CVJ, Nr. 97, Marti 3 aprilie 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 97

Cronica Vãii Jiului Marti, 3 aprilie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Loviturã de teatru la Vulcan

Primarul Gheorghe Ile cu organizaþia municipalã a PDL a trecut la PSD

Dorin Gligor a fost numit preºedinte al CA de la Termocentrala Paroºeni uvernul a „rezolvat” problema înfiinþãrii Complexului Energetic Hunedoara, a cãrui înfiinþare a trenat foarte mult timp ºi care este atacat în instanþã chiar dinainte de a se naºte.

G

>>> PAGINILE 8-9

Datele personale pot fi folosite de partidele politice utoritatea Naþionalã de Supraveghere a Prelucrãrii Datelor cu Caracter Personal a emis o decizie, publicatã luni în Monitorul Oficial, în care SE ARATÃ CÃ FOLOSIREA DATELOR PERSONALE ALE CETÃÞENILOR DE CÃTRE PARTIDELE POLITICE NU ESTE ILEGALÃ.

A

>>> PAGINILE 8-9

Mihãiþã de la primãrie umblã supãrat upãrat, supãrat sunt Doamne iarãºi, supãrat…. Vã mai amintiþi de versurile acestui cântec?! Ei bine, aceste vorbe sunt mai actuale ca niciodatã la Aninoasa, în inima viceprimarului Mihãiþã Nistor.

S oatã organizaþia municipalã a PDL Vulcan a trecut la PSD, iar primarul Gheorghe Ile va T candida la alegerile locale din luna iunie pentru un nou mandat pe listele USL. Decizia PDL-iºtilor din Vulcan a fost susþinutã de preºedintele PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor care l-a desemnat pe Ile drept candidatul USL, din partea PSD la primãria Vulcan.

PAGINA A 3-A

>>> PAGINA 11

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Marti, 3 aprilie 2012

VUNK TE AªTEAPTÃ LA CLUB 3D STAGE CU UN SUPERCONCERT ROCK a sfârºitul anului trecut, Vunk a pus în scenã, la Centrul Cultural Ion Manu din Otopeni o producþie spectaculoasã numitã “Vunk la înãlþime”, un concert-spectacol conceput ca o cãlãtorie de plãcere prin istoria de 17 ani a trupei.

L

Concertul a fost sold-out ºi a primit doar recenzii pozitive din partea criticilor presei ºi a publicului. Dupã cum era de aºteptat, concertul va fi editat pe DVD ºi CD audio, data anunþatã a lansãrii fiind 29 martie 2012. VUNK a susþinut anul trecut

este 100 de concerte la zile oraºelor, festivaluri, petreceri private, baluri de boboci cluburi etc. ºi are reputaþia unei trupe care atrage un public numeros ºi ale cãrei prestaþii live sunt foarte spectaculoase. “Te aºteptãm la concertul nostru din Club 3D Stage” Vunk Concertul va avea loc sâmbãtã, 07.04.2012, ora 22 la Club 3D Stage Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã”- nr. 100 demisol. Descoperã o bãuturã la preþ promoþional în fiecare searã la Club 3D Stage . Rezervãri la: Tel: 0733782433 (073DSTAGE3)

ANUNÞURI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Comanda la mine 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Plasa de stele 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Nu pe gurã!

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Desire 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Joker (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Iubire interzisã (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Lois ºi Clark (s) 15:00 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Spartacus: Nisip însângerat (s) 0:00 MasterChef (r)

Prima TV 9:30 Iubiri secrete (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Armã biologicã 22:15 Trãsniþii - Coºmar sau premoniþie? 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 Focus (r) 1:30 Armã biologicã (r)

TVR 1 9:10 Secretele de la palat (s) 10:25 Cu ochii’n 4 (r) 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 M.A.I. aproape de tine (r) 12:00 Finanþe ºi afaceri 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 16:50 Bruno ºi Benny 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Studio UEFA Champions League (live) 21:40 Fotbal: FC Barcelona - AC Milan (live) 23:50 Rezumatele zilei UEFA Champions League (live) 0:40 Bruno ºi Benny (r) 1:30 Finanþe ºi afaceri (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Politicã 3

Cronica Vãii Jiului |Marti, 3 aprilie 2012

Loviturã de teatru la Vulcan

Primarul Gheorghe Ile cu organizaþia municipalã a PDL a trecut la PSD oatã organizaþia municipalã a PDL Vulcan a trecut la PSD, iar primarul Gheorghe Ile va candida la alegerile locale din luna iunie pentru un nou mandat pe listele USL.

T

Decizia PDL-iºtilor din Vulcan a fost susþinutã de preºedintele PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor care l-a desemnat pe Ile drept candidatul USL, din partea PSD la primãria Vulcan. Actualul primar al municipiului Vulcan, Gheorghe Ile spune cã s-a decis sã facã acest pas la îndemul locuitorilor din Vulcan ºi a “sfatului bãtrânilor”. “Am fost curtat de mai multe partide, dar m-am decis, consultând ºi sfatul bãtrânilor cum se spune, cã urmãtorii 4 ani o sã îi fac din partea PSD. Vom întemeia o echipã bunã la Vulcan, o echipã care doreºte solidaritate ºi vrea binele cetãþeanului”, a declarat Gheorghe Ile, primar la municipiului Vulcan. Deºi recunoaºte cã luptele de pe scena politicã din Vulcan au fost aprige între cele douã tabere, respectiv PSD ºi PDL, acum Laurenþiu Nistor afirmã cã organizaþia PDL îl va urma pe Gheorghe Ile. “Alãturi de Gheorghe Ile, am convingerea cã va veni o bunã parte a PDL. Ce e mai plãcut decât cã echipa

poate sã facã lucruri deosebite pentru comunitate?”, a precizat Laurenþiu Nistor, care a punctat cea mai bunã poziþie la Vulcan. Cele mai multe scandaluri în Consiliul Local Vulcan s-au purtat între PDL ºi PNL ºi mãrul discordiei a fost mereu preºedintele PSD, Marian Coltescu, cel care a fost pânã acum candidatul la fotoliul de primar din partea PSD. “Am ajuns la concluzia cã Gheorghe Ile este candidatul cu cea mai bunã vizibilitate la Vulcan, iar domnul Marin Coltescu, care îmi e ca un frate, va avea o altã funcþie în acest partid. Nu ajungem pe un scaun pentru a ne fi bine nouã, ci pentru ca românul sã aibã o viaþã decentã ºi sã fie fericit cã e român”, a mai declarat Nistor. ªi viceprimarul Angela Stoica, preºedintele organizaþiei municipale a PDL Vulcan susþine cã îl va urma pe Ile, mai ales cã nu au ce reproºa celor din PDL ºi nici nu au vrut sã justifice miºcarea „aºa cum nu s-au justificat când au trecut de la PC la PDL”. „Sunt aici pentru a da ºi girul meu acestei decizii ºi, la momentul potrivit, voi trece, împreunã cu 90 la sutã din membrii PDL la PSD”, a spus Angela Stoica, viceprimarul municipiului Vulcan. Deocamdatã, Gheorghe Ile nu s-a înscris în PSD, dar a susþinut cã nici nu are nevoie de asta, doar cã va candida din partea PSD la alegerile din iunie.

