Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 99
Cronica Vãii Jiului Joi, 5 aprilie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Candidatul partidului de trãdãtori, UNPR, Mircia Muntean – trimis din nou în boxa acuzaþilor
La Petroºani, cinci ore fierbinþi ale USL
Negocieri dure, nervi ºi sacrificarea unui liberal pentru binele general in dorinþa de a þine USL Hunedoara unitã, marþi seara pânã târziu în noapte, la Petroºani, au avut loc negocieri aprinse între liderii judeþeni ºi cei locali.
D
>>> PAGINA A 3-A
Pierdut pe ruta PNL – PDL, Brânduºe devine independent fãcut trei paºi în spate ºi a mai scuipat ºi în sân. Fostul lider al PNL Lupeni, migrat de câteva luni spre PDL, Constantin Brânduºe a anunþat, miercuri, cã merge independent în alegeri.
A
>>> PAGINA A 3-A
Aninoasa a rãmas fãrã viceprimar ihãiþã Nistor, viceprimarul oraºului Aninoasa ºi-a anunþat miercuri demisia din funcþia pe care o ocupã în cadrul administraþiei.
M
andidatul partidului de trãdãtori &infractori din partea UNPR la preºedinþia Consiliului Judeþean, Mircia Muntean, ajunge din nou în boxa acuzaþilor, peste doar câteva zile. Muntean este inculpat într-un dosar ce face referire la o reþea de traficanþi de maºini de lux.
C
PAGINILE 8-9
>>> PAGINILE 8-9
Mintia fuzioneazã cu „cãmãrile” contractelor goale uziunea dintre Sucursala Electrocentrale Paroºeni ºi Electrocentrale Deva mai are un singur pas de fãcut.
F
>>> PAGINA 12
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 5 aprilie 2012
VUNK TE AªTEAPTÃ LA CLUB 3D STAGE CU UN SUPERCONCERT ROCK orneliu Porumboiu semneazã spotul de promovare al DVD-ului ‘Vunk la Înãlþime’
C
Vunk, trupa a cãrui single, “Pleacã!”, reprezintã la ora actualã cea mai difuzatã
piesã româneascã de la noi, a lansat primul DVD din carierã. Dupã anul 2011, în care Vunk a câºtigat câte un premiu la absolut toate categoriile, la care trupa a fost nominalizatã, bãieþii revin cu acest material video, filmat în cadrul marelui concert din Otopeni,
“Vunk la Înãlþime”. ªi cum tot ce se leagã de trupã trebuie sã se întâmple ca la carte ºi sã beneficieze de cea mai bunã calitate, Cornel Ilie a ales sã lucreze cu unul dintre cei mai mari regizori români, la trailer-ul noului DVD. Corneliu Porumboiu este cel care semneazã spotul de promovare al DVDului, spot ce va fi lansat în foarte scurt timp. “De la început conceptul acestui spectacol a fost ºi este foarte strâns legat de cinema, aºa cã am þinut neapãrat ca trailer-ul pentru lansarea DVD-
ului sã fie fãcut de un mare regizor român. Corneliu Porumboiu a fost primul la care ne-am gândit pentru cã vroiam sã iasã un trailer comic, ironic ºi povestit foarte pe scurt. Colaborarea cu Corneliu este unul dintre cele mai importante momente din cariera noastra.”a declarat Cornel Ilie. “Te aºteptãm la concertul nostru din Club 3D Stage” - Vunk Concertul va avea loc sâmbãtã, 07.04.2012, ora 22 la Club 3D Stage Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã”nr. 100 demisol.
ANUNÞURI
Cronica Vãii Jiului
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Te pui cu blondele? (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Burlacul III 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Afaceri neterminate
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Desire 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Poama acrã (r) 0:30 Desire (r) 1:00 În cãutarea fericirii (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Corina, Corina (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Crimele din Midsomer 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Condamnaþii 23:30 ªtirile Pro TV 0:00 Roman de dragoste 1:30 ªtirile Pro TV (r)
Prima TV 9:30 Focus Monden (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 M-a fãcut mama artist 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 Focus (r) 1:30 Viceversa (r)
TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Ne vedem la TVR! (r) 11:55 Dincolo de celebritate 12:00 Bebe magia 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare (live) 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Zona Zero 22:40 Exclusiv Documentarele Televiziunii Române: Wild Carpathia 23:50 Ca la carte 0:20 Bebe magia (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Politicã 3
Cronica Vãii Jiului |Joi, 5 aprilie 2012
La Petroºani, cinci ore fierbinþi ale USL
Negocieri dure, nervi ºi sacrificarea unui liberal pentru binele general in dorinþa de a þine USL Hunedoara unitã, marþi seara pânã târziu în noapte, la Petroºani, au avut loc negocieri aprinse între liderii judeþeni ºi cei locali. S-a lãsat ºi cu o punere pe liber a liderului liberal din Aninoasa, Mihãiþã Nistor, dar ºi cu ideea de liste comune care TREBUIE sã constiutuie forþa cu care sã se câºtige alegerile locale ºi generale.
D
Pentru cã mai toate organizaþiile PSD ºi PNL din Valea Jiului au vrut sã mergã la alegerile locale pe liste separate, la Petroºani au avut loc întâlniri între birourile organizaþiilor Uricani, Aninoasa ºi Petroºani ºi liderii judeþeni Laurenþiu Nistor & Sorin Vasilescu – PSD, Mircia Ioan Moloþ & Tiberiu Balint – PNL. Din start s-a respins ideea listelor separate pentru consiliile locale, dar fiecare ºi-a susþinut ideea cu argumente pro ºi contra, uneori chiar cu pumnul în masã, ca la orice
negociere serioasã. Uricaniul a cedat ºi a acceptat listele comune, Aninoasa a avut probleme. În cauzã fiind chiar liderul PNL al oraºului, Mihãiþã Nistor, cãruia ºeful de judeþ Mircea Ioan Moloþ i-a dat liber sã plece, drept pentru care ºi-a dat demisia ºi din funcþia de viceprimar ºi din cea de preºedinte PNL Aninoasa. Moloþ a mers pe ideea cã decât sã sacrifice o organizaþie, mai bine sacrificã un om, iar Mihãiþã Nistor se pare cã a înþeles. ”Nu vreau sã-i încurc. Sunt cu sufletul alãturi de liberali. Eu nu pot face campanie unui om care a fãcut atâta rãu oraºului, iar pe lista de consilieri sunt oamenii primarului cu care m-am rãzboit atâþia ani”- a precizat Mihãiþã Nistor. Sigur cã alianþa între cele douã partide, la care se adaugã ºi cei nou veniþi din PDL, a creat situaþii ciudate ºi jenante. Ca urmare, se încearcã pe toate cãile ca USL sã fie þinut în viaþã pânã dupã alegerile gene-
rale, iar aceastã misiune le revine liderilor naþionali ºi judeþeni. Negocierile cu PSD ºi PNL Petroºani au fost mai dure, pentru cã acestea
cãzuserã de acord sã meargã pe liste separate neconvenindu-le raportul dintre consilieri de pe lista comunã. Nu a cedat nici preºedintele PSD,
Laurenþiu Nistor, dar nici cel al PNL, Mircea Ioan Moloþ în faþa celor de la Petroºani. Dacã este sã-i asculþi separat, fiecare are dreptate. Dacã analiza se face la rece, fãrã a implica emoþionalul, respectiv orgolii ºi supãrãri, unitatea USL este imperios necesarã în atingerea scopului pe care ºi l-a propus aceastã uniune. ”Nu au dorit liste separate ºi au venit cu impunere ºi nu negociere, gãsirea unei soluþii convenabilã pentru toþi. Noi am propus liste separate, ºi nu s-a acceptat, dar la Vulcan se poate. Apoi, noi am propus raportul de 8 la 5 din 13 consilieri. Am trimis faxul la Deva, dacã nici aºa nu eºti de acord, înseamnã cã nu vrei” – a declarat prim vicepreºedintele PSD Petroºani, Costel Postolache. Prim vicepreºedintele filialei judeþene a PSD, Sorin Vasilescu, susþine cã listele separate sunt periculoase atâta vreme cât nu ai siguranþa cã vei cuceri
Primãria Petroºani. ”Dacã merg pe liste separate ºi pierd alegerile locale, toþi membrii din cele trei birouri ale PSD, PNL ºi PC Petroºani vor fi demise, ba mai mult, chiar ºi cei de pe listele de consilieri. Practic pleacã acasã. Nu, Moloþ nu s-a impus rigid, este doar modul sãu de a negocia pentru cã este foarte greu în asemenea situaþii sã þii USL-ul unit. ªi nu este vorba cã þin cu el, pentru cã ºtiþi câte procese am avut cu Consiliul Judeþean. Dar trebuie ca toþi sã conºtientizãm cã dacã nu vom dovedi cã suntem puternici, putem pierde la alegerile generale ceea ce înseamnã cã am stricat tot. Trebuie lãsate la o parte orgoliile, supãrãrile ºi preocuparea noastrã principalã trebuie sã fie câºtigarea alegerilor” – a declarat Sorin Vasilescu. ªi totuºi, Petrila ºi Vulcanul merg pe liste separate, deocamdatã. Politica se face cu oameni ºi se ºtie, este cea mai grea muncã din lume, cea cu oamenii. Toate aceste zbateri, argumentãri nu fac decât sã se cunoascã ºi sã-i cunoaºtem mai bine. Ileana FIRÞULESCU
Pierdut pe ruta PNL – PDL, Brânduºe devine independent upã ce la sfârºitul anului trecut ºi-a anunþat cu surle ºi trâmbiþe intrarea în PDL, împreunã cu alþi 100 de membri, fostul preºedinte al PNL Lupeni, Constantin Brânduºe s-a sucit ºi, miercuri, a decis sã se arunce în lupta electoralã ca ºi independent. Mai mult, se dezice total de democrat – liberali.
D
A fãcut trei paºi în spate ºi a mai scuipat ºi în sân. Fostul lider al PNL Lupeni, migrat de câteva luni spre PDL; Constantin Brânduºe a anunþat, miercuri, cã merge independent în alegeri pentru cã asta ar fi voinþa cetãþenilor cu care s-a consultat înainte de a lua o decizie. „Aceasta este ºi voinþa cetãþenilor din Lupeni, care vor un primar independent, dar ºi convingerea mea. Mereu am susþinut cã primarul nu trebuie sã fie înregimentat politic”, a declarat Brânduºe. El susþine cã, deºi a anunþat, la finele lunii noiembrie 2011, cã va trece la PDL, nu a semnat nicio adezi-
une, pentru cã „nu a apucat”. Ulterior, a nuanþat, ºi a precizat cã dezamãgirea lui vine ºi din faptul cã liderii PDL au uitat cu totul de ei. „Nu i-a mai interesat comunicarea, doar imaginea. Asta este dezamãgirea mea”, a spus independentul Brânduºe. Constantin Brânduºe susþine cã deja are în jur de 400 de semnãturi strânse din cele peste 1000 pe care trebuie sã le adune ºi sã le depunã în momentul în care se va înscrie în cursa electoralã.
