Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 114
Cronica Vãii Jiului Vineri, 27 aprilie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Rinichii ºi plãmânii, comercializaþi „la liber” pe Internet
PAGINILE 6-7 Lupta pentru ciolan se ascute la Petrila acã pânã mai ieri, filiala Partidului Conservator din Petrila se afla la limita supravieþuirii, de curând s-a procopsit cu doi oameni hotãrâþi sã câºtige locuri respectabile în administraþia publicã localã.
D
>>> PAGINA A 4-A
Dezvoltarea infrastructurii, o prioritate pentru administraþia comunei Pui este 300 de gospodãrii din satele Ponor ºi Galaþi, ce aparþin comunei Pui, vor beneficia de apã potabilã în case ºi canalizare... >>> PAGINA A 5-A
P
Apa din Garã, potabilã sau nu? ãlãtorii care ajung în Gara Petroºani, dacã sunt însetaþi, trebuie sã-ºi cumpere o sticlã cu apã ºi asta pentru cea de la singura ciºmea funcþionalã, este de o calitate îndoielnicã, alb ca varul ºi aproape imposibil de bãut doar vãzând-o.
C
>>> PAGINA A 9-A
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 aprilie 2012
Corsete ºi Bandaje eatrul de Artã Deva te provoacã la spectacol! Într-o atmosferã ruseascã de neuitat, trupa de actori a Universitãþii clujene ne oferã un spectacol fascinant creat din îmbinarea elementelor modern cu cele clasice.
T
Spectacolul poartã amprenta marelui scriitor Mihail Bulgakov, al cãrui destin a fost guvernat de un amestec de satirã, fantastic ºi tragic, elemente care aveau sã-i marcheze întreaga operã. Acþiunea piesei are loc în Rusia stalinista, când frica, foametea ºi frigul furau imaginarul oamenilor. Maxudov, un modest corector la un ziar anonim, are un unic moment de inspiraþie (genialã) în care scrie un roman, Zãpada neagrã. Prins într-o succesiune de evenimente bulversante, viaþa lui Maxudov se precipitã ca într-un carusel diavolesc. Dacã izbuteºte sã scape sau nu, rãmâne sã descoperiþi Dvs. Universitatea ”Babeº-Bolyai” Facultatea de Teatru ºi Televiziune Cluj-Napoca ºi Teatrul de Artã Deva vã invitã la un spectacol dinamic ºi captivant pe care vã recomandãm sã nu-l pierdeþi. Spectacolul va avea loc sâmbãtã, 28 aprilie, de la ora 19:00.
VÂNZÃRI
Cronica Vãii Jiului
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Burlacul III (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Fotbal: FC Braºov - FC Dinamo 22:20 Kickboxer 3: Arta rãzboiului 0:15 Râuri de purpurã 2: Îngerii Apocalipsei
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Wacky TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Eu cu cine mã mãrit? 22:30 În spatele liniei inamice
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Crimele din Midsomer (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 O prinþesã adevãratã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 0:15 Oldboy - Cãinþã ºi rãzbunare
Prima TV 9:30 Focus Monden (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Semnul celor patru 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Tunetul negru 22:30 Luptã în câmp deschis 1:00 Focus (r)
TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Dãnutz S.R.L. (r) Prima parte 11:20 Dincolo de celebritate 11:30 Dãnutz S.R.L. (r) Partea a doua 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:30 Tribuna partidelor parlamentare 16:00 Parlamentul României 16:50 La vie en rose 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live) 21:00 O datã-n viaþã - Prima parte 23:10 Bun venit la Sarajevo! 1:00 Distractis Show (r) 1:55 Profesioniºtii... (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 aprilie 2012
Afacerea PUG-ul (III)
