Cronica Vaii Jiului, Nr. 124, Marti 15 mai

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 124

Cronica Vãii Jiului Marti, 15 mai 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Memoria lui Brâncuºi cinstitã doar dincolo de Jii

Fabrica unde s-a realizat Coloana Infinitului

e amintire

Dupã Mircia, potopul! upã patru mandate petrecute în fruntea Devei, primarul Mircia Muntean lasã locul altuia.

Nu se retrage, ci þinteºte mai mult, adicã ºefia Consiliului Judeþean Hunedoara. ªi dupã el, potopul!

D

>>> PAGINA A 3-A

Locatari cu frica-n sân sub ochii indiferenþi ai poliþiºtilor ocatarii unui bloc din Lupeni sunt terorizaþi de un grup de þigani care au intrat pur ºi simplu abuziv într-un apartament, proprietatea unui cetãþean plecat la muncã în strãinãtate.

L

>>> PAGINA A 4-A

Tiberiu Iacob Ridzi - greu de învins! iberiu Iacob Ridzi ºi echipa de consilieri ai USP s-au lansat în cursa electoralã pe muzica Gloriei Gaynor, I Will Survive ºi cu o salã împodobitã în culoarea verde. >>> PAGINA 12

T

PAGINA A 5-A

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 15 mai 2012

Organizaþiile semnatare protesteazã împotriva cenzurii electorale în presã. n ultima sãptãmânã au fost eliminaþi, cu explicaþii sumare, din grila de programe, emisiuni (Foc Încruciºat Ioana Lupea ºi Mircea Marian, TVR Info) ºi moderatori (Dragoº Ghitulete, RRA) cunoscuþi pentru incisivitate faþã de politicieni.

Î

Acest comportament se înscrie într-o serie mai amplã de acþiuni îndreptate împotriva libertãþii presei.

Tot în ultima perioadã, am vãzut: ameninþãri în direct la TV asupra jurnaliºtilor (Dan Radu Rusanu, TVR

Info); instrucþiuni directe de la un partid cãtre presa localã pentru scoaterea din arhivele on-line a tuturor articolelor critice la adresa candidaþilor sãi; eliminarea intempestivã a unui director de producþie editorialã ºi programe la TVR prin desfiinþarea postului sau, de cãtre consiliul de administraþie.

Condamnãm intruziunile actorilor politici în libertatea editorialã ºi le considerãm extrem de periculoase, mai ales în perioada electoralã. Scopul principal al campaniei electorale este ca publicul sã fie infor-

mat asupra ofertei electorale ºi a candidaþilor.

Fãrã jurnaliºti critici, capabili sã punã curajos întrebãri ºi sã-ºi facã meseria onest, acest lucru devine imposibil.

Excluderea recentã din grilã a unor moderatori sau realizatori incomozi este un act abuziv care submineazã o dezbatere realã a temelor de interes public propuse de candidaþi ºi serveºte exclusiv intereselor partidelor care sunt astfel ferite de întrebãri incomode. Cel care pierde este chiar cetãþeanul, adicã cel cãruia i se adreseazã aceastã

campanie.

Cerem tuturor participanþilor la campania electoralã sã respecte libertatea presei ºi sã se abþinã de orice intruziuni care ar putea afecta dreptul la informre al cetãþeanului.

Astfel de intruziuni fac, de fapt, dovada unui grav deficit de democraþie, care îi descalificã din start pe cei care folosesc astfel de practici.

Centrul pentru Jur nalism Independent Expert Forum Fr eedom House România

VÂNZÃRI

Cronica Vãii Jiului

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

MITRACHE Vând casã + teren, 5000 Marius (mitrache_evz@yahoo.com) m² în Vulcan (Valea Redactor sef: Ungurului).

Ileana FIRÞULESCU Telefon 0722 448 428 (ifirtulescu@yahoo.com) Editor coordonator:

Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Întâmplãri hazlii 12:00 Vânãtoarea de comori 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Plasa de stele 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Blues Brothers 2000

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Wacky TV 12:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Iubire interzisã (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Lois ºi Clark (s) 15:00 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Dexter (s) 0:00 MasterChef (r)

Prima TV 9:30 Iubiri secrete (r) 10:30 Flash Gordon (r) - Pilot 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist pastila 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Flash Gordon - Pilot 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Un samurai în sufragerie 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Agent secret 1:30 M-a facut mama artist pastila

TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Cu ochii’n 4 (r) 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 M.A.I. aproape de tine (r) 12:00 Finanþe ºi afaceri 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 16:50 Al zecelea regat Ultimul episod 17:20 România voteazã!

17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live) 21:00 Anatomia lui Grey 21:55 Anatomia lui Grey 22:50 Lumea modei 23:10 Exodus 1:00 Al zecelea regat (r) Ultimul episod

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Politic 3

Cronica Vãii Jiului |Marti, 15 mai 2012

Campanie ilegalã ascunsã sub aparenþa legalitãþii eºi a împãrþit de debutul legal al D ciocolatã ºi a campaniei îndemnat oamenii electorale, Mircia sã- voteze – direct sau prin intermediul staff-ului de campanie – înainte

Muntean scapã nesancþionat de poliþiºtii hunedoreni.

Reprezentanþii IPJ Hunedoara îºi motiveazã lipsa de acþiune prin faptul cã legea nu are prevederi exprese decât pentru perioada de dupã încetarea perioadei legale de campanie.

Ciocolata cu viºine, rom sau pliantele electorale distribuite ilegal de candidatul USP Mircia Muntean în valea Jiului rãmân nesancþionate de poliþiºtii hunedoreni. Asta deºi au fost împãrþite pe strãzi, în vãzul lumii, înainte de demararea oficialã a campaniei. Altfel

spus, Mircia Muntean scapã nepedepsit deºi a furat cu neruºinare startul campaniei electorale.

Potrivit dispoziþiilor art. 61 din Legea nr.67/2004, campania electoralã începe cu 30 de zile anterior datei alegerilor ºi se încheie în sâmbãta anterioarã datei stabilite pentru desfãºurarea scrutinului, la ora 07.00.

Reprezentanþii IPJ Hunedoara recunosc cã legiuitorul a stabilit aceastã perioadã pentru desfãºurarea campaniei

pentru a se asigura o egalitate de ºanse tuturor candidaþilor. Dar, în acelaºi timp, susþin cã nu pot interveni., “Art.103, lit. ”q” din acelaºi normativ incrimineazã ca faptã contravenþionalã, sancþionatã cu amendã, continuarea propagandei electorale dupã încheierea campaniei electorale. Deºi stabileºte expres momentul începerii campaniei electorale legiuitorul nu sancþioneazã în niciun fel desfãºurarea de activitãþi asemãnãtoare înainte de

data stabilitã pentru începerea ei. În consecinþã nu existã posibilitatea de a sancþiona în vreun fel o faptã care nu este încriminatã expres”, susþine comandantul IPJ Hunedoara, comisar ºef Liviu Gabriel Dumitru. Pe de altã parte, nu putem sã nu remarcãm cu câtã “promptitudine” s-au miºcat reprezentanþii IPJ, în condiþiile în care fapta, consemnatã de noi ca atare, s-a petrecut în 28 aprilie, iar explicaþiile legale ne-au parvenit ieri.

Car men COSMAN

Dupã Mircia, potopul!

upã patru mandate petrecute în fruntea Devei, primarul Mircia Muntean lasã locul altuia.

Nu se retrage, ci þinteºte mai mult, adicã ºefia Consiliului Judeþean Hunedoara. ªi dupã el, potopul!

D

Primãria Deva iese din „era Mircia Muntean”.

Nu mai puþin de 16 ani a stat acolo, adicã preþ de patru mandate. Sã vedem, însã ce rãmâne în urma lui. În primul rând, o cetate încã nereabilitatã. Mândria municipiului reºedinþã de judeþ este încã un mare ºantier, dacã putem sã spunem aºa. Un proiect

ambiþios cu care Mircia Muntean s-a împãunat de câte ori a putut ºi din care a rãmas, pânã la urmã doar gondola ce urcã la monument.

Monumentul istoric mai are de aºteptat. Teorteic, lucrãrile ar fi trebuit finalizate în acest an. Practic, teoria nu se potriveºte – pentru a câta oarã, oare?! – cu realitatea.

Municipalitatea reia licitaþia pentru incinta II ºi incinta III, asta dupã ce licitaþia din toamna anului trecut s-a anulat. Mai grav, licitaþia pentru incinta I s-a stopat ºi va trebui fãcutã din bani de la bugetul local.

Bineînþeles de cel care va veni în locul lui Muntean.

