Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 121
Cronica Vãii Jiului Joi, 10 mai 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Mircia Muntean vrea sã câºtige ºefia judeþului cu „gogoºi” electorale
Miliarde de lei noi aruncate de guvernanþi în închiderea perimetrelor miniere n timp ce guvernanþii închid Î de ani de zile ochii la problemele pe care le are mineritul, în general, ºi lasã Compania Naþionalã a Huilei sã se descurce singurã, aceeaºi guvernanþi sunt, dintr-o datã, foarte darnici când vine vorba despre închiderea unitãþilor miniere.
>>> PAGINA A 3-A
Deputatul – candidat Viorel Arion, acuzat de furt ºi pe pagina sa de Facebook reºealã fundamentalã pentru deputatul Viorel Arion, candidat la funcþia de primar al municipiului Hunedoara. Acesta s-a grãbit sã posteze pe pagina sa de pe siteul de socializare Facebook unul dintre proiectele cu care defileazã în campania electoralã, respectiv cel de salvare a Mocãniþei hunedorene.
G
>>> PAGINA A 9-A
“Big Brother” bagã teama în politicieni n curând, e-mailurile noastre ºi sms-urile vor putea fi citite în mod oficial, iar fiecare conversaþie a noastrã va putea fi înregistratã ºi stocatã undeva.
Î
>>> PAGINA 11
PAGINA A 5-A
Fantoma lui „Jack Spintecãtorul” de Petroºani alungã turiºtii din Valea Jiului >>> PAGINA 12
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 10 mai 2012
Centrul “ Creºtem împreunã”, inaugurat la Lupeni rganizaþia Salvaþi Copiii filiala Hunedoara, a inaugurat la Lupeni un nou centru Creºtem împreunã, destinat copiilor ai cãror pãrinþi sunt plecaþi sã lucreze în strãinãtate.
O
Copiii ai cãror pãrinþi sunt plecaþi sã lucreze în altã þarã reprezintã o categorie extrem de vulnerabilã, expusã riscului abandonului ºcolar ºi excluziunii sociale, iar scopul acestui centru este tocmai acela de a diminua impactul negativ al migraþiei economice a pãrinþilor în Italia asupra copiilor rãmaºi singuri acasã, în România, prin care acordã asistenþã socialã, psihologicã ºi pedagogicã copiilor ai cãror pãrinþi sunt plecaþi la muncã în strainatate. În prezent la centru sunt înscriºi un numãr de 25 de copii, însã cei de la Salvaþi Copiii susþin aceastã cifrã va creºte pânã la 70 în cursul anului 2012. “Cercetãrile ºi anchetele sociale efectuate de organizaþia Salvaþi Copiii au relevat faptul cã aceºti copii se confruntã cu o serie de
probleme specifice, printre care riscul abandonului ºcolar, excluziunea socialã ºi vulnerabilitatea de a intra în anturaje nepotrivite. Conform ultimei statistici a Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Familiei ºi a Drepturilor Copilului sunt peste 85.605 de copiii rãmaºi fãrã unul sau ambii pãrinþi în urma plecãrii acestora la muncã în strãinãtate ºi alþi 26.706 de copii rãmaºi fãrã nici un pãrinte lângã ei, dupã ce ambii pãrinþi sau unicul susþinãtor au plecat sã lucreze în strãinãtate”, spune Valeria Popescu, preºedintele organizaþiei Salvaþi Copiii Hunedoara. Programul dedicat copiilor rãmaºi singuri acasã în urma migraþiei pãrinþilor lor este activ în 16 locatii din judetele Timiº, Caraº, Hunedoara, Dolj, Dâmboviþa, Argeº, Bucureºti, Constanþa, Brasov, Mures, Neamt, Iasi, Suceava, Vaslui, prin programe “ªcoala dupã ªcoalã”, prin care se asigurã pregãtirea suplimentarã a copiilor, orientarea ºcolarã ºi consilierea individualã. În fiecare program sunt implicaþi un cadru didactic, un consilier ºcolar/psiholog sau un asistent social. Activitãþile de
Institutul naþional de cercetare – dezvoltare pentru securitate minierã ºi protecþie antiexplozivã – insemex petroºani, cu sediul în localitatea Petroºani, str. Gral. Vasile Milea, nr. 32 – 34, cod 332047, jud. Hunedoara, organizeazã concurs pentru ocuparea unui post de economist cu contract individual
Antena 1 8:00 'Neatza cu Rãzvan þi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Te pui cu blondele? (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Burlacul III 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Rãzbunare extremã
tip “ªcoalã dupã ºcoalã’ se desfãºoarã într-o salã de clasã de la ªcoala Nr. 1 Lupeni. Personalul implicat în programe þine permanent legãtura cu persoanele în a cãror îngrijire se aflã copiii ºi asigurã orientarea, pregãtirea ºi consilierea acestora prin întâlniri ºi vizite la domiciliu. Pânã în prezent, la nivel naþional, 489 de copii au fost cuprinºi în acest program. O mare parte a românilor care merg la muncã în Italia îºi lasã copiii acasã fie în grija celuilalt pãrinte, fie în grija altor rude. Din cercetarea efectuatã de Salvaþi Copiii România a reieºit cã, de multe ori, aceºti copii nu primesc informaþii despre pãrinþii lor ºi nu reuºesc sã depãºeascã momentul difi-
de muncã pe duratã determinatã, în cadrul Direcþiei Economic, Comercialã – Compartiment Financiar, Contabilitate. Data limitã pentru depunerea dosarelor de concurs la secretariatul institutului este 23.05.2012, ora 15:30. Concursul se va desfãºura în data de 25.05.2012, ora 10:30 la sediul institu-
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Wacky TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Poama acrã 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 Þtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Copii contra pãrinþi
cil al separãrii de pãrinþi, ajungând astfel sã manifeste dezinteres faþã de ºcoalã ºi faþã de adulþii în grija cãrora au fost lãsaþi (de cele mai multe ori bunicii). La rândul lor, pãrinþii nu sunt informaþi despre evoluþia copiilor ºi nu conºtientizeazã consecinþele negative majore pe care plecarea lor în altã þarã ºi lãsarea copiilor acasã le produc asupra dezvoltãrii psihice ºi emoþionale a acestora. Programul beneficiazã de susþinere din partea a doua companii cu prezenþã importantã atât în România, cât ºi în Italia – Enel, prin fundaþia Enel Cuore ºi Intesa Sanpaolo Bank, incepand din anul 2010. Diana MITRACHE
tului. Detali ºi informaþii suplimentare privind eligibilitatea candidaþilor ºi conþinutul dosarelor de concurs, precum ºi tematica ºi bibliografia de concurs se pot obþine de la sediul institutului – Comp. Resurse Umane, tel. 0254/541621 – 541622 int. 192.
PRO TV 7:00 Þtirile Pro TV 10:00 Tânãr þi neliniþtit (s) (r) 11:00 Viaþa în Africa (s) (r) 12:00 Viaþa în Africa (s) (r) 13:00 Þtirile Pro TV 13:45 Crimele din Midsomer 16:00 Tânãr þi neliniþtit (s) 17:00 Þtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 Þtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 În lupta cu timpul 23:30 Þtirile Pro TV 0:00 Furtuna neagrã
Prima TV 9:30 Focus Monden (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist pastila 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaþa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaþa de pe tort 20:30 M-a fãcut mama artist 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:45 CSI: Investigaþii 1:30 Focus (r)
VÂNZÃRI
Cronica Vãii Jiului
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
MITRACHE Vând casã + teren, 5000 Marius (mitrache_evz@yahoo.com) m² în Vulcan (Valea Redactor sef: Ungurului). Ileana FIRÞULESCU Telefon 0722 448 428 (ifirtulescu@yahoo.com) Editor coordonator:
TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Ne vedem la TVR! (r) 11:55 Dincolo de celebritate 12:00 Bebe magia 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Interes general 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Zona Zero 22:40 Exclusiv Documentarele Televiziunii Române: Din dragoste de þarã 23:50 Ca la carte 0:20 Bebe magia (r) 0:50 Tezaur folcloric (r) 1:50 Interes general (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Joi, 10 mai 2012 n timp ce guvernanþii închid de ani de zile ochii la problemele pe care le are mineritul, în general, ºi lasã Compania Naþionalã a Huilei sã se descurce singurã, aceeaºi guvernanþi sunt, dintr-o datã, foarte darnici când vine vorba despre închiderea unitãþilor miniere.
Î
Sume halucinante sunt aruncate în joc când vine vorba despre închiderea perimetrelor miniere ºi monitorizarea post închidere. Iar aceºti bani se adaugã celor alocaþi deja, din 1998 ºi pânã în luna martie, pentru lucrãrile deja efectuate. Sunt sume
Miliarde de lei noi aruncate de guvernanþi în închiderea perimetrelor miniere Conform datelor oficiale, în ceea ce priveºte mineritul în totalitatea lui, din 1998 ºi pânã în 2010 au fost aprobate 11 hotãrâri de Guvern, care au vizat închiderea definitivã, conservarea, ecologizarea ºi monitorizarea post închidere a nu mai puþin de 556 de obiective miniere. Iar din 2004 ºi pânã în martie 2012 s-au dat peste 143 de milioane de lei pentru conservare, iar alte 638 de milioane de lei s-au cheltuit pentru închidere ºi ecologizare. ªi toate aceste fonduri necesare pentru efectuarea lucrãrilor au fost de la Bugetul de Stat al
alocate cu generozitate de guvernanþii cãrora le pasã prea puþin despre ce se întâmplã cu minele active. Sã nu uitãm cã în 2011 Compania Naþionalã a Huilei nu a primit nici un leu drept subvenþie. Banii s-au acordat anul acesta, dar numai pentru minele care au intrat pe program de închidere. Mai mult decât atât, pentru lucrãrile de investiþii, Executivul (cel vechi, nu cel proaspãt numit) a decis, la aprobarea bugetului, sã lase CNH sã se descurce cu fondurile proprii, în timp ce limiteazã drastic preþul de vânzare a huilei energetice cãtre beneficiari.
