CVJ, Nr. 125 Miercuri 16 mai

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 125

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 16 mai 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

DNA a gãsit nereguli grave

Judecãtoare cercetate pentru abuz în serviciu ºi fals intelectual ouã judecãtoare de la Petroºani sunt cercetate penal de procurorii de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia pentru abuz în serviciu ºi fals intelectual.

Dosarul a fost trimis de reprezentanþii DNA Alba Iulia, care au constatat negru pe alb cum se fac în instanþã afacerile cu terenurile.

D

PAGINA A 3-A

Ministerul Economiei amânã din nou procesul cu minerii inisterul Economiei ºi Comerþului a cerut un nou termen de judecatã în procesul intentat de Sindicatul „Muntele”.

M

>>> PAGINA A 4-A

Off - road pe „Drumul lui Bãsescu” printre exploatãrile forestiere eci de oameni, pasionaþi de aventurã ºi adrenalinã pe patru roþi, aleg sãptãmânã de sãptãmânã DN 66A , cunoscut sub numele de „Drumul lui Bãsescu”.

Z

>>> PAGINILE 6-7

Pensionarii minieri vor sã dea CNH în judecatã

ei 11.000 de pensionari minieri din Valea Jiului plãtesc ilegal impozit pe gratuitãþile primite la energia electricã din partea Companiei Naþionale a Huilei (CNH).

C

>>> PAGINA A 9-A

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 16 mai 2012 ei care terminã clasa a XII-a se pregãtesc de final ºi pentru ei vin reprezentanþii Universitãþilor cu ofertele educaþionale.

C

Începe sãptãmâna absolvenþilor

În plus, ºcoala le organizeazã serbãri ºi întreceri la care participã atât absolvenþii, cât ºi profesorii lor. „Este o tradiþie la noi, ca în ultima sãptãmânã de ºcoalã, sã le aducem absolvenþilor oferte de la diferite facultãþi, din þarã

A împuºcat câinii de la stânã n bãrbat de 46 de ani este cercetat penal de poliþiºti, dupã ce a împuºcat doi câini de la o stânã ºi i-a ameninþat pe ciobani cu arma.

U

Poliþiºtii hunedoreni au fost alertaþi chiar de ciobanii care au sesizat cã, în comuna Ribiþa, în zona Murgaºu din localitatea Dumbrava de Sus, un bãrbat a împuºcat doi

VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului).

Telefon 0722 448 428

ºi de la noi. În plus, vin ºi cei cu oferte de ºcoli post liceale, pentru cã ei vor fi absolvenþi de liceu, cu sau fãrã bacalaureat”, spune Atena Vlãduceanu, director al Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani.

Mai mult, pentru cã nu toþi au certitudinea cã vor lua bacalaureatul, Universitatea din Petroºani a venit cu o ofertã ºi pentru cei care ar putea sã rateze acest examen. „Au venit de la Universitatea din Petroºani, profesori care spun cã, în afarã de ºcoli

câini ciobãneºti de la o stânã.

Echipa operativã deplasatã la faþa locului a constatat cã cele sesizate se confirmã ºi au stabilit cã prezumtivul autor al faptei este Silviu J., de 46 de ani, din comuna Ribiþa.

Bãrbatul, a folosit fãrã drept arma letalã de vãnatoare, pe care o deþinea legal, a ucis un câine ºi a rãnit un altul, totodatã, ameninþând cu arma pe cei doi ciobani ai stânii. “În cauzã s-a dispus ridicarea, pe bazã de dovadã, a armei cu glonþ, calibrul 12/1 mm, în vederea efectuãrii raportului de constatare tehnico-ºtiinþific, iar câinele împuºcat a fost ridicat pentru efectuarea constatãrii medico-veterinare, în

post liceale, vin cu o ofertã de cursuri de formare, calificare ºi iniþiere, chiar ºi în domeniul economic, turism, ori de ghizi turistici, ceea ce reprezintã un avantaj pentru ei”, a completat Atena Vlãduceanu.

Elevii de clasa a XII-a terminã cursurile în 1 iunie, iar dupã aceea urmeazã sã intre în focul examenelor. Totuºi, nu toþi sunt pregãtiþi, chiar dacã profesorii lor spun cã au început orele de pregãtire încã din 1 octombrie.

Diana MITRACHE

vederea stabilirii cauzelor morþii. Faþã de persoana în cauzã se efectueazã cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de ameninþare, uz fãrã drept de arma letalã ºi supunerea unui animal la rele tratamente”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Investigatii 3

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 16 mai 2012

DNA a gãsit nereguli grave

Judecãtoare c e r cetate pentru abuz în serviciu ºi fals intelectual

ouã judecãtoare de la Petroºani sunt cercetate penal de procurorii de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia pentru abuz în serviciu ºi fals intelectual.

D

Dosarul a fost trimis de reprezentanþii DNA Alba Iulia, care au constatat negru pe alb cum se fac în instanþã afacerile

cu terenurile.

Potrivit reprezentanþilor DNA, care au trimis dosarul la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia, faptele sunt incredibile. Judecãtoarea ªerban Gherghina a luat, cu de la sine putere, terenul societãþi Bitu Impex ºi l-a dat altcuiva, folosindu-se de acte ireale. „Urmare a cererii depuse de cãtre ªtef Viorel ºi în baza Sentinþei Civile 542/1999 din dosarul 205/ 1996 al Judecãtoriei Hunedoara, fãptu-

S-a aruncat pe geam femeie din Deva a vrut sã-ºi punã capãt zilelor ieri dimineaþa, aruncându-se în gol de la etajul VIII al blocului în care locuia.

O

Femeia de 40 de ani locuia singurã ºi a decis marþi dimineaþã sã se sinucidã. Cei care au alertat poliþia au fost vecinii, care au vãzut incidentul. Nimeni nu-ºi explicã acum gestul femeii, dar poliþiºtii spun cã exclud orice suspiciune de

itoarea ªerban Gherghina a dispus, prin Încheierea 6401/ 2000 din 9.06.2000 întabularea în Cartea Funciarã a unui teren în suprafaþã de 9460 mp, în favoarea lui Pavel Nicolae, cu titlu de drept uzucapiune, afectând astfel interesele legale ale persoanei vãtãmate SC Bitu Impex SRL, care dobândise deja dreptul de proprietate asupra terenului în cauzã, în baza unui contract de vânzare cumpãrare neviciat”, aratã procurorii anticorupþie.

comitere a vreunei fapte penale.

“Marþi dimineaþã, în jurul orei 9.00, o femeie în vârstã de 40 de ani, din Deva s-a aruncat de la fereastra apartamentului sãu, de la etajul 8 dintr-un bloc din Cartierul Progresul din Deva unde locuia singurã. Nu sunt suspiciuni de comiterea vreunei infracþiuni. Femeia este în stare gravã, la spitalul municipal Deva. A lãsat un bilet în care îºi cerea iertare de la fratele sãu”, spune purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu.

Oamenii legii continuã cercetãrile pentru a stabili care au fost cauzele care au determinat femeia sã recurgã la acest gest. În ciuda intervenþiilor medicilor, femeia a decedat la spital.

Diana MITRACHE

Iar de la acest capitol încep mânãriile.

scoase din D osare …joben

Mai întâi, cererea de înscriere în Cartea Funciarã nu a fost depusã de ªtef, ci de Pavel Nicolae, iar documentaþia topograficã anexatã cererii este datatã 30.10.

2000, adicã mai târziu cu patru luni de la emiterea încheierii. În plus, procurorii DNA au descoperit cã dosarul pe baza cãruia ºi-a susþinut judecãtoarea Gherghina ªerban decizia de atribuire a terenului are ca obiect majorare pensie ºi nicidecum litigii funciare, în timp ce sentinþa civilã invocatã are ca obiect cererea de înfiinþare ºi validare a popririi de cãtre Avicola Oradea împotriva SC Discobar Hunedoara ºi nicidecum acþiune de constatare a uzucapiunii în favoarea lui Pavel Nicolae. Ulterior, judecãtoarea a fãcut „rectificãrile” din pix, dar nici aºa nu i-a ieºit mai bine. A invocat dosarul 6092/1996 al Judecãtoriei Hunedoara, care , în realitate, nu existã, iar la Judecãtoria Petroºani a avut drept obiect pãrãsirea locului accidentului.