Preºedintele organizaþiei judeþene a PDL, Dorin Gligor susþine cã a colaborat foarte bine cu echipa de la Vulcan, dar nimeni nu e de neînlocuit. “ Este prematur sã spunem ce vom face cu organizaþia de la Vulcan, cert este cã nimeni nu e de neînlocuit. Acum atenþia mea este concentratã asupra faptului a ce se întâmlpã în sectorul minier ºi cum înfiinþãm complexul energetic cu includerea celor trei mine rentabile”, a conchis Dorin Gligor.

C

andidat interzis

Marin Coltescu, desemnat în prima fazã candidat pentru funcþia de primar al Vulcanului, este interzis de ANI ºi instanþa de judecatã pentru a ocupa funcþii ºi demnitãþi publice pânã în data de 12 noiembrie 2012. Prim vicepreºedintele PSD Hunedoara, Sorin Vasilescu precizeazã cã interdicþia se referã doar la funcþia de consilier local. Reprezentanþii PDL ºi respectiv nou înfiinþata USP, acuzã cã Marin Coltescu, desemnat candidat din partea PSD la funcþia de primar al municipiului Vulcan este INTERZIS trei ani de zile pentru funcþii ºi demnitãþi publice ºi ca urmare se încalcã legea. Anunþul cu interdicþia încã se aflã pe site-ul Agenþiei Naþionale de Integritate ºi reconfirmatã de instaþa de judecatã. Ca urmare, în viziunea politicie-

nilor reprezentanþi ai puterii acesta nu are dreptul sã intre în cursa electoralã. Declarat incompatibil cu funcþia de consilier local, pentru cã a avut contracte cu Primãria Vulcan, Marin Coltescu a fost declarat incompatibil cu statutul sãu de consilier local. Acesta a contestat decizia ANI ºi în data de 17 decembrie 2008, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus anularea actului de constatare al Agentiei Naþionale de Integritate, însã decizia a fost atacatã cu recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Instanþa superioarã a pronunþat, în 12 noiembrie 2009, hotãrârea prin care actul de constatare emis de cãtre Agentia Naþionalã de Integritate la data de 18 septembrie 2008, cu privire la starea de incompatibilitate a lui Marin Coltescu, a rãmas definitiv. Adicã, Marin Coltescu a fost interzis pe funcþii

publice pânã în data de 12 noiembrie 2012. Nu au ºtiut ºefii pe linie de partid despre acest lucru? Au ºtiut, dar aceºtia spun cã interdicþia se referã doar la funcþia de consilier. ”Marin Coltescu a fost declarat incompatibil ca ºi consilier local, pentru cã analiza ºi respectiva decizie a fost luatã din aceastã situaþie. Deci interdicþia se referã doar la funcþia de consilier local. Sigur cã existã interese ca Marin Coltescu sã nu candideze la primãria Vulcanului” - a declarat Sorin Vasilescu, prim vicepreºedinte PSD filiala judeþeanã Hunedoara. În interdicþia ANI se spune: “Persoana eliberatã sau destituitã din functie potrivit prevederilor alin. (1) sau faþã de care s-a constatat existenþa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decazutã din dreptul de a mai exercita o funcþie sau o demnitate publicã ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberarii, destituirii din funcþia ori demnitatea publicã respectivã sau a încetãrii de drept a mandatului(...) Data la care expirã interdicþia de a exercita o funcþie sau demnitate publicã – 12.11.2012”. Diana MITRACHE Ileana FIRÞULESCU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 3 aprilie 2012

Dorin Gligor a fost numit preºedinte al CA de la Termocentrala Paroºeni Viceprimar penal, în afaceri cu soacra ºi soþia

A fãcut afaceri cu rudele ºi s-a ales cu sechestru pe casã rocurorii din cadrul Direcþiei Naþionale Anticorupþie au dispus trimiterea în judecatã a viceprimarului municipiului Hunedoara, Dan Nicolae Robert, în sarcina cãruia s-au reþinut comiterea mai multor infracþiuni.

P

El este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, “dacã funcþionarul a obþinut pentru sine sau pentru un altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial ºi conflict de interese ambele în formã continuã”, se aratã în raportul Direcþiei Naþionale Anticorupþie. Acþiuni penale timp de trei ani În rechizitoriul întocmit, procurorii au stabilit cã în perioada august 2008 – iunie 2011, inculpatul Dan Nicolae Robert în calitate de viceprimar al municipiului Hunedoara. Folosindu-se

de funcþia sa, el a dispus fãrã drept ca primãria sã efectueze achiziþii publice de la SC MOTEL BOS SRL ºi SC EDAR COMDIVERS SRL. Conform procurorilor, cele douã societãþi aparþin soþiei ºi soacrei sale. „Ca urmare a efectuãrii, în mod nelegal, de plãþi cãtre cele douã firme, a fost cauzatã o pagubã de 108.351,42 de lei bugetului primãriei, suma ce reprezintã avantaje patrimoniale pentru cele douã

luat parte inculpatul, cele douã firme au desfãºurat operaþiuni comerciale cu Primãria Municipiului Hunedoara, încasând sume de bani din bugetul acesteia. În vederea recuperãrii prejudiciului, s-a instituit sechestrul asigurãtor, pânã la concurenþa sumei de 108.351,42 lei, asupra unui imobil aparþinând inculpatului Dan Nicolae Robert. Raul IRINOVICI care aºteptãm ca ministerul sã ne facã alocãrile de bani ºi ulterior dãm drumul la licitaþie. Apoi mai existã sistemul de finanþare pe fonduri europene, iar aici aºteptãm încã precizãri de la minister, pentru aproximativ 40 de blocuri. În plus, existã ºi un proiect al Naþiuniulor Unite prin care sperãm sã atragem alte fonduri necesare anvelopãrii unui numãr de alte câteva zeci de blocuri. Alte câteva blocuri au fost finanþate ºi anul trecut, iar acum edilii din Petroºani sperã sã primeascã finanþare pentru aproximativ 100 de imobile. Diana MITRACHE

firme”, se aratã în comunicatul DNA. În exercitarea atribuþiilor de serviciu, în calitate de viceprimar al municipiului Hunedoara s-a a îndeplinit acte ºi a luat parte la luarea deciziilor prin care s-a realizat direct un folos material pentru soþia ºi soacra sa, asociate ºi administratore unice ale SC MOTEL BOª SRL Hunedoara, respectiv S.C. EDAR COMDIVERS S.R.L., deoarece în baza actelor ºi deciziilor la care a

Zeci de blocuri din Petroºani, izolate termic proape 100 de blocuri din Petroºani vor putea sã intre pe diferite proiecte ºi sã fie izolate termic.

