Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 115
Cronica Vãii Jiului Luni, 30 aprilie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Ratracul ºi tunurile de zãpadã, ascunse în hangar peste varã
in cauzã cã o parte a consilierilor locali nu a înþeles necesitatea concesionãrii domeniului schiabil din Masivul Parâng ºi au cerut amânarea lui, edilii din Petroºani se vãd nevoiþã sã gãseascã metode alternative pentru protejarea materialelor din munte.
D
PAGINA 11
De la cicolatã cu viºine la ciocolatã cu rom ºi
C.E., la ”bãieþii deºtepþi” ºi încã o campanie electoralã ilegalã încercare de salvare Muntean, primarul municipiului Deva ºi a mineritului M ircia candidatul UNPR & PDL (USP) la Consiliul
Judeþean persistã în a-ºi face, ilegal, campanie electoralã în Valea Jiului, acolo unde puþini sunt cei care îl cunosc ºi de unde ar vrea sã strângã voturi.
>>> PAGINA A 3-A
devãraþilor ”bãieþi deºtepþi” – firme de apartament – l-i se încredinþeazã direct contracte, la preþuri de nimic pentru a revinde energia la preþuri de peste patru ori mai mari. >>> PAGINA A 5-A
A
Preºedinte al UNPR Petroºani a trecut la PSD
”Nu-mi place politica ºopârlei din UNPR”
D
in cauza nemulþumirilor acumulate ºi a neagreatei ”politici a ºopârlei”, fostul preºedinte al organizaþiei municipale a UNPR Petroºani, s-a reînscris la PSD.
>>> PAGINILE 6-7
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 aprilie 2012
”Ziua mondialã pentru sãnãtate ºi securitate la locul de muncã” marcatã ºi în Hunedoara ”Ziua mondialã pentru sãnãtate ºi securitate la locul de muncã” este marcatã în fiecare an la data de 28 aprilie, ca urmare a unei iniþiative a Organizaþiei Internaþionale a Muncii (OIM). Campania acoperã peste 30 de þãri, inclusiv toate statele membre UE. Abordarea pe care o promoveazã este bazatã pe colaborarea dintre angajatori, angajaþi ºi reprezentanþii acestora. Potrivit directorului executiv al DSP, Dumitra ªtefan, pentru desfãºurarea acestei campanii internaþionale, care promoveazã securitatea ºi sãnãtatea în muncã, OIM a ales pentru acest an tema: ”Riscuri emergente ºi noi forme de prevenire într-o lume a muncii în schimbare”. Promovarea sãnãtãþii ºi securitãþii a reprezentat întotdeauna un principiu de bazã al integrãrii europene din mai multe motive etice, sociale ºi economice. În primul rând, din punct de vedere etic, este evident cã promovarea securitãþii ºi a sãnãtãþii trebuie sã reprezinte o prioritate importantã pentru orice organism administrativ sau de conducere. În al doilea rând, una dintre bazele pieþei unice europene este reprezentatã de standardele armonizate, inclusiv în materie de securitate a proceselor ºi produselor. Astfel de standarde armonizate contribuie la asigurarea cã întreprinderile pot funcþiona în mod echilibrat în UE. În al treilea rând, promovarea sãnãtãþii ºi securitãþii nu doar îmbunãtãþeºte protecþia lucrãtorilor, ci contribuie ºi la eficienþa întreprinderilor.
• identificarea ºi Campania Locuri de recunoaºterea bunelor muncã sigure ºi sãnãtoase 2012-2013 are urmãtoarele practici. • promovarea mesajului obiective strategice: de bazã potrivit cãruia, din • instituirea de mãsuri motive etice, practice, privind promovarea juridice ºi economice, îmbunãtãþirii securitãþii ºi sãnãtãþii in muncã a lucrãto- lucrãtorii ºi managerii trebuie sã colaboreze pentru rilor; a preveni riscurile; • mãsurile prin care se • furnizarea de orientãri asigurã supravegherea coreclare ºi simple pentru angaspunzãtoare a sãnãtãþii jatori în vederea gestionãrii lucrãtorilor in funcþie de riscurilor specifice legate de riscurile privind securitatea locul de muncã în parteneriºi sãnãtatea în muncã se at cu lucrãtorii ºi cu stabilesc potrivit reglemenreprezentanþii acestora; tãrilor legale, astfel încât • furnizarea de recofiecare lucrãtor sã poata mandãri practice, informaþii beneficia de supravegherea ºi instrumente pentru prosãnãtãþii la intervale regumovarea unei culturi a prelate; venirii riscurilor, în special în • supravegherea sãnãtãþii întreprinderile mici ºi lucrãtorilor este asiguratã mijlocii; prin medicii de medicinã a • încurajarea integrãrii muncii. (Conf. Legii nr. managementului secu319/2006) ritãþii ºi sãnãtãþii în • creºterea gradului de conºtientizare asupra impor- muncã în politicile de responsabilitate socialã tanþei activitãþii de menteale organizaþiilor; nanþã pentru securitatea ºi sãnãtatea lucrãtorilor, “Strategia actualã a asupra riscurilor asociate Uniunii invocã, de acesteia ºi asupra necesitãþii asemenea, principiile fundesfãºurãrii mentenanþei în damentale ale prevenþiei, condiþii de securitate; care sunt detaliate în • creºterea gradului de Directiva 89/391/CEE a conºtientizare asupra Consiliului din 12 iunie responsabilitãþilor juridice ºi 1989, „directiva-cadru”. de altã naturã ale angajatoArticolul 6 din directivã rilor pentru efectuarea prevede cã angajatorului mentenanþei în condiþii de îi revine responsabilitatea securitate ºi asupra argumentelor în favoarea VÂNZÃRI efectuãrii acesteia; Vând spaþiu comercial în • promovarea unei zonã centralã str. 1 abordãri simple, strucDecembrie 1818 la turate de gestionare a parterul blocului 124, SSM în ceea ce priveºte suprafaþa 25mp. mentenanþa, pe baza unei Telefon 0722 448 428 evaluãri corespunzãtoare a riscurilor (cele „cinci Vând casã + teren, 5000 reguli de bazã”). m² în Vulcan (Valea • încurajarea activiUngurului). tãþilor cu impact asupra Telefon 0722 448 428 locului de muncã ºi
de a lua mãsuri în materie de sãnãtate ºi securitate care sã respecte aceste principii generale ale prevenþiei. Fãrã îndoialã, aceasta necesitã o administrare clarã din partea conducerii de nivel superior. Directiva menþionatã anterior subliniazã, de asemenea, importanþa participãrii lucrãtorilor la adoptarea unor astfel de mãsuri, care a fost recunoscutã recent ca drept fundamental în articolul 27 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În mod evident, mãsurile comunitare nu reprezintã doar o nevoie practicã, ci ºi o cerinþã juridicã”, susþine Dumitra ªtefan.
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Prinþesa barbarã 12:00 Vânãtoarea de comori 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Johnny English
22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Prinþesa barbarã (r)
National TV 9:00 Baronii (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r) 12:15 Wacky TV 12:45 Vouã (r) 13:15 Jodhaa Akbar (r)
17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Monºtrii III: Stupul 0:45 Wacky TV (r) 1:15 Culoarea fericirii (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Cuscrii 13:00 ªtirile Pro TV 13:30 Apropo TV (r) 14:30 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pariu cu viaþa (s) 21:30 Pariu cu viaþa (s) 22:30 Mary cea cu vino-ncoa’ 1:00 Las fierbinþi (r)
Prima TV 9:30 Iubiri secrete (r) 10:30 Verde-n faþã (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de ras 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:40 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r)
18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Mondenii 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 M-a facut mama artist 1:00 Focus (r)
TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:15 Spectacol de circ internaþional 10:50 Arthur ºi rãzbunarea lui Maltazard 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 13:25 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Al zecelea regat 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Prim Plan 21:00 România deºteaptã 22:10 În numele tatãlui 0:25 Nocturne 1:25 Al zecelea regat (r) 2:05 Legendele palatului Gyebaek (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 aprilie 2012
Afacerea PUG-ul (IV)
Mircia Muntean nu lucreazã nici obligat în folosul comunitãþii O afacere cu iz de ilegalitate a primarului Devei, Mircia Muntean, a fost dezvãluitã de Ziarul Hunedoreanului sub semnãtura lui Marcel Bot. Pentru cã persoana din spatele acestei afaceri este candidat la funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean din partea unui partid în care s-au adunat toþi trãdãtorii, UNPR, Cronica Vãii Jiului a considerat de cuviinþã sã preia aceastã investigaþie jurnalisticã, cu atât mai mult cu cât mai bine de un sfert din alegãtorii înscriºi pe listele electorale la nivelul judeþului Hunedoara sunt din Valea Jiului, iar aceºtia trebuie sã-i cunoascã pe cei care vin sã le cerºeascã voturile. EPISODUL 4 (Marius MITRACHE)
eci de familii de pe strada principalã din „Cartierul Sântuhalm” trãiesc periculos ºi circulã nesigur pentru cã ºefii Devei nu îºi fac datoria. De peste zece ani, primarul Mircia Muntean le umple podul cu promisiuni, fãrã sã se þinã de vorbã. Instanþa a „condamnat” executivul primãriei sã lucreze în folosul comunitãþi, însã fãrã folos
Z
La Sântuhalm, pe strada principalã, oamenii sunt disperaþi. Aici fiecare ieºire din casã devine un exerciþiu periculos de-a jocul cu moartea. Maºinile trec atât de aproape de locuinþe, încât ar putea rãmâne fãrã ceas imprudentul care scoate mâna pe fereastrã. Copiii umblã spre ºcoalã pe o limbã de pãmânt, þinându-se de garduri sã nu fie spulberaþi de TIR-urile care trec, val-vârtej, milimetric pe lângã ei. O gurã de canal descoperitã obligã pietonul sã intre pe carosabilul intens circulat. Când plouã, apa bãltind pe ºosea e aruncatã în curþi, pe case ºi pe trecãtori. O mâzgã toxicã – amestec de criblurã, uleiuri arse, praf, material antiderapant ºi carburanþi – le „picteazã” celor ce locuiesc în zonã casele ºi plãmânii. În puþinele locuri protejate, parapeþii au fost fãcuþi de mântuialã ºi n-au rezistat. De altfel, aici accidentele se þin lanþ. Oamenii au cerut „edililor” Devei sã intervinã. Dregãtorii dau din umeri ºi îi trimit la plimbare. Sã se rãfuiascã cu alte instituþii. Cu Poliþia Rutierã, cu Compania Naþionalã de Drumuri ori cu operatorul de salubritate. Pe mãsurã ce situaþia s-a agravat, mai marii târgului – executivul primãriei ºi consiliul local deopotrivã – au decis cã strada Sântuhalm a dobândit confort urban sporit, motiv pentru care au reevaluat-o ca „zonã C” ºi au crescut birurile cu 30 la sutã.