României, acelaºi buget extrem de sãrac când vine vorba despre susþinerea activitãþii extractive. Iar programul continuã, iar sumele preconizate a fi cheltuite sunt halucinante. Datele oficiale aratã cã, în perioada 2012 – 2035 – conform strategiei procesului de reconstrucþie ecologicã a siturilor afectate de industria minierã din România – se preconizeazã cheltuirea a 54 de milioane de lei pentru conservare ºi a altor 2,3 miliarde de lei pentru închidere ºi ecologizare. În plus, peste un miliard de lei va fi înghiþit pentru monitorizarea post închidere. Numai înb perioada 2012 – 2014 sumele prevãzute ating aproape 500 de milioane de lei! Car men COSMAN
”Bãieþii deºtepþi” ai energiei ar putea fi amendaþi usturãtor ºi obligaþi sã returneze toþi banii in anchetele declanºate de Comisia Europeanã privind contractele din energie ale ”bãieþilor deºtepþi” au început sã rãzbatã informaþii cã s-ar putea ca aceºti bãieþi sã ramburseze toate sumele încasate necuvenit ºi sã plãteascã amenzi grele. Acest lucru l-a declarat ºi ºeful misiunii FMI, Jeffrey Franks pentru Ziarul Financiar.
D
În urma scandalurilor repetate ºi a informãrilor/sesizãrilor primite de Comisia Europeanã aceasta doreºte sã stabileascã dacã Hidroelectrica a subvenþionat în mod indirect ”clienþii favoriþi” vânzându-le energie electricã la preþuri sub nivelul pieþei sau achiziþionând de la aceºtia la preþuri peste nivelul pieþei. Ca urmare, Comisia Europeanã a anunþat în aprilie cã a iniþiat cinci investigaþii aprofundate distincte pentru a evalua dacã Hidroelectrica a încãlcat normele comunitare privind ajutorul de stat, executivul UE arãtând cã sunt indicii cã statul a influenþat compa-
nia sã încheie contracte de vânzare ºi cumpãrare a energiei la preþuri preferenþiale. Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 ºi 2003 ºi expirã în 2014, 2015 sau 2018. Compania vinde aproximativ 70% din energie pe care o produce prin aceste acorduri bilaterale, la preþuri sub media pieþei. ªeful misiunii Fondului Monetar Internaþional, FMI, în România, Jeffrey Franks a fãcut la rândul sãu precizãri la acest caz ”rãsunãtor”, care preocupã ºi Fondul. Acesta a precizat pentru zf.ro cã “bãieþii deºtepþi” care au contracte preferenþiale cu Hidroelectrica ar putea sã
plãteascã amenzi ºi sã ramburseze toate sumele de care au beneficiat dacã ancheta Comisiei Europene stabileºte cã aceste contracte au reprezentat ajutoare de stat. “La Hidroelectrica, dacã ancheta Comisiei Europene va stabili cã a
fost ajutor de stat, atunci aceºti beneficiari va trebui sã dea înapoi toatã suma (...) Sunt motivaþi sã fie de acord cu noile condiþii ale statului. Urmeazã alte negocieri ºi se va cere o îmbunãtãþire a condiþiilor”, a spus Franks. El a arãtat cã o parte dintre “bãieþii deºtepþi” au fost de acord cu renegocierea contractelor, dar mai sunt unii care refuzã sã semneze în noile condiþii. Jeffrey Franks a refuzat sã dea numele firmelor care nu sunt de acord cu renegocierea contractelor, dar a menþionat cã este în interesul acestora sã fie de acord cu propunerile fãcute de autoritãþi, pentru cã riscã sã aibã pierderi mai mari dacã ancheta CE va stabili cã a fost ajutor de stat. De precizat cã Ministerul Economiei va renegocia contractele cu
aºa numiþii “bãieþi deºtepþi” din energie în maxim zece zile, a declarat ministrul Economiei, Daniel
Chiþoiu, în urma discuþiilor de la BNR cu reprezentanþii FMI ºi ai Comisiei Europene. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate ampusul Universitãþii din Petroºani a fost cãlcat de un hoþ ieri noapte. Acesta, un recidivist aflat în evidenþele Poliþiei cu multe alte fapte asemãnãtoare, s-a gândit sã fure dintr-un depozit – atelier cât mai multe obiecte confecþionate din fier pe care mai apoi sã le vândã.
Cronica Vãii Jiului |Joi, 10 mai 2012
C
Ce a reuºit sã încarce în scurt timp într-un cãrucior pentru butelii au fost mai multe scaune vechi ºi ruginite. Însã, din cauza zgomotului care l-a
Flagrant la Universitate fãcut umblând în depozitul cu pricina, când sã plece cu prada, nefericitul a fost prins în flagrant de un paznic, care a ºi anunþat Poliþia. “În noaptea de
8 spre 9 mai, una din patrulele de Siguranþã Publicã, care acþiona pe raza municipiului Petroºani, a fost sesizatã de cãtre angajaþi ai universitãþii cu
privire la prezenþa unei persoane suspecte care transporta bunuri pe un cãrucior în zona campusului. Patrula de Siguranþã Publicã a reuºit iden-
tificarea bãrbatului în vârstã de 32 de ani, cunoscut cu antecedente penale, care transporta pe un cãrucior scaune metalice de tip taburet despre care s-a stabilit cã au fost sustrase din magazia aferentã atelierului ºcoalã”, ne-a declarat Alisa Rusu, purtãtor de cuvânt la Poliþia Petroºani. Specialiºtii din cadrul Biroului de Investigaþii Criminale au venit ieri dimineaþã în campus unde au fãcut mãsurãtori, au luat probe ºi au reconstituit firul întâmplãrii. Prejudiciul creat a fost recuperat în totalitate. “Autorul este cercetat în stare de libertate sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de furt calificat”, a mai spus Alisa Rusu. Luiza ANDRONACHE
Tradiþii de Ziua Europei la Petroºani iua Europei a fost un prilej pentru tinerii din Petroºani de a demonstra cã facem parte dintr-o familie, cã avem obiceiuri diferite, dar cã trãim la fel într-un loc de pe bãtrânul continent.
Z
De la festinul culinar al fiecãrei ãri, pânã la valsul vienez, toate au fost trecute în revistã, pe rând de elevii de la ºcoli, iar deschiderea manifestãrilor a fost fãcutã pe Imnul Uniunii Europene. Pentru faptul cã s-au pregãtit, cã au participat la acest eveniment, ele-
vii au fost chiar premiaþi de primarul Tiberiu Iacob Ridzi. „Mã bucur nespus sã sãrbãtorim împreunã aceastã zi pe care în toatã Europa o celebreazã. Pentru a-i felicita pe aceºti copii care s-au pregãtit cu mâncãruri tradiþionale, dansuri ºi cântece din fiecare þarã, le-am oferit câte o diplomã pentru întreaga lor activitate. Sper cã toatã lumea a înþeles cã Ziua Europei este ºi ziua noastrã a tuturor”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani Sãrbãtoarea a continuat în ritmurile europene, iar tinerii din Petroºani au trecut în revistã tot ce înseamnã azi sã trãieºti în Europa. Diana MITRACHE
Mii de ajutoare de urgenþã pentru sãracii din Lupeni ii de nevoiaºi din Lupeni au beneficiat în ultimele luni de ajutoare de urgenþã acordate de primãrie.
M
Oamenii care au avut o problemã de sãnãtate ºiau putut depune dosarele spre analizã la Biroul de Asistenþã Socialã, iar dupã puþin timp au ºi fost contactaþi pentru a primi banii. „De la începutul anului, aproximativ 3000 de persoane ºi-au depus dosarele. Este vorba de persoane cu handicap, persoane pensionate pe caz de boalã sau care au avut operaþii ºi se
deplaseazã la clinici de specialitate în alte judeþe, iar acum mai avem aproximativ 900 de oameni care trebuie sã-ºi ridice banii. Vreo 500 de ajutoare se vor plãti în aceastã sãptãmânã ºi restul în cealaltã, iar de la 1 iunie se va relua primirea de dosare pentru cei care mai sunt în astfel de situaþii”, ne-a declarat Gabriel Lungu, city manager-ul de la Lupeni. În cele mai multe cazuri, suma pe care au primit-o cei care ºi-au depus dosarele a fost de 200 de lei,
dar în cazuri speciale, în care beneficiarul trebuia sã facã un tratament medical mai costisitor, spre exemplu, cuantumul ajutorului a fost mai mare. Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului |Joi, ogoºi electorale. Asta le serveºte Mircia Muntean locuitorilor judeþului Hunedoara, în încercarea de a câºtiga ºefia Consiliului Judeþean Hunedoara.