Vor sã dreagã o risipã de 240.000 de euro cu o platã nelegalã de 66.000 euro O afacere cu iz de ilegalitate a primarului Devei, Mircia Muntean, a fost dezvãluitã de Ziarul Hunedoreanului sub semnãtura lui Marcel Bot. Pentru cã persoana din spatele acestei afaceri este candidat la funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean din partea unui partid în care s-au adunat toþi trãdãtorii, UNPR, Cronica Vãii Jiului a considerat de cuviinþã sã preia aceastã investigaþie jurnalisticã, cu atât mai mult cu cât mai bine de un sfert din alegãtorii înscriºi pe listele electorale la nivelul judeþului Hunedoara sunt din Valea Jiului, iar aceºtia trebuie sã-i cunoascã pe cei care vin sã le cerºeascã voturile. EPISODUL 3 (Marius MITRACHE) ªefii Devei lucreazã la reactivarea artificialã a unui contract comercial expirat („Elaborare PUG”) pentru a se salva de la ratarea proiectelor cu finanþare nerambursabilã. Pentru asta sunt dispuºi sã scoatã, nelegal, din buzunarele municipalitãþii peste 66 de mii de euro, dupã ce s-au mai plãtit 240.000 de euro fãrã folos. Ingineria ar urma sã acopere harababura din primãrie. Proiectul a fost scos, prin votul consilierilor USL, de pe ordinea de zi a ºedinþei Consiliului Local Deva de ieri Elaborarea unui nou Plan Urbanistic General (PUG) pentru municipiul Deva a început în urmã cu ºase ani. În decembrie 2006, Primãria Deva a încheiat un contract cu SC Biroul de Arhitecturã SRL Bucureºti pentru elaborarea PUG-ului. Valoarea contractului este de 240.761 de euro. Serviciul de proiectare a fost subcontractat arhitectului Radu Radoslav ºi echipei sale de specialiºti de la Universitatea „Politehnica” Timiºoara. Primãria Deva s-a angajat faþã de arhitect sã îi punã la dispoziþie ridicãrile topografice
(mãsurãtorile din teren) ºi documentele care înregistrau modificãri în Planul Urbanistic Zonal (PUZ). Profesorul Radoslav ºi-a predat lucrarea în anul 2008.
A
diþionale cu origine nesãnãtoasã
PUG-ul Devei nu a trecut, însã, de faza avizãrilor din cauza dregãtorilor primãriei. „Cei de la Primãrie au contractat lucrarea de ridicare topograficã foarte târziu ºi ea a fost gata doar în 2011, motiv pentru care se impune o reactualizare a datelor. Noi nu dorim sã lãsãm lucrarea neterminatã, dar se impune o suplimentare a fondurilor”, a declarat ªtefan Cãciulescu, director tehnic la SC DS Biroul de Arhitecturã SRL Bucureºti. Profesorul Radu Radoslav este de pãrere cã nu mai putem vorbi de continuarea proiectului, ci – pur ºi simplu – avem de a face cu o lucrare nouã. Schimbãrile legislative ºi modificãrile care au survenit în peisajul urban al Devei impun un nou contract de achiziþie publicã pentru servicii de proiectare PUG. Dregãtorii târ-
gului încearcã, acum, o inginerie juridicã pentru a da continuitate contractului din 2006. Aºa au apãrut cinci acte adiþionale cu autenticitate îndoielnicã.
P
rimãria face plãþi nelãmurite
„Adiþionalele” invocate de Primãria Deva ar trebui sã asigure continuitatea în contract, de la data la care lucrarea a fost predatã efectiv pânã în zilele noastre. (Trebuie fãcutã menþiunea cã fãrã aceste acte, Primãria Deva nu poate dovedi cã este în faza de „Elaborare PUG”, situaþie în care nu beneficiazã de facilitatea guvernamentalã de prelungire a valabilitãþii PUG-ului ºi pierde, pe cale de consecinþã, finanþarea europeanã.) Directorul tehnic al SC DS Biroul de Arhitecturã
SRL Bucureºti, ªtefan Cãciulescu, nu era la curent cu existenþa acestor acte adiþionale, însã pe parcursul discuþiei ºi-a adus aminte cã „au fost ceva prelungiri la durata lucrãrilor ºi s-a modificat valoarea contractului din cauza majorãrii de TVA”.
antoma adiþionalelor bântuie visteria Devei
F
Nici organele de control, nici consilierii locali interesaþi de subiect nu au vãzut fantomati-
Candidaþii din Valea Jiului nu se înghesuie la alegeri oarte puþini candidaþi s-au lansat oficial în lupta electoralã în Valea Jiului. Statisticile aratã cã, pânã ieri, la judecãtorie nu au ajuns decât cererile unor independenþi din trei oraºe, iar restul încã mai aºteaptã.