Z eteº intrã în cauzã

Când s-a vãzut cu terenul luat cu japca, persoana vãtã-

matã, Bitu Impex, a fãcut plângere la Judecãtoria Petroºani pentru radierea întabulãrii din Cartea Funciarã. Cauza a fost soluþionatã de Maria Zeteº – soþia preºedintelui Judecãtoriei Petroºani – care a respins acþiunea. Halucinant, în soluþia datã, aceasta se referã la alt pârât, Pavel Ioan ºi nicidecum Pavel Nicolae, aºa cum era de fapt.

DNA nu a putut soluþiona aceastã cauzã întrucât, spun procurorii anticorupþie, faptele au fost comise înainte de incriminarea abuzului în serviciu contra intereselor persoanelor, în forma specialã prevãzutã de Legea 78/ 2000 ºi pentru cã nu existã înscrisuri din care sã rezulte valoarea estimatã sau constantã a prejudiciului. Pentru faptele lor, însã, cele douã judecãtoare sunt cercetate de cãtre Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia, unde a fost trimis dosarul de la DNS. Astfel, Maria Zeteº este cercetatã penal pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, iar ªerban Gherghina pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor ºi fals intelectual. De asemenea, ºi douã angajate de la Cartea Funciarã sunt cercetate pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor ºi fals intelectual.

Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 16 mai 2012

Ciudãþeniile vieþii

Când la cãpãtâi îþi stã ”duºmanul”

Ministerul Economiei amânã S din nou procesul cu minerii inisterul M Economiei ºi Comerþului a cerut un nou termen de judecatã în procesul intentat de Sindicatul „Muntele”.

Avocaþii Ministerului Economiei au cerut, ieri, un nou termen magistraþilor Tribunalului Hunedoara, pentru a-ºi pregãti apãrarea în dosarul în care în procesul intentat de Sindicatul „Muntele” prin care sindicaliºtii au solicitat aplicarea actului adiþional la contractul colectiv de muncã.

Reprezentanþii sindicatelor spun cã aceastã amânare nu este decât un mod al guvernanþilor de a tergiversa lucrurile. ”Este o tergiversare.

Odatã ce ai semnat un contract ºi un act adiþional, acesta trebuia pus în aplicare.

Acum se dau termene pânã în iunie, dupã aceea vine vacanþa judecãtorilor, termenele se mai dau prin septembrie ºi uite aºa se tergiverseazã procesul. Acest

lucru nu trebuia sã se întâmple, contractul trebuia pus în aplicare de la data semnãrii lui. Aºa este legal”, a declarat Zoltan Lacataº, preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ).

Cauza, care se aflã pe rolul Tribunalului Hunedoara, fost disjunsã dintr-un dosar mai complex, în care Compania Naþionalã a Huilei Petroºani a dat în judecatã Sindicatul „Muntele”, ca fiind reprezentativ, dupã greva minerilor din luna martie.

CNH a pierdut procesul, însã, la rândul lor, sindicaliºtii au formulat în instanþã o cerere de chemare în judecatã a reprezentanþilor Companiei ºi pe cei ai Ministerului Economiei ºi Comerþului. Dosarul a ajuns pe rolul judecãtorilor de la Tribunalul Hunedoara în data de 27 martie, dar pînã acum procesul a suferit doar amânãri.

Petre Nica, liderul Sindicatului Muntele, precizeazã cã odatã ajunºi la putere, actualii guvernanþi au uitat ce au promis în urmã cu trei luni. Potrivit preºedintelui

Sindicatului „Muntele” acþiunea a fost formulatã pentru nepunerea în aplicare a actului adiþional la Contractul Colectiv de Muncã privind majorarea sporului de pericol, în condiþiile în care acest act a fost semnat inclusiv de ministrul Economiei de la acea vreme, Ion Ariton. ”Într-un fel se vãd lucrurile din opoziþie ºi în alt fel când ajungi la putere. Dacã în urmã cu trei luni cei din opoziþie promiteau cã dacã ajung la guvernare, mineritul din Valea Jiului va fi una dintre prioritãþile lor, acum lucrurile s-au schimbat. Mã aºteptam la o asemenea situaþie, pentru cã îi cunosc pe guvernanþi de 20 de ani.

Mineritul a ajuns în aceastã situaþie din cauza guvernanþilor, fiindcã ei au pasat problema minerilor de la un guvern la altul”, a declarat Petre Nica.

Constantin Jujan, directorul general al Companiei Naþionale a Huilei, a precizat cã nu are niciun comentariu de fãcut referitor la aceastã situaþie.

Car men COSMAN Anamaria NEDELCOFF

e spune cã viaþa este ciudatã, iar oamenii sunt supuºi celor mai ale dracu teste pe care le trec sau nu atunci când este vorba de viaþã ºi de moarte, chiar dacã viaþa li s-a consumat ca ”duºmani”. Un asemenea test a fost trecut de primarul Lupeniului, Cornel Resmeriþã.

Este verificat cã în situaþii limitã se cunosc adevãratele caractere. Aºa s-a întâmplat ºi la nãucitoarea veste cã jurnalista ºi preºedinte al Clubului Pro Democraþia Lupeni, Mihaela Ghiuca, a pãrãsit prea devreme aceastã lume. În trãirea sa clocotitoare a dus o luptã acerbã pentru drepturile omului, pentru dreptate ºi adevãr aºa cum credea ºi simþea – cu toatã fiinþa ei, derapând uneori. De campania ei de ani ºi ani de zile împotriva primarului Lupeniului, Cornel Resmeriþã, se ºtia ºi mulþi au înþeles-o ca fiind obsesia sa, Lupeniul fiind locul care constituia durerea dar ºi iubirea Mihaelei. Supãrarea, mai mult sau mai puþin subiectivã, a fãcut ca Primãria sã-i ofere un post de consilier, post pe care l-a refunzat pentru cã… primarul Resmeriþã nu-i

dãdea suficient de lucru, astfel Mihaela considerând cã mãnâncã banii degeaba. Ca urmare criticile, rãzboiul ei cu administraþia s-au acutizat pe fapte reale sau imaginare.

A venit cumplita zi când Mihaela s-a stins ºi când apropiaþii ºi colegi de-ai sãi au cerut ajutorul celor cu care a colaborat, chiar politicieni cunoscuþi ºi potenþi, pentru a fi înmormântatã creºtineºte… Unii au ridicat din umeri, alþii ºi-au exprimat regretul, regret care nu aducea cele necesare înhumãrii.

La aflarea situaþiei, ”duºmanul” Mihaelei Ghiuca, primarul Cornel Resmeriþã a reacþionat prompt. Fãrã ezitare, acesta ºi-a oferit sprijinul total: va fi înmormântatã de Primãria Lupeni… ”S-au luat cele necesare în asemenea situaþie, la cimitir totul este aranjat. Ca oameni, nu se poate sã nu-þi pese în asemenea situaþii tragice” – a declarat consilierul primarului, city managerul Gabriel Lungu.

Se spune cã viaþa este ciudatã, iar oamenii sunt supuºi celor mai ale dracu teste pe care le trec sau nu. Pe acesta, Resmeriþã l-a trecut.

Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 16 mai 2012

Plângere penalã în familia lui Dãnuþ Buhãescu M

arian Buhãescu, fiul primarului Dãnuþ Buhãescu, s-a ales cu o plângere penalã pentru ameninþare ºi insultã la adresa candidatului Partidului Poporului – Legea Cojocaru (PP-LC), Sorin Sanda.

Acesta din urmã susþine cã, în timp ce împãrþea materiale electorale prin Uricani, a fost abordat, jignit ºi ameninþat de fiul primarului din localitate. ”Eu eram în Uricani, în zona chioºcului Rodipet, vorbeam cu oamenii, împãrþeam materiale electorale ºi a venit la mine un individ care a început sã urle cã de ce scriu eu în ziar

despre tac`su. Eu habar nu am avut pânã în acel moment cã acel individ este fiul lui Buhãescu. A început sã-mi vorbeascã urât, sã mã jigneascã pe mine, sã îmi jigneascã familia ºi m-a ameninþat cã ”o sã vedeþi voi”. Acum eu mã întreb la care ”voi” se referã: la familia mea, la membrii de partid? Vãd cã el calcã pe urmele tatãlui sãu, care ameninþã într-una pe toþi care intrã în contact cu mine”, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, Sorin Sanda.