A

Administraþia de la Petroºani a depus proiectele pe mai multe sisteme de finanþare ºi aºteaptã acum sã intre în linie dreaptã. “ Avem trecute prin comisia tehnicã a Ministerului Dezvoltãrii Regionale un numãr de 38 de blocuri, la

Deþinuþii, “chinezii” de la Bârcea Mare A proape jumãtate de milion de euro pe an au acumulat deþinuþii de la Penitenciarul Bârcea în urma activitãþilor pe care le-au desfãºurat în cursul anului trecut. Mai exact, deþinuþii de la penitenciarul hunedorean au adus anul trecut un venit instituþiei de fix 1.773.688

de lei, în timp ce anul acesta, în primele douã luni au câºtigat alte 178.388 de lei, fãrã TVA. Potrivit reprezentanþilor Penitenciarului Bârcea Mare banii care îi câºtigã deþinuþii în urma activitãþilor pe care aceºtia le executã sunt împãrþiþi procentual 60 la sutã administraþiei, constituind venituri proprii, ºi 40 la sutã ajung la deþinuþi.

Din aceastã sumã însã 75 la sutã o pot folosi pe perioada în care sunt închiºi, iar diferenþa de 25 la sutã din sumã este depusã într-un cont, de unde pot scoate bani doar atunci când vor fi eliberaþi. Mirajul câºtigului, dar ºi reducerea pedepsei a fãcut ca tot mai mulþi deþinuþi sã solicite sã iasã la muncã. Aºa se face cã în ultimul an de la Penitenciarul Bârcea Mare au ieºit la muncã, în medie, 238 de deþinuþi pe lunã. Pe lângã bani, reprezentanþii penitenciarului susþin cã deþinuþii care ies la muncã primesc ºi o reducere a pedepsei, adicã un anumit numãr de zile ce se acordã lunar, care poate fi de la trei la ºapte zile ce se scad din durata pedepsei la care a fost condamnatã persoana respectivã. Raul IRINOVICI

uvernul a „rezolvat” problema înfiinþãrii Complexului Energetic Hunedoara, a cãrui înfiinþare a trenat foarte mult timp ºi care este atacat în instanþã chiar dinainte de a se naºte.

G

În consecinþã, au decis schimbarea preºedintelui Consiliului de Administraþie de la Sucursala Electrocentrale Paroºeni, în speranþa cã va urgenta lucrurile. Cum numirile se fac musai pe criterii politice, nici Termocentrala Paroºeni nu putea sã facã excepþie de la aceastã regulã, iar acum preºedintele CA este preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor, chiar dacã CV-ul lui nu trãdeazã neapãrat experienþa în domeniu. Informaþia a fost confirmatã chiar de Dorin Gligor: „Aºa este. Numirea s-a produs, în primul rând, datoritã faptului cã a stagnat cam mult formarea complexului energetic. Din acest motiv a fost, probabil, schimbatã, persoana dinaintea mea”. Fostul subprefect de Hunedoara spune cã numirea s-a fãcut pe o perioadã determinatã, de aproximativ 3 luni, pentru cã se sperã ca pânã atunci sã se înfiinþeze CE Hunedoara, care va avea un singur consiliu de administraþie. Iar sursele noastre spun cã Dorin Gligor ºi-ar dori ca el sã fie acela. În vârstã de 46 de ani, Dorin Gligor a absolvit Facultatea de Mecanicã din cadrul Institutului Politehnic “Traian Vuia” din Timiºoara. Între anii 1991 ºi 1997 a lucrat ca inginer la Acvacalor Brad, iar între anii 1997 ºi 2001 a fost director al acestei societãþi. Între anii 2001 ºi 2005, Gligor a fost director la o firmã privatã de construcþii, iar în perioada 2005-2009 a fost director tehnic al SC Apaprod SA Deva. Car men COSMAN

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Marti, 3 aprilie 2012

avut ºi are o problematicã aparte faþã de alte zone din þarã. Dacã FNM e a Gorjului, normal cã liderul Creþan va trage pentru Gorj, probabil cã Valea Jiului nu va face parte din strategia federaþiei. Dacã domnul Creþan crede cã aºa se face, este problema lui. Dar nu e corect sã ne dãm sindicaliºti ºi sã facem altceva”, a precizat Lacataº.

acã, iniþial, Federaþia Naþionalã a Muncii (FNM), condusã de fostul locotenent al lui Miron Cozma, Constantin Creþan, susþinea cã este foarte interesatã de bunul mers al Vãii Jiului, acest lucru s-a putut observa la ultima întâlnire cu ministrul Economiei, Lucian Bode.

D

Astfel, dintr-o listã de revendicãri de 16 puncte, doar trei vizeazã mineritul Vãii Jiului, puncte la care, de altfel, s-a mai dat rãspuns de-a lungul timpului. ªi asta, pentru cã sindicatele din mineritul Vãii Jiului, afiliate FNM, numãrã foarte puþini membri ºi nu a reuºit sã aibã încrederea majoritãþii ortacilor, nici sã se impunã ca un partener de dialog în cadrul Companiei Naþionale a Huilei.

oana dupã obþinerea atenþiei cu revendicãri ”expirate”

G

Astfel, în timp ce pentru Gorj Creþan cere mãsuri clare ºi concise, mãsurile pentru Valea Jiului sunt practic imposibil de aplicat. Introducerea în cadrul Complexului Energetic Hunedoara (CEH) a

FNM cerºeºte atenþie de la Bode Companiei Naþionale a Huilei (CNH) prin fuziunea cu cei doi producãtori de energie, Mintia ºi Paroºeni, anularea datoriilor istorice ale CNH sau cel puþin a penalitãþilor aferente datoriilor propriu-zise ºi acordarea de subvenþii pentru CNH, inclusiv pentru anul 2011 sunt cele trei puncte prezente pe lista de revendicãri a lui Creþan. Despre imposibilitatea punerii în practicã a primelor douã puncte au fost informaþi sindicaliºtii lui Creþan încã de anul trecut, iar pentru cel de-al treilea punct existã deja un proiect al guvernului. Totuºi, pe lângã revendicãrile sus prezentate, FNM îi mai pârãºte pe cei din administraþiile

CNH recupereazã bani

Guvernul a aprobat o parte din subvenþia pentru 2011 ompania Naþionalã a Huilei Petroºani va recupera banii din care a plãtit sumele compensatorii pentru minerii disponibilizaþi.