Proiectul de reabilitare a Cetãþii Deva este finanþat prin Programul Operaþional Regional 2007-2013, Axa prioritarã „Dezvoltarea dura-

bilã ºi promovarea turismului“, iar termenul de implementare a acestuia este de 30 de luni de la data de 12.03.2010, adicã toamna lui 2012.

Valoarea totalã a proiectului este de 38.428.182,03 de lei, din care 25.325.368,34 de lei reprezintã finanþare nerambursabilã.

Un sac plin de datorii!

În al doilea rând, Mircia Muntean îi lasã succesorului sãu un buget grevat de datorii . Din creditele luate în ultimii ani, edilul – ºef al Devei a reuºit sã ramburseze unul singur ºi cel mai mic, evident. Este vorba despre cele 722.700 de lkei împrumutaþi pentru lucrãri investiþii Consolidare mal Aurel Vlaicu, Modernizare Str. B. Bartok, Modernizare Str. M.Klein, Modernizare Str. Brânduºei. Mai sunt însã multe alte zeci de milioane de lei aflate în curs de rambursare. Astfel, în februarie 2006, edilul devean a decis sã îndatoreze urbea cu 40 de milioane de lei, pe 20 de

ani, pentru unele lucrãri de investiþii. Alte 20 de milioane de lei au fost împrumutate tot în 2006 pentru Reabilitarea zonei urbane Dealul Cetãþii ºi trebuie returnate în 15 ani de la contractarea creditului. Iar în 2007 a mai fost contractat un credit, de 25,7 milioane lei, pe 20 de ani, pentru „lucrãri investiþii Complex de Bazine de inot si agrement Stadion Cetate Deva”. În plus, în urmã cu doi ani, Mircia Muntean s-a împrumutat de douã ori, cu suma totalã de aproape 7 milioane de lei pentru stingerea datoriilor restante ale municipiului Deva. ªi sã nu uitãm cã toate aceste credite sunt purtãtoare de dobânzi, comisioane ºi alte taxe. Numai în acest an, Primãria Municipiului Deva are de returnat peste 17 milioane de

lei reprezentând ratele creditelor, dobânzile ºi comisioanele aferente.

Gropile, coºmarul ºoferilor

Sã nu uitãm de strãzile care nu au norocul de a fi amplasate în imediata apropiere a fântânii cântãtoare ºi, ca atare, sunt probabil neinteresante pentru edil. Nu mai puþin de ºapte strãzi din cartierul Viile Noi – cartier al municipiului european Deva - nu beneficiazã de apã curentã ºi canalizare, iar starea asfaltului este deplorabilã.

Este o dovadã de maxim curaj sã circuli cu maºina

pe Aleea Muncii. Gopile dominã carosabilul, iar maºinile riscã tamponãri ca sã evite craterele din drum.Oamenii spun cã este bãtaie de joc ºi cã de 30 de ani probabul strãzile nu au mai vãzut asfaltul. Ce a fãcut Primãria Deva? Doar a promis! Acelaºi lucru se întâlneºte ºi pe strada Mihai Eminescu sau pe Iosif Vulcan, unde nu sunt nici locuri de parcare suficiente, iar despre amenajarea unor staþii de autobuz localnicii spun cã nu are rost sã mai vorbeascã.

Car men COSMAN

4 Actualitate ocatarii unui bloc din Lupeni sunt terorizaþi de un grup de þigani care au intrat pur ºi simplu abuziv într-un apartament, proprietatea unui cetãþean plecat la muncã în strãinãtate.

Cronica Vãii Jiului |Marti, 15 mai 2012

L

Ei au devastat locuinþa cu totul ºi au bãgat frica în oameni, ameninþându-i în aºa fel încât se ºi tem sã dea ochii cu ei.

Conducerea primãriei a fost sesizatã în legãturã cu acest lucru, iar vineri dimineaþa s-au ºi luat primele mãsuri. “Acei oameni au intrat abuziv în apartamemtul 5 din blocul D3 ºi l-au deteriorat în cea mai mare parte. Am trimis angajaþii primãriei împreunã cu Poliþia Localã, au vãzut absolut tot ce s-a întâmplat acolo, cã pânã ºi uºa a fost smulsã, deschisã cu forþa. Dar, a

Locatari cu frica-n sân sub ochii indiferenþi ai poliþiºtilor fost bãtutã în cuie ºi s-a fãcut curãâenie, pentru cã ei ºi-au fãcut acolo toate nevoie. În momentul în care va veni proprietarul apartamentului, mai mult ca sigur vor plãti cu vârf ºi îndesat pentru ceea ce au fãcut ”, ne-a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni.

Pentru a se convinge întradevãr de situaþie, l-am provocat pe primarul Resmeriþã sã vinã la faþa locului. Aici, realitatea s-a dovedit a fi chiar mai îngrozitoare

decât ne-am fi aºteptat. Încã de la intrare te izbeºte în faþã un miros puternic ºi greu de urinã, uºa de la intrarea nu mai exista ºi nici mãcar vreo piesã de mobilier din casã, de altfel.

Afarã, pe bancã, vecinii se uitau îngrijoraþi, dar cu speranþã, oarecum, cã poate, poate, problema le va fi rezolvatã ºi vor scãpa de teroare. Primarul Cornel Resmeriþã a fost ºi el de-a dreptul ºocat sã vadã cum stau lucrurile acolo, iar între timp, la

bloc a ºi sosit o maºinã cu muncitori ºi încãrcatã cu scânduri, pentru ca intrarea sã fie sigilatã. De asemenea, primarul a mai solicitat comandatului Poliþiei din Lupeni sã aibã în vedere situaþia.

Din pãcate, însã, tot vineri, în cursul dupãamiezii, dupã plecarea echipelor de la primãrie de acolo, þiganii certaþi cu legea au venit acolo ºi au spart din nou intrarea cu ranga. La sesizarea conducerii primãriei Lupeni din nou, atunci când un echipaj al

Poliþiei Locale a ajuns la faþa locului, ei deja erau plecaþi. Însã, teroarea a continuat pe tot parcursul week-endului, iar sãptãmâna a început sub aceleaºi auspicii. Poliþiºtii din Lupeni, sub coordonarea directã a comandantului veºnic lipsã, Romeo Amurãriþei, care nu poate fi contactat sub nicio formã, pentru cã, din câte am înþeles, este în concediu, sunt mai mult decât indiferenþi ºi inutili, totodatã.

Jurnaliºtii care au tratat acest subiect, au încercat

pe aproape toate cãile sã rezolve problema locatarilor terorizaþi de acei þigani, însã de fiecare datã s-au izbit de o nepãsare maximã din partea organelor poliþie, care ar trebui sã vegheze la liniºtea ºi siguranþa tuturor.

Ultima datã, am fost informaþi de ofiþerul de serviciu al Poliþiei Lupeni cã pentru ca interveni, este nevoie de o ...sesizare scrisã. Ne întrebãm atunci dacã mai este ceva normal în þara asta ºi dacã pentru a ne simþi în siguranþã, trebuie de fiecare datã sã facem hârtii?! Oare aºa, Poliþia este mai eficientã? Ce ne poate spune inspectorul ºef al IPJ Hunedoara, Liviu Gabriel Dumitru, este normal ceea ce se întâmplã sau poate este deja la curent cu totul ºi pur ºi simplu nu mai dã doi bani pe niºte oameni, fie ei ºi terorizaþi de fricã?!

Luiza ANDRONACHE

Biblioteca Petroºani, în top C ea mai bunã bibliotecã de municipiu este la Petroºani. Asta au decis forurile competente, care au evidenþiat meritele celor care conduc aceastã instituþie de culturã.

Biblioteca municipalã din Petroºani a ajuns în top. De-a lungul anilor trecuþi, aici sa-u organizat o serie de manifestãri cultural-educative, dedicate cititorilor ºi nu numai lor. În aceste zile, bibliotecarii

din Petroºani au primit diploma ºi distincþia pentru cea mai bunã bibliotecã municipalã a anului 2011. Asta le dã curaj celor de la Petroºani, care spun cã totul este rezultatul municii lor de ani ºi ani de zile.

“Acest premiu reflectã aplicarea unei strategii manageriale bine conturate, consolidarea serviciilor tradiþionale ºi promovarea unor servicii suplimentare. Prin aplicarea principiilor managementului infodocumentar am reuºit sã stimulãm cooperarea ºi comunicarea cu clienþii bibliotecii.