ietonii trebuie iubiþi”
„P
Zona apocalipticã se întinde pe DN7 de la intersecþia semaforizatã cu drumul ce duce la Hunedoara din Sântuhalm pânã la giratoriul în preajma cãruia se construieºte Carrefour. De o parte ºi de alta a ºoselei sunt case. Locuite. Pe vremuri, între locuinþe ºi carosabil existau trotuare ºi canale colectoare pentru apele pluviale. Cu timpul, carosabilul s-a apropiat periculos de mult de imobile, prin asfaltãri succesive, neglijent recepþionate de ºefii oraºului. Pânã sã se trezeascã „gospodarii” Devei, trotuarele au fost înghiþite de ºosea iar rigolele colectore au fost acoperite cu asfalt. (Din când în când, drumul se surpã în lungul fostelor canale fiindcã ºi colmatarea de conjuncturã s-a fãcut cu superficialitate.) De peste zece ani, oamenii cer autoritãþilor publice locale sã intervinã. De peste un deceniu, primarul Mircia Muntean le umple podul cu promisiuni neonorate.
C
u ce texte umblã primarul Devei
Unul dintre primele rãspunsuri date de Mircia Muntean locuitorilor din Sântuhalm dateazã din 27 aprilie 2000. Pe atunci, primarul mai putea cârpi canalizarea care nu era definitiv compromisã. „În prezent existã un studiu de pre-fezabilitate care este aprobat. Dupã realizarea ºi aprobarea studiului de fezabilitate, întocmirea ºi aprobarea documentaþiei tehnico-econimice, aprobarea fondurilor necesare pentru executarea lucrãrilor se vor putea începe lucrãrile de realizare a canalizãrii”, semna la acea vreme Mircia Muntean. Mai bine de un deceniu dupã, ultimul rãspuns la aceeaºi problemã, semnat de acelaºi primar la data de 24 august 2011, sunã aproape la fel. „Referitor la canalizarea pluvialã ºi menajerã din loc Sântuhalm, în cursul trimestrului patru al acestui an se va comanda SF-ul (acela promis
în anul 2000, n.r.), urmând ca valoarea lucrãrilor rezultate din acest studiu sã fie prinsã în bugetul anului 2012”, promitea Mircia Muntean din nou. Între cele douã rãspunsuri existã o bogatã corespondenþã, dar nicio rezolvare. La ultima adresã, trimisã cãtre Primãria Deva în martie 2012, petenþii nu au primit o soluþie, deºi au trecut cele 30 de zile termen limitã în care autoritãþile erau obligate sã rãspundã.
C
ine scoate mâzga din primãrie
De zece ani, executivul Primãriei Deva nu a miºcat un deget pentru refacerea trotuarelor ºi pentru acoperirea gurilor desfundate de canal. Mâzga de pe drum a rãmas ºi ea, aºa cum a cãzut, deºi edilii se angajaserã sã o ridice periodic. („Mircia Muntean vrea sã scoatã molozul din judeþ, dar nu e în stare sã scoatã nici mãcar mâzga din ograda lui. În Sântuhalm numai drumul cãtre soacrã-sa e fãcut cumsecade”, spunea unul dintre petiþionari.) „Deºi telefonic s-a comunicat cã maºina de mãturat va face curat pe mai multe strãzi din Sântuhalm ºi praful/nisipul adunat de locuitori (deºi nu e treaba lor, n.r.) de pe trotuare va fi ridicat sãptãmânal, acest lucru nu s-a întâmplat”, scriau locuitori în octombrie anul trecut. De atunci a mai trecut aproape jumãtate de an ºi situaþia este neschimbatã.
efii Devei, costisitori ºi când nu fac nimic
ª
„Gospodarii” târgului au ajuns de bãcãnie în instanþã. Judecãtorii i-au obligat sã îºi facã datoria pentru care sunt plãtiþi de deveni. Desigur, cheltuielile de judecatã ºi daunele materiale pricinuite de incompetenþa ºefilor Devei au fost plãtite tot din bani publici. Un locuitor de pe strada Sântuhalm a dat primãria în
judecatã cã i-a fost distrusã casa din cauza canalizãrii ºi a drumului desfundat. Instanþa a obligat Primãria Deva „sã efectueze lucrãri de canalizare pentru drenarea apelor pluviale
în aºa fel încât sã nu se mai infiltreze apa în curtea reclamantului”. Sentinþa a fost emisã de Judecãtoria Deva în anul 2010. Degeaba. Mar cel BOT
De la cicolatã cu viºine la ciocolatã cu rom ºi campanie electoralã ilegalã ircia Muntean, primarul municipiului Deva ºi candidatul UNPR & PDL (USP) la Consiliul Judeþean persistã în a-ºi face, ilegal, campanie electoralã în Valea Jiului, acolo unde puþini sunt cei care îl cunosc ºi de unde ar vrea sã strângã voturi.
M
„Votaþi Mircia Muntean la Consiliul Judeþean Hunedoara!”. Aºa sunã îndemnul celor care, vineri, împãrþeau – cel puþin în Lupeni ºi Petroºani – ciocolatã cu rom (de câþiva zeci de bani bucata) ºi afiºe (pre) electorale, din care Muntean le zâmbeºte locuitorilor Vãii Jiului ºi le transmite „Noroc Bun!”. „Am primit un afiº din acesta ºi o ciocolatã cu rom,
iar femeia care mi le-a dat mi-a spus sã-l votez pe Mircia Muntean la Consiliul Judeþean Hunedoara. Am rãmas surprinsã, pentru cã nu ºtiam cã deja a înceout campania electoralã”, a declarat una dintre beneficiarele „cadoului” împãrþit de oamenii lui Mircia Muntean. Candidatul USP Hunedoara la ºefia CJ Hunedoara nu este la primul derapaj de la legea electoralã, iar în urmã cu aproximativ o lunã oamenii primarului Devei au împãrþit ciocolatã cu viºine. oliþiºtii aºteaptã sesizare scrisã. Mai au una! Deºi fapta s-a petrecut ziua în amiaza mare, purtãtorii de uniformã nu au vãzut ºi nu au auzit, pe semne, nimic. Ca
P
sã poatã interveni în aceastã clarã campanie demaratã mai repede decât prevede legea, poliþiºtii hunedoreni aºteaptã o sesizare scrisã, deºi regulamentul lor spune clar cã se pot ºi autosesiza. De precizat, însã, cã la IPJ Hunedoara mai existã o sesizare formulatã de un cetãþean din municipiul Petroºani la care se tot lucreazã, fãrã sã existe încã vreo finalitate, deºi ciocolata cu viºine s-a dus de mult... „Sesizarea respectivã este în curs de soluþionare”, susþine purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, asta în timp ce autorul sesizãrii susþine cã, de când a depus-o nimeni nu l-a mai întrebat de sãnãtate. Car men COSMAN
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 aprilie 2012
Prinþul Paul, cetãþean de onoare al Petroºaniului lteþa Sa Regalã, prinþul Paul Philippe de România este cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. Consilierii locali au adopat în aceastã sãptãmânã proiectul prin care îi conferã un astfel de titlu prinþului, care a militat pentru “revenirea la normalitate” a þãrii.
A
Centrul civic prinde contur maginea centrului civic al municipiului Petroºani prinde contur. Deja se fac primele pregãtiri pentru amenajarea pavajului ºi edilii din Petroºani spun cã lucrãrile sunt în grafic.
I
Încet, încet ºantierul a evoluat ºi de douã zile sunt executate câteva dintre lucrãrile necesare la terasa-
ment. Suprafe’ele au fost delimitate, s-a realizat sistemul de alimantare cu energie electricã, pentru stâlpii de iluminat ºi acum se realizeazã pavimentul. “Lucrãrile au avansat ºi acum se pune piatra cubicã în zona din Petroºani Nord. Sunt în grafic ºi vor continua ºi în zilele urmãtoare, pentru cã se pregãteºte acum terenul pentru pavarea în continuare a zonei”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani.
Proiectul pentru reamenajarea centrului civic este finanþat din fonduri europene, având un buget de 14,5 milioane de lei. Cu aceºti bani, va fi refãcutã în totalitate zona pietonalã cuprinsã între Teatrul de Stat ºi Piaþa Victoriei, vor fi reamenajate un numãr de 5 parcuri din aceeaºi zonã, precum ºi zona de agrement Brãdet. Lucrãrile au început anul trecut ºi vor fi finalizate în aceastã toamnã. Diana MITRACHE
Cinci ambulanþe SMURD, dotate cu camere video
aramedicii de pe mai multe ambulanþe SMURD din Huneoara sunt echipate, de acum, cu camere video ºi care pot transmite, în timp real, date despre starea de sãnãtate a pacientului.
