Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 126
Cronica Vãii Jiului Joi, 17 mai 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Razii pentru creditele de tip „suveicã” luate în numele angajaþilor
”Decât sã merg cu sãrutmâna ºi cu pupãturi, am preferat sã merg singur” andidaþii independenþi din Valea Jiului, vreo 8 la numãr, sunt catalogaþi idealiºti ºi neadaptaþi, dar necesari pentru mult visatul echilibru în politicã.
C
>>> PAGINA A 4-A
Sindicatul Muntele a pierdut reprezentativitatea în instanþã egocierile dintre Sindicatul „Muntele” ºi Compania Naþionalã a Huilei Petroºani ori oficialii Ministerului Economiei s-au sfârºit. Sindicatul condus de Petru Nica a pierdut reprezentativitatea în instanþã.
N
>>> PAGINA A 5-A
Doctorul Brãtilã a încurcat mânile unui copil în timpul operaþiei! candal la Spitalul de Urgenþã Petroºani, unde tatãl unui bãieþel de numai 3 ani ºi jumãtate îl acuzã pe un medic chirurg cã, în timpul operaþiei, a încurcat mânile copilului.
S PAGINA A 3-A
>>> PAGINA 11
2 Actualitate unicipiul Petroºani gãzduieºte la sfârºitul acestei sãptãmâni, mai exact de vineri 18 mai ºi pânã duminicã 20 mai, Concursul Naþional Coral – clase preliceale – coruri de culturã generalã ºi coruri ale liceelor de muzicã din cadrul Olimpiadei Naþionale de Muzicã.
Cronica Vãii Jiului |Joi, 17 mai 2012
M
Preºedintele Comisiei de Organizare profesorul Pop Vasile spune cã în concurs sunt înscrise 10 coruri calificate în
Concursul Naþional Coral, la Petroºani etapele zonale ale Olimpiadei: Liceul Vocaþional de Artã „M. Sterian” Buzãu, ªcoala cu clasele I-VIII „Elena Cuza” Vaslui, Colegiul Naþional de Artã „George Apostu” Bacãu, Liceul de Muzicã „T. Ciortea”
Braºov, Liceul teoretic „Apaczai Csere Janos” Cluj Napoca, Liceul de Muzicã ºi Arte Plastice „S. Toduþã” Deva, Grupul ªcolar „N. Olahus” Orãºtie, Colegiul Naþional Vocaþional „N.
Titulescu” Slatina, Liceul de Artã „V. Giuleanu” Rm. Vâlcea ºi Liceul Teoretic „Mikes Kelemen ” Sf. Gheorghe. Desfãºurarea Concursului Naþional Coral la Petroºani este o premierã pentru comu-
Adrian Ordean vine în Valea Jiului unoscutul compozitor Adrian Ordean se va afla în Vulcan, joi, pentru a lucra la montarea celui mai performant studio de înregistrãri din judeþul Hunedoara.
C
Fane Abrãdoai, fondatorul formaþiei de muzicã uºoarã ”Color”, din Vulcan, spune cã amenajarea studioului profesional de 45.000 de euro este manã cereascã atât pentru Valea Jiului, cât ºi pentru restul judeþului. ”Ca ºi încãpere, studioul este gata, în incinta Centrului ”ªansa” din Vulcan. Acum mai trebuie montatã aparatura, iar Adrian Ordean vine în Vulcan pentru a-i învãþa pe cei care vor lucra în studio cum se mânuieºte echipamentul. Adrian Ordean mi-a dat mie un studio de 45.000 de euro, profe-
nitatea localã din zonã prin amploarea evenimentului, în cadrul evenimentului evoluând nu mai puþin de 400 de elevi. “Juriul este format din personalitãþi marcante ale artei dirijorale româneºti din trei centre universitare, iar preºedintele juriului este doamna conf. univ. dr. Maria Simion, muzicolog”, a declarat Vasile Pop. Deschiderea festivã va avea loc în data de 19 mai ora 9.00 la Casa de Culturã din Petroºani, concursul propriuzis se va desfãºura în Sala de Marmurã a Primãriei Municipiului Petroºani începând cu orele 10.00. Marius MITRACHE
sional, ca sã mã folosesc de el, cu aceste echipamente au înregistrat formaþia ASIA ºi Compact. Va fi cel mai modern studio de înregistrãri din tot judeþul”, a declarat Fane Abrãdoai. De asemenea, Abrãdoai, entuziasmat, îºi face planuri mari: vrea sã punã pe roate un radio local. ”Putem face un radio local, prin cablu, putem organiza tot felul de conferinþe, mese rotunde, putem face ºtiri, fiindcã acest studio se preteazã pentru astfel de lucruri. Eu vreau sã îi mulþumesc lui Gheorghe Ile, primarului municipiului Vulcan, care m-a ajutat pentru ca studioul sã existe”, mai spune Fane Abrãdoai. Anamaria NEDELCOFF
Cronica Vãii Jiului
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Investigatii 3
Cronica Vãii Jiului |Joi, 17 mai 2012
Razii pentru cr editele de tip „suveicã” luate în numele angajaþilor u mai puþin de 8 percheziþii au fost desfãºurate, miercuri dimineaþã, de poliþiºtii din cadrul Poliþiei Municipiului Petroºani în Vulcan, Petrila, Petroºani, Sântuhalm ºi Brad.
N
În toate aceste localitãþi sunt, de fapt, proprietãþile a douã persoane - Arthur ºi Diana Csiki – care, spun poliþiºtii, în perioada anilor 2005-2010, au determinat mai mulþi angajaþi ai firmelor pe care le administreazã, sã ridice credite bancare folosind documente false. Vorbim despre un prejudiciu foarte
mare, de aproximativ 2.500.000.lei. „Cele douã persoane sunt cercetate pentru comiterea infracþiunilor de înºelãciune, fals în înscrisuri, fals în declaraþii ºi uz de fals”, a precizat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cu ocazia percheziþiilor, de la imobilele cãlcate de oamenii legii au fost ridicate înscrisuri, unitãþi P.C. ºi alte bunuri care pot fi folosite ca probe în soluþionarea cauzei.
U
n volum imens de lucru
Percheziþia de miercuri este doar vârful „aisberg-ului”, într-o cercetare care a debutat în urmã cu mai multe luni de
zile ºi care presupune un volum imens de lucru. Potrivit datelor de pânã acum, administratorii celor douã firme ºi-ar fi folosit salariaþii pentru a obþine credite bancare, folosindu-se de documente falsificate. Practic, angajaþii ar fi fost convinºi sã scoatã credite de la diverse bãnci de administratorii firmelor, care deþineau lanþuri de magazine cu produse electronice ºi electrocasnice, telefonie mobilã, materiale de construcþii ºi design. Perioada în care s-au sãvârºit aceste fapte se întinde pe câþiva ani, iar o parte dintre persoanele înºelate au fost nevoite sã achite sume extrem de mari, de care nu –sau folosit niciodatã.
Au vrut sã fure firma hotelului rei bãrbaþi au T fost prinþi în flagrant de poliþiþtii din Hunedoara, fix când voiau sã fure firma de fier a unui hotel. Înarmaþi cu ustensile de tãiat, ei lucrau de zor, când au fost prinþi þi acum riscã sã stea dupã gratii pentru furt.