Acesta spune cã nu a lãsat lucrurile aºa, întrucât nu este normal ca în timpul unei campanii electorale sã fii ameninþat ºi bruscat în plinã zi. ”Eu am depus azi de dimineaþã, la ora 9:00 (ieri – n.r.), o plângere la Poliþia

Au suplimentat panourile electorale entru cã au fost prea mici ºi prea puþine, panourile electorale au fost suplimentate. Asta s-a întâmplat la Petroºani, în timp ce în alte oraºe curg sesizãrile cã afiºele sunt lipite peste tot.

P

oraºului Uricani la adresa lui Marian Buhãescu, pentru ameninþare ºi jigniri. Din ce am vorbit cu oamenii, acest Marian Buhãescu se crede un mic interlop prin Uricani ºi profereazã ameninþãri la adresa tuturor. Eu nu am de gând sã mã las intimidat, aºa cã las legea sã îºi spunã cuvântul. Martori la ceea ce s-a întâmplat sunt Constantin Lungu ºi Gheorghe Toma”, mai spune Sorin Sanda.

Constantin Lungu, unul dintre martori, povesteºte ºi el despre firul evenimentelor. ”Eram lângã chioºcul de la Rodipet, cu nea Tomiþã ºi Sorin ºi vorbeam. La un moment dat se apropie un tânãr care începe sã þipe la Sorin, sã-l ameninþe ºi sã-i vorbeascã urât. A ajuns sã-l ameninþe, sã-l jigneascã ºi sã-l facã pe

La Petroºani, administraþia publicã a decis sã mai punã ºi alte panouri în fiecare din zonele destinate acestei activitãþi, tocmai pentru cã reprezentanþii partidelor politice au sesizat cã nu au loc toate afiºele. Primii care nu au fost de acord sunt cei de la PPDD, dar acum situaþia a fost restabilitã.

“Administraþia de la Petroºani a luat decizia de a suplimenta cu încã 5 panouri pe cele existente deja.

Patru dintre ele au fost deja montate ºi mai este unul singur, pentru cã au fost sesizãri cã spaþiile sunt insuficiente”, a spus Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãriei Petroºani. În municipiul Petroºani sunt doar câteva locuri în care este permis afiºajul electoral ºi în afara acestora este interzisã afiºarea candidaþilor. În plus, poliþiºtii hunedoreni au tras un semnal de alarmã cu privire la locurile de afiºaj ºi spun cã cine nu respectã legea va fi amendat.

Diana MITRACHE

Sorin Sanda în toate felurile ºi în timp ce þipa a spus cã el este bãiatul primarului.

Nu mi se pare normalã o asemenea atitudine”, a declarat Constantin Lungu.

Surse din Poliþia Uricani au precizat cã într-adevãr a fost depusã, ieri, o plângere împotriva lui Marian Buhãescu: ”A fost depusã o plângere pentru ameninþãri ºi jigniri împotriva lui Marian Buhãescu, noi vom analiza lucrurile ºi vom lua mãsurile necesare”. ”Da, s-a primit o plângere la Poliþia oraºului Uricani ºi se fac cercetãri în acest sens. Detalii din plângere nu vã pot spune, nu avem voie sã facem aºa ceva”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliþie Judeþean (IPJ) Hunedoara.

Luana NÃSTASE NÃSTASE

Sanda Sorin

Hoþi de cãrbuni prinºi în flagrant la Petrila oi bãrbaþi din Valea Jiului au fost prinºi în flagrant când furat 13 tone de cãrbune.

Incidentul a avut loc în apropierea minei Lonea ºi cei doi sunt acum cercetaþi în stare de libertate.

D

Potrivit poliþiºtilor, care i-au prins în flagrant pe cei doi bãrbaþi, aceºtia tocmai încãrcau într-un camion marfa, când au fost vãzuþi.

Cei doi au 22 ºi 41 de ani ºi unul locuieºte la Petrila, în timp ce celãlat la Petroºani. “În data de 14.05.2012, în jurul orei 23:35, o patrulã de ordine

publicã din cadrul Poliþiei Oraºului Petrila, în timp ce executa serviciul de patrulare pe strada Mesteacãnului din Petrila, i-a depistat pe cei doi bãrbaþi, în timp ce încãrcau într-un autocamion 261 saci cu cãrbune, sustras dintr-un tren care transporta cãrbune de la E.M. Lonea la punctul de încãrcare din incinta E.M. Petrila”, spune purtãtorul de cuvânt al IPJ

Hunedoara, Bogdan Niþu..

Cei 261 de saci cu cãrbune (aproximativ 13.050 kg.) au fost predaþi pe bazã de dovadã la E.M. Lonea, prejudiciul fiind recuperat în totalitate.

Astfel de cazuri au loc frecvent în Valea Jiului, iar hoþii dau atacul la garniturile de tren ce vin încãrcate de la unitãþile miniere, în fiecare zi.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 16 mai 2012

6 Social

Social 7

Mãsuratul oilor la Paroºeni

omârlanii din M Sohodol Paroºeni, au mãsurat

O ff - r o a d pe „Drumul lui Bãsescu” printre exploatãrile forestiere eci de oameni, pasionaþi de aventurã ºi adrenalinã pe patru roþi, aleg sãptãmânã de sãptãmânã DN 66A , cunoscut sub numele de „Drumul lui Bãsescu”. pentru o porþie sãnãtoasã de off-road.

Un drum pe care autoritãþile þin morþiº sã-l asfalteze, în ciuda protestelor iubitorilor de naturã sau a faptului cã oricum asfaltul va duce nicãieri.

Z

În ciuda protestelor ºi a proceselor, autoritãþile nu par dornice sã renunþe la proiectul de asfaltare a DN 66A. Zeci de oameni cautã, în fiecare sfârºit de sãptãmânã, tocmai sãlbãticia zonei, iar mulþi s-au reorientat pe acest drum dupã asfaltarea mult mai cunoscutului drum Transalpina. „Venim aici de câte ori timpul ne permite, tocmai pentru cã drumul nu este asfaltat, chiar dacã este catalogat drept drum naþional. Ne place aventura, ne place peisajul ºi chiar am vrea sã nu se schimbe

nimic. Înainte mergeam pe Transalpina, dar au stricat peisajul cu asfaltul. PET-uri, mizerii peste tot. ªi-au bãtut joc de naturã”, spune unul dintre cei care aleg sã-ºi petreacã timpul liber în naturã, la volanul unei maºini 4X4. Un altul, adaugã cã sperã ca drumul sã nus e asfalteze niciodatã. „E frumos ºi e pãcat sã distrugem natura. Nu asfaltul e problema în sine, ci faptul cã mulþi dintre români nu au învãþat, încã, sã respecte locurile pe unde trec.

Probabil mai avem nevoie de vreo 50 de ani”.

Oricum, dacã ar fi asfaltat, DN 66A ar servi probabil cel mai mult celor care exploateazã pãdurea la scarã industrialã, cu sau fãrã avizele legale, ºi pe care nu-i sperie nici ariile protejate ºi nici cei puºi sã apere natura. În zona unde asfaltul a fost turnat, pãdurea a început sã cheleascã iar lemnele au început sã ia drumul gaterelor, încãrcate în peridocuri. În tot acest timp, nimeni nu vede jaful din pãdurile noastre iar descoperirea ilegalitãþilor rãmâne doar în sarcina activiºtilor de mediu, care s-au sãturat sã semnaleze cã rãmânem fãrã pãduri fãrã ca cineva sã miºte un deget.

n tronson spectaculos, ferit de „invazia” civilizaþiei

U

DN66 A Câmpu lui NeagHerculane, este mai cunoscut sub denumirea “Drumul lui Bãsescu” pentru cã lucrãrile au demarat pe vremea când ºeful statului era ministru al Transporturilor. Construcþia lui a fost sistatã deocamdatã, din cauzã cã nu existã fondurile necesare, dar avizele de mediu pentru ultimul tronson a fost deja emise. Lucrãrile au ajuns la km 47+ 700, la un kilometru mai sus de cabana vânãtoreascã de la Câmpuºel. DN66 A se construieºte pe amplasamentul unui drum forestier vechi, ridicat la rangul de drum naþional în 1999, de cãtre Guvernul României. Iniþial, lucrãrile pentru drumul care are o lungime de 110 kilometri trebuiau sã fie gata în 2010, dar execuþia a fost stopatã o bunã perioadã de timp de cãtre Garda de Mediu, dupã ce s-a descoperit cã nu existau toate avizele necesare. În plus, banii alocaþi nu au avut continuitatea scontatã, aºa cã execuþia a trenat. Pânã acum a fost finalizat tronsonul I ºi cel de al II-lea. Al treilea tronson are o lungime de aproximativ 19 kilometri ºi se întinde de la Câmpuºel pânã la coada lacului Cerna sau Iovanu cum este cunoscut, traversând Parcul Naþional Domogled – Valea Cernei. Acesta este ºi cel mai spectaculos din punct de vedere turistic. Cu peisaje de o frumuseþe sãlbaticã, cu vârfuri ce se ascund în nori ºi cu drumul care ºerpuieºte printre stâncile abrupte, traseul este extrem de atractiv, dar ºi dificil. Fostul drum forestier este pe alocuri acoperit de bucãþile de stâncã desprinse din versant.

