice.
PAGINA A 3-A
Castelul Corvinilor ar putea intra pe lista monumentelor UNESCO astelul Corvinilor, unul dintre cele mai importante monumente medievale din România, ar putea fi inclus pe lista bunurilor culturale mondiale protejate de UNESCO. Demersurile au fost deja fãcute de un grup de inimoºi...
C
>>> PAGINA 12
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 18 mai 2012
Votul ilegal ºi mita electoralã, combãtute campanie împotriva celor tentaþi sã ia ori sã dea mitã, turismului electoral, sau a votului ilegal are loc în aceste zile în întreg judeþul Hunedoara. Toþi factorii de rãspundere implicaþi în asigurarea bunului mers al campaniei au venit ºi la Petroºani, pentru a informa populaþia.
O
Poliþiºtii s-au deplasat în pieþe ºi locuri publice, unde au împãrþit pliante prin care au informat populaþia ce înseamnã vot ilegal, mitã, sau cum se pedepsesc ele. „Vrem sã informãm populaþia cu privire la câteva aspecte ce þin de ilegalitatea votului. Suntem în campanie electoralã, urmeazã scrutinul ºi oamenii trebuie sã ºtie cã votul multiplu, prin turism electoral, mita ori deteriorarea afiºelor se pedepsesc, pentru cã vin în contradicþie cu legea. Cei în cauzã riscã de la 6 luni la 5 ani de detenþie”,
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
spune Niþu Bogdan, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cei care vãd nereguli pe timpul campaniei, ori chiar în timpul scrutinului pot suna la 112. „Este timpul sã afle lumea cã dacã sesizeazã nereguli, lucrurile intrã în normalitate. O pot face la 112, iar apelurile lor vor fi luate în considerare”, a precizat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt ISU Hunedoara. Nici jandarmii nu stau deoparte. Sute de angajaþi ai Jandarmeriei sunt în alertã ºi au ca obiectiv principal alegerile ºi campania electoralã. „Nu avem un numãr exact, dar jandarmii vor fi prezenþi la toate adunãrile publice care vor avea loc cu acest prilej. Trebuie sã precizez cã acestea vor trebui anunþate anterior, pentru ca totul sã fie în regulã. Noi vom fi prezenþi atât în campanie, cât ºi pe timpul scrutinului electoral”, a declarat lt. Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara. Pânã acum au fost depuse 20 de sesizãri la poliþie. Ele sunt cu autori necunoscuþi ºi vizeazã cazuri în care au fost lipite afiºe în locuri nepermise, ori situaþii în care afiºele din zonele permise au fost rupte. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 18 mai 2012 onducerea Spitalului C din Petroºani a demarat o anchetã, în cazul bãiatului de numai 3 ani ºi jumãtate din Petroºani care a fost operat de chirurg la altã mânã. Poliþia aºteaptã ancheta spitalului, pentru cã familia micuþului a depus plângere penalã. Managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani spune cã va audia toþi factorii implicaþi în acest incident ºi abia apoi va face publice rezultatele. “Deocamdatã cazul este preluat de o echipã, care va investiga cazul. Este o anchetã la nivelul spitalului, iar deocamdatã se fac verificãri interne”, spune dr. Alin Vasilescu, manager SUP În plus, familia micuþului a fãcut plângere penalã ºi la poliþie. “La Poliþia din
Anchetã în cazul copilului operat la altã mânã Petroºani a ajuns o plângere penalã împotriva unui medic de la Spitalul de Urgenþã din
Petroºani, care este acuzat de vãtãmare corporalã. Din pãcate este vorba despre un
copilaº de 3 ani, iar dupã ce colegiul medicilor se va prononþa, vom lua ºi noi o
rate 42 de cazuri, iar lista de aºteptare este foarte lungã. Din judeþul Hunedoara nu a fost nimeni operat, deºi sunt persoane care au nevoie de o asemenea intervenþie”, mai spune Dan Rãican.
Bolnavii de Parkinson, fãrã bani de aparaturã ºi fãrã medici specialiºti olnavii de Parkinson din judeþul Hunedoara ar putea avea, în viitorul apropiat, echipamente medicale speciale, care sã permitã efectuarea intervenþiilor chirurgicale care ar putea ameliora sau stopa maladia. La asta lucreazã reprezentanþii Asociaþiei AntiParkinson.
B
Locaþie, conform oficialilor Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva existã, în sediul noii Secþii de Neurologie,
însã, deocamdatã, lipsesc banii ºi medicii specialiºti. ”În prezent lucrãm la un proiect de aducere a echipamentului medical pentru efectuarea operaþiei de neuroimplant în judeþul Hunedoara. Cãutãm modalitãþi de finanþare, am vorbit ºi cu Spitalul Judeþean de Urgenþã din Deva ºi în viitorul apropiat sperãm sã reuºim sã-l ducem la capãt”, a declarat Dan Rãican, preºedintele Asociaþiei AntiParkinson. Nici un bolnav operat din judeþul Hunedoara Pot fi efectuate douã
tipuri de operaþii în cazul bolii Parkinson care a ajuns într-o fazã avansatã. ”Existã operaþia de neuroimplant, prin implantarea unor electrozi în creier ºi a unui peacemaker în umãr ºi a doua operaþie este cea cu pompa de levodopa, un aparat care îþi dã levodopa (medicament folosit în ameliorarea simptomelor bolii – n.r.). La nivel naþional se fac cam 15 intervenþii pe an, în funcþie de gravitatea lor, gratuit. Din 2007 pânã acum, au fost ope-
otãri de zeci de mii de euro Cât costã asemenea echipamente? Pompa de levodopa ajunge undeva în jurul a 7.000 de euro, iar neurostimulatorul ajunge la 20.000 de euro. ”Pe lângã acestea, dotarea sãlii de operaþie costã cel puþin 50.000 de euro, fiindcã trebuie un cadru special, în care pacientul sã poatã fi fixat”, explicã Dan Rãican. Dr. ªtefan Repede, medicºef în cadrul Direcþiei de Sãnãtate Publicã (DSP) a judeþului Hunedoara, a precizat cã proiectul lui Rãican este posi-
D
decizie în acest caz”, a susþinut Bogdan Niþu, purtãtor de cuv Poliþia HD. La intervenþia lui Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii, bãieþelul de 3 ani ºi jumãtate pe care medicul din Petroºani l-a operat la mâna stângã în loc de cea dreaptã, a fost transferat la Timiºoara. Copilul va fi operat, din nou, de un profesor universitar, la o clinicã de specialitate din oraºul de pe Bega. Între timp, la Petroºani a ajuns o comisie de anchetã formatã din reprezentanþi ai Colegiului Medicilor Hunedoara ºi Direcþiei de Sãnãtate Publicã, care au declanºat investigaþiile de specialitate la unitatea medicalã unde profeseazã medicul acuzat de malpraxis, Sorin Brãtilã. Car men COSMAN Diana MITRACHE
bil, dar lipsesc specialiºtii. ”Este posibil un asemenea proiect, dar îþi trebuie specialiºti. Dar eu ºtiu cã cine îþi dã aparatul te ºi instruieºte. Domnul Rãican ar vrea, dar totul depinde de conducerea spitalului”, declarã dr. ªtefan Repede. Ioan Demeter, directorul medical al Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva, spune cã implementarea unui proiect care sã-i ajute pe bolnavii de Parkinson este binevenit, dar mai e nevoie de încã un neurochirurg. ”Specialiºti în neu-
rochirurgie avem unul singur. Aparatura pentru bolnavii de Parkinosn nu este lispisã de importanþã, am primit adrese de la asociaþia respectivã legat de achiziþionarea aparaturii. Se poate colabora pentru achiziþionarea ei cu Consiliul Judeþean sau cu Ministerul Sãnãtãþii, vom vedea ce va fi pe viitor. Locaþie avem, specialiºti avem, dar ne-ar mai trebui încã un neurochirurg”, a precizat Ioan Demeter. Anamaria NEDELCOFF