C

Guvernul României a adoptat o hotãrâre privind aprobarea ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Companiei Naþionale a Huilei SA Petroºani. Subvenþia este aferentã anului 2011, aceasta fiind în valoare de peste 1127 de milioane de lei. Potrivit oficialilor Companiei, o parte din sumã este destinatã pentru disponibilizaþi. “Cheltuielile excepþionale se referã la facilitãþile pensionarilor, iar o parte din banii pe care i-am încasat este cuvenitã pentru plata disponibilizaþilor, ºi aume tranºa a III-a ºi prima tranºã, bani pe care i-am plãtit din conturile Companiei”, afirmã reprezentanþii Companiei. Cei 900 de disponibilizaþi de la Compania Naþionalã a Huilei ºi-au primit

Societãþii Naþionale a Lignitului Oltenia ºi Companiei Naþionale a Huilei cã nu îi bagã în seamã, cerºind ministrului Bode recunoaºtere, în cadrul aceleiaºi liste de revendicãri: ”Recunoaºterea tuturor sindicatelor afiliate la FNM ca parteneri de dialog social cu administraþiile societãþilor aflate în coordonarea MECMA”. Întrebat dacã nu cumva Valea Jiului este discriminatã de FNM, Constantin Creþan neagã ºi dã vina pe minister, spunând cã de fapt ar exista o listã suplimentarã, dedicatã numai Vãii Jiului, dar la care ministerul nu a rãspuns. ”Noi am venit cu un program separat pentru Valea Jiului pe

care l-am prezentat ministrului Bode, la care ar fi trebuit sã dea un rãspuns, dar nu a fãcut-o. Acel program a fost prezentat în aceeaºi datã când am prezentat lista cu cele 16 puncte de care spuneþi dumneavoastrã ºi cuprindea nu 16, ci 18 puncte. Toate pentru

prima tranºã a salariilor compensatorii din bugetul propriu al Companiei, iar cea de-a doua tranºã a fost plãtitã sub forma unor ajutoare de urgenþã. Totodatã, banii sunt ºi pentru închiderea celor trei mine neviabile. Astfel, Guvernul României a aprobat acordarea ajutorului de stat, aferent anului 2011, în limita sumei de 127.221 mii lei, de la bugetul de stat pentru anul 2012, prin bugetul Ministerului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri, pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Companiei Naþionale a Huilei SA Petroºani, potrivit Deciziei CE 2010/787/UE a Consiliului din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive ºi Hotãrârea Comisiei Europene. Cele trei unitãþi miniere care îºi vor înceta activitatea pânã în anul 2018 sunt Petrila, Paroºeni ºi Uricani. Raul IRINOVICI

Valea Jiului, deci nimeni nu discrimineazã pe nimeni”, susþine Creþan. Întrebarea noastrã, pertinentã de altfel, ar fi: Dacã au fost date douã liste cu revendicãri, una pentru Gorj ºi alta pentru Hunedoara, de ce se regãsesc trei puncte ce vizeazã Valea Jiului, în lista cu cererile pentru olteni?

acataº: Creþan trage mai mult pentru Gorj”.

L

Zoltan Lacataº, preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, este de pãrere cã liderul FNM trage mai mult pentru Gorj. ”Depinde pe cine reprezintã FNM ºi ce urmãresc. Valea Jiului a

ica: ”FNM închide mineritul din Valea Jiului”

N

”Sunt trei puncte prosteºti. Primele douã nu au nici un fel de dram de izbândã. ªtergerea datoriilor istorice nu se poate, cum nu se poate nici includerea CNH în CEH. Iar dacã cerºesc recunoaºterea la minister, înseamnã cã ei nu cunosc Legea dialogului social. Nu oricine se poate erija în reprezentant legal. FNM este o pierdere de timp pentru minister, oamenii aceºtia nu doresc decât sã fie bãgaþi în seamã. Nu vedeþi cã stopeazã înfiinþarea CEH, dar de fapt ei stopeazã mineritul Vãii Jiului. Ministrul Lucian Bode îºi pierde vremea cu ei”, a declarat Petre Nica, liderul Sindicatului Muntele. Anamaria NEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului |Marti, 3 aprilie 2012

6 Actualitate

”Am ajuns din om, neom” u am, nu am cã am plãtit curentul 6 milioane ºi pensia mea este de 7,1 milioane lei. Vine Paºtele ºi la mine ºi de când mã ºtiu am avut o bucatã de cozonac pe masã, ouã roºii ºi mâncare mai acãtãri, cã doar e Învierea Domnului. Am ajuns din om neom” – Maria Lucreþia Belciug, Petrila.

”N

Stând în sala aglomeratã a CAR Pensionari Petrila, vezi chipuri de mame, taþi, bunici, care exprimã la un loc destindere, dar ºi îngrijorare, haz dar cu necaz, lacrimi dar ºi zâmbet… Doar ieri, pânã la ora 12,00, un numãr de 12 persoane ridicaserã împrumuturi de la CAR pentru sãrbãtorile pascale, sume cuprinse între 100 lei ºi 6000 de lei. ”Am ieºit la pensie de la Preparaþia Petrila ºi de când ne-au tãiat gratuitãþile nu mai sunt om. De când mã ºtiu am avut viaþa orânduitã dupã banii pe care i-am câºtigat. Dar Crãciunul era Crãciun,

Paºtele – Paºte. Acum nu am bani nici de detergenþi cu ce sã-mi fac curãþenia. Nu am, nu am cã am plãtit curentul 6 milioane ºi pensia mea este de 7,1 milioane lei. Mi-am luat medicamentele ºi am mai avut bani pentru mâncare pe o sãptãmânã. Vine Paºtele ºi la mine ºi de când mã ºtiu am avut o bucatã de cozonac pe masã, ouã roºii ºi mâncare mai acãtãri, cã doar e Învierea Domnului. Am ajuns din om neom” – povesteºte Maria Lucreþia Belciug, din Petrila. ”Eu nu am cu ce plãti zugravul, cã a trebuit sã zugrãvesc pentru cã iarna asta mi-au crescut bureþi pe pereþi de la condens ºi am astm ºi n-am putut sta aºa cã mã sufocam. Am avut crize tare dese ºi doctorul mi-a zis cã trebuie sã fac ceva ca dacã nu, va fi mai rãu. Eu

am pensie mai bunã ca oamenii ãºtia de aici, e de 9,6 milioane, dar degeaba cã nu-mi ajunge sã plãtesc toate dãrile ºi sã mã ºi grijesc sã nu cad pe pat de la 64 de ani” – povesteºte un domn îngrijit, Lelu Macarie. ”Aþi vãzut cã de dimineaþã sala este plinã. D-aia suntem aici pentru a ajuta lumea, ca sã ne ajutãm pe noi. Cele mai multe cereri de împrumut sunt pentru sãrbãtorile de Paºte. Astãzi, pânã la ora asta, 12,00, s-au dat bani la 12 persoane dupã cum urmeazã: 100 lei, 450 lei, 600 lei, 300 lei, 210 lei, 1700 lei, 6000 lei etc. Da, avem bani pentru cã avem ºi mulþi membri. Doar de la începutul anului s-au mai înscris la noi 100 de persoane” – a declarat Martin Borºa, preºedintele CAR Pensionari Petrila. Numãrul cererilor de împrumut pentru Paºte este de ordinul zecilor, iar casele de ajutor reciproc din Valea Jiului sunt salvarea celor care vor sã infirme zicala cã ”sãrãcia stricã omenia”. Ileana FIRÞULESCU

Spectacol caritabil la Vulcan or sã le facã unor bãtrâni ºi copii nevoiaºi sãrbãtorile mai frumoase. Câþiva voluntari de la Crucea Roºie din Vulcan pregãtesc un spectacol caritabil împreunã cu elevii de liceu. Banii vor ajunge pentru pachete de paºti.