Dreptul acestora la informare directã ºi rapidã este respectat

de bibliotecari care le pun la dispozitie informaþii de inaltã calitate. Eu, impreunã cu colegii: Tarloaica Mariana ºi Avram Marius Iancu, þinem seama de dorinþa de socializare a utilizatorilor de nevoia de interacþiune socialã ºi culturalã a membrilor comunitãþii pe care o deservim ºi aºa am ajuns sã obþinem un astfel de premiu”, spune Delia Grosu, bibliotecarã.

Mii de cititori au trecut pragul acestei biblioteci ºi mai multe instituþii ºcolare le-au fost partenere cellor de la biblioteca municipalã. Toate acestea au contribuit la rezul-

tatul final: Premiul pentru cea mai bunã Bibliotecã Municipalã din judeþul Hunedoara. Premiul le-a fost acordat pentru cele

mai multe acþiuni, cel mai bun management ºi cea mai bunã relatie cu presa.

Diana MITRACHE

Salvat dintr-o fântânã la Simeria 10 minute, extragerea si paramedicii SMURD n bãrbat din Simeria, judeþul U Simeria au fost alertaþi în bãrbatului din fântânã.

Hunedoara, a scãpat cu viaþã dupã ce a cãzut într-o fântânã.

Pompierii, ajutaþi de echipajul de intervenþie pentru situaþii de urgenþã, l-au scos în viaþã cu operativitate.

Bãrbatul de 51 de ani din Simeria a alunecat în fântânã, iar rudele au chemat imediat salvarea.

Omul a fost scos în 10 minute ºi aºa a reuºit sã rãmânã în viaþã. Totul a fost posibil graþie pompierilor, care au intervenit cu profesionalism. “În data de 13.05.2012, în jurul orei 20.45, pompierii Detaºamentului din Deva

urma unui apel, la 112, care sesiza faptul, cã un bãrbat a cãzut într-o fântânã situatã într-o gospodãrie, pe strada Libertãþii din Simeria.

Salvatorii, ajunºi rapid la locul indicat au constatat cã bãrbatul, de 51 de ani, cãzut în fântâna, adâncã de peste 10 metri, era în stare de ºoc, dar conºtient ºi cooperant, spune purtãtorul de cuvânt al ISU Hunedoara, Anemona Doda.

Echipele de intervenþie au folosit cordiþe de salvare, centuri de siguranþã ºi targa lopatã ºi spun cã au reuºit, în aproximativ

Victima, care prezenta multiple plãgi contuze tãiate, în urma cãderii de la înãlþime, într-un spaþiu îngust, a primit îngrijiri medicale de la paramedicii SMURD Simeria.

Bãrbatul a fost transportat, apoi, la unitatea de primiri urgenþe, din cadrul Spitalului Deva, pentru investigaþii suplimentare.

Pompierii au fost susþinuþi în efortul lor de salvare a bãrbatului, de membrii Serviciului Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã din Simeria.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Marti, 15 mai 2012 n timp ce oficialii de la Ministerul Culturii se gândesc cum sã repatrieze osemintele marelui sculptor Constantin Brâncuºi, atelierele din Petroºani unde a fost realizatã Coloana Infinitului – una dintre cele mai importante opere ale acestuia - au ajuns la fier vechi. Asta deºi cu vreo 11 ani în urmã se promitea înfiinþarea unui muzeu al Coloanei.

Î

Zbatere culturalã în aceste zile în România, când reprezentanþii Ministerului Culturii au demarat demersurile pentru a aduce acasã osemintele sculptorului Constantin Brâncuºi, înmormântat la Paris.

Ministrul Culturii, Mircea Diaconu, s-a întâlnit deja la Hobiþa - Gorj (locul unde s-a nãscut Brâncuºi)

Memoria lui Brâncuºi cinstitã doar dincolo de Jii

Fabrica unde s-a realizat Coloana Infinitului e amintire „M

cu descendenþii marelui sculptor ºi sunt ºanse mari ca osemintele acestuia sa fie aduse în România. Asta cu toate cã în ultima parte a vieþii sale Brâncuºi nu a mai avut cetãþenie românã, deºi a solicitat acest lucru de douã ori, dar statul roman a refuzat sã facã ceva la acea

15 mai 2012,

vreme. Acum, Ministerul Culturii vrea sã rezolve ºi aceastã nedreptate ºi sã acorde, mãcar post mortem, cetãþenia românã marelui sculptor.

Puþini sunt cei care mai ºtiu, însã, cã numele sãu este strâns legat de Petroºani.

aternitatea” Coloanei Infinitului, vândutã la fier vechi Una dintre cele mai importante opere de artã ale acestuia ºi poate cea mai cunoscutã, Coloana Infinitului, a fost realizatã în 1937, în Atelierele

Centrale Petroºani, devenite ulterior URUMP, IUMP ºi, în cele din urmã, UMIROM .

Potrivit datelor vremii, ºeful proiectului a fost inginerul ªtefan GeorgescuGorjan, iar Constantin Brâncuºi a venit de la Paris pentru a supraveghea turnarea modulelor Coloanei ºi a colaborat îndeaproape cu GeorgescuGorjan. Mai mult, cei doi þineau legãtura prin scrisori, iar inginerului i-a revenit întreaga rãspundere a coordonãrii operaþiilor la Petroºani ºi Târgu-Jiu. Documentele ºi schiþele celebrei opere expuse la Târgu Jiu ar fi trebuit, cel puþin la nivel declarativ,

sã fie gãzduite într-un muzeu amenajat chiar în incinta UMIROM. Proprietarul uzinei, fostul prefect Aurelian Serafinceanu, promitea public, în 2001, cã va înfiinþa la Petroºani Muzeul Coloanei lui Brâncuºi. Nu numai cã acest lucru nu s-a întâmplat, dar din vechea fabricã s-a ales praful. În mare parte, vechile ateliere au fost tãiate ºi vândute la fier vechi, dupã ce Serafinceanu a cumpãrat în anul 2000 fosta fabricã de utilaj minier, UMIROM SA. Constantin Brâncuºi a lãsat în urmã o operã inestimabilã. La Petroºani, în schimb, amintirea sa – modificatã

nefast de oameni de afaceri – înseamnã dezastru, bani din fier vechi ºi promisiunea încã neonoratã a unui muzeu în memoria marelui sculptor.

Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului |Marti, 15 mai 2012

6 Social Conform ajustãrii legislaþiei, inspectorii în muncã au acces liber, permanent ºi fãrã înºtiinþare prealabilã în orice firmã ºi în orice loc de muncã, pot sista ºi sigila activitãþi, cu amenzi uriaºe. În patru luni, în judeþul Hunedoara, 195 de firme au sãvârºit 207 contravenþii ºi au plãtit amenzi în valoare de 903.700 lei, adicã peste 9 miliarde lei vechi.

Flancaþi de Poliþia Economicã, Garda Financiarã ºi Jandarmerie,

inspectorii muncii au puteri sporite

Prin Legea 51/2012 s-a modificat legea de organizare ºi functionare a Inspecþiei Muncii cu scopul de a întãri capacitatea instituþionalã pentru a acþiona mult mai eficient în depistarea muncii la negru.

Prin mai multe modificãri legislative, Inspectoratelor Teritoriale de Muncã li s-au acordat prerogative în plus, iar

inspectorii de muncã au atribuþii de autoritate de stat ºi beneficiazã de mãsuri speciale de protecþie împotriva ameninþãrilor, violenþelor sau a oricaror fapte care îi pun în pericol. ªi acest lucru ar putea fi de aºteptat pentru cã ispectorii au acces liber, permanent ºi fãrã înºtiinþare prealabilã în sediul oricãrui angajator ºi în orice alt loc de muncã organizat de persoane fizice sau juridice, vor putea lua declaraþii scrise chiar ºi fãrã martori salariaþilor ºi altor persoane care pot da

informaþii cu privire la obiectul controlului sau al cercetãrii.

Inspectorii vor putea dispune sistarea activitãþii ºi vor putea sesiza organele de urmãrire penalã, pot sigila în virtutea statutului de autoritate de stat. În sensul eficientizãrii acþiunilor pentru respectarea legii, a protecþiei muncii, care, spun inspectorii, este o protecþie ºi a angajatului ºi a angajatorului, s-au încheiat protocoale de colaborare între Ispectoratele de Muncã Locale, cu Poliþia Economicã, Jandarmeria, Garda Financiarã, care vor

acþiona concertat. ”În prima parte a anului, pânã în 10 mai, au fost sancþionate 195 de firme la nivel de judeþ, cu 207 contravenþii în valoare de 903.700 lei, dintre care 50 de firme au fost sancþionate în coantum de 708.600 lei numai pentru munca fãrã forme legale. Este un fenomen care din pãcate continuã sã existe.

