Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 123
Cronica Vãii Jiului Luni, 14 mai 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Defileul Jiului – locul unde politica se trãieºte pe stânci!
Gânduri de campanie început lupta electoralã, iar candidaþii se strãduiesc care mai de care sã convingã electoratul cã ei sunt cea mai bunã alegere.
A
>>> PAGINA A 3-A
Punct ºi de la capãt în Dosarul „Petrila 2008” osarul privind tragicul accident de la Mina Petrila, din noiembrie 2008, se va rejudeca.
D
>>> PAGINA A 5-A Ilie Botgros, în 2012:
”Ba mi-am lipit afiºele de campanie în 1992!” andidatul dar ºi C primarul în funcþie al oraºului Aninoasa stã liniºtit deºi nu a luat startul campaniei electorale. Sãrãcie sau credulitate?
e Defileul Jiului P istoria comunistã este încã vie. Stâncile rãsunã încã de « hei, rup-ul» muncitorilor care au strãpuns muntele ca sã construiascã linia feratã Bumbeºti – Livezeni. Pe parcursul anilor, inscripþiile s-au înmulþit ºi, de la lozincile din perioada în care Partidul Comunist era unica formaþiune politicã, s-a ajuns pânã la multitudinea de partide de dupã Revoluþie, trecând ºi prin lupta pentru preºedinþie.
PAGINILE 6-7
>>> PAGINA A 9-A
”Dacã nu te numeºti Ilie, n-ai ce cãuta la Primãrie!” uzicã pe versuri specifice, strigãturi în rime, dinamism ºi voie bunã, la lansarea candidatului USP la fotoliul de primar ºi al candidaþilor pentru Consiliul Local Petrila.
M
>>> PAGINA 11
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 14 mai 2012
DORINA PLEªCAN:
„Voi ajuta la atragerea de investitori în Valea Jiului!”
orina Pleºcan, D vicepreºedintele PP - DD Petroºani ºi candidat la funcþia de consilier judeþean pe listele acestei formaþiuni politice, vrea sã continue ce a început în perioada în care a activat în aparatul administrativ al Primãriei Petroºani. Iar proiectele îi vizeazã direct pe oamenii în slujba cãrora s-a pus Dorina Pleºcan de-a lungul vremii. Atentã la tot ceea ce se întâmplã în jurul sãu ºi la necesitãþile cetãþeanu-
lui, Dorina Pleºcan - candidat pe listele Partidului Poporului Dan Diaconescu la funcþia de consilier judeþean – vrea sã punã umãrul la dezvoltarea Vãii Jiului. ªtie cã va putea realiza acest lucru cu idei, proiecte ºi multã muncã depusã în folosul cetãþeanului. A demonstrat deja cã poate ºi cã se implicã, iar de la judeþ, cum se spune, sprijinul pentru dezvoltarea comunitãþii unde s-a format ca om politic poate fi mult mai consistent. Dorina Pleºcan este convinsã cã, din postura de consilier judeþean, alãturi de
colegii sãi, va putea sã-ºi punã în aplicare proiectele ºi programele pe care le are. „Alþii au sãrãcit pânã acum Valea Jiului, eu vreau sã ajut la revigorarea ei. În primul rând , mi-am propus sã atrag în aceastã zonã noi investitori ºi, mai ales, investitori strãini, ceea ce înseamnã, în primul rând generarea de noi locuri de muncã. Valea Jiului a fost multã vreme o zonã monoindustrialã, legatã strâns de industria extractivã, iar politicile de restructurare a sectorului minier, derulate de-a lungul anilor, se resimt acut. Este nevoie de noi locuri de muncã pentru cetãþenii de aici, iar acest lucru poate fi realizat prin atragerea investitorilor. De asemenea, pun mare accent pe reconversia profesionalã. De multe ori, oamenii nu pot sã-ºi gãseascã un loc de muncã, din cauzã cã nu au calificãrile cerute pe piaþa muncii. ªtiu cã pot sã rezolv aceastã problemã, pentru cã preºedintele partidului, Haralambie Vochiþoiu. dispune de logistica necesarã pentru a-i pregãti pe aceºti oameni”, a declarat Dorina Pleºcan. Iar proiectele acesteia nu se opresc aici. Un capitol aparte îl reprezintã rromii, o categorie sensibilã, cu necesitãþi speciale, am putea spune. „Pentru rromi voi
încerca sã mod special tate pentru obþinerea ocupãrile acesteia intrã ºi sã-i ajut sã-ºi gãseascã locuitorii din zonele atestatelor profesionale locuri de muncã. De-a mãrginaºe ale Petroºaniude transport marfã, mãrlungul timpului, oamenii furi periculoase, maxi – lui – cum e Dâlja sau aceºtia s-au plâns de Colonia - care nici acum taxi sau taxi. Îmi doresc nenumãrate ori cã au fost sã mã þin în continuare nu au canalizare sau ale marginalizaþi. Vreau sã-i cãror strãzi au fost asfalde promisiune ºi sã-i asigur de tot sprijinul tate doar cu promisiuni. scutesc de drumuri ºi de meu, iar problemele lor ªi cum se poate realiza cheltuielile suplimentare sunt ºi problemele mele, acest lucru? Ne spune pe cei care vor sã obþinã pe care promit sã le Dorina Pleºcan: prin permisul de conducere rezolv”, a mai spus aceas- pentru categoriile B, C ºi atragerea de fonduri ta. europene. D”, a declarat Dorina ªi crescãtorii de aniCar men COSMAN Pleºcan. Iar în premale din Valea Jiului gãsesc un sprijin real în candidatul la fotoliul de consilier judeþean pe listele PPDD. Special pentru ei, Dorina Plºecan a gândit un proiect care s-i ajute sã-ºi valorifice produsele. „Miam propus sã aduc de al Alba Iulia în Valea Jiului o secþie de preparare a semifabricatelor din lapte, special pentru populaþia bãºtinaºã din Valea Jiului, pentru ca oamenii sã poatã sã-ºi valorifice produsele. Aceasta este o realã problemã, care s-a desprins din discuþiile pe care le-am purtat de-a lungul timpului cu ei”. Iar Dorina Pleºcan a dovedit cã se poate, dacã ai voinþã ºi tenacitate. Iar grija pentru om se desprinde din activitatea sa curentã, dinWebsite: colo de cea politicã. Vând spaþiu comercial în www.cronicavj.ro zonã centralã str. 1 „Am reuºit sã înfiDecembrie 1818 la inþez la Petroºani o E-mail: parterul blocului 124, secþie a IFPTR cronicavj@gmail.com suprafaþa 25mp. Institutul de Formare Telefon 0722 448 428 Profesionala în Director: Transporturi Rutiere- Vând casã + teren, 5000 Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) aºa încât ºoferii sã m² în Vulcan (Valea Redactor sef: beneficieze de Ungurului). Ileana FIRÞULESCU pregãtire de speciali- Telefon 0722 448 428 (ifirtulescu@yahoo.com)
VÂNZÃRI
Cronica Vãii Jiului
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Întâmplãri hazlii (r) 12:00 Vânãtoarea de comori 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Ecks contra Sever
22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Ecks contra Sever (r)
National TV 9:00 Baronii (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii
12:00 Vouã (r) 12:15 Wacky TV 12:45 Vouã (r) 13:15 Taxi Driver (r) 14:15 Dumnezeu pentru o sãptãmânã (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Spirite malefice 0:45 Wacky TV (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Ce vrãji mai fac fetele (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:30 Apropo TV (r) 14:30 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pariu cu viaþa 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Dexter
Prima TV 9:30 Iubiri secrete (r) 10:30 Verde-n faþã cu Cristina Þopescu, la Prima TV (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de ras Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor 14:40 Întâlnirea inimilor 15:00 Flash Gordon 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Mondenii 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Escrocherii financiare
TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Jocuri ºi interese (r) 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 Presã ºi putere (r) 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 13:25 Legendele palatului Gyebaek (r) - Ultimul episod 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Al zecelea regat Ultimul episod 17:20 România voteazã! 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Prim Plan 21:00 România deºteaptã 22:00 Cu ochii’n 4 23:10 Replay 0:30 Nocturne 1:30 Al zecelea regat (r) Ultimul episod
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Politic 3
Cronica Vãii Jiului |Luni, 14 mai 2012 început lupta electoralã, iar candidaþii se strãduiesc care mai de care sã convingã electoratul cã ei sunt cea mai bunã alegere.