În cãlãtorie te însoþeºte doar uliul sau foºnetul vântului ce suflã prin pãdurea de foioase.

drum spre L ungul asfalt

Dacã proiectul ar fi finalizat, ar trebui sã fie urmat, probabil, de un altul, pentru cã lungã este calea spre civilizaþie sau asfalt.

De la Lacul Iovanu ºi pânã în Cerna Sat, prima ºi singura localitate pânã la Herculane, drumul este mai prost decât cel de la Câmpuºel la lac. Asta poate ºi pentru cã se vãd urmele maºinilor care coboarã încãrcate cu lemne din inima codrului. Iar Cerna Sat este un sat sãrac, unde civilizaþia pare sã fi rãmas un vis îndepãrtat ºi unde nu existã nici mãcar un magazin sãtesc. Poate pentru aceºti oameni care trãiesc din munca pãmântului ºi creºterea animalelor exact finalizarea lucrãrilor la „Drumul lui Bãsescu” ar însemna dezvoltarea prin revigorarea turismului, pentru cã zona a fost binecuvântatã de Dumnezeu.

Doar, oare, meritã investiþia, pusã în balanþã cu impactul pe care îl va avea asupra mediului?

Iar de aici încolo drumul, asfaltat probabil în urmã cu zeci de ani, nu este mai bun, deºi chiar la ieºirea din Cerna Sat a apãrut o salbã de case de vacanþã sau mai bine spus vile, de stai ºi te întrebi cum au fost transportate materialele de construcþie.

Asfaltul apare pe ultimii kilometri pânã la Herculane ºi asta

numai pentru cã se iese în dtumnul principal, care face legãtura cu Baia de Aramã.

Execuþia drumului a fost contestatã în instanþã de reprezentanþii Agent Green, iar decizia magistraþilor este ºi aºteptatã cu interes de cei care ºi-ar dori ca fostul drum forestier sã rãmânã aºa.

Car men COSMAN

oile pentru prima datã la stânã, anul acesta.

Dupã Paºte, localnicii din Valea Jiului sãrbãtoresc cu mare dãruire mãsuratul oilor, tradiþie care se pãstreazã de sute de ani.

La aceastã sãrbãtoare, crescãtorii de animale se adunã ºi îºi mulg oile, pentru a vedea câtã brânzã vor lua vara asta de la stânã. La primul mãsurat, la Paroºeni au participat mai bine de 20 de crescãtori de animale din zonã, care ºi-au adus cam 200 de oi. Mioarele au fost trecute prin strungã ºi pe rând, ciobanii le-au muls.

Aici, dupã cum spun bãtrânii, este nevoie de pricepere, experienþã, dar mai ales iuþealã, pentru cã o vorbã a locului spune cã altfel, toatã turma va fi flãmândã.“ Cam de 2, 3 ori pe an ne adunãm cu toþii aici ºi mulgem oile, apoi mãsurãm laptele ca sã vedem câtã brânzã luãm de la cioban. Aºa este de când lumea, din moº strãmoº ”, ne-a declarat un crescãtor din zonã.

Dupã ce toþi crescãtorii au terminat de muls oile s-a trecut la mãsuratul propriu-zis, adicã la cântãritul laptelui cu instru-

mente speciale, folosite de sãteni de sute de ani. La Paroºeni, acest lucru s-a fãcut cu mare precizie în faþa unei comisii formatã din trei localnici, dar ºi cu asistenþa celorlalþi participanþi. De altfel, socoteala este þinutã la caiet pânã la urmãtoarea mãsurãtoare, unde se trece cu exactitate cantitatea de lapte provenitã de la oile fiecãrui cioban în parte. Câºtigãtorul acestui prim mãsurat, care a obþinut cantitatea cea mai mare de lapte, a fost o bãciþã, Lenica Hamz, care a ºi avut cele mai multe oi.

Tradiþia spune ca din primul lapte al oilor de dupã mãsurãtoare, crescãtorul care va lua cea mai multã brânzã, trebuie sã cinsteascã participanþii, pentru ca oile sã dea în continuare lapte mult, iar brânza sã fie gustoasã. Printre cei care au fãcut asta, au fost ºi edilii municipalitãþii, respectiv primarul Gheorghe Ile ºi viceprimarul Angela Stoica. Edilul ºef a gustat atât din lapte, care i-a fost pe plac, dar ºi din pãlinca oferitã de gazde. Mai apoi, cu binecuvântarea preotului, s-au întins mese, iar invitaþii, înainte ºi dupã ce au gustat din preparatele specifice precum miel la proþap, tocana de oaie sau caº proaspãt, s-au pus pe joc. Nici cei doi edili nu s-au dat în lãturi ºi au fãcut câte o

învârtitã. Acest eveniment care îmbinã puritatea tradiþiei, dar ºi prilejul de a se întâlni ºi a se distra al localnicilor, a adunat la un loc zeci de participanþi ºi invitaþi de peste tot din Valea Jiului. Cei care provin din zonã, au rãmas plãcut surprinºi sã vadã cât de bine s-a pãstrat acest obicei. “Îmi aduc aminte de mine, când eram copil ºi participal la mãsuratul oilor, la mine în sat. Vãd cã ºi acum se face la fel ºi mã bucur extraordinar de mult”, ne-a declarat Alin, un invitat. De asemenea, la mãsurat a fost invitat ºi un crescãtor important din Valea Jiului, care de altfel este recunoscut drept un pãstrãtor al tradiilor.

Emil Pãrãu vrea ca acest obicei sã fie promovat pe plan naþional. “Sunt încântat sã fiu ºi eu aici, iar din acest an voi participa ºi cu oi la mãsurat, dar în Straja. Este un eveniment deosebit ºi mã bucur alãturi de momârlani. Este un lucru care încet-încet va prinde chiar ºi la turiºti. Pentru asta trebuie sã facem un evemniment, poate chiar naþional din acest mãsurat al oilor, care niciunde nu se pãstreazã atât de bie ca în Valea Jiului”, ne-a declarat Emil Pãrãu. În zilele care urmeazã, ciobanii de la celelalte stâne din Valea Jiului, de asemenea, vor organiza mãsuratul oilor.

Luiza ANDRONACHE

Peºtera Bolii, gazda concertului anual ”a capella” sociaþia Petro A Aqua Petroºani organizeazã ºi în acest an concertul de muzicã ”a capella”, la Peºtera Bolii, sâmbãtã, 19 mai 2012, ora 11,00.

Prin voluntariatul de excepþional al Asociaþiei Petro Aqua Petroºani, preºedinte Imre Szuhanek, continuã seria acþiunilor culturale de înaltã þinutã din Valea Jiului, pentru locuitorii ei, în parteneriat cu SC Comexim-R Lupeni ºi Compania Naþionalã a Huilei ºi cu sprijinul Primãriei Petroºani. În data de 19 mai 2012, de la ora 11,00, la Peºtera Bolii va avea loc concertul anual de muzicã ”a capella” susþinut de

coruri ale bisericilor confesionale creºtine din þarã ºi din Ungaria.

Au confirmat participarea Corul Reunit al Forumului German din Reºiþa, Corul Arhanghelii din Orãºtie ºi Corul Gizella

din Varpalota, Ungaria, oraºul înfrãþit cu Petroºaniul. ”Anticamera” Peºterii Bolii, care a devenit galerie de artã în cadru natural, va gãzdui o expoziþie de picturã naivã ºi de icoane.