4 Politic
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 18 mai 2012
”Drãgãlãºenia” ºi ochii frumoºi conteazã pentru alegãtor cu pãrul mai ”Acela bogat, drãgãlaº ºi
cu ochi neguroºi, mi-o vorbit tare fain(…) Scrie-mi dumita cum îl cheamã cã pe el o sã-l votez”- Maria-Lucreþia S., 68 de ani, o femeie micã, cu douã plase de rafie pline cu sticle de lapte, aninate de umãr. O mini anchetã de presã, la care au paticipat trei persoane, care au intervievat 68 de cetãþeni cu drept de vot din Petrila, Petroºani ºi Lupeni, a reliefat faptul cã douã treimi dintre aceºtia vor vota candidatul care are o oarecare notorietate. Dar mai ales îi vor vota pentru cã le-a vorbit frumos, pentru cã le-a ascultat necazurile, pentru cã sunt bãrbaþi prezentabili ºi serioºi, pentru cã le-au pus bec la poartã sau o maºinã de pietriº, cã au
adus bani pentru localitate sau pentru cã sunt harnici ºi au venit des sã-i întrebe de sãnãtate ºi nevoi, chiar dacã nu au putut sã le rezolve problemele. Ceilaþi au înjurat invariabil candidaþii, erau supãraþi pe lume ºi pe viaþã, au adus jigniri ce þin ºi de aspectul fizic, uitând cã aºa ne naºtem ºi nu putem alege sã fim cu toþii manechine. Alþii au spus cã se lasã în mâinile bunului Dumnezeu, deºi Dumnezeu nu participã la vot, dar au articulat îndesat ºi cu furie bolnãvicioasã blesteme la adresa candidaþilor ºi a tuturor politicienilor, uitând cã asta nu cadreazã cu credinþa ºi cu învãþãturile ”bunului Dumnezeu”… ”Nu-l mai votez pe ãsta de acia cã dacã amu, în campanie electoralã nu-mi aduce piatrã roºie la drumul ãsta, apãi dupã aia, nici atâta. Am pus cerere ºi nu mã mai primeºte la el, tot fuge de mine. Dar acela cu
pãrul mai bogat, drãgãlaº ºi cu ochi neguroºi, mi-o vorbit tare fain, tot o venit ºi m-o întrebat cum o duc, o povestit cu mine, mi-o zis ce sã fac, unde sã mã duc sã-mi rezolv treburile. Fain omul acela. Scrie-mi cum îl cheamã cã pe el o sã-l votez” – a declarat Maria-Lucreþia S., 68 de ani,o femeie micã cu douã plase de rafie pline cu sticle de lapte, aninate de umãr. ”De ce votez cu el? Aþi vãzut ce prezentabil este, are bun simþ ºi atâtea face! Numai sã nu-ºi mai afiºeze familia cã asta nu-i bine. Toatã lumea a comentat cã nu se face sã-þi bagi pruncii în toatã treaba asta. De data asta sper cã se ocupã ºi de zona noastrã, chiar dacã e la margine, aici e cartier mare, ar putea fi centrul doi. Da, imi este drag ºi de aceea îl votez” – Carmen Andreea, 47 de ani, laborantã. ”Ce sã facã puþoii ãºtelalþi? Ãsta-i nebãgat în rahaturi, e
Vochiþoiu, candidatul PP-DD la ºefia
Consiliului Judeþean Hunedoara: Vom face din judeþul Hunedoara capitala turismului din România eºi potenþialul turistic al judeþului Hunedoara este unanim recunoscut, realizãrile în acest domeniu sunt extrem de puþine.
D
Zeci ºi sute de proiecte au înghiþit milioane de euro, judeþul Hunedoara fiind codaº la atragerea de turiºti, în ciuda faptului cã la capitolul peisajele ºi locuri de o frumuseþe rarã, Hunedoara este cu siguranþã între primele judeþe din România. Singurul candidat la Consiliul Judeþean Hunedoara care vine cu un plan concret de revigorare a turismului este preºedintele
Partidului Poporului Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu. „Nimeni nu poate nega cã Dumnezeu a înzestrat judeþul nostru cu locuri superbe, pesiaje care îþi taie respiraþia. Avem munþii Retezat ºi Parâng, avem staþiuni, unele lãsate în paraginã precum Vaþa, avem þinutul Moþilor ºi Þara Haþegului ºi multe altele. Strãmoºii noºtri au construit aici cetãþi, fortificaþii, mãnãstiri. În judeþul Hunedoara, aproape oriunde pui piciorul, gãseºti istorie – Sarmizegetusa, Castelul Corvinilor, Cetatea Deva etc.”, a subliniat Vochiþoiu. Preºedintele PP-DD a adãugat cã „valorificarea acestor obiective este una
dintre prioritãþi, de îndatã ce voi ajunge în fruntea Consiliului Judeþean. Dacã ne dorim un turism ca la carte, va trebui sã construim drumuri de acces moderne cãtre obiective, ceea ce înseamnã locuri de muncã. Apoi, vom obþine fonduri europene pentru restaurarea principalelor atracþii turistice cu importanþã istoricã, proces ce presupune iaraºi crearea de locuri de muncã pentru hunedoereni”, a relatat Vochiþoiu. În final, Haralambie Vochiþoiu a declarat cã, prin muncã ºi cu bani europeni, va transforma judeþul Hunedoara în capitala turismului din Transilvania ºi din România.
P
copt la minte ºi serios, aratã ºi fain , nu þi-e ruºine cu el în lume. Are o vorbã bunã pentru toatã lumea, pe când ceilalþi îi vezi cã sunt falºi numai ca sã te ducã, sã-i votezi. Pe unii nu i-am vãzut cã au fãcut ceva ºi se poartã de zici cã ei au dat gaura la macaroanã. Pe .dracu, nu au fãcut nimic pânã acum! Unii nici mãcar în familiile lor” – Laurenþiu S., 42 de ani, inginer.
Situaþia aratã precum un studiu fãcut de europeni cu privire la faptul cã angajaþii preferã o ambianþã plãcutã ºi relaþii corecte la serviciu ºi abia pe locul doi este salariul. Adicã majoritatea intervievaþilor, locuitori ai celor trei localitãþi apreciazã faptul cã sunt trataþi cu consideraþie de edilii lor, pe locul doi fiind încrederea ºi realizãrile. Ileana FIRÞULESCU
Politic 5
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 18 mai 2012
Campania din Petrila, plinã de ” gãinãrii” ici la Petrila lucrurile nu stau prea roz în ceea ce priveºte desfãºurarea campaniei electorale în liniºte.
N
Opriþi ilegalitãþile lui Mircia Muntean! ircia Muntean, fosta “mãsea stricatã” a PNL-ului, actualmente candidat al partidului de trãdãtori ºi infractori, UNPR, vrea cu tot dinadinsul sã ajungã pe primul loc într-un top al candidaþilor cu cele mai multe ilegalitãþi semnalate pe parcursul campaniei electorale.
M
În Valea Jiului, acest ipochimen UNPR-ist, care viseazã sã conducã judeþul, Doamne fereºte!, este deja candidatul numãrul unu al ilegalitãþilor. Mircia Muntean este singurul dintre candidaþi care a încãlcat încã dinainte de se da startul campaniei Legea electoralã, când s-a apucat sã împânzeascã toatã Valea Jiului cu ciocolatã de proastã calitate. Mai apoi, “ bufonul politic” s-a trezit cã este un iubitor al tradiþiilor ºi s-a lipit la toate petrecerile câmpeneºti ale momârlanilor. Dacã era mâncare gratis ºi alegãtori de vrãjit....Personal îl cunosc pe Mircia Muntean ºi recunosc cã nu am mai întâlnit un politician
care sã mintã în aºa fel încât sã creadã ºi el. Dacã ai ocazia sã stai de vorbã cu acest “ bufon politic”, dupã primele cinci minute primeºti atâtea promisiuni (minciuni) încât Pinocchio la un loc cu alt „nãsos”, Buratino, sunt mici copii. El nu ºtie ce e onoarea, loialitatea ºi cuvântul dat. În schimb are cunoºtinþe temeinice de cum sã prejudicieze bugetele locale, ori în a-ºi stabili comisioanele. A învãþat ºi chinezeºte, cã altfel nu se putea înþelege cu investitorii de la DHS cât ºi cum sã cearã diferite favoruri. Deci, categoric un astfel de individ dacã ajunge în fruntea Consiliului Judeþean, hunedorenii îºi pot rezerva un loc spre ...Canada.