Inspecþia Muncii, prin Ispectoratele Teritoriale Hunedoara, a încheiat protocol atât cu Poliþia Economicã, cât ºi cu Jandarmeria, respectiv cu

Garda Financiarã, ºi în baza acestor protocoale locale se vor intensifica controalele în domeniu în dorinþa de a reduce cât de mult posibil acest fenomen.

Este un fenomen pãgubos ºi pentru firmã ºi pentru salariat.

Salariatul nu are protecþie socialã, firma poate fi sancþionatã într-un cuantum foarte mare. La cinci salariaþi gãsiþi la firmã fãrã forme legale, este infracþiune. Legiuitorul a dus-o în latura de infracþiune, deci se întocmeºte dosar penal ºi se face o cercetare penalã” – a precizat Stelicã Popa, inspector ITM Petroºani.

Cã este un fenomen care a luat amploare de la începutul crizei s-a resimþit ºi la angajat ºi la angajator. Angajatul a pierdut ani buni de contribuþii sociale – sãnãtate, pensii, ºomaj – care pot fi devastatori pe viitor þinând seama cã nu pot fi trataþi în caz de boli grele, nu beneficiazã de pensie sau de ºomaj. Angajatorul are ºi el probleme grave de personal pentru cã nu poate avea pretenþia ca salariatul sã-i fie loial ºi fidel, adicã nu are consolidatã baza care-i susþine afacerea – resursa umanã.

Ileana FIRÞULESCU

Reorganizarea Fiscului a lãsat ºobolanilor clãdirile proprietate ANAF upã desfiinþarea birourilor administraþiilor financiare locale din oraºele Vãii Jiului ºi însumarea lor la Petroºani, ca o reorganizare hotãrâtã de Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã – ANAF - pentru reducerea cheltuielilor din sistemul de stat, s-a constatat cã mai mult s-a stricat ºandramaua.

D

Singurul care a avut curajul sã strige cã este o mãsurã ineficientã care sufocã instiuþia ºi ridicã cheltuielile a fost directorul Finanþelor Publice Petroºani, Valentin Petraru. Acesta a precizat cã mãsura luatã în toamnã era cu douã tãiºuri, amândouã proaste.

“Cea mai mare problemã a noastrã este instabilitatea legislativã ºi lipsa de previziune. În mod normal un an de exerciþiu fiscal

În timp ce alte primãrii sunt falimentare,

Mircia Muntean a aruncat 35 miliarde lei reºedintele P Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, este supãrat cã judeþului îi vor fi retrase 35 de miliarde lei pentru cã, timp de peste o lunã, Mircia Muntean nu a catadicsit sã convoace ºedinþa Consiliului Local Deva pentru a rectifica bugetul, în ce Lupeniul a cerut bani în disperare pentru un drum rupt, iar alte primãrii n-au nici bani de utilitãþi ºi pierd proiecte.

O datã cu scandalul banilor acordaþi preferenþial primãriilor ce aparþin fostului arc guvernamental, a reieºit cã banii cei mai mulþi, dintre cei primiþi de primãriile din

judeþ, au fost daþi reºedinþei de judeþ, Deva, respectiv UNPR-istului Mircia Muntean, 35 miliarde lei vechi. Doar cã primarul Devei nu ºi-a fãcut timp pentru a-i prinde în buget.

Mai exact, Muntean nu ºi-a fãcut timp sã convoace o ºedinþã a Consiliului Local pentru a se face rectificarea de buget cuvenitã. În timp ce celelalte primãrii i-au folosit plãtindu-ºi dãri ºi lucrãri pe proiecte, astfel nemaifiind nevoiþi sã-i returneze, Deva va avea de suferit. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, este supãrat pentru cã aceºti bani sunt necesari, primãria în cauzã având nevoi multe , vor fi pierduþi din neglijenþã ºi nepãsare.

”Cei mai mulþi bani a primit Mircia Muntean, la Deva – 35 miliarde lei vechi ºi în loc sã facã rectificare bugetarã s-a ocupat de altceva ºi i-a pierdut. O lunã ºi ceva nu a avut timp pentru asta. Cu asemenea neglijenþã acest om vrea sã devinã preºedinte al Consiliului

Judeþean. Aceºti bani puteau fi daþi mai multor primãrii ai cãror primari sunt disperaþi datoritã lipsei de bani. Noi, de la judeþ, am dat cât s-a putut tuturor pentru a nu pierde proiecte ºi a rezolva parþial probleme acute” – a precizat, la Petroºani, Moloþ.

Social 7

Primarul Lupeniului, Cornel Resmeriþã, a declarat cã alþii îºi bat joc de bani în timp ce el cere cu disperare ceea ce i se cuvine, pentru cã impozitele colectate de la lupeneni se duc, ca pe vremea comuniºtilor, tot la Deva, fãrã sã se mai întoarcã mãcar o parte din ei, pentru a beneficia ºi contribuabilul din Lupeni. ”Pânã anul trecut bursele se plãteau de la Minister, iar de la 1 ianuarie trebuie sã le plãteascã primãriile cu ajutorul CJH. Sã spunã toþi primarii, care sunt supãraþi, cã toþi banii se duc la Deva cu bunã ºtiinþã pentru cã aºa a decis guvernul Boc, când de fapt o cotã parte

trebuia sã se întorcã la noi, pentru cã oamenii din Lupeni plãtesc impozitele.

Noi de unde sã luãm banii dacã toþi se duc acolo?

Dacã primeam noi cât a primit el, acum Lupeniul arãta mult, mult mai bine.

Când drumul ªtefan s-a rupt în douã, am fãcut adrese în disperare ºi nu ne-a auzit nimeni, nu au vrut” – a spus primarul Resmeriþã, supãrat pe sistemul discreþionar construit de guvernarea BocUngureanu.

Ileana FIRÞULESCU

ar trebui sã se desfãºoare dupã aceleaºi reguli. Dar noi am început ca o administraþie localã a Petroºaniului ºi terminãm ca un colos prin comasare a tuturor administraþiilor din Valea Jiului. ªi asta cu oameni mai puþini, ceea ce dã naºtere la nervi ºi frustrãri ale contribuabililor, care

marul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, a readus în actualitate aceastã reorganizare a ANAF, mai precis efectele ei. ”Noi am fost blocaþi total de ANAF, în condiþiile în care Lupeniul este a 4-a localitate ca mãrime din judeþ. Cu douã

”Acest om (fostul ºef ANAF, Sorin Blejnar – n.n.) deosebit de rãu, a desfiinþat administraþiile financiare locale. Practic le-a distrus.

Voi încerca sã le aduc înapoi la Lupeni” – Cornel Resmeriþã, primar municipiul Lupeni. sunt bulversaþi ºi puºi pe drumuri.

Mãsura este cu douã tãiºuri.

Ideea de comasare, în mod normal, trebuie sã ducã la eficientizare, la reducerea cheltuielilor, adicã la ceva bun.

Dar… Fiecare administraþie financiarã localã era proprietara spaþiului unde funcþiona, exceptând Petroºaniul. Acum acestea au fost abandonate, iar cel de la Petroºani era inadecvat în urma acestei reorganizãri, deci trebuia sã ne mutãm, ceea ce a înseamnat altã cheltuialã majorã având în vedere specificul activitãþii noastre.

Apoi au trebuit scoºi oameni din sistem ºi încãrcaþi cei rãmaºi, lucru ce poate încetini activitatea datoritã volumului mare de muncã” – a precizat dupã momentul deciziei ANAF de reorganizare, ºeful Fiscului de la Petroºani, Valentin Petraru. ªtia el ce ºtia, pentru cã pri-

miliarde lei vechi pe lunã, nu ºtiu ce primar s-ar fi descurcat. Acest om (fostul ºef ANAF, Sorin Blejnar – n.n.) deosebit de rãu, a desfiinþat administaraþiile financiare locale. Practic le-a distrus. Voi încerca sã le aduc înapoi la Lupeni pentru cã acolo au clãdirea lor, proprietate, ºi acum este pãrãsitã, se distruge ºi eu nu pot face nimic pentru cã nu mã pot atinge de ea. Aºa a fãcut cu Fabrica de Þigãri, care a sechestrat-o ºi acum este în paraginã.

Oamenii spun cã e plinã de ºobolani. Am cerut-o noi, pe lângã altele. Cred cã am fãcut 10 adrese cãtre ANAF ºi nimic” – a declarat primarul Lupeniului.

Toate sediile Finaþelor Publice din Valea Jiului sunt pãrãsite, pustii ºi a început degradarea lor. ªi toate sunt din banii cetãþenilor contribuabili, deci cui îi pasã?!

Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului |Marti, 15 mai 2012

6 Social Conform ajustãrii legislaþiei, inspectorii în muncã au acces liber, permanent ºi fãrã înºtiinþare prealabilã în orice firmã ºi în orice loc de muncã, pot sista ºi sigila activitãþi, cu amenzi uriaºe. În patru luni, în judeþul Hunedoara, 195 de firme au sãvârºit 207 contravenþii ºi au plãtit amenzi în valoare de 903.700 lei, adicã peste 9 miliarde lei vechi.

Flancaþi de Poliþia Economicã, Garda Financiarã ºi Jandarmerie,

inspectorii muncii au puteri sporite

Prin Legea 51/2012 s-a modificat legea de organizare ºi functionare a Inspecþiei Muncii cu scopul de a întãri capacitatea instituþionalã pentru a acþiona mult mai eficient în depistarea muncii la negru.

Prin mai multe modificãri legislative, Inspectoratelor Teritoriale de Muncã li s-au acordat prerogative în plus, iar

inspectorii de muncã au atribuþii de autoritate de stat ºi beneficiazã de mãsuri speciale de protecþie împotriva ameninþãrilor, violenþelor sau a oricaror fapte care îi pun în pericol. ªi acest lucru ar putea fi de aºteptat pentru cã ispectorii au acces liber, permanent ºi fãrã înºtiinþare prealabilã în sediul oricãrui angajator ºi în orice alt loc de muncã organizat de persoane fizice sau juridice, vor putea lua declaraþii scrise chiar ºi fãrã martori salariaþilor ºi altor persoane care pot da

informaþii cu privire la obiectul controlului sau al cercetãrii.

Inspectorii vor putea dispune sistarea activitãþii ºi vor putea sesiza organele de urmãrire penalã, pot sigila în virtutea statutului de autoritate de stat. În sensul eficientizãrii acþiunilor pentru respectarea legii, a protecþiei muncii, care, spun inspectorii, este o protecþie ºi a angajatului ºi a angajatorului, s-au încheiat protocoale de colaborare între Ispectoratele de Muncã Locale, cu Poliþia Economicã, Jandarmeria, Garda Financiarã, care vor

acþiona concertat. ”În prima parte a anului, pânã în 10 mai, au fost sancþionate 195 de firme la nivel de judeþ, cu 207 contravenþii în valoare de 903.700 lei, dintre care 50 de firme au fost sancþionate în coantum de 708.600 lei numai pentru munca fãrã forme legale. Este un fenomen care din pãcate continuã sã existe.

Inspecþia Muncii, prin Ispectoratele Teritoriale Hunedoara, a încheiat protocol atât cu Poliþia Economicã, cât ºi cu Jandarmeria, respectiv cu

Garda Financiarã, ºi în baza acestor protocoale locale se vor intensifica controalele în domeniu în dorinþa de a reduce cât de mult posibil acest fenomen.

Este un fenomen pãgubos ºi pentru firmã ºi pentru salariat.

Salariatul nu are protecþie socialã, firma poate fi sancþionatã într-un cuantum foarte mare. La cinci salariaþi gãsiþi la firmã fãrã forme legale, este infracþiune. Legiuitorul a dus-o în latura de infracþiune, deci se întocmeºte dosar penal ºi se face o cercetare penalã” – a precizat Stelicã Popa, inspector ITM Petroºani.

Cã este un fenomen care a luat amploare de la începutul crizei s-a resimþit ºi la angajat ºi la angajator. Angajatul a pierdut ani buni de contribuþii sociale – sãnãtate, pensii, ºomaj – care pot fi devastatori pe viitor þinând seama cã nu pot fi trataþi în caz de boli grele, nu beneficiazã de pensie sau de ºomaj. Angajatorul are ºi el probleme grave de personal pentru cã nu poate avea pretenþia ca salariatul sã-i fie loial ºi fidel, adicã nu are consolidatã baza care-i susþine afacerea – resursa umanã.

Ileana FIRÞULESCU

Reorganizarea Fiscului a lãsat ºobolanilor clãdirile proprietate ANAF upã desfiinþarea birourilor administraþiilor financiare locale din oraºele Vãii Jiului ºi însumarea lor la Petroºani, ca o reorganizare hotãrâtã de Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã – ANAF - pentru reducerea cheltuielilor din sistemul de stat, s-a constatat cã mai mult s-a stricat ºandramaua.

D

Singurul care a avut curajul sã strige cã este o mãsurã ineficientã care sufocã instiuþia ºi ridicã cheltuielile a fost directorul Finanþelor Publice Petroºani, Valentin Petraru. Acesta a precizat cã mãsura luatã în toamnã era cu douã tãiºuri, amândouã proaste.

“Cea mai mare problemã a noastrã este instabilitatea legislativã ºi lipsa de previziune. În mod normal un an de exerciþiu fiscal

În timp ce alte primãrii sunt falimentare,

Mircia Muntean a aruncat 35 miliarde lei reºedintele P Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, este supãrat cã judeþului îi vor fi retrase 35 de miliarde lei pentru cã, timp de peste o lunã, Mircia Muntean nu a catadicsit sã convoace ºedinþa Consiliului Local Deva pentru a rectifica bugetul, în ce Lupeniul a cerut bani în disperare pentru un drum rupt, iar alte primãrii n-au nici bani de utilitãþi ºi pierd proiecte.

O datã cu scandalul banilor acordaþi preferenþial primãriilor ce aparþin fostului arc guvernamental, a reieºit cã banii cei mai mulþi, dintre cei primiþi de primãriile din

judeþ, au fost daþi reºedinþei de judeþ, Deva, respectiv UNPR-istului Mircia Muntean, 35 miliarde lei vechi. Doar cã primarul Devei nu ºi-a fãcut timp pentru a-i prinde în buget.

Mai exact, Muntean nu ºi-a fãcut timp sã convoace o ºedinþã a Consiliului Local pentru a se face rectificarea de buget cuvenitã. În timp ce celelalte primãrii i-au folosit plãtindu-ºi dãri ºi lucrãri pe proiecte, astfel nemaifiind nevoiþi sã-i returneze, Deva va avea de suferit. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, este supãrat pentru cã aceºti bani sunt necesari, primãria în cauzã având nevoi multe , vor fi pierduþi din neglijenþã ºi nepãsare.

”Cei mai mulþi bani a primit Mircia Muntean, la Deva – 35 miliarde lei vechi ºi în loc sã facã rectificare bugetarã s-a ocupat de altceva ºi i-a pierdut. O lunã ºi ceva nu a avut timp pentru asta. Cu asemenea neglijenþã acest om vrea sã devinã preºedinte al Consiliului

Judeþean. Aceºti bani puteau fi daþi mai multor primãrii ai cãror primari sunt disperaþi datoritã lipsei de bani. Noi, de la judeþ, am dat cât s-a putut tuturor pentru a nu pierde proiecte ºi a rezolva parþial probleme acute” – a precizat, la Petroºani, Moloþ.

Social 7

Primarul Lupeniului, Cornel Resmeriþã, a declarat cã alþii îºi bat joc de bani în timp ce el cere cu disperare ceea ce i se cuvine, pentru cã impozitele colectate de la lupeneni se duc, ca pe vremea comuniºtilor, tot la Deva, fãrã sã se mai întoarcã mãcar o parte din ei, pentru a beneficia ºi contribuabilul din Lupeni. ”Pânã anul trecut bursele se plãteau de la Minister, iar de la 1 ianuarie trebuie sã le plãteascã primãriile cu ajutorul CJH. Sã spunã toþi primarii, care sunt supãraþi, cã toþi banii se duc la Deva cu bunã ºtiinþã pentru cã aºa a decis guvernul Boc, când de fapt o cotã parte

trebuia sã se întorcã la noi, pentru cã oamenii din Lupeni plãtesc impozitele.

Noi de unde sã luãm banii dacã toþi se duc acolo?

Dacã primeam noi cât a primit el, acum Lupeniul arãta mult, mult mai bine.

Când drumul ªtefan s-a rupt în douã, am fãcut adrese în disperare ºi nu ne-a auzit nimeni, nu au vrut” – a spus primarul Resmeriþã, supãrat pe sistemul discreþionar construit de guvernarea BocUngureanu.

Ileana FIRÞULESCU

ar trebui sã se desfãºoare dupã aceleaºi reguli. Dar noi am început ca o administraþie localã a Petroºaniului ºi terminãm ca un colos prin comasare a tuturor administraþiilor din Valea Jiului. ªi asta cu oameni mai puþini, ceea ce dã naºtere la nervi ºi frustrãri ale contribuabililor, care

marul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, a readus în actualitate aceastã reorganizare a ANAF, mai precis efectele ei. ”Noi am fost blocaþi total de ANAF, în condiþiile în care Lupeniul este a 4-a localitate ca mãrime din judeþ. Cu douã

”Acest om (fostul ºef ANAF, Sorin Blejnar – n.n.) deosebit de rãu, a desfiinþat administraþiile financiare locale. Practic le-a distrus.

