Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 122
Cronica Vãii Jiului Vineri, 11 mai 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Nevestele – ”farul cãlãuzitor” al minerilor
Campania electoralã pentru alegerile locale a început ampania electoralã pentru alegerile locale din 10 iunie a început astãzi, 11 mai, cu 30 de zile înaintea scrutinului, ºi se va încheia sâmbãtã, 9 iunie, la ora 7.00.
C
>>> PAGINA A 3-A
Ani de zile ca-n frigider âteva sute de oameni trãiesc ca-n peºterã, împreunã cu copiii lor, într-un cartier din Petroºani.
C
>>> PAGINA A 4-A
n 2011, 3555 mineri au trecut prin ”furcile caudine” ale testelor perfecþionãrii, calificãrii ºi specializãrii, conform Planului de Formare Profesionalã al Companiei Naþionale a Huilei. Soþiile minerilor par a avea argumente forte pentru a-ºi convinge bãrbaþii cã aceste calificãri sunt ”de bine”, ºi nu ”statul cu burta în sus ºi frecatul telecomenzii”.
Î
PAGINILE 6-7
“Noi vrem curãþenie ºi locuri de muncã” campanie elecÎsuntncepe toralã, iar candidaþii aºteptaþi sã vinã cu oferta lor. Fiecare va avea ceva de promis, unii vor putea sã vorbeascã despre realizãri, alþii despre nerealizãrile celor de pânã acum.
>>> PAGINA A 5-A
PDL se ascunde de mânia electoratului în alianþe ºi uniuni unedoara se aflã pe lista judeþelor unde, la nivel naþional, PDL se ascunde de electorat în tot felul de alianþe ºi uniuni, a cãror denumire nu trãdeazã, în nici un caz, existenþa democrat liberalilor.
H
>>> PAGINA A 5-A
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 11 mai 2012
La accidente, tot mineritul a rãmas „fruncea” n acest an, pânã în data de 9 mai, în Valea Jiului au fost comunicate 65 de accidente de muncã, 50 dintre acestea fiind ºi înregistrate ca atare.
Î
Cele mai numeroase s-au produs în industria extractivã. Dintre cele 50 care au fost deja înregistrate ca ºi accidente de muncã, 49 s-au soldat cu cu incapacitate temporarã de muncã ºi, doar unul singur a fost urmat de decesul angajatului. „Este vorba
despre un deces produs prin refrigerare, pe fondul intoxicãrii acute cu alcool etilic. Bãrbatul care a decedat prezenta o alcoolemie de aproape 4 la mie”, a precizat Ileana Bodea, ºef Serviciu Sãnãtate ºi Securitate în Muncã Petroºani. Dacã, ºi în acest an, pe primul loc în ceea ce priveºte incidenþa accidentelor de muncã s-a situat tot mineritul (35 de cazuri), pe locurile urmãtoare se aflã construcþiile, termoficarea, fabricarea geamurilor de termopan ºi confecþiile. Mir cea NISTOR
upã brambureala cu înscrierea copiilor în clasa 0 ar putea urma una ºi mai mare.
D
Nu de alta, dar, noul ministru al Educaþiei nu este adeptul ideii de a trimite copiii la ºcoalã de la vârsta de 6 ani. Ioan Mang a precizat dealtfel, nu cu mult timp în urmã, cã ar dori ca micuþii de 6 ani sã meargã la grãdiniþã ºi nu la clasa pregãti-
Alba - neagra cu clasa 0? toare. Prin urmare, clasa 0 ar putea dispãrea, chiar înainte de a se înfiinþa! Problema este ce se va întâmpla cu
Institutul naþional de cercetare – dezvoltare pentru securitate minierã ºi protecþie antiexplozivã – insemex petroºani, cu sediul în localitatea Petroºani, str. Gral. Vasile Milea, nr. 32 – 34, cod 332047, jud. Hunedoara, organizeazã concurs pentru ocuparea unui post de economist cu contract individual
Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Burlacul III (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Vânãtoarea de mafioþi 22:20 Minþi ucigãtoare 0:30 Vânãtoarea de mafioþi (r)
micuþii înscriºi deja în clasa pregãtitoare, în condiþiile în care locurile de la grãdiniþã au fost deja ocupate… Oricum,
de muncã pe duratã determinatã, în cadrul Direcþiei Economic, Comercialã – Compartiment Financiar, Contabilitate. Data limitã pentru depunerea dosarelor de concurs la secretariatul institutului este 23.05.2012, ora 15:30. Concursul se va desfãºura în data de 25.05.2012, ora 10:30 la sediul institu-
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Wacky TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:45 Complotul 22:45 Corbul 4: Rãzbunarea 0:45 Complotul (r)
pãrerile directorilor de unitãþi ºcolare din Valea Jiului, pe acest subiect, rãmân împãrþite, unii susþinând cã înfi-
inþarea clasei pregãtitoare ar fi utilã, alþii susþinând vice-versa. Pânã una – alta, înscrierea în clasa pregãtitoare se aflã, în prezent, în ultima etapã, cea de-a IV-a, aceasta urmând a se încheia pe 18 mai. Dacã ultima lege a învãþãmântului va fi din nou modificatã pânã în toamnã, câteva sute de copii din Valea Jiului riscã sã rãmânã acasã, timp de un an de zile… Mir cea NISTOR
tului. Detali ºi informaþii suplimentare privind eligibilitatea candidaþilor ºi conþinutul dosarelor de concurs, precum ºi tematica ºi bibliografia de concurs se pot obþine de la sediul institutului – Comp. Resurse Umane, tel. 0254/541621 – 541622 int. 192.
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Crimele din Midsomer (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Furtuna neagrã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent Finala 0:15 Farmecul scenei
Prima TV 9:30 CSI: Investigaþii (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Alex ºi Emma 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Înscenarea 22:30 A fost odatã în America 1:00 Focus (r)
VÂNZÃRI
Cronica Vãii Jiului
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
MITRACHE Vând casã + teren, 5000 Marius (mitrache_evz@yahoo.com) m² în Vulcan (Valea Redactor sef: Ungurului). Ileana FIRÞULESCU Telefon 0722 448 428 (ifirtulescu@yahoo.com) Editor coordonator:
TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Dãnutz S.R.L. (r) Prima parte 11:20 Dincolo de celebritate 11:30 Dãnutz S.R.L. (r) Partea a doua 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:30 România voteazã! 16:00 România voteazã! 16:50 La vie en rose 17:20 România voteazã! 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live) 21:00 O datã-n viaþã 23:10 Zbor de fluture 1:05 Distractis Show (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Politic 3
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 11 mai 2012
Campania electoralã pentru alegerile locale a început ampania electoralã pentru alegerile locale din 10 iunie a început astãzi, 11 mai, cu 30 de zile înaintea scrutinului, ºi se va încheia sâmbãtã, 9 iunie, la ora 7.00.
C
Legea prevede cã, în campania electoralã, candidaþii, partidele politice, alianþele politice, alianþele electorale, precum ºi cetãþenii au dreptul sã-ºi exprime opiniile, în mod liber ºi fãrã nicio discriminare, prin mitinguri, adunãri, utilizarea televiziunii, radioului, presei ºi a celorlalte mijloace de informare în masã. În timpul campaniei electorale se asigurã candidaþilor, în mod nediscriminatoriu, spaþii corespunzãtoare pentru a se întâlni cu alegãtorii, care pot fi amplasate la sediul primãriei, în ºcoli, universitãþi, case de culturã, cãmine culturale ºi cinematografe. Este interzisã organizarea acþiunilor de campanie electoralã în unitãþile militare, precum ºi în spaþiile din ºcoli ºi universitãþi în perioada de desfãºurare a cursurilor. Mijloacele folosite în campania electoralã nu pot contraveni ordinii de drept. Reluarea de cãtre organizatori a mãsurilor necesare desfãºurãrii normale a adunãrilor electorale, precum ºi distribuirea, inclusiv de cãtre candidaþi, de bãuturi alcoolice în timpul adunãrilor constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 2.200 lei la 3.000 lei. Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, precum ºi în scopul determinãrii alegãtorului sã voteze sau sã nu voteze o anumitã listã de candidaþi ori un anumit candidat pentru funcþia de primar, consilier sau de preºedinte al consiliului judeþean, precum ºi primirea acestora de cãtre alegãtori constituie infracþiuni ºi se pedepsesc, potrivit legii, cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Potrivit prevederilor legale, primarii sunt obligaþi ca pânã la începerea campaniei electorale sã stabileascã, prin dispoziþie, locuri
speciale pentru afiºaj electoral, care trebuie sã fie situate în zone frecventate de cetãþeni, fãrã stânjenirea circulaþiei pe drumurile publice ºi a celorlalte activitãþi din localitãþile respective. Este interzisã utilizarea de cãtre un partid politic, alianþã politicã, alianþã electoralã ori candidat independent a locurilor speciale de afiºaj electoral, astfel încât sã împiedice folosirea acestora de cãtre alt competitor electoral. Afiºajul electoral este permis ºi în alte locuri decât cele speciale numai cu acordul proprietarilor, administratorilor sau, dupã caz, al deþinãtorilor. Organele de ordine publicã sunt obligate sã asigure integritatea panourilor ºi a afiºelor electorale. Legea electoralã interzice afiºele electorale care combinã culori sau alte semne grafice astfel încât sã evoce simbolurile naþionale ale României ori ale altui stat. Legea stabileºte cã sunt contravenþii ºi se sancþioneazã cu amendã de la 600 lei la 1.000 lei distrugerea, deteriorarea, murdãrirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afiºate sau a oricãror alte afiºe ori anunþuri de propagandã electoralã, precum ºi afiºarea mijloacelor de propagandã electoralã în alte locuri decât cele permise. Potrivit prevederilor legale, radiodifuzorii publici ºi privaþi sunt obligaþi sã asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfãºurarea unei campanii elec-