O
are e un pic ... gay sau femeie?
Încã de la început vreau sã îi asigur pe toþi homosexualii cã nu am nimic ºi nu mã intereseazã orientãrile lor sexuale. Vorba românului, dacã dragostea e mare..... Am o dilemã, însã, care mã macinã de câteva zile. Mircia Muntean e gay? Cum am ajuns la aceastã frãmântare? Pãi, la lansarea “bufonului politic”, mai exact a lui Mircia Muntean la Petroºani, imnul sãu a fost I
will survive, adicã imnul gay sau, în cel mai bun (rãu?) caz, al femeilor puternice. ªi nu o spun eu cã aceastã melodie este imnul gay-ilor. Cu o simplã cãutare pe Internet am aflat despre I will survive cã : “Cântecele despre personalitãþi puternice ºi independente au avut întotdeauna appeal pentru persoanele gay, suplinind motivaþie ºi încredere cã dificultãþile pot fi depãºite ºi existã toate premisele pentru o viaþã demnã ºi fericitã. Cea mai cunoscutã piesã din acest playlist este poate “I Will Survive” (Gloria Gaynor), dar ºi “Ain’t No Mountain High Enough” (Diana Ross) sau “Over the Rainbow” (Judy Garland) rezistã testului timpului. Melodii precum “Free” (Ultra Nate) sau “Outside” (George Michael) sunt de asemenea foarte populare, iar efectul lor eliberator le asigurã ºi astãzi succes comercial.” În concluzie, Mircia Muntean eºti un el sau o ea?, sã ºtie ºi locuitorii din Valea Jiului, minerii cãrora le ceri votul, cum sã þi se adreseze când mai ajungi prin zonã sã împarþi ciocolatã ieftinã sau mai ºtiu eu ce altceva...Poate prezervative, ce o fi rãu? Cã preºedinte la Consiliul Judeþean, totuºi, sper cã e o glumã cã vrei sã ajungi... Marius MITRACHE
Dorin Curtean, candidatul PC la Primãria Petrila, îi acuzã pe oamenii lui Pãducel cã i-au rupt afiºele. În replicã, primarul Ilie Pãducel îi adreseazã un epitet plin de drãgãlãºenie ºi susþine cã el nu se ocupã de ”gãinãrii”. ”Pãducel îi pune pe toþi aghiotanþii sã rupã afiºele, sã le mâzgãleascã, dar numai ale lui rãmân. Dar eu nu am fãcut nicio reclamaþie, fiindcã eu consider cã bãtãlia electoralã nu se poartã între cei care pun
sau rup mai multe afiºe, ci discuþia de la om la om e importantã”, spune Curtean. Ilie Pãducel susþine însã cã Dorin Curtean ar trebui sã-i nominalizeze persoana care i-a rupt afiºele. ”Sã vinã Curtean cu un exemplu concret, cã m-a acuzat ieri ºi Bobar cã un fin de-al meu i-a rupt afiºele, dar finul de care vorbeºte el e pe locul doi pe lista de consilieri locali a PSD. Curtean, pe lângã Bobar, este un alt nemernic. Pentru mine astea sunt gãinãrii. Pãducel nu se ocupã cu ruptul afiºelor, eu am de rezolvat problemele cetãþenilor din Petrila, nu stau sã rup afiºe electorale”, a declarat Ilie Pãducel. Anamaria NEDELCOFF
Campania “Votul ilegal ºi mita electoralã” ºi la Uricani tenþie candidaþi, mita electoralã este infracþiune ºi cei prinºi riscã de la 6 luni la 5 ani de detenþie!
A
Poliþiºtii de la IPJ Hunedoara au ajuns ieri dimineaþã ºi în Valea Jiului pentru a da startul campaniei. La Uricani, cel mai vestic oraº al Vãii Jiului, ºi
totodatã locul unde s-au semnalat primele nereguli electorale, ofiþerii de la Poliþie au împãrþit materiale informative în toate zonele din oraº. “La acþiunea de informare a populaþiei au luat parte doi ofiþeri operativi ºi doi de la serviciul rutier. Au fost împãrþite pliante ºi broºuri cetãþenilor, iar oamenii au fost
foarte receptivi”, ne-a declarat comandantul Poliþiei Uricani Dãnuþ Mocanu. Votul multiplu, prin turism electoral, mita ori deteriorarea afiºelor se pedepsesc, pentru cã vin în contradicþie cu legea. Cei în cauzã riscã de la 6 luni la 5 ani de închisoare. Marius MITRACHE
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 18 mai 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
”Dacã face ºi gimnasticã, Valea Jiului poate creºte” ostul ministru al F Economiei ºi Finanþelor, Varujan Vosganian, a vorbit, la Petroºani, din cãrþi precum un profesor ºi a dat exemplul oaselor ºi cartilagiilor sale din adolescenþã, exemplu ce ar putea fi valabil ºi în creºterea Vãii Jiului… Când un om de talia lui Varujan Vosganian coboarã printre locuitorii Vãii Jiului, fiecare se aºteaptã sã audã idei ºi variante de soluþii care sã ridice vãlul incertitudinii ºi al bâjbâielii socioeconomice. Aºteptãrile au fost mari, probabil cã de aceea s-a nãscut ºi dezamãgirea amarã a multora. Asta pentru cã, dincolo de activitatea sa politicã, Varujan Vosganian este conferenþiar
universitar la Facultatea de Relaþii Internaþionale a Academiei de Studii Economice din Bucureºti, vicepreºedinte al Uniunii Scriitorilor din România, din 2005, membru fondator al Societãþii Române de Economie, membru al Consiliului Experþilor Internaþionali ai Centrului European de Studii Politice cu sediul la Bruxelles, membru onorific al Consiliului ªtiinþific al Institutului Naþional de Prognozã ºi Senior Cercetãtor al Institutului Naþional de Economie… La Petroºani, Vosganian, în calitatea sa de fost ministru al Economiei ºi Finanþelor în Cabinetul Tãriceanu, a pãrut nepregãtit pentru acestã vizitã electoralã. Rupt de realitate, a vorbit teoretic, din manuale fãrã a-ºi adapta ºtiinþa la situaþia prezentã a Vãii Jiului ºi a Companiei Naþionale a Huilei. A ”citat”
din manuale despre cum funcþioneazã piaþa cãrbunelui în general, cum e cu contractele comerciale, cu ofertele de preþ uitând cã a fost ministru, deci responsabil ºi cu o companie de stat precum CNH, cãreia i-a impus preþul de vânzare ca toate celelalte guverne. Acesta a invocat faptul cã o creºtere a preþului huilei la valoarea realã, pentru a nu munci în
pierdere, ar mãri preþul energiei pe relaþia termocentralelor Mintia ºi Paroºeni. Vocea sa a sunat ca a unui tatã ce-ºi apãrã copiii – termocentralele -, deºi aceºtia au achiziþionat huilã externã la preþ mai mare decât cel cerut de CNH. Argumentele sale nu au stat în picioare, ministrul, probabil, considerând cã se adreseazã unor oameni fãrã minte, care nu
au habar cã în domeniul energetic primeazã deciziile politice ca în orice altã þarã în care interesul naþional primeazã. Cea mai plasticã exprimare a unei idei privind viitorul Vãii Jiului a fost exemplul radiografiei oaselor sale, la vârsta de 16 ani, când tatãl domniei sale a vrut sã ºtie cât va creºte. ”La 16 ani, tatãl meu m-a
dus la un doctor pentru o radiografie a oaselor, a cartilagiilor, pentru a vedea cât voi creºte pentru cã se ºtie cã un trup de adolescent are resurse de creºtere ºi medicul a spus cã voi creºte pânã la 1,80 m, iar dacã voi face ºi gimnasticã pot ajunge la 1,86 m. Valea Jiului are terenuri, case ieftine, resurse umane ºi dacã la toate astea se adaugã ºi sprijin guverna-
mental ºi o voce unicã a administraþiilor locale, se va forma un triunghi important ºi vom putea spune cã relansarea poate sã vinã. Dacã face ºi gimnasticã, Valea Jiului poate creºte mult” – a declarat Varujan Vosganian la MondoTV/FM Petroºani, ca o bomboanã de pe tortul zicerilor sale despre o Vale turisticã ºi minerit. Ileana FIRÞULESCU
Cetãþean de Onoare al Petroºaniului
Prinþul Paul de România vrea sã sprijine Valea Jiului Astãzi, Prinþul Paul ºi Prinþesa Lia îºi vor continua vizita în municipiul Petroºani ºi se vor afla la Mina Livezeni unde vor sta de vorbã cu ortacii. Programul mai cuprinde ºi vizite la ºcolile din municipiu.
ntr-o atmosferã festivã, Prinþul Paul de România a primit titlul de Cetãþean de Onoare al Municipiului Petroºani, distincþie acordatã de Consiliul Local.