P
Cele cinci ambulanþe SMURD sunt în Orãºtie, Simeria, Bãiþa, Brad ºi Ilia, deþin camere video ºi modemuri conectate la reþeaua Vodafone, ce
permit paramedicilor sã transmitã cãtre dispeceratul central de la Târgu Mureº ºi spitalele de urgenþã atât imagini video cu pacienþii, cât ºi parametrii medicali ai acestora. „Paramedicii vor avea fixatã pe cascã sau pe umãr o camerã video prin care medicii vor putea vedea în timp real bol-
navul, locul accidentului ºi toate amãnuntele, pentru a îndruma para-
medicii, în executarea manevrelor. Folosirea acestor echipamente va duce la o îmbunãtãþire a serviciilor medicale de urgenþã, în special în zonele unde nu sunt amplasate staþii de ambulanþã încadrate cu medici”,a declarat Anemona Doda, purtãtorul de cuvânt al ISU Hunedoara. chipamentele sunt contectate la reþeaua de date mobile, de mare vitezã, a Vodafone, ce acoperã 90% din populaþia României, printr-o soluþie de telemedicinã unicã în Europa. Car men COSMAN
Municipiul Petroºani îlm are cetãþean de onoare pe Alteþa Sa Regalã, prinþul Paul Philippe de România, iar distincþia i-au acordat-o consilierii locali. Deocamdatã nu se ºtie dacã acresta a venit vreodatã la Petroºani, ori dacã va vceni, însã, el a primit aceastã distincþie pentru cã luptã pentru dezvoltarea României. “Distincþia i-a fost acordatã prinþului Paul Philippe de România care s-a implicat foarte activ în protejarea culturii româneºti ºi a valorilor noastre, prin activitãþi care militau pentru pãstrarea tradiþiilor româneºti ºi a clãdirilor monumente –istorice. A realizat acþiuni caritabile prin fundaþia sa “ASR Prinþul Paul pentru România”, contribuind cu peste 6 milioane de euro la susþinerea efortului societãþii româneºti de a-ºi reveni la normalitate dupã cãderea regimului comunist”, spune Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei municipiului Petroºani. Prinþul Paul este al doilea om care primeºte o astfel de distincþie la Petroºani în luna aprilie. Înainte cu câteva sãptãmâni, consilierii locali i-au acordat titlul de cetãþean de onoare ambasadorului României la UNESCO, Nicolae Manolescu. Diana MITRACHE
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 aprilie 2012
C.E., la ”bãieþii deºtepþi”
ºi încã o încercare de salvare a mineritului n timp ce Compania Naþionalã a Huilei a fost tãiatã de la cumpãrarea energiei la un preþ 160 de lei/MW, fãrã taxe, fiind consideratã cã face parte din categoria ”bãieþilor deºtepþi”, deºi Compania extrage cãrbune ºi nu o revinde la preþuri uriaºe, adevãraþilor ”bãieþi deºtepþi” – firme de apartament – l-i se încredinþeazã direct contracte, la preþuri de nimic pentru a revinde energia la preþuri de peste patru ori mai mari, iar profitul intrã în buzunarele ”gãºtii”.
Î
Ceea ce strigã societãþile prinse în lanþul energetic românesc, printre care ºi Compania Naþionalã a Huilei, cum cã ”bãieþii deºtepþi” creaþi de guvernanþi, pun pe butuci respectivele firme ºi sãrãcesc populaþia, a ajuns în sfârºit ºi la urechile Uniunii Europene, cu puþin ”ajutor” din interiorul þãrii. Ce vor scoate la luminã cele cinci investigaþii ale Comisiei Europene este exact ceea ce existã ºi în contracte ºi docu-
mentele de vânzare-cumpãrare dintre Hidroelectrica ºi ”bãieþii deºtepþi” ai energiei româneºti. Adicã vor afla cã producerea unui MWh costã aproximativ 180 lei, ºmecherul îl cumparã cu doar 156 lei, iar pe români, la prizã, pe un contract de tip social, 1 MWh îi costã 851.93 lei . Dacã nu ar exista acest intermediar pe post de lipitoare grasã, românii ar plãti doar vreo 55 de lei/lunã în loc de 300 lei, pe un contract tip social. Diferenþa de preþ se constituie în profituri grase încasate între cei implicaþi în afacere. ªi acest lucru se întâmplã prin firme de apartament, în timp ce Compania Naþionalã a Huilei a fost tãiatã de la folosirea energiei la un preþ 160 de lei/MW, fãrã taxe, fiind consideratã cã face parte din categoria ”bãieþilor deºtepþi”, deºi Compania extrage cãrbune ºi nu o revinde la preþuri uriaºe. CNH a fost obligatã sã plateascã 257 de lei/MW, plus taxe, în timp ce adevãraþilor profitori li se încredinþeazã, din nou, contracte directe cu Hidroelectrica, iar Hidroelectrica nu acþioneazã de capul ei, dimpotrivã!, nu este prea fericitã cã este nevoitã sãºi vândã marfa pe mai nimic.
n electoral – sete mare de bani
A
Calculul privind interesul politic, mai ales în an electoral, este simplu pentru cã setea de bani este uriaºã. Ce alege
Guvernul între un bãiat ºmecher, care face sute de milioane de euro ºi mineritul Vãii Jiului din care nu îi iasã nimic? ”Dacã ar lua doar jumãtate din surplusul de energie oferit pe tavã doar unui ºmecher ºi ar fi dat Mintiei, respectiv viitorului Complex Energetic Hunedoara, ca o completare de preþ de producþie la huilã, toate problemele minerilor ºi ale presiunilor pe bugetul de stat ar dispãrea ºi nici nu ar rãmâne oameni pe drumuri. Mai mult ca sigur cã economia ar funcþiona rentabil pe aceastã laturã pentru cã specialiºti existã” – a declarat Iulian Iancu, preºedintele Comisiei pentru Industrii ºi Servicii din Camera Deputaþilor, fost ministru secretar de stat. O strategie pe acestã idee va fi prezentatã Parlamentului României de cãtre Iulian Iancu ºi grupul sãu parlamentar, ca urmare bãieþii deºtepþi ºi Guvernul, prin Hidroelectrica, se grãbesc sã încheie din nou contracte directe, deºi FMI a impus negocierea care a tot fost amânatã pentru a se ajunge tot de unde au plecat.
ã se hotãrascã: ori se fac angajãri, ori disponibilizãri!
S
”În ceea ce priveºte mineritul existã soluþii care sunt viabile ºi de care ar fi trebuit sã þinã cont ºi actualul guvern. Existã o strategie cu date tehnice clare, eficiente pentru bunul mers al mineritului din Vale ºi pe mai departe al viitorului Complex energetic, strategie iniþiatã ºi coordonatã de PSD prin fostul ministrusecretar de stat Iulian Iancu, care are vastã experienþã în domeniu fiind apreciat ºi în Europa ºi nu numai. Este vorba de continuarea mineritului, printr-un program clar, bine stabilit, în care se spune ºi
se aratã cã nu trebuie închise mine ºi nici disponibilizãri ale oamenilor, pentru cã este nevoie de huilã energeticã ºi cantitatea necesarã nu este micã, iar pentru asta ai nevoie de oameni ºi câmpuri de exploatare. De fiecare datã când nu mai plouã ºi este secetã chiar pe perioade scurte, se cere cãrbune mult pentru ca apoi sã se spunã cã minerii nu dau suficient cãrbune. Pãi nici în al 12-lea ceas nu s-a învãþat acest lucru? Nu se poate aºa ceva! Apoi vorbesc cã se fac angajãri ºi se laudã cu asta ºi acum spun cã disponibilizeazã vreo 250 de oameni. Aceste mãsuri urâte cu închideri de mine, disponibilizãri ni le-au bãgat pe gât fãrã discernãmânt. În minerit este nevoie de sânge proaspãt, având în vedere cã un miner se maturizeazã în meserie pe la 35-40 de ani. Or, tocmai ei sunt scoºi prin disponibilizãri, la pensie la 45 de ani când au mai multã nevoie, când au copii de þinut în ºcoli. De aici se naºte un lanþ întreg de nereguli care afecteazã ºi economic dar ºi familiile, chiar ºi natalitatea pentru cã oamenii în aceste situaþii nu mai fac copii pe care sã-i chinuie ºi sã se chinuie. De aceea va fi neapãratã nevoie ca aceste soluþii pentru minerit sã se ia repede cât se mai pot repara
lucrurile, pânã nu se distruge tot” – a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, un apropiat de-al doctorului în ºtiinþe economice.
V
alea Jiului – locul cu specialiºti
Dupã prezentarea acestei strategii în Parlamentul României, preºedintele Comisiei pentru Industrii ºi Servicii din Camera Deputaþilor are intenþia de a organiza la nivelul Vãii Jiului o armonizare a tuturor instituþiilor implicate, a specialiºtilor din domeniu, cum sunt CNH, INSEMEX, UP, Mintia, Paroºeni, etc., reponsabilii acestor unitãþi ºi ai viitorului Complex Energetic, responsabili ai instituþiilor publice locale ºi judeþene, toate acestea pentru eficientizarea mineritului, fãrã bãieþi deºtepþi, fãrã impuneri aberante ºi fãrã presiuni politice. Adicã mineritul sã se susþinã singur, având nevoie doar de câteva acte normative, sã fie lãsat în pace sã-ºi facã treaba ºi va avea tot ce-i trebuie. Încercãri au mai fost de-a lungul anilor post decembriºti ºi se poate spune cã mineritul a fost salvat scriptic de nu s-a vãzut! Dar sã fim optimiºti. Nu este rãu sã încerci ºi de 100 de ori, cã poate o datã ºi o datã tot iese. Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 aprilie 2012
6 Politic
Politic 7
Preºedinte al UNPR Petroºani a trecut la PSD
”Nu-mi place politica ºopârlei din UNPR” in cauza nemulþuD mirilor acumulate ºi a neagreatei ”politici a ºopârlei”, fostul preºedinte al organizaþiei municipale a UNPR Petroºani, s-a reînscris la PSD. Existã posibilitatea ca o parte a membrilor organizaþiei sã-l urmeze.
1 Mai ºi politicienii acã în epoca ceauºistã de 1 Mai erau organizate tot felul de manifestaþii menite sã laude munca ºi reconstrucþia din temelii a þãrii, în prezent este sãrbãtoritã la iarbã verde, cu mici ºi bere.