A
Însã, pe parcursul unei luni de zile de acum încolo, lucrurile se vor precipita ºi nu de puþine ori vor merge într-o extremã sau alta. Aºa cã, aceastã luptã se anunþã una durã. “Eu discut toate problemele cu cetãþenii, le demonstrez ceea ce am fãcut, am în plan pentru noul mandat problemele comunitãþii nostre ºi dacã voi fi atacat cu ceva probleme, voi rãspunde în mod cinstit ºi corect, fãrã agresiune verbalã ºi, eu ºtiu, fizicã ”, a afirmat Gheorghe Ile, actual primar ºi candidat PSD pentru un nou mandat la primãria Municipiului Vulcan. “Normal, eu m-as aºtepta ca aceastã campanie electoralã sã fie una curatã, sã-ºi vadã fiecare de treaba lui ºi sã vorbeascã de proiectele pe care le are ºi ceea ce ar putea sã facã,
Gânduri de campanie însã, sigur nu va fi aºa. Va fi o campanie dificilã, murdarã, iar cetãþenii vor trebui sã audã tot felul de mãgãrii ”, a declarat Cornel Resmeriþã, actual primar ºi candidat USL primãria Municipiului Lupeni. La Vulcan, Gheorghe Ile, actualul primar ºi candidat din partea PSD pentru aceastã funcþie, spune cã vrea sã termine proiectele pe care le-a început, dar sã ºi demareze altele noi, pe care le are în plan. “ Aici sunt foarte multe
obiective de realizat în viitorul mandat. Avem cel puþin 22 de puncte pe care le-am prevãzut în cei patru ani ” , a spus Gheorghe Ile. La Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul urbei, dar ºi candidat din partea USP, la fel, merge pe ideea de continuitate. “ În primul rand, voi duce la bun sfârºit proiectele începute, vom continua dezvoltarea Petroºaniului care nu trebuie sã se opreascã. Suntem cu foarte multe proiecte în derulare, dar
ºi cu altele în aºteptare atât în faza de licitaþie, cât ºi în faza de semnare de contracte. Voi încerca în urmãtorii patru ani de zile sã rezolv cât mai multe proiecte legate de infrastructurã, de canalizare, de apã, de drumuri, spaþii verzi, izolarea blocurilor, reabilitarea drumurilor cãtre aºezãrile sãteºti din jurul Petroºaniului ºi, bineînþeles, proiectul care poate sã schimbe nu numai Petroºaniul, ci întreaga zonã a Vãii Jiului, este vorba de dez-
voltarea domeniului schiabil ”, a afirmat Tiberiu Iacob Ridzi, actual primar ºi candidat USP la primãria Municipiului Petroºani. La Lupeni, primarul în funcþie ºi candidatul din partea USL, Cornel Resmeriþã, spune cã are drept scop transformarea oraºului într-unul turistic. “Înainte de toate trebuie sã terminãm gazul metan care nu este terminat în Municipiul Lupeni ºi pe asta o sã mã duc pânã la sfârºit, pentru cã toþi cetãþenii trebui sã aibã gaz în case ºi, sigur, vom merge pe tot ce înseamnã infrastructurã ºi aici ne referim la strãzi, termoizolarea blocurilor, deci, într-un cuvânt, dacã tot oraºul nostru este unul turistic, trebuie sã arate încã de la intrare ºi pânã la ieºire ca un oraº turistic. Blocuri vopsite cu niºte culori plãcute,vii, ºi strãzile sã fie cât se poate de bune, pentru ca turiºtii sã vadã cu adevãrat un oraº frumos ”, a declarat ºi Cornel Resmeriþã. Luiza ANDRONACHE
Se plâng cã nu au loc pe panouri C Subprefectul ºi-a intrat în atribuþiuni ubprefectul de celei de subprefect al judeþului S Hunedoara, proaspãt Hunedoara de cãtre Marius numit de Premierul Victor Szabo. Ponta, ºi-a intrat deja în atribuþiuni. Acestuia urmeazã sã i se alãture prefectul numit al judeþului. Vechea conducere a Prefecturii Hunedoara ºi-a încetat de drept mandatul, odatã cu publicarea în Monitorul Oficial a hotãrârilor de guvern privind încetarea exercitãrii, cu caracter temporar, a funcþiei publice de prefect al judeþului Hunedoara de cãtre ªtefan Dezmeri ºi a
Totodatã, în acelaºi numãr al Monitorului Oficial a fost publicatã Hotãrârea Guvernului nr.480 privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcþiei publice de subprefect al judeþului Hunedoara, de cãtre Vasilicã Potecã. Pânã la numirea viitorului prefect al judeþului Hunedoara atribuþiile prefectului vor fi preluate chiar de cãtre noul subprefect. Car men COSMAN
ine se trezeºte de dimineaþã, are loc în faþã. Aºa par sã stea lucrurile la Petroºani, unde campania abia începutã se lasã cu reproºuri.
Pentru cã nu s-au trezit primii, cei care lipesc afiºele la partidul lui Dan Diaconescu, au constatat cã nu mai au loc pe panouri ºi îl acuzã pe primar cã
le-a fãcut prea mici ºi cã a monopolizat tot spaþiul. La ora 10,00 în prima zi de campanie, cei de la PPDD, nu mai aveau nici un loc pe panouri, iar cel de al treilea candidat la funcþia de primar e din acest partid. “Eu cred cã domnul primar Tiberiu Iacob Ridzi ºi-a fãcut panouri doar pentru
el. Altfel nu vãd de ce sunt atât de mici ºi au ºi lipit câte douã rânduri. Noi unde mai punem? O sã le lipim peste ale lor”, a declarat Vasile Pleºcan, reprezentant PPDD. Campania a început în forþã, iar la
Petroºani sunt doar 3 candidaþi, cei mai puþini din toatã Valea Jiului. Cu toate acestea, se pare cã spaþiul oferit pe panourile de afiºaj electoral este pre mic ºi insuficient pentru afiºele candidaþilor. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 14 mai 2012
Copiii din Joseni ºi Harghita vin la Vulcan sã înveþe limba românã rãiesc în România, dar nu T vorbesc româneºte. Este vorba despre copiii din Joseni, Harghita, care vin în Valea Jiului sã-ºi exerseze cunoºtinþele de limba românã. Un numãr de 14 copii din C, Harghita vin în Valea Jiului, an de an, într-un schimb de experienþe, cu scopul de a învãþa limba românã. Timp de câteva zile,ei sunt gãzduiþi cere. de copii din Vulcan, care îi antreneazã în Pe locurile fruntaºe, însã, diferite activitãþi, tocmai pentru a-i ajuta sã se aflã Colegiul Naþional înveþe sã vorbeascã româneºte. Mihai Eminescu, din „Nimeni nu crede cã aceºti copii trãiesc în Petroºani – cu promovabili- România, pentru cã ei nu vorbesc limba tate de 89 la sutã ºi Liceul românã. Eu sunt profesoara lor de limba Teoretic Traian, din Deva, românã ºi recunosc cã în afara celor 4 ore de unde au reuºit sã ia note de limba românã ei nu vorbesc româneºte. Eu trecere 71,42 la sutã dintre predau literatura românã ºi gramaticã, dar în elevii care au susþinut prolimba maghiarã, tocmai de aceea am iniþiat bele”, a declarat inspectorul de 3 ani acest proiect de colaborare ºi vin ºcolar general Alexandru aici cu grupuri de copii care doar aºa pot Lãutaru. sã-ºi îmbunãtãþeascã toate cunoºtinþele de Astfel Valea Jiului ocupã limbã, stând cu copii români, la ei acasã”, locurile fruntaºe atât în rân- a declarat Gabriella Ferencz Csiki, dul celor care nu trecut de profesoarã din Joseni. examen, cât ºi în rândul Copiii din Joseni au fost gãzduiþi de cei din celor cu cea mai mare pro- Vulcan, au fãcut excursii ºi au participat la movabilitate. activitãþi comune, iar gazdele s-au arãtat Diana MITRACHE încântate de sãptãmâna petrecutã împreunã. „Proiectul „Cãlãtor prin þara mea” este soluþia pentru aceºti copii. Ei au venit la noi ºi au participat cu noi la excursii. Am fost cu telegondola, la barajul de la Valea de Peºti ºi la muzeul Momârlanilor din Uricani. Am fãcut jocuri de inteligenþã, de comunicare ºi drumeþii, pentru a-i atrage cât mai mult ºi a-i determina pe copiii din Joseni sã vorbeascã limba românã ºi am devenit prieteni”, a spus Ecaterina Ilieº, director ªcoala 4 Vulcan. Nu mai rãmâne decât ca tinerii din Vulcan sã plece la Joseni, iar asta se va întâmpla în curând. Diana MITRACHE
Dezastru la simularea Bacalaureatului D oar un sfert dintre tinerii hunedoreni au luat note de trecere la Bacalaureat. Dacã nu era o simulare ºi examenul avea loc pe bune, facultãþile aºteptau sesiunea din toamnã.
Liceenii din Hunedoara nu au învãþat încã pentru examenul de Bacalaureat. Asta denotã rezultatele care le-au obþinut la simularea examenului de final. Doar 25,69 la sutã dintre absolvenþii din judeþ care s-au prezentat la simulãri,
au reuºit sã obþinã notã de promovare. Mai mult, unii liceeni nici nu s-au prezentat la examen. Potrivit conducerii Inspectoratului ªcolar Judeþean (IªJ) Hunedoara, dintre cei 4.021 de elevi de clasa a XII-a din judeþ, doar 3.063 au susþinut probele. Alþi doi elevi au fost eliminaþi, pentru cã au încercat sã copieze. Unul este din Ilia ºi celãlalt din Deva. „Doar 796 dintre cei care au susþinut probele au reuºit sã obþinã note de trecere la examen. În licee, precum cele din Ghelari, Criºcior, Ilia, dar ºi din
Deva – Dragomir Hurmuzescu, Petroºani – Dimitrie Leonida, ºi Lupeni – Grupul ªcolar Industrial, promovabilitatea a fost zero, adicã nici un elev nu a reuºit sã obþinã note de tre-
ªoferii blocheazã gunoierii ipsa locurilor de parcare creeazã la Petroºani adevãrate scene din filmele de comedie. ªoferii care se înghesuie în parcãri ºi pe spaþiul dintre acestea, blocheazã gunoierii, care dimineaþa carã ghenele printre maºini.
L
Maºinile parcate în toate colþurile ºi fãrã noimã în partea de Nord a Petroºaniului îi pun pe gunoieri în dificultate. Pentru cã ºoferii nu mai au loc pe spaþiile destinate parcãrii, aceºtia îºi lasã maºinile unde
apucã. Asta îi încurcã enorm pe gunoieri în fiecare dimineaþã, când situaþia devine de-a dreptul penibilã. Pentru cã nu au loc printre maºini cu autoturismul cu care carã gunoiul, oamenii de la salubritate sunt nevoiþi sã care mizeriile în mânã pânã la locul în care parcheazã ºoferul lor. “E pur ºi simplu de râsu-plânsu. Nu se poate aºa ceva! Cei care îºi lasã maºinile între cele douã parcãri nici mãcar nu se gândesc cât de mult încurcã. Îi
Un clujean a plecat cu televizoarele din hotel n tânãr din Cluj este cãutat de poliþiºtii din Hunedoara, dupã ce a furat douã televizoare din locaþia în care s-a cazat. Plângerea a fost fãcutã de proprietarul apartamentului.