Î
2.500 de lei pentru campioana noastrã de la Bruxelles rimãria Petrila a decis sã o premieze cu suma de 2.500 de lei pe gimnasta raluca Haidu, campioanã europeanã, împreunã cu echipa României, la Europenele de la Bruxelles.
P
Hotãrârea de consiliu a fost votatã de toþi cei 17 consilieri prezenþi la ultima ºedinþã de consiliu de la Petrila. Viceprimarul Constantin Ramaºcanu, spune cã au vrut ca, din puþin lor, sã suplimenteze sumele alocate de Guvern pentru premierea echipei de aur a României. „Noi
am hotãrât, în urmã cu trei ani, sã premiem copiii care s-au distins în tot ce înseamnã performanþã, adicã olimpiadele ºcolare dar ºi rezultatele deosebite pe ramuri sportive. Cu ocazia câºtigãrii Campionatului European de cãtre Raluca Haidu, am considerat cã putem sã facem o premiere individualã. Sã venim în sprijinul Guvernului, care a fãcut un gest frumos prin dublarea premiilor pentru gimnaste. Totuºi, suma este micã, ºi am decis sã sprijinim ºi noi, din puþinul pe care îl avem”, a declarat viceprimarul oraºului Petrila, Constantin Ramaºcanu. În funcþie de programul Ralucãi Haidu, suma oferitã drept premiu de cãtre CL Petrila va fi înmânatã pãrinþilor gimnastei, ori chiar acesteia, în cadrul unei ceremonii organizate de administraþia publicã localã. În vârstã de aproape 18 ani, Raluca Haidu a contribuit, prin execuþiile sale, la obþinerea medaliei de aur a echipei României la Campionatele Europene de la
Deºi activitatea sa nu are neapãrat legãturã cu Petroºani Bruxelles. Familia acesteia o sau Valea Jiului, oficialii spun cã susþine din tot sufletul, însã în au apreciat munca sa depusã sportul de performanþã orice pentru România ºi pentru ajutor este binevenit. Tatãl patrimoniul nostru naþional. Ralucãi a lucrat 26 de ani în Prinþul Paul de România ºi subteranele Minei Petrila, ca Prinþesa Lia au fost primiþi cu electrician, iar acum se aflã în pânie ºi sare la Primãria ºomaj, iar în curând îºi va Petroºani, de un grup de depune dosarul pentru pensiomomârlani autentici, nare. Soþia sa, Elena, este casîmbrãcaþi în nicã. Cei doi locuiesc în Petrila, tradiþionalele costume într-un apartament cu trei populare. Cuplul princamere, împreunã cu fratele mai ciar a vizitat mai întâi mare al Ralucãi, Iulian (21 de Biserica Sf. Varvara, ani) ºi cel mic, Gabriel (9 ani). unde se gãseºte primul Car men COSMAN Muzeu al Momârlanilor, iar mai apoi delegaþia a poposit la sediul administraþiei publice locale, unde înaltului oaspete i-a fost înmânat titlul de Cetãþean de Onoare al Municipiului Petroºani. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, a declarat cã aceastã distincþie îi este acordatã pentru modul în care Prinþul Paul s-a implicat în pãstrarea ºi conservarea monumentelor istorice, dar ºi
M ircia întârziatul
pentru ampla acþiune de promovare a þãri. „Pentru toate acestea, în semn de mulþumire ºi apreciere, vã acordãm, cu modestie ºi respect, titlul de Cetãþean de Onoare al Municipiului Petroºani”, a precizat Iacob – Ridzi. Pe de altã parte, înaltul oaspete, a precizat cã a fost fermecat de frumuseþea zonei, care meritã promovatã ºi cã va sprijini cât va putea Valea Jiului. Prinþul Paul este de pãrere cã trebuie promovat turismul în Valea Jiului, pentru cã zona este de o frumuseþe aparte. Mai mult, a precizat cã, dacã este nevoie, va spijini Valea în relaþiile cu partea chinezã, care este dis-
pusã sã investeascã în mieneritul de huilã, mai ales cã are o relaþie foarte bunã cu oficialii din Republica Popularã Chinezã.
Manifestãrile s-au desfãºurat dupã un program bine stabilit, de la care oaspeþii ºi organizatorii nu s-au abãtut. Singurul care a întârziat a fost primarul Devei, Mircia Muntean – candidatul USP la Consiliul Judeþean – care nu pare sã fi înþeles conceptul de “punctualitate”. Acesta a ajuns fix la 15:08 ºi îºi cãuta disperat din priviri fotoliul, scaunul pardon, de invitat special. ªi s-a tot foit, spre amuzamentul asistenþei, pânã a ajuns la locul sãu. Car men COSMAN
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 18 mai 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
”Dacã face ºi gimnasticã, Valea Jiului poate creºte” ostul ministru al F Economiei ºi Finanþelor, Varujan Vosganian, a vorbit, la Petroºani, din cãrþi precum un profesor ºi a dat exemplul oaselor ºi cartilagiilor sale din adolescenþã, exemplu ce ar putea fi valabil ºi în creºterea Vãii Jiului… Când un om de talia lui Varujan Vosganian coboarã printre locuitorii Vãii Jiului, fiecare se aºteaptã sã audã idei ºi variante de soluþii care sã ridice vãlul incertitudinii ºi al bâjbâielii socioeconomice. Aºteptãrile au fost mari, probabil cã de aceea s-a nãscut ºi dezamãgirea amarã a multora. Asta pentru cã, dincolo de activitatea sa politicã, Varujan Vosganian este conferenþiar
universitar la Facultatea de Relaþii Internaþionale a Academiei de Studii Economice din Bucureºti, vicepreºedinte al Uniunii Scriitorilor din România, din 2005, membru fondator al Societãþii Române de Economie, membru al Consiliului Experþilor Internaþionali ai Centrului European de Studii Politice cu sediul la Bruxelles, membru onorific al Consiliului ªtiinþific al Institutului Naþional de Prognozã ºi Senior Cercetãtor al Institutului Naþional de Economie… La Petroºani, Vosganian, în calitatea sa de fost ministru al Economiei ºi Finanþelor în Cabinetul Tãriceanu, a pãrut nepregãtit pentru acestã vizitã electoralã. Rupt de realitate, a vorbit teoretic, din manuale fãrã a-ºi adapta ºtiinþa la situaþia prezentã a Vãii Jiului ºi a Companiei Naþionale a Huilei. A ”citat”
din manuale despre cum funcþioneazã piaþa cãrbunelui în general, cum e cu contractele comerciale, cu ofertele de preþ uitând cã a fost ministru, deci responsabil ºi cu o companie de stat precum CNH, cãreia i-a impus preþul de vânzare ca toate celelalte guverne. Acesta a invocat faptul cã o creºtere a preþului huilei la valoarea realã, pentru a nu munci în
pierdere, ar mãri preþul energiei pe relaþia termocentralelor Mintia ºi Paroºeni. Vocea sa a sunat ca a unui tatã ce-ºi apãrã copiii – termocentralele -, deºi aceºtia au achiziþionat huilã externã la preþ mai mare decât cel cerut de CNH. Argumentele sale nu au stat în picioare, ministrul, probabil, considerând cã se adreseazã unor oameni fãrã minte, care nu
au habar cã în domeniul energetic primeazã deciziile politice ca în orice altã þarã în care interesul naþional primeazã. Cea mai plasticã exprimare a unei idei privind viitorul Vãii Jiului a fost exemplul radiografiei oaselor sale, la vârsta de 16 ani, când tatãl domniei sale a vrut sã ºtie cât va creºte. ”La 16 ani, tatãl meu m-a
dus la un doctor pentru o radiografie a oaselor, a cartilagiilor, pentru a vedea cât voi creºte pentru cã se ºtie cã un trup de adolescent are resurse de creºtere ºi medicul a spus cã voi creºte pânã la 1,80 m, iar dacã voi face ºi gimnasticã pot ajunge la 1,86 m. Valea Jiului are terenuri, case ieftine, resurse umane ºi dacã la toate astea se adaugã ºi sprijin guverna-
mental ºi o voce unicã a administraþiilor locale, se va forma un triunghi important ºi vom putea spune cã relansarea poate sã vinã. Dacã face ºi gimnasticã, Valea Jiului poate creºte mult” – a declarat Varujan Vosganian la MondoTV/FM Petroºani, ca o bomboanã de pe tortul zicerilor sale despre o Vale turisticã ºi minerit. Ileana FIRÞULESCU
Cetãþean de Onoare al Petroºaniului
Prinþul Paul de România vrea sã sprijine Valea Jiului Astãzi, Prinþul Paul ºi Prinþesa Lia îºi vor continua vizita în municipiul Petroºani ºi se vor afla la Mina Livezeni unde vor sta de vorbã cu ortacii. Programul mai cuprinde ºi vizite la ºcolile din municipiu.