D
Marea parte a Vãii Jiului însã va munci de 1 Mai, nu neapãrat la locul de muncã, ci se va ocupa de treburile nefinalizate prin casã. Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan: ”De 1 Mai voi sta acasã, cu familia. Sunt invitat la Peºtera Bolii, cã acolo e prima sãrbãtoare de primãvarã, dar în rest de 1 Mai voi petrece acasã”. Gabriel Lungu, city-manager Lupeni: ”Eu nu mi-am fãcut un program care sã meargã atât de departe. Probabil voi fi acasã, cu familia”. Alina Cîrstoiu, candidat PNL la Primãria municipiului Vulcan: ”Voi fi în localitate, dar nu m-am gândit ce voi face. Deocamdatã grija mea este sã-mi depun listele cu,
candidaturile”. Mariana Mateescu, managerul Spitalului Municipal Vulcan: ”De 1 Mai voi fi de gardã. Când eram copii ne scoteau la defilãri, ºi ca pioneri ºi ca utc-iºti, se fãceau spectacole, era frumos. Acum fiecare se distreazã cum ºi pe unde poate. Eu, de exemplu, mã voi distra înainte ºi dupã 1 Mai, cã de 1 Mai sunt de gardã ºi voi defila prin secþie”. Cristian Resmeriþã, deputat PSD: ”Voi fi acasã, nu voi face nimic deosebit, eu acum sunt la moþiunea de cenzurã, aºtept sã votãm ºi dupã aceea abia aºtept sã ajung acasã. Pe vremea lui Ceauºescu eu am prins o perioadã scurtã ºi am participat destul de puþin la manifestãrile de 1 Mai”. Bogdan Þîmpãu, deputat PNL: ”De 1 Mai eu voi lucra, cã am predarea la lucrarea de cercetare la doctorat. Când am fost mic, am fost ºi la defilãrile de 23 August ºi la manifestãrile de 1Mai, pe stadioane. Dar nu mai ºtiu exact ce fãceam, cred cã ieºeam cu familia la Bejani”. Cosmin Nicula, senator PSD: ”Nu ºtiu ce voi face de 1 Mai. ªtiu doar cã astãzi (ieri –
n.r.) voi vota moþiunea de cenzurã”. Dorin Curtean, candidat PC la Primãria Petrila: ”Îmi petrec timpul în familie de 1 Mai. Când eram mai tânãr am prins defilãri, dar nu m-am dus niciodatã, cã nu mã regãseam între defilanþi. Cã am avut cravata ºoimilor patriei este altceva, dar nu participam la aºa ceva”. Valter Cojman, preºedintele executiv al Federaþiei Naþionale a Muncii: ”Probabil voi face o ieºire cu fiica mea ºi cu soþia la iarbã verde. Pe vremuri se ieºea în zãvoi la iarbã verde. La defilãri nu am participat, cã nu eram atât de implicat în lucrurile astea. Eu ºtiu cã pe vremea lui Ceauºescu, toatã lumea muncea ºi avea bani. Astãzi nu au ce pune pe masã, ce 1 Mai sã facã? Sunt puþine opþiuni astãzi faþã de ceea ce era înainte”. Haralambie Vochiþoiu, preºedinte PPDD: ”În epoca ceauºistã eram licean ºi era mai frumos de 1 Mai. Mergeam cu cortul, mã îndrãgosteam în fiecare an, era frumos. De 1 Mai anul acesta lucrez pentru depunerea candidaturilor”.
Angela Stoica, viceprimarul municipiului Vulcan: ”Nu mai ºtiu ce fãceam în epoca ceauºistã, eram destul de micã ºi nu mã ducea nimeni la chef. ªtiu cã era o emisiune de încurajare a celor care pun umãrul la reconstrucþia þãrii. Eu, de 1 Mai, voi munci, nu sãrbãtoresc, am niºte flori ºi trebuie sã le plantez în grãdinã, cã am uitat de toate cu politica asta. Dar le doresc tuturor sã se distreze bine”. Claudiu Cornea, viceprimarul municipiului Petroºani: ”Eu nu mai ºtiu ce era pe vremea lui Ceauºescu de 1 Mai. Anul acesta nu fac nimic, stau acasã ºi mã odihnesc, pur ºi simplu. Nu fac chef, nu fac grãtare, nu fac nimic”. Toma Coconea, parapantist: ”Îmi voi petrece 1 Mai zburând. În copilãrie nu eram la defilãri, fugeam la munte, la un cerc de orientare turisticã. Am fugit întotdeauna de betoane”. Petre Nica, liderul Sindicatului Muntele: ”În epoca ceauºistã, de 1 Mai fãceam tot felul de lucruri. Dar acum voi merge la munte, cu familia”. Sorin Sanda, preºedintele
PP (Legea Cojocaru) Uricani: ”De 1 Mai voi face un rafting pe Jiu, de plãcere, cu prietenii ºi familia, dar mã ocup ºi de ultimele pregãtiri pentru campania electoralã. Pe vremea lui Ceauºescu, de 1 Mai þineam competiþii de escaladã pe blocul turn din Uricani, la care participau copii ºi tineri din toatã Valea Jiului. 11 ani la rând am þinut concursul de escaladã pe blocul turn din Uricani”. Daniel Moraru, candidat PRM la Primãria Uricani: ”Voi sãrbãtori 1 Mai prin muncã, am foarte multe de fãcut prin curte, e o zi în care putem munci dacã e soare. Înainte de 1989 mergeam la agrement cu pãrinþii ºi în ziua aceea se vindeau mici ºi bere. Nu e o zi pe care o poþi puncta foarte bine, fiindcã nu este legatã de niciun sfânt”. Ilie Pârvan, candidat USP la Primãria Uricani: ”De 1 Mai sunt la niºte cursuri de perfecþionare ºi, pe lângã asta, îmi voi depune candidatura la Primãria Uricani. În alte vremuri defilam cu pancarte, dar a trecut acea perioadã”. Anamaria NEDELCOFF
Inginerul Dan Pop s-a înregimentat în UNPR din dragoste pentru Cristian Diaconescu, jurist ºi un om politic rasat, urmându-l în noua formaþiune politicã, pãrãsind PSD. Dar când aºtepþi mult de la oamenii dragi, ºi dezamãgirile sunt uriaºe. ”Când a fost numit ministru de externe ºi-a schimbat discursul spunând cã a preluat ideea politicii externe ºi cã nu poate schimba nimic, ori aceastã politicã externã a României este nulã, o catastrofã. Eu nu m-am dus în UNPR ca sã fiu un apendice al PDL, pentru cã dacã vroiam sã fiu
în PDL, mã duceam cu 10 ani în urmã. Vã spun, a fost o dezamãgire cruntã. Nu ºtiu dacã vreodatã mã va mai putea dezamãgi cineva aºa” – a declarat Dan Pop. Nemulþumirile din plan local sunt destul de vechi. Deºi a muncit, cu gând de bine ºi de schimbare, în urmã cu douã luni, ing. Dan Pop a demisionat din funcþia de preºedinte al organizaþiei UNPR Petroºani, în locul sãu fiind numit ulterior Ion Aonofiesei. ”În plan local, calitatea politicii þine de calitatea oamenilor. Nemulþumirile, ºi aici, s-au acumulat gradual, pânã în urmã cu douã luni când am demisionat din fruntea filialei ºi am devenit simplu membru. Clar numi place politica ºopârlei practicatã, adicã sã mergi cu capul înainte, dar sã-þi tai coada în an electoral ºtiind cã îþi va creºte alta la loc dupã aceea” – a precizat ing. Dan Pop. Informaþiile noastre
Alegerile din PP-DD Hunedoara, pe muchie de cuþit emus Duþu, vicepreºedintele Biroului Naþional al PP-DD, unul dintre cei doi reprezentanþi de la centru pentru supravegherea alegerilor privind conducerea filialei judeþului Hunedoara, a declarat cã a fost agitaþie mare ºi multe discuþii, cã aºa-i la competiþii. În ce priveºte validarea alegerilor, se aºteaptã…
R
La Deva au avut loc, sãptãmâna trecutã, loc alegerile pentru ºefia organizaþiei judeþene a PP-DD. Tensiunile au fost mari, încercându-se tot
felul de tertipuri între nemulþumiþii din partid, supãraþi cã li s-au schimbat preºedinþii ca pe ºosete, adicã vreo trei în douã luni ºi cei care spun cã partidul trebuie consolidat. Haralambie Vochiþoiu a fost singurul candidat la preºedenþia organizaþiei judeþene, la prim vicepreºedinþi – doi, la vicepreºedinþi 16 pe 11 locuri ºi la membri - 26 pe 17 locuri. Cum situaþia a fost tensionatã aducându-se acuzaþii grave în ce priveºte desfãºurarea alegerilor, inclusiv mituire sau ”vânzarea” unor locuri, s-a ajuns ca reprezentanþii unora
în comisia de numãrare a voturilor sã fie scoºi afarã cu bodyguarzi, s-au reclamat buletine de vot mai multe decât votanþi, cã au fost unii ”cu tupeu nemãrginit” – ca la concurs – alþii supãraþi pe cei… supãraþi, care nu înþeleg cã lucrurile se miºcã ameþitor în partid ºi sunt rigizi la schimbare, strigãte, jigniri, procese verbale mãsluite, ba nu!, procese verbale corecte etc., etc. Deci o formaþiune politicã vie!! Joi, se ºtia cã alegerile nu au fost validate pentru modul de desfãºurare, dar mai ales pentru cã Haralambie Vochiþoiu, singurul candidat la
preºedenþia filialei, nu a obþinut jumãtate plus unu din voturile valabil exprimate. Adicã din cei circa 400 de participanþi, vreo 80 l-au votat. Candidaþii la funcþiile de prim vicepreºedinte au obþinut vreo 200 ºi respectiv 160 de voturi. Pentru a nu pune gaz pe focul PP-DD Hunedoara, nu am dorit sã reflectãm nici o pãrere a ”combatanþilor”, ci am apelat la o pãrere neutrã, a unuia dintre cei doi reprezentanþi de la centru pentru supravegherea alegerilor, respectiv a lui Remus Duþu, vicepreºedinte al Biroului Naþional al PP-DD,
preºedinte al filialei Arad al partidului, pentru a ne confirma sau infirma dacã alegerile au fost validate ºi ce s-a întâmplat în teritoriu. ”Da, a fost agitaþie la alegeri, au fost ºi discuþii ºi nemulþumiri. Dar din moment ce existã competiþie, aºa se întâmplã… Au mai fost ºi în alte locuri în þarã discuþii ºi agitaþie. Conducerea partidului trebuie sã se decidã cu privire la aceste alegeri. Noi am depus documentele ºi urmeazã sã se pronunþe” – a declarat Remus Duþu, vicepreºedinte PP-DD în Biroul Naþional. Ileana FIRÞULESCU
spun cã Dan Pop va fi urmat de o mare parte a membrilor organizaþiei UNPR, care doresc sã pãrãseascã formaþiunea. ”Nu pot vorbi în numele lor, deocamdatã, pentru cã nu am discutat încã ºi ca urmare nu mã pot pronunþa” – a spus Dan Pop. ”Noi ne bucurãm cã a revenit la PSD, pentru cã este un om de valoare ºi serios. Probabil a constatat cã nu mai este reprezentat acolo ºi a fost dezamãgit. În campania electoralã trecutã a fost activ, a muncit la noi. Este bine venit” – a declarat prim vicepreºedintele PSD Petroºani, Costel Postolache. Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 aprilie 2012
6 Politic
Politic 7
Preºedinte al UNPR Petroºani a trecut la PSD
”Nu-mi place politica ºopârlei din UNPR” in cauza nemulþuD mirilor acumulate ºi a neagreatei ”politici a ºopârlei”, fostul preºedinte al organizaþiei municipale a UNPR Petroºani, s-a reînscris la PSD. Existã posibilitatea ca o parte a membrilor organizaþiei sã-l urmeze.