R
emember noiembrie 2011
În 28 noiembrie 2011, peste 100 de membri ai PNL Lupeni, în frunte cu liderul lor Constantin Brânduºe, anunþau cã sunt membri cu drepturi depline ai PDL, partid la care au semnat adeziunea. „Majoritatea organizaþiei PNL de la Lupeni, adicã peste 100 de membri, în frunte cu incontestabil liderul sãu Constantin Brânduºe, s-au înscris astãzi în Partidul Democrat Liberal. Eu cred cã acesta este argumentul: maturitatea la care a ajuns, prin implicarea în administraþie, a ceea ce înseamnã economic ºi social a PDL. Sunt oameni care luptã pentru drep-
turile comunitãþii din Lupeni, iar în faþa lor s-au pus nepermis de multe bariere politice”, declara la momentul respectiv preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor. Iar Brânduºe a precizat cã „este un moment mai deosebit acest lucru. Am considerat, atât eu, cât ºi organizaþia din care fac parte, cã este necesar sã facem acest pas, întrucât la Lupeni problemele sunt foarte grave. Alianþa care s-a format ne-a închis toate cãile de a veni pe piaþã”. Fostul liberal, îºi motiva alegerea politicã prin faptul cã, la Lupeni, în ultimii 10 ani acest partid a dat mai mulþi bani decât au dat toate celelalte Guverne la un loc. Pentru cã era consilier local, iar statutul aleºilor îi interzice migraþia politicã, ºi-a prezentat ºi demisia din CL Lupeni. Preºedintele PDL Hunedoara Dorin Gligor crede cã Brânduºe încearcã sã-ºi construiascã o ofertã electoralã ºi sã facã niºte omisiuni din CV-ul sãu în ideea cã îi acestea îi vor face bine. “Îi doresc succes, iar examenul îl va da în faþa electoratului în 10 iunie. A fi primar înseamnã a face faþã dificultãþilor ºi problemelor care apar ºi nu sã fugi de ele”, a conchis Gligor. Car men COSMAN
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 5 aprilie 2012
Istoria Angliei în costume de epocã clasã de copii talentaþi de la O ªcoala Generalã Avram Stanca s-au costumat de carnaval ºi au interpretat scene din istoria Angliei. Ideea le-a aparþinut lor ºi profesoarei de limba englezã, Mihaela Ardelean, care a încercat prin joc sã îi facã sã nu uite istoria unei naþiuni,
despre care învaþã zilnic. Elevii sunt în clasa a V-a în prima clasã cu predare intensiv englezã ºi rezultatele se vãd deja. “În aceastã sãptãmânã, ne-am costumat adecvat ºi am organizat o astfel de secenetã sugestivã, care sã îi facã pe copii mai interesaþi de ceea ce învaþã laºcoalã. Ei sunt prima generaþie cu predare intensivã în limba englezã ºi astfel sunt sigurã cã nu vor uita niciodatã
Searã momârlãneascã, la Cinema club n prima zi de Paºte, Club Cinema din Piaþa Dacia Petroºani organizeazã o searã de excepþie, cu multã muzicã popularã, joc ºi voie bunã.
Î
Este vorba despre “ Seara Momârlãneascã”, un eveniment tradiþional unde participanþii se vor întrece, printer altele, ºi la ciocnitul ouãlor. Organizatorii spun cã toþi cei care iubesc muzica popularã autohtonã, jocul, dar ºi o þuiculiþã momârlãneascã se vor simþi “ ca acasã” la Club Cinema.
istoria Angliei, pentru cã singuri au organizat aceastã scenetã sugestivã”, a spus Mihaela Ardelean, profesoara de englezã. Totul s-a petrecut cu o întoarcere autenticã în timp, iar copiii, costumaþi aºa cum se cuvine, au înþeles cã „ªcoala altfel” a fost un bun prilej de a þine minte cine au fost oamenii care au scris istoria Regatului Unit. Diana MITRACHE
ªcoala altfel, viaþa altfel elevã din Petroºani, care suferã de un handicap locomotor ce o þine într-un scaun cu rotile vine sã încânte privirea ºi sufletele colegilor ei ºi nu numai cu arta împãturirii hârtiei.
O
Cei care vor trece pragul expoziþiei, o vor ajuta sã treacã mai uºor peste problemele de sãnãtate, iar cei de la Casa de Culturã a Studenþilor îºi dau tot concursul. Expoziþia sa de origami este una cu vânzare ºi de marþi este gãzduitã de Casa Studenþeascã din Petroºani. Aici vor ajunge
zeci de tineri din Petroºani, care, dacã vor cumpãra lucrãrile ei, o vor ajuta sã-ºi rezolve o parte dintre problemele de sãnãtate, pentru cã Maria are nevoie de încã o operaþie. „Noi am decis sã sprijinim aceastã acþiune caritabilã ºi vrem ca toþi cei care vor trece pragul expoziþiei sã-ºi bucure sufletul ºi privirea. Sunt lucrãri excepþionale ºi meritã sã îi fim alãturi acestei tinere. Toatã sãptãmâna vor veni aici elevi în cadrul programului ªcoala altfel ºi tocmai de aceea am intitulat evenimentul „ªcoala altfel, viaþa altfel”. Vrem sã fim solidari
ºi lansãm invitaþia tuturor”, a spus Lavinia Hulea, director Casa de Culturã a Studenþilor Petroºani. Expoziþia va fi deschisã pânã la finele acestei sãptãmâni,iar de sãptãmâna viitoare, studenþii din Petroºani se pregãtesc de Salonul de artã religioasã. Pânã atunci sunt invitaþi toþi cei care iubesc arta împãturirii hârtiei sã
cumpere un obiect al Mariei. Diana MITRACHE
Dispãruþi în Hunedoara oi bãrbaþi sunt cãutaþi în toatã þara dupã ce au dispãrut pe raza judeþului Hunedoara. Unul dintre ei era chiar turist la o pensiune de lângã Orãºtie ºi angajaþii hotelului au constatat cã acesta ºi-a lãsat lucrurile ºi nu s-a mai întors, dupã ce plecase sã scoatã bani.
D
Dumitrescu Constantin Antoniu, de 38 ºi ani este din Mureº ºi s-a cazat la o pensiune din localitatea Costeºti. El a dispãrut în 28 martie, când a anunþat cã pleacã sã scoatã bani de la o bancã ºi nu s-a mai întors. “Bãrbatul ºi-a lãsat la pensiune bunurile pe care le avea asupra sa. El a fost cãutat de poliþiºti în zonã, însã, nu a putut fi depistat, motiv pentru care a fost dat în urmãrire naþionalã. El are înãlþimea de aproximativ 1,70-1,80 m; greutate 80-90 kg; constituþie robustã; pãr negru, calviþie frontalã; faþa ovalã; ochii cãprui, la data dispariþiei nu purta mustaþã. În momentul când a fost vãzut ultima datã purta o geacã de blue-jeans, culoare neagrã; pantaloni bluejeans, culoare albastru, ºapcã din material textil, cu cosoroc de culoare închisã”, spune purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu. ªi Gheorghe Petros din Deva este cãutat de poliþie. Omul are 61 de ani ºi ultima datã a fost vãzut în 25 martie, când i-a lãsat concubinei un bilet prin care îºi cerea iertare. “Poliþiºtii au efectuat mai multe
acþiuni de cãutare a celui în cauzã, care însã, pânã în mometul de faþã nu a putut fi depistat, motiv pentru care a fost dat în urmãrire naþionalã. El are o înãlþime 1,70-1,75m, circa 90 kg, constituþie robustã, pãr grizonat, ochi cãprui, cu afecþiuni psihice. La data dispariþinei, bãrbatul purta pulover culoare vernil, pantaloni din stofã de culoare gris, sacou din stofã culoare gris, iar în picioare purta pantofi de culoare neagrã”, a adãugat Niþu. Ambii sunt daþi în urmãrire naþionalã. Diana MITRACHE
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Joi, 5 aprilie 2012 vorbã care circulã printre adolescenþi spune „dacã nu ai Facebook, nu exiºti”. A ajuns ºi la urechile personalitãþilor Vãii Jiului, pentru cã o parte din ei ºi-au construit o identitate pe cea mai popularã paginã de socializare. κi afiºeazã fotografiile de la activitãþile la care participã, fac anunturi legate de funcþiile pe care le deþin, iar cei care au timp ºi rabdare le rãspund celor care le transmit mesaje.
O
Reþelele sociale au devenit într-un timp foarte scurt cei mai buni prieteni ai persoanelor publice. De
la politicieni la artiºti, cu toþii stau si discutã cu fanii lor pe Facebook, Twitter sau alte reþele de acest gen. Trecem peste artiºti ºi ne oprim la politicienii noºtri. Sau persoane publice, cum vreþi sã le spuneþi. Aveþi dreptate, nu toþi sunt politicieni. ªi-ar dori ei… Douã luni ºi un pic pânã la alegerile locale iar politicienii fac ºi desfac alianþe, îºi concep campania electoralã ºi se gândesc cum sã capteze cât mai mulþi votanþi. În doar trei ani, numãrul românilor utilizatori ai reþelei de socializare Facebook a crescut de la puþin peste 500.000 pânã la 4 milioane ºi jumãtate. În urmãtoarele douã luni ºi jumãtate, câte mai sunt pânã la alegerile locale, sunt ºanse mari ca acestora sã se mai adauge jumã-
Ai degeaba bani ºi look, dacã nu eºti pe Facebook tate de milion de români… cu Facebook. De la est la vest, ºi invers, mijlocul echilibreazã balanþa în conturi
de facebook, asta pentru cã, la o simplã cãutare pe pagina amintitã, din cele ºase oraºe ale Vãii, doar primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi ºi viceprimarul municipiului Vulcan Angela Stoica ºi-au fãcut conturi pe facebook. Primarii care lipsesc (probabil din marea preocupare pentru oraº) de pe pagina de socializare sunt Ilie Pãducel, Ilie Botgros, Gheorghe Ile ºi Dãnuþ Buhãescu.
Vom reveni cu activitatea celor doi amintiþi ºi ºi ne oprim la Petrila. Aici, lipsa lui Ilie Pãducel este atenuatã de prezenþa lui Dorin Curtean. Nu cã ar fi vreo legãturã... Doar cât de la fin la naº ºi invers, care transmite multe mesaje de „La mulþi ani”, ba mai acceptã câteo prietenie... În rest, nimic. Este prea gânditor acum, doarece îi fluturã prin minte întrebarea „Eu din partea cui candidez?”... Vom vedea, toate la rândul lor... În rest, apele Jiului sunt liniºtite pe aceastã
parte ºi trecem la Petroºani. Aici, în doar 7 luni de la înfiinþarea contului de facebook, primarul municipiului, Tiberiu Iacob-Ridzi nu mai „are loc” de prieteni, numãrul lor ajungând la 4996, ºi a purces la înfiinþarea unei pagini. Aici, activitatea este una de invidiat. Evenimentul ºi postarea. Urãri de „La mulþi ani” ºi rãspunsuri la întrebãri. Ba chiar, gãsim ºi un mesaj: „Numãrul prietenilor mei pe Facebook a crescut considerabil în ultima vreme. Aºa încât, din dorinþa de a putea comunica într-un mod eficient cu toatã lumea am creat ºi aceastã paginã unde vã invit sã intraþi ºi sã legãm ºi mai bine aceastã prietenie. Vã mulþumesc tuturor pentru toate like-urile ºi comentariile postate ºi vã doresc numai bine!” Tiberiu Iacob Ridzi.
Dom` primar, dacã lumea-i mulþumitã, atunci mergem înainte... ªi ajungem la Aninoasa. Cum spuneam, lipsa primarului este compensatã de apariþia (mai rarefiatã, ce-i drept) exviceprimarului Nistor Petru Mihãiþã. Care viceprimar nu face altceva decât sã explice doctrina lui politicã ºi... mai în glumã, mai în serios „atacã” în stilu-i politic, lupta fiind acerbã, dialogurile enervându-i pe „fani”. Acesta îºi „atacã” adversarii politici ºi spune cã „Sunt liberal. Sunt preºedintele organizaþiei
PNL Aninoasa ºi afirm public cã nu voi sprijini candidatul propus de PSD la funcþia de Primar al Oraºului Aninoasa, pe Secretarul Primãriei, Dunca Nicolaie, care se identificã în cei 12 ani, cu primarul oraºului, Ilie Botgros (PD-L). Un fan nu se abþine ºi îl întreabã. “Domnule presedinte al organazatiei PNL Aninoasa actual Viceprimar al orasului oare 4 ani nu fac cit 12
ani la un loc linga domnul primar”, la care domnul Nistor raspunde: “În 4 ani 2008-2012 s-au achitat aproximativ 30 miliarde. În 12 ani s-au facut datori de 90 miliared. Daca aveti ceva sa-mi reprosati va rog sa-mi comunicati,nu eu sunt ordonatorul de plati si nu am adus 1 leu prejudiciu primariei si nu am avut si nu am vreo afacere cu primaria.” Ultimul mesaj din 4 aprilie ne aduce o noutate: “Am demisionat din funcþiile de viceprimar al oraºului Aninoasa ºi preºedinte al organizaþiei
locale al PNL Aninoasa”. Aici, cred cã sunt alte probleme, probabil personale dom` Mihãiþã. Centrul hotãrãºte. În Vulcan, un pic mai liniºte, domnu` Ile nu are cont, dar, Alina Cîrstoiu activeazã în spaþiul virtual unde posteazã chiar ºi articole de ziar. La fel, viceprimarul nu este mai prejos ºi, Angela Stoica, cu o pornire mai „devreme” pe facebook decât primarul de la Petroºani, din cauza problemelor politice a mai stagnat în activitatea... de pe siteul de socializare. Ultimele activitãþi pe care le putem numãra pe pagina dânsei sunt, printre urãri de bine, prosperitate ºi sãnãtate, ºi unele like-uri de pe paginile celor douã cotidiane Cronica Vãii Jiului ºi Ziarul Vãii Jiului. Asta, prin 15 martie. Mai este timp, doamna viceprimar. Spor în activitate. Dupã un drum lin, ajungem la Lupeni. Aici se simte. Pânã ºi „planetara” modemului de internet se zgâlþâie printre gropile de la intrare. Primarul Cornel Resmeriþã nu are cont pe facebook, dar are grijã contracandidatul sãu, Constantin Brânduºe, sã fie activ. Printre bancuri, like-uri, mulþumiri ºi felicitãri de „la mulþi ani”, domnul Brânduºe are pe perete o fotografie care ne-a atras atenþia, intitulatã „La botez cu viitorul primar(sper)”, conul Costicã este de-a dreptul cool. În rest, dupã cum am zis, bancuri, videoclipuri, like-uri, link-uri, etc. La Uricani, este o pauzã totalã. Sau mai bine zis, liniºte. Ba, nu, mã contrazic. Liniºte nu e deloc. Se mai aude mina... care încã mai produce... roduce...oduce... duce... ªi se duce... Dixit! Aºadar, apariþia internetului ne-a schimbat viaþa ºi socializarea a cãpãtat alte forme, iar acest mediu virtual se dovedeºte a fi, câteodatã, o junglã. Rãmâne pe voi, cititorii cotidianului Cronica Vãii Jiului sã le daþi o notã!