Voi încerca sã le aduc înapoi la Lupeni” – Cornel Resmeriþã, primar municipiul Lupeni. sunt bulversaþi ºi puºi pe drumuri.

Mãsura este cu douã tãiºuri.

Ideea de comasare, în mod normal, trebuie sã ducã la eficientizare, la reducerea cheltuielilor, adicã la ceva bun.

Dar… Fiecare administraþie financiarã localã era proprietara spaþiului unde funcþiona, exceptând Petroºaniul. Acum acestea au fost abandonate, iar cel de la Petroºani era inadecvat în urma acestei reorganizãri, deci trebuia sã ne mutãm, ceea ce a înseamnat altã cheltuialã majorã având în vedere specificul activitãþii noastre.

Apoi au trebuit scoºi oameni din sistem ºi încãrcaþi cei rãmaºi, lucru ce poate încetini activitatea datoritã volumului mare de muncã” – a precizat dupã momentul deciziei ANAF de reorganizare, ºeful Fiscului de la Petroºani, Valentin Petraru. ªtia el ce ºtia, pentru cã pri-

miliarde lei vechi pe lunã, nu ºtiu ce primar s-ar fi descurcat. Acest om (fostul ºef ANAF, Sorin Blejnar – n.n.) deosebit de rãu, a desfiinþat administaraþiile financiare locale. Practic le-a distrus. Voi încerca sã le aduc înapoi la Lupeni pentru cã acolo au clãdirea lor, proprietate, ºi acum este pãrãsitã, se distruge ºi eu nu pot face nimic pentru cã nu mã pot atinge de ea. Aºa a fãcut cu Fabrica de Þigãri, care a sechestrat-o ºi acum este în paraginã.

Oamenii spun cã e plinã de ºobolani. Am cerut-o noi, pe lângã altele. Cred cã am fãcut 10 adrese cãtre ANAF ºi nimic” – a declarat primarul Lupeniului.

Toate sediile Finaþelor Publice din Valea Jiului sunt pãrãsite, pustii ºi a început degradarea lor. ªi toate sunt din banii cetãþenilor contribuabili, deci cui îi pasã?!

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 15 mai 2012

Familia sãrbãtoritã la Petr oºani T imp de douã zile la Petroºani e sãrbãtoare, iar în centrul atenþiei este familia. Totul face parte din ceea ce se numeºte Forumul Pro Urbis ºi toþi factorii de rãspundere au fost invitaþi la dialog.

Membrii comunitãþii locale s-au gândit la diferite proiecte dedicate familiei ºi timp de

douã zile vor încerca sã gãseascã soluþii ºi pentru copiii care cresc în familii dezorganizate, ori pentru familiile greu încercate. În plus, cei mai merituoºi vor fi sãrbãtoriþi.

“Marþi vom premia familiile care au fãcut performanþã la noi în oraº, dar ºi pe cea mai proaspãtã familie, care a fost întemeiatã sâmbãta trecutã.

Vrem astfel sã scoatem în evidenþã importanþa familiei, ca nucleu al societãþii, aºa cum a fost ea perceputã de-a lungul

anilor”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani Iniþiativa a fost lansatã anul trecut în luna decembrie ºi luni, la Petroºani s-a constituit Consiliul Comunitar Consultativ, un for care are în atenþie copiii ºi familiile cu probleme. “Când avem probleme, ne întoarcem la credinþã, la prieteni ºi la familie.

Familia este importantã ºi tocmai de aceea ea va sta în atenþia noastrã. Mã bucur cã ne-am constituit ºi cã fiecare dintre noi vom putea sã ajutãm comunitatea”, a spus ºi Lucia Muntean, profesor. ªi marþi, la Petroºani vor avea loc câteva evenimente dedicate familiei, iar din aceastã varã, pentru copiii de grãdiniþã, se lanseazã un proiect dedicat educaþiei timpurii.

Diana MITRACHE

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Marti, 15 mai 2012 veniment de marcã la Petroºani.

Oficiul Poºtal 1 Petroºani s-a mutat luni, 14 mai într-o nouã locaþie, dupã ce mai bine de o jumãtate de secol ºi-a desfãºurat activitate într-un imobil care acum este cu grad seismic ridicat.

E

La inaugurarea noului sediu a fost prezent primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, deputatul de Hunedoara, Monica Iacob Ridzi, alþi invitaþi, oficiali ai Poºtei Române, reprezentanþi ai constructorului, precum ºi angajaþii poºtei.

“Ne-am adunat pentru a participa la inaugurarea noului sediu al Oficiului Poºtal 1. Eu vreau sã vã spun cã mutarea în aceastã nouã locaþie, aceastã superbã locaþie, este un prilej de mare bucurie pentru noi având în vedere cã avem ocazia sã pãrãsim o locaþie ce a avut istoricul ei, care avea peste o jumãtate de secol de activitate. Era momentul de o

Poºtaºii de la Petr oºani au o casã nouã un nou sediu. În momentul în care angajaþii OP1 au intrat pentru prima datã în aceastã locaþie au avut o revelaþie ºi un entuziasm pe care mãrturisesc am rãmas profund impresionat. Ei au vrut ca pe lângã serviciile profesioniste pe care le oferã sã aibã ºi o locaþie unde clienþii sã se simtã bine”, a declarat Dana Damian, directorul sucursala judeþeanã Poºta Românã Hunedoara. Înainte ca poºtaºii sã îºi înceapã activitatea în noua locaþie, pãrintele Daniel Bulz a sfinþit încãperile, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi le-a dãruit mai multe icoane pictate.

“Este îmbucurãtor faptul cã

oraºul nostru beneficiazã de un sediu nou, de un sediu în care oamenii sã beneficieze de un anumit confort la fel cum beneficiazã când vin la bisericã ori la primãrie. Deºi este o perioadã mai grea, mai aglomeratã, este îmbucurãtor cã mai sunt ºi astfel de evenimente. Noi toþi suntem o familie ºi cred cã toþi trebuie sã trãim în pace ºi înþelegere”, a spus pãrintele Daniel Bulz.

La rândul sãu, deputatul Monica Iacob Ridzi i-a felicitat pe poºtaºii din Petroºani pentru noul sediu în care pot de acum înainte sã îºi desfãºoare activitatea cu profesionalism. “În primul rând vreau sã vã

mulþumesc tuturor celor care v-aþi implicat pentru a putea inaugura acest frumos sediu.

Vãd cã suntem împreunã într-un sediu cald, într-un sediu primitor. Sunt un client fidel iar mulþi dintre dumneavoastrã cred cã ºtiþi acest lucru. Am apelat la serviciile Poºtei Române de fiecare datã când am dorit sã trimit cetãþenilor din municipiul Petroºani ceva ºi vreau sã vã mulþumesc ºi pe aceastã cale pentru modul prompt în care m-aþi sprijinit ºi sã vã felicit. Vã voi rãmâne un client fidel, iar vãzând acest sediu cald aº putea spune cã nu doar eu ci toþi cetãþenii vor veni cu mai multã plãcere aici.

Cred cã este un pas înainte spre ceea ce înseamnã un oraº combustie, o substanþã modern, civilizat, un pas aceticã, aºa încât scrisorile înainte spre dezvoltare. sã nu fie infestate cu Petroºaniul se dezvoltã”, holerã, ori ciumã, iar de a spus Monica Iacob atunci aceste siteme au Ridzi. evoluat, dar doar poºta le ªi primarul Tiberiu deþine.

Iacob Ridzi a recunoscut În acest moment, pe cã era nevoie de un nou piaþã existã mai mulþi sediu pentru în condiþiile operatori ce fac conîn care vechiul imobil nu curenþã Poºtei, însã, mai corespundea fiecare e specializat în câte cerinþelor moderne din

Privatizarea Poºtei – o utopie e vorbeºte despre privatizarea Poºtei, dar nimeni nu spune nimic despre investiþiile în infrastructurã ºi în siguranþa corespondenþei. Asta a sesizat unul dintre puþini doctori în Poºtã, Caius Lãzãrescu, prezent la inaugurarea sediului din Petroºani.