V

Serviciile poºtale, în creºtere cu 80 la sutã vem o varietate foarte largã de servicii, ca urmare noi am crescut comparativ cu anul trecut cu circa 80 la sutã. Suntem pe locul II în judeþ dupã Oficiul Poºtal nr. 1 Deva” Maria Czane, diriginte Oficiul 1 Petroºani. Multitudinea serviciilor oferite de Poºta Românã a fãcut ca Oficiul Poºtal nr. 1 din Petroºani sã creascã în prestaþii cu peste 80 la sutã comparativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut. Oficiul 1 Petroºani a ajuns pe

locul II în judeþ dupã Oficiul central din Deva. Datoritã crizei care a afectat þãrile europene, o parte a firmelor de curierat ºi coletãrie internã ºi internaþionalã ºi-au rãrit cursele, timpii de livrare dublându-se uneori, iar costurile nu sunt de neglijat. Acest lucru a nemulþumit clienþii ºi i-au fãcut sã se reorienteze spre Poºta Românã, care o perioadã de timp a fost consideratã demodatã. În prestarea de servicii, fireºte! ”Am venit la poºtã pentru cã de la firma cu care am mai trimis pânã acum mi-au spus cã deºi am dus pachetul astãzi (luni – n.n.), numai vineri pleacã spre Iaºi ºi este mult prea târziu. Apoi am fost dezamãgit ultima datã, când am trimis un pachet fiului meu de ziua lui, de o firmã de transport internaþional care a livrat pachetul într-o parcare din Italia ºi cu o întârziere de douã zile. Dar de când trimit cu poºta, pachetele sunt primite la uºã ºi cu aviz de primire, deci este mult mai sigur ºi comod, iar preþurile sunt acceptabile” – a declarat Daniel Dãian Faur, client al Oficiului 1 Petroºani. ”Mulþi preferã Poºta pentru cã este mult mai ieftin, iar orarul de livrare este strict respectat, coletele pot fi urmãrite pânã la destinaþie, oriunde în þarã sau în strãinãtate. Avem o varietate foarte largã de servicii, ca urmare noi am crescut comparativ cu anul trecut cu circa 80 la sutã. Suntem pe locul II în judeþ dupã Oficiul Poºtal nr. 1 Deva. În piaþa poºtalã, ne-am menþinut ºi dezvoltat foarte bine, prestãm o gamã foarte variatã de servicii rapide ºi sigure” – a declarat dirigintele Oficiului Poºtal nr. 1 Petroºani, Maria Czane. Ileana FIRÞULESCU

pot ºi vor sã ajute, iar acest spectacol pe care l-au gândit împreunã cu elevii de la liceu, le va aduce zâmbete altora mult mai nãpãstuiþi. Diana MITRACHE

Filiala de Cruce Roºie din Vulcan nu i-a uitat nici în acest an pe copiii sãrmani ºi pe bãtrânii care nu au sprijin. Pentru ei, la finele acestei sãptãmâni, are loc un spectacol caritabil, iar cei care îl organizeazã sunt elevii Colegiului Tehnic Mihai Viteazu. “Spectacolul se intituleazã Un cântec, un zâmbet, un copil fericit ºi are loc sâmbãtã la Clubul Sindicatelor din Vulcan. Elevii vor da acest spectacol dedicat celor nevoiaºi ºi intrarea este de 3 lei. Cu banii strânºi vom face pachete pe care le vom da câtorva familii sãrace din Vulcan, copii ºi bãtrâni”, a declarat Daniel Hãlãstãuan, preºedintele Filialei Crucea Roºie Vulcan. Voluntarii de la Crucea Roºie din Vulcan au demonstrat în repetate rânduri cã

În vreme de crizã

”A

Actualitate 7

COLÞUL LUI DENIS

Poeme cu iz de primãvarã HOÞ DE FRUMOS Lui Constantin Câmpeanu

E minunat sã fii Hoþ de Frumos ! Hãruitul de pe calea închipuitã care leagã pãmântul de cer este pânditorul din crucea solstiþiilor tâlharul de la intersecþia echinocþiilor gânditorul peripatetic de sus în jos ºi invers agãþat de braþul timpului prezent precum de braþul iubitei în vis Este hoþul trist de prietenie înaltã adusã cu un suflet mai aproape adicã pânã unde se încâlcesc în barbã pãrerile semenilor cunoscãtori ca iedera trunchiului celui mai bun din care sã sugã seva Este hoþul de la uºa bordeiului ursit în palatul ceresc al Creaþiei Ioan Dan Bãlan

SCHITUL S-a ridicat Biserica de Gheaþã unde a ars Biserica de Brazi lumea a evoluat vinovat cristalin ºi rece furând înaltului focul veºnic viu lumea a sculptat/pictat chipul Fiului în loc fãrã verdeaþã/luminã/viaþã unde soarele rãsare prin oglindã strãlucind îngheþat precum luna plinã în gerar Iubito, voi îngenunchia îmbrãþiºând bradul voi pune rãºinã pe frunte ca mir în vis te voi desface din coajã sãrutându-te caldã în foamea gurii pentru toate anotimpurile credinþei pãstrate în schitul veºnic deschis Ioan Dan Bãlan

POETUL, UNEORI ...se descoperã ascuns în umbra trupului de-acolo sare în ochi semnând opera sau când rupe pactul cu moartea

sfidând-o prin rugãciunea adresatã cerului ...recitã din suflet amplificându-ºi suferinþa de-acolo înþelege limbajul fiecãrui anotimp se pliazã pe acolada îndrãznelii de a împleti speranþe pe funia datã cu sãpun ...este nomadul care se îmbatã cu calul alãturi de bucurie cã a strãpuns furtuna sau când ascultã incognito versete satanice cu iubita care îi alungã femeile din harem ...ciopleºte noptatic din vise gustând izvorul oazei ºi-al vieþii în deºert învaþã sã citeascã în stele semnele trecerii cuvântului în misterul poemului ...îºi pune gâtul sub lama ghilotinei de-acolo cântã implorând decapitarea sau încheie pact pentru încã o naºtere binecuvântatã cu prima rugãciune adresatã înaltului ...se laudã cu singurãtatea în faþa oglinzii vinde amurgul pe zori precum ateismul pe credinþa de a strãluci în lume iubind luminos pe întuneric revelându-se sub pleoapa gândului ºi-n scris... Ioan Dan Bãlan

Cronica Vãii Jiului |Marti, 3 aprilie 2012

6 Actualitate

”Am ajuns din om, neom” u am, nu am cã am plãtit curentul 6 milioane ºi pensia mea este de 7,1 milioane lei. Vine Paºtele ºi la mine ºi de când mã ºtiu am avut o bucatã de cozonac pe masã, ouã roºii ºi mâncare mai acãtãri, cã doar e Învierea Domnului. Am ajuns din om neom” – Maria Lucreþia Belciug, Petrila.