torale echitabile, echilibrate ºi corecte pentru toate partidele politice, alianþele politice, alianþele electorale precum ºi pentru toþi candidaþii. Accesul competitorilor la serviciile publice de radiodifuziune ºi de televiziune este gratuit. Legea 67/2004 pentru alegerea administraþiei publice locale menþioneazã cã, în perioada campaniei electorale, candidaþii ºi reprezentanþii partidelor politice aflate în competiþie au acces la posturile publice ºi private de radiodifuziune ºi de televiziune numai la emisiunile ºi dezbaterile electorale. Candidaþii care au deja funcþii publice pot apãrea în emisiunile informative strict în probleme legate de exercitarea funcþiei lor. În perioada campaniei electorale, candidaþii ºi reprezentanþii partidelor politice aflate în competiþie nu pot fi producãtori, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici ºi privaþi. Deºi campania electoralã se încheie cu 24 de ore înainte de orã la care începe votarea, posturilor publice ºi private de radiodifuziune ºi de televiziune le este interzis prin lege, cu 48 de ore înainte de ziua votãrii, sã prezinte comentarii privind campania electoralã, sã invite sau sã prezinte candidaþi în programe, cu excepþia situaþiilor în care li se acordã astfel dreptul la replicã, ºi sã prezinte sondaje de opinie sau sã difuzeze spoturi de publicitate electoralã. În acest caz, faptele se constatã ºi sancþiunile se aplicã de cãtre
Consiliul Naþional al Audiovizualului, care se autosesizeazã sau poate fi sesizat de cãtre cei interesaþi. Conform unei decizii a CNA, campania electoralã în audiovizual va începe pe 11 mai ºi se va încheia pe 7 iunie, la ora 24.00, iar candidaþii la alegerile locale se vor putea exprima gratuit în emisiunile informative, electorale ºi de dezbatere electoralã difuzate de televiziuni ºi radiouri. “Accesul candidaþilor este gratuit atât pe posturile publice, cât ºi private. Posturile care doresc sã se implice în campanie pot oferi accesul candidaþilor în emisiunile electorale ºi în emisiunile de dezbatere electoralã în condiþiile legii. De asemenea, în emisiuni informative vor fi difuzate informaþii privind activitãþile de campanie, cât ºi elemente privind tehnica votãrii ºi sistemul electoral”, a explicat Rasvan Popescu. Aceste emisiuni electorale, potrivit legii, pot fi difuzate numai de luni pânã vineri, a atras atenþia Rasvan Popescu. “Posturilor le revine obligaþia de a trata candidaþii în mod echitabil, obiectiv ºi imparþial. Înainte de ziua votãrii, existã douã zile de reflecþie, acordatã electoratului, în sensul cã nu se mai pot difuza comentarii privind campania electoralã, sondaje ºi publicitate electoralã”, a spus Popescu. El a precizat cã “normele obiºnuite prevãzute de legislaþia audiovizualã privind protecþia demnitãþii umane, a dreptului la propria imagine sunt aplicabile ºi în emisiunile de campanie electoralã”. Radiodifuzorii care vor reflecta
campania electoralã, ca urmare a solicitãrilor primite de la competitorii electorali, au obligaþia sã informeze cu privire la acest lucru CNA, pânã cel mai târziu pe 9 mai, se mai spune în Decizia CNA. În perioada campaniei electorale, candidaþii ºi reprezentanþii competitorilor electorali pot sã participe numai la emisiunile electorale ºi de dezbateri electorale. Totodatã, radiodifuzorii publici ºi privaþi pot difuza spoturi publicitare electorale numai în cadrul emisiunilor electorale ºi de dezbateri electorale. Spoturile electorale se difuzeazã gratuit ºi nu constituie comunicare comercialã audiovizualã. Spoturile publicitare electorale nu pot avea o duratã mai mare de 30 de secunde ºi trebuie sã fie asumate în mod explicit de competitorii electorali. Radiodifuzorii au obligaþia sã asigure identificarea spoturilor electorale, astfel încât publicul sã fie informat cu privire la competitorul electoral al cãrui mesaj este difuzat. Potrivit Legii 67/2004 pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale, continuarea propagandei electorale dupã încheierea campaniei electorale - sâmbãtã, 9 iunie, la ora 7.00 prin lansarea, afiºarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip este contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 1.400 lei la 2.000 lei. (Mediafax)
4 Actualitate
âteva sute de oameni trãiesc ca-n peºterã, împreunã cu copiii lor, într-un cartier din Petroºani. Unii nu au mai avut luminã în casã de 8 ani ºi aºa au trãit în garsonierele pline de igrasie, proprietatea primãriei din Petroºani, în toþi aceºti ani.
C
Toþi ºi-au improvizat câte ceva ca sã aibã luminã ºi spun cã îºi spalã rufele la alte rude. Tot acolo încarcã ºi bateriile de maºinã cu care îºi alimenteazã instalaþiile improvizate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 11 mai 2012
Ani de zile ca-n frigider de iluminat. În astfel de condiþii trãiesc oameni bolnavi cu pensii ce depãºesc puþin 200 de lei ºi care, pentru a avea curent electric, ar trebui sã plãteascã sume foarte mari. „Ne-a cerut 1.200 de lei ca sã facã branºamentul de afarã pânã în locuinþã. De unde sã am eu banii ãºtia? Am o pensie de 300 de lei ºi nu am curet în locuinþã de 8 ani. Numai eu ºtiu cum a trecut iarna asta”, spune un bãrbat, pensionar. În blocul nr 2 de pe
strada Saturn, din Cartierul Aeroport, locuiesc zeci de familii, iar unele cu copii mici se înghesuie în câþiva metri pãrtraþi de întuneric. “Iarna aveam zãpada pânã sus la geam ºi cum aprindeam lumânãrile, parcã eram în cavou. Mai lipsea moartea sã ne ia, cã nu mai era mult”, spune o altã femeie. “Iarna trecutã mi-am dus copiii la rude, acum stau cât e ziua de lungã, afarã ºi seara ascultãm un radio pe care îl alimentãm de la o baterie de maºinã.
Luminã am de la lumânãri ºi de la o lanternã, care o încarc de la prieteni. Atât ºi aºa îmi cresc aici 3 copii”, afirmã ºi o altã locatarã a blocului. Marea majoritate a locuinþelor aparþin de primãrie ºi distribuitorul de enrgie electricã a scos contoarele pe scarã, dar fiecare locuinþã trebuie sã suporte costul racordurilor pânã înuntru, iar oamenii spun cã nu îºi permit asta. “Nu am de unde. Eu am un ajutor de 100 de lei ºi nu am bani sã plãtesc. În iarnã
Clãdiri scãldate în luminã modalitate ieftinã ºi de efect de a pune în evidenþã oraºul, este luminarea clãdirilor pe timp de noapte.
O
Cele mai multe biserici din Municipiul Petroºani au fost deja luminate, prin instalaþii speciale de lumini reci ºi calde, montate de muncitorii de la primãrie, iar noaptea aratã feeric. Printre cele câteva care mai sunt de pus în valoare în acest fel se numãrã ºi biserica Sfinþilor Împãraþi Constantin ºi Elena, Sfânta Muceniþã Varvara din Aeroport sau Sfântul Nicolae din centru. “Toate bisericile din Municipiul Petroºani vor fi luminate ca cele pe care le-am finalizat pânã acum. Este o operaþiune care nu este foarte costisitoare, însã are un efect extra-
ordinar din punct de vedere a urbanismului ºi pune în valoare arhitectura fiecãrui lãcaº de cult”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Însã, nu doar bisericile vor fi evidenþiate în acest fel, ci ºi alte instituþii ºi edificii. Primul care a fost luminat deja, este Teatrul de Stat ID Sîrbu. “Pe viitor o sã extindem acest program ºi la celelalte clãdiri istorice cum ar fi Casa
Studenþeascã sau Muzeul Mineritului, clãdiri care au o valoare istoricã ºi care, cred eu, trebuie puse în valoare ºi în acest fel”, a mai precizat Tiberiu Iacob Ridzi. De precizat este faptul cã în marile oraºe din România, cele mai importante clãdiri sunt deja evidenþiate în acest fel pe timp de noapte. Un exemplu în acest sens este Municipiul Cluj-Napoca. Luiza ANDRONACHE
am ajuns sã trîiesc numai în spital, cã mereu mi s-a fãcut rãu. Sunt cardiacã ºi ºtiu vecinii cât de des a venit salvarea aici”, afirmã o altã femeie din bloc. Pentru aceºti oameni nu se gãsesc soluþii, iar administraþia localã a plãtit doar branºamentul pânã la bloc ºi atât. De o jumãtate de an, oamenii au stat aºa, în timp ce alþii nu au reuºit sã-ºi achite facturile de 8 ani de zile ºi de atunci au stat în întuneric. Diana MITRACHE
Transport de material lemnos, interceptat oliþiºtii hunedoreni au interceptat un transport ilegal de material lemnos. Lemnele au fost imediat confiscate ºi au ajuns înapoi la pãdurari.