G
ªi, pentru cã în judeþ, lumea ºtie cã trebuie sã trieze spusele actualului primar, acesta a gãsit o altã „rampã” pentru a-ºi promova ideile fanteziste ºi a apelat la presa centralã. Nu la cea quality, unde probabil ar fi prea scump pentru un interviu care sã-i promoveze imaginea, ci la presa „de
Politic 5
10 mai 2012
Mircia Muntean vrea sã câºtige ºefia judeþului cu „gogoºi” electorale niºã”, ca sã folosim un termen împrumutat din televiziune. Într-un interviu gãzduit de „Formula AS”, Mircia Muntean se laudã cã bugetul Devei este atât de îndestulãtor încât ar putea sã dea bani ºi altora. ªi asta fãrã sã se resimtã. Vorbim despre un buget ameþitor ºi despre sute de milioane de euro atrase pe proiectele finanþate cu fonduri europene. „Trei mii de miliarde! Trei trilioane de lei vechi! Trei sute de milioane de lei noi. Avem bani sã dãm ºi la alþii, vorba ceea. Aºa a ajuns Deva pe locul III pe þara la colectarea impozitelor ºi taxelor, dupã Ploieºti ºi Braºov. Adicã, la un grad de colectare de pânã la 110 - 112%! Preconizam 96% la începutul anului, dar ajungem la 112%”, se laudã Muntean în interviul la care facem referire. Fãrã a nega informaþiile furnizate de edil, nu putem, însã, sã nu ne întrebãm de ce o primãrie care are un buget de aproximativ 70 de milioane de euro, a fost nevoitã sã se împrumute ca sã punã în aplicare câteva proiecte de investiþii. Sã nu uitãm cã, pentru creditele pe care le-a luat, bugetul Primãriei Deva grevat de datorii de aproape 100 de milioane de lei, echivalentul a 22 de milioane de euro, sumã care trebuie plãtitã în 15 ani de acum încolo.
Ioan Rus a pornit campania cu ciocolatã icio activitate, fãrã N politicã! Aºa par sã stea lucrurile la Petroºani, unde la orice adunare publicã, vin ºi politicienii, gata sã tragã spuza pe turta lor. Aºa a procedat ºi candidatul PSD, Ioan Rus, care a luat modelul colegului sãu din USL, Mircia Muntean ºi a îndulcit asistenþa venitã la altã manifestare. Ioan Rus a profitat de ziua Europei ca sã îºi înceapã ceva mai repede campania electoralã, mascatã, deocamdatã, cu o punguþã de
mentare a acestuia este de 30 de luni de la data de 12.03.2010, adicã toamna lui 2012. Valoarea totalã a proiectului este de 38.428.182,03 de lei, din care 25.325.368,34 de lei reprezintã finanþare nerambursabilã.
D
I
storia folositã în scop electoral
Iar printre proiectele cu care se mândreºte Mircia Muntean este cel privitor la Cetatea Devei, a cãrei restaurare pare, în realitate, sã nu se mai termine. „M-au interesat ºi atragerea turiºtilor, divertismentul. Degeaba se deschid o mulþime de restaurante, dacã nu vin turiºtii. Iar turiºtii nu vin dacã nu restaurezi monumentele istorice. Primul pas, era ºi normal, l-am fãcut cu privirea aþintitã spre cetatea devenitã emblema Devei. Am construit cea mai mare ºi mai modernã telecabina din
bomboane de ciocolatã. Aºa se face cã ,odatã strânºi în parc de acþiunea primãriei, elevii au primit cadouri dulci în numele candidatului USL Ioan Rus. PSD-iºtii spun, însã, cã a fost o acþiune a tinerilor din partid. „Noi, tinerii din TSD, am fost mereu alãturi de copiii ºi tinerii din Petroºani. Ne-am gândit cã ºi acum ar fi un prilej sã ne alãturãm lor ºi le-am adus bomboane de ciocolatã”, a declarat Lavinia Grigoriu, Tinerii social democraþi au venit cu câþiva saci de cutiuþe cu bomboane, rãmase de
þarã, un plan înclinat unic, aproape vertical, de fabricaþie suedezã, cu ajutorul cãreia turiºtii pot ajunge sus, la cetate. Am declanºat, în paralel, restaurarea cetãþii cu bani europeni”. Asta susþine edilul în acelaºi interviu acordat recent. În realitate, însã, Primãria Deva pare incapabilã sã finalizeze lucrãrile de reabilitare a Cetãþii Devei ºi sã-i redea strãlucirea de odinioarã, chiar dacã proiectul este finanþat din fonduri europene. Cetatea Deva abia a scãpat de schelele exterioare care ascundeau zidurile exterioare de ochii turiºtilor, dar pânã
la Paºti, pe care era inscripþionat mesajul „Paºte fericit!”, în numele candidatului la primãrie, Ioan Rus. Oficial, însã, campania porneºte abia de vineri la prima orã. Diana MITRACHE
la finalizarea proiectului mai este cale lungã, chiar dacã, teoretic, ele trebuie terminate pânã la finele acestui an. Administraþia municipiului Deva a publicat de curând anunþul de intenþie de organizare a licitaþiei pentru incinta II ºi incinta III, asta dupã ce licitaþia din toamna anului trecut s-a anulat. Mai mult, licitaþia pentru incinta I s-a stopat ºi trebuie fãcutã din bani de la bugetul local. Proiectul de reabilitare a Cetãþii Deva este finanþat prin Programul Operaþional Regional 2007-2013, Axa prioritarã „Dezvoltarea durabilã ºi promovarea turismului“, iar termenul de imple-
e la 500 la 5000…
Lãsând la o parte cifrele reale, Mircia Muntean spune cã, pe lângã cetate a “construit cel mai mare ºi mai modern complex de agrement, de tip aqualand, din þarã, precum ºi unul dintre cele mai moderne patinoare acoperite. Au fost investiþii care au adus ºi aduc în oraº, la fiecare sfârºit de sãptãmânã, peste 4000-5000 de turiºti”. Unde sunt aceºti turiºti ºtie doar primarul. Datele oficiale aratã cã, de la an la an, municipiul Deva este tot mai puþin atrãgãtor din punct de vedere turistic, asta ºi pe fondul crizei. Daca în 2007, Deva gãzduia 38.059 de persoane, în 2009, cifra a scãzut la puþin peste la 23.000, iar trendul a fost tot descendent. Ce înseamnã 23.000 de turiºti pe an? Nici 500 pe sãptãmânã! În plus, sã nu uitãm cã la o dezbatere publicã organizatã la finele lunii august 2011, chiar edilii din Deva s-au arãtat îngrijoraþi de faptul cã a scãzut numãrul turiºtilor, precum ºi perioada de ºedere a acestora în municipiul de la poalele Cetãþii. Car men COSMAN
Cronica Vãii Jiului |Joi, 10 mai 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Din Valea Jiului în capitala culturii europene înapoi la Maribor pentru o altã vizitã ºi pentru a prinde un nou lacãt”, a spus Dasa, una dintre gazdele slovene. “Cine are ceva de adãugat, sã o facã acum, sau sã tacã pe veci!”, a adãugat ºi coordonatoarea de proiect din Spania, Rosalia Paza, la finalul proiectului, dupã ce fiecare þarã ºi-a prezentat povestea. Dar despre ce a fost vorba în tot acest timp: Spaniolii ne-au prezentat un tur al Madridului, în care au vorbit despre cultura, tradiþiile ºi obiceiurile locale, fãrã sã uite de fotbal. Turcii despre Manisa, un loc încãrcat de istorie, unde au fost formaþi, ca sultani, 6 dintre cei care au ajuns sã ocupe o astfel de funcþie în Turcia. Polonezii au descris Cracovia ºi au vorbit despre
in capitala Vãii Jiului, Petroºani în Capitala Culturalã Europeanã, Maribor! Colegiul Economic Hermes a ajuns în capitala culturii europene, cu un proiect în care s-a vorbit despre turismul Vãii Jiului. Promovarea nu putea fi fãcutã altundeva mai bine, decât în locul în care, în 2012, se întâlnesc cei care promoveazã cultura, tradiþiile ºi obiceiurile popoarelor europene.