F
Doar câþiva candidaþi de la Petrila, Vulcan ºi Uricani s-au gândit sã treacã pânã joi la
judecãtorie, dar niciunul dintre primarii în funcþie nu a venit cu dosarul. Judecãtorii chiar spun cã s-au mirat sã observe cã, cel puþin deocamdatã, candidaþii se lasã aºteptaþi. “Sunt puþini, spre surprinderea mea, cei care ºi-au depus dosarele. Avem doar un candidat de la Petrila, pentru funcþia de primar ºi un consilier PSD, un candidat independent la Vulcan, pentru funcþia de consilier ºi candidaþii la funcþia de primar ºi consilierii PSD la Vulcan, iar de la Uricani s-a înscris un consilier
independent ºi atât. Noi vom lucra ºi în sãptãmâna viitoare ºi ne aºteptãm ca luni ºi marþim sã vinã cei interesaþi”, a declarat Maria Jifcu, judecãtor la Judecãtoria din Petroºani. Judecãtorii nu vor avea zile libere nici luni, nici marþi. Mai mult, programul cu publicul în ziua de marþi, 1 mai va fi pânã la ora 24,00 ºi va începe la ora 9,00 dimineaþa, pentru ca toþi cei care adunã semnãturi sã ajungã sã îºi depunã dosarele. Diana MITRACHE
cele acte adiþionale invocate de executivul primãriei. Dregãtorii Devei refuzã sã le scoatã la vedere. Cu toate acestea, edilii au pregãtit un nou proiect prin care vor sã mai achite o tranºã, în suma de 66.796, 80 euro, la afacerea PUG-ul. Pânã acum primãria a plãtit 240.761 euro pentru o lucrare ce este complet depãºitã. ªi asta nu din vina arhitecþilor. Ieri, proiectul a fost scos de pe ordinea de zi, dar întrebãrile legate de felul în care au spart cei din primãrie banii rãmân actuale. Mar cel BOT
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 aprilie 2012
acã pânã mai ieri, filiala Partidului Conservator din Petrila se afla la limita supravieþuirii, de curând s-a procopsit cu doi oameni hotãrâþi sã câºtige locuri respectabile în administraþia publicã localã.
Lupta pentru ciolan se ascute la Petrila
D
Este vorba despre Dorin Curtean, city-managerul Primãriei Petrila, care vrea sã îl doboare pe Pãducel ºi pe liderul de sindicat Ioan Temneanu, care a ”dezertat” din PSD de supãrare cã Gheorghe Bobar (ºeful PSD Petrila – n.r.) l-a pus pe listele de consilieri abia pe a 12-a poziþie. ”Eu aveam intenþia sã candidez independent împotriva lui Ilie Pãducel, însã cei din PC m-au abordat, am negociat ºi am luat hotãrârea de a candida la primãrie sub sigla lor”, a declarat Dorin Curtean. Cel mai fericit în toatã aceastã afacere este liderul PC Petrila, Florin Þurcaº, care a împuºcat doi iepuri dintr-o loviturã. El este sigur cã acum PC are ºanse reale de a intra în Consiliul Local Petrila în urmãtorul mandat. ”Am considerat cã Dorin Curtean este cel mai potrivit sã ne reprezinte pe noi, a rezolvat foarte multe probleme ale oraºului, este foarte bine vãzut de petrileni ºi asta a contat. Pe prima poziþie pe liste se aflã Curtean, iar pe a doua se aflã Ioan Temneanu, care, din punctul meu de vedere, este un om valoros, credibil ºi toatã lumea îi recunoaºte calitãþile. Evident, eu sunt pe locul trei pe liste ºi, din punctul meu de vedere, în momentul de faþã suntem la egalitate cu PSD-ul. Vrem ca la alegerile din 10 iunie sã avem cel puþin ºase consilieri locali din partea PC”,
a precizat Þurcaº. Ioan Temneanu îl acuzã pe Gheorghe Bobar de faptul cã ar avea interese personale, în loc sã punã binele partidului pe
primul loc. ”Eu am plecat din PSD din cauza lui Gheorghe Bobar ºi a lui Vasilicã Jurca (vicepreºedinte PSD Petrila –
n.r.), pentru cã nu au fãcut ce trebuie. Eu cred cã ei nu reprezintã interesele PSD, ci numai pe ale lor. M-au pus pe liste pe locul 12 doar din rãu-
Ultimii veterani omagiaþi la Vulcan ei 9 veterani de rãzboi care mai trãiesc la Vulcan în Valea Jiului vor fi omagiaþi de Ziua Veteranului, duminicã. Primarul Gheorghe Ile spune cã îi va duce într-o excursie pe Defileul Jiului, un loc unde s-au dat lupte.