P
Poliþiºtii Biroului Combaterea Delictelor Silvice Hunedoara au efectuat o acþiune privind legalitatea transportului de material lemnos, pe raza municipiului Brad ºi a comunelor arondate. Pe raza localitãþii Zdrapþi, a fost depistat un bãrbat de 38 de ani, din oraºul Câmpeni - judeþul Alba,
care transporta cu o autoutilitarã cantitatea de 9,657 mc cherestea rãºinoase, fãrã a avea asupra sa aviz de însoþire a materialului lemnos conform legislaþiei în vigoare. „Bãrbatul a fost sancþionat conform Legii 171/2010 cu amendã în valoare de 2.000 lei, iar materialul lemnos, în valoare de aproximativ 3.500 lei, a fost predat Ocolului Silvic Baia de Criº”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Car men COSMAN
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 11 mai 2012
“Noi vrem curãþenie ºi locuri de muncã” ncepe campanie Îdidaþii electoralã, iar cansunt aºteptaþi sã vinã cu oferta lor. Fiecare va avea ceva de promis, unii vor putea sã vorbeascã despre realizãri, alþii despre nerealizãrile celor de pânã acum. Un lucru e, însã, cert: locuitorii din Petroºani vor curãþenie, locuri de muncã pentru tineri ºi un trai mai bun. Aºteptãrile celor din Valea Jiului sunt legate de un trai sigur ºi de o viaþã mai bunã. Toþi oamenii spun cã se aºteatpã ca
aceastã campanie sã fie una rezonabilã, iar cei care vor accede în fotoliile de la primãrii sã promitã mai puþin ºi sã facã mai mult. “Cred cã nu mai avem nevoie de atâtea promisiuni, ci de realizãri. Parcã în ultima vreme s-a mai fãcut câte ceva, dar primarii nu au putere, dacã nu sunt ajutaþi de la Bucureºti. Eu mã tem sã nu fie mai rãu”, spune un bãrbat din Petroºani. Alþii cred cã e nevoie de o schimbare ºi cã asta s-ar putea face acum. “Trebuie ca la fiecare votare sã schimbãm câte
ceva. Poate reuºim ºi acum ºi scãpãm de atâta austeritate, cã ne-am sãturat”, spune un alt locuitor din Petroºani. Campania electoralã pentru alegerile din iunie,
începe vineri dimineaþã ºi în toate oraºele Vãii Jiului candideazã primarii aflaþi în ultimii 4 ani în funcþie. Tot ei se numãrã ºi printre favoriþi. Diana MITRACHE
PDL se ascunde de mânia Look nou pentru Petroºani Nord electoratului în alianþe ºi uniuni i strãzile din zona nordicã ca Petroºaniului îºi vor schimba look-ul în urmãtoarele luni, pe lângã Centrul Civic. Strada Constructorului este una dintre acestea.
ª
Muncitorii firmei care executã lucrãrile de asfaltare ºi modernizare din zona de centru a municipiului Petroºani, lucreazã zilele acestea pe strada Constructorului. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a inspectat lucrarea de curând. “Strada Constructorului face parte din pachetul de strãzi din Nordul Petroºaniului care intrã în reabilitare pe fonduri europene, iar acum, firma constructoare este la faza la care monteazã borduri. Ulterior vom reface total trotuarele ºi vom turna covor asfaltic”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Pe lângã strada Constructorului, ºi altele din municipiul Petroºani sunt deja în programul de reabilitare sau urmeazã sã intre în vara acestui an, respectiv Anghel Saligny, Zorilor, General Vasile Milea, Constantin Mile, Cloºa, Horia, Carol Schreter ºi Avram Iancu. Luiza ANDRONACHE
unedoara se aflã pe lista judeþelor unde, la nivel naþional, PDL se ascunde de electorat în tot felul de alianþe ºi uniuni, a cãror denumire nu trãdeazã nu trãdeazã, în nici un caz, existenþa democrat liberalilor.
H
+
+
În mai multe judeþe ale þãrii, PDL se ascunde de electorat, iar printre acestea se regãseºte ºi judeþul Hunedoara. Aici democrat – liberalii au format o alianþã, iar strategia lor electoralã pare a fi confuzia electoratului. Dupã alierea cu UNPR ºi PNÞCD, s-a nãscut Uniunea Social Popularã (USP), o denumire extrem ed asemãnãtoare cu cea a Uniunii Social Liberale
(USL). ªi sigla democrat – liberalilor s-a schimbat, iar aceasta este un copac cu o coroanã de stele amplasate pe un fond verde. Liderii PDL susþin cã, dupã alegerile din 10 iunie, vor reveni la formula iniþialã, iar fiecare partid îºi pãstreazã identitatea,
= culorile ºi siglele consacrate. Pe plan naþional mai existã alte aproape 20 de uniuni ºi alianþe electoral, cum ar fi Alianþa pentru Ialomiþa, Alianþa pentru Viitorul Brãilei, Alianþa Popularã Progresistã Ecologistã Liberalã din Neamþ, Miºcarea pentru noul Mehedinþi, toate cu culori ºi sigle modificate. Car men COSMAN
15 mai 2012,
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 11 mai 2012
6 Actualitate
Nevestele – ”farul cãlãuzitor” al minerilor n 2011, 3555 mineri au trecut prin ”furcile caudine” ale testelor perfecþionãrii, calificãrii ºi specializãrii, conform Planului de Formare Profesionalã al Companiei Naþionale a Huilei. Soþiile minerilor par a avea argumente forte pentru a-ºi convinge bãrbaþii cã aceste calificãri sunt ”de bine”, ºi nu ”statul cu burta în sus ºi frecatul telecomenzii”.
C
Î
La ultima mineriadã, când minerii intraserã în grevã ºi nu se lãsau convinºi sã se întoarcã la locurile lor de muncã, a rãmas de notorietate apelul purtãtorului de cuvând al Companiei Naþionale a Huilei de atunci, Valeriu Butulescu, fãcut nevestelor de mineri. Acesta le sugera chiar sã punã mâna pe tigaie ca ”argument” de convingere pentru cã altfel vor suferi ºi ele, dar ºi copiii lor. Se pare cã a avut dreptate încrezându-se în puterea de convingere a femeilor. O scenã petrecutã zilele trecute, a fost încã o dovadã. O doamnã îºi certa aprig soþul care înjura faptul cã ”iar mã trimit ãºtia la specializare, mãga-mi-aº…”. Ploaia de argumente pitoreºti ale soþiei, printre care cele mai ortodoxe erau ”ce ai de fãcut?, stai cu burta în sus ºi freci telecomanda! Ce, dai tu vreun ban, te costã ceva? (etc., etc.) Hai, la spãlare, mãnânci ºi pleci, cã timpul trece ºi nu ºtii ce vremuri vin”, l-a convins pe bãrbatul care bombãnea cu voce scãzutã. Acesta este un caz ce nu poate fi generalizat, deºi sociologii spun cã reprezintã, precum sondajele de
opinie, un procent considerabil din totalul familiilor în general, nu numai din Valea Jiului. Scena cu pricina ne-a adus aminte cã dupã cele douã accidente de muncã de la mina Vulcan, 2001 ºi 2002, CNH a pus la punct un program de calificare, recalificare, specializare a salariaþilor. Sigur cã formarea profesionalã a salariaþilor, reprezintã un drept garantat de Constituþia României, ulterior fiind emise acte legislative care reglementeazã accesul la programe de formare profesionalã a personalului angajat în cadrul operatorilor economici, dar nu este o obligaþie a acestor operatori pentru cã reprezintã cheltuieli în plus. În aceste vremuri este mai simplu sã angajezi oameni gata calificaþi pe banii lor, iar angajatorii doar ”sã-i adapteze” activitãþii pein istruiri ºi specializãri.
CNH este o P entru obligaþie…
Dar CNH având o activitate specificã, grea, nu are de ales. Purtãtorul de cuvânt al Companiei Naþionale a Huilei, Oana Stoicuþa ºi Felicia Pãtrãºcoiu, din cadrul Direcþiei Resurse Umane, respectiv Serviciul Organizare ºi Formare Profesionalã, ne-au pus la dispoziþie date, au explicat modalitãþile de lucru ºi cine beneficiazã de aceste programe. În conformitate cu prevederile art.194 ºi art.195 din Legea nr.53/2003, republicatã – Codul Muncii, CNH are obligaþia de a asigura, pe cheltuiala sa, partici-
COLÞUL LUI DENIS
parea la programe de formare profesionalã pentru toþi salariaþii, cel puþin o datã la 2 ani, cu respectarea Planului de Formare Profesionalã, elaborat cu consultarea sindicatului, document devenit anexã la Contractul Colectiv de Muncã al C.N.H.-S.A, precizeazã F. Pãtrãºcoiu, din cadrul Direcþiei Resurse Umane, CNH. În acest sens, formarea profesionalã a salariaþilor companiei se realizeazã de cãtre furnizori de formare profesionalã autorizaþi ºi de cãtre compartimentele din cadrul companiei care au ca atribuþii organizarea cursurilor de formare profesionalã. De amintit cã aferent anului 2011, un numãr de 3555 salariaþi au parcurs programe de formare profesionalã. ”Menþionãm cã programele de formare profesionalã, se desfãºoarã în mod distinct pe niveluri de pregãtire, profesii, meserii ºi specialitãþi, þinându-se seama de competenþele de bazã ale participanþilor, de cerinþele posturilor pe care aceºtia le ocupã ºi de posibilitatea lor de promovare ºi sunt susþinute de cãtre specialiºti ai companiei, care în calitate de lectori, asigurã diseminarea regelementãrilor, tehnologiilor aplicate în procesul de producþie, respectiv a prevederilor specifice tuturor activitãþilor, care conduc la realizarea obiectului de activitate al C.N.H.