1 Mai ºi politicienii acã în epoca ceauºistã de 1 Mai erau organizate tot felul de manifestaþii menite sã laude munca ºi reconstrucþia din temelii a þãrii, în prezent este sãrbãtoritã la iarbã verde, cu mici ºi bere.
D
Marea parte a Vãii Jiului însã va munci de 1 Mai, nu neapãrat la locul de muncã, ci se va ocupa de treburile nefinalizate prin casã. Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan: ”De 1 Mai voi sta acasã, cu familia. Sunt invitat la Peºtera Bolii, cã acolo e prima sãrbãtoare de primãvarã, dar în rest de 1 Mai voi petrece acasã”. Gabriel Lungu, city-manager Lupeni: ”Eu nu mi-am fãcut un program care sã meargã atât de departe. Probabil voi fi acasã, cu familia”. Alina Cîrstoiu, candidat PNL la Primãria municipiului Vulcan: ”Voi fi în localitate, dar nu m-am gândit ce voi face. Deocamdatã grija mea este sã-mi depun listele cu,
candidaturile”. Mariana Mateescu, managerul Spitalului Municipal Vulcan: ”De 1 Mai voi fi de gardã. Când eram copii ne scoteau la defilãri, ºi ca pioneri ºi ca utc-iºti, se fãceau spectacole, era frumos. Acum fiecare se distreazã cum ºi pe unde poate. Eu, de exemplu, mã voi distra înainte ºi dupã 1 Mai, cã de 1 Mai sunt de gardã ºi voi defila prin secþie”. Cristian Resmeriþã, deputat PSD: ”Voi fi acasã, nu voi face nimic deosebit, eu acum sunt la moþiunea de cenzurã, aºtept sã votãm ºi dupã aceea abia aºtept sã ajung acasã. Pe vremea lui Ceauºescu eu am prins o perioadã scurtã ºi am participat destul de puþin la manifestãrile de 1 Mai”. Bogdan Þîmpãu, deputat PNL: ”De 1 Mai eu voi lucra, cã am predarea la lucrarea de cercetare la doctorat. Când am fost mic, am fost ºi la defilãrile de 23 August ºi la manifestãrile de 1Mai, pe stadioane. Dar nu mai ºtiu exact ce fãceam, cred cã ieºeam cu familia la Bejani”. Cosmin Nicula, senator PSD: ”Nu ºtiu ce voi face de 1 Mai. ªtiu doar cã astãzi (ieri –
n.r.) voi vota moþiunea de cenzurã”. Dorin Curtean, candidat PC la Primãria Petrila: ”Îmi petrec timpul în familie de 1 Mai. Când eram mai tânãr am prins defilãri, dar nu m-am dus niciodatã, cã nu mã regãseam între defilanþi. Cã am avut cravata ºoimilor patriei este altceva, dar nu participam la aºa ceva”. Valter Cojman, preºedintele executiv al Federaþiei Naþionale a Muncii: ”Probabil voi face o ieºire cu fiica mea ºi cu soþia la iarbã verde. Pe vremuri se ieºea în zãvoi la iarbã verde. La defilãri nu am participat, cã nu eram atât de implicat în lucrurile astea. Eu ºtiu cã pe vremea lui Ceauºescu, toatã lumea muncea ºi avea bani. Astãzi nu au ce pune pe masã, ce 1 Mai sã facã? Sunt puþine opþiuni astãzi faþã de ceea ce era înainte”. Haralambie Vochiþoiu, preºedinte PPDD: ”În epoca ceauºistã eram licean ºi era mai frumos de 1 Mai. Mergeam cu cortul, mã îndrãgosteam în fiecare an, era frumos. De 1 Mai anul acesta lucrez pentru depunerea candidaturilor”.
Angela Stoica, viceprimarul municipiului Vulcan: ”Nu mai ºtiu ce fãceam în epoca ceauºistã, eram destul de micã ºi nu mã ducea nimeni la chef. ªtiu cã era o emisiune de încurajare a celor care pun umãrul la reconstrucþia þãrii. Eu, de 1 Mai, voi munci, nu sãrbãtoresc, am niºte flori ºi trebuie sã le plantez în grãdinã, cã am uitat de toate cu politica asta. Dar le doresc tuturor sã se distreze bine”. Claudiu Cornea, viceprimarul municipiului Petroºani: ”Eu nu mai ºtiu ce era pe vremea lui Ceauºescu de 1 Mai. Anul acesta nu fac nimic, stau acasã ºi mã odihnesc, pur ºi simplu. Nu fac chef, nu fac grãtare, nu fac nimic”. Toma Coconea, parapantist: ”Îmi voi petrece 1 Mai zburând. În copilãrie nu eram la defilãri, fugeam la munte, la un cerc de orientare turisticã. Am fugit întotdeauna de betoane”. Petre Nica, liderul Sindicatului Muntele: ”În epoca ceauºistã, de 1 Mai fãceam tot felul de lucruri. Dar acum voi merge la munte, cu familia”. Sorin Sanda, preºedintele
PP (Legea Cojocaru) Uricani: ”De 1 Mai voi face un rafting pe Jiu, de plãcere, cu prietenii ºi familia, dar mã ocup ºi de ultimele pregãtiri pentru campania electoralã. Pe vremea lui Ceauºescu, de 1 Mai þineam competiþii de escaladã pe blocul turn din Uricani, la care participau copii ºi tineri din toatã Valea Jiului. 11 ani la rând am þinut concursul de escaladã pe blocul turn din Uricani”. Daniel Moraru, candidat PRM la Primãria Uricani: ”Voi sãrbãtori 1 Mai prin muncã, am foarte multe de fãcut prin curte, e o zi în care putem munci dacã e soare. Înainte de 1989 mergeam la agrement cu pãrinþii ºi în ziua aceea se vindeau mici ºi bere. Nu e o zi pe care o poþi puncta foarte bine, fiindcã nu este legatã de niciun sfânt”. Ilie Pârvan, candidat USP la Primãria Uricani: ”De 1 Mai sunt la niºte cursuri de perfecþionare ºi, pe lângã asta, îmi voi depune candidatura la Primãria Uricani. În alte vremuri defilam cu pancarte, dar a trecut acea perioadã”. Anamaria NEDELCOFF
Inginerul Dan Pop s-a înregimentat în UNPR din dragoste pentru Cristian Diaconescu, jurist ºi un om politic rasat, urmându-l în noua formaþiune politicã, pãrãsind PSD. Dar când aºtepþi mult de la oamenii dragi, ºi dezamãgirile sunt uriaºe. ”Când a fost numit ministru de externe ºi-a schimbat discursul spunând cã a preluat ideea politicii externe ºi cã nu poate schimba nimic, ori aceastã politicã externã a României este nulã, o catastrofã. Eu nu m-am dus în UNPR ca sã fiu un apendice al PDL, pentru cã dacã vroiam sã fiu
în PDL, mã duceam cu 10 ani în urmã. Vã spun, a fost o dezamãgire cruntã. Nu ºtiu dacã vreodatã mã va mai putea dezamãgi cineva aºa” – a declarat Dan Pop. Nemulþumirile din plan local sunt destul de vechi. Deºi a muncit, cu gând de bine ºi de schimbare, în urmã cu douã luni, ing. Dan Pop a demisionat din funcþia de preºedinte al organizaþiei UNPR Petroºani, în locul sãu fiind numit ulterior Ion Aonofiesei. ”În plan local, calitatea politicii þine de calitatea oamenilor. Nemulþumirile, ºi aici, s-au acumulat gradual, pânã în urmã cu douã luni când am demisionat din fruntea filialei ºi am devenit simplu membru. Clar numi place politica ºopârlei practicatã, adicã sã mergi cu capul înainte, dar sã-þi tai coada în an electoral ºtiind cã îþi va creºte alta la loc dupã aceea” – a precizat ing. Dan Pop. Informaþiile noastre
Alegerile din PP-DD Hunedoara, pe muchie de cuþit emus Duþu, vicepreºedintele Biroului Naþional al PP-DD, unul dintre cei doi reprezentanþi de la centru pentru supravegherea alegerilor privind conducerea filialei judeþului Hunedoara, a declarat cã a fost agitaþie mare ºi multe discuþii, cã aºa-i la competiþii. În ce priveºte validarea alegerilor, se aºteaptã…
R
La Deva au avut loc, sãptãmâna trecutã, loc alegerile pentru ºefia organizaþiei judeþene a PP-DD. Tensiunile au fost mari, încercându-se tot
felul de tertipuri între nemulþumiþii din partid, supãraþi cã li s-au schimbat preºedinþii ca pe ºosete, adicã vreo trei în douã luni ºi cei care spun cã partidul trebuie consolidat. Haralambie Vochiþoiu a fost singurul candidat la preºedenþia organizaþiei judeþene, la prim vicepreºedinþi – doi, la vicepreºedinþi 16 pe 11 locuri ºi la membri - 26 pe 17 locuri. Cum situaþia a fost tensionatã aducându-se acuzaþii grave în ce priveºte desfãºurarea alegerilor, inclusiv mituire sau ”vânzarea” unor locuri, s-a ajuns ca reprezentanþii unora
în comisia de numãrare a voturilor sã fie scoºi afarã cu bodyguarzi, s-au reclamat buletine de vot mai multe decât votanþi, cã au fost unii ”cu tupeu nemãrginit” – ca la concurs – alþii supãraþi pe cei… supãraþi, care nu înþeleg cã lucrurile se miºcã ameþitor în partid ºi sunt rigizi la schimbare, strigãte, jigniri, procese verbale mãsluite, ba nu!, procese verbale corecte etc., etc. Deci o formaþiune politicã vie!! Joi, se ºtia cã alegerile nu au fost validate pentru modul de desfãºurare, dar mai ales pentru cã Haralambie Vochiþoiu, singurul candidat la