ntr-o atmosferã festivã, Prinþul Paul de România a primit titlul de Cetãþean de Onoare al Municipiului Petroºani, distincþie acordatã de Consiliul Local.
Î
2.500 de lei pentru campioana noastrã de la Bruxelles rimãria Petrila a decis sã o premieze cu suma de 2.500 de lei pe gimnasta raluca Haidu, campioanã europeanã, împreunã cu echipa României, la Europenele de la Bruxelles.
P
Hotãrârea de consiliu a fost votatã de toþi cei 17 consilieri prezenþi la ultima ºedinþã de consiliu de la Petrila. Viceprimarul Constantin Ramaºcanu, spune cã au vrut ca, din puþin lor, sã suplimenteze sumele alocate de Guvern pentru premierea echipei de aur a României. „Noi
am hotãrât, în urmã cu trei ani, sã premiem copiii care s-au distins în tot ce înseamnã performanþã, adicã olimpiadele ºcolare dar ºi rezultatele deosebite pe ramuri sportive. Cu ocazia câºtigãrii Campionatului European de cãtre Raluca Haidu, am considerat cã putem sã facem o premiere individualã. Sã venim în sprijinul Guvernului, care a fãcut un gest frumos prin dublarea premiilor pentru gimnaste. Totuºi, suma este micã, ºi am decis sã sprijinim ºi noi, din puþinul pe care îl avem”, a declarat viceprimarul oraºului Petrila, Constantin Ramaºcanu. În funcþie de programul Ralucãi Haidu, suma oferitã drept premiu de cãtre CL Petrila va fi înmânatã pãrinþilor gimnastei, ori chiar acesteia, în cadrul unei ceremonii organizate de administraþia publicã localã. În vârstã de aproape 18 ani, Raluca Haidu a contribuit, prin execuþiile sale, la obþinerea medaliei de aur a echipei României la Campionatele Europene de la
Deºi activitatea sa nu are neapãrat legãturã cu Petroºani Bruxelles. Familia acesteia o sau Valea Jiului, oficialii spun cã susþine din tot sufletul, însã în au apreciat munca sa depusã sportul de performanþã orice pentru România ºi pentru ajutor este binevenit. Tatãl patrimoniul nostru naþional. Ralucãi a lucrat 26 de ani în Prinþul Paul de România ºi subteranele Minei Petrila, ca Prinþesa Lia au fost primiþi cu electrician, iar acum se aflã în pânie ºi sare la Primãria ºomaj, iar în curând îºi va Petroºani, de un grup de depune dosarul pentru pensiomomârlani autentici, nare. Soþia sa, Elena, este casîmbrãcaþi în nicã. Cei doi locuiesc în Petrila, tradiþionalele costume într-un apartament cu trei populare. Cuplul princamere, împreunã cu fratele mai ciar a vizitat mai întâi mare al Ralucãi, Iulian (21 de Biserica Sf. Varvara, ani) ºi cel mic, Gabriel (9 ani). unde se gãseºte primul Car men COSMAN Muzeu al Momârlanilor, iar mai apoi delegaþia a poposit la sediul administraþiei publice locale, unde înaltului oaspete i-a fost înmânat titlul de Cetãþean de Onoare al Municipiului Petroºani. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, a declarat cã aceastã distincþie îi este acordatã pentru modul în care Prinþul Paul s-a implicat în pãstrarea ºi conservarea monumentelor istorice, dar ºi
M ircia întârziatul
pentru ampla acþiune de promovare a þãri. „Pentru toate acestea, în semn de mulþumire ºi apreciere, vã acordãm, cu modestie ºi respect, titlul de Cetãþean de Onoare al Municipiului Petroºani”, a precizat Iacob – Ridzi. Pe de altã parte, înaltul oaspete, a precizat cã a fost fermecat de frumuseþea zonei, care meritã promovatã ºi cã va sprijini cât va putea Valea Jiului. Prinþul Paul este de pãrere cã trebuie promovat turismul în Valea Jiului, pentru cã zona este de o frumuseþe aparte. Mai mult, a precizat cã, dacã este nevoie, va spijini Valea în relaþiile cu partea chinezã, care este dis-
pusã sã investeascã în mieneritul de huilã, mai ales cã are o relaþie foarte bunã cu oficialii din Republica Popularã Chinezã.
Manifestãrile s-au desfãºurat dupã un program bine stabilit, de la care oaspeþii ºi organizatorii nu s-au abãtut. Singurul care a întârziat a fost primarul Devei, Mircia Muntean – candidatul USP la Consiliul Judeþean – care nu pare sã fi înþeles conceptul de “punctualitate”. Acesta a ajuns fix la 15:08 ºi îºi cãuta disperat din priviri fotoliul, scaunul pardon, de invitat special. ªi s-a tot foit, spre amuzamentul asistenþei, pânã a ajuns la locul sãu. Car men COSMAN
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri 17 mai 2012
Magneþii au furat sute de capace de canal irma de distribuþie a apei din Hunedoara face apel ca populaþia sã sesizeze la timp furturile de capace de canal. Asta dupã ce sute de capace au dispãrut, iar Apa Pord Deva a cheltui mii de euro ca sã le înlocuiascã.
F
Responsabilii de la Apa Prod Deva spun cã fenomenul a devenit unul extrem de periculos ºi asta pentru cã în câteva ore au dispãrut 20 de capace. „Atragem atenþia asupra unui fenomen deosebit de periculos
pentru comunitatea noastrã. Noaptea trecutã la Hunedoara, hoþii au furat peste 20 de capace de cãmine de pe reþelele de alimentare cu apã ºi canalizare, respectiv toate capacele din fontã de pe strãzile G. Enescu, Zorilor, Tudor Vladimirescu, Trandafirilor. Numai în Hunedoara la ora actualã lipsesc circa 860 de astfel de capace de pe cãminele reþelelor. Reprezentanþii C.O Hunedoara a SC. APA PROD SA DEVA nu mai fac faþã valului mare de furturi. În ultimele sãptãmâni au fost înlocuite 18 capace de fontã cu unele din beton, îndeosebi în zonele verzi unde
Pe 160 de hunedoreni îi cautã poliþia eci de hunedoreni sunt cãutaþi de poliþie. Numãrul lor este relativ mare, iar ei sunt acuzaþi de diferite fapte antisociale.