D
Totul a pornit de la un proiect european coordonat de profesoara Elena Flueraºu, iar timp de doi ani datoritã acestui program, au avut loc mai multe întâlniri pe teritoriul þãrilor participante. Turci, polonezi, spanioli, sloveni ºi, bineînþeles, românii din Valea Jiului ºiau descris zonele turistice cât au putut de bine, pentru a deveni atractive. Proiectul a fost împãrþit în mai multe etape, iar finalul a fost în Slovenia, într-un oraº în care, la fiecare colþ de „ulica” - un fel de a spune stradã în limba autohtonã – întâlneºti castele, palate, biserici ºi monumente dedicate istoriei. Acolo, în Maribor, în Slovenia, singura þarã din lume care conþine cuvântul „love” în ortografia ei -, s-a încheiat proiectul ºi toþi au parafat activitatea de doi
ani. Unde? Pe un pod al dorinþelor, unde au închis cu un lacãt simbolic, alte 5 lacãte, fiecare inscripþionat cu simbolul þãrii. Cheile au fost predate coordonatorilor din fiecare þarã, pentru ca în acel loc sã se mai poatã întoarce cu alte ºi alte realizãri ºi mai ales dorinþe de împlinit. “Cu acest lacãt, am închis simbolic proiectul “Knowing your city”. Pe podul de peste râul Drava vom gãsi mereu simbolul
inovaþiile pe care organizaþia lor, care luptã pentru drepturile nevãzãtorilor, le-a fãcut pentru aceastã categorie de oameni, iar românii, mai exact echipa
de la Colegiul Economic Hermes: Margareta Trif, Rainhold Imling, Tamara Rus ºi Mihaela Paraschiv au pregãtit o descriere a istoriei Vãii Jiului, pornind de la
cetãþile dacice ºi pânã astãzi. Nu au lipsit edificiile religioase, acesta fiind aspectul pe care s-a insistat în cadrul ultimei întâlniri ºi, chiar dacã nu au cuprins în
descrierea lor, cei de aici le-au vorbit strãinilor despre Þara Haþegului, unde s-au descoperit dinozaurii pitici, iar auditoriul a fost încântat sã afle cã, pe lângã Dracula, noi am avut ºi dinozaurii din Jurassic Park. Cireaºa de pe tort au fost slovenii, care ne-au purtat „pe viu” în locurile pe care ei înºiºi le iubesc ºi le apreciazã în ceea ce în 2012 este Maribor – capitala culturalã europeanã. Slovenii ne-au arãtat cum dintr-un deal, nu mai mare ca Brãdetul nostru, au fãcut ºi fac turism cu un soi de carusel vara ºi schi iarna, iar pentru asta au ºi telegondolã. Ei au fãcut un tur al oraºului, ne-au arãtat cã au o „piramidã”, un muzeu dedicat vinului, pentru cã singura tulpinã de viþã de
vie ce are peste 450 de ani ºi care a supravieþuit chiar dacã oraºul a ars de 4 ori din temelii, se aflã la ei în oraº. Slovenii s-au fãcut plãcuþi ºi nici nu puteau altfel, în condiþiile în care zeci de delegaþii strãine puteau fi observate zilnic în oraºul lor, devenit kilometrul zero al culturii europene – un oraº de care sunt mândri, la fel cum sunt de limba pe care au reuºit sã o pãstreze în ciuda ocupaþiilor. Ce frapeazã în Maribor e faptul cã în tot oraºul, pe kilometri întregi se întind în subteran depozite de vinuri ºi tocmai de aceea ei spun cã nu au metrou. Fiecare ºcoalã, inclusiv cea din România, a realizat, la final, câte un ghid turistic al zonei din care provine, iar pliantele, pentru cã sunt extrem de riguros realizate, ar putea sã serveascã oricând unui turist adevãrat, aºa cum ar putea fi utilizat ºi pentru promovarea turismului ºi atragerea turiºtilor strãini. Diana MITRACHE
prieteniei care ne-a legat în toþi aceºti ani ºi aº fi foarte fericitã sã ne revedem, sã gãsim cheile ºi sã veniþi
COLÞUL LUI DENIS
Educaþie pentru cei mici ºi în vacanþe este 800 de P copii care locuiesc în Petroºani ºi pãrinþii lor sunt aºteptaþi sã ia parte la primul ºi cel mai mare proiect european ce vizeazã activitatea celor mici chiar ºi pe perioada vacanþelor. Copiii de la grãdiniþe vor putea sã meargã acolo, sã participe la diferite proiecte educaþionale, iar pãrinþii lor de asemenea, vor fi prinºi în proiect. Totul face parte din strategie împrumutatã din alte þãri ºi proiectul
în sine va fi lansat la începutul sãptãmânii viitoare prin forumul Pro Urbis. “Proiectul va fi lansat la începutul sãptãmânii viitoare ºi îi vizeazã pe copiii mici de la grãdiniþã, cãrora ne adresãm cu educaþia timpurie, dar ºi pãrinþilor lor. Cei mici vor fi îndemnaþi sã vinã ºi în vacanþa de varã la grãdiniþã, unde intenþionãm sã le creem tot felul de activitãþi. ªi noi ne-am inspirat din activitãþile celor din Italia sau Spania,unde am mers ºi am cules informaþii, iar acum vrem sã le aplicãm ºi la copiii din grãdiniþele noastre”, a spus Lucia Muntean, profesor coordonator de proiect. Un proiect similar a avut loc ºi în urmã cu aproape 10 ani, când la Grãdiniþa IG Duca s-a desfãºurat conceptul denumit Pro Familia – un fel de ºcoalã pentru pãrinþi în epoca contemporanã. Diana MITRACHE
Avarie la magistrala de gaz, pe DN 7 eprezentanþii R Detaºamentului de Pompieri Deva au avut miecruri o misiune extrem de delicatã dupã o avarie produsã la o magistralã de gaz metan. Pompierii au fost chemaþi în jurul orei 13.30, pentru a interveni la o avarie produsã la magistrala de gaz situatã în apropierea DN 7,
în zona lacului Sãuleºti. „Ajunºi la locul indicat, pompierii au constatat cã scurgerea de gaz se producea la baza unui robinet de control, a distribuþiei gazului, avaria nefiind însoþitã ºi de un incendiu”,a precizat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara. Echipele de intervenþie au balizat zona pe o razã de 150 metri în jurul segmentului fisurat ºi au asigurat mãsurile de prevenire a incendiilor înaintea ºi în timpul lucrãrilor de remediere a avariei, executate de angajaþii societãþii de distribuþie a gazului. Car men COSMAN COSMAN
Cronica Vãii Jiului |Joi, 10 mai 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Din Valea Jiului în capitala culturii europene înapoi la Maribor pentru o altã vizitã ºi pentru a prinde un nou lacãt”, a spus Dasa, una dintre gazdele slovene. “Cine are ceva de adãugat, sã o facã acum, sau sã tacã pe veci!”, a adãugat ºi coordonatoarea de proiect din Spania, Rosalia Paza, la finalul proiectului, dupã ce fiecare þarã ºi-a prezentat povestea. Dar despre ce a fost vorba în tot acest timp: Spaniolii ne-au prezentat un tur al Madridului, în care au vorbit despre cultura, tradiþiile ºi obiceiurile locale, fãrã sã uite de fotbal. Turcii despre Manisa, un loc încãrcat de istorie, unde au fost formaþi, ca sultani, 6 dintre cei care au ajuns sã ocupe o astfel de funcþie în Turcia. Polonezii au descris Cracovia ºi au vorbit despre
in capitala Vãii Jiului, Petroºani în Capitala Culturalã Europeanã, Maribor! Colegiul Economic Hermes a ajuns în capitala culturii europene, cu un proiect în care s-a vorbit despre turismul Vãii Jiului. Promovarea nu putea fi fãcutã altundeva mai bine, decât în locul în care, în 2012, se întâlnesc cei care promoveazã cultura, tradiþiile ºi obiceiurile popoarelor europene.
D
Totul a pornit de la un proiect european coordonat de profesoara Elena Flueraºu, iar timp de doi ani datoritã acestui program, au avut loc mai multe întâlniri pe teritoriul þãrilor participante. Turci, polonezi, spanioli, sloveni ºi, bineînþeles, românii din Valea Jiului ºiau descris zonele turistice cât au putut de bine, pentru a deveni atractive. Proiectul a fost împãrþit în mai multe etape, iar finalul a fost în Slovenia, într-un oraº în care, la fiecare colþ de „ulica” - un fel de a spune stradã în limba autohtonã – întâlneºti castele, palate, biserici ºi monumente dedicate istoriei. Acolo, în Maribor, în Slovenia, singura þarã din lume care conþine cuvântul „love” în ortografia ei -, s-a încheiat proiectul ºi toþi au parafat activitatea de doi
ani. Unde? Pe un pod al dorinþelor, unde au închis cu un lacãt simbolic, alte 5 lacãte, fiecare inscripþionat cu simbolul þãrii. Cheile au fost predate coordonatorilor din fiecare þarã, pentru ca în acel loc sã se mai poatã întoarce cu alte ºi alte realizãri ºi mai ales dorinþe de împlinit. “Cu acest lacãt, am închis simbolic proiectul “Knowing your city”. Pe podul de peste râul Drava vom gãsi mereu simbolul
inovaþiile pe care organizaþia lor, care luptã pentru drepturile nevãzãtorilor, le-a fãcut pentru aceastã categorie de oameni, iar românii, mai exact echipa
de la Colegiul Economic Hermes: Margareta Trif, Rainhold Imling, Tamara Rus ºi Mihaela Paraschiv au pregãtit o descriere a istoriei Vãii Jiului, pornind de la
cetãþile dacice ºi pânã astãzi. Nu au lipsit edificiile religioase, acesta fiind aspectul pe care s-a insistat în cadrul ultimei întâlniri ºi, chiar dacã nu au cuprins în
descrierea lor, cei de aici le-au vorbit strãinilor despre Þara Haþegului, unde s-au descoperit dinozaurii pitici, iar auditoriul a fost încântat sã afle cã, pe lângã Dracula, noi am avut ºi dinozaurii din Jurassic Park. Cireaºa de pe tort au fost slovenii, care ne-au purtat „pe viu” în locurile pe care ei înºiºi le iubesc ºi le apreciazã în ceea ce în 2012 este Maribor – capitala culturalã europeanã. Slovenii ne-au arãtat cum dintr-un deal, nu mai mare ca Brãdetul nostru, au fãcut ºi fac turism cu un soi de carusel vara ºi schi iarna, iar pentru asta au ºi telegondolã. Ei au fãcut un tur al oraºului, ne-au arãtat cã au o „piramidã”, un muzeu dedicat vinului, pentru cã singura tulpinã de viþã de
vie ce are peste 450 de ani ºi care a supravieþuit chiar dacã oraºul a ars de 4 ori din temelii, se aflã la ei în oraº. Slovenii s-au fãcut plãcuþi ºi nici nu puteau altfel, în condiþiile în care zeci de delegaþii strãine puteau fi observate zilnic în oraºul lor, devenit kilometrul zero al culturii europene – un oraº de care sunt mândri, la fel cum sunt de limba pe care au reuºit sã o pãstreze în ciuda ocupaþiilor. Ce frapeazã în Maribor e faptul cã în tot oraºul, pe kilometri întregi se întind în subteran depozite de vinuri ºi tocmai de aceea ei spun cã nu au metrou. Fiecare ºcoalã, inclusiv cea din România, a realizat, la final, câte un ghid turistic al zonei din care provine, iar pliantele, pentru cã sunt extrem de riguros realizate, ar putea sã serveascã oricând unui turist adevãrat, aºa cum ar putea fi utilizat ºi pentru promovarea turismului ºi atragerea turiºtilor strãini. Diana MITRACHE
prieteniei care ne-a legat în toþi aceºti ani ºi aº fi foarte fericitã sã ne revedem, sã gãsim cheile ºi sã veniþi
COLÞUL LUI DENIS
Educaþie pentru cei mici ºi în vacanþe este 800 de P copii care locuiesc în Petroºani ºi pãrinþii lor sunt aºteptaþi sã ia parte la primul ºi cel mai mare proiect european ce vizeazã activitatea celor mici chiar ºi pe perioada vacanþelor. Copiii de la grãdiniþe vor putea sã meargã acolo, sã participe la diferite proiecte educaþionale, iar pãrinþii lor de asemenea, vor fi prinºi în proiect. Totul face parte din strategie împrumutatã din alte þãri ºi proiectul
în sine va fi lansat la începutul sãptãmânii viitoare prin forumul Pro Urbis. “Proiectul va fi lansat la începutul sãptãmânii viitoare ºi îi vizeazã pe copiii mici de la grãdiniþã, cãrora ne adresãm cu educaþia timpurie, dar ºi pãrinþilor lor. Cei mici vor fi îndemnaþi sã vinã ºi în vacanþa de varã la grãdiniþã, unde intenþionãm sã le creem tot felul de activitãþi. ªi noi ne-am inspirat din activitãþile celor din Italia sau Spania,unde am mers ºi am cules informaþii, iar acum vrem sã le aplicãm ºi la copiii din grãdiniþele noastre”, a spus Lucia Muntean, profesor coordonator de proiect. Un proiect similar a avut loc ºi în urmã cu aproape 10 ani, când la Grãdiniþa IG Duca s-a desfãºurat conceptul denumit Pro Familia – un fel de ºcoalã pentru pãrinþi în epoca contemporanã. Diana MITRACHE
Avarie la magistrala de gaz, pe DN 7 eprezentanþii R Detaºamentului de Pompieri Deva au avut miecruri o misiune extrem de delicatã dupã o avarie produsã la o magistralã de gaz metan. Pompierii au fost chemaþi în jurul orei 13.30, pentru a interveni la o avarie produsã la magistrala de gaz situatã în apropierea DN 7,
în zona lacului Sãuleºti. „Ajunºi la locul indicat, pompierii au constatat cã scurgerea de gaz se producea la baza unui robinet de control, a distribuþiei gazului, avaria nefiind însoþitã ºi de un incendiu”,a precizat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara. Echipele de intervenþie au balizat zona pe o razã de 150 metri în jurul segmentului fisurat ºi au asigurat mãsurile de prevenire a incendiilor înaintea ºi în timpul lucrãrilor de remediere a avariei, executate de angajaþii societãþii de distribuþie a gazului. Car men COSMAN COSMAN
8 Cultura
Cronica Vãii Jiului |Joi, 10 mai 2012
drahonul Victor, un tânãr cu nume parcã predestinat unei cariere spectaculoase, a fost dat afarã din postul de muncitor la mina din localitate.