”N

Stând în sala aglomeratã a CAR Pensionari Petrila, vezi chipuri de mame, taþi, bunici, care exprimã la un loc destindere, dar ºi îngrijorare, haz dar cu necaz, lacrimi dar ºi zâmbet… Doar ieri, pânã la ora 12,00, un numãr de 12 persoane ridicaserã împrumuturi de la CAR pentru sãrbãtorile pascale, sume cuprinse între 100 lei ºi 6000 de lei. ”Am ieºit la pensie de la Preparaþia Petrila ºi de când ne-au tãiat gratuitãþile nu mai sunt om. De când mã ºtiu am avut viaþa orânduitã dupã banii pe care i-am câºtigat. Dar Crãciunul era Crãciun,

Paºtele – Paºte. Acum nu am bani nici de detergenþi cu ce sã-mi fac curãþenia. Nu am, nu am cã am plãtit curentul 6 milioane ºi pensia mea este de 7,1 milioane lei. Mi-am luat medicamentele ºi am mai avut bani pentru mâncare pe o sãptãmânã. Vine Paºtele ºi la mine ºi de când mã ºtiu am avut o bucatã de cozonac pe masã, ouã roºii ºi mâncare mai acãtãri, cã doar e Învierea Domnului. Am ajuns din om neom” – povesteºte Maria Lucreþia Belciug, din Petrila. ”Eu nu am cu ce plãti zugravul, cã a trebuit sã zugrãvesc pentru cã iarna asta mi-au crescut bureþi pe pereþi de la condens ºi am astm ºi n-am putut sta aºa cã mã sufocam. Am avut crize tare dese ºi doctorul mi-a zis cã trebuie sã fac ceva ca dacã nu, va fi mai rãu. Eu

am pensie mai bunã ca oamenii ãºtia de aici, e de 9,6 milioane, dar degeaba cã nu-mi ajunge sã plãtesc toate dãrile ºi sã mã ºi grijesc sã nu cad pe pat de la 64 de ani” – povesteºte un domn îngrijit, Lelu Macarie. ”Aþi vãzut cã de dimineaþã sala este plinã. D-aia suntem aici pentru a ajuta lumea, ca sã ne ajutãm pe noi. Cele mai multe cereri de împrumut sunt pentru sãrbãtorile de Paºte. Astãzi, pânã la ora asta, 12,00, s-au dat bani la 12 persoane dupã cum urmeazã: 100 lei, 450 lei, 600 lei, 300 lei, 210 lei, 1700 lei, 6000 lei etc. Da, avem bani pentru cã avem ºi mulþi membri. Doar de la începutul anului s-au mai înscris la noi 100 de persoane” – a declarat Martin Borºa, preºedintele CAR Pensionari Petrila. Numãrul cererilor de împrumut pentru Paºte este de ordinul zecilor, iar casele de ajutor reciproc din Valea Jiului sunt salvarea celor care vor sã infirme zicala cã ”sãrãcia stricã omenia”. Ileana FIRÞULESCU

Spectacol caritabil la Vulcan or sã le facã unor bãtrâni ºi copii nevoiaºi sãrbãtorile mai frumoase. Câþiva voluntari de la Crucea Roºie din Vulcan pregãtesc un spectacol caritabil împreunã cu elevii de liceu. Banii vor ajunge pentru pachete de paºti.

V

Serviciile poºtale, în creºtere cu 80 la sutã vem o varietate foarte largã de servicii, ca urmare noi am crescut comparativ cu anul trecut cu circa 80 la sutã. Suntem pe locul II în judeþ dupã Oficiul Poºtal nr. 1 Deva” Maria Czane, diriginte Oficiul 1 Petroºani. Multitudinea serviciilor oferite de Poºta Românã a fãcut ca Oficiul Poºtal nr. 1 din Petroºani sã creascã în prestaþii cu peste 80 la sutã comparativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut. Oficiul 1 Petroºani a ajuns pe

locul II în judeþ dupã Oficiul central din Deva. Datoritã crizei care a afectat þãrile europene, o parte a firmelor de curierat ºi coletãrie internã ºi internaþionalã ºi-au rãrit cursele, timpii de livrare dublându-se uneori, iar costurile nu sunt de neglijat. Acest lucru a nemulþumit clienþii ºi i-au fãcut sã se reorienteze spre Poºta Românã, care o perioadã de timp a fost consideratã demodatã. În prestarea de servicii, fireºte! ”Am venit la poºtã pentru cã de la firma cu care am mai trimis pânã acum mi-au spus cã deºi am dus pachetul astãzi (luni – n.n.), numai vineri pleacã spre Iaºi ºi este mult prea târziu. Apoi am fost dezamãgit ultima datã, când am trimis un pachet fiului meu de ziua lui, de o firmã de transport internaþional care a livrat pachetul într-o parcare din Italia ºi cu o întârziere de douã zile. Dar de când trimit cu poºta, pachetele sunt primite la uºã ºi cu aviz de primire, deci este mult mai sigur ºi comod, iar preþurile sunt acceptabile” – a declarat Daniel Dãian Faur, client al Oficiului 1 Petroºani. ”Mulþi preferã Poºta pentru cã este mult mai ieftin, iar orarul de livrare este strict respectat, coletele pot fi urmãrite pânã la destinaþie, oriunde în þarã sau în strãinãtate. Avem o varietate foarte largã de servicii, ca urmare noi am crescut comparativ cu anul trecut cu circa 80 la sutã. Suntem pe locul II în judeþ dupã Oficiul Poºtal nr. 1 Deva. În piaþa poºtalã, ne-am menþinut ºi dezvoltat foarte bine, prestãm o gamã foarte variatã de servicii rapide ºi sigure” – a declarat dirigintele Oficiului Poºtal nr. 1 Petroºani, Maria Czane. Ileana FIRÞULESCU

pot ºi vor sã ajute, iar acest spectacol pe care l-au gândit împreunã cu elevii de la liceu, le va aduce zâmbete altora mult mai nãpãstuiþi. Diana MITRACHE

Filiala de Cruce Roºie din Vulcan nu i-a uitat nici în acest an pe copiii sãrmani ºi pe bãtrânii care nu au sprijin. Pentru ei, la finele acestei sãptãmâni, are loc un spectacol caritabil, iar cei care îl organizeazã sunt elevii Colegiului Tehnic Mihai Viteazu. “Spectacolul se intituleazã Un cântec, un zâmbet, un copil fericit ºi are loc sâmbãtã la Clubul Sindicatelor din Vulcan. Elevii vor da acest spectacol dedicat celor nevoiaºi ºi intrarea este de 3 lei. Cu banii strânºi vom face pachete pe care le vom da câtorva familii sãrace din Vulcan, copii ºi bãtrâni”, a declarat Daniel Hãlãstãuan, preºedintele Filialei Crucea Roºie Vulcan. Voluntarii de la Crucea Roºie din Vulcan au demonstrat în repetate rânduri cã