Z
înlocuirea este posibilã. Pentru carosabil este nevoie de capace din rãºini, iar înlocuirea cade în sarcina administraþiei locale”, spune Bogdan Lucuþa, purtãtor de cuvânt Apa Prod SA Deva. În 2009 numai la Deva, spre exemplu, au fost înlocuite 800 de capace de fontã ºi alte câteva sute din rãºini, unde situaþia a permis-o. Un capac de 30 kg din fontã se vinde la centrele de colectare a fierului vechi cu 30 de lei, iar înlocuirea unuia costã 150 de euro la care se adaugã cheltuieli cu manopera (turnare beton, fixare în ramã) ajungându-se la un cost final în
Urmãriþii naþional sau internaþional sunt hoþi, au fost reclamaþi pentru diferite fapte antisociale, ori ºi-au abandonat familiile. Majoritatea au de fãcut ani buni de puºcãrie ºi poliþiºtii sunt pe urmele lor. “Sunt peste 160 de hunedoreni daþi în urmãrire. Ei sunt cãutaþi în þarã ºi strãinãtate, pentru cã au comis diferite fapte. Unii au de efectuat ani de puºcãrie, alþii
jur de 1.200-1.300 lei. Furtul capacelor de pe cãminele reþelelor duce la colmatarea acestora ºi implicit la pericolul unor accidente nedorite. „Facem din nou un apel serios cãtre reprezentanþii societãþii civile sã dea dovadã de spirit civic ºi implicare activã ºi sã sesizeze instituþiile abilitate la numãrul de urgenþã 112. De asemenea facem un apel cãtre patronii centrelor de colectare a fierului vechi sã nu mai preia subansamble ºi materiale provenite din reþelele de apã ºi canalizare”, au mai spus responsabilii de la Apa Prod. Diana MITRACHE
au fost daþi în urmãrire pentru abandon familial, dar toþi sunt în atenþia organelor de poliþie”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuv IPJ Hunedoara Poliþiºtii spun cã au date despre fiecare urmãrit naþional sau internaþional ºi cã e doar o chestiune de timp, pânã vor fi prinºi ºi încarceraþi. Asta dacã nu ajung sã se ascxundã, pânã când faptele lor ar putea sã fie prescrise. Diana MITRACHE
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Vinerii, 18 mai 2012
Primãria Petrila, fabricã de clonat acte?! rimãria Petrila se transformã, din când în când, în minifabricã de clonat acte. În plus, lucreazã în „subantreprizã” pentru „atelierul” mai mare de la Judecãtoria Petroºani, împreunã ºi cu un notar public.
P
Nu o spunem noi, ci chiar cei pãþiþi, care au dat cu capul în neregulile comise de subordonaþii primarului Ilie Pãducel. Este practic încã o filã din dosarul expus într-un numãr anterior al cotidianului nostru ºi în care douã judecãtoare din Petroºani au intrat în atenþia organelor de cercetare penalã. Situaþia stã în felul urmãtor: în vederea încheierii unui contract de vânzare – cumpãrare al unui bun imobil pentru care
vânzãtorul nu deþinea act de proprietate, reprezentanþii Primãriei Petrila au eliberat un ceritificat fiscal, nr. 6/ 2508 din 17.08.2005, în baza cãruia vânzãtorul declarã cã a plãtit impozitele pentru terenul în suprafaþã de 9.460 mp, înscris în CF nr. 2083
Livezeni. La data eliberãrii, adicã 17 august 2005, vânãtorul ar fi plãtit pentru acest certificat fiscal taxa extrajudiciarã de timbru în valoare de 4 lei. Cum o fi dat banii beneficiarul, greu de aflat, din moment ce chitanþa apare câteva zile mai târziu, adicã în
data de 22 august 2005! Pe acest certificat fiscal, majoritatea terenurilor menþionate nu sunt nici mãcar localizate, dar funcþionarii publici trec totuºi cu precizie data la care s-a emis actul de dobândire a lor, respectiv 1 ianuarie 2000, o zi în care nu se lucreazã nicãieri!
Mai puþine cãpuºe
steria naþionalã legatã de muºcãturile cãpuºelor nu este valabilã ºi la Petroºani. Aici medicii spun cã au puþine cazuri ºi chiar în ultima perioadã nu a venit niciun om muºcat de aceste insecte.
I
Vremea rece nu i-a scos încã pe oameni la iarbã verde, dar nici cazuri de muºcãturi de insecte nu au fost sem-
nalate. Medicii de la urgenþã spun cã deocamdatã situaþia este sub control ºi populaþia ar trebui sã nu-ºi facã probleme din acest punct de vedere. “Nu avem semnalate cazuri de muºcãturi de cãpuºe în aceastã perioadã. Maxim unul pe sãptãmânã, ceea ce nu e deloc îngrijorãtor”, a precizat dr. Petricã Corlan, medic Unitatea de primire a Urgenþelor de la Spitalul de
Urgenþã din Petroºani. Totuºi, pentru cã sezonul cald abia începe, medicii recomandã câteva mãsuri necesare în cazul în care ieºim la iarbã verde. “Ar trebui ca oamenii ce ies la pãdure, unde este ºi iarbã sã foloseascã creme de protecþie ºi sã fie atenþi dupã Sunt câteva metode de protecþie care devin eficiente ºi atunci oamenii nu trebuie sã-ºi facã griji. Oricum nu avem
cazuri care sã ne alarmeze”, a mai precizat dr.Corlan. Potrivit reprezentanþilor Direcþiei de Sãnãtate Publicã (DSP) Hunedoara, în 2010, au fost confirmate, în judeþ, opt cazuri de îmbolnãvire cu Lyme, iar în 2011, nouã cazuri. Anul acesta, o singurã persoanã este suspectatã cã ar fi infestaã de la cãpuºe. Diana MITRACHE
Ce ne facem însã, când mai apare un document care are absolut acelaºi numãr, nicio virgulã diferenþã? Vorbim despre un alt cerificat fiscal, semnat de un alt funcþionar public decât precedentul, cu adnotãri fãcute cu pixul ºi cu data emiterii chitanþei modificatã dar cu acelaºi numãr de înregistrare ca ºi precedentul. Potrivit informaþiilor noastre, este vorba despre certificatul fiscal necesar într-un dosar aflat pe rolul Judecãtoriei Petroºani. Iar pe baza acestor documente, un notar public din Petroºani a întocmit contractul de vânzare – cumpãrare, fãrã sã existe pe lângã ºi un titlu de proprietate. De precizat ar mai fi cã aceste acte au fost verificate de Parchetul petroºani, dar ºi de Judecãtorie ºi nu s-a descoperit nicio neregulã! Car men COSMAN
Moloþ îºi lanseazã candidatura în Valea Jiului ircea Moloþ, actualul preºedinte al Consiliul M Judeþean Hunedoara ºi aspirant la încã un mandat pentru aceastã funcþie, îºi lanseazã candidatura sâmbãtã, la Lupeni, printr-un spectacol organizat de USL, la care vor participa toþi candidaþii de la locale din Valea Jiului. Aceºtia sunt Cornel Resmeriþã, Dãnuþ Buhãescu, Gheorghe Ile, Gheorghe Bobar, Nicolae Dunca, Constantin Ramaºcanu, Alina Cârstoiu ºi Dorin Curtean. „ Este vorba de un spectacol electoral, care va avea loc sâmbãtã, începând ora 13:00, în Parcul Copiilor din Bãrbãteni ºi va dura în jur de 3 ore”, a declarat Gabriel Lungu, city manager Municipiul Lupeni. Pe scena acestui spectacol vor evolua artiºti ºi trupe precum HIQ, Marcel Pavel, Mariana Deac, Lena Miclãuº, Cristian Fodor ºi Eugen Mihãilã. Luiza ANDRONACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 18 mai 2012
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
HOROSCOP
18 mai 2012
Zi favorabilã studiului ºi comunicãrii. Puteþi obþine câºtiguri importante din tranzacþii financiare. În partea a doua a zilei, sunteþi anunþat cã trebuie sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de afaceri, iar partenerul de viaþã este nemulþumit. Intuiþia vã ajutã!
Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã mai veche a familiei. În cursul dimineþii, descoperiþi o ofertã avantajoasã pentru cumpãrarea unei case sau pentru un schimb de locuinþã. O persoanã mai în vârstã din familie, se opune cu fermitate acestei iniþiative.
Reuºiþi sã faceþi schimbãri majore în viaþa dumneavoastrã, mai ales pe plan profesional ºi în privinþa relaþiilor sentimentale. Azi sunt favorizate întâlnirile cu persoane importante, relaþiile de parteneriat ºi cãlãtoriile în interes personal. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.
Preocupat de problemele personale, aveþi tendinþa sã neglijaþi cãminul. Pentru rezolvarea problemelor importante, vã puteþi baza pe intuiþie, dar ºi pe sfaturile partenerului de viaþã. Dupã-amiazã, un prieten vã solicitã ajutorul într-o problemã financiarã.