preºedenþia filialei, nu a obþinut jumãtate plus unu din voturile valabil exprimate. Adicã din cei circa 400 de participanþi, vreo 80 l-au votat. Candidaþii la funcþiile de prim vicepreºedinte au obþinut vreo 200 ºi respectiv 160 de voturi. Pentru a nu pune gaz pe focul PP-DD Hunedoara, nu am dorit sã reflectãm nici o pãrere a ”combatanþilor”, ci am apelat la o pãrere neutrã, a unuia dintre cei doi reprezentanþi de la centru pentru supravegherea alegerilor, respectiv a lui Remus Duþu, vicepreºedinte al Biroului Naþional al PP-DD,
preºedinte al filialei Arad al partidului, pentru a ne confirma sau infirma dacã alegerile au fost validate ºi ce s-a întâmplat în teritoriu. ”Da, a fost agitaþie la alegeri, au fost ºi discuþii ºi nemulþumiri. Dar din moment ce existã competiþie, aºa se întâmplã… Au mai fost ºi în alte locuri în þarã discuþii ºi agitaþie. Conducerea partidului trebuie sã se decidã cu privire la aceste alegeri. Noi am depus documentele ºi urmeazã sã se pronunþe” – a declarat Remus Duþu, vicepreºedinte PP-DD în Biroul Naþional. Ileana FIRÞULESCU
spun cã Dan Pop va fi urmat de o mare parte a membrilor organizaþiei UNPR, care doresc sã pãrãseascã formaþiunea. ”Nu pot vorbi în numele lor, deocamdatã, pentru cã nu am discutat încã ºi ca urmare nu mã pot pronunþa” – a spus Dan Pop. ”Noi ne bucurãm cã a revenit la PSD, pentru cã este un om de valoare ºi serios. Probabil a constatat cã nu mai este reprezentat acolo ºi a fost dezamãgit. În campania electoralã trecutã a fost activ, a muncit la noi. Este bine venit” – a declarat prim vicepreºedintele PSD Petroºani, Costel Postolache. Ileana FIRÞULESCU
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 aprilie 2012
Mândria simerienilor
REVA Simeria, cel mai important reparator din þarã ituatã în vestul României, într-un oraº cunoscut ca un S important nod feroviar, Societatea Comercialã de Reparat Material Rulant, pe scurt SC REVA SA Simeria a fost fondatã în 1869. În anul 1992 se înfiinþeazã ca societate comercialã pe acþiuni cu capital majoritat de stat, iar în anul 2001 societatea se privatizeazã prin licitaþie publicã, acþionarul majoritar fiind SC GRAMPET SA Bucuresti. Fãrã sã folosim cuvinte mari în cei peste 140 de ani de experienþã, la REVA a luat naºtere TRADIÞIA. An dupã an, deceniu dupã deceniu, generaþie dupã generaþie, simerienii au fost tot mai stãpâni pe ceea ce au fãcut aici, iar astãzi au ajuns sã fie o elitã în domeniu. ªi se mândresc cu asta!
S
curt istoric
Reva este cea mai veche societate din Simeria ºi a fost înfiinþatã pentru deservirea materialului rulant care circula pe ruta Petroºani-Simeria. Austriecii au condus mulþi ani aceastã societate, iar noi am preluat-o dupã 1869 când în vechiul regat se punea problema construirii de reþele de cãi ferate. În istorie a traversat multe perioade, unele bune, altele mai puþin bune. Spre exemplu în cel de-al doilea rãzboi mondial, Reva a fost unul dintre punctele strategice bombardate de aviaþia germanã, iar dupã 1945 societatea a fost construitã din temelii. Dupã Revoluþie toþi reparatorii marfã s-au desprins din centrala Ministerului Transporturilor ºi a devenit societate comercialã. În 2001 este privatizatã, iar dupã unsprezece ani de la privatizare s-a impus ca ºi lider al reparatorilor de vagoane de marfã din România.
etatea Reva a ajuns la 500 de angajaþi, dar ulterior începând cu anul 2011, când aici s-a cunoscut o creºtere economicã au început ºi angajãrile. Aºa se face cã acum sunt undeva la 700 de salariaþi. ªi asta în condiþiile în care toate celelalte ateliere de reparaþii din þarã au dat faliment, ori au intrat în lichidare, cum ar fi de exemplu Rova Roºiori, Romvag Caracal ºamd.
aici se reparã între 200250 de vagoane ºi alte circa 150 de vagoane suferã diferite reparaþii accidentale”, declarã Nicolae Petroi, managerul Reva Simeria.
de P rofil manager
eva, cel mai important reparator
R
Dar poate cel mai bine poate spune acest lucru chiar managerul societãþii Reva, Nicolae Petroi, un om care pe timp de crizã a reuºit sã facã aici performanþã. “În ultimii trei ani societatea a cunoscut transformãrile crizei. În 2009 a început la Reva un proces de restructurare ce a dus la reducerea costurilor, fapt ce a dus la eficientizarea activitãþii astfel încât sã se poatã adapta la realitãþile economice. Astfel, în 2010 soci-
În ultimii trei ani Reva ºi-a dublat profiturile, iar dacã în 2009 avea un profit de 2,5 milioane lei, în 2010, profitul a fost de 4,2 milioane de lei, pentru ca în 2011 sã ajungã la 6,5 milioane de lei. În ceea ce priveºte investiþiile derulate în creºterea confortului angajaþilor, orice salariat de la Reva îºi mai aduce aminte cum înainte îngheþa în halele le producþie la minus 10 grade Celsius ºi cum este acum dupã ce au fost termoizolate ºi încãlzite.
La ora actualã, REVA SA a ajuns cel mai important reparator din þarã, iar datoritã investiþiilor strategice a ajuns singura companie româneascã autorizatã de organismele europene care oferã servicii de profil feroviar (revizii ºi reparaþii vagoane ºi subansamble, modernizãri ºi construcþii), conform normelor germane VPI DB Schenker ºi a celor franceze SNCF. Pe lunã în atelierele de
de L ecþia management
Managementul practicat la Reva se poate preda cu uºurinþã în cãrþile de economie. Într-o perioadã de crizã societatea din Simeria a reuºit sã obþinã profit ºi sã facã investiþii, anual, de câte un milion de euro în creºterea capacitãþilor de producþie ori îmbunãtãþirea condiþiilor de muncã.
Managerul societãþii Reva este Nicolae Petroi, un om modest, despre care, dacã îl vezi prima datã, nu ai spune cã în el îºi pun bazele foarte multe familii de simerieni, dat fiind faptul cã, la Simeria, aproape în fiecare casã gãseºti pe cineva care a lucrat sau lucreazã la Reva. Nicolae Petroi a terminat liceul în Valea Jiului, mai exact la Vulcan, în anul 1989, iar mai apoi facultatea la Bucureºti, la TCM. I-a plãcut sã lucreze în domeniul privat, pentru cã, aºa cum ºi recunoaºte, îi place spiritul de competiþie ºi profesionalismul pe care îl întâlneºti în acest domeni. ªi-a pus amprenta în Valea Jiului asupra mai multor societãþi comerciale pe care le-a preluat cu pierderi ºi datorii
la stat ca mai apoi sã le facã profitabile ºi competitive. Lugoja Service, Almaserv Vulcan, ori Termocentrala Paroºeni sunt doar câteva din societãþile pe care le-a condus cu succes. La Reva, Nicolae Petroi spune cã a ajuns ofertat de patroni, dupã ce, în anul 2009, dupã alegeri se punea problema sã fie înlocuit de la conducerea termocentralei. “Reva dupã privatizare nu a avut niciodatã un om care sã poatã gestiona activitatea eficient, cum îºi doreau patronii. Cum am ajuns eu? La sfârºitul anului 2008, CNH a crescut preþul la cãrbune, iar eu, atunci director la termocentralã a trebuit sã caut soluþii pentru fiecare tonã de cãrbune sã o pot plãti sã reduc costurile în altã parte. La îndemânã mi-a fost transportul. Am luat legãtura cu cei de la CFR Marfã, dar ei nu au vrut sã audã de o reducere ba dimpotrivã, îmi aduc aminte cã ar fi vrut sã majoreze preþul.
Atunci am fãcut o cerere de oferte la firme private, iar GFR a fost cea mai serioasã ofertã. Nu numai cã preþul a fost mai mic decât cel existent, ci a scãzut undeva cu 30 la sutã.Aºa i-am cunoscut pe cei de la GFR, iar în martie 2009 am preluat Reva”, îºi aduce aminte Nicolae Petroi. Unde se vede peste 5 ani actualul director al Reva? O întrebare cu care “ l-am prins” pentru cã nu a avut rãspuns. “Peste 5 ani este greu sã spun unde voi fi. Acum sunt la Reva, iar aici am reuºit sã fac o echipã competitivã. Peste 5 ani ce pot sã spun cã, cu siguranþã, voi activa tot în domeniul privat deoarece aici profesionalismul primeazã. Deºi în domeniu privat este foarte mult de muncã, eu lucrez acum minim 12 ore pe zi, satisfacþiile sunt altele, pe mãsurã ºi eºti apreciat pentru ceea ce faci ºi nu pentru ceea ce spui”, a conchis Nicolae Petroi. Marius MITRACHE
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 aprilie 2012
Educaþie pentru cei mai mici S
Lipsa banilor i-a þinut pe oameni acasã acã nu sunt bani, atunci nici minivacanþã nu mai este. Locuitorii Vãii Jiului nu s-au mai înghesuit, ca în alþi ani, sã-ºi petreacã minivacanþa de 1 Mai prin staþiunile din þarã sau de peste hotare.