Z
Simulând cã munceºte cinstit, atletul cãptuºit cu muºchi ºi cu inteligenþã nativã rãs-sucitã, cãzu pradã uºoarã tentaþiilor anilor ’90, când vizionarea filmuleþelor deversate pe teritoriul patriei noastre din Occident ºi din alte puncte cardinale devenise modã bolnavã. Pe scurt, leneºul de peste un metru ºi nouãzeci de centimetri înãlþime îºi scoase din sãrite ortacii ºi ºefii tratându-i « de sus », din noua lui calitate, cea de « om-politic », calitate pe care o practica zilnic, convins fiind cã e calea sigurã de a deveni în timp record conducãtor ºi cã... « le-o va arãta el, lor ! » Tot zilnic practica ºi « manufactura de stânga ºi de dreapta », neînþãrcatul fiind dovada irefutabilã cã ºi pornografiile trebuiau sã-ºi gãseascã prozeliþi pe la noi, cã anumite filme, afiºe deochiate ºi publicaþii interzise de lege, familie ºi bunul simþ, trebuiau, nu-i aºa?, comercializate, cã tocmai de aia am ajuns la periferia societãþilor consumiste. Cum problema legatã de partea femininã era ca ºi rezolvatã, Victor îºi angajã plenar trupul de animal puternic în slujba partidului, începând sã lipescã afiºe, apoi sã umple cutiile poºtale cu fluturaºi plini cu platforme-program ºi doctrine, sã rupã ori sã mâzgãleascã afiºele adversarilor politici etc. Purta tricouri, bluze ºi ºepcuþe cu însemnele partidului la care slugãrea ºi pe braþele-i musculoase apãruserã tatuaje în
Bãrbatul – Reclamã culoarea de fundal a formaþiunii, cu chipul conducãtorului suprem aflat pe val, cel ce rânjea mereu cuceritor. Memora slogane care de care mai zornãitoare, sforãitoare, dorit convingãtoare ºi le declama prin locuri publice, alegând parcuri ºi pieþe, crâºme ºi supermagazine, sãli de apel sau de sport, chiar capele mortuare, oriunde era trimis în misiune de mai marii lui, de regulã ºmecheraºii Revoluþiei, lupii înfometaþi de averi ilicite, spurcãciunile din rândurile de spate ale partidului unic ascuns, pe moment, ori trecut « în rezervã elasticã »... Nici prea simplã, nici prea complicatã, nici prea grea, nici prea uºoarã, munca lui se vedea ºi se auzea. Astfel, pentru primul FSN de dupã Revoluþie, masculul politic striga în gura mare : -Suntem pentru antamare ºi implementare ! Folosiþi dulceaþa de trandafiri albi ! Tricoul albastru, pe care-l purta zi-noapte, avea brodat în dreptul inimii trandafirul alb. Pentru celãlalt FSN bãrbãtuºul politic brodase trei trandafiri ºi sloganul
era mai clar : -Suntem pentru distrugerea tarlalelor colectiviste ºi dezvoltarea proprietãþilor cooperatiste ! Folosiþi parfum de trandafiri roºii ! Întotdeauna « pe fir ºi fazã », omul-reclamã, omul-propagandã aºtepta alegerile locale sau generale cu sufletul la gurã ºi dorinþã acerbã de câºtig neimpozabil, cu nãdejdi crescute în capul sãu tuns scurt precum buruienile pe ogor gunoit. Purta, indiferent de anotimp, galben ºi azuriu, verde ºi roz, mov ºi portocaliu, roºu ºi negru, bãtea strãzile localitãþii recitând ºi, uneori, cântând, ornat cu însemne edificatoare : -Sunt de la cei care vor salarizare decentã în democraþie corectã, apãr proprietatea ºi proprietarii, clasele de jos, de mijloc ºi de sus, trãiascã libertatea, tricolorul, lumina, patria ºi poporul ! Ca s-o spunem pe « a’ dreaptã », lumea îl bãga ºi nu prea îl bãga în seamã (unii, sãrãciþi de noua orânduire « îl bãgau » ºi prin alte locuri...), în zilele de lucru îl repezeau adesea (la muncã, golane, eºti cât Parângul ºi aºtepþi pomana îmbogãþiþilor peste noapte ºi peste legi !) iar în sãrbãtori se distrau pe seama lui, punându-l sã rosteascã iniþialele tuturor partidelor ºi formaþiunilor pe care ditamai gliganul le-a servit ºi le servea, îl plãteau cu un suc de proastã calitate promovat masiv, moment pe care deviatul mintal îl savura cu gura pânã la urechi : -Sunt de la FSN, FDSN, USD, PSD, PD,
PDL, PNÞ, PNÞCD, PL, PNL, PL’99, MER, PER, CER, UNPR, PPDD, USL, PCR, CUR, UDMR, PUR, PR, PUNR, CDR, MUR, PMR, PNG, FP etc. ªi, tot aºa, viaþa lui ºi a localitãþii se desfãºura plan între alegeri democratice, nivelul de trai avansa an de an pânã la picioarele broaºtei râioase, totul era pe tobogan... pânã în ziua când primarul, care a câºtigat detaºat alegerile ºi avea majoritate confortabilã în consiliu, îºi aminti de sãrmanul politizat, întocmi un proiect de hotãrâre cu iz de protecþie socialã ori de ajutor datorat pentru servicii aduse comunitãþii, formaþiunii, pledoaria lui în plen fiind mai mult decât convingãtoare : -Acest tânãr vivace, adicã activ ca nimeni altul, ne-a învãþat ce e democraþia autenticã, nea ajutat pe toþi ºi noi iam dat cât am considerat de cuviinþã, poate nu cât a meritat ; de aceea, ca expresie indubitabilã a grijii faþã de concetãþenii noºtri merituoºi, eu am luat-o înaintea tuturor ºi m-am gândit la o recompensã stabilã, permanentã, adicã sã-l luãm sub aripa noastrã caldã, ocrotitoare, sã aibã cum s-ar zice adãpost, hranã ºi salariu, cã faþã de alþii care sunt numiþi politic, tânãrul nostru trepãduº meritã, chiar meritã, nu-i aºa ? City-managerul localitãþii ºi ºeful grupului de consilieri majoritari au primit însãrcinarea, de la BPL, sã-i ducã tinerei matahale hotãrârea ºi sã-l « capaciteze » cu noile
atribuþii. Însã cei doi ºefi s-au întors dezumflaþi, cu ochii mai spãlãciþi decât ai omului-reclamã : -ªefu’, cel în cauzã a urcat treptele ierarhiei sociale, actualmente face propagandã ºi reclamã la unul mai mare decât noi toþi, cicã, nici nu-þi vine sã crezi ! Primarul, orgolios ca orice fost prim secretar pcr, se înfundã în fotoliul democraþiei, lãsã drapelul partidului sã-i mângâie uºor chelia începutã ºi zâmbi neîncrezãtor, silabisind : -Sunteþi de râsul CUR-
ului (pronunþat ce-u-re-ului !), în patria noastrã e vreounul mai mare decât reprezentantul Coaliþiei Uniþilor întru Restaurare? Aud? Cei doi se foiau, nu prea ºtiau cum sã atace o situaþie mai mult decât delicatã...,pânã cel vârstnic ºi mai înþelept se hotãrî sã ia taurul de coarne: -ªefu’, sã fiu al dracului dacã te mint, zãu cã-i de minune, Victor al noii orânduiri s-a îmbrãcat în negru, ºi-a vopsit pe spate ºi pe piept cruci mari, albe, precum au popii de la formaþiile de Crai la Crãciun ºi a strigat cãtre noi cã el directive ºi dispoziþii va primi numai de la Cel de Sus, i-a spus cineva cã Dumnezeu e cel mai tare ºi cã e musai ca el, pãcãtosul, sã se punã bine pentru alegeri ºi cu Sfânta Treime. Deci, stã proptit în faþa bisericii celei mari ºi aºteaptã sã termine preotul slujba, sã-l întrebe despre durata unei legislaturi în Rai. Ei, mai poþi sã spui ceva ? Are ºi democraþia derapajele ei, ºefu’, ce, ãsta-i începutul ºi ce, crezi cã asta va fi sfârºitul?! Dacã am ºti ce ne mai aºteaptã, din timp ne-am feri... Ioan DAN BÃLAN
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Joi, 10 mai 2012 ostul vicepreºedinte al Judecãtoriei Petroºani Valentin Popescu se reîntoarce dupã gratii.