Cronica Vãii Jiului |Joi, 5 aprilie 2012
6 Actualitate
Ziariºti pentru o zi ai mulþi copii de la ªcoala Generalã I G Duca din Petroºani au vrut sã vadã cum e sã fii ziarist ºi au pãºit timid într-o redacþie adevãratã.
M
Acolo au aflat cã lucrurile au evoluat, cã totul se petrece pe calculator ºi cã, dacã au puþin talent pot sã devinã oricând ziariºti adevãraþi. Tocmai asta au speculat ºi profesorii lor care au ales aceastã zi din sãptãmâna altfel,pentru o vizitã la ziar. „În calitatea pe care o am de profesor de limba românã, m-am gândit cã o astfel de vizitã le-ar prinde bine, mai ales cã ei deprind din tainele jurnalismului încã din clasa a V-a. De atunci învaþã ce este un
articol de ziar,iar faptul cã au venit aici nu le poate fi decât de mare ajutor. Sper cã le-a plãcut ºi s-au simþit bine ºi, mai mult, cã au avut de învãþat câte ceva”, a spus Maria Pop, profesoarã de limba românã la ªcoala I G Duca din Petroºani. În tainele ziarului ºi prin paginile acestuia i-a purtat pe cei mici Mircea Bujorescu, unul dintre ziariºtii cu state vechi în meseria asta. „Le-am spus cam cu ce se mãnâncã asta ºi cum ajung articolele scrise de noi în pagini. Ei au venit cu câteva materiale ºi le-am arãtat cât e de interesant sã fii ziarist. Poate dintre ei vor ajunge ºi ziariºti ºi asta e bine”, a spus Mircea Bujorescu. Cei mici au venit dar nu oricum, ci pregãtiþi. Au vânat subiecte în
teren, au adus ºtiri ºi fotografii ºi au învãþat sã le punã în paginile ziarului. „Mi-a plãcut aici, e interesant ºi pentru cã am venit prima datã într-o redacþie, sunt fericit”, spune unul dintre copii. „Eu am scris un articol pentru ziar. Am fost cu clasa la un eveniment ce s-a derulat la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu ºi am considerat cã poate fi un subiect interesant. Acolo a fost pusã în scenã o piesã de teatru în scop caritabil ºi banii care s-au strâns din vânzarea biletelor vor ajunge la copiii care au nevoie de ei. Am considerat cã e o ºtire ºi am scris despre asta la ziar”, ne-a declarat Patricia. Toþi s-au arãtat încântaþi sã fie
Fii eco!
bun pentru mediu. A fost o zi minunatã! Am învãþat sã fim buni cu natura, iar aceasta cu siguranþã va fi mai bunã cu noi. Iar dupã s-a încins o distracþie pe cinste ! David Rar eº, clasa a V-a V-a D
Calculatorul si influenta sa asupra copiilor
O
De exemplu ,,Assassin’s Creed” este un joc care îþi dezvoltã simþul coordonãrii ºi îþi oferã multe cunoºtinþe din istoria anticã a Romei , Ierusalimului, ºi multe altele care te fascineazã ori de câte ori joci acest joc. Vã voi prezenta un
interviu realizat de mine cu un coleg despre Assassin’s Creed: Reporter: Ce pãrere ai despre ,,Assassin’s Creed ”? Coleg: Este un joc ce îþi dezvoltã simþul cunoaºterii ºi te învaþã lucruri din istorie, chiar utile. Reporter: Dacã ai avea ocazia sã trãieºti acele aventuri din ,,Assassin’s Creed” ai face-o ?? Coleg: Da, dar nu cred cã aº face faþã în acele vremuri de
Cronica Altfel
n anul acesta reprezentantul clasei noastre la “Olimpiada Naþionalã de Interpretare Instrumentalã” a fost Dobrean Thomas. Ajutat de d-na profesoarã, cu multã muncã, talent si pregãtire, el a reuºit sã obþinã un rezultat bun.
n cadrul sãptãmânii ”ªcoala altfel ”se vor organiza diferite activitati de ecologizare. Chiar acum se organizeazã o activitate de acest fel, unde chiar clasa mea, a V-A D, participã.
mare influenþã asupra copiilor o are calculatorul ºi intenþiile lui în bine sau în rãu.
Diana MITRACHE
Joi, 5 aprilie 2012
Avem colegi talentaþi
Î
Î
Am mers pânã la o zonã din Brãdet unde am început sã strângem cât mai multe gunoaie pentru a curaþa zona. Aceste activitati ar trebui sa ne îndemne sã fim cât mai ecologiºti deoarece acest lucru este foarte
prezenþi în redacþie, mai mult ca la ºcoalã ºi au plecat mulþumiþi de cele ce au vãzut,
cucerire ale Romei. ,,Assassin’s Creed” este bazat pe evenimente istorice, personaje din istoria Romei. Reporter: Pacurariu Orlando,
clasa a VI-a C
Ne-am dorit ºi am reuºit sã îi luãm interviu lui Thomas, dar ºi d-nei profesoare. Reporter: Ce înseamnã acest concurs? D-na profesoarã: Olimpiada Naþionalã de Interpretare Instrumentalã” acordã ºanse egale, tuturor elevilor care studiazã muzica instrumentalã clasicã ,sã-ºi punã în valoare talentul muzical, repertoriul acumulat , tehnica pianisticã în cazul nostru, fiindcã elevul Dobrean Thomas studiazã pian, calitatea interpretativã a pieselor muzicale studiate. Reporter: În ce a constat dificultatea probei? D-na profesoarã:
Dificultatea într-un concurs este datã de valoarea concurenþilor, de gradul lor de pregãtire ºi de capacitatea fiecãrui concurent în parte de a-ºi stãpâni emoþiile, fiindcã piesele interpretate pe scenã sunt parte din sufletul interpretului, aºa cum muzica, indiferent de gen sau stil este definitã aproape în totalitate de emoþie, sentiment ºi frumuseþe pentru fiecare om care o cântã, o compune sau o ascultã. Reporter: Sunteþi mulþumitã de rezultatele obþinute? D-na profesoarã: Este o realizare foarte frumoasã calificarea elevilor de la secþia de muzicã la aceastã fazã a olimpiadei. Alãturi de noi în concurs au fost elevi de la colegii ºi licee de muzicã importante: Timiºoara, Arad, Lugoj, Reºiþa, Alba, Deva, centre cu o mare tradiþie culturalã. De aceea, menþiunea obþinutã de elevul Dobrean Thomas, pre-
Ne pasã de ei! u ocazia Zilei Internaþionale a Teatrului, elevii ªcolii Generale ,,I.G. Duca” Petroºani , Clubul ,,Impact” au prezentat în scop caritabil, la Teatrul de Stat ,,I. D. Sîrbu”,piesa ,,Pãcalã ºi
C
Actualitate 7
sãtenii“. Banii obþinuþi prin vinderea biletelor vor fi donaþi claselor speciale de la ºcoala
noastrã ºi Centrului de pedagogie curativã, Lupeni. V ior el Patricia, clasa a VI-a C
miile ºi rezultatele obþinute de elevii noºtri sunt cu atât mai valoroase, ne aduc bucurie ºi ne încurajeazã foarte mult. Prin corectitudinea, dãruirea ºi pregãtirea exemplarã atât la pian cât ºi la materiile de culturã generalã, Dobrean Thomas este un elev model. La pian stau mãrturie premiile obþinute, amintesc câteva: premiul al IIlea la Olimpiada de la Arad, premiul al II-lea la concursul „Alma Cornea Ionescu„ din Timiºoara, premiul I la concursul „Craiovapiano”. Îl felicit ºi îi doresc mult succes ºi perseverenþã în pregãtirea ºcolarã ºi pianisticã. Fiind colegul nos-
tru, i-am luat ºi lui Thomas un interviu. Reporter: Ce reprezintã muzica pentru tine?
Raza de luminã de la ªcoala Europeanã I.G. Duca Petroºani rãbiþi sub impulsul G secolului vitezã pe care îl traversãm, uitãm adeseori sã ne oprim mãcar pentru câteva clipe ºi sã luãm seama la apariþiile de tip cometã.
O astfel de sclipire inconfundabilã este congruentã cu aura elevului Dumitrescu Dragoº Lucian, ,,micul geniu’’ de la ªcoala Europeanã I.G. Duca Petroºani. Tindem sã credem, din nou, cã vârsta e doar o noþiune de statisticã, pentru cã, la doar 14 ani, Dragos-Lucian (strã)luceºte în panoplia celor mai buni. Pasionat de matematicã ºi fizicã, la numai 13 ani, Dragos-Lucian primea medalia de bronz la etapa naþionalã de matematicã ºi menþiune în cadrul olimpiadei naþionale de fizicã. ªirul reuºitelor se prelungeºte ºi în acest an, o datã cu calificarea la etapa naþionalã a
Thomas: Pentru mine muzica înseamnã un fel de trai. Reporter: Pregãtirea pentru concursuri afecteazã pregãtirea ta pentru ore?” Thomas: Da, într-o oarecare mãsurã, afecteazã. Reporter: Cât de valoros este acest rezultat? Thomas: Pentru mine este foarte valoros deoarece reprezintã munca mea. Reporter: Vrei sã-þi transformi aceastã pasiune într-o carierã? Thomas: Este greu de rãspuns în acest moment. Timpul mã va ajuta sã mã decid. Le mulþumim pentru interviuri ºi îi urãm colegului nostru Thomas mult succes în continuare! Knebel Anca, clasa a VI- a C
olimpiadei de fizicã.Susþinãtorul învãþãmântului din Petroºani ºi mai ales al performanþelor din acest domeniu, domnul primar Tiberiu Iacob - Ridzi, a stimulat elevii, prin acordarea unor premii care sã le rãsplãteascã munca. În acest sens, elevul Dumitrescu Dragos-Lucian, a obþinut un premiu în valoare de 500 lei, reprezentând o confirmare a valorii micului olimpic. Talentul evident ºi strãdania neîncetatã, alãturi de veghea unor dascãli dedicaþi prof. Niculescu Magdalena ºi prof. Stanoi Camelia ºi susþinerea autoritãþilor locale pare sã fie o reþetã de succes pentru cei hotãrâþi sã ajungã tot mai sus.
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Joi, 5 aprilie 2012
6 Actualitate
Ziariºti pentru o zi ai mulþi copii de la ªcoala Generalã I G Duca din Petroºani au vrut sã vadã cum e sã fii ziarist ºi au pãºit timid într-o redacþie adevãratã.