Unul dintre bãrbaþi are 28 de ani þi el a fost prins de poliþiþti când tãia cu un ferãstrãu reclama din fier a unui hotel din localitatea Hunedoara. Oamenii legii au mai stabilit þi cã alãturi de el stãteau de þase alþi doi complici. „Marþi, în jurul orei 16.30, un echipaj de siguranþã publicã din cadrul
Poliþiei Municipiului Hunedoara l-a prins în flagrant pe Irinel P., de 28 de ani, din Hunedoara, care a fost împreunã cu alþi doi suspecþi încercau sã taie þi sã sustragã firma metalicã a unui hotel (dispusã pe trotuarul bulevardului Republicii), ajutându-se de un ferãstrãu de tip bomfaier þi un baros
metalic”, spune purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu. Cei trei le-au spus poliþiþtilor cã voiau sã vândã firma omului la fier vechi þi aþa s-au ales dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de furt calificat. Diana MITRACHE
Î
ncrengãturi întinse pe mai mulþi ani
Problemele au început în momentul în care societatea Habitat XXI a luat decizia sã se extindã, datoritã succesului pe care îl avea în acel moment pe piaþã. Pentru asta, însã, era nevoie de bani. Aºa cã, patronii societãþii ar fi determinat oamenii din subordine sã scoatã ºi câte 3-4 credite/persoanã de la diverse bãnci pentru a le folosi banii în afacere, cu promisiunea cã ei vor achita creditele. Pãgubiþii spun cã, pentru a scoate sume mari de bani pentru necesarul afacerii ºi extinderii ei, în cãrþile de muncã ar fi fost operate salarii mult mai mari decât cele reale, iar funcþiile deþinute de angajaþi
ar fi fost ºi ele falsificate. Din vânzãtori sau gestionari, angajaþii au fost transformaþi, pe hârtie, în administrator sau analist credite. ªi, pentru a nu plãti dãrile aferente cãtre stat la asemenea salarii, cei doi administratori ar fi întocmit un document prin care sumele se acordau în funcþie de vânzãri. Foºtii angajaþi ºi-au dat seama cã au fost pãcãliþi ca la carte în momentul în care patronii lor, ale cãror firme erau deja în declin financiar, nu au mai achitat creditele bancare, iar oamenii au ajuns sã plãteascã sume mari prin executãri silite. Ca sã nu îºi piardã ºi casele au decis sã sesizeze Poliþia Petroºani, unde au depus plângeri penale. Car men COSMAN
4 Politic
Cronica Vãii Jiului |Joi, 17 mai 2012
”Decât sã merg cu sãrutmâna ºi cu pupãturi, am preferat sã merg singur” andidaþii independenþi din Valea Jiului, vreo 8 la numãr, sunt catalogaþi idealiºti ºi neadaptaþi, dar necesari pentru mult visatul echilibru în politicã.
C
În Valea Jiului, existã vreo opt candidaþi independeþi pentru consiliile locale din cinci patru localitãþi. Petrila are doi asemenea candidaþi – Vasile Cristian Oros ºi Marius Toma Goronea.
Aninoasa are ºi ea doi independenþi – Siminic ªerban ºi Dumitru Balaci. Vulcanul, tot doi – Justin Stoenescu ºi Dãnuþ Moscariuc. La Lupeni candideazã doar unul – Iosif Csontos, ca ºi la Uricani – Mihai Ouatu. Parte din independeþi au mai fãcut parte din consiliile locale, unii având experienþã îndelungatã în domeniu, au fãcut parte din formaþiuni politice puternice, dar de care s-au desprins din cauza dezamãgirilor, a nemulþumirilor acumulate datoritã transformãrilor de pe scena politicã la care nu s-au putut adapta. Alþii chiar au fost renegaþi de partidele pe care le credeau o a doua familie. Dar n-a fost sã fie… Vasile-Cristian Oros, candidat independent la Petrila, spune cã nu doreºte sã-ºi arunce la gunoi cei 7 ani de administraþie localã, douã mandate, referindu-se la pierderea încrederii în PNL, partid din care a fãcut parte pânã în vara anului trecut
când a demisionat.”Am fost consilier PNL pânã în 2011 când mi-am dat demisia pentru cã la acel moment nu am vrut alianþa PDL-PNL. Nu vroiam sã lupt pentru cel cãruia nu i-am dat votul ºi care nu mã reprezenta. Pentru acest crez al meu am fost aspru apostrofat chiar de ºefii liberali, am fost exclus pentru excludere doar pentru o parere. Decât sã merg cu sãrutmâna ºi cu pupãturi, am preferat sã merg singur sã nu-mi ratez ºansa”- a declarat VasileCristian Oros. Un independent cu vechi state în administraþia localã, fost director al Spitalului orãºenesc Lupeni, cu proiecte ºi înfrãþiri, cu acþiuni de þinutã ºi oameni de valoare, este prof. univ. dr. Iosif Csontoº. Acesta s-a confruntat de-a lungul timpului cu reclamaþii, dezacorduri, conflicte nãscute din viziuni diferite asupra problemelor urbei, apoi s-a despãrþit amiabil de UDMR. Politica pare a fi foarte grea ºi parºivã, prin urmare ºi viaþa celor care cred cã este o activitate nobilã este pe mãsurã. Ileana FIRÞULESCU
În cãutarea electoratului...pe Facebook
S
e vede cã a început campania electoralã în forþã. Acum, fiecare promite cã vã face, cã va drege. Din ciclul “acþiuni electorale” vã prezentãm urmãtoarele.
blemele oamenilor, cel puþin asta spun ei. În urma acestei cãlãtorii electorale ei au aflat diferitele nemulþumiri ale cetãþenilor, pe care spun ei cã vor încerca sã le rezolve.
PSD, în cãutare de probleme Spre exemplu cei de la Partidul Social Democrat din Petrila au luat-o la pas prin localitate. Ei au ajuns, ieri (marþi/n.r.) în localitatea Cimpa. De ce? Pentru a afla pro-
ªcoalã de ºoferi pentru lupeneni Un alt candidat din vestul Vãii Jiului la funcþia de primar, Marcel Rad, le promite pe Facebook alegãtorilor cã îi va ajuta pe tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani sã
facã ºcoalã de ºoferi. Rad are mai multe þinte electorale. Printre cele mai ambiþioase se numãrã construirea de locuinþe sociale ºi pentru tineri, construirea de parcuri, creearea de locuri de muncã ºi dezvoltarea turismului. Exemplele electorale de pe reþelele de socializare pot continua. Pe mãsurã ce se apropie data
alegerilor acestea se vor intensifica. Raul IRINOVICI
Candidaþii la Primãria Uricani protesteazã împotriva lui Buhãescu ontracandidaþii primarului oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu, au hotãrât sã protesteze împotriva faptului cã afiºele le-au fost rupte la nici 24 de ore dupã ce le lipiserã pe panourile de afiºaj special amenajate în acest sens.