F
Instanþa a pronunþat condamnarea definitivã în dosarul în care acesta este judecat. Potrivit sentinþei pronunþate de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, Valentin Popescu a fost condamnat definitiv la 2 ani ºi 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mitã. Fostul judecãtor va executa aproximativ un an ºi trei luni din condamnare, restul acesteia reprezentând perioada în care magistratul a stat în arest preventiv. În luna mai 2010, Valentin Popescu a fost
trimis în instanþã de cãtre DNA – Serviciul Teritorial Alba Iulia, în stare de arest preventiv. În sarcina lui s-au reþinut infracþiunile de trafic de influenþã în formã continuatã, luare de mitã, cumpãrare de influenþã, abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnãturã privatã în formã continuatã, încheierea de tranzacþii financiare incompatibile cu funcþia deþinutã. Curtea de Apel Alba Iulia l-a condamnat pe fostul vicepreºedinte al Judecãtoriei la 2 ani de închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de încheiere de tranzacþii financiare incompatibile cu funcþia avutã, 2 ani de închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de trafic de influenþã, 3 ani de închisoare ºi interz-
icerea unor drepturi pentru sãvârºirea infracþiunii de luare de mitã, 2 ani de închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de cumpãrare de influenþã, 3 ani de închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu, 6 luni de închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. Conform legislaþiei româneºti, pedepsele au fost contopite, iar sentinþa finalã a fost de 3 ani ºi 6 luni închisoare ºi pedeapsa complementarã a interzicerii pe o perioadã de 2 ani dupã executarea pedepsei principale. Nemulþumit de sentinþã, judecãtorul a formulat recurs, care s-a judecat la ICCJ. Car men COSMAN
Judecãtorul Popescu se întoar ce dupã gratii Deputatul – candidat Viorel Arion, acuzat de furt ºi pe pagina sa de facebook reºealã fundamentalã pentru deputatul Viorel Arion, candidat la funcþia de primar al municipiului Hunedoara.
G
Acesta s-a grãbit sã posteze pe pagina sa de pe siteul de socializare Facebook unul dintre proiectele cu care defileazã în campania electoralã, respectiv cel de salvare a Mocãniþei hunedorene. Sub genericul „Prezentul huNE DOAREi” candidatul USP la Primãria Hunedoarei, Viorel Arion posteazã douã fotografii simbolice cu traseul mocãniþei care fãcea legãtura dintre Hunedoara ºi Govãjdie ºi cu trenuleþul de ecartament îngust, distrus de nepãsare ºi inconºtienþã. În plus, deputatul – candidat anunþã cu litere de-o ºchioapã „UN TURISM MODERN – MOCÃINÞA. Proiect VIOREL ARION” ºi spune cã „mocãniþa trebuie salvatã ºi redatã turismului. Perfect adevãrat, dar, pentru cã a avut tupeul sã-ºi însuºeascã un proiect care nu îi aparþine, fãrã mãcar sã menþioneze aºa, în treacãt, numele celui care s-a zbãtut ani în ºir pentru mocãniþa hunedoreanã ºi pe care l-a „ajutat” doar cu promisiuni, Arion a fost imediat taxat de utilizatorii de Facebook. „ATÂTA NESIMÞIRE!! DAN BERA S-A OCUPAT DE ACEST PROIECT ªI SE OCUPÃ! AÞI FOST LA ECOLOGIZARE VREODATÃ? NU AÞI FOST NICIODATÃ PE TRASEUL MOCÃNIÞEI LA ECOLOGIZARE MÃCAR SÃ VEDEÞI CUM ESTE!! CÂTÃ NES-
IMÞIRE. V-AM RESPECTAT PÂNà ACUM DAR DE ACUM ÎNAINTE PENTRU MINE SUNTEÞI UN OM DE NIMIC”, comenteazã unul dintre aceºtia, care mai adaugã cã „OMUL ÃSTA Và SPALà MINTEA TUTUROR HABAR NU ARE CE E MOCÃNIÞA A LUAT PROIECTUL DE LA ALÞI RIVALI DE-AI LUI LA PRIMÃRIE”. Altcineva scrie cã „cine v-a împiedicat sã o salvaþi ºi sã o daþi turismului pânã acum (nu sã o redaþi , cã nu a fost niciodatã a turismului) domnule senator ???? ca din câte ºtiu PD-L -ul dumneavoastrã e cam de mult la putere (sau mai bine zis mai e încã la... putere) ... apropo .. noi suporterii corviniºti încã mai aºteptãm rãspunsul despre salvarea fotbalului hunedorean de tradiþie ºi aducerea lui acolo unde îi e locul .. nu aveþi un proiect ºi în sensul acesta ? ar prinde bine la electorat”, iar un altul adaugã cã „oamenii ãºtia de la putere poate nu au înþeles cã în secolul XXI promisiunile nu mai au pic de valoare....ci acum doar faptele vorbesc”. Iar comentariile hunedorenilor nu se opresc
aici. Iatã încã douã exemple: „Domnule Viorel Arion, lasati`ne în plecãciunea noastrã în pace ºi dacã vrei sã ne faceþi un bine treceþi la fapte ca bani aveþi...doar cã îi stricaþi pe vile care mai decare ºi maºini luxoase”, ori „Ruºine .. nimica nu ai fãcut pt acest proiect nici mãcar la ecologizare nu ai venit.. ai fost în primul an .. a stat sã îi ieie interviu ºi dupã aia a plecat acasã.. nici mãcar nu a tãiat o creangã”. Iar alþii au înþeles cã este pur ºi simplu campanie electoralã în cel mai direct mod: „Dacã domnu’ mânc...deputat vrea sã ajute Mocãniþa, de ce nu o face pur ºi simplu? De ce face un stindard din ea în vitoarea lupta electoralã? Plus, sunt sigur cã nu va face nimic pentru oraº în interesul cetãþenilor. Oricum cartea poºtalã de ziua mea a fost bestiala ºi scrisorile cãtre pãrinþii mei cã li s-au mãrit pensiile....”; „?Pãi nu v-aþi prins?în campanie electoralã toþi salveazã oraºul,refac patinoarul,ºtrandul,fac parcul industrial,etc.;am auzit toate astea de multe ori ºi totul a fost uitat în momentul în care s-a terminat votarea!dupã care
timp de 3 ani toþi îºi iau salariile[spãgile] ºi uitã brusc de prostimea care i-a votat ºi mai rãu de oraºul pt. care s-au lãudat cã se luptã!”. Menþionãm cã am pãstrat ortografia celor care au postat comentarii pe pagina lui Arion.
U
nii cu munca, alþii cu interesul
Iar utilizatorii de Facebook nu sunt singurii care îl acuzã pe Viorel Arion cã se împãuneazã cu meritele altora. Acesta a fost acuzat cã a furat, efectiv, proiectele pe care au anunþat deja cã vor sã le implementeze reprezentanþi Asociaþiei de Dezvoltare D.A.O Hunedoara (Datorie, Atitudine,
Onoare), condusã de Dan Bera. Este vorba despre cel puþin 4 proiecte pe care Viorel Arion ºi le-a însuºit fãrã sã clipeascã ºi fãrã mãcar sã menþioneze sursa de inspiraþie. Reamintim cã Bogdan Leucuþa, unul dintre reprezentanþii Asociaþie de Dezvoltare D.A.O Hunedoara, a declarat cã unul dintre cele mai celebre proiecte este chiar cel legat de mocãniþa hunedoreanã, care pentru un an a fost clasificatã, în regim de urgenþã, drept monument. Înainte de expirarea termenului, au fost la Arion ºi i-au explicat care este situaþia, iar acesta le-a spus sã sta liniºtiþi, dar nu s-a întâmplat nimic, iar termenul provizoriu pentru care a fost acordat statutul de monument a expirat. Un alt proiect este cel legat de spaþiul pentru câni, explicã sursa citatã anterior, al treilea este cel privitor la amenajarea unui skate – park în municipiul de pe Cerna, dar tot la capitolul proiecte împrumutate cu care defileazã candidatul PDL se înscrie ºi cel cu locul de promenadã pentru hunedoreni, unde sã fie amenajate alei pietonale ºi piste pentru biciclete. Car men COSMAN
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 10 mai 2012
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
HOROSCOP
10 mai 2012
Intervenþia unei rude apropiate ar putea determina unele tensiuni în relaþia ta cu persoana iubitã. Din fericire conjunctura este de scurtã duratã ºi în scurt timp veþi fi în cele mai bune relaþii. Ceva bani vei cheltui pentru îmbunãtãþirea sãnãtãþii, dar acestea se vor dovedi eficiente.