La evenimentul de la Peºtera Bolii sunt aºteptaþi toþi iubitorii de muzicã ºi artã, dar ºi cei care, descoperind aceste minuni, pot deveni fani înfocaþi.

Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 16 mai 2012

6 Social

Social 7

Mãsuratul oilor la Paroºeni

omârlanii din M Sohodol Paroºeni, au mãsurat

O ff - r o a d pe „Drumul lui Bãsescu” printre exploatãrile forestiere eci de oameni, pasionaþi de aventurã ºi adrenalinã pe patru roþi, aleg sãptãmânã de sãptãmânã DN 66A , cunoscut sub numele de „Drumul lui Bãsescu”. pentru o porþie sãnãtoasã de off-road.

Un drum pe care autoritãþile þin morþiº sã-l asfalteze, în ciuda protestelor iubitorilor de naturã sau a faptului cã oricum asfaltul va duce nicãieri.

Z

În ciuda protestelor ºi a proceselor, autoritãþile nu par dornice sã renunþe la proiectul de asfaltare a DN 66A. Zeci de oameni cautã, în fiecare sfârºit de sãptãmânã, tocmai sãlbãticia zonei, iar mulþi s-au reorientat pe acest drum dupã asfaltarea mult mai cunoscutului drum Transalpina. „Venim aici de câte ori timpul ne permite, tocmai pentru cã drumul nu este asfaltat, chiar dacã este catalogat drept drum naþional. Ne place aventura, ne place peisajul ºi chiar am vrea sã nu se schimbe

nimic. Înainte mergeam pe Transalpina, dar au stricat peisajul cu asfaltul. PET-uri, mizerii peste tot. ªi-au bãtut joc de naturã”, spune unul dintre cei care aleg sã-ºi petreacã timpul liber în naturã, la volanul unei maºini 4X4. Un altul, adaugã cã sperã ca drumul sã nus e asfalteze niciodatã. „E frumos ºi e pãcat sã distrugem natura. Nu asfaltul e problema în sine, ci faptul cã mulþi dintre români nu au învãþat, încã, sã respecte locurile pe unde trec.

Probabil mai avem nevoie de vreo 50 de ani”.

Oricum, dacã ar fi asfaltat, DN 66A ar servi probabil cel mai mult celor care exploateazã pãdurea la scarã industrialã, cu sau fãrã avizele legale, ºi pe care nu-i sperie nici ariile protejate ºi nici cei puºi sã apere natura. În zona unde asfaltul a fost turnat, pãdurea a început sã cheleascã iar lemnele au început sã ia drumul gaterelor, încãrcate în peridocuri. În tot acest timp, nimeni nu vede jaful din pãdurile noastre iar descoperirea ilegalitãþilor rãmâne doar în sarcina activiºtilor de mediu, care s-au sãturat sã semnaleze cã rãmânem fãrã pãduri fãrã ca cineva sã miºte un deget.

n tronson spectaculos, ferit de „invazia” civilizaþiei

U

DN66 A Câmpu lui NeagHerculane, este mai cunoscut sub denumirea “Drumul lui Bãsescu” pentru cã lucrãrile au demarat pe vremea când ºeful statului era ministru al Transporturilor. Construcþia lui a fost sistatã deocamdatã, din cauzã cã nu existã fondurile necesare, dar avizele de mediu pentru ultimul tronson a fost deja emise. Lucrãrile au ajuns la km 47+ 700, la un kilometru mai sus de cabana vânãtoreascã de la Câmpuºel. DN66 A se construieºte pe amplasamentul unui drum forestier vechi, ridicat la rangul de drum naþional în 1999, de cãtre Guvernul României. Iniþial, lucrãrile pentru drumul care are o lungime de 110 kilometri trebuiau sã fie gata în 2010, dar execuþia a fost stopatã o bunã perioadã de timp de cãtre Garda de Mediu, dupã ce s-a descoperit cã nu existau toate avizele necesare. În plus, banii alocaþi nu au avut continuitatea scontatã, aºa cã execuþia a trenat. Pânã acum a fost finalizat tronsonul I ºi cel de al II-lea. Al treilea tronson are o lungime de aproximativ 19 kilometri ºi se întinde de la Câmpuºel pânã la coada lacului Cerna sau Iovanu cum este cunoscut, traversând Parcul Naþional Domogled – Valea Cernei. Acesta este ºi cel mai spectaculos din punct de vedere turistic. Cu peisaje de o frumuseþe sãlbaticã, cu vârfuri ce se ascund în nori ºi cu drumul care ºerpuieºte printre stâncile abrupte, traseul este extrem de atractiv, dar ºi dificil. Fostul drum forestier este pe alocuri acoperit de bucãþile de stâncã desprinse din versant.

În cãlãtorie te însoþeºte doar uliul sau foºnetul vântului ce suflã prin pãdurea de foioase.

drum spre L ungul asfalt

Dacã proiectul ar fi finalizat, ar trebui sã fie urmat, probabil, de un altul, pentru cã lungã este calea spre civilizaþie sau asfalt.

De la Lacul Iovanu ºi pânã în Cerna Sat, prima ºi singura localitate pânã la Herculane, drumul este mai prost decât cel de la Câmpuºel la lac. Asta poate ºi pentru cã se vãd urmele maºinilor care coboarã încãrcate cu lemne din inima codrului. Iar Cerna Sat este un sat sãrac, unde civilizaþia pare sã fi rãmas un vis îndepãrtat ºi unde nu existã nici mãcar un magazin sãtesc. Poate pentru aceºti oameni care trãiesc din munca pãmântului ºi creºterea animalelor exact finalizarea lucrãrilor la „Drumul lui Bãsescu” ar însemna dezvoltarea prin revigorarea turismului, pentru cã zona a fost binecuvântatã de Dumnezeu.

Doar, oare, meritã investiþia, pusã în balanþã cu impactul pe care îl va avea asupra mediului?

Iar de aici încolo drumul, asfaltat probabil în urmã cu zeci de ani, nu este mai bun, deºi chiar la ieºirea din Cerna Sat a apãrut o salbã de case de vacanþã sau mai bine spus vile, de stai ºi te întrebi cum au fost transportate materialele de construcþie.

Asfaltul apare pe ultimii kilometri pânã la Herculane ºi asta

numai pentru cã se iese în dtumnul principal, care face legãtura cu Baia de Aramã.

Execuþia drumului a fost contestatã în instanþã de reprezentanþii Agent Green, iar decizia magistraþilor este ºi aºteptatã cu interes de cei care ºi-ar dori ca fostul drum forestier sã rãmânã aºa.

Car men COSMAN

oile pentru prima datã la stânã, anul acesta.

Dupã Paºte, localnicii din Valea Jiului sãrbãtoresc cu mare dãruire mãsuratul oilor, tradiþie care se pãstreazã de sute de ani.

La aceastã sãrbãtoare, crescãtorii de animale se adunã ºi îºi mulg oile, pentru a vedea câtã brânzã vor lua vara asta de la stânã. La primul mãsurat, la Paroºeni au participat mai bine de 20 de crescãtori de animale din zonã, care ºi-au adus cam 200 de oi. Mioarele au fost trecute prin strungã ºi pe rând, ciobanii le-au muls.

Aici, dupã cum spun bãtrânii, este nevoie de pricepere, experienþã, dar mai ales iuþealã, pentru cã o vorbã a locului spune cã altfel, toatã turma va fi flãmândã.“ Cam de 2, 3 ori pe an ne adunãm cu toþii aici ºi mulgem oile, apoi mãsurãm laptele ca sã vedem câtã brânzã luãm de la cioban. Aºa este de când lumea, din moº strãmoº ”, ne-a declarat un crescãtor din zonã.

Dupã ce toþi crescãtorii au terminat de muls oile s-a trecut la mãsuratul propriu-zis, adicã la cântãritul laptelui cu instru-

mente speciale, folosite de sãteni de sute de ani. La Paroºeni, acest lucru s-a fãcut cu mare precizie în faþa unei comisii formatã din trei localnici, dar ºi cu asistenþa celorlalþi participanþi. De altfel, socoteala este þinutã la caiet pânã la urmãtoarea mãsurãtoare, unde se trece cu exactitate cantitatea de lapte provenitã de la oile fiecãrui cioban în parte. Câºtigãtorul acestui prim mãsurat, care a obþinut cantitatea cea mai mare de lapte, a fost o bãciþã, Lenica Hamz, care a ºi avut cele mai multe oi.