C
”În colaborare cu toþi ceilalþi candidaþi la funcþia de primar al oraºului Uricani, am ajuns la concluzia cã nu vom mai pune afiºe pe panourile amenajate special pentru asta în semn de protest. Aºteptãm cu încredere rezolvarea datã de organele competente, respectiv biroul electoral de circumscripþie ºi Poliþia oraºului Uricani. Pentru cã BEC este autoritatea care gestioneazã reclamaþiile, aºtept de la ei sã-mi trimitã o înºtiinþare referitoare la plângerile formulate de mine. Pânã atunci eu ºi ceilalþi ne-am pus de acord sã nu mai lipim afiºe, sã rãmânã numai ale lui Buhãescu pe panouri”, a declarat Ilie Pârvan, candidatul USP la Primãria oraºului Uricani. Sorin Sanda, candidatul la primãrie din partea PP-LC, spune cã ceea ce se întâmplã este o com-
petiþie lipsitã de fair-play. ”Nu este fair-play în ceea ce fac oamenii USLului. Pânã la urmã toþi am pus muncã ºi bani în acele afiºe, în campania noastrã. Unii din buzunarul lor, alþii din bani publici, dar mi se pare cã într-o þarã democraticã trebuie lãsatã toatã lumea sã îºi exprime opþiunea. În Uricani însã se lucreazã pe la spate, suntem ameninþaþi cu atacuri, suntem jigniþi ºi urmãriþi. Unde mai este fair-play-ul aici? Noi am hotãrât sã nu mai lipim afiºe pe acele panouri, pentru cã el cu clica lui îºi bat joc de munca ºi de banii noºtri”, a declarat Sorin Sanda. Daniel Moraru, candidatul la primãrie din partea PRM, precizeazã cã Buhãescu nu-ºi respectã dispoziþiile date de el. ”Faptul cã încã nu sunt puse afiºe este o formã de protest. ªi nu este vorba despre acuzarea primarului, cã sunt conºtient cã nu le rupe el personal. Cert este cã avem douã dispoziþii date de primar, dispoziþii pe care chiar el, care le-a dat, nu le respectã. Iar eu tot aºtept rãspunsul prompt al organelor competente referitoare la reclamaþiile formulate de mine”, spune Daniel Moraru. Anamaria NEDELCOFF
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Joi, 17 mai 2012
Protocolul pentru BAC, între 400 ºi 600 de lei eºi se încearcã tot D felul de metode legate de organizarea unui examen de bacalureat corect, fãrã obþinere de foloase materiale, în liceele din Valea Jiului s-au organizat deja ºedinþele cu pãrinþii în care aceºtia au fost anunþaþi cã trebuie sã dea ”bani de protocol”. Sume care variazã între 400 ºi 600 de lei, în funcþie de valoarea unitãþii de învãþãmânt. Pentru ce sunt folosiþi aceºti bani? ”Pentru protocol, nu ºtiu exact ce înseamnã protocolul ãsta,
dar diriginta ne-a explicat cã aºa trebuie procedat, ”ca sã miºte ºi ei în bancã”. La ce naiba au nevoie sã miºte dacã au note de trecere, dacã se considerã cã au învãþat? Ce i-au învãþat pe copii ºi pe ce criterii li s-au acordat notele? ªi dacã bãiatul meu nu dã banii aceºtia, este acuzat de ceilalþi elevi cã ”sparge gaºca” ºi nu vor putea copia, chiar dacã el este bun la învãþãturã. În ce fel de lume trãim? Pãcat de dascãlii care-ºi respectã meseria, cã au de pierdut în faþa unora care se îmbogãþesc peste noapte din banii de protocol”,
povesteºte, revoltat, pãrintele unui elev aflat în an terminal într-un liceu din Petroºani. Din pãcate, situaþia este generalizatã la nivelul tuturor liceelor din Valea Jiului, însã, faþã de anii anteriori, profesorii responsabili cu strângerea acestor sume o fac mai ferit, nu în vãzul tuturor, de frica atenþionãrilor venite din partea Inspectoratului ªcolar Judeþean (ISJ) Hunedoara. Cât de corect va fi ºi examenul de bacalaureat din acest an se va vedea la momentul potrivit. Oficialii ISJ
Hunedoara spun cã cei care iau bani ºi vor fi prinºi, nu vor fi acoperiþi sub nicio formã. ”De ani de zile se fac toate demersurile pentru ca acei profesori, cãrora nu le pot spune colegi, sã se debaraseze de aceste obiceiuri. Ei trebuie sã înþeleagã cã bacalaureatul este un examen care vizeazã cunoºtinþele elevilor ºi nu are nicio legãturã cu adunarea unor sume de bani”, declarã inspectorul ºcolar Livia Vlad, purtãtorul de cuvânt al ISJ Hunedoara. Aceasta mai spune cã salariile mici nu justificã
egocierile dintre Sindicatul „Muntele” ºi Compania Naþionalã a Huilei Petroºani ori oficialii Ministerului Economiei s-au sfârºit. Sindicatul condus de Petru Nica a pierdut reprezentativitatea în instanþã.
N
Sindicatul Muntele a pierdut reprezentativitatea în instanþã
Magistraþii Tribunalului Hunedoara au admis recursul formulat de Uniunea Naþionalã a Muncii Valea Jiului, Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului ºi Radu Voina – preºedintele
acceptarea mitei din partea elevilor sau pãrinþilor. ”Nu este nicio justificare, oricât ar fi de mici salariile, care sã te împingã sã comiþi o infracþiune. Cei care cer bani nu-ºi respectã meseria de dascãl ºi nu vor fi respectaþi nici de cãtre elevii lor. An de an îi chemãm pe profesori, pe pãrinþi ºi pe elevi ºi le explicãm, atât noi, cei din ISJ, cât ºi procurorii, care sunt repercusiunile unei asemenea fapte. Dar dacã ei nu înþeleg ºi recurg la astfel de gesturi, înseamnã cã îºi doresc sã iasã din sistem,
Sindicatului de Pazã „Vulturul”, afiliat la LSMVJ, care contestau decizia Judecãtoriei Petroºani privind acordarea de reperezentativitate pentru Sindicatul „Muntele”. Conform sentinþei pronunþate ieri, „instanþa a admis ca fondat recursul introdus de intervenienþi împotriva sentinþei civile pronunþate de Judecãtoria Petroºani, pe care o modificã integral, în sensul cã
sã dea declaraþii pe la poliþie, pe la DNA, ei ºtiu pe unde”, mai spune inspectorul ºcolar Livia Vlad. În concluzie, dacã înmulþeºti suma minimã cerutã, de 400 de lei, cu numãrul de elevi dintr-o clasã – sã spunem 30, iar mai apoi cu numãrul de clase de a XII-a dintr-un liceu – sã zicem 10, suma de bani strânsã în jurul examenului de bacalureat ajunge la aproape 1 miliard ºi 200 de milioane de lei vechi pe unitatea de învãþãmânt. Anamaria NEDELCOFF
respinge acþiunea introdusã de Sindicatul Muntele al salariaþilor de la CNH pentru constatarea reprezentativitãþii”. Sentinþa este irevocabilã, a precizat Ildiko Glãman, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Liderul Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Zoltan Lacataº, a declarat cã aceasta „este cea mai bunã veste pe ziua de astãzi”. Car men COSMAN
Cronica Vãii Jiului |Joi, 17 mai 2012