C
alificãri preþioase, specializãri ºi competenþe
Formarea profesionalã a salariaþilor din cadrul Companiei Naþionale a Huilei S.A., se organizeazã cu precãdere pentru : - Calificare / recalificare – reprezintã pregãtirea profesionalã care conduce la dobândirea unui ansamblu de competenþe care permit unei persoane sã desfãºoare activitãþi specifice uneia sau mai multor ocupaþii. Astfel, programele de calificare desfãºurate, au avut ca obiectiv dobândirea de cãtre salariaþii noºtrii absolvenþi ai acestor cursuri de calificare - de competenþe specifice meseriilor desfãºurate cu precãdere în subteran, respectiv miner, electrician de minã, lãcãtuº de minã, semnalist – cuplãtor. Perfecþionare – reprezintã pregãtirea profesionalã care conduce
la dezvoltarea sau completarea cunoºtinþelor, deprinderilor profesionale ale unei persoane care deþine deja o calificare Aceastã acþiune, deþine cea mai mare pondere în activitatea de formare profesionalã desfãºuratã în cadrul C.N.H.-S.A., ca urmare a faptului cã oferã participanþilor, posibilitatea actualizãrii competenþelor dobândite specifice meseriilor din minerit, respectiv îmbunãtãþirea acestora, prin aplicarea reglementãrilor impuse de managementul organizaþional, care conduc la eficientizarea extracþiei de huilã. Astfel, anual, salariaþi încadraþi ca mineri, ajutori mineri, vagonetari, electricieni de minã, lãcãtuºi de minã, mecanici la instalaþia de extracþie pe puþ, semnaliºti – cuplãtori, figuranþi topografi, fochiºti, telefoniºti, operatori staþie telegrizumetricã, gestionari, primitori -distribuitori, oparatori introducere validare date, preparatori, laboranþi, º.a., sunt absolvenþi ai acestor programe de formare profesionalã. - Specializare – reprezintã pregãtirea profesionalã care conduce la dezvoltarea competenþelor în cadrul aceleiaºi calificãri, dobândirea de competenþe noi în aceeaºi arie ocupaþionalã sau într-o arie ocupaþionalã nouã, dobândirea de competenþe tehnice noi, specifice mai multor ocupaþii. Salariaþii din cadrul Companiei Naþionale a Huilei S.A., selectaþi în vederea participãrii la aceste cursuri, au posibilitatea ca dupã absolvirea programelor, sã aplice competenþele ºi cunoºtinþele dobândite în meserii cu un grad ridicat de implicare ºi responsabilitate, cum ar fi : artificier de minã, sondor de minã, mecanic la instalaþie de extracþie pe puþ, expert AGR/electrician AGR.
ursuri postliceale ºi postuniversitare
Activitatea de formare profesionalã se adreseazã ºi personalului de execuþie ºi conducere din cadrul companiei, participarea fiind cu prioritate la programele a cãror tematici abordeazã reglementãri a cãror aplicabilitate imediatã conduc la eficientizarea managementului organizaþional. Printre aceste programe, organizate atât de furnizori autorizaþi cât ºi de companie, enumerãm: perfecþionarea în domeniile : tehnic producþie, securitate ºi sãnãtate în muncã, topografie ºi cadastru, achiziþii publice, juridic, informaþii clasificate, ISCIR, cadru tehnic PSI, audit public intern, control intern, resurse umane, monitorizare factori mediu. Având în vedere efectul pozitiv al formãrii profesionale continue, conducerea companiei urmãreºte ca preluarea atribuþiilor specifice activitãþii de extracþie a cãrbunelui sã nu înregistreze sincope, mai ales în procesul decizional. În acest sens, în ultimii ani, s-a considerat oportun necesitatea participãrii unui numãr de 139 salariaþi la ºcoala postlicealã de maiºtrii mineri ºi electromecanici – organizator Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida - , respectiv a unui numãr de 40 ingineri la cursuri postuniversitare de specializare minierã ºi evaluare a riscurilor pentru sãnãtate ºi securitate în muncã, organizate de cãtre Universitatea din Petroºani. Faþã de cele prezentate, considerãm cã formarea resurselor umane costituie unul din vectorii activi ai reuºitei programlui de reorganizare a activitãþii de pe piaþa energeticã, în care C.N.H.-S.A are rolul de asigurare materie primã, motiv care determinã ca activitatea de formare profesionalã a proprilor salariaþi sã fie încontinuare în atenþia conducerii C.N.H.” – a precizat Felicia Pãtrãºcoiu, Direcþia resurse Umane din cadrul CNH. Ca urmare, salariaþii chemaþi la calificare-perfecþionare ar trebui sã zicã ”Doamne-ajutã”, pentru cã în sectorul privat rar se întâmplã asemenea minuni, exceptând companiile mari care îºi selecteazã presonalul pentru asemenea cursuri ºi asta doar dacã au confirmat ºi au trecut cu bine teste de evaluare. În rest, totul este pe banul salariatului pentru a face faþã pieþei muncii. Ileana FIRÞULESCU
Actualitate 7
Ulpia Traiana Sarmisegetuza, readusã la viaþã de un circuit turistic inedit n circuit turistic culteliere de lucru cu U tural, fãrã precedent, A tehnicã romanã care are în centru vestigiile romane, ar putea pune într-o nouã luminã Colonia Ulpia Traia Sarmisegetuza, capitala Daciei Romane. Fosta capitalã a Daciei Romane va fi promovatã în Peninsulã, iar pe lângã Ulpia Traiana Sarmisegetuza, circuitul include ºi provincia Cagliari din Sardinia, zona Cap Bon din Tunisia ºi regiunea Krasnodar din Rusia. Proiectul este menit sã promoveze turismul cultural ºi alãturã în mode firmesc zone din patru colþuri care aparent nu ar avea mai nimic în comun. Toate regiunile amintite au fãcut parte din Imperiul Roman ºi pãstreazã ºi acum importante urme ale civilizaþiei romane ºi tocmai aceastã zestre istoricã se doreºte a fi valorificatã, prin intermediul unui amplu proiect ce beneficiazã de sprijinul CIUDAD, un progam internaþional care vizeazã Cooperarea pentru Dezvoltare Urbanã ºi Dialog. În România, turiºtii vor fi îndemnaþi sã viziteze ruinele Coloniei Ulpia Traiana Sarmisegetuza, vechea capitalã a provinciei romane Dacia Felix, oraº fondat chiar de împãratul Traian. Iar istoricii spune cã în ceea ce priveºte Sarmisegetuza, marele avantaj este cã, spre deosebire de alte capitale provinciale romane, localnicii nu au construit un nou oraº peste cel vechi, roman, astfel cã turiºtii pot admira întreaga splendoare urbanisticã a acestui oraº important.
Cei care vor opta pentru un astfel de circuit au ocazia sã viziteze, într-un tur de douã sãptãmâni, o insulã ºi o peninsulã din Mediterana, una dintre staþiunile de lux din Rusia ºi una dintre cele mai frumoase zone din România, acolo unde se aflã oraºul îngropat al romanilor. Potrivit proiectului, reþeaua internaþionalã care acoperã vechile provincii de la extremitãþile lumii romane va reuni meºteºugari, firme ºi întreprinzãtori locali. În plus, vor fi stimulaþi mai ales tinerii ºi femeile sã se implice în ateliere de lucru, în care vor redescoperi vechile tehnici folosite de romani ºi vor primi asistenþã pentru realizarea unor produse în conformitate cu reþetele antice. De asemenea, pe lângã promovarea ce va fi fãcutã acestor zone pline de încãrcãturã istoricã, programul îºi propune sã exploateze multitudinea de produse ºi materiale lãsate în urmã de romani. Sarmisegetuza Ulpia Traiana a fost capitala Daciei Romane din anul 106, când a fost fondat acest oraº, ºi pânã în timpul retragerii aureliene, din perioada 271 – 274. În ciuda numeroaselor reorganizãri ale provinciei romane, oraºul fondat de împãratul Traian ºi-a conservat statutul de metropolã, însã apoi a fost abandonat, pentru cã, dupã plecarea legiunilor romane, el nu mai putea fi apãrat. Acum, ca urmare a dezvoltãrii turismului cultural, el ar putea fi readus la viaþã. Car men COSMAN
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 11 mai 2012
6 Actualitate
Nevestele – ”farul cãlãuzitor” al minerilor n 2011, 3555 mineri au trecut prin ”furcile caudine” ale testelor perfecþionãrii, calificãrii ºi specializãrii, conform Planului de Formare Profesionalã al Companiei Naþionale a Huilei. Soþiile minerilor par a avea argumente forte pentru a-ºi convinge bãrbaþii cã aceste calificãri sunt ”de bine”, ºi nu ”statul cu burta în sus ºi frecatul telecomenzii”.
C
Î
La ultima mineriadã, când minerii intraserã în grevã ºi nu se lãsau convinºi sã se întoarcã la locurile lor de muncã, a rãmas de notorietate apelul purtãtorului de cuvând al Companiei Naþionale a Huilei de atunci, Valeriu Butulescu, fãcut nevestelor de mineri. Acesta le sugera chiar sã punã mâna pe tigaie ca ”argument” de convingere pentru cã altfel vor suferi ºi ele, dar ºi copiii lor. Se pare cã a avut dreptate încrezându-se în puterea de convingere a femeilor. O scenã petrecutã zilele trecute, a fost încã o dovadã. O doamnã îºi certa aprig soþul care înjura faptul cã ”iar mã trimit ãºtia la specializare, mãga-mi-aº…”. Ploaia de argumente pitoreºti ale soþiei, printre care cele mai ortodoxe erau ”ce ai de fãcut?, stai cu burta în sus ºi freci telecomanda! Ce, dai tu vreun ban, te costã ceva? (etc., etc.) Hai, la spãlare, mãnânci ºi pleci, cã timpul trece ºi nu ºtii ce vremuri vin”, l-a convins pe bãrbatul care bombãnea cu voce scãzutã. Acesta este un caz ce nu poate fi generalizat, deºi sociologii spun cã reprezintã, precum sondajele de
opinie, un procent considerabil din totalul familiilor în general, nu numai din Valea Jiului. Scena cu pricina ne-a adus aminte cã dupã cele douã accidente de muncã de la mina Vulcan, 2001 ºi 2002, CNH a pus la punct un program de calificare, recalificare, specializare a salariaþilor. Sigur cã formarea profesionalã a salariaþilor, reprezintã un drept garantat de Constituþia României, ulterior fiind emise acte legislative care reglementeazã accesul la programe de formare profesionalã a personalului angajat în cadrul operatorilor economici, dar nu este o obligaþie a acestor operatori pentru cã reprezintã cheltuieli în plus. În aceste vremuri este mai simplu sã angajezi oameni gata calificaþi pe banii lor, iar angajatorii doar ”sã-i adapteze” activitãþii pein istruiri ºi specializãri.