M
Acolo au aflat cã lucrurile au evoluat, cã totul se petrece pe calculator ºi cã, dacã au puþin talent pot sã devinã oricând ziariºti adevãraþi. Tocmai asta au speculat ºi profesorii lor care au ales aceastã zi din sãptãmâna altfel,pentru o vizitã la ziar. „În calitatea pe care o am de profesor de limba românã, m-am gândit cã o astfel de vizitã le-ar prinde bine, mai ales cã ei deprind din tainele jurnalismului încã din clasa a V-a. De atunci învaþã ce este un
articol de ziar,iar faptul cã au venit aici nu le poate fi decât de mare ajutor. Sper cã le-a plãcut ºi s-au simþit bine ºi, mai mult, cã au avut de învãþat câte ceva”, a spus Maria Pop, profesoarã de limba românã la ªcoala I G Duca din Petroºani. În tainele ziarului ºi prin paginile acestuia i-a purtat pe cei mici Mircea Bujorescu, unul dintre ziariºtii cu state vechi în meseria asta. „Le-am spus cam cu ce se mãnâncã asta ºi cum ajung articolele scrise de noi în pagini. Ei au venit cu câteva materiale ºi le-am arãtat cât e de interesant sã fii ziarist. Poate dintre ei vor ajunge ºi ziariºti ºi asta e bine”, a spus Mircea Bujorescu. Cei mici au venit dar nu oricum, ci pregãtiþi. Au vânat subiecte în
teren, au adus ºtiri ºi fotografii ºi au învãþat sã le punã în paginile ziarului. „Mi-a plãcut aici, e interesant ºi pentru cã am venit prima datã într-o redacþie, sunt fericit”, spune unul dintre copii. „Eu am scris un articol pentru ziar. Am fost cu clasa la un eveniment ce s-a derulat la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu ºi am considerat cã poate fi un subiect interesant. Acolo a fost pusã în scenã o piesã de teatru în scop caritabil ºi banii care s-au strâns din vânzarea biletelor vor ajunge la copiii care au nevoie de ei. Am considerat cã e o ºtire ºi am scris despre asta la ziar”, ne-a declarat Patricia. Toþi s-au arãtat încântaþi sã fie
Fii eco!
bun pentru mediu. A fost o zi minunatã! Am învãþat sã fim buni cu natura, iar aceasta cu siguranþã va fi mai bunã cu noi. Iar dupã s-a încins o distracþie pe cinste ! David Rar eº, clasa a V-a V-a D
Calculatorul si influenta sa asupra copiilor
O
De exemplu ,,Assassin’s Creed” este un joc care îþi dezvoltã simþul coordonãrii ºi îþi oferã multe cunoºtinþe din istoria anticã a Romei , Ierusalimului, ºi multe altele care te fascineazã ori de câte ori joci acest joc. Vã voi prezenta un
interviu realizat de mine cu un coleg despre Assassin’s Creed: Reporter: Ce pãrere ai despre ,,Assassin’s Creed ”? Coleg: Este un joc ce îþi dezvoltã simþul cunoaºterii ºi te învaþã lucruri din istorie, chiar utile. Reporter: Dacã ai avea ocazia sã trãieºti acele aventuri din ,,Assassin’s Creed” ai face-o ?? Coleg: Da, dar nu cred cã aº face faþã în acele vremuri de
Cronica Altfel
n anul acesta reprezentantul clasei noastre la “Olimpiada Naþionalã de Interpretare Instrumentalã” a fost Dobrean Thomas. Ajutat de d-na profesoarã, cu multã muncã, talent si pregãtire, el a reuºit sã obþinã un rezultat bun.
n cadrul sãptãmânii ”ªcoala altfel ”se vor organiza diferite activitati de ecologizare. Chiar acum se organizeazã o activitate de acest fel, unde chiar clasa mea, a V-A D, participã.
mare influenþã asupra copiilor o are calculatorul ºi intenþiile lui în bine sau în rãu.
Diana MITRACHE
Joi, 5 aprilie 2012
Avem colegi talentaþi
Î
Î
Am mers pânã la o zonã din Brãdet unde am început sã strângem cât mai multe gunoaie pentru a curaþa zona. Aceste activitati ar trebui sa ne îndemne sã fim cât mai ecologiºti deoarece acest lucru este foarte
prezenþi în redacþie, mai mult ca la ºcoalã ºi au plecat mulþumiþi de cele ce au vãzut,
cucerire ale Romei. ,,Assassin’s Creed” este bazat pe evenimente istorice, personaje din istoria Romei. Reporter: Pacurariu Orlando,
clasa a VI-a C
Ne-am dorit ºi am reuºit sã îi luãm interviu lui Thomas, dar ºi d-nei profesoare. Reporter: Ce înseamnã acest concurs? D-na profesoarã: Olimpiada Naþionalã de Interpretare Instrumentalã” acordã ºanse egale, tuturor elevilor care studiazã muzica instrumentalã clasicã ,sã-ºi punã în valoare talentul muzical, repertoriul acumulat , tehnica pianisticã în cazul nostru, fiindcã elevul Dobrean Thomas studiazã pian, calitatea interpretativã a pieselor muzicale studiate. Reporter: În ce a constat dificultatea probei? D-na profesoarã:
Dificultatea într-un concurs este datã de valoarea concurenþilor, de gradul lor de pregãtire ºi de capacitatea fiecãrui concurent în parte de a-ºi stãpâni emoþiile, fiindcã piesele interpretate pe scenã sunt parte din sufletul interpretului, aºa cum muzica, indiferent de gen sau stil este definitã aproape în totalitate de emoþie, sentiment ºi frumuseþe pentru fiecare om care o cântã, o compune sau o ascultã. Reporter: Sunteþi mulþumitã de rezultatele obþinute? D-na profesoarã: Este o realizare foarte frumoasã calificarea elevilor de la secþia de muzicã la aceastã fazã a olimpiadei. Alãturi de noi în concurs au fost elevi de la colegii ºi licee de muzicã importante: Timiºoara, Arad, Lugoj, Reºiþa, Alba, Deva, centre cu o mare tradiþie culturalã. De aceea, menþiunea obþinutã de elevul Dobrean Thomas, pre-
Ne pasã de ei! u ocazia Zilei Internaþionale a Teatrului, elevii ªcolii Generale ,,I.G. Duca” Petroºani , Clubul ,,Impact” au prezentat în scop caritabil, la Teatrul de Stat ,,I. D. Sîrbu”,piesa ,,Pãcalã ºi
C
Actualitate 7
sãtenii“. Banii obþinuþi prin vinderea biletelor vor fi donaþi claselor speciale de la ºcoala
noastrã ºi Centrului de pedagogie curativã, Lupeni. V ior el Patricia, clasa a VI-a C
miile ºi rezultatele obþinute de elevii noºtri sunt cu atât mai valoroase, ne aduc bucurie ºi ne încurajeazã foarte mult. Prin corectitudinea, dãruirea ºi pregãtirea exemplarã atât la pian cât ºi la materiile de culturã generalã, Dobrean Thomas este un elev model. La pian stau mãrturie premiile obþinute, amintesc câteva: premiul al IIlea la Olimpiada de la Arad, premiul al II-lea la concursul „Alma Cornea Ionescu„ din Timiºoara, premiul I la concursul „Craiovapiano”. Îl felicit ºi îi doresc mult succes ºi perseverenþã în pregãtirea ºcolarã ºi pianisticã. Fiind colegul nos-
tru, i-am luat ºi lui Thomas un interviu. Reporter: Ce reprezintã muzica pentru tine?
Raza de luminã de la ªcoala Europeanã I.G. Duca Petroºani rãbiþi sub impulsul G secolului vitezã pe care îl traversãm, uitãm adeseori sã ne oprim mãcar pentru câteva clipe ºi sã luãm seama la apariþiile de tip cometã.
O astfel de sclipire inconfundabilã este congruentã cu aura elevului Dumitrescu Dragoº Lucian, ,,micul geniu’’ de la ªcoala Europeanã I.G. Duca Petroºani. Tindem sã credem, din nou, cã vârsta e doar o noþiune de statisticã, pentru cã, la doar 14 ani, Dragos-Lucian (strã)luceºte în panoplia celor mai buni. Pasionat de matematicã ºi fizicã, la numai 13 ani, Dragos-Lucian primea medalia de bronz la etapa naþionalã de matematicã ºi menþiune în cadrul olimpiadei naþionale de fizicã. ªirul reuºitelor se prelungeºte ºi în acest an, o datã cu calificarea la etapa naþionalã a
Thomas: Pentru mine muzica înseamnã un fel de trai. Reporter: Pregãtirea pentru concursuri afecteazã pregãtirea ta pentru ore?” Thomas: Da, într-o oarecare mãsurã, afecteazã. Reporter: Cât de valoros este acest rezultat? Thomas: Pentru mine este foarte valoros deoarece reprezintã munca mea. Reporter: Vrei sã-þi transformi aceastã pasiune într-o carierã? Thomas: Este greu de rãspuns în acest moment. Timpul mã va ajuta sã mã decid. Le mulþumim pentru interviuri ºi îi urãm colegului nostru Thomas mult succes în continuare! Knebel Anca, clasa a VI- a C
olimpiadei de fizicã.Susþinãtorul învãþãmântului din Petroºani ºi mai ales al performanþelor din acest domeniu, domnul primar Tiberiu Iacob - Ridzi, a stimulat elevii, prin acordarea unor premii care sã le rãsplãteascã munca. În acest sens, elevul Dumitrescu Dragos-Lucian, a obþinut un premiu în valoare de 500 lei, reprezentând o confirmare a valorii micului olimpic. Talentul evident ºi strãdania neîncetatã, alãturi de veghea unor dascãli dedicaþi prof. Niculescu Magdalena ºi prof. Stanoi Camelia ºi susþinerea autoritãþilor locale pare sã fie o reþetã de succes pentru cei hotãrâþi sã ajungã tot mai sus.
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Joi, 5 aprilie 2012
8 Culturã
Actualitate 9
Sãrãcia care stricã omenia
Un sfert dintre românii activi câºtigã 162 euro/lunã acã esti inginer, D economist, medic, femeie de serviciu sau
Floriile elebrând momentul când Isus Christos a intrat în Ierusalim, înainte de Sãptãmâna Patimilor, Floriile reprezintã o sãrbãtoare creºtinã dragã momârlanilor.