U
Un bãrbat de 32 de ani din municipiul Cluj s-a cazat la Deva, într-o pensiune ºi, pentru cã i-a plãcut mult, a plecat de acolo cu o amintire. Mai exact a luat cu el în bagaj douã televizoare LCD ºi s-a fãcut nevãzut. Polþiºtii sunt acum pe urmele lui. “În data de 10.05.2012, în jurul orei 10:20, Poliþia
vãd în fiecare dimineaþã pe gunoieri cum se cãznesc, sãracii, sã care gunoiul pânã la maºina lor. Nu se poate aºa ceva!. Într-o zi o sã ne lase cu gunoiul acolo”, spune un locatar din zona de Nord a municipiului Petroºani. Situaþia se repetã în fiecare zi ºi nimeni nu a luat nicio mãsurã. Gunoierii sunt singurii care se luptã cu indolenþa ºoferilor, în timp ce locatarii din cartier se tem cã va veni vremea când gunoiul nu le va mai fi ridicat. Diana MITRACHE
Municipiului Deva a fost sesizatã de cãtre un bãrbat în vârstã de 47 ani cu privire la faptul cã în perioada 07-10.05.2012, un bãrbat de 32 de ani, din municipiul Cluj-Napoca, i-a sustras din incinta apartamentului în regim hotelier în care se afla cazat, douã televizoare LCD în valoare de 6.000 lei. În cauzã s-a întocmit dosar penal pentru comiterea infracþiunii de furt calificat, poliþiºtii efectuând cercetãri în vederea depistãrii suspectului ºi a recuperãrii prejudiciului”, spune purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara Bogdan Niþu. Dacã va fi prins, hoþul trebuie sã-ºli probeze nevinovãþia în instanþã,însã, riscã puºcãria pentru furt calificat. (Diana MITRACHE )
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Luni, 14 mai 2012
Punct ºi de la capãt în Dosarul „Petrila 2008” osarul privind tragicul accident de la Mina Petrila, din noiembrie 2008, se va rejudeca.
D
Aceasta este decizia luatã de magistraþii de la Curtea de Apel Craiova, instanþã care a judecat recursurile declarate atât de inculpaþi, cât ºi de victime sau rudele acestora. Sentinþã casatã în Dosarul „Petrila 2008”. Curtea de Apel Craiova a decis, dupã douã amânãri
ale pronunþãrii cauzei, sã trimitã cauza pentru rejudecarea apelului la Tribunalul Gorj. Sentinþa este definitivã ºi a fost pronunþatã în ºedinþa publicã din data de 11 mai 2012. Dosarul a ajuns pe rolul Curþii de Apel Craiova în data de 24 octombrie 2011, dar a suferit mai multe amânãri ale judecãrii cauzei. La instanþa de fond, fostul director al EM Petrila, Aurelian Necula, a fost condamnat la ºapte ani ºi ºase luni de închisoare, Gheorghe Roºu, fost inginer-ºef cu securitatea ºi sãnãtatea în muncã, a
fost condamnat la ºase ani ºi ºase luni de închisoare, iar Dan Ungur, fost ºef al sectorului aeraj ºi ºef al staþiei de salvare minierã, la ºase ani ºi ºase luni de închisoare. Cei trei au fost învinovãþiþi de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi de infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii în cazul accidentului colectiv de muncã în care ºi-au pierdut viaþa 13 mineri ºi salvatori. Car men COSMAN
Mai puþini cu încã 9.000!
opulaþia României a înregistrat spor natural negativ în martie, în condiþiile în care numãrul deceselor l-a depãºit pe cel al naºterilor cu 9.613.
P
Politica s-a mutat pe Facebook acã nu ai cont pe facebook, nu D exiºti, dar dacã ai, atunci profiþi de el. ªi aºa fac ºi politicienii din Hunedoara, care vin cu sloganuri care mai de care mai originale. Politicienii care candideazã la primãrii sau la Consiliul Judeþean au postat pe conturile lor de facebook afiºele cu care vor sã cucereascã
ºi prietenii virtuali, electorat care poate altfel nu vede cine sunt candidaþii. Costel Avram, spre exemplu s-a alãturat într-o pozã cu Avram Iancu ºi a gãsit ºi un slogan cu rimã: “Mergeþi cu Avram la Consiliul Judeþean!” Colegul sãu de partid, Daniel Moraru, zice cã face “un alt fel de politicã” ºi se promoveazã ºi elpe facebook,cu gândul la fotoliul din Uricani.
Alina Anamaria Cîrstoiu, vrea “administraþie în interesul cetãþenilor” ºi deja are o mulþime de susþinãtori pe facebook. Gheorghe Ile, proaspãt mutat la PSD, se face ºi el cunoscut,
15 mai 2012,
împreunã cu echipa sa roºie, pe paginile de socializare. Toþi se îndreaptã ºi pe prietenii virtuali cãrora le-au arãtat cã politica e-n tot ºi-n toate. Diana MITRACHE
Astfel, în luna martie s-au nãscut 14.950 copii, cu 84 mai puþini decât în luna februarie. Asta în timp ce numãrul deceselor a fost de 24.563, cu 47 decedaþi mai mulþi decât în luna precedentã. Faþã de martie 2011, numãrul nãscuþilor-vii a fost
mai mic cu 500, iar numãrul persoanelor care au decedat a fost mai mare cu 908. Nici natalitatea nu stã prea bine în România. În cea de-a treia lunã din 2012, numãrul copiilor cu vârstã sub un an care au decedat a fost de 142, rata fiind în scãdere faþã de luna ianuarie. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului |Luni, 14 mai 2012
6 Reportaj
Reportaj 7
Defileul Jiului – locul unde politica se trãieºte pe stânci! e Defileul Jiului istoria comunistã este încã vie. Stâncile rãsunã încã de « hei, rup-ul » muncitorilor care au strãpuns muntele ca sã construiascã linia feratã Bumbeºti – Livezeni. Pe parcursul anilor, inscripþiile s-au înmulþit ºi, de la lozincile din perioada în care Partidul Comunist era unica formaþiune politicã, s-a ajuns pânã la multitudinea de partide de dupã Revoluþie, trecând ºi prin lupta pentru preºedinþie.
vorbã, semn cã ortacii nu l-au prea avut la suflet. Pe acelaºi zid, o inscripþie stingherã cu PRM încerca sã spargã monotonia, dar trece aproape nebãgatã în seamã.
P
L
Partidul Muncitoresc Român, viitorul PCR, dãinuie încã în conºtiinþa minerilor. Mii de tineri au strigat „hei, rup” ºi „rãsunã Valea”, odatã cu construcþia
cãii ferate Bumbeºti – Livezeni ºi acest lucru nu poate fi uitat. Traseul Bumbeºti-Livezeni, în lungime de 31 km, a fost început în anul 1924, dar în execuþia lui s-au produs foarte multe pauze ºi, din acest motiv, a fost finalizat la 22 octombrie 1948, iar realizarea acestei cãi ferate a reprezentat un motiv de mare mândrie. Aºa cã, ºi la ora actualã, pe stâncã dãinuie inscripþia cu litere de ºchioapã “PMR 1948”. Inscripþia se vede bine de pe ºoseaua ce ºerpuieºte printre stâncile defileului, pe unde Râul Jiu îºi croieºte drum ºi, mai mult ca sigur, va rãmâne acolo pe vecie.
entimetri de stâncã, disputaþi de partidele politice
C
Modelul PMR a inspirat ºi propaganda electoralã de dupã anul 1990, iar partidele politice ºi-au disputat chiar ºi centrimetri de stâncã sau zidurile de sprijin ale versantului.
COLÞUL LUI DENIS
Muzeul fierului, reînviat la Hunedoara uzeul tehnicii fierului va fi reînviat în municipiul Hunedoara, dupã aproape 10 ani de la desfiinþarea acestuia. Nu în aceeaºi locaþie în care a funcþionat pânã în 2002 – 2003, dar cu multe exponate menite sã atragã vizitatorii.