CNH este o P entru obligaþie…
Dar CNH având o activitate specificã, grea, nu are de ales. Purtãtorul de cuvânt al Companiei Naþionale a Huilei, Oana Stoicuþa ºi Felicia Pãtrãºcoiu, din cadrul Direcþiei Resurse Umane, respectiv Serviciul Organizare ºi Formare Profesionalã, ne-au pus la dispoziþie date, au explicat modalitãþile de lucru ºi cine beneficiazã de aceste programe. În conformitate cu prevederile art.194 ºi art.195 din Legea nr.53/2003, republicatã – Codul Muncii, CNH are obligaþia de a asigura, pe cheltuiala sa, partici-
COLÞUL LUI DENIS
parea la programe de formare profesionalã pentru toþi salariaþii, cel puþin o datã la 2 ani, cu respectarea Planului de Formare Profesionalã, elaborat cu consultarea sindicatului, document devenit anexã la Contractul Colectiv de Muncã al C.N.H.-S.A, precizeazã F. Pãtrãºcoiu, din cadrul Direcþiei Resurse Umane, CNH. În acest sens, formarea profesionalã a salariaþilor companiei se realizeazã de cãtre furnizori de formare profesionalã autorizaþi ºi de cãtre compartimentele din cadrul companiei care au ca atribuþii organizarea cursurilor de formare profesionalã. De amintit cã aferent anului 2011, un numãr de 3555 salariaþi au parcurs programe de formare profesionalã. ”Menþionãm cã programele de formare profesionalã, se desfãºoarã în mod distinct pe niveluri de pregãtire, profesii, meserii ºi specialitãþi, þinându-se seama de competenþele de bazã ale participanþilor, de cerinþele posturilor pe care aceºtia le ocupã ºi de posibilitatea lor de promovare ºi sunt susþinute de cãtre specialiºti ai companiei, care în calitate de lectori, asigurã diseminarea regelementãrilor, tehnologiilor aplicate în procesul de producþie, respectiv a prevederilor specifice tuturor activitãþilor, care conduc la realizarea obiectului de activitate al C.N.H.
C
alificãri preþioase, specializãri ºi competenþe
Formarea profesionalã a salariaþilor din cadrul Companiei Naþionale a Huilei S.A., se organizeazã cu precãdere pentru : - Calificare / recalificare – reprezintã pregãtirea profesionalã care conduce la dobândirea unui ansamblu de competenþe care permit unei persoane sã desfãºoare activitãþi specifice uneia sau mai multor ocupaþii. Astfel, programele de calificare desfãºurate, au avut ca obiectiv dobândirea de cãtre salariaþii noºtrii absolvenþi ai acestor cursuri de calificare - de competenþe specifice meseriilor desfãºurate cu precãdere în subteran, respectiv miner, electrician de minã, lãcãtuº de minã, semnalist – cuplãtor. Perfecþionare – reprezintã pregãtirea profesionalã care conduce
la dezvoltarea sau completarea cunoºtinþelor, deprinderilor profesionale ale unei persoane care deþine deja o calificare Aceastã acþiune, deþine cea mai mare pondere în activitatea de formare profesionalã desfãºuratã în cadrul C.N.H.-S.A., ca urmare a faptului cã oferã participanþilor, posibilitatea actualizãrii competenþelor dobândite specifice meseriilor din minerit, respectiv îmbunãtãþirea acestora, prin aplicarea reglementãrilor impuse de managementul organizaþional, care conduc la eficientizarea extracþiei de huilã. Astfel, anual, salariaþi încadraþi ca mineri, ajutori mineri, vagonetari, electricieni de minã, lãcãtuºi de minã, mecanici la instalaþia de extracþie pe puþ, semnaliºti – cuplãtori, figuranþi topografi, fochiºti, telefoniºti, operatori staþie telegrizumetricã, gestionari, primitori -distribuitori, oparatori introducere validare date, preparatori, laboranþi, º.a., sunt absolvenþi ai acestor programe de formare profesionalã. - Specializare – reprezintã pregãtirea profesionalã care conduce la dezvoltarea competenþelor în cadrul aceleiaºi calificãri, dobândirea de competenþe noi în aceeaºi arie ocupaþionalã sau într-o arie ocupaþionalã nouã, dobândirea de competenþe tehnice noi, specifice mai multor ocupaþii. Salariaþii din cadrul Companiei Naþionale a Huilei S.A., selectaþi în vederea participãrii la aceste cursuri, au posibilitatea ca dupã absolvirea programelor, sã aplice competenþele ºi cunoºtinþele dobândite în meserii cu un grad ridicat de implicare ºi responsabilitate, cum ar fi : artificier de minã, sondor de minã, mecanic la instalaþie de extracþie pe puþ, expert AGR/electrician AGR.
ursuri postliceale ºi postuniversitare
Activitatea de formare profesionalã se adreseazã ºi personalului de execuþie ºi conducere din cadrul companiei, participarea fiind cu prioritate la programele a cãror tematici abordeazã reglementãri a cãror aplicabilitate imediatã conduc la eficientizarea managementului organizaþional. Printre aceste programe, organizate atât de furnizori autorizaþi cât ºi de companie, enumerãm: perfecþionarea în domeniile : tehnic producþie, securitate ºi sãnãtate în muncã, topografie ºi cadastru, achiziþii publice, juridic, informaþii clasificate, ISCIR, cadru tehnic PSI, audit public intern, control intern, resurse umane, monitorizare factori mediu. Având în vedere efectul pozitiv al formãrii profesionale continue, conducerea companiei urmãreºte ca preluarea atribuþiilor specifice activitãþii de extracþie a cãrbunelui sã nu înregistreze sincope, mai ales în procesul decizional. În acest sens, în ultimii ani, s-a considerat oportun necesitatea participãrii unui numãr de 139 salariaþi la ºcoala postlicealã de maiºtrii mineri ºi electromecanici – organizator Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida - , respectiv a unui numãr de 40 ingineri la cursuri postuniversitare de specializare minierã ºi evaluare a riscurilor pentru sãnãtate ºi securitate în muncã, organizate de cãtre Universitatea din Petroºani. Faþã de cele prezentate, considerãm cã formarea resurselor umane costituie unul din vectorii activi ai reuºitei programlui de reorganizare a activitãþii de pe piaþa energeticã, în care C.N.H.-S.A are rolul de asigurare materie primã, motiv care determinã ca activitatea de formare profesionalã a proprilor salariaþi sã fie încontinuare în atenþia conducerii C.N.H.” – a precizat Felicia Pãtrãºcoiu, Direcþia resurse Umane din cadrul CNH. Ca urmare, salariaþii chemaþi la calificare-perfecþionare ar trebui sã zicã ”Doamne-ajutã”, pentru cã în sectorul privat rar se întâmplã asemenea minuni, exceptând companiile mari care îºi selecteazã presonalul pentru asemenea cursuri ºi asta doar dacã au confirmat ºi au trecut cu bine teste de evaluare. În rest, totul este pe banul salariatului pentru a face faþã pieþei muncii. Ileana FIRÞULESCU
Actualitate 7
Ulpia Traiana Sarmisegetuza, readusã la viaþã de un circuit turistic inedit n circuit turistic culteliere de lucru cu U tural, fãrã precedent, A tehnicã romanã care are în centru vestigiile romane, ar putea pune într-o nouã luminã Colonia Ulpia Traia Sarmisegetuza, capitala Daciei Romane. Fosta capitalã a Daciei Romane va fi promovatã în Peninsulã, iar pe lângã Ulpia Traiana Sarmisegetuza, circuitul include ºi provincia Cagliari din Sardinia, zona Cap Bon din Tunisia ºi regiunea Krasnodar din Rusia. Proiectul este menit sã promoveze turismul cultural ºi alãturã în mode firmesc zone din patru colþuri care aparent nu ar avea mai nimic în comun. Toate regiunile amintite au fãcut parte din Imperiul Roman ºi pãstreazã ºi acum importante urme ale civilizaþiei romane ºi tocmai aceastã zestre istoricã se doreºte a fi valorificatã, prin intermediul unui amplu proiect ce beneficiazã de sprijinul CIUDAD, un progam internaþional care vizeazã Cooperarea pentru Dezvoltare Urbanã ºi Dialog. În România, turiºtii vor fi îndemnaþi sã viziteze ruinele Coloniei Ulpia Traiana Sarmisegetuza, vechea capitalã a provinciei romane Dacia Felix, oraº fondat chiar de împãratul Traian. Iar istoricii spune cã în ceea ce priveºte Sarmisegetuza, marele avantaj este cã, spre deosebire de alte capitale provinciale romane, localnicii nu au construit un nou oraº peste cel vechi, roman, astfel cã turiºtii pot admira întreaga splendoare urbanisticã a acestui oraº important.
Cei care vor opta pentru un astfel de circuit au ocazia sã viziteze, într-un tur de douã sãptãmâni, o insulã ºi o peninsulã din Mediterana, una dintre staþiunile de lux din Rusia ºi una dintre cele mai frumoase zone din România, acolo unde se aflã oraºul îngropat al romanilor. Potrivit proiectului, reþeaua internaþionalã care acoperã vechile provincii de la extremitãþile lumii romane va reuni meºteºugari, firme ºi întreprinzãtori locali. În plus, vor fi stimulaþi mai ales tinerii ºi femeile sã se implice în ateliere de lucru, în care vor redescoperi vechile tehnici folosite de romani ºi vor primi asistenþã pentru realizarea unor produse în conformitate cu reþetele antice. De asemenea, pe lângã promovarea ce va fi fãcutã acestor zone pline de încãrcãturã istoricã, programul îºi propune sã exploateze multitudinea de produse ºi materiale lãsate în urmã de romani. Sarmisegetuza Ulpia Traiana a fost capitala Daciei Romane din anul 106, când a fost fondat acest oraº, ºi pânã în timpul retragerii aureliene, din perioada 271 – 274. În ciuda numeroaselor reorganizãri ale provinciei romane, oraºul fondat de împãratul Traian ºi-a conservat statutul de metropolã, însã apoi a fost abandonat, pentru cã, dupã plecarea legiunilor romane, el nu mai putea fi apãrat. Acum, ca urmare a dezvoltãrii turismului cultural, el ar putea fi readus la viaþã. Car men COSMAN
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 11 mai 2012
Târ⺠– grãpiº, ecologizarea va atinge ºi Valea Jiului n Valea Jiului ziua dedicatã curãþeniei generale a naturii s-a urnit ºi a pornit ceva mai greu la drum.
Î Proiecte aflate în pericol de a fi sistate prirea finanþãrii O Programului Naþional de Dezvoltare a Infrastructurii, dupã cum se pare cã ar intenþiona liderii PSD ºi PNL, ar însemna pentru municipiul Petroºani stoparea unor importante lucrãri de reabilitare.