6 Actualitate aietul nr.9 al Asociaþiei C Petro Aqua Petroºani important reper al nostru, al celor din Vale, pentru a ºti cine suntem, de unde venim ºi încotro trebuie sã ne îndreptãm. Vorba învãþãtoarei de la ªcoala Sf. Varvara cãtre elevii sãi de clasa I: ”Tatãl tãu este miner ºi este inadmisibil sã nu ºtii Imnul Minerilor! Sã-l învãþãm!” Dupã ani ºi ani de misionariat, într-un timp când scara valorilor în percepþia societãþii s-a rãsturnat, Asociaþia Petro Aqua Petroºani retrezeºte gradual dorul de onoare, iubire de semeni, de valoare începând de la insul din suburbie, la zei ai culturii, de la spicul pâinii pânã la natura-minune Dumnezeiascã, de la om-umanitate pânã la om-omenie etc. Se ºtie cã pentru asta trebuie sã ai har, sã ºtii sã aduni ºi sã mobilizezi modele, exemple vii pentru a reuºi. Petro Aqua - prin membrii sãi, prin vuluntari ºi asociaþi, prin cãlãuza sa Imre Szuhanek – a atins momentul când numele îi este rostit cu pietate, iar novicilor li se pare drum pe care se simt pierduþi, uneori inaccesibil. Din sumedenia de acþiuni remarcabile de gen, a fost ºi cea din acestã lunã, respectiv Festivalul Internaþional ”Lucian Blaga” organizat de Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeº ºi Biblioteca „Lucian Blaga” din Alba Iulia. La iniþiativa Petro Aqua, Valea Jiului a fost introdusã în programul festivalului, datoritã legãturii speciale dintre ”doi titani ai metafizicii autohtone”: Lucian Blaga ºi Ion D.Sîrbu, petrileanul nostru. De la Alba Iulia, s-au deplasat în Valea Jiului – la Casa memorialã Ion D.Sîrbu din Petrila ºi la Peºtera Bolii - academicieni, scriitori, critici de artã, dramaturgi, etc. Ampla acþiune culturalã a fost prezentatã, nu cât ar fi meritat, în presa localã. Despre lansarea Caietului Petro Aqua nr.9, din colecþia ”Caietele Petro Aqua”, care a avut loc în cadrul acestui eveniment
Moºtenirea Petro Aqua
”Folclorul minerilor înfãþiºeazã sentimentul
eroic ºi tragic al vieþii ºi morþii” ”Un întreg popor nu poate fi niciodatã învinovãþit , deºi deseori este supus suferinþelor, da r în sânul sãu se gãseºte câte un om fã rã prihanã, care sã fie lovit ca ºi cum ar fi vinovat de pãcatele întregii lumi” – Dumitru Velea, ”Ion D. Sîrbu, un Iov în faþa porþilor Europei”
începe schiþa… cu sufletul minerului ºi naºterea primului miner, douã legende din Povestirile Petrilene ale marelui Sîrbu, care te fac, pe tine cititor, sã o citeºti întrerupt datoritã nodului în gât ºi a aburului lacrimii ”de bine”. Partea a doua cuprinde ”un dosar de texte din opera lui Ion D.Sîrbu”, îngrijit de poetul, dramaturgul, eseistul ºi editorul Dumitru Velea, preºedinte al Fundaþiei Ion D. Sîrbu, care a dedicat peste 20 de ani pentru promovarea ºi editarea operei dramaturgului Sîrbu ºi continuã încã. Textele selectate sunt pline de savoare, miez etic, de suferinþã înþeleasã, de vervã ºi haz, de genial ºi mãreþ, de duios ºi autoritar… Sunt esenþã a Sîrbu-lui nostru. Prefaþa Caietului este scrisã de un membru al Asociaþiei Petro Aqua, în aºa manierã – de condei remarcabil – încât nu poþi crede cã este vorba de un doctor inginer. Dr. ing. Dorin Iancu, inspector în probleme
cultural nu s-a vorbit, deºi aceastã esenþã ne este dãruitã, în special, nouã, locuitorilor dintre Jiuri ºi copiilor noºtri. Petro Aqua, prin aceste Caiete, lasã ca mãrturie ºi imbold momente ºi oameni speciali, fapte ºi atitudini, istorie ºi adevãr, iubire ºi cutezanþã etc., toate trãite ºi împlinite. Caietul omagial, nr.9, Pietre la
”Un mic altar de familie”, Lucian Blaga – Ion D. Sîrbu, cuprinde o schiþã a istoricã captivantã a Vãii Jiului, ce aparþine ”domnului profesor, cu dragoste” Mircea Baron, care îºi
nucleare… Realizatorii acetui Caiet s-au armonizat perfect cu stilul ºi personalitatea celor doi titani, Blaga ºi Sîrbu, scrierile lor degajând cãldurã ºi mesaj brodat, aºa, ca sã ajungã la minte ºi suflet, ironie fãrã rãutãþi, sclipiri revelatoare ºi multã luminã… De ce Pietre la ”Un mic altar de familie”, Lucian Blaga – Ion D. Sîrbu? Pentru cã scriitorul din Colonia Petrilei spunea în convorbirile sale cu cei care-i sorbeau cuvintele: ”Existã momente în viaþa fiecãrui om când simte nevoia sã-ºi închipuie un altar al familiei sale spirituale: dacã intereseazã aceastã metaforã autobiograficã, atunci aº dori sã comunic, nu fãrã oarecare fior moral sau metafizic, amãnuntul cã cei doi Lari ai duhului meu au fost Tatãl meu (minerul de tip romantic dintre cele douã rãzboaie) ºi Lucian Blaga care, prin olimpiana sa superioritate ºi cin-
nul, ti umilit bãtrâ p ºo îi , e n m a ”Do verde a fost cândva zi e v o re ca e frunza p luminã a soare ta n â sf e d t b ºi s-a bucura sã coboare su it u b e tr a i o p t lui. A it pânã s-a fãcu cn o m rs a a ºi ne, îi pãmânt aceasta, Doam za n ru F . e n u cãrb flet” – bietul meu su ” a cea neagrã z n ru F ” , u b Ion D. Sîr ste, mi-au luminat anii tragici ai îndoielilor ºi încercãrilor mele universitare”. Lucian Blaga a fost cel care l-a determinat pe Ion D. Sîrbu sã caute ºi sã valorifice folclorul nãscut din îndeletnicirea de miner. ”La ora actualã nu mai e un secret cã acest folclor mineresc existã. Ca o sintezã a unei impresii generale aº putea spune cã folclorul minerilor înfãþiºeazã sentimentul eroic ºi tragic al vieþii ºi morþii” – spunea Ion D. Sîrbu într-un interviu al lui Constantin Pascu, publicat în anul 1970, Petroºani, în ziarul Stegul Roºu. Caietul nr.9 al Asociaþiei Petro Aqua trebuie sã fie un important reper al nostru, al celor din Vale, pentru a ºti cine suntem, de unde venim ºi încotro trebuie sã ne îndreptãm. Vorba învãþãtoarei Lucreþia Gabroveanu cãtre elevii sãi de clasa I: ”Tatãl tãu este miner ºi este inadmisibil sã nu ºtii Imnul Minerilor! Hai, sã-l învãþãm!” Ileana FIRÞULESCU
Actualitate 7 alea Jiului prin judeþul din care face parte este o zonã fericitã pe acestã perioadã de crizã având în vedere cã Hunedoara se aflã în topul judeþelor, locul 10, alãturi de cele din Banat, care au rezistat crizei ºi, mai mult, salariul mediu net a crescut cu 119 lei/lunã.
V
Plânsul cã judeþul Hunedoara este unul sãrac - cu zone foste industriale în paraginã, cu o Vale a Jiului în care forþa mineritului a scãzut, iar alternativele apãrute au fost palide sau deloc – este contrazis de viziunea de ansamblu, adicã una peste alta judeþul a crescut. Mai precis, Hunedoara a crescut în vreme de crizã în ceea ce priveºte salariul mediu net al angajaþilor. Într-un top al judeþelor, întocmit de Institutul Naþional de Statisticã – INS -, în care salariile medii nete lunare au rezistat cel mai bine în timpul crizei, Hunedoara se aflã pe locul 10, alãturi de Mehedinþi ºi Timiº, intrând în categoria ”Banatu-i fruncea”. INS aratã cã într-o treime din judeþele României salariile medii nete lunare sunt mai
Judeþul Hunedoara a intrat în categoria ”Banatu-i fruncea” mici decât înainte de crizã, în vreme ce 11 judeþe au reuºit sã depãºeascã vârful critic, iar salariile medii nete lunare au crescut cu peste 100 de lei. Criza economicã a lovit puternic în companii ºi sectorul de stat care a fost obligat sã taie 25% din salariile bugetarilor. Cum salariile în sectorul de stat au fost tãiate uniform ºi recuperate, în parte, tot uniform, o comparaþie a nivelului salarial de la finalul lui 2008, când criza s-a instalat în România, ºi finalul lui 2011, când România a înregistrat o creºtere economicã de 2,5%, dã mai degrabã mãsura în care companiile private s-au comportat sau au fost lovite în timpul crizei. Este evident cã Ilfovului, în special Capitala, a fost, între 2008 ºi 2011, ºi singurul judeþ/localitate în care numãrul de job-uri nu a scãzut, dimpotrivã, a înregistrat un plus de 4.600 de noi locuri de muncã cu o creºtere a salariului mediu net cu 283 lei. Dintre judeþele þãrii cel mai bine s-au comportat, din punctul de vedere al evoluþiilor