C
În duminica Floriilor, cu o sãptãmânã înainte de Paºti, credincioºii merg la bisericã cu crenguþe de sãlcii pentru a fi sfinþite. Se spune cã salcia a fost binecuvântatã de Maica Domnului pentru cã i-a dat umbrã ºi rãcoare atunci când a fugit cu Iosif ºi cu fiul sãu Iisus în Egipt. Dupã altã legendã, numai salcia a ajutat-o pe Maica Domnului, plecându-ºi o creangã, sã treacã o apã vijelioasã, când se grãbea sã ajungã la fiul sãu rãstignit. Dupã sfinþire, salcia este pãstratã la icoanele din casã, pentru a feri oamenii de boli sau necazuri. Cãci „dintre toate plantele care se împlinesc în aprilie, salcia este cea care are
cele mai accentuate valenþe magice ºi protectoare. (…) Ramurile de salcie se pun în jurul stupilor ºi al pomilor fructiferi, ca sã aibã rod. Tot cu crenguþele de salcie sunt atinºi copiii ca sã creascã mari ºi puternici. Binecuvântate de preoþi, puteau fi legate în jurul brâului, ferindu-i pe credincioºi de durerile de spate. ªi mâþisorii salciei au puteri magice. Sfinþiþi la bisericã, pot fi înghiþiþi pentru a nu mai suferi de dureri de gât mult timp. Fumul mâþiºorilor arºi are o putere extraordinarã; împrãºtie grindina, tunetul ºi fulgerul, îndepãrtând cu iuþealã toate furtunile. Iar dacã în straturile cu seminþe de legume se pun ºi câþiva mâþiºori de salcie, atunci gândacii ºi viermiºorii nu vor face nimic rãu plantelor. De altfel, plantele sãdite de Florii vor fi cele mai frumoase ºi mai roditoare. Tot de Florii, este timpul potrivit pentru împrospãtarea caselor. Se deschid larg fere-
strele ºi uºile, sã intre soarele, se scot afarã, ca sã fie aerisite, toate lucrurile, în special cele din lada de zestre. De Florii, masa nu are voie sã fie strânsã pânã seara târziu, bogãþia preparatelor anunþând un an bun. Se mai fac încã mâncãruri de post, dar urzicile sunt de acum interzise, devenind bãtrâne, lemnoase. Interesant este cã aceastã interdicþie este cunoscutã sub numele de „nunta urzicilor”. Gospodinele pregãtesc pentru fiecare membru al familiei câte o pâine împodobitã cât mai frumos cu flori, cruci sau cununi. Mãrimea pâinii variazã întotdeauna în funcþie de vârsta mesenilor. Se mãnâncã peºte, fiind una dintre sãrbãtorile importante ale Postului Mare în care este dezlegare la peºte.” (http://pentrufamilie.ro/2007/ 12/04/cat-tine-postul-pastelui/) Despre Florii, preotul Vasile Mihoc spune: „Sãrbãtoarea Floriilor, pe care o celebrãm cu
o sãptãmânã înainte de Paºti, îºi are sorgintea în vechea sãrbãtoare precreºtinã “Floralia”, dedicatã zeiþei romane a florilor ºi a primãverii, Flora, peste care creºtinismul a suprapus sãrbãtorirea intrãrii lui Iisus Cristos în Ierusalim. Duminica Floriilor este precedatã de Sâmbãta Floriilor, ziua învierii lui Lazãr, care, în tradiþia noastrã, este dedicatã comemorãrii morþilor. În popor i se mai spune ºi Moºii de Florii sau Lazarul ori Lazarelul, iar in unele zone ale þãrii, exista obiceiul ca femeile sã facã “plãcintele lui Lazãr ºi sã le dea de pomana. (…) Semnificatiei arhaice - de reînviere a naturii, de comemorare a primãverii, a momentului când înfloresc primele flori, salcia ºi pomii fructiferi (Floralia) - i s-au adãugat noi conotaþii (legate, în principal, de cultul strãmoºilor trecuþi în nefiinþã), care, la rându-le, s-au convertit în noi gesturi rituale: pomeni, curãþirea mormintelor ºi a cimitirelor, înfigerea în morminte a
Cronicã rimatã Floriile, la vot! Azi, votez pe cel mai tânãr, mai deºtept ºi mai frumos, care-n viaþa noastrã cruntã cu ardoare se implicã, om ce bate ºi-apoi intrã - nu pe uºa cea din dos de sã-l cheme-n primãvarã simplu, pentru toþi : Floricã ! Azi , votez cel veritabil, cetãþeanul treaz din zori, îndoitul dintru muncã, sã îi afle cert valoarea : sã miroase ca pãmântul Patriei – cel bun de flori – de sã-l afle noaptea Luna : cine e ? a, tu eºti Flo(a)rea ?! Eh, cum votu-i pe locale, bunã-ar fi o gospodinã... sunteþi misogini ? nu, dom’le, nu suntem nici atâtica ! haideþi sã votãm Femeia, mama noastrã cea divinã, c-o Duminicã în nume : aþi ghicit ? este ...Florica ! Mda, eu pun votul pe Omul cel curat, adevãrat... n-avem Þepeº ? nici Mihaiu ? nici ªtefan cel Muºatin ? vai, în sãrbãtoarea asta de Florii ar fi pãcat de sãrim peste un nume care e în ton : Florin ! Am votat nume de Groza, Dej ºi zãu ! prea mulþi de...Escu ce ne-au dus cu pluta-n baltã cum s-a încheiat rãzboiu’ ; o sã risc ! de data asta, chiar de-ar fi sã pãtimescu o sã ºtampilez pe ãla care e-n subiect : Floroiu !
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
tâmplar tot un salariu minim pe economie iei în mânã, adicã 730 lei impozabili, chiar dacã eºti mai nou sau cu vechi state în domeniu.
Dar, în ultimã instanþã, (cam toþi umblã dupã os ºi e greu de pus pe listã un cinstit ca...Florian !), poþi lãsa rubrica albã ? nu , dar cum mã ºtiþi zelos, musai sã mã trec pe mine : scribul Ioan Dan Bãlan ! pt. conf. Dan PETRILEANU
ramurilor de salcie, invocarea spiritelor morþilor in felurite acte de divinaþie etc. Ramurile de salcie (substituente locale ale ramurilor de palmier din Ierusalim), simbol al fertilitãþii ºi al renaºterii naturii primãvara, se duc la bisericã pentru a fi sfinþite, dupã care se folosesc la împodobirea icoanelor, a uºilor ºi a ferestrelor sau la tratatea simbolicã a bolilor de-a lungul anului, uneori chiar ºi pentru... vrãji ºi descântece.” De altfel, întreaga sãptãmânã dinaintea Floriilor este consideratã o sãptãmânã binecuvântatã, în care florile dobândesc deosebite puteri vindecãtoare ºi magice. Sãptãmâna de dinaintea Floriilor mai este numitã ºi Sãptãmâna lui Lazãr, sãptãmâna în care a durat boala ºi moartea lui Lazãr, cel înviat din morþi de cãtre Domnul Iisus Christos în Sâmbãta de dinaintea Floriilor. Ioan DAN BÃLAN ºi Elisabeta BOGÃÞ BOGÃÞAN
Blocuri reparate pe banii Guvernului ai multe blocuri de locuinþe M din Petroºani ºi Petrila vor fi reabilitate pe bani de la bugetul de stat, conform unei hotãrâri aprobate de Guvern. Executivul a adoptat hotãrârea privind aprobarea Programului de reabilitare a unor blocuri de locuinþe situate în zone defavorizate. Potrivit reprezentanþilor Executivului, este vorba despre o mãsurã specialã de reabilitare a acestor blocuri de locuinþe ºi aceste mãsuri cuprind intervenþii de primã urgenþã la sistemul structural, precum ºi la instalaþii ºi izolaþii termice. Dan Suciu, purtãtorul de cuvânt al Guvernului, a declarat cã „prin prezentul proiect se aprobã acest program la ºapte obiective de investiþii, patru se aflã în execuþie, trei se aflã în fazã de achiziþie sau în faze intermediare. Am þinut sã prezint aceastã hotãrâre de Guvern pentru cã ea vizeazã zone defavorizate”. Blocurile de locuinþe unde se va interveni sunt din patru localitãþi, printre care Petroºani ºi Petrila. Car men COSMAN
”Cum dracu sã trãieºti cu banii ãºtia, când de fapt nu-þi ajung sã plãteºti energia electricã ºi întreþinereea la bloc, plus impozite ºi taxe. Pânã ºi Ceauºescu fãcea calculul strictului necesar ºi exista o ierarhie precisã a remuneraþiilor. ªi sã nu pleci ºi sã-þi iei lumea în cap!?” – a declarat Maria-Mirela Duinea, economist, Petroºani. La fel se întâmplã ºi cu medicii prospãt intraþi în sistem. Aceºtia sunt încadraþi cu aproximativ 8 milioane lei brut ºi rãmân, pentru a face testul rezistenþei la sãrãcie, cu puþin peste 6 milioane lei vechi. Ce sã cheltuieºti, ce sã mãnânci, ce sã plãteºti la întreþinere? Plus cã ai nevoie de un telefon, un internet, o carte… România este singura þarã în care aproape un sfert dintre
angajaþi au salariul minim, numãrul acestora crescând în ultimul an, dupã modificarea Codului muncii. Aplicarea noul Cod al muncii a generat numai în ultimul an un plus de 200.000 de locuri de muncã remunerate cu salariul minim pe economie. “Aproape un sfert din piaþa muncii este angajatã pe salariul minim. România este singura þarã cu un asemenea procent de angajaþi cu salarii minime, restul þãrilor având procente cuprinse între 8 ºi 10%”, spune raportul statistic al angajatorilor. Ca urmare, tot sistemul plãþi sociale este bulversat, nu poate fi þinut în echilibru sistemul de pensii sau cel de sãnãtate ºi nici fondul public de ºomaj. În România, salariul minim pe economie este de 162,7 euro (730 de lei), fapt ce poziþioneazã þara noastrã pe locul opt în topul þãrilor din Europa cu cele mai mici salarii. Un motiv în plus pentru românii pentru a pleca în þãri precum Marea Britanie, Grecia, Germania ºi Franþa, pentru în aceste state gãsesc remuneraþii-limitã mult mai mari decât în România. Existã ºi þãri, cum sunt
Germania, Danemarca, Finlanda, Italia sau Suedia, unde nu sunt salarii minime prevãzute de lege. În Germania existã totuºi niveluri minime de remuneraþie pentru anumite sectoare de muncã. Potrivit statisticilor realizate de Federaþia Angajatorilor din Europa, dintre cele 32 de state luate în calcul, cel mai mic salariu minim pe economie se regãseºte în Republica Moldova, echivalentul a 72 de euro, urmatã de Belarus, cu 90 de euro ºi de Ucraina, cu 95 de euro. De asemenea, sume mici se câºtigã ºi în Federaþia Rusã 113 euro, Macedonia -130 de euro, Bulgaria - 147 de euro ºi România - 162 de euro. Cele mai mari salarii minime se înregistreazã în Luxemburg 1.801 euro, Belgia - 1.498 de euro, Olanda - 1.447 de euro , Franþa - 1.398 de euro ºi Marea Britanie - 1.259 de euro. În condiþiile în care Marea Britanie, Grecia, Germania ºi Franþa oferã unele dintrele cele mai bune salarii minime, tot aceste þãri vin cu multe oferte de recrutare a forþei de muncã pe piaþa de profil europeanã. Ileana FIRÞULESCU
Aninoasa a rãmas fãrã viceprimar ihãiþã Nistor, viceprimarul oraºului Aninoasa ºia anunþat miercuri demisia din funcþia pe care o ocupã în cadrul administraþiei. Acesta a mai spus cã renunþã ºi la funcþia de ºef al liberalilor din oraº, supãrat pe manevrele politice.
M
Viceprimarul Mihãiþã Nistor nu mai ocupã aceastã funcþie ºi el susþine cã ºi-a dat demisia ºi din funcþia de preºedinte al PNL. Nistor a spus cã se
retrage din politicã, dezgustat de ceea ce i s-a întâmplat în ultimul timp. „Am deci ca în aceastã dimineaþã sã-mi dau demisia ºi sã renunþ ºi la primãrie ºi la funcþia de preºedinte al PNL. Asta e ceea ce vreau acum, pentru cã
sunt foarte dezamãgit”, a spus Mihãiþã Nistor. Decizia lui Mihãiþã Nistor a venit dupã ce s-a convins cã nu a ocupat un loc important la viitoarele alegeri. El spera sã fie desemnat drept candidatul USL la funcþia de primar al oraºului
Aninoasa ºi sã-l înfrunte pe Ilie Botgros. Acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece USL a decis sã-l arunce în lupta electoralã pe candidatul de la PSD ºi nici pe listele alianþei nu a ocupat un loc mai în faþã de poziþia a 12-a. Asta l-a determinat pe viceprimar sã renunþe de miercuri la toate funcþiile pe care le-a ocupat în ultimul mandat în Aninoasa. Diana MITRACHE
Foc penal la ariile protejate din judeþul Hunedoara el puþin trei arii protejate din judeþul Hunedoara au fost distruse de incendii, dupã ce persoane încã neidentificate au dat foc la vegetaþia uscatã din zonele respective, iar vântul a înteþit incendiile.