Acestea ar fi trebuit sã înceapã în perioada imediat urmãtoare. În principal drumurile cuprinse pe acest program nu vor mai putea fi reabilitate, decât dacã edilii au în bugetul local cuprinsã ºi finanþarea necesarã. Dupã cum au precizat reprezentanþii primãriei din Petroºani “Programul
trebuia sã continue, nu la volumul preconizat iniþial, dar existau fonduri pentru proiectele cuprinse în acest program, noi având trei strãzi cuprinse pentru reabilitare prin acest program”. Mai multe localitãþi hunedorene ar putea beneficia de investiþii prin Programul Naþional de Dezvoltare a
Infrastructurii, cum ar fi reabilitarea drumurilor sau introducerea de apã ºi canal, numai în cazul în care acesta nu ar fi stopat. Prin acest program ar urma sã fie reabilitat ºi drumul dintre Hotelul Rusu ºi Masivul Parâng, drumul spre Straja sau cel spre Pasul Vâlcan. Mir cea NISTOR
Dupã cum au precizat responsabilii cu acþiunea „Lets Do It Romania” unii dintre factorii de decizie locali nu au prea dorit sã se implice în acþiune dar, totuºi, curãþenia va avea loc. „În câteva localitãþi în care am solicitat sprijinul primarilor aceºtia nu au dorit sã semneze niciun contract cu noi. Cel puþin pânã astãzi (NR joi, 10 mai). Alþii, însã, au înþeles cã este nevoie de implicarea ºi ajutorul lor. Noi, oricum, cu sau fãrã sprijin, vom trece sâmbãtã la treabã”, a declarat Andrei Miu, coordonatorul proiectului „Lets Do It Romania” în judeþul Hunedoara.
Violenþa pe stadioanele hunedorene, în creºtere tadioanele sunt asaltate de huligani, iar judeþul Hunedoara nu face excepþie de la regulã.
S
Potrivit reprezentanþilor Inspectoratului de Jandarmi Judeþean Hunedoara dacã la competiþiile sportive din sezonul 2011-2012, s-a constatat o scãdere a numãrului de fapte penale sãvârºite, în sezonul actual infracþiunile sunt în continuã creºtere. “Dacã în sezonul competiþional 2010-2011, jandarmii hunedoareni au constatat 2 fapte de naturã penalã ºi au fost identificaþi 9 autori, în sezonul competiþional
aflat în desfãºurare nu s-a constatat sãvârºirea vreunei fapte de naturã penalã. În schimb, în sezonul competiþional aflat încã în desfãºurare se constatã o creºtere a numãrului faptelor de naturã contravenþionalã, 16 contravenþii faþã de 9 constatate în sezonul competiþional precedent”, declarã Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJHunedoara. De la începutul sezonului competiþional pânã în prezent, jandarmii hunedoreni au executat 119 misiuni de asigurare a ordinii publice la care au participat peste 640 jandarmi hunedoreni. Totodatã, reprezentanþii IJJ Hunedoara susþin cã au desfãºurat
campanii de prevenire a violenþei pe arenele sportive, cu ocazia desfãºurãrii unor competiþii, prin postare de afiºe, difuzarea unor mesaje audio ºi distribuirea de fluturaºi. “Inspectoratul de Jandarmi Judeþean Hunedoara a iniþiat 2 programe de pregãtire specificã în domeniul asigurãrii mãsurilor de ordine ºi siguranþã în interiorul arenelor sportive. Programele sunt organizate gratuit ºi sunt adresate societãþilor specializate de protecþie ºi pazã. Acest gen de programe de pregãtire vor fi organizate premergãtor începerii sezoanelor competiþionale ºi în pauzele competiþionale, pentru
pregãtirea personalului care acþioneazã pentru asigurarea mãsurilor de ordine ºi siguranþã în interiorul arenelor sportive”, mai spune Nicolae Rãducu. Jandarmii îºi propun astfel sã contribuie la creºterii nivelului de siguranþã a participanþilor la competiþiile sportive prin acþiuni de prevenire a violenþei la competiþiile sportive printr-un dialog susþinut cu organizatorii de jocuri sportive ºi suporterii în vederea promovãrii idealului sportiv ºi noþiunii de fair-play.
A doua majorare salarialã, din decembrie, va fi de 7,5 procente doua majorare salarialã se va face în luna decembrie, atunci când vor fi reîntregite salariile bugetarilor, procentul fiind de 7,5%, a declarat ministrul Finanþelor Publice, Florin Georgescu.
A
‘În Ordonanþa de Urgenþã vom spune cã salariile se reîntregesc cu 16%, cu 8% din iunie ºi cu 7,5% din decembrie, asta este cifra corectã. FMI-ul vorbea din punct de vedere fiscal, în sensul cã salari-
ile vor fi încasate în luna urmãtoare, în iulie ºi ianuarie. Ei vorbeau din punct de vedere fiscal, noi vorbim din punct de vedere economic ºi social, dar ambele viziuni sunt corecte ºi exacte’, a spus Florin Georgescu. Reîntregirea salariilor bugetarilor va avea loc în douã tranºe, pânã la finalul anului 2012, precizeazã Guvernul, printr-un comunicat de presã transmis miercuri. Pe de altã parte, cota
unicã de impozitare de 16% va fi menþinutã, dar, din 2013, se vor aplica cote mai mici în cazul salariilor sub 1.600 de lei.
În estul Vãii Jiului, zonele vizate pentru a fi ecologizate sunt Defileul Jiului, Groapa Seacã, Jieþ ºi Maleia. Numai pentru locuitorii municipiului Petroºani, interesaþi de a participa la curãþenie, pânã în prezent, au fost strânºi 1.200 de saci ºi 300 de perechi de mãnuºi care vor fi puse la dispoziþia celor interesaþi de participarea la acest proiect. Pânã la demararea celei mai ample acþiuni de ecologizare din acest an a mai rãmas o singurã zi. „Lets Do It Romania” reprezintã cel mai ambiþios proiect de implicare socialã care îºi propune curãþirea deºeurilor din naturã. În anii anteriori voluntarii care au participat la acest proiect, în întreaga þarã, au colectat peste un milion de saci cu gunoaie. Mir cea NISTOR
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 11 mai 2012
Ziua Regelui este o necunoscutã pentru edilii din Valea Jiului iua Regelui nu a fost luatã în calcul de nicio adminsitraþie din Valea Jiului. Oamenii nici mãcar nu ºtiu cã 10 mai este dedicatã Zilei Monarhiei, iar pãrerile sunt împãrþite între cei care l-ar vrea pe rege sãrbãtorit ºi ceoi care cred cã nu are atât de multã valoare.
Z
Regele Mihai al României nu este sãrbãtorit în toatã þara ºi, pentru cã suntem poate singura þarã care nu ne sãrbãtorim
regele, nici anul acesta nu a fost nimeni care sã-ºi aducã aminte cã 10 mai este Ziua Regelui. Cei mai mulþi oameni cred cã nici nu am avea motive sã sãrbãtorim, dar sunt ºi oameni care spun cã regele ar fi o soluþie pentru România. “E pãcat cã nu sãrbãtorim ºi noi. Îmi aduc ºi acum aminte de cântecele dedicate regelui, pe care le ascultam în colpilãrie. Ar fi o soluþie regele”, spune un bãtrân pensionar din Petroºani. “Cred cã regele e important pentru cei care l-au cunoscut în epoca lui. Acum, nimeni nu mai
Iuliu Winkler:
UE trebuie sã devinã o Europã federalã niunea Europeanã nu mai poate rezista doar ca o uniune economicã ºi o piaþã unicã, pentru cã viitorul ei stã în federalizare.
U
Asta susþine deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) într-o declaraþie scrisã depusã în cadrul dezbaterilor cu tema “Viitorul Europei” care au avut loc în plenul Parlamentului European (PE)
Premierã teatralã la Petroºani âmbãtã, 12 mai, pe scena teatrului din Petroºani va fi prezentatã în premierã piesa “Insula femeilor”.
S
ºtie nimic despre asta ºi nici nu ºtiu dacã ar trebui sã-l sãrbãtorim, cã nu a fãcut nimic în þarã”, spune o femeie. “Nu am nicio pãrere. Acest om nu are valoarea de care se bucurã alte familii regale din strãinãtate. E ca ºi cum nu ar exista”, susþine ºi un tânãr. Data de 10 Mai, sãrbãtoarea Regatului
României, a fost interzisã de comuniºti, ºi ignoratã de cãtre autoritãþile române de dupã 1989. Aceastã zi este legatã de trei evenimente cruciale din istoria modernã a þãrii noastre. Pe 10 Mai 1866, Carol I de Hohenzollern soseºte în Bucureºti, capitala României, ºi depune jurãmântul în faþa Parlamentului.
reunit, miercuri, la Bruxelles. În declaraþia sa, deputatul european al UDMR aratã cã în alegerile care s-au succedat în ultimul an în statele membre ale UE, cetãþenii au votat pentru schimbare. “Analizând sensul ideologic al acestei schimbãri vedem cum în Franþa dreapta a fost înlocuitã cu stânga, iar în Spania s-a întâmplat invers. Ce este comun printre învingãtori? Promisiunile, mai mult sau mai puþin populiste, de încetare a politicilor de austeritate ºi de împlinire a aºteptãrilor celor care vor menþinerea statului social european care îi îngrijeºte pe toþi. Întrebarea care se pune, acum, este dacã, dupã crizã, se poate reveni la statul social european al sfârºitului de secol XX?”, afirmã Iuliu Winkler. Parlamentarul european considerã cã
Pe 10 Mai 1877, dupã ce cu o zi înainte Parlamentul dezbãtuse problema, Carol I proclama solemn Independenþa absolutã a României. Pe data de 10 Mai 1881, Carol I a fost încoronat ca Rege al României, iar þara a fost ridicatã la rangul de Regat. Diana MITRACHE
UE trebuie sã devinã o Europã federalã, o Europã a regiunilor ºi a comunitãþilor, cu competenþe clare ale instituþiilor sale de la Bruxelles, balansate cu rãspunderea limpede a eurocraþilor în faþa celor 500 de milioane de cetãþeni europeni. În opinia sa, deficitul incontestabil de democraþie al construcþiei europene de azi poate fi soluþionat doar prin potenþarea rolului PE. “UE nu mai poate exista doar ca o uniune economicã ºi o piaþã unicã aºa cum o vrea Albionul, nu mai poate rezista doar ca o uniune interguvernamentalã a statelor naþionale de secol XX”, mai susþine Iuliu Winkler în declaraþia sa. Diana MITRACHE
Piesa ce poartã semnãtura lui Valeriu Butulescu a fost declaratã drept cea mai bunã comedie la Festivalul Naþional de Comedie din anul 2009. Cel care semneazã regia este târgmureºeanul Ioan Cristian, un mai vechi colaborator al teatrului din Capitala Vãii Jiului. “De fiecare datã revin cu plãcere aici unde publicul este unul cu totul ºi cu totul deosebit. Spun acest lucru þinând cont de ce am vãzut la fiecare premierã pe care am pus-o în scenã. Am mai remarcat ºi altceva ºi anume faptul cã publicul din Petroºani apreciazã, în mod special, comediile. Despre piesa propriu-zisã nu vreau sã menþionez nimic pentru a nu le strica plãcerea celor care vor veni sã vizioneze premiera”, a precizat regizorul Ioan Cristian.