salariilor, regiunile de dezvoltare Vest, respectiv Arad – 137 lei creºtere, Hunedoara119 lei creºtere ºi Timiº-265 lei creºtere. La fel de bine stã ºi centrul þãrii, adicã Alba, Sibiu, Mureº, Harghita, Covasna, Braºov, unde toate judeþ le înregistreazã creºteri ale salariului mediu net lunar. Cel mai prost, din acest punct de vedere, stã regiunea de dezvoltare Nord-Est -Iaºi, Botoºani, Neamþ, Suceava, Vaslui ºi Bacãu- unde oamenii au pierdut la salariu sau plusul este nesemnificativ precum la Vaslui plus 10 lei sau la Iaºi plus 9 lei. De ce nu resimt cetãþenii Vãii Jiului ºi din restul judeþului aceastã creºtere invocatã de INS? Pentru cã acelaºi INS nu a fãcut o statisticã care sã oglindeascã ce înseamnã mãrirea preþurilor în ultimii trei ani comparativ cu creºterea salarialã ºi ce mai rãmâne în buzunarul românului. Probabil cã nu ar fi o situaþie optimistã, dimpotrivã. Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului |Joi, 17 mai 2012
6 Actualitate aietul nr.9 al Asociaþiei C Petro Aqua Petroºani important reper al nostru, al celor din Vale, pentru a ºti cine suntem, de unde venim ºi încotro trebuie sã ne îndreptãm. Vorba învãþãtoarei de la ªcoala Sf. Varvara cãtre elevii sãi de clasa I: ”Tatãl tãu este miner ºi este inadmisibil sã nu ºtii Imnul Minerilor! Sã-l învãþãm!” Dupã ani ºi ani de misionariat, într-un timp când scara valorilor în percepþia societãþii s-a rãsturnat, Asociaþia Petro Aqua Petroºani retrezeºte gradual dorul de onoare, iubire de semeni, de valoare începând de la insul din suburbie, la zei ai culturii, de la spicul pâinii pânã la natura-minune Dumnezeiascã, de la om-umanitate pânã la om-omenie etc. Se ºtie cã pentru asta trebuie sã ai har, sã ºtii sã aduni ºi sã mobilizezi modele, exemple vii pentru a reuºi. Petro Aqua - prin membrii sãi, prin vuluntari ºi asociaþi, prin cãlãuza sa Imre Szuhanek – a atins momentul când numele îi este rostit cu pietate, iar novicilor li se pare drum pe care se simt pierduþi, uneori inaccesibil. Din sumedenia de acþiuni remarcabile de gen, a fost ºi cea din acestã lunã, respectiv Festivalul Internaþional ”Lucian Blaga” organizat de Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeº ºi Biblioteca „Lucian Blaga” din Alba Iulia. La iniþiativa Petro Aqua, Valea Jiului a fost introdusã în programul festivalului, datoritã legãturii speciale dintre ”doi titani ai metafizicii autohtone”: Lucian Blaga ºi Ion D.Sîrbu, petrileanul nostru. De la Alba Iulia, s-au deplasat în Valea Jiului – la Casa memorialã Ion D.Sîrbu din Petrila ºi la Peºtera Bolii - academicieni, scriitori, critici de artã, dramaturgi, etc. Ampla acþiune culturalã a fost prezentatã, nu cât ar fi meritat, în presa localã. Despre lansarea Caietului Petro Aqua nr.9, din colecþia ”Caietele Petro Aqua”, care a avut loc în cadrul acestui eveniment
Moºtenirea Petro Aqua
”Folclorul minerilor înfãþiºeazã sentimentul
eroic ºi tragic al vieþii ºi morþii” ”Un întreg popor nu poate fi niciodatã învinovãþit , deºi deseori este supus suferinþelor, da r în sânul sãu se gãseºte câte un om fã rã prihanã, care sã fie lovit ca ºi cum ar fi vinovat de pãcatele întregii lumi” – Dumitru Velea, ”Ion D. Sîrbu, un Iov în faþa porþilor Europei”
începe schiþa… cu sufletul minerului ºi naºterea primului miner, douã legende din Povestirile Petrilene ale marelui Sîrbu, care te fac, pe tine cititor, sã o citeºti întrerupt datoritã nodului în gât ºi a aburului lacrimii ”de bine”. Partea a doua cuprinde ”un dosar de texte din opera lui Ion D.Sîrbu”, îngrijit de poetul, dramaturgul, eseistul ºi editorul Dumitru Velea, preºedinte al Fundaþiei Ion D. Sîrbu, care a dedicat peste 20 de ani pentru promovarea ºi editarea operei dramaturgului Sîrbu ºi continuã încã. Textele selectate sunt pline de savoare, miez etic, de suferinþã înþeleasã, de vervã ºi haz, de genial ºi mãreþ, de duios ºi autoritar… Sunt esenþã a Sîrbu-lui nostru. Prefaþa Caietului este scrisã de un membru al Asociaþiei Petro Aqua, în aºa manierã – de condei remarcabil – încât nu poþi crede cã este vorba de un doctor inginer. Dr. ing. Dorin Iancu, inspector în probleme
cultural nu s-a vorbit, deºi aceastã esenþã ne este dãruitã, în special, nouã, locuitorilor dintre Jiuri ºi copiilor noºtri. Petro Aqua, prin aceste Caiete, lasã ca mãrturie ºi imbold momente ºi oameni speciali, fapte ºi atitudini, istorie ºi adevãr, iubire ºi cutezanþã etc., toate trãite ºi împlinite. Caietul omagial, nr.9, Pietre la
”Un mic altar de familie”, Lucian Blaga – Ion D. Sîrbu, cuprinde o schiþã a istoricã captivantã a Vãii Jiului, ce aparþine ”domnului profesor, cu dragoste” Mircea Baron, care îºi
nucleare… Realizatorii acetui Caiet s-au armonizat perfect cu stilul ºi personalitatea celor doi titani, Blaga ºi Sîrbu, scrierile lor degajând cãldurã ºi mesaj brodat, aºa, ca sã ajungã la minte ºi suflet, ironie fãrã rãutãþi, sclipiri revelatoare ºi multã luminã… De ce Pietre la ”Un mic altar de familie”, Lucian Blaga – Ion D. Sîrbu? Pentru cã scriitorul din Colonia Petrilei spunea în convorbirile sale cu cei care-i sorbeau cuvintele: ”Existã momente în viaþa fiecãrui om când simte nevoia sã-ºi închipuie un altar al familiei sale spirituale: dacã intereseazã aceastã metaforã autobiograficã, atunci aº dori sã comunic, nu fãrã oarecare fior moral sau metafizic, amãnuntul cã cei doi Lari ai duhului meu au fost Tatãl meu (minerul de tip romantic dintre cele douã rãzboaie) ºi Lucian Blaga care, prin olimpiana sa superioritate ºi cin-
nul, ti umilit bãtrâ p ºo îi , e n m a ”Do verde a fost cândva zi e v o re ca e frunza p luminã a soare ta n â sf e d t b ºi s-a bucura sã coboare su it u b e tr a i o p t lui. A it pânã s-a fãcu cn o m rs a a ºi ne, îi pãmânt aceasta, Doam za n ru F . e n u cãrb flet” – bietul meu su ” a cea neagrã z n ru F ” , u b Ion D. Sîr ste, mi-au luminat anii tragici ai îndoielilor ºi încercãrilor mele universitare”. Lucian Blaga a fost cel care l-a determinat pe Ion D. Sîrbu sã caute ºi sã valorifice folclorul nãscut din îndeletnicirea de miner. ”La ora actualã nu mai e un secret cã acest folclor mineresc existã. Ca o sintezã a unei impresii generale aº putea spune cã folclorul minerilor înfãþiºeazã sentimentul eroic ºi tragic al vieþii ºi morþii” – spunea Ion D. Sîrbu într-un interviu al lui Constantin Pascu, publicat în anul 1970, Petroºani, în ziarul Stegul Roºu. Caietul nr.9 al Asociaþiei Petro Aqua trebuie sã fie un important reper al nostru, al celor din Vale, pentru a ºti cine suntem, de unde venim ºi încotro trebuie sã ne îndreptãm. Vorba învãþãtoarei Lucreþia Gabroveanu cãtre elevii sãi de clasa I: ”Tatãl tãu este miner ºi este inadmisibil sã nu ºtii Imnul Minerilor! Hai, sã-l învãþãm!” Ileana FIRÞULESCU
Actualitate 7 alea Jiului prin judeþul din care face parte este o zonã fericitã pe acestã perioadã de crizã având în vedere cã Hunedoara se aflã în topul judeþelor, locul 10, alãturi de cele din Banat, care au rezistat crizei ºi, mai mult, salariul mediu net a crescut cu 119 lei/lunã.