Nervozitate vã poate pune într-o situaþie neplãcutã în cãmin. Pãstraþi-vã calmul ºi dedicaþi-vã unor activitãþi de rutinã. N-ar strica sã fiþi mai tandru cu partenerul de viaþã. Preocupaþivã mai mult de viaþa de cuplu pentru a evita disesiunile.
S-ar putea sã plecaþi într-o deplasare neaºteptatã. Nu este cazul sã regretaþi schimbarea programului: aceastã cãlãtorie poate reprezenta pentru dumneavoastrã un nou început. Aveþi succes pe plan social ºi financiar. Profitaþi de acest context favorabil!
În cursul dimineþii sunteþi anunþat cã aþi moºtenit o sumã mare de bani. Sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte, iar seara vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie, împreunã cu partenerul de viaþã. Ar fi bine sã amânaþi întâlnirile.
Talentul creativ este la cote ridicate ºi vã poate ajuta sã rezolvaþi problemele profesionale într-un mod original. Relaþiile sentimentale sunt în general bune, dar aveþi tendinþa de a-i face reproºuri nejustificate persoanei iubite. Nu forþaþi nota în detrimentul persoanei iubite.
Puteþi obþine cu uºurinþã mici câºtiguri financiare, însã fiþi prudent ºi evitaþi speculaþiile de orice fel. În partea a doua a zilei, reuºiþi sã tensionaþi relaþia cu partenerul de viaþã. Se pare cã aveþi o idee fixã în legãturã cu schimbarea stilului de viaþã.
Sunteþi în formã, iar relaþiile cu anturajul sunt excelente. Ziua de astãzi este favorabilã investiþiilor, demarãrii unei afaceri ºi cãlãtoriilor în interes personal. În partea a doua a zilei vi se propune o colaborare. Nu vã grãbiþi în luarea unei decizii.
Este momentul sã puneþi în practicã planurile în legãturã cu o afacere foarte promiþãtoare. Relaþiile cu partenerul de viaþã pot avea de suferit din cauza cã neglijaþi rezolvarea unor probleme familiale care depind exclusiv de dumneavoastrã.
În prima parte a zilei, este posibil sã aveþi mici dificultãþi în cãmin. Cu o vorbã bunã sau un mic cadou, puteþi dezamorsa o situaþie tensionatã. O vizitã la prieteni, în cursul serii, readuce armonia ºi buna dispoziþie în relaþiile parteneriale.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 18 mai 2012
VORBA LU` BUJI
de Mircea BUJORESCU
Diferite Felurimi, Felurite Diferimi... m obiceiul sã trag cu urechea pe la fel de fel de poveºti auzite de la fel de fel de boemi. Boemii mei îºi “ devoreazã” pensia amãrâtã, sorbindu-ºi berile, þigãrile, haleala, întreþinerea, telefonul ºi… alte alea.
A
În general, se poate spune cã e vorba de bârfã, dar în orice kilogram de bârfã existã un dram de adevãr. Astãzi, pe vreme ploioasã, vã ofer doar frânturi din aceste diferite felurimi, sau felurite
diferimi, cum doriþi...
D
orele, probleme, bã?
Firmele serioase, pe lângã salariu, mai dau angajatorilor ºi bonuri de masã. Firmele ºi mai serioase, care lucreazã 12 ore pe zi oferã proletarilor ºi o masã caldã. Bieþii muncitori sunt mulþumiþi (adevãrul e cã ºi meritã!) Unii dintre ei nu mãnâncã nici acasã atît de bine, primesc papa bun, cum nici femeia nu le face. Asta în condiþiile în care firma care le oferã mâncarea nu gãteºte „amestecat”. Adicã, nu amestecã fasolea cu cartofii, carnea de porc cu carnea de pasãre, sau
musacaua cu sarmalele. Aºa s-a întâmplat de curând la o firmã, când muncitorii s-au blocat, nu pentru faptul cã mâncarea era „amestecãturã”, dar le era adusã pe ºantier cu... maºina mortuarã! Oare ce poftã de mâncare ai, când þi se aduce haleala cu o maºinã neagrã, pictatã cu o cruce, în care, ieri, a fost transportat, într-un sicriu, încã unul care s-a lãsat de fumat? „Bomoboana de pe colivã” a fost când, tot dupã un „meniu” din ãsta... letal, chiar unul dintre ºefii de pe ºantier a stat cu perfuzii, fiindcã, din cauza mâncãrii, i-a fost afectatã „flora intestinalã”. Ceea ce în limbaj popular (sau populãros?)
ar însemna cã omul „s-a ciumurlit” de la ce a mâncat. ...Treaba s-a rezolvat pe cale „amiabilã”, incidentul s-a iertat (dar nu s-a uitat!). Însã, printre oamenii de pe ºantier încã se mai vehiculeazã, uneori, când are unul câte-o problemã, întrebarea din reclama aia TV celebrã: „Dorele, probleme, bã?” Deocamdatã, situaþia e sub control...
se furã. L aÎnBãniþa continuare
Acum ceva vreme, vã spuneam cã, la Bãniþa, se furã ca-n codru. Nu cã Bãniþa ar fi în deºert, dar nu se poate ca, într-o comunitate atât de micã, sã nu treacã o zi, pânã nu se dã o spargere, un furt mãrunt, sau o ciordealã insignifiantã. De data asta, e vorba de un jaf. O familie a fost jefuitã de cele 3 (trei) vaci. Vacile astea erau averea
Policlinica de la Petroºani va intra în reparaþie ºi modernizare oliclinica de la Petroºani ar putea intra în reabilitare în câteva sãptãmâni, dupã ce se va termina licitaþia pentru proiectul care vizeazã acest lucru.
P
Despre asta se vorbeºte de mai bine de un an de zile, însã pânã acum au existat tot felul de proce-
În sfârºit, drumul de pe Defileul Jiului intrã în reparaþii in veºti din ce în ce mai bune pentru Valea Jiului.
V
Campanie electoralã sau nu, nici nu mai conteazã, asta pentru cã încep tot mai multe lucrãri ºi se deruleazã proiecte care sunt mai mult decât necesare. În sfârºit, dupã ani de zile în care a stat pe masa Ministrului
duri care au trebuit duse la bun sfârºit. “Va fi modernizatã atât clãdirea, cât ºi dotarea cu aparaturã ºi mobilier. Acesta este un proiect pe fonduri europene nerambursabile în valoare de 4 milioane de euro. Acum suntem în faza la care licitaþie este pe final. De douã luni de zile s-a pornit aceastã licitaþie ºi în maxim 2, 3 sãptãmâni vom afla ºi câºtigãtorul”, ne-a declarat Tiberiu Iacob
Transporturilor, proiectul de reabilitare ºi modernizare a drumului de pe Defileul Jiului va întra în scurt timp în linie dreapta. Pânã la a vedea muncitorii lucrând efectiv, mai sunt câþiva paºi. “Astãzi (ieri) am afiºat la primãrie anunþul privind dezbaterea publicã a
Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. De cealaltã parte, însã, proiectul care prevede reparaþia ºi modernizarea capitalã a Spitalului de Urgenþã, este încã blocat de la Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor, dupã ce licitaþia a fost contestatã în douã rânduri. Acesta se deruleazã prin Ministerul Sãnãtãþii. Luiza ANDRONACHE
proiectului de modernizare a DN 66 pe porþiunea Bumbeºti Jiu – Petroºani, din punct de vedere al mediului. Asta înseamnã cã proiectul este în faza avansatã, înaintea eliberãrii autorizaþiei de construcþie ”, ne-a declarat Ilie Botgros, primarul Oraºului Aninoasa.