În vreme de crizã

”A

Actualitate 7

COLÞUL LUI DENIS

Poeme cu iz de primãvarã HOÞ DE FRUMOS Lui Constantin Câmpeanu

E minunat sã fii Hoþ de Frumos ! Hãruitul de pe calea închipuitã care leagã pãmântul de cer este pânditorul din crucea solstiþiilor tâlharul de la intersecþia echinocþiilor gânditorul peripatetic de sus în jos ºi invers agãþat de braþul timpului prezent precum de braþul iubitei în vis Este hoþul trist de prietenie înaltã adusã cu un suflet mai aproape adicã pânã unde se încâlcesc în barbã pãrerile semenilor cunoscãtori ca iedera trunchiului celui mai bun din care sã sugã seva Este hoþul de la uºa bordeiului ursit în palatul ceresc al Creaþiei Ioan Dan Bãlan

SCHITUL S-a ridicat Biserica de Gheaþã unde a ars Biserica de Brazi lumea a evoluat vinovat cristalin ºi rece furând înaltului focul veºnic viu lumea a sculptat/pictat chipul Fiului în loc fãrã verdeaþã/luminã/viaþã unde soarele rãsare prin oglindã strãlucind îngheþat precum luna plinã în gerar Iubito, voi îngenunchia îmbrãþiºând bradul voi pune rãºinã pe frunte ca mir în vis te voi desface din coajã sãrutându-te caldã în foamea gurii pentru toate anotimpurile credinþei pãstrate în schitul veºnic deschis Ioan Dan Bãlan

POETUL, UNEORI ...se descoperã ascuns în umbra trupului de-acolo sare în ochi semnând opera sau când rupe pactul cu moartea

sfidând-o prin rugãciunea adresatã cerului ...recitã din suflet amplificându-ºi suferinþa de-acolo înþelege limbajul fiecãrui anotimp se pliazã pe acolada îndrãznelii de a împleti speranþe pe funia datã cu sãpun ...este nomadul care se îmbatã cu calul alãturi de bucurie cã a strãpuns furtuna sau când ascultã incognito versete satanice cu iubita care îi alungã femeile din harem ...ciopleºte noptatic din vise gustând izvorul oazei ºi-al vieþii în deºert învaþã sã citeascã în stele semnele trecerii cuvântului în misterul poemului ...îºi pune gâtul sub lama ghilotinei de-acolo cântã implorând decapitarea sau încheie pact pentru încã o naºtere binecuvântatã cu prima rugãciune adresatã înaltului ...se laudã cu singurãtatea în faþa oglinzii vinde amurgul pe zori precum ateismul pe credinþa de a strãluci în lume iubind luminos pe întuneric revelându-se sub pleoapa gândului ºi-n scris... Ioan Dan Bãlan

Cronica Vãii Jiului |Marti, 3 aprilie 2012

8 Actualitate

Actualitate 9

Luna mai aduce recepþia primului bloc ANL una viitoare va avea L loc recepþia pentru primul bloc ANL din

Poliþiºtii locali din Aninoasa, trimiºi la “mina – muzeu” ei cinci poliþiºti locali angajaþi la C Primãria Aninoasa sunt nevoiþi, de luni, sã asigure ºi paza minei – muzeu care se construieºte aici pe vechiul amplasament al defunctei unitãþi extractive. Constructorul ºi-a retras oamenii care asigurau paza, pânã la reluarea finanþãrii. „Începând de astãzi, poliþiºtii locali asigurã non- stop paza. Nu este post fix, vor face patrulare”, a declarat, luni, primarul oraºului Aninoasa, Ilie Botgros. Reluarea finanþãrii pentru acest obiectiv se va face cel mai devreme într-o lunã de zile, dupã ce Executivul va aproba o hotãrâre în acest sens. Botgros spune cã între Guvern

ºi Banca Mondialã s-a semnat un act adiþional la memorandumul de finanþare, care prevede alocarea de fonduri pânã la finalizarea investiþiei, pe programul de închideri de minã. În oraºul Aninoasa se implementeazã cel mai ambiþios ºi inedit proiect turisticdin judeþul Hunedoara. Este vorba despre amenajarea primei mine – muzeu din România, unde turiºtii pot sã vadã, pe viu, cum se lucreazã în mineritul Vãii Jiului. Un proiect unic în România, finanþat în mare parte de Banca Mondialã ºi care se construieºte pe „scheletul” fostei Exploatãri Miniere de la Aninoasa închisã din cauzã cã era nerentabilã. Edilul din Aninoasa a precizat cã mai este de lucru la partea interior în sensul cã în fostul depozit de explozibil trebuie pregãtite galeriile ºi abatajul frontal. Pânã

acum, s-au executat lucrãri în valoare de 3,2 milioane de lei, bani care au fost înghiþiþi de ecologizarea fostului perimetru minier, precum ºi de reabilitarea clãdirilor exterioare care sunt cuprinse în mina – muzeu, respectiv casa maºinii de extracþie cu maºina de extracþie, douã hale care au aparþinut unitãþii miniere, fosta staþie de salvare minierã, tunelul care ducea minerii de la sala de apel pânã la puþul principal ºi puþul principal. Dar, pentru finalizarea proiectului mai este nevoie de încã aproximativ 4 milioane de lei.

roiectul înghite banii Bãncii Mondiale

P

Proiectul de ecologizare a Minei Aninoasa ºi transformare a unei pãrþi în muzeu a fost evaluat la 2,2 milioane de dolari. Proiectul este finanþat în proporþie de 85% de Banca Mondialã, în timp ce Guvernul României are o cotã de 15% pentru finanþarea lucrãrilor. Mina Aninoasa a fost închisã în urmã cu aproape cinci ani, din cauzã cã nu mai era rentabilã. De atunci a intrat într-un amplu program de conservare. În locul

ei, administraþia localã ºi-a propus sã amenajeze prima minã muzeu din România, unde sã se poatã practica turismul subteran. Banca Mondialã a fost interesatã de proiect ºi l-a aprobat spre finanþare. Fondurile sunt nerabursabile ºi, mai mult decât atât, tot organismul internaþional va suporta toate cheltuielile timp de doi ani. Muzeul subteran va avea o suprafaþã de douã hectare ºi va fi amenajat exact ca o veritabila mina: cu utilaje, vagoneþi ºi lãmpaºe. Car men COSMAN

Datele personale pot fi folosite de partidele politice Autoritatea Naþionalã de Supraveghere a Prelucrãrii Datelor cu Caracter Personal a emis o decizie, publicatã luni în Monitorul Oficial, în care SE ARATÃ CÃ FOLOSIREA DATELOR PERSONALE

ALE CETÃÞENILOR DE CÃTRE PARTIDELE POLITICE NU ESTE ILEGALÃ, potrivit site-ului pesurse.ro Decizia, semnatã de preºedintele autoritãþii,