Tradiþia spune ca din primul lapte al oilor de dupã mãsurãtoare, crescãtorul care va lua cea mai multã brânzã, trebuie sã cinsteascã participanþii, pentru ca oile sã dea în continuare lapte mult, iar brânza sã fie gustoasã. Printre cei care au fãcut asta, au fost ºi edilii municipalitãþii, respectiv primarul Gheorghe Ile ºi viceprimarul Angela Stoica. Edilul ºef a gustat atât din lapte, care i-a fost pe plac, dar ºi din pãlinca oferitã de gazde. Mai apoi, cu binecuvântarea preotului, s-au întins mese, iar invitaþii, înainte ºi dupã ce au gustat din preparatele specifice precum miel la proþap, tocana de oaie sau caº proaspãt, s-au pus pe joc. Nici cei doi edili nu s-au dat în lãturi ºi au fãcut câte o

învârtitã. Acest eveniment care îmbinã puritatea tradiþiei, dar ºi prilejul de a se întâlni ºi a se distra al localnicilor, a adunat la un loc zeci de participanþi ºi invitaþi de peste tot din Valea Jiului. Cei care provin din zonã, au rãmas plãcut surprinºi sã vadã cât de bine s-a pãstrat acest obicei. “Îmi aduc aminte de mine, când eram copil ºi participal la mãsuratul oilor, la mine în sat. Vãd cã ºi acum se face la fel ºi mã bucur extraordinar de mult”, ne-a declarat Alin, un invitat. De asemenea, la mãsurat a fost invitat ºi un crescãtor important din Valea Jiului, care de altfel este recunoscut drept un pãstrãtor al tradiilor.

Emil Pãrãu vrea ca acest obicei sã fie promovat pe plan naþional. “Sunt încântat sã fiu ºi eu aici, iar din acest an voi participa ºi cu oi la mãsurat, dar în Straja. Este un eveniment deosebit ºi mã bucur alãturi de momârlani. Este un lucru care încet-încet va prinde chiar ºi la turiºti. Pentru asta trebuie sã facem un evemniment, poate chiar naþional din acest mãsurat al oilor, care niciunde nu se pãstreazã atât de bie ca în Valea Jiului”, ne-a declarat Emil Pãrãu. În zilele care urmeazã, ciobanii de la celelalte stâne din Valea Jiului, de asemenea, vor organiza mãsuratul oilor.

Luiza ANDRONACHE

Peºtera Bolii, gazda concertului anual ”a capella” sociaþia Petro A Aqua Petroºani organizeazã ºi în acest an concertul de muzicã ”a capella”, la Peºtera Bolii, sâmbãtã, 19 mai 2012, ora 11,00.

Prin voluntariatul de excepþional al Asociaþiei Petro Aqua Petroºani, preºedinte Imre Szuhanek, continuã seria acþiunilor culturale de înaltã þinutã din Valea Jiului, pentru locuitorii ei, în parteneriat cu SC Comexim-R Lupeni ºi Compania Naþionalã a Huilei ºi cu sprijinul Primãriei Petroºani. În data de 19 mai 2012, de la ora 11,00, la Peºtera Bolii va avea loc concertul anual de muzicã ”a capella” susþinut de

coruri ale bisericilor confesionale creºtine din þarã ºi din Ungaria.

Au confirmat participarea Corul Reunit al Forumului German din Reºiþa, Corul Arhanghelii din Orãºtie ºi Corul Gizella

din Varpalota, Ungaria, oraºul înfrãþit cu Petroºaniul. ”Anticamera” Peºterii Bolii, care a devenit galerie de artã în cadru natural, va gãzdui o expoziþie de picturã naivã ºi de icoane.

La evenimentul de la Peºtera Bolii sunt aºteptaþi toþi iubitorii de muzicã ºi artã, dar ºi cei care, descoperind aceste minuni, pot deveni fani înfocaþi.

Ileana FIRÞULESCU

8 Politic

Cronica Vãii Jiului |Miercuri 16 mai 2012

Haralambie Vochiþoiu (PP-DD): Ieftinim apa ºi salvãm mineritul D-le Vochiþoiu, a început campania electoralã. Care sunt obiectivele Dvs. ºi ale PP-DD pentru alegerile locale?

Observ cã majoritatea politicienilor îºi fac calcule

privind funcþiile pe care le vor obþine în urma alegerilor. Pe noi, cei de la Partidul Poporului, ne intereseazã sã demonstrãm ca politica poatã fi fãcutã în interesul ºi în beneficiul oamenilor. Vã pot spune cã PP-DD este foarte iubit în rândul oamenilor din toatã þara.

Aþi vãzut de ce primire a avut parte Dan Diaconescu la vizita din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara. Mii de români entuziaºti care îºi pun speranþa în Dan Diaconescu ºi în PP-DD. Veþi vedea cã nu-i vom dezamãgi. Câºtigãm alegerila în Hunedoara ºi în toatã þara.

Cum staþi în sondaje ºi ce ºanse aveþi sã obþineþi ºefia Consiliului Judeþean Hunedoara?

PP-DD este pe locul doi în þarã în toate sondajele serioase. Suntem pe locul doi ºi în judeþul Hunedoara, dar cel mai important este cã într-o zonã cu probleme sociale majore precum Valea Jiului, Partidul Poporului a depãºit deja celelalte for-

maþiuni politice ºi suntem pe primul loc. Ne batem pentru ºefia Consiliului Judeþean. În ultimul sondaj, sunt cotat la 30,5%, în creºtere. Pânã la finalul campaniei vom urca pe primul loc.

Dacã veþi ajunge preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, care vor fi primele mãsuri pe care le veþi lua?

Vom ieftini apa în Valea Jiului, vom salva mineritul, vom face din turism mai mult decât o telegondolã, vom crea locuri de muncã ºi vom spijini repornirea în forþã a agriculturii. Sunt principalele mele preocupãri ºi veþi vedea cã mã voi þine de cuvânt de îndatã ce voi ajunge la Consiliul Judeþean. Înþeleg cã sunteþi bine contat în sondaje. Cum sunt cotaþi ceilalþi candidaþi ai PP-DD în judeþ ºi ce rezultate speraþi sã obþineþi?

Avem de partea noastrã un numãr mare de simpatizanþi. Oameni care vin alãturi de noi din convin-

gere ºi pentru cã îºi pun speranþa într-o viaþã mai bunã. Este un fenomen real. Zilnic suntem asaltaþi de sute de oameni care doresc sã se înscrie în partid, care doresc sã ne fie alãturi. Am depãºit 10.000 de membri în Partidul Poporului. Prin urmare, sunt convins cã vom obþine rezultate bune

ºi în Valea Jiului, ºi în Deva, ºi în Hunedoara, ºi în celelalte oraºe. Dar veþi vedea cã oamenii vor fi alãturi de PP-DD mai ales în mediul rural. „Talpa” þãrii ne susþine, vom câºtiga la sate ºi comune pentru a oferi acestor oameni o viaþã mai bunã, aºa cum meritã dupã ani de trudã.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 16 mai 2012 rei familii din Petroºani au primit titlul de “familia anului 2012”, pentru munca depusã în slujba acestei instituþii. Alte 18 familii au fost felicitate ºi premiate pentru un secol de convieþuire, în cadrul Zilei Familiei, în capitala Vãii Jiului.

T

Familia anului 2012 la Petroºani Primarul Tiberiu Iacob Ridzi s-a arãtat încântat sã îi aibã alãturi pe aceºti oameni cãrora le-a urat o viaþã frumoasã.

“Nu cred cã e uºor sã ajungi sã trãieºti atât de mult împreunã. E greu, pentru unii sã numere pânã la 50, dar sã trãiascã atât de mulþi ani împre-

unã. În plus, familiile cãrora le acordãm diplome astãzi, sunt deosebite ºi meritã întreaga noastrã recunoºtinþã”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani Familia Iulian ºi Aniºoara Iordache au crescut 6 copii, doi dintre ei ajungând sã-i înfieze.