S

Poºta a deþinut de-a lungul anilor monopolul comunicaþiilor, dar acum se vorbeºte tot mai mult despre privatizarea ei. Cu toate acestea, specialiºtii în acest sistem spun cã ope-

ratorii privaþi nu ar putea sã facã faþã. Asta pentru cã din toate timpurile, Poºta a fost singurul mijloc sigur din toate punctele de vedere.

“Se vorbeºte întruna despre privatizarea Poºtei, dar nu am auzit nimic de investiþiile privaþilor în securitate. ªi nici nu ºtiu ce va însemna tariful pentru ei. Spre exemplu, cineva vrea sã vã facã rãu ºi trimite o scrisoare cu ceva substanþã, ori cu un dispozitiv exploziv. Toate acestea pot fi depistate prin sistemele noastre. Existã la Timiºoara, spre exemplu,

un sistem cu raze Roengen, de depistare a scrisorilor de acest gen, însã, privatizaþii nu ºtiu în ce mãsurã pot investi în asta. Iar apoi,preþurile nu le pot mãri pentru a avea profit”, a declarat la Petroºani, ºeful Serviciului de control Financiar de Gestiune Timiº, Caius Lãzãrescu, doctor în Poºtã.

Caius Lãzãrescu a vorbit despre sistemele pe care poºta le avea încã din anii 1800. Atunci existau cuptoare în care se introduceau scrisorile ºi se înþepau, iar sub ele se fierbea cu cãrbuni de mare

un domeniu. Totuºi, responsabilii acestui sistem, care au studii de specialitate, sunt de pãrere cã privatizarea nu e o soluþie realã pentru Poºtã.

Diana MITRACHE

prezent.

“Mã bucur cã suntem la un eveniment aºa de fericit.

Petroºaniul avea nevoie de un oficiu poºtal modern avea nevoie de o locaþie adecvatã în primul rând pentru clienþii ºi pentru cetãþenii din municipiul Petroºani dar ºi pentru dumneavoastrã pentru angajaþi.

Vreau sã vã mãrturisesc cã acum 21 de ani cãlcam ºi eu în acea instituþie numitã Romtelecom unde erau ºi telefoanele ºi poºta ºi am petrecut împreunã cu marea majoritate dintre dumneavoastrã patru ani de zile, ani foarte frumoºi ºi importanþi pentru mine ca ºi om în formarea mea profesionalã. Cunosc eforturile pe care le faceþi în fiecare zi, cã nu sunteþi remuneraþi la nivelul la care ar trebui, dar din pãcate aceasta este o tarã a companiilor din România în sensul în care cei care ar trebui sã primeascã mai mult din pãcate nu au acest drept ºi aici mã refer în special la dumneavoastrã. Mã bucur cã am reuºit la Petroºani sã amenajãm acest sediu ºi, iatã dupã 21 de ani sã beneficiaþi de condiþii mai bune atât dumneavoastrã cât ºi cetãþenii din Petroºani.

Nu în ultimul trebuie menþionat principalul “vinovat” pentru aceastã investiþie modernã, care se vede cu ochiul liber cã a schimbat faþa localitãþii în zona în care a fost ridicatã. Este vorba despre omul de afaceri Adrian Rus, cel care a reuºit într-un timp extrem de scurt, de doar douã luni de zile, sã amenajeze o locaþie la cel mai înalt standard.

Marius MITRACHE

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Marti, 15 mai 2012

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃ

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

HOROSCOP

15 mai 2012

Ai putea face planuri pentru a pleca într-o cãlãtorie care îþi va da ocazia sã-þi îmbunãtãþeºti relaþia cu fiinþa iubitã. Sentimentele tale vor fi mai puternice ºi acest lucru nu va trece neobservat. La slujbã sunt multe de fãcut iar comoditatea te împiedicã sã termini totul în timp util.

Cineva din familie ar putea interveni în relaþia ta cu partenerul de suflet, ceea ce ar putea genera unele discuþii. Dacã nu vei vorbi mai mult decât este cazul, nu se va întâmpla nimic neplãcut. Este posibil sã primeºti o veste care te va bine dispune.

Vei avea parte de o mulþime de evenimente, care vor face ca ziua sã treacã precum clipa. Vei avea mult de furcã pentru a pune la punct chestiuni financiare, dar vei primi ºi un sprijin consistent. Un succes în plan profesional ar putea aduce cu sine ºi o îmbunãtãþire a situaþiei.

Cineva din anturajul tãu apropiat ar putea da semne cã te simpatizeazã.

O rudã apropiatã va face comentarii legate de viaþa ta sentimentalã, ceea ce te va deranja, dar nici nu are rost sã comentezi. Poþi avea mai multã încredere în farmecul tãu. Eºti foarte entuziasmat de promisiuni.

La slujbã ai dori sã faci ceva mai deosebit; þi se vor da o mulþime de sarcini cãrora nu îþi va fi uºor sã le faci faþã. Chiar dacã nu duci lipsã de energie, nu este cazul sã te implici în activitãþi care sã te suprasolicite. O zi de regim te va ajuta sã te simþi mai bine.

Încercãrile de a-þi impune punctele de vedere nu vor face decât sã tensioneze relaþia ta de dragoste. Cel mai bine ar fi sã laºi lucrurile sã evolueze de la sine ºi nu vei avea de ce sã te plângi. Încearcã sã eviþi manifestãrile impulsive; în caz contrar vei avea o zi obositoare.

Propunerile pe care le vei primi vor fi tentante, dar nu este cazul sã te implici decât în acþiuni pe termen scurt. Unele schimbãri pe care le aveai în minte de mai multã vreme nu vor mai putea fi evitate.

Activitãþile intelectuale te vor favoriza ºi îþi vor permite sã fi practic.

În ciuda agitaþiei de care dai dovadã, starea ta generalã va fi destul de bunã. O problemã cu care te confrunþi de mai mult timp ºi-ar putea gãsi rezolvarea. Surplusul de energie de care dispui ai putea sã-l îndrepþi spre activitãþi practice. Prudenþa este necesarã în aceastã perioadã.

Autoritatea ta ar putea sã-ºi extindã aria de acþiune, ceea ce va fi chiar pe placul tãu, dar asta þi-ar putea aduce neînþelegeri cu prietenii. Vei avea de fãcut o mulþime de treburi mãrunte, care te plictisesc, dar nu vei avea cui sã le pasezi. Sfaturile colegilor nu sunt inspirate.

La serviciu eºti suprasolicitat ºi de aceea îþi rãmâne mai puþin timp de petrecut cu familia. N-ar fi exclus sã te trezeºti cu tot felul de reproºuri. În aceastã zi nu te vei bucura de vitalitatea obiºnuitã. Vei obosi mai repede ºi vei simþi nevoia de mai multã odihnã.

Colaborarea cu colegii evolueazã excelent, ceea ce îþi va permite sã realizezi chiar mai multe decât þi-ai propus. Activitãþile în care te vei implica îþi vor aduce satisfacþii, atât în plan profesional cât ºi în cel financiar. Finalizãrile îþi pot aduce satisfacþii.

Entuziasmul tãu sentimental va creºte semnificativ în aceastã perioadã.

Timpul liber petrecut în compania fiinþei iubite îþi va da ocazia sã îþi consolidezi relaþia cu aceasta. Veþi cheltui ceva bani împreunã, dar acest lucru nu are de ce sã te deranjeze.

Profitã de ºansa din aceastã perioadã.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Marti, 15 mai 2012

Noaptea Muzeelor n acest an, Noaptea Muzeelor va fi marcatã în data de 19 mai, inclusiv în Valea Jiului.

Î

Acþiunea reprezintã un eveniment de succes iniþiat de Ministerul Culturii ºi Comunicaþiilor din Franþa ºi ajuns, deja, la ediþia cu numãrul 8. În acest an evenimentul

Încep lucrãrile la Catedralã n cel mult douã sãptãmâni vor fi reluate lucrãrile la Catedrala Ortodoxã din Petroºani ce va purta hramul „Sfântul Ilie”.

Î

Pânã în prezent, în aceeaºi zonã, a fost înãlþat ºi sfinþit un paraclis cu hramul „Acoperãmântul Maicii Domnului”. „Cred cã lucrãrile de construire vor demara în viitorul foarte apropiat, mai exact, douã sãptãmâni. Pentru început, se va lucra la fundaþia ºi demisolul viitoarei clãdiri, unde urmeazã sã fie efectuate sãpãturi la o adâncime de 5 – 6 metri” ”, a spus preotul paroh al viitoarei Catedrale, Gabriel Bulf. Banii

necesari demarãrii lucrãrilor la viitoarea catedralã au fost puºi la dispoziþie de cãtre Primãria municipiului Petroºani ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. „Am primit din partea primãriei din Petroºani 50.000 de lei ºi din partea Consiliului Judeþean alþi 25.000 de lei.