Georgeta Basarabescu, aratã cã nu este de naturã sã lezeze drepturile persoanelor folosirea datelor cu caracter personal de cãtre partidele politice ºi de cãtre autoritãþile administraþiei publice locale.

municipiul Lupeni, iar în toamnã va fi recepþia ºi celui de-al doilea. Gabriel Lungu, administratorul public al municipiului Lupeni, a declarat cã întâietate la primirea locuinþelor, conform legii, vor avea tinerii medici ºi dascãli, care activeazã în localitate. ”În momentul de faþã unul dintre blocurile este finalizat, mai sunt de efectuat mici retuºuri la interior. Va fi recepþionat în luna

mai, este un bloc construit de la zero. La celãlalt se lucreazã la structurã pe scheletul de dinainte. Practic, se lucreazã la ”cãmãºuirea” lui, adicã la îmbrãcarea întregului schelet în beton armat”, precizeazã Lungu. Administratorul public al municipiului Lupeni a mai vorbit

ºi despre criteriile de acordare a locuinþelor. ”În momentul în care vom face recepþia, vom aproba ºi o hotãrâre de consiliu local prin care vom stabili criteriile de acordare a locuinþelor. Pe lângã criteriile legate de vâsrtã, tineri pânã în 35 de ani, va mai fi

acela de prioritate pentru medicii Spitalului Municipal Lupeni ºi cadrele didactice. Cele douã categorii profesionale sunt prevãzute în Legea administraþiei publice locale”, mai spune Gabriel Lungu. Pentru construirea celor douã imobile a fost nevoie de 10

Dascãlii, eliminaþi de cifra de ºcolarizare n timp ce în alte

judeþe Îînvãþãmântul pe trei schimburi este la el acasã, din cauza lipsei de spaþiu, în judeþul Hunedoara, dascãlii se tem cã vor dispãrea încet, dar sigur din sistem, întrucât rata de ºcolarizare scade simþitor de la un an la altul.

în ce mãsurã se vor elimina schimburile. Probabil vom fi eliminaþi noi odatã cu scãderea numãrului de elevi ºi a numãrului de ore. Dar deocamdatã nu ºtiu ce soluþii ar putea fi adoptate, iar în timpul anului ºcolar nu prea poþi face modificãri”, a declarat secretarul general al Sindicatului Învãþãmânt Preuniversitar (SIP)

Hunedoara, prof. Rodica Dojcsar. Inspectorul general al ISJ Hunedoara, Alexandru Lãutaru, spune însã cã nu se pune problema învãþãmântului pe trei schimburi în judeþ. ”Noi nu avem probleme în judeþul Hunedoara. Exceptând seralul, avem douã schimburi ºi ºcolile în care sunt douã schim-

buri sunt foarte puþine în judeþ”, a precizat Lãutaru. Ilie Pârvan, inspector ºcolar general adjunct, susþine cã nu este vreo crizã de spaþiu în unitãþile de învãþãmânt hunedorene:”Nu este o crizã de spaþiu, ci dimpotrivã, cifra de ºcolarizare este în scãdere”. Anamaria NEDELCOFF

”În general la liceu este învãþãmântul pe trei schimburi, cã au seral, profesionalã. Dar în general, ºcolile din judeþul Hunedoara, mã refer la cele generale, sunt pe douã schimburi. ªtiu cã ministerul vrea învãþãmânt pe un singur schimb. Dar unde sã bagi copiii, dacã nu este spaþiu? De regulã din lipsa spaþiilor se lucreazã pe trei schimburi. În liceu, clasele de profesionalã mai fac practicã, dar e greu cu orarele. Nu ºtiu

Asfalt de la buget ai multe strãzi din carterele municipiului Petroºani intrã în reabilitare. Proiectele sunt finalizate ºi în acest monet se fac demersurile pentru a începe o nouã rundã de asfaltãri.

M

Proiecte aprobate... cautã executant genþia Românã pentru Dezvoltarea Durabilã a Zonelor Industriale a atribuit mai multe proiecte pentru dezvoltarea unor localitãþi din Valea Jiului. Mai exact, este vorba de proiectele din patru localitãþi, ºi anume Petroºani, Lupeni, Aninoasa ºi Uricani.

A

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

milioane de lei, bani veniþi de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. ”Noi avem obligaþia de a racorda cele douã blocuri la utilitãþi”, menþioneazã Lungu. Un al treilea bloc ANL este în proiectul ministerului de resort de anul acesta în Lupeni. ”Ni s-a aprobat ºi documentaþia pentru cel de-al treilea bloc, lângã cele douã. Urmeazã ca ministerul sã stabileascã data licitaþiilor. Aceste blocuri sunt necesare, fiindcã foarte mulþi tineri din municipiul Lupeni au nevoie de o locuinþã”, precizeazã Gabriel Lungu. În prezent, la Primãria municipiului Lupeni sunt înregistrate peste 300 de cereri pentru obþinerea unor locuinþe. Anamaria NEDELCOFF

nfrastructura rutierã la Petroºani ºi Lupeni

I

În municipiile Petroºani ºi Lupeni va fi dezvoltatã infrastructura rutierã. Astfel, la Petroºani este vorba de un proiect care prevede reabilitarea ºi realizarea infrastructurii rutiere ºi a sistemului de canalizare de pe strãzile Tudor Vladimirescu, Vlad Þepeº ºi strada Aradului. Cele trei strãzi sunt cuprinse în cartierul Colonie. Valoarea proiec-

tului se ridicã la suma de 1,4 milioane de lei. La Lupeni este vorba de implementarea proiectului care prevede reabilitarea ºi modernizarea centrului vechi al localitãþii. Valoarea estimatã a proiectului este de 1,8 milioane de lei.

R

eabilitare pentru culturã

La Uricani ºi la Aninoasa vor fi reabilitate casele de culturã. Astfel, douã edificii culturale vor fi

modernizate în totalitate. Costurile aferente lucrãrilor se ridicã la aproximativ 2,5 milioane de lei. Banii sunt suportaþi de agenþia condusã de Marcel Hoarã ºi anume ARDDZI. Lucrãrile trebuie finalizate pânã la data de finalizare a Proiectului “Închiderea Minelor, Refacerea Mediului ºi Regenerare SocioEconomica”, în prezent stabilitã pentru data de 30 mai 2012. Raul IRINOVICI

“Suntem în faua de licitaþie a lucrãrilor ºi, imediat ce va fi gata aceastã etapã, vom începe asfaltãrile. Sunt strãzi din centrul oraºului ºi nu numai, iar pe acestea nu s-au fãcut decât plombãri. Acum sperãm sã reabilitãm cât mai multe dintre ele ºi sã reparãm inclusiv trotuarele”, a precizat Tiberiu Iacob

Ridzi,primarul municipiului Petroºani, Toate aceste lucrãri vor fi finanþate din bugetul local, spre deosebire de restul arterelor rutiere, care au fost prinse ºi sunt în diferite stadii de execuþie, pe proiecte de finanþare europeanã. Diana MITRACHE