Nu e o muncã uºoarã, iar pentru asta au primit titlul de “familia anului”. „A fost greu, dar ne-am dorit mereu copii. E o muncã, altfel decât oricare alta ºi ne mândrim cu copiii crescuþi de noi”, spune Iulian, care are ºi studii superioare în domeniul asistenþei sociale. ªi el e completat de soþia sa: “Noi am înfiat douã fetiþe cu care acum ne mândrim. Restul copiilor i-am crescut cu tot ce am avut noi mai bun. I-am învãþat sã se

roage pentru mamele lor ºi pentru sãnãtatea lor ºi i-am ajutat sã-ºi caute familiile.

Aici la noi au gãsit sprijinul de care au avut nevoie ºi ne place ceea ce facem”, spune ºi Aniºoara Iordache.

O altã doamnã din Petroºani a primit un astfel de titlu, dupã ce,prin mâna ei au trecut zeci de copii, care i-au spus „mamã”. „Am crescut 61 de copii. Unii chiar de la o lunã.

Nu e uºor, dar e atât de frumos când cineva îþi spune mamã”, a declarat ºi Maria Elsasser, asistent vedem ce spune minismaternal. terul ºi vedem dupã Astfel de familii sunt aceea”, a explicat Jujan. un exemplu pentru comuAnamaria nitatea noastrã, iar asta o NEDELCOFF recunosc toþi cei care au

Pensionarii minieri vor sã dea CNH în judecatã ei 11.000 de pensionari minieri din Valea Jiului plãtesc ilegal impozit pe gratuitãþile primite la energia electricã din partea Companiei Naþionale a Huilei (CNH).

C

Asta susþin liderii Federaþiei Naþionale a Muncii (FNM), care, în funcþie de rãspunsul primit de la Ministerul Finanþelor, se vor hotãrî dacã sã acþioneze sau nu CNH în judecatã. ”Gratuitãþile la energie electricã, acordate de CNH, nu pot fi impozitate, pentru cã acele gratuitãþi sunt acordate din ajutorul de stat. Ori, conform

Codului Fiscal, ajutoarele de stat nu se impoziteazã. Ele nu pot fi considerate venit, ci sunt ajutor. Am fãcut o adresã cãtre ministerul Finanþelor, ca sã fim ºi noi lãmuriþi, iar în momentul în care ministerul va transmite cã gratuitãþile acestea nu se impoziteazã, vom da Compania Naþionalã a Huilei în judecatã”, a declarat Valter Cojman, preºedinte executiv al FNM. În replicã, Constantin Jujan, directorul general al CNH, susþine cã impozitarea gratuitãþilor acordate pensionarilor minieri este perfect legalã. ”Noi nu oprim impozit ilegal, noi nu acþionãm împotriva legiu. În Codul

Fiscal, orice venit se impoziteazã. Iar banii aceia din gratuitãþi nu îi primesc? Deci este un venit. Aºteptãm sã

avut ocazia sã-i cunoascã. „Fiecare putem lua exemplu de la aceºti oameni. Lumea ar fi mai bunã, dacã am proceda la fel ca ei ºi le urez tuturor multã sãnãtate ºi bucurii ºi sã nu ajungã niciodatã sã fie singuri”, a adãugat ºi Monica Iacob Ridzi, deputat de Valea Jiului, care a fost prezentã la Ziua Familiei ºi i-a amintit soþului sãu cã sunt cãsãtoriþi de 11 ani.

Fiecare familie a fost premiatã pentru performanþa de a trãi o viaþã împreunã.

De Ziua Familiei nu a fost uitat nici cel mai tânãr cuplu.

Cei doi au 4 zile de cãsnicie ºi spun cã vor sã ajungã sã-ºi serbeze mãcar nunta de argint la Petroºani.

Diana MITRACHE

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 16 mai 2012 Consiliul Local al municipiului Petroºani Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat

ANUNÞ DE LICITAÞIE

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Consiliul Local al municipiului Petroºani Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat cu sediul în Petroºani, str.1Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de e-mail spadpp_petrosani@yahoo.com organizeazã: - licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 2500,0 mp., situat în municipiul Petroºani, str. Cãrbunelui, în vederea construirii unui depozit pentru comercializare materiale de constructii; - licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a imobilului „Cabinã Poartã”, situat în municipiul Petroºani, str.

Cãrbunelui ºi a terenului aferent acestuia în suprafaþã de 521,0 mp., în vederea construirii unui depozit pentru comercializare materiale de constructii; - licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 115,0 mp., situat în municipiul Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, lângã garajul nr.125, în scopul construirii unui spaþiu comercial ºi birouri.

Ofertele se depun pânã în ziua de 06.06.2012, ora 9.00 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 06.06.2012, orele 11.00, 13.00 respectiv 15.00, în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei.

- licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 11,9 mp., situat în municipiul Petroºani, str. Gen.V.Milea, în scopul suplimentãrii concesiunii terenului aferent garajului; - licitaþie publicã în vederea atribuirii con-

tractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 11,7 mp., situat în municipiul Petroºani, str. Timiºoara (în spatele Poºtei), în scopul suplimentãrii concesiunii terenului aferent garajului nr.911; - licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 5,0 mp., situat în municipiul Petroºani, str.

Nicolae Bãlcescu, în scopul suplimentãrii concesiunii terenului aferent garajului nr.912; - licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 150,0 mp., situat în Masivul Parâng, în vederea extinderii cãsuþei de vacanþã existentã.

Ofertele se depun pânã în ziua de 07.06.2012, ora 9.00 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 07.06.2012, orele 11.00, 12.00, 13.00 respectiv 14.00, în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei.

- licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 500,0 mp., situat în municipiul Petroºani, str. Dacia, în vederea construirii unor depozite.

Ofertele se depun pânã în ziua de 08.06.2012, ora 9.00 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 08.06.2012, ora 12.00, în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei.

Ofertele se depun la sediul instituþiei, biroul de registraturã, camera 5 sau 7. Relaþii, detalii cât ºi documentaþia de atribuire, se pot obþine de la Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani, camera 45.

DIRECTOR EXECUTIV, Lucian-Octavian Dragomir INSPECTOR S.P.A.D.P.P., Mihaela Filipoiu

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 16 mai 2012

S-a dat startul lucrãrilor de reabilitare la Piaþa Dacia n sfârºit, dupã ani întregi în care s-a Îtot vorbit de asta, iatã cã acum se concretizeazã.

Piaþa Dacia din Cartierul Aeroport a intrat începând de ieri, 15 mai, în reabilitare cu bani de la bugetul local.

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a fost acolo ºi a vorbit ºi cu constructorul, care a dat asigurãri cã lucrarea va fi terminatã mai repede decât este prevãzut. „ Constructorul a intrat în teren ºi se apucã de lucrãri. Vom avea ºi aici o

piaþã modernã, frumoasã ºi cu tot ceea ce trebuie. În afarã de acoperiº, avem în plan sã schimbãm mesele, sã facem niºte boxe ºi tot ceea ce este necesar pentru ca actul de comerþ sã se desfãºoare în condiþii bune ºi cât mai igienic”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani.

De asemenea, pe perioada derulãrii lucrãrilor s-a gãsit ºi o soluþie pentru comercianþii care îºi vindeau marfa aici. “ Am amenajat un spaþiu vizavi de piaþã, niºte mese, unde comercianþii îºi vor vinde

Manipulari pe reþelele de socializare u început A campaniile electorale cu “înjunghieri”. Se pare cã pe reþelele de socializare circulã anumite informaþii potrivit cãrora, la Lupeni se va organiza în prima sãptãmânã a lunii iunie, zile premergãtoare alegerilor locale, un spectacol de amploare.

Edilul Cornel Resmeriþã infirmã informaþia aceasta, mai mult îi informeazã pe cetãþeni ca acest lucru nu este adevãrat. „Având în vedere cã persoane necunoscute

anunþã pe reþelele de socializare cã Primãria municipiului Lupeni ºi Mix Music Evolution oferã un spectacol în perioada 1 - 2 ºi 3 iunie 2012 de la orele 16.00 în Parcul Copiilor din cartierul Bãrbãteni din municipiul Lupeni, vã informãm cã acest act reprezintã o manipulare pe care o considerãm fie cã face parte dintr-o campanie electoralã murdarã sau într-un caz ºi mai periculos, aceastã dezinformare aparþine firmelor concurente Mix Music Evolution”, se aratã pe site-ul Primãriei Lupeni.

La Lupeni a avut loc un spectacol, la finele sãptãmânii trecute.