V
Plânsul cã judeþul Hunedoara este unul sãrac - cu zone foste industriale în paraginã, cu o Vale a Jiului în care forþa mineritului a scãzut, iar alternativele apãrute au fost palide sau deloc – este contrazis de viziunea de ansamblu, adicã una peste alta judeþul a crescut. Mai precis, Hunedoara a crescut în vreme de crizã în ceea ce priveºte salariul mediu net al angajaþilor. Într-un top al judeþelor, întocmit de Institutul Naþional de Statisticã – INS -, în care salariile medii nete lunare au rezistat cel mai bine în timpul crizei, Hunedoara se aflã pe locul 10, alãturi de Mehedinþi ºi Timiº, intrând în categoria ”Banatu-i fruncea”. INS aratã cã într-o treime din judeþele României salariile medii nete lunare sunt mai
Judeþul Hunedoara a intrat în categoria ”Banatu-i fruncea” mici decât înainte de crizã, în vreme ce 11 judeþe au reuºit sã depãºeascã vârful critic, iar salariile medii nete lunare au crescut cu peste 100 de lei. Criza economicã a lovit puternic în companii ºi sectorul de stat care a fost obligat sã taie 25% din salariile bugetarilor. Cum salariile în sectorul de stat au fost tãiate uniform ºi recuperate, în parte, tot uniform, o comparaþie a nivelului salarial de la finalul lui 2008, când criza s-a instalat în România, ºi finalul lui 2011, când România a înregistrat o creºtere economicã de 2,5%, dã mai degrabã mãsura în care companiile private s-au comportat sau au fost lovite în timpul crizei. Este evident cã Ilfovului, în special Capitala, a fost, între 2008 ºi 2011, ºi singurul judeþ/localitate în care numãrul de job-uri nu a scãzut, dimpotrivã, a înregistrat un plus de 4.600 de noi locuri de muncã cu o creºtere a salariului mediu net cu 283 lei. Dintre judeþele þãrii cel mai bine s-au comportat, din punctul de vedere al evoluþiilor
salariilor, regiunile de dezvoltare Vest, respectiv Arad – 137 lei creºtere, Hunedoara119 lei creºtere ºi Timiº-265 lei creºtere. La fel de bine stã ºi centrul þãrii, adicã Alba, Sibiu, Mureº, Harghita, Covasna, Braºov, unde toate judeþ le înregistreazã creºteri ale salariului mediu net lunar. Cel mai prost, din acest punct de vedere, stã regiunea de dezvoltare Nord-Est -Iaºi, Botoºani, Neamþ, Suceava, Vaslui ºi Bacãu- unde oamenii au pierdut la salariu sau plusul este nesemnificativ precum la Vaslui plus 10 lei sau la Iaºi plus 9 lei. De ce nu resimt cetãþenii Vãii Jiului ºi din restul judeþului aceastã creºtere invocatã de INS? Pentru cã acelaºi INS nu a fãcut o statisticã care sã oglindeascã ce înseamnã mãrirea preþurilor în ultimii trei ani comparativ cu creºterea salarialã ºi ce mai rãmâne în buzunarul românului. Probabil cã nu ar fi o situaþie optimistã, dimpotrivã. Ileana FIRÞULESCU
8 Politic
Cronica Vãii Jiului |Joi 17 mai 2012
Turismul ºi mineritul – viitorul Vãii Jiului alea Jiului trebuie sã aibã ºi prezent ºi viitor, iar acestea sunt strns legate de minerit ºi de turism. Aceasta este concluzia care s-a desprins în urma dezbaterii organizate, miercuri, la Petroºani, de USL sub sloganul „Viitorul economic al Vãi Jiului în viitorul Uniunii Social Liberale”.
V
Senatorul PNL Varujan Vosganian, fostul ministru al Economiei, a fost invitatul de onoare al dezbaterii organizate la Petroºani de USL, în care s-au creionat ideile privind
asigurarea viitorului economic al Vãii Jiului. Iar concluziile sunt clare: dezvoltarea þine atât de turism, ca alternativã, dar ºi de minerit, care rãmâne principala activitate economicã din zonã. „L-am adus pe domnul fost ministru al Economiei, Varujan Vosganian, pentru a expune care este proiectul de guvernare vis-a-vis de dezvoltarea Vãii Jiului. La întâlnirea de astãzi au fost invitaþi toþi senatori ºi deputaþi de aici din zonã, oameni de afaceri, reprezentanþi ai mediului academic, ai Companiei Naþionale a Huilei, adicã toþi cei direct implicaþi în activitatea din Valea Jiului. De la oameni de turism, la cei din minerit”, a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara ºi co-preºedintele USL
Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Iar Varujan Vosganian a explicat clar cã Valea Jiului este strâns legatã de minerit. „Mineritul trebuie sã se vadã, în primul rând, prin mineri. Eu am fost prima datã aici cu o comisie ministerialã, în 1997, ºi concluzia mea a fost cã vorbim mai ales despre Regie ºi prea puþin despre mineri, care sunt niºte oameni su speranþele, cu nãdejdile, cu suferinþele lor. ªi eu cred cã de la oameni trebuie sã începem. Cred cã în general s-a uitat de oameni în ultimii ani, nu numai aici, iar unul dintre motivele pentru care sunt astãzi aici este sã spun cã avem o perspectivã astfel încât mineritul din Valea Jiului sã nu mai fie ca un ºuvoi de apã care se tot subþiazã. Sã fie o activitate garantatã pe o perioadã lungã ºi care, din nou, sã se ajute de un învãþãmânt superior, de cercetare, ºi de destinul unor oameni care îºi leagã viaþa de minerit. Chiar dacã numãrul minerilor a scãzut dramatic în ultimele decenii, Valea Jiului este în continuare legatã de minerit. Nu poate fi conceputã Valea Jiului fãrã minerit”, a declarat fostul ministru al Economiei, Varujan Vosganian.
C
ontinuã proiectele turistice
Preºedintele CJ Hunedoara
le-a promis celor prezenþi în numãr mare la dezbateri cã proiectele turitsice din Valea Jiului vor continua. Moloþ a spus cã nu promite trenuri pe pernã de aer de la Petrila la Uricani, nici liberalizarea preþului la cãrbunele energetic, ci doar lucruri pe care le poate realiza ºi pe care le-a început deja. „Cu singuranþã mã voi bate pentru continuarea programului de amenajare de pârtii de la parâng, la Straja. Vreau, împreunã cu locuitorii din judeþul Hunedoara, sã ne transformãm într-un judeþ turistic. Trebuie sã le dãm o variantã celor care au lucrat în mine, în fabrici sau în combinate”, a explicat Moloþ. Acesta a mai sus cã oraºele Vãii Jiului trebuie sã devinã atractive pentru turiºtii care vin la
schi ºi care trebuie sã-ºi lase banii aici, iar aceasta este o problemã directã a investitorilor, pe care a promis sã-i sprijine, inclusiv prin finalizarea programelor de reabilitare a reþelelor de apã ºi canalizare. În plus, preºedintele CJ Hunedoara a precizat cã este necesarã, în ciuda opoziþiei, finalizarea drumului spre Herculane, la fel ca ºi cel spre Voineasa, tocmai în perspectiva dezvoltãrii turismului. Car men COSMAN
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Joi, 17 mai 2012
Palat în drum spre gloria de altãdatã L ucrãrile de reabilitare a Palatului Cultural Minerul din Lupeni sunt în toi. Muncitorii firmei care a câºtigat licitaþia lucreazã de zor, iar deja clãdirea aratã altfel. “Lucrãrile stau destul de bine, iar constructorul este în grafic. Deja s-a trecut la curãþirea tencuielii de pe clãdire, acoperiºul vechi, în proporþie de 80 % l-au dat jos ºi chiar zilele acestea terminã. Schelele sunt ridicate ºi se încep lucrãrile la un nou
acoperiº ºi la tot ce trebuie reabilitat în clãdire. Deci, am dat de un constructor bun, unul care ºtie sã-ºi vadã de treabã ºi care mi-a promis cã în minim 6 luni sau maxim 8 luni, Palatul Muncitoresc va fi gata”, ne-a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni.
S
pectacol ca altãdatã
La inaugurarea, primarul Resmeriþã a mai promis cã va organiza un spectacol fastuos, aºa cum nu s-a mai fãcut în Lupeni încã din anii de glorie,
atunci când Palatul era o clãdire care arãta bine. Concertul se va desfãºura în sala care a fost proiectatã dupã Sala de aur a Filarmonicii din Viena ºi care are o acusticã deosebitã. Pentru ca totul sã fie cât mai special, edilii nu exclud ideea de a duce artiºti care au mai concertat în Palatul Muncitoresc Minerul , în perioada de dinainte de 89. Acest proiect de reabilitare a palatului are ºi o componentã socialã, care prevede montarea unor camere de supraveghere în tot oraºul, la care, de asemenea, se lucreazã. Luiza ANDRONACHE
Spre liniºtea vulcãnenilor, fântânile de pe Bulevardul Mihai Viteazu funcþioneazã când s-a mai Staþiile de tratare a apei, oprite din D eîncãlzit timpul, mai toþi vulcãnenii se cauza ploilor întreabã de ce primãria
rei dintre staþiile de tratare a apei din Valea Jiului au fost oprite din cauza ploilor torenþiale, pentru ca apa sã poatã fi tratatã corespunzãtor. Populaþia, însã, a primit apã din bazinele de rezervã.