C
Duminicã, 29 aprilie, este Ziua Veteranilor de Razboi conform Decretului Prezidenþial, iar cei 9 veterani care trãiesc în Vulcan vor fi omagiaþi de adminis-
29 APRILIE
ZIUA VETERANILOR DE RÃZBOI Istoria noastrã este clãditã pe sacrificiul ºi eroismul strãmoºilor noºtri, care, prin curajul lor, au reuºit sã ne ofere nouã, urmaºilor lor, o þarã a noastrã, româneascã. Ziua Veteranilor de Rãzboi îmi oferã prilejul de a aduce un omagiu eroilor care au slujit cu mare credinþã idealurile de libertate ºi independenþã ale poporului român, de multe ori, acestea reprezentând crezul suprem pentru care s-au jertfit. Cu mare respect ºi recunoºtinþã, gândurile mele, dar ºi ale întregii comunitãþi locale, se întorc cãtre veteranii din municipiul nostru care au luptat pentru independenþa, suveranitatea ºi integritatea teritorialã a României, dorindu-le multã sãnãtate, fericire ºi pace sufleteascã. Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petroºani
traþia localã. Primarul însuºi spune cã va avea plãcerea sã poarte discuþii cu aceºtia ºi sã îi ducã într-o excursie. “Îi omagiem în fiecare an ºi, de aceastã datã, ne vom întâlni la Primãrie în cadrul unui eveniment special organizat pentru dânºii. O sã fiu împreunã cu colegii din Asociaþia Cadrelor Militare în Rezervã. O sã avem un invitat special: nepotul generalului Dragalina. Dincolo de discuþiile pe care le vom avea am pregãtit cu tot grupul am stabilit sã ne
deplasãm la monumentul generalului Dragalina de pe defileul Jiului unde vom pãstra un moment de reculegere. Vom fi însoþiti de un sobor de preoþi ºi vom depune coroane de flori, în memoria tuturor soldaþilor ºi ofiþerilor români care ºi-au jertfit viaþa pe fronturile de luptã pentru apãrarea patriei”, spune Gheorghe Ile, primarul din Vulcan. Diana MITRACHE
tatea personalã a lui Bobar, care a fost sprijinit de analfabetul de Jurca. Mi-am mai dat seama cã la nivel judeþean, PSD are nevoie de oameni cu potenþã financiarã, nu de oameni de valoare”, îºi aratã Temneanu amãrãciunea. Liderul sindical a explicat ºi de ce a ales PC: ”PC e un partid care face parte din USL ºi cred cã dupã alegeri se va schimba ceva la nivelul conducerii judeþene. La Petrila, USL nu funcþioneazã din cauza lui Bobar ºi a PSD-ului ºi nu este normal ca noi sã fim pãduchi în teritoriu”. În replicã, Gheorghe Bobar s-a arãtat mirat cã Temneanu a plecat din partid, spunând cã habar nu avea cã acesta s-ar fi mutat la PC. ”Nu vreau sã comentez acuzaþiile lui Temneanu, sunt doar problemele dumnealui. Nouã nu ne-a spus cã a plecat din partid, noi am auzit despre asta la bursa zvonurilor cã nu mai este în PSD”, a precizat Bobar. Anamaria NEDELCOFF
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 aprilie 2012
este 300 de gospodãrii din satele Ponor ºi Galaþi, ce aparþin comunei Pui, vor beneficia de apã potabilã în case ºi canalizare, dupã ce administraþia localã a reuºit sã câºtige douã proiecte menite sã îmbunãtãteascã calitatea vieþii locuitorilor.