Evenimentul a avut loc cu ocazia “Zilei Tineretului”.

Raul IRINOVICI

produsele pe perioada lucrãrilor”, a mai spus primarul Petroºaniului.

Acest proiect de reabilitare a Pieþei Dacia este unul mai mult decât necesar, pentru cã vânzãtorii de aici ºi-au desfãcut marfa în condiþii improprii pânã acum. Pe lângã asta, ei nu au avut nici mãcar o toaletã, fãrã sã mai vorbim de spaþii de depozitare.

Lucrãrile sunt executate de o firmã din Petrila, iar valoarea este de peste 3 miliarde ºi jumãtate de lei vechi.

Luiza ANDRONACHE

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 16 mai 2012 doritori. Conform datelor pe care am reuºit sã le obþinem, locomotiva face parte dintr-o serie de 7 construite în anul 1908 de Wiener Lokomotivfabriks AG, Floridsdorf, special pentru linia de cremalierã SubcetateBouþari. Locomotivele din aceastã serie au circulat pânã la închiderea secþiei SubcetateBouþari în anul 1978. Adicã am putea vorbi exact de patrimoniul ucis de nepãsare!

n timp ce statul român condamnã la închisoare un cetãþean austriac pentru vina de a fi salvat de la „moarte” cinci locomotive cu abur susceptibile a face parte din patrimoniul naþional.

Î

Acelaºi stat român lasã în ploaie ºi la mâna ruginei alte locomotive cu abur, de asemenea extrem de valoroase. În plus, remiza de locomotive de la Subcetate – Hunedoara, veche de mai bine de 100 de ani, este doar umbra a ceea ce era odatã.

O locomotivã cu abur, plinã de ruginã, care abia se mai þine pe roþile vechi, mâncate de timp, stârneºte interes ºi milã deopotrivã în Staþia CFR de la Subcetate. Vegetaþia a crescut peste ea, în timp ce fierul a fost corodat de intemperii, aºa cã locomotiva cu abur mai aminteºte vag de ceea ce era odatã. Este închisã în incinta fostei remize de locomotive Subcetate, construitã ºi ea în anul 1908 pentru a asigura remorcarea trenurilor pe tronsonul SubcetateBouþari. Era situatã în imediata vecinãtate a ramificaþiei liniei în direcþia Haþeg-Caransebeº a staþiei Subcetate ºi, conform datelor istorice, avea în dotare trei linii, dintre care una era prevãzutã cu un aparat scu-

L Vechile locomotive cu abur, condamnate la ruginã fundãtor de osii (zencanal) special amenajat pentru procesul de întreþinere ºi reparaþie a mecanismului dinþat cu care erau dotate locomotivele din seria 40D cu aderenþã mixtã, utilizate exclusiv pe secþia de remorcare Subcetate-Bouþari.

Atelierele anexe de strungãrie, de forje ºi cel mecanic, precum ºi placa turnantã acþionatã manual asigurau întregul ansamblu al procesului de remizare a locomotivelor. În plus, castelul de apã prevãzut iniþial cu o pompã cu abur

Worthington, extrãgea apa dintr-un puþ forat la nivelul freatic al râului Strei, aburul necesar fiind produs de un cazan vertical la o presiune de 8 atm. Castelul asigura debitul de apã necesar nevoilor proprii ale remizei ºi a celor douã coloane hidraulice existente Remiza Subcetate a avut, la început, administraþie proprie, în aceeaºi clãdire aflându-se birourile, ºcoala ºi dormitorul personalului. Ulterior ea a fost afiliatã depoului de locomotive Petroºani, iar acum aparþine

de Simeria. Din ea s-a ales praful, iar geamurile sparte se casã hidos spre privitori ºi aratã un interior golit de orice piesã. Cei care deservesc actuala garã din localitatea hunedoreanã spun cã aici au fost mai multe locomotive cu abur, dar unele dintre ele au fost salvate, recondiþionate ºi duse în judeþul Timiº. A mai rãmas una, pe care cãlãtorii o privesc cu uimire ºi nu înþeleg cum o astfel de bijuterie este lãsatã sã rugineascã sub cerul liber ºi nu poate fi nici mãcar vizitatã de

Valea Jiului, frumoasã iarna, frumoasã ºi vara!

ã iarna avem explozie de turiºti în Valea Jiului, ºtim deja, dar ce ne facem vara, când trebuie sã ne punem în valoare munþii în ochii turiºtilor ºi din alte unghiuri?!

C

Investitorii ºi proprietarii de pensiuni încearcã sã facã asta, iar unora le ºi iese. O reþetã de succes este cea a omului de afaceri Emil Pãrãu, care de ani de zile investeºte în promovarea zonei dincolo de graniþele judeþului, iar de cele mai multe ori are ºi rezultate pozitive. Însã,ce trebuie fãcut la scarã largã pentru ca toþi sã beneficiem de pe urma turismului ºi pe timp de varã?!“ În primul rând trebuie sã

promovãm aceastã zonã a Vãii Jiului, iar pentru asta, cei care vin în timpul verii aici, trebuie sã se simtã foarte bine. Eu personal, am încercat sã fac aceastã promovare de câþiva ani ºi a început sã prindã. La Pensiunea Retezat avem amenajat cam tot ce-i trebuie unui turist, adicã piscinã, terenuri, parc de aventurã, trasee turistice ºi mai nou, începând de anul acesta, chiar ºi echitaþie. Deja au început rezervãrile, avem solicitãri chiar din Bucureºti, Timiºoara ºi Braºov.

Deci, chiar se poate face! În Straja mergem pe tabere de elevi, ceea ce este un lucru bun. În acest an, în luna iulie va fi o tabãrã foarte mare de peste 1000 de elevi care vin din toatã þara timp de 10 zile. Va fi ocupatã aproape toatã

staþiunea”, ne-a declarat Emil Pãrãu, investitor în turismul din Valea Jiului.

Un bun început pentru promovarea Vãii Jiului la rang de zonã turisticã, este punerea în evidenþã a tradiþiilor. Cele mai multe obiceiuri de aici sunt unice, iar turiºtii, în special strãinii, ar da bani grei pentru a trãi câteva zile, cel puþin, în mod autentic, cu tot ce înseamnã viaþa într-o zonã ruralã sau cu istorie, aºa cum este a noastrã.

“Sperãm ca încet-încet sã atragem ºi alþi turiºti care sã vinã sã-ºi petreacã din concediul pe care îl au, la noi, în Valea Jiului ºi, de ce nu, sã venim cu lucruri pe care nu le au alþii. Aici vorbesc de stâne frumoase cu tot obiceiul mãsuratului oilor ºi multe alte lucruri pe care le facem doar noi”, a mai

spus Pãrãu.

Un alt punct de atracþie turisticã nemaipomenit pentru toþi cei care mãcar tranziteazã Valea Jiului, este Peºtera Bolii, un loc reintrat în circuitul larg de circa 6 ani, de când ecologiºtii de la Petro Aqua l-au preluat ºi l-au pus la punct. De asemenea, cei pasionaþi de speologie ºi trasee montane, în Valea Jiului cu siguranþã nu s-ar plictisi, pentru cã în Munþii Retezat existã peste 80 de peºteri mai mult sau mai puþin cunoscute.

Una peste alta, acestea sunt doar câteva din atuurile pe care aceastã zonã magnificã, încãrcatã cu obiceiuri unice ºi istorie nepreþuitã, le are ºi care pot încânta orice turist din lume.

Luiza ANDRONACHE

ãsate în voia hoþilor

La o distanþã de doar câþiva kilometri, într-un cartier din Petroºani se aflã ultimele locomotive care, pe vremuri, conduceau, cu ajutorul cãrbunelui, garniturile de tren ce traversau Valea Jiului. Vorbim despre trei locomotive vechi, care ar fi putut deveni piese de muzeu, dar au fost lãsate în voia hoþilor ºi zac în depoul de la Petroºani. Locomotivele sunt de provenienþã austriacã ºi, cândva, erau un mijloc de transport modern, chiar dacã azi abia se mai poate citi pe una dintre ele “iuþealã maximã 40 km pe orã”. Una dintre locomotive a fost construitã în 1913, iar celelalte douã între anii 1932 -1950. Doar aceste trei au mai rãmas dintr-un numãr foarte mare, iar celelalte au luat drumul fierului vechi.

Car men COSMAN