T
Responsabilii de la Apa Serv din Valea Jiului spun cã ploile torenþiale au tulburat mult apa care a ajuns sã
fie tratatã în staþiile de tratare. Aºa se face cã trei dintre acestea au fost închise, pânã s-a reuºit tratarea corespunzãtoare a apei, iar populaþia a primit, în tot acest timp, apã din rezervoare. „Ploile torenþiale au dus la creºterea bruscã a turbiditãþii apei ºi în compoziþia sa s-au gãsit o serie de substanþe organice. Existã în astfel de situaþii posibilitatea ca apa sã fie întreruptã, totuºi, noi am reuºit
doar sã oprim staþiile ºi sã furnizãm apã din rezervoare. Au fost oprite staþiile de la Zãnoaga, Taia ºi Braia, dar populaþia nu a avut de suferit”, a precizat Gabriela Gomoi, purtãtor de cuvânt Apa Serv. Miercuri, apa a fost opritã pe câteva strãzi, unde au avut loc reparaþii ºi lucrãri la reþeaua de aducþiune. „Doar în douã zone ale oraºului a fost întreruptã furnizarea apei potabile, însã, acolo au avut loc
lucrãri la reþea ºi nu au fost întreruperi din cauza ploilor”, a mai precizat Gabriela Gomoi. În ultimele zile au cãzut importante cantitãþi de precipitaþii, iar apele de munte au antrenat cu ele cantitãþi uriaºe de impuritãþi. Aºa se face cã apa a avut nevoie de un proces de decantare ºi abia apoi s-a putut tratata corespunzãtor pentru a fi livratã cãtre consumatori. Diana MITRACHE
nu dã odatã drumul la fântânile de pe Bulevardul Mihai Viteazu, care au costat o groazã de bani. Primarul Gheorghe Ile a mai fost întrebat de Cronica Vãii Jiului de acest lucru, iar rãspunsul primit a fost acela cã se fac probe.
Ei bine, la sesizarea mai multor cetãþeni din Vulcan, l-am interpelat din nou pe edilul ºef de aici în legãturã cu aceste fântâni. “Am reuºit sã modificãm talerele care dirijeazã jetul de apã ºi sã reglãm ºi debitul pompelor. Acum am tot fãcut probe, iar dacã vremea þine cu noi sã le terminã, în cel mai scurt timp, dãm drumul la fântâni”, ne-a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. Motivul pentru care fântânile nu au mers deloc pânã acum, este faptul cã nu s-au putut face toate probele, pentru cã pe perioada sezonului rece, instalaþia nu a putut fi încãrcatã cu apã. Primarul Ile nu exclude ca acestea sã fie puse în funcþiune la sfârºitul acestei sãptãmâni dacã de sâmbãtã se va îndrepta vremea. Luiza ANDRONACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 17 mai 2012
CONVOCATOR In temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale Legii nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 23 mai 2012, orele 1900, cu urmãtoarea ordine de zi : 1. Proiect de hotãrâre privind acordarea unor diplome omagiale; 2. Proiect de hotãrâre privind însuºirea Acordului de parteneriat încheiat între Consiliului Judeþean Hunedoara ºi Asociaþia Salvital Hunedoara; 3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea contului de execuþie al bugetului propriu al judeþului Hunedoara ºi a situaþiilor financiare anuale, inclusiv anexele la acestea, ale Consiliului Judeþean Hunedoara ºi instituþiilor publice aflate în finanþarea acestuia, la 31 decembrie 2011; 4. Proiect de hotãrâre privind utilizarea fondului de rezerva bugetarã aflat la dispoziþia Consiliului Judeþean Hunedoara în anul 2012; 5. Proiect de hotãrâre privind aprobarea
asocierii Consiliului Judeþean Hunedoara cu Asociaþia C.A.R.P. Speranþa Hunedoara în vederea finanþãrii ºi realizãrii în comun a unui proiect; 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Consiliului Judeþean Hunedoara; 7. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi statului de funcþii ale Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara; 8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite bugetare în cadrul bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2012 al Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva; 9. Proiect de hotãrâre privind validarea rezultatelor concursului sau examenului pentru ocuparea funcþiilor de ºef de secþie, ºef de laborator sau ºef de serviciu în cadrul Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva; 10. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii Consiliului Judeþean Hunedoara cu Rotary Club Haþeg în vederea realizãrii în comun a unei acþiuni de interes public judeþean. PREªEDINTE, Mir cea IOAN MOLOÞ
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Joi, 17 mai 2012 candal la Spitalul de Urgenþã Petroºani, unde tatãl unui bãieþel de numai 3 ani ºi jumãtate îl acuzã pe un medic chirurg cã, în timpul operaþiei, a încurcat mânile copilului.
Doctorul Brãtilã a încurcat mânile unui copil în timpul operaþiei!
S
Practic, micuþul avea o problemã la mâna dreaptã, dar doctorul l-a operat la stânga. Colegiul medicilor ºi conducerea SUP trebuie acum sã descâlceascã iþele problemei. Alexandru, de numai 3 ani ºi jumãtate, avea o urgenþã chirurgicalã la mâna dreaptã, însã
copilul s-a trezit operat la mâna stângã. Tatãl lui, Florin Danciu, este decis sã meargã pânã în pânzele albe ºi spune cã medicul în cauzã, Sorin
Brãtilã, i-a nenorocit copilul. „Bãieþelul a avut mâna în ghips, iar de la Ortopedie s-a considerat cã problema poate fi rezolvatã prin operaþie ºi
i s-a fãcut trimitere la Secþia de Chirurgie Plasticã, la doctorul Brãtilã. Luni, copilul a fost internat, iar astãzi a fost operat”, povesteºte
Cantitate record de precipitaþii ultimele trei zile, în ÎpestenValea Jiului a plouat 110 litri pe metru pãtrat, o cantitate record în ultimele luni. Maxima a fost înregistratã la Câmpul lui Neag de la începutul sãptãmânii ºi pânã miercuri, inclusiv. Administraþia Naþionalã de Meteorologie a transmit ieri Sistemului Hidrotehnic Petroºani o atenþionare meteo valabilã pânã vineri, în data de 18 mai, timp în care, în zona noastrã se vor înregistra ploi în cantitate de
Au fost stabilite centrele de Bac onducerea C Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara a stabilit centrele de evaluare ale examenului de Bacalaureat din acest an. La nivel judeþean vor funcþiona 15 centre de examen ºi 3 centre de evaluare. În Valea Jiului, centrele de examen vor fi cele de la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani, Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” Petroºani, Liceul Teoretic Lupeni, Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuºi” Petrila ºi Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan. În acest an, în judeþul Hunedoara, aproape 6.800 de absolvenþi ai clasei a XII-a vor susþine examenul de Bacalaureat. Preºedinte al comisiei judeþene de Bacalaureat a fost desemnat inspectorul ºcolar general adjunct Marta Mate. În acelaºi timp, funcþia de vicepreºedinte i-a revenit inspectorului ºcolar Dana Luiza Cioarã. Mir cea NISTOR
aproximativ 40 de l pe metru pãtrat. “Am înregistrat creºteri de debit pe principalele cursuri de apã, însã pânã acum nu s-a depãºit cota de atenþie. La Iscroni, pe Jiul de Vest, mai avem cam 35 de centimetri pânã sã fie atinsã. Oricum, am trimis avertizãri cãtre toate primãriile din Valea Jiului”, ne-a declarat Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Petroºani – Apele Române. Vestea
bunã este cã Barajul de la Valea de Peºti s-a umplut cu apã, ba chiar se înregistreazã ºi deversãri, ca ºi când seceta nici nu ar fi existat. Anul 2011 a fost un an cumplit pentru agriculturã ºi pentru cursurile de apã din Valea Jiului, cel puþin, pentru cã multe izvoare aproape au secat, iar Barajul a avut o scãdere de pânã la aproape 10 metri sub nivelul normal. Luiza ANDRONACHE
Litoralul pentru toþi, inclusiv pentru „vãijieni” in aceastã sãptãmânã litoralul românesc este al tuturora. Mai exact a intrat în vigoare programul „Litoralul pentru toþi”, un proiect dedicat celor cu venituri mai reduse, dar care doresc sã viziteze staþiunile de la malul Mãrii Negre.