D
ãptãmâna globalã a educaþiei a fost marcatã la Petroºani la ªcoala I.G Duca, unde cei mai mici copii au aflat de la un medic, un psiholog, o educatoare ºi o bibliotecarã, cât de importantã este educaþia de timpuriu. Asta dupã ce fiecare a desenat cum vede el viaþa de copil. “În perioada 22 – 28 aprilie, împreunã cu partenerii noºtri din mai multe ONG-uri, am desfãºurat diferite activitãþi legate de educaþia celor mici, între zero ºi 6 ani. Cei mici au creat desene, au fãcut fotografii, iar vineri ne-am întâlnit pentru ultima fazã, una la care avem ºi invitaþi. Aºa se face cã micuþilor, le-au
„Comparativ cu perioada Sfintelor Sãrbãtori de Paºte, numãrul cererilor pentru plecarea într-o staþiune s-a redus, cam, la jumãtate. De foarte mulþi ani nu vorbit pe înþelesul lor, un medic, un psiholog, o bibliotecarã ºi fiecare dintre ei a pus întrebãri, ori a demonstrat cât e de educat, recitându-ne poezii”, a spus Elena Gârjob, director ªcoala IG Duca Petroºani. Cei mici au fãcut ºi ei dovada cã sunt educaþi ºi, la numai 3 aniºori, s-au
strãduit sã recite poezii. Toate activitãþile dedicate educaþiei timpurie s-au axat pe desene ºi fotografii pentru cã a fost încurajatã implicarea tuturor, în protejarea ºi promovarea educaþiei, sãnãtãþii, drepturile copiilor ºi protecþia lor. Diana MITRACHE
m-am mai întâlnit cu o astfel de situaþie”, a spus Rodica ªerban, managerul unei agenþii de turism din Valea Jiului. Dupã cum considerã reprezentanþii agenþiilor de turism, principala cauzã datoritã cãreia oamenii nu mai pleacã în vacanþe este legatã de lipsa fondurilor necesare. „Sunt sigurã cã principala problemã este legatã de lipsa banilor. Altfel nu pot sã-mi explic de ce nu mai avem turiºti la fel de mulþi ca în urmã cu 3-4 ani”, a mai declarat Rodica ªerban. Cele mai ieftine bilete pentru minivacanþa de 1 Mai aveau valoarea de 300 de lei pentru 2 persoane, la o staþiune din interpetarea celor din þarã, respectiv 189 de euro, tot pentru 2 Petroºani, care au reuºit sã persoane, la o staþiune din Turcia. se califice în aceastã finalã. Mir cea NISTOR Diana MITRACHE
Concurs naþional de coruri la Petroºani etroºaniul va fi gazda unui concurs naþional de coruri, iar aici sunt aºteptaþi copii din toatã þara. În aceastã acþiune s-au implicat ºi edilii de la Petroºani, iar consilierii au aprobat suma de 8.000 de lei pentru organizarea concursului.
P
Valea Jiului a fost aleasã de organizatori, tocmai pentru potenþialul ei, iar cei din minister vorbesc despre pasiunea cu care copiii vin, dupã orele de curs ºi exerseazã pentru a ajunge în astfel de competiþii. “Am ales, dintr-un colaj cu oraºe, pe cel din Vcalea
Jiului. Mi s-a pãrut foarte important ºi aici sunt oameni care se dãruiesc culturii ºi pãstrãrii tradiþiilor locale. Meritã sã promovãm cultura ºi tradiþiile de aici ºi mã bucur cã acest oraº este gazdã. Acest gen de activitate nu existã în curricullum ºcolar ºi cei care vor o fac din pasiune. Premiul cel mare al concursului este tocmai participarea la un astfel de nivel al competiþiei, iar copiii sunt extrem de încântaþi”, spune Adrian Brãescu, insp. gen. MECTS. Competiþia va fi una de excepþie, iar copiii din gimnaziu vor cânta la Sala de marmurã a primãriei din Petroºani.
Concursul naþional coral are loc pentru prima datã în Valea Jiului, la Petroºani, iar organizatorii mizeazã pe
Angajãri neaºteptat de multe ursa locurilor de B muncã în Petroºani, cel puþin, s-a încheiat cu rezultate neaºteptat de bune. Astfel, vineri, 34 de ºomeri au fost angajaþi, majoritatea dintre ei în construcþii sau comerþ. Asta, în condiþiile în care la
acþiunile anterioare de acest gen doar 3-4 persoane se puteau lãuda cã ºi-au gãsit un nou loc de muncã. Bursa Generalã a Locurilor de Muncã a fost organizatã în întreaga þarã, în Valea Jiului, aceasta fiind organizatã la sediile agenþiilor locale din Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. În Petroºani au fost prezente circa 200 de persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã precum ºi 13 agenþi economici care au venit cu o ofertã de
65 de „job-uri”. Cele mai numeroase dintre acestea au fost în domeniile construcþii, confecþii, comerþ, asigurãri sau service –auto. Mir cea NISTOR
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 aprilie 2012
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
HOROSCOP
30 aprilie 2012
Vã faceþi griji degeaba. Norocul vã zâmbeºte atât pe plan profesional, cât ºi pe plan financiar. S-ar putea sã fiþi puþin surmenat ºi, din aceastã cauzã, sã deveniþi irascibil. Nu cãutaþi nod în papurã celor din jur.
Din cauza amânãrii unei delegaþii, programul vã este dat peste cap. S-ar putea sã vã enervaþi pentru cã sunteþi nevoit sã pierdeþi timpul fãrã folos. Cei din jur fac tot posibilul sã vã ajute.
Dimineaþa sunteþi irascibil ºi riscaþi sã stricaþi relaþiile cu colaboratorii. Pãstraþi-vã calmul ºi nu faceþi caz din orice mãrunþiº! Este indicat sã evitaþi ieºirile în societate ºi afacerile. Sunteþi predispus la greºeli.
Intentionaþi sã preluaþi noi sarcini la serviciu, dar nu sunteþi sigur cã veþi reuºi. S-ar putea sã aveþi discuþii aprinse cu colegii, dacã refuzaþi sã ascultaþi ºi pãrerile lor. Stabiliþi-vã clar prioritãþile. Nu vã întindeþi mai mult decât vã þine.
Dimineaþa s-ar putea sã nu vã simþiþi în formã, ceea ce vã accentueazã starea de nervozitate. Nu vã asumaþi nici un risc. Pãstraþi-vã calmul ºi înarmaþi-vã cu multã rãbdare! Folosiþi-vã discernãmântul.
Dimineaþa s-ar putea sã fiþi bulversat din cauza unor nereuºite care parcã se þin lanþ. Nu este exclus sã fiþi irascibil ºi sã vã certaþi cu cei din jur. Temperaþi-vã pornirile agresivie. Amânaþi întâlnirile de afaceri!
Astãzi vã concentraþi mai greu, aºa cã vã sfãtuim sã amânaþi deciziile importante. Ar fi bine sã evitaþi activitãþile care necesitã efort intelectual ºi luciditate. Este cazul sã acordaþi mai mult timp odihnei.
Dimineaþa survin evenimente neprevãzute, care vã împiedicã sã vã respectaþi programul. Nu este indicat sã vã puneþi mari speranþe într-o afacere pe care o credeaþi profitabilã. Spre searã, vã simþiþi bine în mijlocul familiei.
Din cauza problemelor sentimentale, dimineaþa este posibil sã fiþi confuz. Acceptaþi ajutorul prietenilor apropiaþi! Pentru a evita o ceartã în familie, ar fi bine sã amânaþi orice decizie pentru altãdatã.
Sunteþi confuz ºi predispus sã faceþi greºeli. Concentraþi-vã asupra problemelor urgente. Dimineaþa este posibil sã vã dezamãgiþi un prieten bun. Nu cãutaþi nod în papurã celor din jur!
S-ar putea sã aveþi probleme cu banii, motiv pentru care nu vã simþiþi în largul dumneavoastrã. Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã lãsaþi atras într-o ceartã! Bazaþi-vã pe intuiþie ºi ascultaþi sfaturile unei rude.
Sunteþi foarte ambiþios, dar conjunctura actualã nu vã ajutã prea mult. Nu este momentul sã vã asumaþi mai multe responsabilitãþi. S-ar putea sã fiþi confuz ºi sã nu vã puteþi onora toate angajamentele.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 aprilie 2012
Ratracul ºi tunurile de zãpadã, ascunse în hangar peste varã in cauzã cã o parte a consilierilor locali nu a înþeles necesitatea concesionãrii domeniului schiabil din Masivul Parâng ºi au cerut amânarea lui, edilii din Petroºani se vãd nevoiþã sã gãseascã metode alternative pentru protejarea materialelor din munte.
D
Ratracul , tunurile de zãpadã ºi toate materialele din Staþiunea Parâng care ar putea fi distruse sau furate vor fia
dãpostite de municipalitatea din petroºani într-un hangar. Asta pentru cã unii consilieri locali nu au înþeles necesitatea concesionãrii prin licitaþie, încã de pe acum, a domeniului schiabil cãtre cineva care sã protejeze ºi sã întreþinã investiþia. „Le ducem în hangar pentru a le proteja. În ceea ce priveºte proiectul, vom relua discuþiile în Consiliul Local. O sã vedem ce se va întâmpla. Îi aºteptãm ºi pe ei cu idei”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. De precizat cã, pânã acum, acest proiect a înghiþit circa 200 de miliarde de lei vechi, însã, în lipsa unei persoane sau a unei
firme care sã gestioneze aceste bunuri, dar ºi pârtiile amenajate, acestea rioscã sã fie distruse ori, dupã caz, sustrase. Numai ratracul a costat aproximativ 300.000 de euro ºi chiar ºi peste varã acesta trebuie întreþinut pentru ca la iarnã sã poatã funcþiona fããr probleme, iar pânã la urmã soluþia adãpostirii lui în hangar nu este decât una de urgenþã .