M
Reprezentanþii Asociaþiei de Dezvoltare D.A.O Hunedoara (Datorie, Atitudine, Onoare) vor sã repunã pe picioare Muzeul tehnicii fierului, care sã fie inclus într-un circuit turistic, menit sã atragã vizitatorii. Deocamdatã se strâng exponate ºi cautã o locaþie, preferabil cât mai aproape de Castelul Corvinilor. „Am identificat o locaþie, dar se preteazã mai degrabã pentru amenajarea centrului intercultural pe care îl avem în program, ºi încercãm sã gãsim o soluþie pentru a putea plãti chiria. Deocamdatã, adunãm exponate. Existã un om la Pui, care are un depozit plin din obiecte de fier pe care le-a strâns tot în ideea înfiinþãrii unui muzeu, ºi purtãm discuþii cu acesta sã ne cedeze o parte din obiecte”, a declarat
Practic nu existã scrutin care sã nu fie încrustat pe Defileul Jiului, iar pe stânci se poate studia evoluþia partidelor. Aºa putem observa cã FSN s-a transformat, în timp, în PDSR ºi, mai apoi în PSD, pentru cã zidurile vorbesc despre acest lucru. O bunã perioadã de timp, minerii din Valea Jiului au avut încredere în PDSR ºi PRM, iar acest lucru se poate citi pe stânci. Ajungem ºi la campania electoralã din anul 2000, când în turul II s-au înfruntat Ion Iliescu ºi Corneliu Vadim Tudor. În mod firesc, fiecare a avut susþinãtorii lui, care au scris mesaje de încurajare pe Defileul Jiului. Trecem mai departe, cãci istoria curge odatã cu Jiul, ºi depãºim momentul Iliescu. Valea Jiului, este consideratã ca fiind de stânga, astfel cã zidurile construite pentru a împiedica versanþii au susþinut ºi inscripþiile pro Adrian Nãstase, cel care în 2004 a vrut sã ajungã preºedinte. În schimb, despre Traian Bãsescu nicio
Bogdan Leucuþa, reprezentant al asociaþiei amintite. Muzeul va cuprinde fotografii ºi piese care sã vorbeascã despre evoluþia tehnicii ºi tehnologiei de producere ºi prelucrare a fierului, În Hunedoara a existat un muzeu de acest tip, însã acum este doar amintire. Situat în perimetrul fostului combinat siderurgic de la Hunedoara, Muzeul Fierului a fost înfiinþat în anul 1974, cu ocazia sãrbãtoririi a 90 ani de la punerea in funcþie a primului furnal modern în Hunedoara. In În 1989 au început sã fie fãcute demersurile pentru înscrierea în Circuitul Muzeistic Naþional, dar dupã numai câþiva ani a fost desfiinþat, în timp ce o parte a exponatelor au fost sustrase ºi duse la fier vechi. Car men COSMAN
upta pentru Basarabia
Dar nu numai disputele politice îºi gãsesc teatrul de desfãºurare pe Defileu. Un român fanatic sau, de ce nu, o organizaþie, s-a decis sã repunã la locul lor idealurile istorice, astfel cã tot pe Defileul Jiului putem citi cã „Basarabia este pãmânt românesc”. Stânci mai sunt, la fel ºi multe ziduri de sprijin, aºa cã istoria se poate scrie în continuare pe Defileu, încât sã putem „citi” ºi despre partidele mai proaspete sau de noile lupte electorale. Car men COSMAN
Concurs de parapantã, la Uroi arapantiºtii din toatã P þara îºi dau întâlnire la Uroi, lângã Simeria într-o competiþie neconvenþionalã.
Festivalul Tineretului, la Lupeni fost un week-end A incendiar, la Lupeni. Aici, la fel ca ºi anul trecut, a avut loc Festivalul Tineretului, un spectacol care a þinut trei zile ºi trei nopþi, timp în care oamenii au petrecut cu muzicã pe toate gusturile. “Festivalul Tineretului, aflat la ediþia a II-a, s-a desfãºurat în condiþii foarte bune ºi anul acesta. Sâmbãtã seara, cel puþin, în Parcul din Bãrbãteni, petrecerea a þinut pânã în jurul orei 23:00 ºi au fost prezenþi peste 10.000 de spectatori din toatã Valea Jiului. Ne-am bucu-
Mãgura Uroiului este considerat de parapantiºti unul dintre cele mai apreciate locuri pentru practicarea acestui sport extrem cu parapanta, iar concursul programat pentru începutul lunii iunie este aºteptat cu nerãbdare. Astfel, în perioada 1 – 3 iunie va avea loc Festivalul de zbor “Îngerii prieteniei”, competiþia aflându-se la cea de a doua ediþie. Organizatorii anunþã o mulþime de surprize, dar, la fel ca ºi anul trecut, nu vor lipsi focul de tabãrã, mâncarea servitã din ceaun, ori carnavalul costumelor, care se va desfãºura în aer. În prima zi a competiþiei, concurenþii se vor acomoda cu zona ºi vor executa un zbor de recunoaºtere, pentru ca în cea de a doua zi sã debuteze competiþia propriu – zisã, care va cuprinde trei manºe de zbor cu aterizare la punct fix. Anul trecut, festivalul s-a bucurat de o participare numeroasã ºi peste o sutã de împãtimiþi ai parapantismului au intrat în competiþie. Car men COSMAN
rat sã vedem atâþia oameni care s-au simþit bine, mai ales cã acolo a fost ºi un parc de distracþii modern”, ne-a declarat Gabriel Lungu, citymanagerul Municipiului Lupeni. Pe scena au evoluat artiºti ºi trupe precum Connect-R, Nicoleta Guþã, Ciprian Roman, Roberta Crintea, Norica Haþegan, Daniela Paraschiv, Adnana, Geo Popa, Ileana Berchi ºi Ansamblul “Bujorii Muntelui”. Toatã aceste manifestãri au avut loc în Parcul din Bãrbãteni, iar partea bunã este cã primãria nu a scos niciun leu din buzunar pentru asta. Tot spectacolul a fost organizat fãrã bani de la bugetul local, ci doar cu fonduri din partea unui sponsor privat. Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului |Luni, 14 mai 2012
6 Reportaj
Reportaj 7
Defileul Jiului – locul unde politica se trãieºte pe stânci! e Defileul Jiului istoria comunistã este încã vie. Stâncile rãsunã încã de « hei, rup-ul » muncitorilor care au strãpuns muntele ca sã construiascã linia feratã Bumbeºti – Livezeni. Pe parcursul anilor, inscripþiile s-au înmulþit ºi, de la lozincile din perioada în care Partidul Comunist era unica formaþiune politicã, s-a ajuns pânã la multitudinea de partide de dupã Revoluþie, trecând ºi prin lupta pentru preºedinþie.
vorbã, semn cã ortacii nu l-au prea avut la suflet. Pe acelaºi zid, o inscripþie stingherã cu PRM încerca sã spargã monotonia, dar trece aproape nebãgatã în seamã.
P
L
Partidul Muncitoresc Român, viitorul PCR, dãinuie încã în conºtiinþa minerilor. Mii de tineri au strigat „hei, rup” ºi „rãsunã Valea”, odatã cu construcþia
cãii ferate Bumbeºti – Livezeni ºi acest lucru nu poate fi uitat. Traseul Bumbeºti-Livezeni, în lungime de 31 km, a fost început în anul 1924, dar în execuþia lui s-au produs foarte multe pauze ºi, din acest motiv, a fost finalizat la 22 octombrie 1948, iar realizarea acestei cãi ferate a reprezentat un motiv de mare mândrie. Aºa cã, ºi la ora actualã, pe stâncã dãinuie inscripþia cu litere de ºchioapã “PMR 1948”. Inscripþia se vede bine de pe ºoseaua ce ºerpuieºte printre stâncile defileului, pe unde Râul Jiu îºi croieºte drum ºi, mai mult ca sigur, va rãmâne acolo pe vecie.
entimetri de stâncã, disputaþi de partidele politice
C
Modelul PMR a inspirat ºi propaganda electoralã de dupã anul 1990, iar partidele politice ºi-au disputat chiar ºi centrimetri de stâncã sau zidurile de sprijin ale versantului.
COLÞUL LUI DENIS
Muzeul fierului, reînviat la Hunedoara uzeul tehnicii fierului va fi reînviat în municipiul Hunedoara, dupã aproape 10 ani de la desfiinþarea acestuia. Nu în aceeaºi locaþie în care a funcþionat pânã în 2002 – 2003, dar cu multe exponate menite sã atragã vizitatorii.
M
Reprezentanþii Asociaþiei de Dezvoltare D.A.O Hunedoara (Datorie, Atitudine, Onoare) vor sã repunã pe picioare Muzeul tehnicii fierului, care sã fie inclus într-un circuit turistic, menit sã atragã vizitatorii. Deocamdatã se strâng exponate ºi cautã o locaþie, preferabil cât mai aproape de Castelul Corvinilor. „Am identificat o locaþie, dar se preteazã mai degrabã pentru amenajarea centrului intercultural pe care îl avem în program, ºi încercãm sã gãsim o soluþie pentru a putea plãti chiria. Deocamdatã, adunãm exponate. Existã un om la Pui, care are un depozit plin din obiecte de fier pe care le-a strâns tot în ideea înfiinþãrii unui muzeu, ºi purtãm discuþii cu acesta sã ne cedeze o parte din obiecte”, a declarat
Practic nu existã scrutin care sã nu fie încrustat pe Defileul Jiului, iar pe stânci se poate studia evoluþia partidelor. Aºa putem observa cã FSN s-a transformat, în timp, în PDSR ºi, mai apoi în PSD, pentru cã zidurile vorbesc despre acest lucru. O bunã perioadã de timp, minerii din Valea Jiului au avut încredere în PDSR ºi PRM, iar acest lucru se poate citi pe stânci. Ajungem ºi la campania electoralã din anul 2000, când în turul II s-au înfruntat Ion Iliescu ºi Corneliu Vadim Tudor. În mod firesc, fiecare a avut susþinãtorii lui, care au scris mesaje de încurajare pe Defileul Jiului. Trecem mai departe, cãci istoria curge odatã cu Jiul, ºi depãºim momentul Iliescu. Valea Jiului, este consideratã ca fiind de stânga, astfel cã zidurile construite pentru a împiedica versanþii au susþinut ºi inscripþiile pro Adrian Nãstase, cel care în 2004 a vrut sã ajungã preºedinte. În schimb, despre Traian Bãsescu nicio
Bogdan Leucuþa, reprezentant al asociaþiei amintite. Muzeul va cuprinde fotografii ºi piese care sã vorbeascã despre evoluþia tehnicii ºi tehnologiei de producere ºi prelucrare a fierului, În Hunedoara a existat un muzeu de acest tip, însã acum este doar amintire. Situat în perimetrul fostului combinat siderurgic de la Hunedoara, Muzeul Fierului a fost înfiinþat în anul 1974, cu ocazia sãrbãtoririi a 90 ani de la punerea in funcþie a primului furnal modern în Hunedoara. In În 1989 au început sã fie fãcute demersurile pentru înscrierea în Circuitul Muzeistic Naþional, dar dupã numai câþiva ani a fost desfiinþat, în timp ce o parte a exponatelor au fost sustrase ºi duse la fier vechi. Car men COSMAN
upta pentru Basarabia
Dar nu numai disputele politice îºi gãsesc teatrul de desfãºurare pe Defileu. Un român fanatic sau, de ce nu, o organizaþie, s-a decis sã repunã la locul lor idealurile istorice, astfel cã tot pe Defileul Jiului putem citi cã „Basarabia este pãmânt românesc”. Stânci mai sunt, la fel ºi multe ziduri de sprijin, aºa cã istoria se poate scrie în continuare pe Defileu, încât sã putem „citi” ºi despre partidele mai proaspete sau de noile lupte electorale. Car men COSMAN
Concurs de parapantã, la Uroi arapantiºtii din toatã P þara îºi dau întâlnire la Uroi, lângã Simeria într-o competiþie neconvenþionalã.