P
Este vorba despre un proiect de 4,7 milioane de lei pentru alimentarea cu apã a satului Ponor ºi extinderea canalizãrii ºi a reþelei de apã a satului Galaþi. Primarul comunei Pui, Victor Tiberiu Stoica spune cã a semnat contractul de finanþare pentru acest amplu proiect, iar în perioada imediat urmãtoare urmeazã ca lucrãrile sã fie scoase la licitaþie. “ Este vorba despre un proiect care, odatã implementat, va duce la creºterea nivelului de trai a locuitorilor din satele Ponor ºi Galaþi. Este vorba despre peste 300 de gospodãrii care vor vi racordate la sistemul de alimentare cu apã ºi la canalizare.
Dezvoltarea infrastructurii, o prioritate pentru administraþia comunei Pui Investiþia se ridicã la 47 de miliarde de lei vechi ºi cu siguranþã oamenii vor fi extrem de mulþumiþi ºi vor aprecia efortul pe care l-am fãcut pentru ei”, declarã primarul Victor Tiberiu Stoica.
A
cces mai uºor înspre sate
O altã investiþie extrem de importantã este ºi modernizarea ºi reabilitarea drumului de exploatare, o cale de acces care va face legãtura dintre comuna Pui cu
satele Galaþi ºi Ruºior. Lucrãrile, care se ridicã la 1 milion de euro trebuie sã înceapã trebuie sã înceapã, iar când vor fi finalizate vor reprezenta, dupã cum susþine primarul Victor Tiberiu Stoica, o variantã la DN 66. “ Acest drum de exploatare va însemna pentru sãtenii din Galaþi ºi Ruºior un acces mult mai uºor ºi sigur înspre comuna Pui. Vã daþi seama cã în zilele în care în comuna Pui au loc târgurile, inclusiv cele
tradiþionale, toþi sãtenii vin aici, cu cãruþele pe Drumul Naþional. Când vom finaliza lucrãrile la drumul de exploatare, acesta va reprezenta o variantã la DN 66 mai eficientã, mai sigurã ºi mai scurtã”, spune edilul comunei Pui, Victor Tiberiu Stoica. Practic, aceste lucrãri de modernizare ºi reabilitare a drumurilor rutiere sau a reþelelor de canalizare vin sã întregeascã planul de dezvoltare al comunei.
urismul ºi agremenetul, tendinþe de dezvoltare
T
Datoritã poziþionãrii din punct de vedere geografic, comuna Pui ar putea oferi condiþiile dezvoltãrii unei zone de agrement (ºtrand amenajat, terenuri de sport, pescuit sportiv ºi sporturi nautice) activitãþi care existau, dar s-au pierdut din cauza staþiilor de balastiere, care prin exploatarea iraþionala uneori, au modificat în timp conformarea cursului ºi malurilor râului. Primarul comunei, Victor Tiberiu Stoica doreºte sã repunã în valoare acest potenþial turistic, dar ºi monumentele ori siturile arheologice. Puþini sunt cei care ºtiu cã pe raza comunei Pui existã nu mai puþin de 7 monumente ºi situri arheologice, conform Listei Monumentelor Istorice întocmitã de Ministerul Culturii ºi Cultelor. Turiºtii pot vizita aici situl arheologic de la Ohaba Ponorpunct „Peºtera Bordu
Mare”, Biserica „Pogorârea Sf. Duh”, ce dateazã din secolul al XVIII, o aºezare sat din neolitic, ori un ansamblu rural de la sf. sec. XIX – înc. sec. XX. Ca ºi zone de agrement, primarul comunei Pui, Victor Tiberiu Stoica, spune cã în prezent sunt trei, una în amonte de satul Uric, cea de-a doua în jurul localitãþii Ohaba Ponor, iar cea de-a treia în amonte de localitatea Hobiþa. “Existã o zonã montanã de agrement în masivul Retezat, la cabana Baleia, însa calea de acces este greu accesibilã”, precizeazã Victor Tiberiu Stoica. Dar poate cele mai importante obiective turistice sunt zonele de protecþie a patrimoniului natural parcuri cum ar fi Rezervaþia naturala Peºtera ªura Mare, rezervaþie speologicã de grad IV, cunoscutã ºi sub numele de Ohaba-Ponor, Punctul fosilifer Ohaba Ponor, rezervatie paleontologica de grad IV, Parcul Naþional Grãdiºtea Muncelului – Cioclovina, ori Zona tampon a Parcului Naþional Retezat. Marius MITRACHE
Bani pentru învãþãmântul românesc proximativ 800.000 de euro va cheltui Ministerul Educaþiei în acest an pentru dotarea grãdiniþelor cu marionete, semne de circulaþie, balanþe cu numãrãtoare ºi mulaje pentru educarea igienei orale.