Vei avea parte de multã alergãturã, de discuþii legate de prioritãþi, dar ºi de un acord ce ar trebui semnat. Pe cât posibil, nu te implica în activitãþi care vizeazã o reuºitã imediatã. O cerere mai veche þi-ar putea fi aprobatã. Evitã discuþiile pe teme financiare!
Ai tendinþa de a te lãsa pradã comoditãþii, ceea ce te-ar putea face sã rãmâi în urmã cu activitãþile gospodãreºti. Dacã vei reuºi sã-þi pui ideile în practicã, rudele apropiate te vor aprecia. Foloseºte-þi intuiþia, cãci aceasta te poate ajuta sã depãºeºti cu bine o situaþie delicatã.
Aceastã zi va fi una agitatã din punct de vedere sentimental. Unele nemulþumiri mai vechi ar putea fi discutate ºi ameliorate. Pe de altã parte n-ar fi exclus ca partenerul de suflet sã aibã o problemã de sãnãtate pe care ar fi bine sã o trateze cu toatã atenþia.
Inclinaþia spre joc ºi aventurã este accentuatã în aceastã perioadã. Popularitatea ta în rândul persoanelor de sex opus va creºte ºi nu îþi rãmâne decât sã te bucuri de aprecierile acestora. Cãlãtoriile ºi activitãþile intelectuale îþi vor da posibilitatea de a te detaºa de nemulþumiri.
Din punct de vedere sentimental vei fi cam confuz mai ales la începutul zile, dar încetul cu încetul situaþia se va limpezi. Proiectele fãcute de mai mult timp vor putea fi puse în practicã. Relaþia cu colaboratorii s-ar putea deteriora dacã nu vei fi ceva mai atent la manifestãri.
Ai tendinþa sã exagerezi, ºi, dupã cum þi s-a mai spus, calea de mijloc este cea mai bunã. Partenerul de suflet îºi doreºte mai multã înþelegere. Timpul liber petrecut în compania acestuia te va ajuta sã vezi lucrurile ºi din punctul lui de vedere. Nu te lãsa frãmântat de chestiuni.
Eºti într-o permanentã alertã, cãci te confrunþi cu tot felul de situaþii ºi nu mai reuºeºti sã ajungi la zi cu activitãþile în care eºti implicat. Colaborãrile nu te avantajeazã, deoarece capacitatea ta de dialog este mai scãzutã decât în mod obiºnuit.
Eºti vioi ºi plin de iniþiative, dar nu ai suficientã rãbdare pentru ceea ce þiai pus în plan. Încearcã sã nu te implici în activitãþi la limita legalitãþii deoarece n-ar fi exclus sã ai o surprizã mai puþin plãcutã. Mintea îþi este plinã de idei nastruºnice dar nu este cazul sã te grãbeºti.
Traversezi o perioadã în care sunt favorizate finalizãrile unor lucrãri începute de mai mult timp. Relaþia cu prietenii este mulþumitoare, dar nu vei putea miza prea mult pe sprijinul lor. Superficialitatea þi-ar putea încurca planurile de viitor. Sãnãtatea nu este punctul tãu forte.
În cazul în care eºti implicat într-o activitate intelectualã, rezultatele ar putea fi deosebite cu condiþia sã nu te grãbeºti nici mãcar un pic. Eºti iritat pentru cã þi se pare cã situaþia nu te avantajeazã; dacã ai fi mai atent la detalii, ai putea constata cã ai putea realiza ceva mai deosebit.
Te simþi din ce in ce mai obosit ºi ar fi bine sã ceri sprijinul celor din familie. Cu siguranþã aceºtia te vor înþelege ºi îþi vor oferi sprijinul de care ai nevoie. Eºti cam nemulþumit de situaþia financiarã dar nu este cazul sã ai o discuþie pe aceastã temã.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Joi, 10 mai 2012
“Big Brother” bagã teama în politicieni n curând, e-mailurile noastre ºi sms-urile vor putea fi citite în mod oficial, iar fiecare conversaþie a noastrã va putea fi înregistratã ºi stocatã undeva. Asta, dacã va fi adoptatã legea ”Big Brother”, care va permite ca lucrurile descrise mai sus sã se întâmple.
Î
În mod neoficial, ºtim cã operatorii telecom supravegheazã cu cine, când ºi cât comunicã clienþii lor ºi nu o datã autoritãþile locale au intrat în posesia acestor informaþii, chiar dacã nu existã cadrul legal care sã le permitã sã violeze intimitatea românilor. Politicienii hunedoreni considerã aceastã lege de neacceptat, considerând cã este cel mai mare atentat la viaþa intimã. Cristian Resmeriþã, deputat PSD: ”Este un subiect foarte delicat. Trãim într-o lume în care trebuie sã avem o oarecare libertate. Cred cã nimeni nu trebuie sã intre atât de adânc în viaþa unui om, încât sã se stocheze mesajele ºi
emailurile. Rãmâne sã vedem ce se va întâmpla cu aceastã lege la vot, majoritatea va decide”. Laurenþiu Nistor, deputat PSD: ”Nu sunt de acord cu înregistrarea telefoanelor, mesajelor, e-mailurilor ºi cu stocarea datelor pe anumite surse. Unde mai este libertatea omului. Dacã i se propune o relaþie de dragoste cuiva ºi acea persoanã este publicã? Suntem într-o þarã mai securistã decât pe vremea lui Ceauºescu. Când o persoanã ajunge într-o funcþie publicã, aceste informaþii se scot, iar asta denotã neseriozitate. Sunt de acord sã existe o lege pentru cei care pun în pericol
siguranþa publicã, dar nu cu una care sã atenteze la intimitatea noastrã”. Dorin Gligor, preºedintele PDL Hunedoara: ”Noi, în general, la nivelul societãþii româneºti, avem o mare problemã acolo unde trebuie sã tragem linia lângã interesul personal. Este o practicã folositã la nivelul întregii Uniuni Europene. Dacã aceastã lege este gestionatã corect, este un lucru bun”. Bogdan Þîmpãu, deputat PNL: ”Este un echilibru care trebuie creat legat de aceastã lege. Nimic nu mã asigurã în aceastã lege cã acele date nu vor fi
Accidente colective „ceva” mai deosebite an, inspecÎValeantoriiacest de muncã din Jiului au avut de soluþionat 3 accidente colective de muncã soldate, fiecare, cu câte 3 rãniþi. Dintre acestea, douã au fost „ceva mai deosebite”, þinând cont de domeniile de activitate sau modul în care s-au produs. Astfel, în afarã de accidentul colectiv de la Mina Lonea, soldat cu trei rãniþi, au mai fost înregistrate unul de circulaþie ºi unul de traseu spre locul de muncã. „La EM Lonea au fost înregistraþi 3 accidentaþi, la fel ca ºi în urma unui accident de circulaþie rutierã în care au fost implicate douã autovehicule. Culmea, tot 3 victime au fost înregistrate ºi în urma bãtãii pe care au încasat-o agenþii de pazã de la Mina Paroºeni care se îndreptau spre serviciu. Aceºtia au fost agresaþi, se pare, de cãtre 12 persoane care au rãmas necunoscute. Dupã cum au precizat cei
3 care au ajuns la spital, cu rãni deosebit de grave, atacatorii au fost niºte hoþi de fier vechi cu care au avut o disputã în ziua anterioarã producerii atacului asupra lor. Dacã þinem cont de faptul cã, în anii anteriori anchetam numai accidente colective de muncã produse în cadrul unitãþilor miniere componente ale Companiei Naþionale a Huilei, se poate spune cã, în acest an, am avut parte ºi de o serie de accidente colective ceva mai deosebite”, a spus Ileana Bodea, ºef Serviciu Sãnãtate ºi Securitate în Muncã Petroºani. În timp ce incidentul de la Mina Lonea ºi cel în care au fost bãtuþi cei 3 agenþi de pazã au fost deja înregistrate drept accidente colective de muncã, cel de circulaþie urmeazã a fi soluþionat de cãtre organele de poliþie rutierã. Mir cea NISTOR
folosite ca acele baze de date care au ajuns publice”. Ilie Pârvan, candidat USP la Primãria oraºului Uricani: ”Nu este normal, mi se pare o violare a intimitãþii relaþiilor interumane. Oamenii trebuie sã discute liberi între ei, nu sã fie supravegheaþi”.
Gheorghe Bobar, candidat PSD la Primãria Petrila: ”Eu cred cã aceastã lege reprezintã un atentat la libertatea cetãþenilor, pentru cã sunt multe intimitãþi care nu pot fi stocate undeva, pur ºi simplu. Nu mi se pare corect, eu sunt împotriva controlului asupra vieþii personale. Înþeleg ce înseamnã siguranþa naþionalã, dar vã spun sincer cã pe timpul lui Ceauºescu nu îmi era atât de fricã de telefon cum îmi este acum. Orice om nu poate fi uºã de bisericã, dar asta nu înseamnã cã ce face el în inimitatea lui trebuie sã se afle. Victor Hugo a avut o amantã 43 de ani ºi s-a aflat abia dupã ce a murit, iar atâta timp cât omul îºi poate permite orice relaþie fãrã sã consume Viagra, nu înþeleg de ce ar trebui ca toate aceste lucruri sã fie monitorizate. Un alt pericol
Au boicotat ºedinþa cã nu vor “mânãreli” onsilieri USL din Petroºani, care au boicotat pentru prima datã în ultimii 4 ani, ºedinþa de îndatã a consiliului local, dau vina pe primar. Tiberiu Iacob Ridzi spune, însã, cã îi mai cheamã o datã ºi s-a arãtat nemulþumit de gestul colegilor lui.