C
Garda de Mediu Hunedoara a formulat trei sesizãri penale,
dupã ce comisarii de aici au constatat cã trei arii protejate din judeþ au fost afectate de incendiile puse de fermierii inconºtienþi, care au vrut sã-ºi ardã resturile de vegetaþie uscatã ºi nu au mai supravegheat focul. „Am fãcut trei sesizãri penale, una pentru arderea unei pãrþi din aria protejatã Mãgura Uroiului, cea de a doua pentru arderea unei pãrþi din Mãgurele Bãiþei, iar cea de a treia se referã la aria protejatã Geoparcul Dinozaurilor”, a
declarat comisarul Cristian Moldovan, ºeful Gãrzii de Mediu Hunedoara. Numai în ceea ce priveºte zona care cuprinse Geoparcul Dinozaurilor, suprafaþa totalã mistuitã de incendiu este de 120 de hectare de teren. Toate aceste incendii au rãmas cu autor necunoscut, pentru cã nici pompierii ºi nici poliþiºtii nu au reuºit sã-i identifice pe fãptuitori, ca sã îi poatã sancþiona contravenþional. Car men COSMAN
Candidatul partidului de trãdãtori, UNPR, Mircia Muntean – trimis din nou în boxa acuzaþilor andidatul C partidului de trãdãtori&infractori UNPR, Mircia Muntean, ajunge din nou în boxa acuzaþilor, peste doar câteva zile. Muntean este inculpat într-un dosar ce face referire la o reþea de traficanþi de maºini de lux. Alãturi de alþi patru inculpaþi, Mircia Muntean este judecat pentru infracþiuni la regimul vamal, dar cazul este mai cunoscut sub denumirea de „trafic cu maºini de lux”. Dupã o serie de amânãri ale judecãrii dosarului, din diverse motive, primarul – candidat al Devei se va afla din nou în boxa acuzaþilor în data de 10 aprilie, atunci când a fost programat un nou termen de judecatã al dosarului în care acesta este inculpat. Anul acesta au mai fost alte trei termene de judecatã - în 17 ianuarie, 14 februarie ºi 13 martie – dar instanþa a amânat în mod continuu cauza ºi este de aºteptat sã vedem ce se va întâmpla la termenul urmãtor. În acest dosar extrem de complex, procurorii au încheiat cercetãrile
în anul 2003, iar lucrarea penalã a intrat pe rolul instanþei de judecatã un an mai târziu. În februarie 2005 a fost reluat, sub un alt numãr de înregistrare, la Judecãtoria Sectorului 2 Bucureºti unde se aflã ºi acum, fãrã ca dosarul sã fi depãºit stadiul instanþei de fond.
probleme cu A remaºinile
Dincolo de acest dosar privind infracþiunile la regimul vamal, primarul Mircia Muntean pare sã aibã serioase probleme cu autoturismele, pe care nu ºi le mai descurcã în declaraþiile de avere. Conform declaraþiei semnate de mânuþa primarului, în anul 2008 acesta deþinea un autoturism Opel, an de fabricaþie 2001. În 2009, Opelul din 2001 dispãruse. Au apãrut în schimb un Wolkswagen din 2004 ºi un Opel an de fabricaþie 2008, autoturisme care se menþin ºi în declaraþiile de avere ulterioare, alãturi de terenuri ºi case. Ce s-a întâmplat cu Opelul din 2001, mister, pentru cã nu apare nici la rubrica „înstrãinãri de bunuri”. Car men COSMAN Marius MITRACHE
Cronica Vãii Jiului |Joi, 5 aprilie 2012
8 Culturã
Actualitate 9
Sãrãcia care stricã omenia
Un sfert dintre românii activi câºtigã 162 euro/lunã acã esti inginer, D economist, medic, femeie de serviciu sau
Floriile elebrând momentul când Isus Christos a intrat în Ierusalim, înainte de Sãptãmâna Patimilor, Floriile reprezintã o sãrbãtoare creºtinã dragã momârlanilor.
C
În duminica Floriilor, cu o sãptãmânã înainte de Paºti, credincioºii merg la bisericã cu crenguþe de sãlcii pentru a fi sfinþite. Se spune cã salcia a fost binecuvântatã de Maica Domnului pentru cã i-a dat umbrã ºi rãcoare atunci când a fugit cu Iosif ºi cu fiul sãu Iisus în Egipt. Dupã altã legendã, numai salcia a ajutat-o pe Maica Domnului, plecându-ºi o creangã, sã treacã o apã vijelioasã, când se grãbea sã ajungã la fiul sãu rãstignit. Dupã sfinþire, salcia este pãstratã la icoanele din casã, pentru a feri oamenii de boli sau necazuri. Cãci „dintre toate plantele care se împlinesc în aprilie, salcia este cea care are
cele mai accentuate valenþe magice ºi protectoare. (…) Ramurile de salcie se pun în jurul stupilor ºi al pomilor fructiferi, ca sã aibã rod. Tot cu crenguþele de salcie sunt atinºi copiii ca sã creascã mari ºi puternici. Binecuvântate de preoþi, puteau fi legate în jurul brâului, ferindu-i pe credincioºi de durerile de spate. ªi mâþisorii salciei au puteri magice. Sfinþiþi la bisericã, pot fi înghiþiþi pentru a nu mai suferi de dureri de gât mult timp. Fumul mâþiºorilor arºi are o putere extraordinarã; împrãºtie grindina, tunetul ºi fulgerul, îndepãrtând cu iuþealã toate furtunile. Iar dacã în straturile cu seminþe de legume se pun ºi câþiva mâþiºori de salcie, atunci gândacii ºi viermiºorii nu vor face nimic rãu plantelor. De altfel, plantele sãdite de Florii vor fi cele mai frumoase ºi mai roditoare. Tot de Florii, este timpul potrivit pentru împrospãtarea caselor. Se deschid larg fere-
strele ºi uºile, sã intre soarele, se scot afarã, ca sã fie aerisite, toate lucrurile, în special cele din lada de zestre. De Florii, masa nu are voie sã fie strânsã pânã seara târziu, bogãþia preparatelor anunþând un an bun. Se mai fac încã mâncãruri de post, dar urzicile sunt de acum interzise, devenind bãtrâne, lemnoase. Interesant este cã aceastã interdicþie este cunoscutã sub numele de „nunta urzicilor”. Gospodinele pregãtesc pentru fiecare membru al familiei câte o pâine împodobitã cât mai frumos cu flori, cruci sau cununi. Mãrimea pâinii variazã întotdeauna în funcþie de vârsta mesenilor. Se mãnâncã peºte, fiind una dintre sãrbãtorile importante ale Postului Mare în care este dezlegare la peºte.” (http://pentrufamilie.ro/2007/ 12/04/cat-tine-postul-pastelui/) Despre Florii, preotul Vasile Mihoc spune: „Sãrbãtoarea Floriilor, pe care o celebrãm cu
o sãptãmânã înainte de Paºti, îºi are sorgintea în vechea sãrbãtoare precreºtinã “Floralia”, dedicatã zeiþei romane a florilor ºi a primãverii, Flora, peste care creºtinismul a suprapus sãrbãtorirea intrãrii lui Iisus Cristos în Ierusalim. Duminica Floriilor este precedatã de Sâmbãta Floriilor, ziua învierii lui Lazãr, care, în tradiþia noastrã, este dedicatã comemorãrii morþilor. În popor i se mai spune ºi Moºii de Florii sau Lazarul ori Lazarelul, iar in unele zone ale þãrii, exista obiceiul ca femeile sã facã “plãcintele lui Lazãr ºi sã le dea de pomana. (…) Semnificatiei arhaice - de reînviere a naturii, de comemorare a primãverii, a momentului când înfloresc primele flori, salcia ºi pomii fructiferi (Floralia) - i s-au adãugat noi conotaþii (legate, în principal, de cultul strãmoºilor trecuþi în nefiinþã), care, la rându-le, s-au convertit în noi gesturi rituale: pomeni, curãþirea mormintelor ºi a cimitirelor, înfigerea în morminte a
Cronicã rimatã Floriile, la vot! Azi, votez pe cel mai tânãr, mai deºtept ºi mai frumos, care-n viaþa noastrã cruntã cu ardoare se implicã, om ce bate ºi-apoi intrã - nu pe uºa cea din dos de sã-l cheme-n primãvarã simplu, pentru toþi : Floricã ! Azi , votez cel veritabil, cetãþeanul treaz din zori, îndoitul dintru muncã, sã îi afle cert valoarea : sã miroase ca pãmântul Patriei – cel bun de flori – de sã-l afle noaptea Luna : cine e ? a, tu eºti Flo(a)rea ?! Eh, cum votu-i pe locale, bunã-ar fi o gospodinã... sunteþi misogini ? nu, dom’le, nu suntem nici atâtica ! haideþi sã votãm Femeia, mama noastrã cea divinã, c-o Duminicã în nume : aþi ghicit ? este ...Florica ! Mda, eu pun votul pe Omul cel curat, adevãrat... n-avem Þepeº ? nici Mihaiu ? nici ªtefan cel Muºatin ? vai, în sãrbãtoarea asta de Florii ar fi pãcat de sãrim peste un nume care e în ton : Florin ! Am votat nume de Groza, Dej ºi zãu ! prea mulþi de...Escu ce ne-au dus cu pluta-n baltã cum s-a încheiat rãzboiu’ ; o sã risc ! de data asta, chiar de-ar fi sã pãtimescu o sã ºtampilez pe ãla care e-n subiect : Floroiu !
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
tâmplar tot un salariu minim pe economie iei în mânã, adicã 730 lei impozabili, chiar dacã eºti mai nou sau cu vechi state în domeniu.
Dar, în ultimã instanþã, (cam toþi umblã dupã os ºi e greu de pus pe listã un cinstit ca...Florian !), poþi lãsa rubrica albã ? nu , dar cum mã ºtiþi zelos, musai sã mã trec pe mine : scribul Ioan Dan Bãlan ! pt. conf. Dan PETRILEANU
ramurilor de salcie, invocarea spiritelor morþilor in felurite acte de divinaþie etc. Ramurile de salcie (substituente locale ale ramurilor de palmier din Ierusalim), simbol al fertilitãþii ºi al renaºterii naturii primãvara, se duc la bisericã pentru a fi sfinþite, dupã care se folosesc la împodobirea icoanelor, a uºilor ºi a ferestrelor sau la tratatea simbolicã a bolilor de-a lungul anului, uneori chiar ºi pentru... vrãji ºi descântece.” De altfel, întreaga sãptãmânã dinaintea Floriilor este consideratã o sãptãmânã binecuvântatã, în care florile dobândesc deosebite puteri vindecãtoare ºi magice. Sãptãmâna de dinaintea Floriilor mai este numitã ºi Sãptãmâna lui Lazãr, sãptãmâna în care a durat boala ºi moartea lui Lazãr, cel înviat din morþi de cãtre Domnul Iisus Christos în Sâmbãta de dinaintea Floriilor. Ioan DAN BÃLAN ºi Elisabeta BOGÃÞ BOGÃÞAN
Blocuri reparate pe banii Guvernului ai multe blocuri de locuinþe M din Petroºani ºi Petrila vor fi reabilitate pe bani de la bugetul de stat, conform unei hotãrâri aprobate de Guvern. Executivul a adoptat hotãrârea privind aprobarea Programului de reabilitare a unor blocuri de locuinþe situate în zone defavorizate. Potrivit reprezentanþilor Executivului, este vorba despre o mãsurã specialã de reabilitare a acestor blocuri de locuinþe ºi aceste mãsuri cuprind intervenþii de primã urgenþã la sistemul structural, precum ºi la instalaþii ºi izolaþii termice. Dan Suciu, purtãtorul de cuvânt al Guvernului, a declarat cã „prin prezentul proiect se aprobã acest program la ºapte obiective de investiþii, patru se aflã în execuþie, trei se aflã în fazã de achiziþie sau în faze intermediare. Am þinut sã prezint aceastã hotãrâre de Guvern pentru cã ea vizeazã zone defavorizate”. Blocurile de locuinþe unde se va interveni sunt din patru localitãþi, printre care Petroºani ºi Petrila. Car men COSMAN
”Cum dracu sã trãieºti cu banii ãºtia, când de fapt nu-þi ajung sã plãteºti energia electricã ºi întreþinereea la bloc, plus impozite ºi taxe. Pânã ºi Ceauºescu fãcea calculul strictului necesar ºi exista o ierarhie precisã a remuneraþiilor. ªi sã nu pleci ºi sã-þi iei lumea în cap!?” – a declarat Maria-Mirela Duinea, economist, Petroºani. La fel se întâmplã ºi cu medicii prospãt intraþi în sistem. Aceºtia sunt încadraþi cu aproximativ 8 milioane lei brut ºi rãmân, pentru a face testul rezistenþei la sãrãcie, cu puþin peste 6 milioane lei vechi. Ce sã cheltuieºti, ce sã mãnânci, ce sã plãteºti la întreþinere? Plus cã ai nevoie de un telefon, un internet, o carte… România este singura þarã în care aproape un sfert dintre
angajaþi au salariul minim, numãrul acestora crescând în ultimul an, dupã modificarea Codului muncii. Aplicarea noul Cod al muncii a generat numai în ultimul an un plus de 200.000 de locuri de muncã remunerate cu salariul minim pe economie. “Aproape un sfert din piaþa muncii este angajatã pe salariul minim. România este singura þarã cu un asemenea procent de angajaþi cu salarii minime, restul þãrilor având procente cuprinse între 8 ºi 10%”, spune raportul statistic al angajatorilor. Ca urmare, tot sistemul plãþi sociale este bulversat, nu poate fi þinut în echilibru sistemul de pensii sau cel de sãnãtate ºi nici fondul public de ºomaj. În România, salariul minim pe economie este de 162,7 euro (730 de lei), fapt ce poziþioneazã þara noastrã pe locul opt în topul þãrilor din Europa cu cele mai mici salarii. Un motiv în plus pentru românii pentru a pleca în þãri precum Marea Britanie, Grecia, Germania ºi Franþa, pentru în aceste state gãsesc remuneraþii-limitã mult mai mari decât în România. Existã ºi þãri, cum sunt
Germania, Danemarca, Finlanda, Italia sau Suedia, unde nu sunt salarii minime prevãzute de lege. În Germania existã totuºi niveluri minime de remuneraþie pentru anumite sectoare de muncã. Potrivit statisticilor realizate de Federaþia Angajatorilor din Europa, dintre cele 32 de state luate în calcul, cel mai mic salariu minim pe economie se regãseºte în Republica Moldova, echivalentul a 72 de euro, urmatã de Belarus, cu 90 de euro ºi de Ucraina, cu 95 de euro. De asemenea, sume mici se câºtigã ºi în Federaþia Rusã 113 euro, Macedonia -130 de euro, Bulgaria - 147 de euro ºi România - 162 de euro. Cele mai mari salarii minime se înregistreazã în Luxemburg 1.801 euro, Belgia - 1.498 de euro, Olanda - 1.447 de euro , Franþa - 1.398 de euro ºi Marea Britanie - 1.259 de euro. În condiþiile în care Marea Britanie, Grecia, Germania ºi Franþa oferã unele dintrele cele mai bune salarii minime, tot aceste þãri vin cu multe oferte de recrutare a forþei de muncã pe piaþa de profil europeanã. Ileana FIRÞULESCU
Aninoasa a rãmas fãrã viceprimar ihãiþã Nistor, viceprimarul oraºului Aninoasa ºia anunþat miercuri demisia din funcþia pe care o ocupã în cadrul administraþiei. Acesta a mai spus cã renunþã ºi la funcþia de ºef al liberalilor din oraº, supãrat pe manevrele politice.