Acest proiect va sta la Aninoasa în dezbatere 30 de zile, dupã care primarul va da autorizaþia pentru partea care aparþine de judeþul Hunedoara, iar pentru porþiunea de pe teritoriul judeþului Gorj, avizul se va obþine de la primãria Bumbeºti. De asemenea, o altã veste bunã pentru Valea Jiului, este începerea pregãtirilor pentru reabilitarea DN66A, de la intersecþia de la Livezeni ºi pânã la Valea Ungurului. În ultimele zile, muncitorii au putut fi vãzuþi aici, pregãtind drumul ºi nivelând asfaltul. Luiza ANDRONACHE
lor. Deºi stau într-o zonã accesibilã, la ºosea, într-o dimineaþã s-au trezit sãraci. Era, poate, singura lor ºansã de venit, chiar raþiunea lor de a fi. Culmea este cã una dintre vaci avea viþel. Pe viþel nu l-au furat. Acum, bieþii oameni cumpãrã lapte de la vecini ºi hrãnesc viþeluºul cu biberonul. Degeaba se duc la Poliþie. La Bãniþa se furã. În continuare. ªi, se pare, în veci! Iar poliþiºtii de acolo, sub oblãduirea primarului, cautã melodia aia idioatã „ Fã-mã, Doamne, ce n-am fost/ Ajutor de ºef de post!”... Nota Autorului: Eram hotãrât sã nu mã amestec în politicã (mai ales în aceastã perioadã). Ceea ce se întâmplã în aceste zile, mã face sã mã rãzgândesc. Da ce, io-s mai prost?
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 18 mai 2012 drept o destinaþie “de vis” ºi este inclus în topul celor mai frumoase 10 castele din Europa.
astelul Corvinilor, C unul dintre cele mai importante monumente medievale din România, ar putea fi inclus pe lista bunurilor culturale mondiale protejate de UNESCO. Demersurile au fost deja fãcute de un grup de inimoºi cãrora le pasã de istoria naþionalã ºi reprele istorice. O organizaþie non- guvernamentalã din municipiul Hunedoara, proaspãt înfiinþatã vrea sã redea strãlucirea Castelului Corvinilor. ªi nu singuri, ci ajutaþi de cei mai buni specialiºti în domeniul restaurãrilor de monumente istorice. Asociaþia de Dezvoltare D.A.O Hunedoara (Datorie, Atitudine, Onoare) a fãcut ºi primul pas, prin propunerea înscrierii Castelului Corvinilor, pe lista monumentelor protejate UNESCO. „Am trimis deja o scrisoare Comisiei Naþionale a României pentru UNESCO, în care am propus includerea Castelului pe lista UNESCO. Totodatã, am solicitat sã ni se explice, detaliat, ºi avantajele, pe care le vom prezenta factorilor locali, pentru a sprijini demersul nostru”, a precizat Bogdan Leucuþa, unul dintre hunedorenii cãrora le pasã de preþioasele artefacte. El spune cã, în acest fel, ar putea aduce la castel arhitecþi. ingineri constructori, care sã spunã exact ce trebuie fãcut ºi pentru a se evita în acest fel restaurãrile dupã ureche, aºa cum s-a întâmplat cu programul pus în practicã pe banii Ministerului Culturii, când s-a dat cu vopsea lavabilã pe pereþii monumentului istoric. De fapt, din cauza deficienþelor grave, oficialii Ministerului au dispus suspendarea de urgenþã a proiectului. Castelul Corvinilor se aflã de ani de zile într-un perpetuu
itul contelui Dracula, magnet M pentru turiºti
Castelul Corvinilor ar putea intra pe lista monumentelor UNESCO program de restaurare care nu face altceva decât sã îngrãdeascã accesul turiºtilor în vechile camere ºi sã-i ºtirbeascã din farmec. În plus, de mai bine de un an lucrãrile de restaurare a Castelului Corvinilor stagneazã, iar situaþia va rãmâne neschimbatã încã vreo câteva luni. Muncitorii care lucrau aici ºi-au strâns de prin 2010 sculele ºi au plecat acasã, dupã ce oficialii Ministerului Culturii au descoperit cã s-a lucrat „dupã ureche”. „În 2010 a fost sistatã lucrarea, considerându-se cã sunt vicii de proiectare ºi, implicit, de execuþie ºi trebuie elaborat un alt proiect. În 2011, Ministerul Culturii a scos la licitaþie proiectarea ºi este posibil ca la jumãtatea acestui an sã se liciteze execuþia noului proiect”, a declarat Nicolae Ceriºer, directorul muzeului Castelul Corvinilor. Veºtile de la Ministerul Culturii vin destul de greu, iar între timp numãrul turiºtilor scãzut foarte mult. Conform datelor oficiale, anul trecut Castelul a fost vizitat de 60.000 de turiºti, mai puþin cu 1.400 faþã de 2010. ªi, din pãcate, se
pãstreazã trendul descendent.
derulat în P roiect hopuri
Castelul nu a mai fost restaurant complet din anul 1870. În perioada anilor 1956-1968 a mai avut loc o lucrare de restaurare primarã în care s-a intervenit pentru consolidarea zidurilor ºi a bolþilor din piatrã de la capela castelului ºi din Sala Dietei. În urmã cu mai bine de 15 ani s-a decis restaurarea monumentului istoric, dar procesul sa derulat în hopuri. Din 1997, prin planul naþional de restaurare, a început ºantierul de restaurare a Castelului Corvinilor. Pânã în anul 2008 finanþarea a fost destul de incoerentã ºi mai mult a contribuit Primãria Municipiului Hunedoara decât Ministerul Culturii. În anul 2008, Castelul Corvinilor a fost considerat o prioritate naþionalã ºi a beneficiat de finanþãri substanþiale, însã ministrul Culturii a descoperit cã lucrãrile sunt prost executate. Potrivit specialiºtilor, lucrarea de restaurare a componentelor artistice din piatrã a fost finalizatã în
proporþie de aproximativ 50%, iar acum aºteptãm implementarea unui nou proiect pentru monumentul medieval.
apreciatã de I storia strãini
Castelul Corvinilor a fost construit în secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara, pe locul unei vechi întãrituri, pe o stâncã la picioarele cãreia curge pârâul Zlaºti. A fost una dintre cele mai mari ºi vestite proprietãþi ale lui Iancu de Hunedoara ºi, din acest motiv, castelul a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformãri. El devine astfel o somptuoasã locuinþã, nu numai un punct strategic întãrit. Cu trecerea anilor, diverºii stãpâni ai castelului i-au modificat înfãþiºarea, îmbogãþindu-l cu turnuri, sãli ºi camere de onoare. Dupã ce ºi-a pierdut utilitatea iniþialã, castelul a fost restaurat ºi transformat în muzeu. Unic în România ca arhitecturã, monumentul este vizitat anual de mii de turiºti. “Bântuit” chiar de legenda lui Dracula, Castelul Corvinilor din Hunedoara este recomandat de experþii de la Lonely Planet
13:00
Pe de altã parte, un clasament realizat în 2010 plaseazã Castelul Huniazilor pe poziþia a doua a celor mai înfricoºãtoare clãdiri din lume. Americanii cred cã arhitectura goticã ºi istoria întunecatã ºi adevãratã a familiei Corvinilor sunt suficiente pentru a-þi bãga ceva fricã în oase. Cunoscut ºi sub denumirea de Castelul Huniazilor sau Cetatea Hunedoarei, Castelul Corvinilor atrage prin construcþia impunãtoare, cu acoperiºuri înalte, cu turnuri ºi turnuleþe, ferestre înguste cioplite în piatrã ºi balcoane împodobite cu dantelãrie de piatrã. Dupã ce ºi-a pierdut utilitatea iniþialã, castelul a fost restaurat ºi transformat în muzeu. Unic în România ca arhitecturã, din 2009 ºi Dracula ºi-a fãcut simþitã prezenþa între zidurile fortãreþei. Vlad Þepeº, mai cunoscut peste hotare sub numele de Dracula, nu este chiar strãin de meleagurile hunedorene sau de Castelul Corvinilor. Potrivit istoricului Radu Florescu, în 1452 Vlad Þepeº l-ar fi vizitat pe Iancu de Hunedoara la castel pentru prima datã, iar 10 ani mai târziu Þepeº, care cãuta refugiu dupã atacul de noapte asupra unei tabere turceºti, a fost judecat ºi întemniþat pentru mai bine de un an la castel, dupã care a avut domiciliu forþat la Viºegrad. Toate aceste elemente îmbracã acest castel într-o aurã de legendã, fie ea înfricoºãtoare sau nu, care atrage an de an mii de turiºti care vor sã vadã istoria Corvinilor la ea acasã. Car men COSMAN