Festivalul Tineretului, la Lupeni fost un week-end A incendiar, la Lupeni. Aici, la fel ca ºi anul trecut, a avut loc Festivalul Tineretului, un spectacol care a þinut trei zile ºi trei nopþi, timp în care oamenii au petrecut cu muzicã pe toate gusturile. “Festivalul Tineretului, aflat la ediþia a II-a, s-a desfãºurat în condiþii foarte bune ºi anul acesta. Sâmbãtã seara, cel puþin, în Parcul din Bãrbãteni, petrecerea a þinut pânã în jurul orei 23:00 ºi au fost prezenþi peste 10.000 de spectatori din toatã Valea Jiului. Ne-am bucu-
Mãgura Uroiului este considerat de parapantiºti unul dintre cele mai apreciate locuri pentru practicarea acestui sport extrem cu parapanta, iar concursul programat pentru începutul lunii iunie este aºteptat cu nerãbdare. Astfel, în perioada 1 – 3 iunie va avea loc Festivalul de zbor “Îngerii prieteniei”, competiþia aflându-se la cea de a doua ediþie. Organizatorii anunþã o mulþime de surprize, dar, la fel ca ºi anul trecut, nu vor lipsi focul de tabãrã, mâncarea servitã din ceaun, ori carnavalul costumelor, care se va desfãºura în aer. În prima zi a competiþiei, concurenþii se vor acomoda cu zona ºi vor executa un zbor de recunoaºtere, pentru ca în cea de a doua zi sã debuteze competiþia propriu – zisã, care va cuprinde trei manºe de zbor cu aterizare la punct fix. Anul trecut, festivalul s-a bucurat de o participare numeroasã ºi peste o sutã de împãtimiþi ai parapantismului au intrat în competiþie. Car men COSMAN
rat sã vedem atâþia oameni care s-au simþit bine, mai ales cã acolo a fost ºi un parc de distracþii modern”, ne-a declarat Gabriel Lungu, citymanagerul Municipiului Lupeni. Pe scena au evoluat artiºti ºi trupe precum Connect-R, Nicoleta Guþã, Ciprian Roman, Roberta Crintea, Norica Haþegan, Daniela Paraschiv, Adnana, Geo Popa, Ileana Berchi ºi Ansamblul “Bujorii Muntelui”. Toatã aceste manifestãri au avut loc în Parcul din Bãrbãteni, iar partea bunã este cã primãria nu a scos niciun leu din buzunar pentru asta. Tot spectacolul a fost organizat fãrã bani de la bugetul local, ci doar cu fonduri din partea unui sponsor privat. Luiza ANDRONACHE
8 Actualitate niþiativa de reabilitare a termenului de momârlan este demnã de toatã lauda. Dar cum e susþinutã aceastã iniþiativã?
I
În articolul « Reabilitarea semanticã a cuvântului „momârlan”», publicat în suplimentul ªcoalã ºi Culturã pe Jiul de Est ºi Jiul de Vest al ZVJ ºi afiºat pe internet, dupã cum este marcat, la 22.03.2012, ora 00:23:45, semnat de dl. Dumitru Gãlãþan-Jieþ, dupã ce se consemneazã definiþiile denigratoare preluate în dicþionare, succesiv, începând de la Dicþionarul Universal al Limbii Române al lui Lazãr ªãineanu din 1896, autorul se raliazã pãrerii preotului Jura Marcu, ce a consemnat declaraþiile lui Cic Petru din satul Maleia, (punct de vedere consemnat de altfel, deja, de Corneliu Bran într-un articol), cum cã italienii veniþi la lucru în Valea Jiului, din zona Friuli – Veneþia Giulia, „forestieri ºi pietrari”,le-au spus localnicilor din Valea Jiului „momorlani”, adicã „neînþãrcaþi”, „bãutori de lapte”, „locuitori ai înãlþimilor, ai muntelui”. Dupã cum declarã, Dumitru Gãlãþan-Jieþ a luat cunoºtinþã de manuscrisul în
Cronica Vãii Jiului |Luni, 14 mai 2012
Momârlanii ºi italienii care preotul Jura Marcu a consemnat cele spuse de Cic Petru (Buca) de la fiul acestuia, preotul Jura Dimitrie, din Jieþ. Presupunem cã dl. Gãlãþan a avut îndelungi discuþii cu vecinul sãu din Jieþ, preotul Jura Dimitrie, întrucât pãrerile lor sunt identice. Oricine cautã în dicþionare gãseºte aceeaºi definiþie pentru momârlan. De exemplu, în „Dicþionarul explicativ al limbii române”, editat de Academia Românã, Institutul de Lingvisticã „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1996, la pag. 647, gãsim notat la douã poziþii, ambele peiorative: „MOMÂRLAN1, momârlani. s.m. (Reg.) 1. om prost, necioplit, bãdãran; 2. numele unui dans popular; 3.(În construcþia) De-a momârlanul=numele unui joc de copii.- Et. nec.” ºi a doua poziþie: MOMÂRLAN2, momârlane, s.n. (Reg.) 1. Moviliþã de pãmânt fãcutã de râme. 2. Mãnunchi de paie sau de zdrenþe care se pune ca semn de hotar sau ca sperietoare pe un teren cultivat. Et. nec.” Este evident cã aceste definiþii sunt date pe baza informaþiilor târzii culese despre aceastã comunitate extrem de închisã ºi de reti-
centã faþã de imixtiunile strãine, (fapt care a fãcut posibilã pãstrarea aproape nealteratã a tradiþiilor sale, unele de o frumuseþe greu de egalat). Din perioada adãugãrii conotaþiilor peiorative la numele de momârlan. Cãci administraþia austroungarã ºi venirea muncitorilor italieni sã lucreze în Valea Jiului, a creat breºe în aceastã închidere a momârlanilor, în propriul mod de viaþã. Reticenþa faþã de strãini, denumiþi barabe, a fãcut aceste intruziuni neprietenoase. Astfel cã momârlanii au fost catalogaþi negativ, cu termeni cu înþeles peiorativ: de cãtre administraþia austro-ungarã cu înþelesul de rãmãºiþã, care, pentru organizarea imperialã, putea prezenta, eventual, ideea cã este ceva ce trebuie asimilat, ºi de cãtre italieni cu înþelesul de „neînþãrcat, bãutor de lapte”. Dar neînþãrcat înseamnã necopt la minte, lipsit de judecatã. Este un termen evident peiorativ, jignitor. Este posibil ca o populaþie cu rãdãcini adânci pe aceste meleaguri pe care trãieºte ºi azi, sã aºtepte sã vinã niºte lucrãtori strãini, lemnari ºi pietrari italieni, la sfârºit de mileniu doi, sã adopte ca apelativ un cuvânt spus în batjocurã de aceºti lucrãtori? Ar fi fost posibil ca, dupã ce l-au adoptat, sã-l foloseascã mândri în cântecele ºi în strigãturile/ minciunile lor, la hore, sã-ºi denumeascã hora lor specificã hora momârlãneascã? Considerãm cã nu. Aºa cum am mai arãtat, existã multe dovezi în folclorul momârlãnesc cã ei sunt mândri de numele de momârlan: „Momârlanu-i momârlan / ºi la munte-i cãpitan?” spune o veche
„minciunã?”/ strigãturã momârlãneascã, sau: „Io-s fecior de momârlan / nu zgaibã de orãºean / beau lapte ºi mânc jintiþã / ºi iubesc douã bãciþe !?” Dar mai sunt, desigur, ºi altele. În plus, în ceea ce priveºte adoptarea de cãtre momârlani a unor apelative spuse de strãini la adresa lor, nu trebuie sã uitãm marea reticenþã a momârlanilor faþã de strãini, în aºa mãsurã încât i-au izolat sub denumirea de barabe. Ar fi acceptat momârlanii de bunã voie ºi nesiliþi de nimeni un termen aplicat lor de cãtre barabe? PENTRU NIMIC ÎN LUME. Sã nu uitãm cã momârlanii sunt mândri ºi orgolioºi. Mândri de tradiþiile lor ºi de specificul lor. ªi atât de închiºi în comunitatea lor, încât cu greu puteau pãtrunde strãinii în ea. Puteau fi ei mândri de un apelativ aplicat lor de strãini, maghiari sau italieni? De barabe? EXCLUS! Gãsim în cartea „Petrileni de vazã” semnatã de Dumitru Gãlãþan-Jieþ (Editura Confluenþe, 2010), câteva rânduri semnificative atât pentru faptul cã, în urma puternicei impregnãri negative a cuvântului momârlan cu conotaþiile batjocoritoare aplicate de strãini, italieni sau maghiari, chiar momârlani autentici, dar mai noi, au început sã simtã nevoia sã ocoleascã denumirea de momârlan, cât ºi pentru faptul cã momârlanii vechi erau mândri de numele lor ºi nu ar fi conceput sã fie denumiþi altfel. Astfel, la pag. 21-22 a cãrþii „Petrileni de vazã” Dumitru Gãlãþan-Jieþ scrie: „Era atunci când, dintr-un impuls al unor sfãtuitori, am