D
Cele mai scumpe bilete sunt la hotelurile de 5 stele unde 6 nopþi de cazare, cu mic dejun inclus, costã 549 de lei de persoanã. Pe de altã parte, de astãzi, a debutat ºi un program asemãnãtor dar all-inclusive în cadrul cãruia pentru 5 nopþi de cazare plus masã, la un hotel de 3 stele, se plãtesc 695 de lei, de persoanã. Dupã cum au precizat reprezentanþii agenþiilor de turism din Valea Jiului numãrul turiºtilor din zonã
care s-au interesat de facilitãþile programului „Litoralul pentru toþi” este destul de mare. „Avem, deja, turiºti care au plecat la mare. Programul este unul avantajos, dar, totul mai depinde ºi de vremea de care vor avea parte turiºtii pe litoral”, a spus Ioan Ceauºu, managerul unei agenþii de turism. „Cei care s-au interesat despre acest program au fost mulþi. Oricum, numãrul celor care au cumpãrat în acest an bilete în cadrul acestui program este mai mic decât cel din anii anteriori”, a precizat ºi Rodica ªerban, managerul altei agenþii turistice. Turiºtii care achiziþioneazã bilete în cadrul acestui program vor beneficia ºi de un voucher cu intrare gratuitã la Acvariu, la Muzeul de Arheologie sau la cel de Artã Popularã. Mir cea NISTOR
tatãl micuþului Alexandru. Acesta spune cã deºi se scria clar cã este vorba despre mâna dreaptã ºi exista chiar ºi o radiografie, în timp ce
problema medicalã era vizibilã, doctorul Brãtilã l-a operat exact la mâna opusã, adicã la stânga. „Am vorbit cu medicul, care mi-a spus cã aºa scria pe hârtiile pe care le-a primit el. Am depus plângere la conducerea spitalului ºi la Colegiul Medicilor”, a mai spus Florin Danciu. Problema a intrat deja în atenþia conducerii SUP, care trebuie sã afle cum de s-a fãcut o asemenea greºealã. „Vom declanºa o anchetã internã ºi vum vedea care este situaþia. Se va discuta cu toate pãrþile implicate”, a declarat medicul Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani. Car men COSMAN
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 17 mai 2012
SARS nu a mai mers la concurs n aceastã perioadã, echipa de salvare a Asociaþiei Search and Rescue Service (SARS) România, din Vulcan, ar fi trebuit sã participe la Concursul European de Salvare Urbanã din Namur, Belgia. Din pãcate, România nu i-a mai avut reprezentanþi pe cei din SARS în competiþie, din cauza lipsei fondurilor.
Î
Aleargã pe creste la martatoanele montane unoscutul parapantist Toma Coconea, împreunã cu alþi trei alergãtori montani vor sã ajute la dezvoltarea turismului de varã prin promovarea maratonului montan.
C
Cu o pregãtire impresionantã, ºase sportivi din Valea Jiului – reuniþi sub numele de Parâng Running ori Adventure Flying - au decis sã-ºi dea mâna ºi sã ajute la promovarea turismului de varã din Valea Jiuliui. Au gãsit ºi niºa prin care pot atrage aici mii de oameni, adicã tocmai sportul mai puþin cunoscut pe care l-au îmbrãþiºat de vreo trei ani, adicã maratonul montan. Toma Coconea, cunoscutul parapantist medaliat la competiþia exclusivistã Red Bull X Alps, a declarat cã pentru anul acesta ºi-au propus sã par-
ticipe la 10 – 12 maratoane montane, mai ample ºi mai importante, care se desfãºoarã la nivel naþional. Printre acestea se regãseºte ºic el organizat în Piatra Craiului, cu o diferenþã de nivel de 7.500 de metru, unul dintre cele mai dure concursuri de gen din þarã. La aceste competiþii, în principiu, poate participa oricine, dar este nevoie de o pregãtire temeinicã ºi o alimentaþie sãnãtoasã. „Alergãm între 80 ºi 100 de kilometri în fiecare sãptãmânã. Ne antrenãm cel puþin de 4 ori pe sãptãmânã ºi la un antrenament parcurgem 25 – 30 de kilometri. De asemenea, o zi pe sãptãmânã petrecem la sala de forþã, pentru cã avem nevoie ºi de braþe puternice”,a explicat ºi Daniel Hãlãstãuan. ªi, pentru cã avem peisaje frumoase, iar munþii se prãvãlesc peste noi, cum se spune, aceºtia ºi-au propus sã intro-
ducã ºi Valea Jiului în calendarul competiþional. O idee perfectã pentru a ajuta la dezvoltarea turismului de varã. „Þinând cont cã se va dezvolta zona turisticã ºi turismul de varã trebuie ajutat. La maratonul de la Piatra Craiului sau la Moeciu sunt aproape 1.000 de participanþi ºi aproape toatã lumea vine însoþitã. De la an la an, aceste maratoane montane iau amploare, iar zona noastrã este idealã pentru o astfel de competiþie”, explicã Hãlãstauan unul dintre motivele pentru care au gândit organizarea unei astfel de competiþii în Valea Jiului. Acesta a mai precizat cã vor sã promoveze acest sport în zonã, iar competiþia sã poatã fi prinsã în calendarul naþional de anul viitor. Premisele existã, iar primarii din Vulcan ºi Petroºani au primis cã vor sprijini aceastã iniþiativã. Car men COSMAN
Ofiþerul Diviziei Naþionale de Salvare, Sorin Sanda, spune cã nu poþi face performanþã fãrã a avea condiþiile ideale pentru antrenamente, hranã ºi odihnã adecvatã, iar o echipã profesionistã nu se poate întreþine numai din propriul buzunar. ”Nu am mai mers pentru cã nu s-au gãsit banii necesari. Mai mult, a crescut ºi taxa de înscriere la 500 de euro, cu 100 de euro mai mult decât anul trecut. Atât anul trecut, cât ºi în urmã cu doi ani, SARS a mers în Belgia cu banii la limitã ºi tot am fãcut o figurã bunã, i-am impresionat pe europeni. Dar ne-am
13:00
promis cã nu vom mai merge aºa, la limita epuizãrii ºi la cea financiarã, fiindcã nu are rost, ne distrugem noi. Cu slãninã, ceapã ºi conserve nu poþi face performanþã timp îndelungat. Ca un sportiv sã dea randament, trebuie sã se pregãteascã într-un cantonament, sã se odihneascã ºi sã se hrãneascã corespunzãtor. Spun asta pentru cã am antrenat ºi m-am antrenat într-un sport de performanþã 23 de ani ºi ºtiu ce înseamnã sã fii printre primii. Nu se poate la limitã”, a declarat Sorin Sanda. Însã SARS se pregãteºte sã recucereascã Europa anul viitor. ”Europenii ne-au catalogat ca fiind cei mai pregãtiþi pe salvare urbanã din România ºi Europa de Est. Nu e puþin lucru sã obþii locul 5 ºi mai apoi 17 din 50 de echipaje europene. Noi am participat acolo cu fonduri la limitã, cu echipamente ºi mâncare luate pe datorie, ºi am fãcut faþã onorabil, în timp ce ceilalþi sunt plãtiþi de cãtre stat. Dar la anul vom participa, nu avem de gând sã ne lãsãm pãgubaºi, vom gãsi noi o soluþie”, mai spune Sorin Sanda. Anamaria NEDELCOFF