M
Viceprimarul Mihãiþã Nistor nu mai ocupã aceastã funcþie ºi el susþine cã ºi-a dat demisia ºi din funcþia de preºedinte al PNL. Nistor a spus cã se
retrage din politicã, dezgustat de ceea ce i s-a întâmplat în ultimul timp. „Am deci ca în aceastã dimineaþã sã-mi dau demisia ºi sã renunþ ºi la primãrie ºi la funcþia de preºedinte al PNL. Asta e ceea ce vreau acum, pentru cã
sunt foarte dezamãgit”, a spus Mihãiþã Nistor. Decizia lui Mihãiþã Nistor a venit dupã ce s-a convins cã nu a ocupat un loc important la viitoarele alegeri. El spera sã fie desemnat drept candidatul USL la funcþia de primar al oraºului
Aninoasa ºi sã-l înfrunte pe Ilie Botgros. Acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece USL a decis sã-l arunce în lupta electoralã pe candidatul de la PSD ºi nici pe listele alianþei nu a ocupat un loc mai în faþã de poziþia a 12-a. Asta l-a determinat pe viceprimar sã renunþe de miercuri la toate funcþiile pe care le-a ocupat în ultimul mandat în Aninoasa. Diana MITRACHE
Foc penal la ariile protejate din judeþul Hunedoara el puþin trei arii protejate din judeþul Hunedoara au fost distruse de incendii, dupã ce persoane încã neidentificate au dat foc la vegetaþia uscatã din zonele respective, iar vântul a înteþit incendiile.
C
Garda de Mediu Hunedoara a formulat trei sesizãri penale,
dupã ce comisarii de aici au constatat cã trei arii protejate din judeþ au fost afectate de incendiile puse de fermierii inconºtienþi, care au vrut sã-ºi ardã resturile de vegetaþie uscatã ºi nu au mai supravegheat focul. „Am fãcut trei sesizãri penale, una pentru arderea unei pãrþi din aria protejatã Mãgura Uroiului, cea de a doua pentru arderea unei pãrþi din Mãgurele Bãiþei, iar cea de a treia se referã la aria protejatã Geoparcul Dinozaurilor”, a
declarat comisarul Cristian Moldovan, ºeful Gãrzii de Mediu Hunedoara. Numai în ceea ce priveºte zona care cuprinse Geoparcul Dinozaurilor, suprafaþa totalã mistuitã de incendiu este de 120 de hectare de teren. Toate aceste incendii au rãmas cu autor necunoscut, pentru cã nici pompierii ºi nici poliþiºtii nu au reuºit sã-i identifice pe fãptuitori, ca sã îi poatã sancþiona contravenþional. Car men COSMAN
Candidatul partidului de trãdãtori, UNPR, Mircia Muntean – trimis din nou în boxa acuzaþilor andidatul C partidului de trãdãtori&infractori UNPR, Mircia Muntean, ajunge din nou în boxa acuzaþilor, peste doar câteva zile. Muntean este inculpat într-un dosar ce face referire la o reþea de traficanþi de maºini de lux. Alãturi de alþi patru inculpaþi, Mircia Muntean este judecat pentru infracþiuni la regimul vamal, dar cazul este mai cunoscut sub denumirea de „trafic cu maºini de lux”. Dupã o serie de amânãri ale judecãrii dosarului, din diverse motive, primarul – candidat al Devei se va afla din nou în boxa acuzaþilor în data de 10 aprilie, atunci când a fost programat un nou termen de judecatã al dosarului în care acesta este inculpat. Anul acesta au mai fost alte trei termene de judecatã - în 17 ianuarie, 14 februarie ºi 13 martie – dar instanþa a amânat în mod continuu cauza ºi este de aºteptat sã vedem ce se va întâmpla la termenul urmãtor. În acest dosar extrem de complex, procurorii au încheiat cercetãrile
în anul 2003, iar lucrarea penalã a intrat pe rolul instanþei de judecatã un an mai târziu. În februarie 2005 a fost reluat, sub un alt numãr de înregistrare, la Judecãtoria Sectorului 2 Bucureºti unde se aflã ºi acum, fãrã ca dosarul sã fi depãºit stadiul instanþei de fond.
probleme cu A remaºinile
Dincolo de acest dosar privind infracþiunile la regimul vamal, primarul Mircia Muntean pare sã aibã serioase probleme cu autoturismele, pe care nu ºi le mai descurcã în declaraþiile de avere. Conform declaraþiei semnate de mânuþa primarului, în anul 2008 acesta deþinea un autoturism Opel, an de fabricaþie 2001. În 2009, Opelul din 2001 dispãruse. Au apãrut în schimb un Wolkswagen din 2004 ºi un Opel an de fabricaþie 2008, autoturisme care se menþin ºi în declaraþiile de avere ulterioare, alãturi de terenuri ºi case. Ce s-a întâmplat cu Opelul din 2001, mister, pentru cã nu apare nici la rubrica „înstrãinãri de bunuri”. Car men COSMAN Marius MITRACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 5 aprilie 2012
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
HOROSCOP
5 aprilie 2012
Traversezi o perioadã în care sunt favorizate finalizãrile unor proiecte începute de mai mult timp. Relaþia cu prietenii este mulþumitoare, dar nu vei putea miza prea mult pe sprijinul lor. Superficialitatea þi-ar putea încurca planurile de viitor. Sãnãtatea nu este punctul tãu forte.
Vei avea parte de multã alergãturã, de discuþii legate de prioritãþi, dar ºi de un acord ce ar trebui semnat. Pe cât posibil, nu te implica în activitãþi care vizeazã o reuºitã imediatã. O cerere mai veche þi-ar putea fi aprobatã. Evitã discuþiile pe teme financiare!
Partenerul de suflet îºi doreºte mai multã înþelegere. Timpul liber petrecut în compania acestuia te va ajuta sã vezi lucrurile ºi din punctul lui de vedere. Nu te lãsa frãmântat de chestiuni care sunt de domeniul trecutului. Priveºte cu încredere spre viitor cãci acolo este ºansa ta.
Intervenþia unei rude apropiate ar putea determina unele tensiuni în relaþia ta cu persoana iubitã. Din fericire conjunctura este de scurtã duratã ºi în scurt timp veþi fi în cele mai bune relaþii. Evitã dialogul în contradictoriu cu cei din anturajul apropiat.
Ai tendinþa de a te lãsa pradã comoditãþii, ceea ce te-ar putea face sã rãmâi în urmã cu activitãþile gospodãreºti. Dacã vei reuºi sã-þi pui ideile în practicã, rudele apropiate te vor aprecia. Foloseºte-þi intuiþia, cãci aceasta te poate ajuta sã depãºeºti cu bine o situaþie delicatã.
Din punct de vedere sentimental vei fi cam confuz la mai ales la începutul zile, dar încetul cu încetul situaþia se va limpezi. Proiectele fãcute de mai mult timp vor putea fi puse în practicã. Relaþia cu colaboratorii s-ar putea deteriora dacã nu vei fi ceva mai atent la manifestãri.
Te simþi din ce în ce mai obosit ºi ar fi bine sã ceri sprijinul celor din familie. Cu siguranþã aceºtia te vor înþelege ºi îþi vor oferi sprijinul de care ai nevoie. Eºti cam nemulþumit de situaþia financiarã dar nu este cazul sã ai o discuþie pe aceastã temã.
Înclinaþia spre joc ºi aventurã este accentuatã în aceastã perioadã. Popularitatea ta în rândul persoanelor de sex opus va creºte ºi nu îþi rãmâne decât sã te bucuri de aprecierile acestora. Activitãþile intelectuale îþi vor da posibilitatea de a te detaºa de nemulþumiri.
În cazul în care eºti implicat într-o activitate intelectualã, rezultatele ar putea fi deosebite cu condiþia sã nu te grãbeºti nici mãcar un pic. Eºti iritat pentru cã þi se pare cã situaþia nu te avantajeazã; dacã ai fi mai atent la detalii, ai putea constata cã ai putea realiza ceva mai deosebit.
Aceastã zi va fi una agitatã din punct de vedere sentimental. Unele nemulþumiri mai vechi ar putea fi discutate ºi ameliorate. Pe de altã parte n-ar fi exclus ca partenerul de suflet sã aibã o problemã de sãnãtate pe care ar fi bine sã o trateze cu toatã atenþia.
Eºti vioi ºi plin de iniþiative, dar nu ai suficientã rãbdare pentru ceea ce þiai pus în plan. Încearcã sã nu te implici în activitãþi la limita legalitãþii deoarece n-ar fi exclus sã ai o surprizã mai puþin plãcutã. Mintea îþi este plinã de idei nãstuºnice, dar nu este cazul sã te grãbeºti.
Eºti într-o permanentã alertã, cãci te confrunþi cu tot felul de situaþii ºi nu mai reuºeºti sã ajungi la zi cu activitãþile în care eºti implicat. Colaborãrile nu te avantajeazã, deoarece capacitatea ta de dialog este mai scãzutã decât în mod obiºnuit.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Joi, 5 aprilie 2012
Spitalele din Petrila ºi Cãlan, la un an de la desfiinþare a un an de la scandalul declanºat de închiderea spitalelor din Petrila ºi Cãlan, fostele unitãþi medicale aºteaptã sã fie transformate în centre de permanenþã. La Cãlan nu s-a reuºit implementarea proiectului de înfiinþare a unui centru de permanenþã medicalã.