C
PSD-iºtii susþin cã se fac aranjamente pe ultima sutã de metri ºi primarul vrea sã dea un teren unui om de afaceri apropiat lui. Cel puþin aºa vãd lucrurile cei de la PSD, care susþin cã nu e corect ca în ultima ºedinþã, una de îndatã, sã se facã jocuri politice. Mãrul discordiei este parcul aflat în vecinãtatea fostei clãdiri a teatrului din Petroºani din Colonie. Ioan Rus, preºedintele PSD spune cã este o afacere a primarului ºi acesta a fost motivul absenteismului. „Vedem cã se umblã cu ºedinþe de îndatã în care ni se bagã pe gât conce-
este ce fel de om se aflã la conducerea þãrii, care poate controla. Eu cred cã omul trebuie sã se bucure de libertate. Colivia poate sã fie de aur, dar pentru o pasãre tot colivie rãmâne”. Dorel ªchiopu, candidat PRM la Primãria municipiului Vulcan: ”Trãim în romanul lui George Orwell – 1984. Acolo fiecare om era urmãrit în fiecare camerã de un ecran de pe care îi zâmbea, ironic, ”Fratele Mare”. O asemenea lege este cea mai periculoasã loviturã datã unei democraþii, dupã votul uninominal majoritar cu un singur tur. Nu se poate aºa ceva. Problema nu este numai cã cineva stãpâneºte aceastã informaþie, ci calitatea celui care o deþine. Este un atentat la viaþa intimã, care trece peste orice închipuire”. Anamaria NEDELCOFF
sionarea unui teren în zona colonie. Se ºtie cã e vorba despre un om de afaceri apropiat primarului, care vrea sã construiascã acolo, spune el, un parc, ceea ce noi nu credem. În plus, concesiunea se face pe mulþi ani ºi la un preþ foarte mic, ceea ce nu e corect”, spune Ioan Rus, preºedintele PSD Petroºani ºi principalul contracandidat al actualului primar. În replicã primarul se aratã uimit de reacþia celor de la PSD ºi spune cã va convoca din nou consiliul sãptãmâna viitoare. „Voi convoca din nou consiliul, dar sunt uimit cã este pentru prima datã când membrii USL fac asta ºi nu vãd care ar fi motivul atât de grav”, a replicat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Dacã vor fi din nou convocaþi, PSD-iºtii spun cã vor da o replicã pe mãsurã.”Vom lua atitudine ºi ne vom spune public pãsurile ºi nemulþumirile, dacã se va insista cu acel proiect”, a mai adãugat Ioan Rus. Pentru prima datã în aceºti 4 ani, consilierii PSD ºi PNL au refuzat sã participe la o ºedinþã de îndatã la Petroºani, iar totul a pornit de la concesionarea terenului cu pricina. Diana MITRACHE
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 10 mai 2012
Pentru cã nu ºi-au plãtit impozitele, au ajuns la Cantina Socialã ãsurile de crâncenã austeritate, respectiv tãierea ajutorului social al persoanelor care nu ºi-au plãtit impozitele, au fãcut sã aparã alte cereri la cantina celor oropsiþi, pentru a-ºi salva copiii de la foame.
M
De mâncare bunã, în porþii consistente beneficiazã asistaþii de la Cantina Socialã Petroºani. Numãrul acestora a rãmas în ultimul an constant, cu mici variaþii, în prezent la cantinã servindu-se 110 porþii. Cristina Mraz, ºef Serviciu de Asistenþã Socialã de la Petroºani, a reamintit cã de acest ajutor, conform legii, beneficiazã persoanele care nu au înregistrat venituri timp de trei luni ºi cei care nu depãºesc venitul minim garantat de 125 de lei pe membru de familie.
”Este greu de crezut cã sunt familii care nu au nici un venit, oricât de mic, ºi ca urmare li s-a recomandat sã-ºi întocmescã dosare pe venitul minim garantat. Sunt cazuri în care în familie existã un pensionar sau un angajat, dar fiind vorba de familii numeroase, cu 4-6 copii, aceºtia nici nu ajung sã atingã acel plafon al venitului minim garantat pentru fiecare membru. Am avut situ-
aþii când o familie a beneficiat ºi de 5 porþii de mâncare în cazuri extreme. Mai sunt cei care au copii la centrele de zi, la Sf. Varvara, Pollicino, Eva etc., unde aceºti copii primesc câte o masã caldã ºi mai uºureazã astfel situaþia familiei din care fac parte” – a precizat Cristina Mraz. Mãsurile de crâncenã austeritate, respectiv tãierea ajutorului social al persoanelor care
nu ºi-au plãtit impozitele, au fãcut sã aparã alte cereri la cantina celor oropsiþi, ceea ce denotã cã oamenii chiar nu aveau veniturile necesare pentru a-ºi plãti obligaþiile cãtre bugetele locale. Dar legea este lege, mai ales pentru cei mulþi, neprivilegiaþi de soartã. ”Da, avem ºi cereri pentru cantinã de la cei suspendaþi de la ajutoarele sociale pentru neplata impozitelor. Chiar
acum am primit douã cereri de la astfel de persoane” – a declarat ºef Serviciu de Asistenþã Socialã de la Petroºani. Interesant este faptul cã sãrãcia pare a fi concentratã în Colonia Petroºaniului ºi pe strada Tudor Vladimirescu, majoritatea locuitorilor acestei strãzi beneficiind de masa caldã a cantinei sociale. ”Sigur existã probleme ºi în Saºa, de exemplu. Dar de acolo nu avem cereri, oamenii din acea zonã nu vin cãtre cantina socialã. Majoritatea sunt de aici de pe aproape, respectiv din Colonie ºi str. T. Vladimirescu” – a mai precizat Cristina Mraz. Mâncarea este foarte bunã, ne-au declarat cei pe care i-am întâlnit la Cantina Socialã. Este de aceeaºi calitate ca mâncarea minerilor, fiind furnizatã de aceeºi firmã. Ileana FIRÞULESCU
Fantoma lui „Jack Spintecãtorul” de Petroºani alungã turiºtii din Valea Jiului nii dintre turiºti au ajuns sã ocoleascã Valea Jiului din cauza mitului ucigaºului în serie care omoarã copii, iar apoi le furã organele interne.
U
Chiar dacã autoritãþile locale dau numeroase asigurãri cã nimic nu este adevãrat, „Jack Spintecãtorul de Petroºani” continuã sã bage spaima în populaþie.
Nu numai cã zvonurile nu s-au oprit, dar mai mult s-au propagat ºi în alte oraºe din Valea Jiului, respectiv Petrila ºi Vulcan. Iar ultima informaþie vorbeºte despre o copilã ucisã în Lupeni care a fost gãsitã fãrã inimã ºi plãmâni. Ucigaºul în serie se dovedeºte în continuare generos, pentru cã, la fel ca ºi la Petroºani, în cavitatea toracicã a fetiþei ucise a lãsat pãrinþilor acesteia bani pentru înmormântare. Autoritãþile nu ºtiu cine a putut sã lanseze un astfel de zvon ºi este greu, dacã nu imposibil, de aflat. Cert este cã nu face bine
nimãnui. Pe de o parte, oamenii locului trãiesc o adevãratã psihozã, iar pe de altã parte – vorba românului: Unde dai ºi unde crapã, turiºtii au început sã ocoleascã Valea Jiului. „M-a sunat fiica mea, de la Bucureºti, ºi mi-a spus cã ar fi vrut sã vinã cu copii la munte. Nu vine, însã, pentru cã se teme, totuºi. Existã o urmã de îndoialã”, a spus un taximetrist din Petroºani. ªi alþi posibili turiºti au ales alte locaþii, dupã ce au aflat de imaginarele crime înfiorãtoare de la Petroºani. Ieri, întâmplãtor sau nu, staþiunile montane din Valea Jiului erau pustii. Salvamontiºtii din parâng au precizat cã nu e nimeni la munte, dar sperau ca turiºtii sã vinã în week-end, mai ales cã vremea este frumoasã. Car men COSMAN
4 ani de închisoare pentru traficanta de droguri din Lupeni laudia Hoca, traficanta de droguri din Lupeni reþinutã într-o benzinãrie din Petroºani, a fost condamnatã la închiosare de magistraþii Tribunalului Hunedoara.
C
Pedeapsa rezultantã stabilitã de judecãtori este de 4 ani închisoare cu executare, pentru infracþiunile de trafic de droguri de risc ºi introducerea în þarã de droguri de risc, fãrã drept. De asemenea, Tribunalul
Hunedoara a interzis inculpatei dreptul de a fi aleasã în autoritãþile publice sau în funcþii elective publice ºi dreptul de a ocupa o funcþie ce implicã exerciþiul autoritãþii de stat pe o duratã de 3 ani, a dispus confiscarea ºi distrugerea cantitaþii de 496,8 grame de rezinã cannabis ºi a menþinut mãsura arestãrii preventive a inculpatei ºi a dedus din pedeapsã durata reþinerii ºi arestãrii preventive de la 20.02.2012 la 09.05.2012. În plus, instanþa a obligat-o pe aceasta sã plãteascã
suma de 3500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare cãtre stat. „Împotriva hotãrârii Tribunalului Hunedoara se poate declara apel în termen de 10 zile de la comunicare”, a declarat Ildiko Glãman, purtãtor de cuvânt al Tribunalului Hunedoara. Claudia Hoca, în vârstã de 38 de ani, a fost prinsã în flagrant în timp ce încerca sã vândã într-o benzinarie din Petroºani 500 de grame de hasiº, contra unei sume de 4.300 de euro. Car men COSMAN