fost tentat sã înlocuiesc în titlul unei cãrþi, noþiunea de „momârlan” cu cea de „jian”. Ioan Dan Bãlan a sãrit ca ars ºi mi-a pus în faþã, vehement, urmãtoarele: Nea Mitule, dacã tatãl dumitale s-ar trezi din somnul cel veºnic ºi dacã ar auzi cã fecioru-sãu se prezintã ca „jian din Jieþ” în loc de „momârlan din Jieþ”, cum crezi cã-i va cãdea? În clipa aceea am luat hotãrârea sã folosesc în titlurile cãrþilor mele (ºi nu numai) termenul corect: momârlan.” Deci, sã revenim la reabilitarea semanticã a cuvântului momârlan. Toatã lumea e de acord cã modul în care dicþionarele îi definesc este revoltãtor. Dar, dacã Academia Românã ar vrea sã dea o altã definiþie termenului de momârlan pe baza articolului semnat de dl. Dumitru Gãlãþan-Jieþ, „Reabilitarea semanticã a cuvântului „momârlan”, ce ar putea spune? Cã numele de momârlan este dat locuitorilor din Valea Jiului de muncitorii italieni veniþi aici sã lucreze la sfârºitul sec. al XIX-lea ºi înseamnã neînþãrcat, bãutor de lapte, locuitor al munþilor? Pãi ce se câºtigã înlocuind termenul de prost, necioplit, cu cel de neînþãrcat, adicã necopt la minte? E drept cã susþinând „varianta italienilor” se poate pune de-o cãlãtorie „de cercetare” în Italia, pentru câteva persoane, demersuri care, dupã cum se declarã în articol, au fost deja începute. Se va gãsi, în mod sigur, o primãrie care sã plãteascã aceastã cãlãtorie. Dar cu ce beneficiu pentru momârlani? Cu „ºansa” de a fi consemnaþi în dicþionare, de acum înainte, cu explicaþia de „neînþãrcaþi”, adicã necopþi la minte, pentru termenul de momârlan, aºa cum în batjocurã se refereau la ei muncitorii italieni? În ceea ce ne priveºte, aºa cum am mai afirmat, subscriem punctului de vedere transmis nouã de momârlani vârstnici, ciobani din tatã-n fiu, în poveºtile lor de la stânã, seara, dupã mãsurat, sau la întâlnirile din Vale, cum cã numele momârlanilor provine de la Momârlele (Oamenii de
Piatrã, uneori purtând ºi denumirea de momâi) de pe munþii lor, termen transmis pe cale oralã, momârlanii fiind, aºa cum se ºtie, o comunitate închisã ºi reticentã faþã de strãini. Momârle care în vechime au avut rol ritualic. Cât priveºte dovezile, mãrturiile orale transmise peste generaþii rãmân singurele dovezi, cãci cine mai trãieºte din vremea când momârlele aveau rol ritualic ºi cine putea sã consemneze atunci faptul cã aceºti Oameni de Piatrã erau denumiþi Momârle la vremea ridicãrii lor? E drept, termenul e azi mai puþin cunoscut ºi folosit cu înþelesul de început, funcþia ritualicã fiind pierdutã, la fel cum rari sunt în ziua de azi momârlanii care au auzit mãcar de Bisericile de brazi. O dovadã cã în vechime momârlele au avut rol ritualic o constituie faptul cã, aºa cum au dovedit cercetãrile unor specialiºti de renume, precum Sorin Paliga, rãdãcina cuvântului, moma, vine din pre-indo-europeanã, însemnând mamã, mumã. Or, aceastã rãdãcinã, moma, o întâlnim la momârlani atât în forma momârlã, cât ºi în cea de momâie, ambii termeni fiind sinonimi cu oamenii de piatrã. Este semnificativ faptul cã „“moma” înseamnã în bulgarã “fatã, fecioarã”. Cred cã de acest sens sunt legate, aproape sigur, numele vârfurilor Moma ºi Momuþa. (din Munþii Apuseni, n.n.) (...) Cred cã aceste stânci personificau iniþial zeitãþi feminine, poate o “Mamã a pãmântului” sau a munþilor (...). Poate cã imaginea acestei Mume era redatã prin “momâi” de-a lungul potecilor din munþi. Rolul lor era – fireºte - de orientare, dar ºi cultic.” (, ,). De notat e faptul cã, dacã termenul momâie ca sinonim pentru oamenii de piatrã îl întâlnim ºi în alte zone, forma uºor particularizatã momârle o întâlnim numai la momârlani. ªi, în felul acesta, putem înþelege ºi mândria locuitorilor din þinuturile momârlelor de a se numi momârlani. Ei, care nu au aºteptat sfârºitul de mileniu doi, sã vinã niºte strãini sã le dea un nume. Ioan Dan BÃLAN Elisabeta BOGÃÞAN
Politic 9
Cronica Vãii Jiului |Luni, 14 mai 2012
Ilie Botgros, în 2012:
”Ba mi-am lipit afiºele de campanie în 1992!” andidatul dar ºi C primarul în funcþie al oraºului Aninoasa stã liniºtit deºi nu a luat startul campaniei electorale. Sãrãcie sau credulitate? Primarul în funcþie al oraºului Aninoasa - considerat cel mai sãrac oraº al judeþului dupã închiderea minei din localitate – face haz de necaz, chiar ºi acum când s-a înscris în cursa pentru un nou mandat. Ilie Botgros a fost singurul
candidat al Aninoasei care nu a luat startul campaniei electorale, materialele sale promoþionale, în speþã afiºe banere, lipsind cu desãvârºite. Unii au pus aceastã lipsã pe seama sãrãciei, alþii pe prea marea credulitate în izbândã a lui Botgros având în vedere cã este unul dintre cei mai longevivi primari din judeþ, acesta ocupând fotoliul din fruntea urbei încã din 1992. Pentru clarificãri, jurnaliºtii i-au adresat întrebarea fireascã:
Trei întrebãri pentru Costel Avram, un singur mesaj pentru alegãtori:
Unicul dor al vieþii mele e sã-mi vãd Valea fericitã! -Domnule Costel Avram, afiºul dv. electoral pe care l-aþi oferit spre publicare ziarelor hunedorene a fost cel mai surprinzãtor ºi, implicit, cel mai comentat de cãtre cititorii noºtri. De ce aþi apelat tocmai la Avram Iancu pentru a vã susþine candidatura la Consiliul judeþean? -Motivele ar fi mai multe ºi fiecare motiv are tâlcul sãu. ªtiþi cã ultima reprezentare a figurii lui Avram Iancu pe o bancnotã româneascã s-a fãcut în urmã cu 20 de ani? E vorba de vechea bancnotã de 5.000 de lei (ROL) pe care a emis-o în 1992 Banca Naþionalã a României, pe aversul cãreia a fost reprezentat portretul lui Avram Iancu. Apoi, un an mai târziu, în 1993, Banca Naþionalã a României a emis o nouã bancnotã de 5.000 de lei (ROL), pe aversul cãreia a fost reprezentat tot portretul lui Avram Iancu dar cu unele reprezentãri grafice modificate faþã de emisiunea din 1992.
Apoi, bancherii români l-au uitat complet. Aº putea spune cã de atunci încoace, românii au sãrãcit constant ºi pentru cã i-au ºters chipul de pe noile bancnote. BNR-ul a tãiat zerourile, dar l-au “tãiat” ºi românul exponenþial, pe Crãiºorul munþilor, de pe bancnotele lor. Ar fi o posibilã ºi explicaþia cã, astfel, noile bancnote au devenit niºte forme fãrã fond… -Care ar fi cel de-al doilea motiv?
-Aþi observat faptul cã foarte multã lume de la noi - cu funcþie sau în aºteptarea ei!- are, în birou, un portret al lui Avram Iancu. Dar foarte puþini ºi-l asumã pe Avram Iancu ºi în public. Eu sunt singurul român, dintre cei aflaþi în campania electoralã, care m-am identificat public cu imaginea lui ºi cu idealurile lui. -Suntem curioºi sã aflãm care este ºi cel de-al treilea motiv? -Avram Iancu ne-a spus cã unicul dor al vieþii sale era sã-ºi vadã naþiunea fericitã. Pãstrând proporþiile, eu sunt mult mai modest. Eu vreau sã-mi vãd Valea fericitã. ªi sã-i pot întoarce, în urmãtorii ani, ceea ce ea mi-a oferit în anii din urmã. Dar pentru cã acest lucru nu-l pot face de unul singur, îi rog pe concitadinii mei sã mã ajute, votându-mã pentru un loc în Consiliul judeþean. Pentru cã din rândul consilierilor judeþeni se alege vicepreºedintele. ªi nu din rândul celor care, de exemplu, s-ar clasa pe locul doi în competiþia pentru ºefia Consiliului judeþean.
de ce nu ºi-a lipsit afiºe în debutul campaniei ºi dacã o va face în urmãtoarele zile. Cu atitudinea specificã, acesta a rãspuns râzând: ba mi-am pus afiºe, cum sã nu! Eu le-am pus încã din 1992! Botgros a precizat ulterior cã singura sa acþiune în acest sens va fi campionatul de fotbal, care se va desfãºura în ultimele 10 zile de campanie, prilej cu care se va achita ºi de acestã sarcinã pe care ºi-a asumat-o. Ileana FIRÞULESCU
Afiºe lipite ilegal la Uricani face campanie ilegal în Vestul Vãii U SLJiului. Acolo mai multe staþii de autobuz au fost împânzite cu afiºe electorale, iar deocamdatã nimeni nu a fãcut nimic.