L Petrila împotriva CJ Hunedoara roiectul privind P gestionarea câinilor fãrã stãpân din judeþul Hunedoara nu a reuºit sã-i convingã pe consilierii locali din Petrila, care au votat împotrivã. Consilierii care s-au opus sunt de pãrere cã proiectul Consiliului Judeþean este unul menit sã le arunce praf în ochi. ”Eu am votat împotriva acestui proiect pentru cã ni s-a pus în faþã o asociere în alb. În urmã cu un an a venit la noi o asociaþie pentru protecþia animalelor care a cerut doar un teren ºi a promis cã de restul se ocupã ea, fãrã sã fie daþi bani de la consiliul
local. Un asemenea proiect l-am susþinut ºi îl consider în continuare cea mai bunã variantã pentru Petrila. În cadrul proiectului prezentat acum, nici mãcar nu se vorbea despre un preþ anume, era o asociere în alb ºi nu pot fi de acord cu aºa ceva”, a declarat Emanoel Andronache, consilier local PRM. Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila, susþine însã cã proiectul iniþiat de CJ reprezintã unica soluþie pentru a scãpa de maidanezi. ”Nu a trecut proiectul pentru cã sunt orgolii. Este foarte rãu cã nu l-au votat, este singura soluþie aleasã de CJ, care poate fi ºi pusã în practicã. Nu înþeleg de ce spun cã docu-
mentaþia nu a fost completã… Ce voiau sã le spunã Mircea Moloþ? Câte picioare au câinii? Dacã nu ºtiu cine va prinde câinii, sã îi prindã Andronache împreunã cu Temneanu, eu m-am sãturat de filozofi. Petrila va pierde ce a pierdut ºi cu deponeul, dar în ºedinþa ordinarã din 11 aprilie îl voi introduce din nou pe ordinea de zi”, a precizat Pãducel. Însã de partea consilierilor locali care au votat împotriva proiectului legat de maidanezi se aflã pânã ºi administratorul public al oraºului Petrila, Dorin Curtean. ”Noi am mai fãcut asemenea asociaþii ºi doar cotizãm cu bani ºi nu s-a rezolvat nimic. Eu sunt în
acelaºi asentiment cu colegii consilieri, cã nu se va rezolva nimic, ºi cã probabil vor sã stoarcã niºte bani de la noi. Consiliul Judeþean vrea asta ºi din punctul meu de vedere, acest proiect este o pãcãlealã a Consiliului Judeþean Hunedoara”, a declarat Dorin Curtean. Proiectul ”Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân”, iniþiat de CJ Hunedoara, ar avea ca scop gestionarea problemei animalelor fãrã stãpân în localitãþile care au acceptat sã colaboreze, prin construirea unei reþele de adãposturi pentru animale, dar ºi marcarea, sterilizarea ºi vaccinarea maidanezilor. Anamaria NEDELCOFF
Sezonul de încãlzire, Controale la UPU Sãnãtãþii a Verificarea va urmãri modul la final? M inisterul demarat o amplã acþi- de funcþionare ºi organizare a
varia produsã la Termocentrala A Paroºeni pare a fi una mai serioasã decât se aºteptau reprezentanþii unitãþii.
Prin urmare, pentru efectuarea reparaþiilor necesare, furnizarea agentului termic pentru încãlzirea apartamentelor ar putea fi sistatã chiar în aceastã sãptãmânã. Problemele tehnice au apãrut la grupul IV care a fost oprit. În cazul în care activitatea la Sucursala Electrocentrale Paroºeni va fi opritã în totalitate, abonaþii sistemului de termoficare din Petroºani, Vulcan ºi Lupeni riscã sã rãmânã fãrã încãlzire dar ºi fãrã apã caldã, chiar în prag de sãrbãtori. Neoficial, dupã câte se pare, ziua de vineri, 6 aprilie, ar putea fi ultima zi a sezonului 2011 – 2012 în care caloriferelor vor mai fi încãlzite. Pe de o parte, aceasta ar putea reprezenta ºi un motiv de bucurie pentru multe familii din Valea Jiului care nu prea mai fac faþã achitãrii facturilor tot mai „consistente”. Noroc cu vremea, aflatã într-o continuã încãlzire... Mircea Mircea NISTOR
Rabla pe persoanã fizicã ei care au maºini mai vechi de un deceniu pot intra în programul Rabla, care a demarat din 3 aprilie.
C
Conform reglementãrilor, proprietarii de maºini mai vechi de zece ani, dar obligatoriu în stare de funcþionare trebuie sã meargã la REMAT cu actele de
une de auditare ºi control, la nivel naþional, în toate cele 67 de Unitãþi de Primiri Urgenþe (UPU) finanþate din bugetul de stat.
proprietate ºi cu documentele de la poliþie din care sã rezulte radierea lor din circulaþie. În baza acestor documente, maºina veche este casatã. În schimbul ei, proprietarul primeºte un tichet cu valoarea de 3.800 de lei. Bugetul prevãzut de
acestor unitãþi, în conformitate cu prevederile legislative în vigoare, precum ºi modul de utilizare a fondurilor alocate în 2011 de la bugetul de stat. Unitãþile de primire a urgenþelor medicale au fost verificate ºi în urmã cu 2 ani ºi acum vor fi fãcute de reprezentanþii DSP. Ministerul, însã, ºi-a luat mãsuri de precauþie ºi verificãrile vor fi fãcute de echipe ale Direcþiei de Sãnãtate Publicã din alt judeþ. Aceste acþiuni fac parte din strategia Ministerului Sãnãtãþii de a monitoriza ºi îmbunãtãþi activitatea UPU, dar vor aduna ºi datele necesare pentru o viitoare finanþare. Diana MITRACHE
Administraþia Fondului de Mediu pentru ediþia 2012 a programului “Rabla” este de 114 milioane de lei, sumã din care poate fi acoperitã scoaterea din uz a 30.000 de maºini mai vechi de zece ani. Diana MITRACHE
Protestele pacienþilor s-au stins, medicii ºi-au gãsit alte posturi, iar bunicii sunt îngrijiþi tot în vechile cãmine de bãtrâni. Anul trecut, Minsiterul Sãnãtãþii a decis sã închidã zeci de spitale din þarã, printre care ºi douã din judeþul Hunedoara, respectiv cel din Cãlan ºi Spitalul de Boli Cronice din Petrila. Acestea urmau sã fie transformate în cãmine de bãtrâni, dar administraþiile publice de aici s-au opus. Spitalul din Cãlan avea 15 paturi ºi deservea unul dintre cele mai sãrace oraºe din þarã. Acum pacienþii de aici fac naveta la Hunedoara sau la Deva, acolo unde spitalele nu s-au închis. La Cãlan ar fi trebuit înfiinþat, iniþial. un centru de permanenþã, dar acest
lucru nu s-a concretizat. „Am intenþionat sã înfiinþãm peste tot unde s-au desfiinþat spitalele, aºa încât populaþia sã poatã beneficia de asistenþã medicalã 24 de ore, din 24. La Cãlan, însã, nu am reuºit”, a declarat directorul DSP Hunedoara, dr. Dumitra ªtefan. Pentru înfiinþarea unui astfel de centru medical este nevoie de cel puþin 5 medici de medicinã de familie ºi un spaþiu adecvat, care ar fi fost chiar clãdirea vechiului spital. Acum, însã, se vorbeºte despre crearea unui centru de sãnãtate multifuncþional, în care vor putea fi fãcute internãri de o zi. Centrul de sãnãtate de la Cãlan va funcþiona în subordinea directã a Spitalului Judeþean de Urgenþã din Deva. De asemenea, internãri de o zi se vor face ºi în centrul de sãnãtate multifuncþional de la Petrila, în locul unde înainte era un spital cu 70 de paturi. Aici, în schimb, funcþioneazã ºi un centru de permanenþã fixã, în care îºi desfãºoarã activitatea 5 medici de familie ºi 7 angajaþi ce fac parte din categoria personalului auxiliar. Car men COSMAN
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 5 aprilie 2012
Hunedoara, de la vis la realitate pe cãrãri turistice rograme penT P tru atragerea turiºtilor urism pentru toþi, indiferent de gusturi. Compania Judeþeanã de Turism Hunedoara promoveazã patru programe turistice tematice din judeþul Hunedoara.
Cele patru programe au preþuri cuprinse între 550 ºi 620 de lei.
ºi N aturã aventurã
Obiectivele naturale din judeþul Hunedoara sunt promovate ca obiective turistice. Astfel, pensiunile din staþiunile montane ºi din întreg judeþul sunt promovate într-un pachet care cuprinde ºase nopþi de cazare contra sumei de 560 de lei. Cãlãtoriile prin zonele naturale pot constitui un punct turistic în care aventurile fac sã creascã adrenalina turiºtilor.
unedoara, pelerinaj la vechi biserici
H
Aºezãmintele religioase din judeþul Hunedoara sunt
promovate de Compania Judeþeanã de Turism pentru regãsirea liniºtii sufleteºti ale celor care trec pragul acestor obiective religioase. Valoarea pachetului este de 550 de lei. Turiºtii ºi persoanele interesate pot sã petreacã ºapte zile ºi ºase nopþi într-un mediu bisericesc. Printre bisericile promovate sunt bisericile de lemn din Þara Zarandului, mãnãstirea Prislop de la Haþeg ºi schitul Straja ºi Crucea Eroilor. Inima Daciei, programul de prezentare al trecutului istoric. Trecutul istoric al judeþului ºi al þãrii este valorificat la capacitate maximã. Programul „Inima Daciei” face o incursiune în tip printre vestigiile istorice din judeþul Hunedoara ºi din judeþul Alba. Pietrele trecutului reprezintã o minã de aur, asta în condiþiile în care exploatarea acestora se realizeazã în mod corespunzãtor. Cel de-al patrulea program prezentat de CTJ Hunedoara este „Hunedoara-tãrâm de legendã”.
Directorul Companiei Judeþene de Turism Hunedoara, Marin
Avrãmicã, declara cã aceste programe au fost iniþiate în vedere atragerii turiºtilor. „Acest program, Hunedoara-o experienþã unicã, l-am lansat în lunã martie a anului trecut pentru a atrage turiºtii în judeþ nu pentru a avea profit. Pânã în prezent, programul a avut efectul scontat”, declara directorul CTJ Hunedoara, Marin Avrãmicã. Directorul CTJ
Hunedoara identificã o deficienþã a sistemului, ºi anume nepromovarea programelor interne de cãtre agenþiile de turism. „Am prezentat programul la agenþiile de turism
din þarã, însã promovarea cea mai intensã este pentru Turcia, Antalia ºi mai puþin pentru programele interne. Ei merg doar pe profit”, a mai spus Avrãmicã. Compania Judeþeanã de Turism Hunedoara funcþioneazã sub tutela Consiliului Judeþean Hunedoara ºi are rolul de a promova obiectivele turistice din judeþ. Hunedoara, „tãrâm de legendã”. Compania
Judeþeanã de Turism Hunedoara promoveazã un pachet turistic intitulat „Hunedoara – Tãrâm de legendã”.
ile de legendã, pe tãrâmuri Z hunedorene Turiºtii care vor accesa programul CJT Hunedoara vor avea parte de ºapte zile legendare petrecute în judeþul Hunedoara. În decursul celor ºapte zile, CJT Hunedoara organizeazã excursii în diferite locaþii din judeþul Hunedoara. Acestea sunt organizate fie în cadru natural precum, Parcul Naþional Retezat ºi
multe alte obiective culturale cu importanþã istoricã precum ºi excursii la diferite locaþii. Costul unui sejur pe tãrâmul de legendã este de 615 lei, preþ care poate varia în funcþie de opþiunile turiºtilor. Compania Judeþeanã de Turism Hunedoara organizeazã evenimentele cu susþinerea Consiliului Judeþean Hunedoara. Mai mult, instituþia responsabilã cu promovarea turismului este ºi partener alãturi de instituþiile publice sau private în organizarea diferitelor evenimente în perioadele anului. Raul IRINOVICI
Mintia fuzioneazã cu „cãmãrile” contractelor goale uziunea dintre Sucursala Electrocentrale Paroºeni ºi Electrocentrale Deva mai are un singur pas de fãcut. Miercuri a fost semnat ordinul ordin de ministru privind noii membri AGA la cele douã termocentrale, Mintia ºi Paroºeni.
F
Florin Mârza, responsabilul cu înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara, a declarat, miercuri, cã „a ieºit ordicnul de ministru cu cele douã AGA. Mâine, la Bucureºti, va avea loc AGA comunã, care va semna fuziunea”. Complexul Energetic Hunedoara trebuie înfiinþat pânã în luna iunie. Din el vor face parte termocentralele Mintia ºi Paroºeni, precum ºi minele viabile din cadrul Companiei Naþionale a Huilei. Minele neviabile vor fi incluse într-o nouã companie subordonatã Ministerului Economiei, curãþatã de datorii. Pe de altã parte, deputatul hunedorean Bogdan Þîmpãu atrage atenþia cã situaþia de la Mintia nu este deloc roz ºi pentru luna aprilie nu are contractat nici un megawatt. „Se bazeazã pe Piaþa Zilei Urmãtoare (PZU), ori pe piaþa de echilibrare”, spune Bogdan Þîmpãu. În ambele cazuri, însã, vorbim despre o aºteptare, de azi pe mâine. Pe piaþa de echilibrare Mintia poate intra dacã existã o avarie undeva, de exmolu, la o structurã din Gorj, ºi aceasta nu poate furniza energia contractatã. Pe PZU intri doar dacã ai un preþ competitiv, ºi nu este cazul termocentralei Mintia. Aceasta produce energie la preþul de 275 de lei/ MW, iar preþul de vânzare pe PZU este de maximum 260 de lei/ MW. Car men COSMAN