S
e cautã concesionar. Consilierii nu ºi nu!
Primãria Petroºani vrea sã concesioneze domeniul schiabil ºi, în acest fel, sã asigure ºi paza lucrãrilor deja executate,
pânã la finalizarea proiectului în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro, implementat cu bani de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. În plus, municipalitatea ar obþine ºi beneficii financiare, în condiþiile în care firma care va concesiona instalaþiile de transport pe cablu ºi terenul de sub ele va plãti atât o redevenþã, cât ºi o cotã din veniturile obþinute din exploatarea acestora. „Gestionarea unui domeniu schiabil performant ºi în condiþii de concurenþã genereazã un ansamblu de
Bulevard scump ºi deja ciuruit oi muncitori de la Vulcan sãpau vineri o groapã chiar în mijlocul Bulevardul Mihai Viteazu, care a costat zeci de milioane de euro. S-a spart o conductã veche ºi nu avem
D
ce face, au spus ei, lucru susþinut de altfel ºi de primarul Gheorghe Ile. La locul …miniºantierului cu pricina, chiar din faþa primãriei, am gãsit doi muncitori a cãror sarcinã era aceea de a înlocui conducta
veche cu una nouã. Ei au avut ºi o …explicaþie tehnicã a lucrãrii . “ Când s-a fãcut lucrarea, s-a lãsat terenul un pic, þeava a fost fisuratã ºi cu timpul s-a lãsat în jos. Acolo, dupã un timp s-a fãcut gol ºi s-a lãsat asfaltul. Acum schimbãm conducta ºi azi terminãm ”, ne-a asigurat unul dintre muncitorii, vineri dupãamiazã. Nimic de spus, aceastã lucrare poate fi necesarã, însã ne întrebãm cum de s-a ajuns totuºi în situaþia asta, în care sã se gãureascã bulevardul în valoare de peste 30.000.000 de lei, în condiþiile în
care, la vremea reconstrucþiei toatã canalizarea a fost refãcutã?! “Acolo este o dublã canalizare, s-au suprapus cele douã tuburi, iar apa a trecut printre ele ºi a spãlat sub asfalt, lucru care a fãcut sã se lase drumul. Am impus sã fie fãcutã umplutura acum ºi sã se toarne din nou asfalt în zona respectivã” , ne-a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. Pentru a înþelege mai bine situaþia, însã am mai cerut….detalii tehnice de la muncitorii cu pricina, care s-au scuzat ºi au spus cã ei nu au fãcut parte din echipa care a lucrat iniþial la proiectul de modernizare. Nu prea ne-au convins, însã i-am ascultat. Bulevardul Mihai Viteazu a fost inaugurat la data de 19 noiembrie anul trecut ºi a costat peste 30.000.000 de lei. Luiza ANDRONACHE
activitãþi complexe, care presupun un act managerial adecvat, un cash flow constant ºi un numãr mare de angajaþi. Iar primãria Petroºani nu poate face angajãri, fiind condiþionatã din acest punct de vedere de actele normative în vigoare”, a motivat decizia primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob – Ridzi. În prima fazã se doreºte concesionarea a ceea ce deja existã, urmând ca, pe parcursul realizãrii lucrãrilor, sã se încheie contracte subsecvente cu firma care câºtigã licitaþia ºi, evident, sã creascã redevenþa. Car men COSMAN
Neregulile cu bursele de la
Universitatea Petroºani au ajuns în Parlament n bãrbat din Petroºani, doctorand la U Universitatea petroºani, a cerut sprijinul deputatului Cristian Resmeriþã, pentru a afla ce s-a întâmplat cu banii pe care trebuia sã-i primeascã drept bursã. Problema a fost ridicatã în Parlament, iar memoriul acestuia a fost trimis ministrului Muncii, Claudia Boghicevici. Potrivit memoriului semnat de Dan Liviu Dandea, doctorand la Universitatea Petroºani, domeniul fundamental ªtiinþe Inginereºti, domeniul de doctorat Mine, Petrol ºi Gaze. Alãturi de alte 8 persoane, acesta a fost admis, în octombrie 2009, la forma de învãþãmânt „Cu frecvenþã”. Ulterior admiterii, persoanele care au promovat au semnat contractele de studii doctorale cu UPET, care prevedeau – printre alte drepturi – ºi dreptul la o bursã lunarã în valoare de 1850 de lei/ lunã. „Conform contractului de studii, ar fi trebuit sã primim bursã lunarã începând din octombrie 2009 ºi pânã în prezent (n.r. luna februarie când a depus petiþia la cabinetul deputatului PSD Cristian Resmeriþã), totalizând 27 de burse. Din acestea, am primit în luna august 2010 - 3, iar în luna aprilie 2011 am primit încã trei burse, însumând 6 burse din totalul de 27”, spune Dan Liviu Dandea. El menþioneazã cã aceste burse sunt finanþate din fonduri europene, în proporþie de 80%, în tip e diferenþa se plãteºte de cãtre Statul Român, prin Ministerul Muncii. Pentru cã vrea sã ºtie ce s-a întâmplat cu banii lui ºi ar vrea sã încaseze sumele restante, bãrbatul a cerut sprijinul deputatului hunedorean. Iar în urmã cu câteva zile, Cristian Resmeriþã a formulat o întrebare pe aceastã temã ºi i-a cerut Ministrului Muncii, Claudia Boghicevici, sã spunã când vor fi achitate obligaþiile financiare atât cãtre petent, cât ºi cãtre colegii acestuia, aflaþi în aceeaºi situaþie. Car men COSMAN
12 Monden
Cronica Vãii Jiului |Luni, 30 aprilie 2012
Sexul face bine la sãnãtate! Efectele benefice ale sexului depãºesc graniþa dormitorului, îmbunãtãþind starea sãnãtãþii fizice ºi psihice. La aceastã concluzie au ajuns cercetãtorii americani, citaþi de tabloidul Click confirmând ºtiinþific glumele ºi miturile care circulau de multã vreme.
S
exul te elibereazã de stres
Un efect important pe care îl are sexul asupra organismului este acela cã scade tensiunea arterialã ºi reduce stresul. Cercetãrile au arãtat cã ºi îmbrãþiºãrile dese ºi sãruturile, chiar dacã nu sunt urmate de actul sexual, scad
Miss Hunedoara, noua vedetã Playboy
dintre parteneri ºi gradul de intimitate evolueazã.
S
exul te face mai bunã
S
exul reduce durerea
Orgasmul mãreºte cantitatea de oxitocinã, aºa-numitul „hormon al dragostei”, care are un rol important în construirea ºi menþinerea relaþiei. Nivelul crescut de oxitocinã este strâns legat ºi de sentimentul de generozitate, deci faptele bune se datoreazã tot hormonului dragostei.
Binecunoscutul pretext „mã doare capul!” nu mai þine, pen-
iss Hunedoara, Bianca Iordache, a vrut sã arate cã nu degeaba a primti acest titlu ºi are toat atuurile necesare pentru a fi încoronatã drept cea mai frumoasã dintre frumoase.
M
ªi cum putea sã facã acest lucru mai bine decât expunându-ºi formele perfecte în poze artistice, aºa cã Bianca Iordache a pozat pentru revista Playboy.
tensiunea arterialã la femei.
creºte S exul imunitatea
O viaþã sexualã sãnãtoasã înseamnã o stare de sãnãtate mai bunã. Dacã faci dragoste odatã sau de douã ori pe sãptãmânã vei avea un nivel crescut de anticorpi, ceea ce te protejeazã împotriva infecþiilor. Atenþie! Mai mult de douã contacte sexuale pe sãptãmânã scad imunitatea.
S
exul arde calorii
S
exul îmbunãtãþeºte activitatea inimii
Dacã dietele þi se par greu de þinut, ºi n-ai timp nici sã mergi la salã, apeleazã la varianta sex: treizeci de minute de sex ard aproape o sutã de calorii, pentru cã eºti solicitatã atît fizic, cât ºi psihic.
Nu te îngrijora cã efortul din timpul actului sexual va produce partenerului tãu un atac de cord. Dimpotrivã, sexul fãcut de unadouã ori pe sãptãmânã reduce la jumãtate riscul atacurilor în cazul bãrbaþilor.
mãreºte S exul încrederea în sine
Un act sexual reuºit începe, de fapt, cu încrederea pe care o ai faþã de propria persoanã, ºi creºte pe mãsurã ce relaþia, dragostea
tru cã cercetãtorii au demonstrat cã nivelul de oxitocinã ºi endorfine creºte în timpul actului sexual, reducând durerile de cap, de artritã ºi simptomele sindromului premenstrual.
S
exul întãreºte muºchii pelvieni
Dacã faci exerciþii pentru musculatura pelvianã (exerciþii Kegel), în timpul actului sexual, vei avea mai multã plãcere ºi vei micºora riscul apariþiei incontinenþei urinare când vei ajunge la vârsta a treia. Exreciþiul este foarte simplu: încordeazã muºchii pelvieni ca atunci cân încerci sã întrerupi urinatul, numãrã pânã la trei, apoi relaxeazã-i. Repetã exer-
ciþiul de de 10-15 ori.
S
exul te ajutã sã dormi bine
Tot hormonul fericirii este cel care, dupã o partidã reuºitã de sex, te trimite în braþele lui moº Ene. Poate acum vei înþelege de ce partenerul tãu care era foarte activ în urmã cu câteva minute, acum s-a întors pe-o parte ºi sforãie.
De profesie dansatoare ºi model, tânãra ºtie ce vrea ºi e hotãrâtã sã îºi implineascã visurile cu orice preþ. Conform propriilor mãrturisiri, frumoasa bruneta îºi doreºte un bãrbat amuzant ºi „nebun”, care sã o surprindã în permanenþã. Dacã iubitul ei ar înºela-o, tânãra spune cã nu s-ar supãra, cu condiþia... ca ea sã nu afle. Car men COSMAN