Candidaþii USL, printre care se numãrã ºi primarul Dãnuþ Buhãescu de la Uricani, le zâmbesc alegãtorilor din Vestul Vãii Jiului direct din staþia de autobuz. Chiar dacã locul de lipire al afiºelor este ilegal, nimeni nu a luat pânã acum atitudine. “Nu face nimeni nimic. Aºa vrea sã câºtige primarul din Uricani alegerile încã o datã, fãcând chiar ºi în campanie ilegalitãþi”, spune un localnic din Uricani. În oraºul Uricani existã mai multe locuri pentru afiºaj electoral, însã, se pare cã, din exces de zel, lipitorii de afiºe au împânzit oraºul chiar ºi în locurile interzise. Cu toate acestea, deocamdatã nimeni nu a sesizat vreo ilegalitate, iar campania electoralã se aflã abia la început. (Diana MITRACHE )
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 14 mai 2012
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
HOROSCOP
14 mai 2012
Sunteþi hotãrât sã demaraþi o afacere la care vã gândiþi de multã vreme. Nu vã lipsesc nici banii, nici ideile. Dupã-amiazã vã întâlniþi cu prietenii. S-ar putea ca familia sã vã reproºeze cã o neglijaþi. Daþi dovadã de mai multã diplomaþie, mai ales în relaþiile cu partenerul.
Se pare cã nu mai plecaþi într-o cãlãtorie, din cauza neînþelegerilor cu partenerul de viaþã. Chiar dacã sunteþi convins cã aveþi dreptate, aveþi grijã sã evitaþi un scandal!. Se pare cã sunteþi obosit ºi indispus. Ar fi bine sã vã limitaþi la activitãþi casnice, de rutinã.
S-ar putea ca relaþiile sentimentale sã aibã de suferit din cauza unor neînþelegeri de moment. Pãstraþi-vã calmul ºi evitaþi o ceartã. Sfaturile unui bãrbat vã ajutã sã depãºiþi mai uºor momentele tensionate. Este timpul sã vã acordaþi mult mai mult timp pentru dumneavoastrã.
Dimineaþa sunteþi nehotãrât ºi reuºiþi sã îi derutaþi ºi pe cei din jur. Nu începeþi mai multe treburi deodatã, pentru cã riscaþi sã nu le terminaþi la timp ºi chiar sã pierdeþi bani! Dupã-amiazã, scãpaþi de starea de confuzie ºi vã simþiþi excelent în mijlocul familiei.
Sunteþi impulsiv ºi aveþi tendinþa de a-i jigni pe cei din jur. Dupãamiazã sunteþi invitat la o petrecere la care partenerul de viaþã nu este de acord sã mergeþi. Nu vã gândiþi doar la satisfacþiile personale. Nu este exclus sã aveþi discuþii, faceþi numai ce vã convine.
Ar fi bine sã vã exprimaþi clar ideile, pentru cã persoana iubitã ar putea sã vã interpreteze greºit dorinþa de a fi mai liber. Evitaþi speculaþiile, întrucât intuiþia vã poate înºela. Nu e un moment favorabil pentru a vã angrena în proiecte de amploare.
S-ar putea sã aflaþi cã aþi pierdut banii investiþi într-o afacere în care v-aþi pus mari speranþe. Nu vã asumaþi nici un risc, pentru cã astãzi nu prea aveþi ºanse. Temperaþi-vã impulsivitatea ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu femeile în vârstã.
S-ar putea sã aveþi dificultãþi de comunicare ºi sã nu vã înþelegeþi prea bine cu cei din anturaj ºi chiar cu persoana iubitã. Se pare cã vã simþiþi epuizat ºi nu sunteþi prea bine dispus, motiv pentru care aveþi de gând sã renunþaþi la o excursie planificatã.
S-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã nu vã intereseazã problemele de familie. Cu rãbdare ºi tact, puteþi evita o ceartã. În privinþa afacerilor, ar fi bine sã fiþi mai prudent. S-ar putea sã vã loviþi de probleme juridice. Fiþi precaut în ceea ce faceþi.
Dimineaþa aveþi dificultãþi de comunicare, care vã pot afecta relaþiile pe plan social. Se pare cã resimþiþi oboseala acumulatã în ultimele zile. Ar fi cazul sã vã odihniþi mai mult. Nu pierdeþi ocazia sã mergeþi în vizitã la rude, împreunã cu persoana iubitã!
S-ar putea sã pierdeþi bani într-o cãlãtorie în interes personal. În schimb, primiþi o propunere de colaborare. Nu vã grãbiþi sã acceptaþi! Gândiþi-vã la timpul liber de care dispuneþi! Ar fi bine sã vã consultaþi ºi cu partenerul de viaþã în aspectele legate de cãsnicie.
Dacã reuºiþi sã vã temperaþi spiritul critic, este posibil sã câºtigaþi bani frumoºi. Fiþi atent cum discutaþi cu partenerul de viaþã ºi cu persoanele mai în vârstã, ca sã nu declanºaþi o ceartã. Un prieten de familie care vã viziteazã dupã-amiazã.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Luni, 14 mai 2012
VORBA LU` BUJI
de Mircea BUJORESCU
Fiii lui ªtefan cel Mare, rãzeºii lui Porumboiu ºi ardelenii lui Paszkany u-i mama ei de viaþã, ce þi-e ºi cu globalizarea asta! Mânca-þi-aº, atîta ne-am “ globalizat”, încât lumea asta a devenit un adevãrat Turn Babel.
T
“Amestecãtura” asta de naþii seamãnã cu oala uriaºã a unui þigan care se întoarce de la pomana unui hram de la o bisericã ruralã. La asemenea pomanã, þiganii trec pe la fiecare masã a familiilor care-ºi “pomenesc neamurile”. Fiecare le dau þiganilor câte ceva, iar “garoii” îndeasã în oale ciorbã, fripturã, sarmale, carnea de porc cu peºtele ºi pâinea cu cozonacul. Dacã-i întrebi de ce, îþi rãspund cã… tot acolo ajung toate, se
amestecã ele în burdihan. Cam aºa e ºi cu “globalizarea” asta. Tot o amestecãturã… Mã veþi întreba ce m-a apucat cu globalizarea. Uite cã vã spun. De ceva vreme, mã frãmântã o chestie. Fotbalul, domne, fotbalul. Aceastã industrie, sorã cu mafia ºi veriºoarã cu puºcãria, nu mai e demult sport, în adevãratul sens al cuvântului. Mã rog, dacã nu punem la socotealã Barcelona, sau n-am auzit de Lionel Messi... La noi, urmaºii dacilor, “cei mai viteji dintre traci”, fotbalul a devenit o afacere. O afacere cu dublu acþionariat. Unii, care s-au pricopsit din fotbal (cam aceiaºi) ºi care nu se mai dau schimbaþi ºi ceilalþi, noi ãºtia care ne uitãm ºi pariem pe ei ca fraierii. Unii care rãmân aceiaºi ºi fraierii care nu mor,
doar se schimbã... Pãi, nu suntem noi fraieri, dacã “punem botul” (aºa vorbesc chibiþii!) la un asemenea campionat? Cicã, ãsta e campionatul României? De-al dracului ce sunt eu, în calitatea mea de chibiþ original, vã voi dovedi cã nu e campionatul României. S-o luãm metodic. Dupã ciorãnia din ultimele sãptãmâni, în lupta pentru titlu au rãmas CFR Cluj ºi FC Vaslui. „Ardealul ºi Moldova!”, rãsunã din piepturile chibiþilor patrioþi, înfocaþi ºi vai de mama lor. Alo, alo, staþi aºa cã nu-i aºa! N-aveþi decât sã credeþi cã sunt diliu, dar vã spicuiesc din lotul „CFR”-ului. Beto, Cadu, Camora, Nuno Diogo, Celestino, Rui Pedro (toþi din Portugalia), Jose Lionn, Bastos, Ronny Carlos
(Brazilia), Picollo, Zerbi (Italia), Peralta (Argentina), Bakari Bouba Sare (Cote d`Ivoire), Vranjes (Bosnia), Godemeche (Franþa), Kapetanos (Grecia) ºi Modou Sougou (Senegal). Aceºtia sunt cei 18 „ardeleni”, din lotul „campioanei României”, pãstoritã de Arpad Paszkany... Nici cealaltã pretendentã la titlul de „campioanã a României” nu e mai breazã. Din lotul „moldovenilor” fac parte, printre alþii, Milan Borjan (Serbia), Zhivko Milanov (Bulgaria), Paito Martinho Mukana (Mozambic), Yero Bello (Nigeria), Wesley (Brazilia), Mike Temwanjera (Zimbabwe), Adailton (Brazilia), Pavol Farkas (Slovacia), Hugo Luz (Portugalia) ºi Ousmane N`Doye (Senegal). Iar în luptã îi conduce un alt „ºoldovean”, „vatmanul” Augusto Inacio (Portugalia). Ce sã mai vorbim, toþi moldoveni de viþã veche, demni urmaºi ai fraþilor Jderi, sau din neamul ªoimãreºtilor.