Distribuþia piesei se bazeazã pe doar 6 actori de la Teatrul Dramatic “I. Sîrbu” din Petroºani. Este vorba despre Izabela Badovics, Irina Bodea – Radu, Ioana Florescu, Bianca Holobuþ, Mihai Sima ºi Dorin Ceagoreanu. Mir cea NISTOR
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 11 mai 2012
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
HOROSCOP
11 m a i 2 0 1 2
Încã de la primele ore ale dimineþii vei fi cam nemulþumit, fãrã un motiv anume. Ai dori sã lãmureºti unele neînþelegeri mai vechi, iar ocaziile nu se vor lãsa prea mult aºteptate. Calitãþile tale vor ieºi în evidenþã întrun cerc mai larg de cunoºtinþe, ceea ce þi-ar putea aduce noi simpatii.
Alãturi de partenerul de suflet ai putea pune la punct planuri pentru îmbunãtãþirea situaþiei financiare. Oricum, chiar dacã nu este prea romantic, de discuþii pe teme pecuniare nu vei scãpa în aceastã zi. Ar fi bine sã-þi dedici cât mai mult din timpul tãu liber fiinþei iubite.
Nu te apuca de mai multe treburi o datã, cãci nu vei reuºi sã finalizezi mai nimic. N-ar fi rãu sã apelezi ºi la sprijinul familiei. Sentimentele tale sunt foarte profunde, dar eºti cam impulsiv ºi din acest motiv ai putea avea neînþelegeri cu fiinþa iubitã. Sentimentele tale sunt confuze.
Din punct de vedere sentimental ai toate motivele sã fii mulþumit. Farmecul de care dispui îþi va permite sã faci o excelentã impresie persoanelor de sex opus. N-ar fi exclus ca partenerul sã aibã o realizare de care vã veþi bucura împreunã.
Veti avea unele controverse cu persoana iubitã, fãrã, însã, ca acestea sã vã deterioreze relaþia. Suspiciunile tale se vor demonstra în scurt timp neîntemeiate, aºa cã ar fi bine sã þi le cenzurezi. Ar fi de dorit sã ai un regim alimentar echilibrat cãci ai putea avea probleme de sãnãtate.
Implicarea în activitãþi intelectuale îþi va permite sã te remarci. La slujbã reuºeºti sã fii eficient, ceea ce te-ar putea ajuta sã-þi îmbunãtãþeºti situaþia financiarã. Relaþia cu partenerul de viaþã va fi ceva mai agitatã ºi nu este cazul sã te implici în discutii în contradictoriu.
Starea de neliniºte, de agitaþie ce tea caracterizat o bunã bucatã de vreme tinde sã se accentueze. Nu reuºeºti sã îþi canalizezi energia spre scopuri concrete, ceea ce te face sã obosesºi mai repede decât în mod obiºnuit. Activitãþile sociale te vor face mai optimist.
Va trebui sã iei o decizie, care te va obliga la o analizã amãnunþitã a tuturor aspectelor pe care le implicã. Neatenþia ºi superficialitatea te pot costa mult în viitorul apropiat. Ar fi de dorit sã nu te implici în activitãþi ce vizeazã o reuºitã imediatã ºi mai ales sã dai dovadã de prudenþã.
Interesul pentru chestiunile sentimentale este peste nivelul obiºnuit, entuziasmul sentimental va atinge limita superioarã. Relaþia cu o persoanã de sex opus de la serviciu ar putea cãpãta noi dimensiuni. Nu este momentul pentru a lua decizii în chestiunile mai deosebite.
Unele nemulþumiri mai vechi se vor rezolva, ceea ce te va face sã fi mai relaxat, mai înþelegãtor. Esti ceva mai romantic, mai implicat în relaþia ta de dragoste, ceea ce te poate ajuta sã te bucuri de aprecierea partenerului. N-ar fi exclus ca acesta sã aibã un câºtig bãnesc neaºteptat.
De muncã multã nu vei scapa nici în aceastã perioadã. Este posibil sã aparã situaþii noi, cu care nu te vei descurca prea uºor, dar cum nimic nu se dovedeºte a fi urgent, nu ai de ce sã intri în panicã. Inspiraþia te-ar putea ajuta mult în acest domeniu. Energia fizicã este la limita.
Vei fi, însã, ceva mai subiectiv, aºa cã ar fi bine sã nu iei decizii fãrã o maturã chibzuinþã în aceastã direcþie. Cãlãtoriile te vor avantaja din punct de vedere sentimental ºi nu numai. Cineva din familie ar putea avea o realizare de care se va bucura întregul clan.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 11 mai 2012
VORBA LU` BUJI
de Mircea BUJORESCU
Cum mi-am petrecut ziua de 9 mai Fãcurãm ce fãcurãm ºi vãzurãm cum stã chestia cu Europa... Exact de 9 Mai – Ziua Europei, scumpa noastrã þarã (scumpã, fiindcã toate-s scumpe!) a trãit un eveniment unic. Finala Ligii Europene a adus la Bucureºti mai mulþi turiºti decât a adus madam Udrea cu frunza aia a ei. Era cazul sã mai dea ºi spaniolii buzna spre noi, fiindcã ºi ai noºtri au nãpãdit Peninsula Ibericã, fiecare pe unde au putut, care la canciog ºi mistrie, care la cãpºuni, care la ciordit, dupã cum le-a fost felul... Ne tot batem cu cãrãmida-n piept cã am intrat în Europa, de parcã am fi cãzut din Lunã. Practic, ºi pânã acum 5 ani (în 2007 ne-au „bãgat” în UE) tot în Europa eram, dar nu ºtiam noi. Chestie de mentalitate. Apartenenþa la bãtrânul continent, unde credeam noi cã e Grecia anticã, cei ”Încare aduceau veºti
proaste erau uciºi. Norocul tãu e cã nu eºti lângã mine în acest moment” – asta mi-a spus ieri Attila Dezsi, cu voce gâtuitã de lacrimi, când am avut ingrata sarcinã de a-i aduce la cunoºtinþã faptul cã Mihaela Ghiuca a decedat. Jurnalist, coordonatorul Asociaþiei Pro Democraþia pe Valea Jiului ºi preºedinte al Asociaþiei ”Equal”, a murit, la 47 de ani, în urma unui chin de o sãptãmânã. Diagnosticul a fost unul neiertãtor: infarct cerebral, cu stare comatoasã. Medicii de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani au fãcut tot posibilul s-o salveze, dar poate cã Mihaela s-a sãturat de o viaþã în care parcã totul îi mergea pe dos ºi în care luptase pentru a-i apãra pe toþi, pentru a apãra dreptatea, legea, mai puþin pentru a se apãra pe ea de intemperiile vieþii.
numai lapte ºi miere e o chestie mult mai veche. Prin perioada interbelicã, o poetesã la modã, Veronica Porumbacu (era ºi prin manuale, unde a rãmas pânã bine de curând) fãcea niºte „temenele”, aducea niºte osanale pentru coana Europa, de te-apuca râsul: „O, Europa, te simt în mine Te simt vibrând adânc...” Chestia asta apãrea în „Gazeta literarã”. N-a trecut multã vreme, preþ de un spriþ prelungit, ºi mucalitul epigramist
Pãstorel Teodoreanu i-a rãspuns: „Mult stimatã Veronicã Eu credeam c-o ai mai micã! Dar mãrturisirea-þi clarã Din „Gazeta literarã” Dovedeºte elocvent Cã în... chestia matale... De-adâncimi fenomenale Intrã-ntregul continent!” Revenind la finala dintre cele douã echipe spaniole atletice, a fost frumos ºi bine organizat. Mai ales cã, doar cu o zi înainte, la noi, la Cluj, unde se spune cã lumea e civilizatã meciul dintre
cele douã rivale din oraºul lui Emil Boc (ptiu, drace, uite cã nu-mi mai iasã din cap!) s-a încheiat înainte de limitã. Un troglodit pe nume Cadu a stricat ºandramaua, dându-se la public, iar Bornescu i-a aplicat una la „bornãu”. De-aci a început o caftealã generalã ºi dã-i, ºi luptã... Sã vedem cum s-o termina, azi se hotãrãºte. Dar eude-aº fi la FRF aº da o decizie cu un articol unic: „Bãi, Cadu, ia-þi valiza ºi te du...” Ce dracu, suntem ºi noi în Europa, iar la echipele noastre avem jucãtori din toatã Africa ºi America de Sud, cumpãraþi la kil, care vin ºi se dau mari la noi. Noroc cu spectacolul mirific de pe Arena Naþionalã, fiindcã ºi acum s-ar mai discuta despre pocinogul de la Cluj!