Deocamdatã, aceºti bani sunt extrem de bine-veniþi, pentru lucrãrile ce urmeazã sã le derulãm în acest an”, a mai precizat preotul Gabriel Bulf. Pe lângã Catedralã, pe terenul în suprafaþã de 3.000 mp acordaþi de primãria din Petroºani cãtre Episcopia Devei ºi Hunedoarei va fi ridicat ºi un centru socio-cultural.

Mir cea NISTOR

este patronat de cãtre Consiliul Europei, UNESCO ºi Consiliul Internaþional al Muzeelor. „Noaptea Muzeelor” este pandantivul nocturn al Zilei Internaþionale a Muzeelor, serbatã pe data de 18 mai.

Reþeaua Naþionalã a Muzeelor din România este partener oficial al evenimentului, urmând a coordona derularea

Salã de spectacol ºi cinema 3D, la Vulcan e lucreazã de zor la amenajarea interioarã a S Cinematografului Luceafãrul din Vulcan, un obiectiv care a trecut de doi ani de zile în administrarea primãriei.

Pânã acum, însã, administraþia localã nu a avut bani pentru a începe lucrãrile. “Am intrat sã reabilitãm cinematograful, sã-l modernizãm ºi totodatã sã facem ºi salã de spectacole.

Deocamdatã pentru acest an avem alocat nu mai mult de 3 miliarde lei vechi.

Lucrãrile nu se vor finaliza în acest an, decât dacã vom avea un surplus ºi nu

„Nopþii Muzeelor” din þara noastrã. Circa 3.000 de muzee din Europa vor celebra în acest an evenimentul.

Printre ele se va numãra, din nou, ºi Muzeul Mineritului din municipiul Petroºani.

Mir cea NISTOR

vom achiziþiona altceva. Vom face rectificare de buget în semestrul doi ºi atunci vom aloca o sumã mare mare, pentru cã este vorba despre dotãri”, ne-a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan.

De asemenea, primãria nu va schimba nici destinaþia iniþialã a obiectivului, respectiv cea de cinematograf.

“Am contactat o firmã care poate sã ne furnizeze acele aparaturi de 3D ºi sperãm cã la inaugurare, vom avea ºi aceastã posibilitate de a oferi tinerilor din Vulcan un film în 3D”, a mai spus Ile. Cinematograful din Vulcan a fost preluat de primãriei în urmã cu aproximativ doi ani de zile, într-o stare avansatã de degradare.

Luiza ANDRONACHE

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 15 mai 2012 silieri, oameni valoroºi ai comunitãþii din Petroºani, printre care, cu scuzele derigoare pentru cei pe care nu îi nominalizãm, se regãsesc fostul rector al Universitãþii Petroºani, Nicolae Iliaº, directorul general Florin Mîrza, inspectorul general al IªJ,

iberiu Iacob Ridzi ºi echipa de consilieri ai USP s-au lansat în cursa electoralã pe muzica Gloriei Gaynor, I Will Survive ºi cu o salã împodobitã în culoarea verde.

T

Tiberiu Iacob Ridzi

- greu de învins!

Sala de marmurã a Primãriei Petroºani s-a dovedit a fi neîncãpãtoare pentru sutele de susþinãtori ai primarului Tiberiu Iacob Ridzi ºi echipei acestuia care ºi-au lansat ieri candidatura pentru alegerile din 10 iunie.

Tiberiu Iacob Ridzi a fost primit în urale, precum învingãtorii, de cei prezenþi la lansare. Demn de remarcat este ºi echipa de con-

nainte sã intre în competiþia „Românii au talent”, Loredana Fieraru, cea care a impresionat publicul ºi juriul cu vocea ei, dãdea „concerte” în faþa vecinilor.

Î

Familia Fieraru din Vulcan nu a câºtigat competiþia „Românii au talent”, dar a reuºit sã ºi facã o mulþime de simpatizanþi. Vocea de înger a fetei, pe care mulþi au asemãnat-o cu Andra, a impresionat publicul ºi juriul, iar Loredana ºi Cristian Fieraru au ajuns pânã în finalã. Au plecat la Bucureºti dintr-un cartier sãrac al Vãii Jiului ºi au strãlucit pe scena de la „Românii au talent”. Familia Fieraru este o familie modestã. Capul familiei, cel care ar face totul pentru fiica sa, lucreazã ca agent de pazã ºi abia adunã câteva

De la „concertele” din stradã, în finala „Românii au talent” sute de lei lunar. Cristian Fieraru este dascãlul Loredanei ºi o acompaniazã la þambal, instrument la care a învãþat sã cânte dupã ureche. Nu a avut bani sã urmeze o ºcoalã de muzicã, cum nici fata lui, Loredana, nu a studiat niciodatã muzica în mod profesionist, în ciuda talentului sãu. „Pentru noi este un mare

câºtig sã ajungem în finalã.

Am fãcut sacrificii mari sã ajungem pânã aici ºi nu-mi pare rãu, pentru Loredana am fãcut totul. Vreau ca ea sã aibã o ºansã, sã aibã un viitor mai bun ºi sã-ºi îndeplineascã visul, acela de a ajunge o cântãreaþã apreciatã”, ne-a declarat, Cristian Fieraru, tatãl Loredanei.

L

A

Având în vedere starea deterioratã a

strãzilor din oraºul Petrila datoratã traficului intens ºi a circulaþiei auto de tonaj greu, se impune proiectarea pentru mai multe strãzi din oraºul Petrila.

Sectoarele de drum care vor fi reabilitate sunt Prundului, Str. Cãrbunelui, str.

Trandafirilor, str.

Castanilor, str. 1 Iunie, str. Primãveri, str.

Cremenea, str.

Rândunici, str. N. Bãlcescu, str. Mihai Sadoveanu, str. Dacilor, str. Bicaz, str. Luncã, str.

8 Martie ( bl.

54,55,56,57,58), str.

Mesteacãnului, str.

Parângului, str. Florilor, str. Prevecior, Tronson

e cânta vecinilor

Vecinii familiei Fieraru au numai cuvinte de laudã despre fata de numai 16 ani cu voce deosebitã. „E deosebitã, cuminte, respectuoasã. Aici sunt mulþi oameni sãraci ºi ea dãdea spectacole pe stradã pentru noi. Un vecin avea staþie ºi boxe, le scotea sâmbã-

28 de strãzi din Petrila vor intra în reabilitare dministraþia localã din Petrila a demarat procedurile pentru reabilitarea mai multor strãzi din localitate.

Alexandru Lãutaru, directorul INSEMEX, Constantin Lupu, ori managerul SUP, Alin Vasilescu. La eveniment au fost prezenþi lideri ai USP de la judeþ în frunte cu preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor, dar ºi reprezentanþi ai altor formaþiuni politice.

Marius MITRACHE

Tunel – Primãrie ( drum tehnologic), str. Birãoni, str. Colonie Cimpa, str. Þârici, str. Valea Câmpii, str. Galerie Cimpa , str.

Burdesti , str. Cimpa , Str Molivis , str. Jiet (mina Jiet ºi strãzile adiacente).

Scopul acestor lucrãri de investiþii este de a îmbunãtãþi condiþiile de trafic în oraºul Petrila.

La obiectivul “Reparaþii ºi modernizare strãzi în oraºul Petrila” sunt necesare tratarea complexã a mai multor lucrãri.

Valoarea contractului care se deruleazã pe o perioadã de 3 ani este de aproximativ 160 de mii de lei. În cadrul acestuia se vor realiza documentaþiile tehnice în vederea reabilitãrii drumurilor.

Raul IRINOVICI

ta pe drum ºi ea cânta muzicã popularã cu tatãl ei. Pe copiii din cartier îi învaþã sã danseze, ºi pe nepoata mea care a aici lângã mine, ea a învãþat-o. Ne fãcea invitaþii ºi ni le punea în cutia de poºtã. Sper cã vor avea ºi ei o viaþã mai bunã pentru cã meritã”, spune o vecinã, Ecaterina Colonescu .

De asemenea, Adrian Rusu, unul dintre veriºorii Loredanei, spune cã „suntem mândri. Eu m-am ocupat de saitul ei, am fost ºi la preselecþie cu ea ºi tatãl ei, la Timiºoara, ºi am vãzut cât de impresionat a fost juriul de vocea ei. E extraordinar de frumoasã”.

Autoritãþile locale nu au rãmas insensibile la talentul celor doi. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, vrea sã o invite pe Loredana, alãturi de tatãl ei, sã concerteze la Zilele Municipiului Petroºani.

Car men COSMAN