”Dacã nu te numeºti Ilie,
n-ai ce cãuta la Primãrie!” uzicã pe versuri specifice, strigãturi în rime, dinamism ºi voie bunã, la lansarea candidatului USP la fotoliul de primar ºi al candidaþilor pentru Consiliul Local Petrila. Sala Casei de Culturã ”Ladislau Schmidt” a fost arhiplinã. Cu scandarea Uniunii a fost mai greu pentru cã nu se înþelegea dacã se strigã USP sau USL…
M
În prima zi a campaniei electorale, primarul în funcþie al Petrilei, Ilie Pãducel, s-a lansat în cursa electoralã pentru un nou mandat. Echipa sa de consilieri
sunt în majoritate chipuri noi, vreo 9 ingineri, medici, economiºti, cadre didactice, un artificier ºi un electrician, acoperind toatã paleta socio-profesionalã a Petrilei. O datã cu aceastã lansare, a fost ºi cea a lui Mircia Muntean, candidatul aceleiaºi uniuni politice pentru ºefia Consiliului Judeþean. Mircia Muntean nu a fost atât de debordant ca de obicei, pentru cã marea parte a desfãºurãtorului evenimentului s-a axat pe petrileni. La eveniment au lipsit oficialii ºi ºefii judeþeni, care de regulã sunt invitaþi pentru a da greutate candidatului susþinut. Se pare cã aceºti au considerat cã Ilie Pãducel nu are nevoie de aceastã paradã fiind
eternul primar al Petrilei. În schimb i-au stat alãturi ºi au ”evoluat” cu aplomb ºi talent de politicieni obiºnuiþi cu scena, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Petroºaniului, care a acoperit ºi reprezentarea judeþeanã fiind vicepreºedinte PDL Hunedoara, ºi Ilie Botgros, primarul oraºului Aninoasa. Tiberiu Iacob Ridzi a declarat cã Pãducel este unic în Valea Jiului, în sensul cã talentul ºi determinarea lui în a-ºi atinge scopurile nu se regãsesc la nici un primar din zonã, drept pentru care este primarul cu cele mai multe proiecte implementate. Ilie Botgros, pitoresc ºi vulcanic cum îl ºtie toatã lumea, a evoluat în stilul specific. A lansat îndemnuri mobilizatoare care au fãcut ca sala sã explodeze ºi a parafat o frazã ca fiind prezicere pentru Petrila ºi, fireºte, pentru Aninoasa: Dacã nu te numeºti Ilie, n-ai ce cãuta la primãrie! Ileana FIRÞULESCU
Ei, acum mai ziceþi cã sunt diliu? ªi, dacã tot sunteþi deºtepþi (cititorii mei sunt mai deºtepþi decât ai altora!) spuneþi-mi ºi mie cine va fi campioana României: fiii lui ªtefan cel Mare (rãzeºii lui Porumboiu) sau ardelenii lui... Paszkany? Moldovenii Ousmane N`Doye ºi Wesley, sau ardelenii Bakari Bouba ºi Modou Sougou? Din aceastã dilemã nu se poate ieºi. ªtiþi cum e cu dilema? Unuia i s-a bãgat o sârmã pe gurã ºi i s-a scos pe fund. La gurã i s-a “plantat” un rahat, iar la fund i s-au sudat niºte cârlige ascuþite. Fiind obligat de împrejurãri sã-ºi scoatã sârma din corp, omul era pus într-o mare dilemã: de care parte sã tragã? Trãgând linie, am ºi eu o dilemã: oare aducerea atâtor „fotbaliatori” de-afarã nu e o mare cacialma? Nu e cumva o uriaºã spãlare de bani, o evaziune fiscalã cam cât bugetul pentru Educaþie? Rãmâne o dilemã...
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 14 mai 2012
O zi dedicatã ecologizãrii Vãii Jiului âteva sute de tineri din Valea Jiului s-au adunat, la sfârºitul sãptãmânii trecute, în faþa primãriilor ºi au luat cu asalt gunoaiele. Totul a fãcut parte din scenariul regizat de echipa “Let’s do it, Romania!”, mai pe româneºte spus „România, hai s-o facem” au trecut la treabã.
C
Mai exact, au îndepãrtat gunoaiele acumulate în zonele verzi, parcuri sau pe malurile râurilor. În Valea Jiului, acþiunea a demarat de la ora 9.00 punctul de plecare al voluntarilor implicaþi reprezentându-l sediile primãriilor din zonã.
„În acest an am pus accentul pe calitate ºi nu pe cantitate de aceea am colectat ceva mai puþini saci cu gunoaie decât în ceilalþi doi ani anteriori. Oricum, pe ansamblul judeþului s-au strâns aproape 4.000 de saci. Cea mai de succes acþiune s-a desfãºurat în Valea Jiului unde am avut ºi o bunã colaborare cu factorii de decizie locali dar ºi un numãr mare de participanþi. Astfel, dintre cei 1.700 de participanþi la acþiune (pe ansamblul judeþului) numai în Valea Jiului am avut aproape 1.000 de voluntari”, a declarat Andrei Miu, coordonator „Lets Do It Romania” judeþul Hunedoara. În Petroºani, zona vizatã, în special, pentru ecologizare a
fost albia ºi malurile pârâului Maleia. „În Petroºani am avut ºi cel mai mare numãr de participanþi, circa 300, comparativ cu celelalte localitãþi din judeþ”, a spus Ioan Trifan, coordonator „Lets Do It Romania” Petroºani. Toþi tinerii din liceele din Valea Jiului ºi-au dat întâlnirea, sâmbãtã, la primãriile din zonã. Scopul principal al lor a fost sã facã curãþenie. Vremea a fost bunã ºi toatã lumea a pus umãrul la curãþenie. Tinerii s-au împãrþit în mai multe grupe ºi au plecat în diferite zone din oraº, sau din partea turisticã. “ Ne împãrþim pe grupe, fiecare grupã va fi coordonatã de câte un dascãl ºi vom face curãþenie. Vom fi în
zona apelor care traverseazã oraºul, în zona de agrement de la Brãdet ºi chiar pe Defileul Jiului, ori al Jieþului”, mai spun organizatorii evenimentului. ªi la Vulcan a avut loc o amplã acþiune de ecologizare la sfârºitul cãreia toþi s-au arãtat mulþumiþi de rezultate. “Alaturi de elevii care au dorit sã participe la marea acþiune de ecologizare de sâmbãtã au fost voluntari ºi membrii filialei de Cruce Rosie ºi mulþi cetãþeni care au primit saci ecologici ºi mãnuºi de plastic pentru colectarea deºeurilor din zona Valea Morii, Cãpriºoara, Pasul Vâlcan, zona Jiului de la mina Paroºeni pânã la strada Abatorului. S-au strans
Oamenii din Colonia de Jos a Vulcanului trãiesc în jeg ºi lene rãiesc într-o T mizerie de nedescris, cu tone de gunoi depozitate oriunde pe stradã. Este vorba de locuitorii cartierului Colonia de Jos din Vulcan, care nu au containere pentru cã nu au nici contracte cu firma de gospodãrire ºi nici chef sã le facã. Tone întregi de gunoi au fost adunate de angajaþii primãriei ºi ai SC Pregoterm de la Vulcan din cartierul numit Colonia de Jos. Oamenii care locuiesc aici aruncã gunoiul oriunde vor, pe stradã, în mijlocul cartierului sau îl lasã pur ºi simplu pe lângã case, nepãrând a fi deranjaþi de mirosul îngrozitor sau de aspectul de lumea a treia. Reprezentanþii primãriei au fost acolo ºi au decis sã le facã tot ei curãþenie. “Am impus la Pregoterm sã treacã din casã în casã ºi sã facã ºi contracte, dupã ce vom termina curãþenia. Apoi, la care nu va avea contract, o
sã-i punem gunoiul în curte”, a spus Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan . SC Pregoterm SA a decis sã încerce din nou sã încheie angajamente cu oamenii de acolo pentru ridicarea gunoiului ºi pentru amplasarea unor containere, deºi acestea ar putea ajunge la fier vechi, aºa cum s-a mai întâmplat. De fapt, acest lucru se încearcã de mai mulþi ani, însã s-a dovedit a fi imposibil pânã acum. În afarã de faptul cã oamenii de acolo preferã sã trãiascã în mizerie, sunt ºi condiþionaþi din punct de vedere social.
Majoritatea localnicilor este beneficiarã a Venitului Minim Garantat, aºa cã posibilitãþile lor sunt reduse. Oricum, asta nu este o scuzã pentru a a trãi aºa cum fac ei acum. Culmea culmilor este faptul muncitorii le fãceau curãþenie pe lângã casei, iar ei stãteau ºi se uitau la ei, fãrã sã miºte un deget. Ba chiar mai întrebau din când în când “La mine când faceþi curãþenie?!” Puþinii cetãþeni cu simþul rãspunderii de acolo, au afirmat cã de vinã pentru aceastã situaþie este în special educaþia pe care cei mici o
primesc sau nu o primesc, mai bine zis, de la pãrinþi. În viitorul apropiat, edilii vor ºi ca strãzile de aici sã fie cât de cât reabilitate, aºa cã vor pune piatrã pe drumurile din zonã, asta în cazul în care oamenii nu vor mãtura piatra sau o vor lua ºi o vor bãga în curþi. Luiza ANDRONACHE
sute de saci cu deºeuri. Le mulþumesc tuturor celor ce au rãspuns apelului nostru ºi pentru cã prin implicarea lor au contribuit la un mediu mai curat”, a spus Gheorghe Ile, primarul din Vulcan. În judeþul Hunedoara, reprezentanþii acþiunii de ecologizare au avut pregãtiþi 10.000 de saci pentru deºeuri ºi 3.200 de mãnuºi. Circa 4.000 dintre saci au fost ºi umpluþi cu gunoaie. În cei trei ani de când a pornit la drum aceastã iniþiativã, în România, au fost colectaþi peste un milion de saci cu gunoaie. Mircea Mircea NISTOR Diana MITRACHE