Adio, Mihaela Ghiuca!
Mihaela s-a dus aºa cum a venit pe lume ºi cum ºi-a trãit întreaga viaþã: discret, liniºtit, încercând sã nu deranjeze pe nimeni. Cãci asta a fost Mihaela: zgârcitã cu destãinuirile legate de viaþa personalã, de necazurile pe care le-a avut de înfruntat, dar având puterea unui leu când venea vorba de a apãra drepturile unui nãpãstuit al sorþii. Prin intermediul ei mulþi ºi-au gãsit liniºtea, alinarea ºi dreptatea. Dar oare ea pe umãrul cui s-a putut plânge, cui ºi-a strigat durerea unei vieþi neîmplinite ºi chinuite? Numai Dumnezeu a ºtiut ce a simþit Mihaela Ghiuca încã din adolescenþã, când, la moartea mamei adoptive, tatãl adoptiv a vândut tot ºi a aruncat-o în stradã, neinteresându-l ce viaþã va avea pe viitor puiul de om pe care l-a abandonat de parcã ar fi fost un cãþel. Tot Dumnezeu a ºtiut ce plan
are pentru ea când i-a scos-o în cale pe Viorica Comârzan, cea care a luat-o sub aripa ei ºi vreme de 30 de ani i-a fost mamã, tatã, sorã, cea mai bunã prietenã ºi care a tratat-o de parcã i-ar fi fost copil. Scriu aceste lucruri – mãrturisesc cã este cel mai greu material din viaþa mea - pentru ca voi, cititorii, care aþi ºi cunoscut-o, sã înþelegeþi de ce uneori Mihaela pãrea atât de furioasã ºi de supãratã pe viaþã, pe nedreptãþile ei. Nu voi scrie ce prietene minunate am fost, deoarece o relaþie profesionalã cu Mihaela era o încercare durã datã de Dumnezeu, întrucât ea a fost un om foarte dificil, dar astãzi simt cã am pierdut un om foarte drag mie. Chiar dacã au fost momente când îmi venea s-o strâng de gât la propriu ºi ne certam la cuþite, Mihaela Ghiuca a fost o patã de culoare,
atât în viaþa mea, cât ºi în jurnalismul Vãii Jiului. Ne certam nu din cauzã cã am fi avut opinii diferite referitoare la un subiect, ci pentru cã îi catalogasem stilul de lucru ”cam agresiv”. De fapt, îi bãga în sperieþi pe bieþii oameni cu care intra în contact ºi care erau suspectaþi de ea cã ar încãlca vreo lege. Nu o datã era sã plecãm de pe teren cu târnãcoape fãcute guler în jurul gâtului, fiindcã Mihaela îi prinsese pe unii la furat ºi le þinea moralã într-un mod nu foarte prietenos, iar respectivii, mulþi la numãr, ne-au arãtat cum se poate bate recordul la 100 de metri plat fãrã antrenament. Când scriu aceste rânduri zâmbesc, chiar dacã la acea vreme îi juram, zi de zi, dupã câte o asemenea ”aventurã”, cã „e ultima datã când mai fac teren cu tine. Într-o zi ne omoarã careva din cauza ta, fii mai potolitã!”, iar ea îmi
Pânã la urmã, tot Europa ne-a salvat. Dupã ce cã ne dã bani europeni de nu suntem în stare sã-i „absorbim”, uite cã ºi când e vorba de fotbal tot ei ne scot din belea. Întrebarea care se pune e cât o sã ne mai suporte Europa asta, care are ºi ea, cum se spune, demnitatea ei. N-o sã se sature de noi, ca femeia de omul ei care se tot îmbatã ºi nu dã bani în casã? Apropos de chestia asta cu Europa, cicã întreabã unul la Radio Erevan: „Cum poate fi exclus un stat din Uniunea Europeanã?” Rãspunsul vine repede: „În principiu nu este posibilã o excludere, dar ne bazãm pe fantezia ºi imaginaþia României!”
explica, ºi mai nervoasã: ”Ana! Cu politeþuri nu faci nimic. Trebuie sã intri în ei ca în brânzã!”. Însã repet: aºa a fost Mihaela. Un bun prieten pentru unii, cel mai aprig duºman faþã de alþii. Tot ce ºtiu este cã mi-a dat o lecþie importantã: cã se poate ºi sã nu renunþi, dacã tu crezi cu tãrie în ceva, ”chiar dacã ai o ºansã de 0,001%, nu conteazã, e ºansa ta, nu renunþa”. Inclusiv la meseria de jurnalist, când îi explicam cât de ingratã mi se pare, cum am momente în care aº vrea sã plec departe de toate ºi de toþi, undeva unde sã nu mã ºtie nimeni. Mihaela a murit luptând. Nu pentru viaþa ºi bunãstarea ei, ci pentru ca voi, cititorii noºtri, sã puteþi avea parte de o lume în care lucrurile nu merg numai pe dos ori vã împotmoliþi într-o lume în care
termeni ca dreptate, onoare, cinste, corectitudine nu-ºi prea au rostul. Mihaela Ghiuca a plecat dintre noi mult, mult prea devreme, dupã o viaþã plinã de încercãri, dar sunt sigurã cã Dumnezeu are treabã cu ea, acolo, Sus. Cu siguranþã are nevoie de cineva care trebuie sã facã ordine la poarta Raiului. În încheiere aº vrea sã le mulþumesc tuturor celor care s-au implicat în ultima sãptãmânã de viaþã pentru a o ajuta pe Mihaela. Dumnezeu s-o ierte ºi s-o odihneascã Anamaria NEDELCOFF
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 11 mai 2012
Muzeul Momârlanilor atrage tot mai mulþi turiºti ãºtinaºii din Valea Jiului au propriul muzeu, amplasat chiar în incinta Bisericii Sfânta Varvara din Cartierul Aeroport, care devine un concurent serios pentru mult mai vechiul Muzeul al Mineritului.
B
Momârlanii din Valea Jiului au primul muzeu, care cuprinde aspecte din viaþa bãºtinaºilor, vechi crescãtori de oi, despre care se spune cã sunt urmaºii direcþi ai dacilor. Muzeul a fost înfiinþat în curtea Bisericii Sfânta Varvara, iar pentru ame-
najarea lui Primãria Petroºani a alocat circa 60 de mii de lei. Preotul paroh Octavian Pãtraºcu, cel care s-.a zbãtut ca acest muzeu sã prindã viaþã, a utilat muzeul cu o stânã momârlãneascã ºi o casã þãrãneascã adusã direct din inima muntelui, în care se gãsesc obiecte care erau folosite odinioarã de momârlani. „Muzeul funcþioneazã în cadrul complexului bisericesc, ºi am avut nesperat de mulþi vizitatori de la deschiderea lui. Toatã lumea a apreciat frumuseþea muzeului ºi a exponatelor. Mai ales copiii care sunt crescuþi sãracii în oraº ºi nu ºtiau din obiceiurile ºi tradiþiile înaintaºilor noºtri. Ei au fost cei mai curioºi ºi au
întrebat tot timpul despre ce au vãzut”, spune pãrintele Octavian Pãtraºcu. Muzeul este deschis în permanenþã ºi poate fi vizitat de oricine, chiar dacã încã nu are un ghid. „Face pe ghidul cine se nimereºte, ºi eu ºi pãrintele Nicolae chiar ºi enoriaºii. Cine este acolo în momentul în care vin vizitatori merge cu ei la muzeu. Avem acolo un consiliu ºi un comitet pentru cã la noi este în permanenþã activitate. Nãdãjduim cã vom ajunge cu timpul sã avem ºi un personal pregãtit pentru ghidare dar si pentru bunurile patrimoniale pe care noi le avem ºi vrem sã le expunem pentru a arata valoarea Vãii Jiului.
Sunt obiecte de valoare foarte mare, bunuri patrimoniale pe care le-am colecþionat ºi pãstrat pentru a fi folosite în Valea Jiului”, a mai spus pãrintele Pãtraºcu. Car men COSMAN
Ghidul de cãlãtorie al ºefului IPJ a ajuns la ediþia a doua C omandantul IPJ Hunedoara, Liviu Dumitru,a gãsit o modalitate ineditã de a-ºi rotunji veniturile: s-a apucat de scris cãrþi. Nu singur, ci ajutat de o subalternã, respectiv agent principal de poliþie Carla Strujan.
Nu e vorba chiar de cãrþi, ci mai bine spus de un ghid de cãlãtorie - ”Destinaþii Europene” – aflat la a doua ediþie. Faþã de ediþia precedentã, publicatã în
anul 2011, aceasta cuprinde traduceri din limba românã în limba englezã, francezã, germanã ºi spaniolã la întrebãri uzuale ce pot fi utilizate în situaþii generale de cãtre cetãþenii români, atunci când se aflã pe teritoriul altor state. De asemenea, au fost actualizate ºi datele cu privire la statele membre ale spaþiului Schengen, iar reprezentanþii IPJ Hunedoara spun cã lucrarea îºi dovedeºte utilitatea prin prisma faptului cã România se
pregãteºte sã adere, în luna septembrie 2012, la spaþiul Schengen. Din ediþia de anul acesta au fost tipãrite deja 500 de exemplare, lucrarea putând fi gãsitã în curând în reþeaua publicã de difuzare a presei, anunþã reprezentanþii IPJ. Car men COSMAN
Fondul de carte, în creºtere prezent, fondul de carte al Municipale din Petroºani ÎestenBibliotecii de peste 60.000 de volume. Recent, acesta s-a îmbogãþit cu alte cãrþi, achiziþionate cu sprijinul financiar al primãriei. Dintre noile volume, cele mai multe sunt din domeniile istorie, psihologie sau beletristicã. Cele mai cãutate cãrþi, în prezent, sunt cele de istorie sau cele solicitate în programa ºcolarã. Deºi se bate monedã pe faptul cã românii nu prea mai citesc, totuºi, numai în ultima lunã, la biblioteca din Petroºani au fost înregistrate 200 de cereri de înscriere... Mir cea NISTOR