A
Materialele vor ajunge în 11.700 de grãdiniþe din întreaga þarã, inclusiv în grãdiniþele din judeþul Hunedoara. Mai mult, sãptãmâna trecutã, Inspectoratul ªcolar
Judeþean (ISJ) Hunedoara a primit un ordin de ministru cu privire la organizarea licitaþiei pentru cumpãrarea de mobilier necesar claselor pregãtitoare. ”Noi am primit sãptãmâna trecutã un ordin de
ministru prin care ISJ Hunedoara organizeazã licitaþia pentru mobilierul claselor pregãtitoare, în valoare de 2.105.000 de lei, pentru patru judeþe din Regiunea Vest. În prezent suntem în curs de elaborare
a documentaþiei ºi din septembrie, copiii din clasa pregãtitoare vor avea mobilier nou”, a declarat Ilie Pârvan, inspector general adjunct în cadrul ISJ Hunedoara. Anamaria NEDELCOFF
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 aprilie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Rinichii ºi plãmânii, comercializaþi „la liber” pe Internet alucinant. Îngropaþi în datorii ºi fãrã nicio speranþã, tot mai mulþi români, printre care ºi hunedoreni, îºi tranzacþioneazã pe Internet diverse organe, de care cred cã se pot dispensa, adicã rinichi sau plãmâni.
H
Mai ceva ca la piaþã, oamenii au ajuns sã îºi vândã rinichii sau plãmânii pe Internet. Site-urile de profil sunt pline de anunþuri de acest fel, care stârnesc îngrijorare. Pânã la urmã, se poate spune cã ºi recesiunea financiarã are limitele ei, însã pentru unii români situaþia
este atât de disperatã, încât, dupã ce ºi-au vândut aproape tot de prin case – tot la mica publicitate – îºi negociazã acum organele interne. Halucinant, îºi laudã marfa ºi cresc preþul în funcþie de stilul de viaþã. Pe piaþa virtualã, un rinichi a ajuns sã coste între 7.000 ºi 50.000 de euro, în funcþie de cât de tânãr este organismul ºi cât de sãnãtos a trãit proprietarul organului intern. Multe dintre vânzãri se ascund sub masca donaþiilor, care, fiind caritabile, pot scãpa de sub incidenþa legii. Ciprian, din Petroºani, avea 26 de ani când a început sã caute clienþi pentru o parte a organelor lui interne. ªi-a scos la vânzare un plãmân sau un rinichi, ambii
sãnãtoºi, acum îl funcþie de ofertã. Spune cã ºi le doneazã, dar cere la schimb 50.000 de euro, pentru cã este „nefumãtor, nealcoolic ºi fost
sportiv”. Un alt bãrbat, de 43 de ani, din municipiul Hunedoara doneazã, de asemenea, un rinichi „perfect sãnã-
tos”. Se ascunde în spatele uneia drese de mail, la fel cum face majoritatea celor care îºi vând rinichii sau plãmânii în spaþiul virtual. ªi în
Haþeg un tânãr vrea sã scape de un rinichi, contra – cost, evident, dar acesta recunoaºte cã, ocazional, mai fumeazã. ªi, tot pentru exemplificare, vã mai oferim încã douã anunþuri similare, culese tot de pe site-urile de profil: „vând urgent 1 rinichi unor oameni generoºi. Urgent. rog seriozitate....nu pot aºtepta prea mult. am mare nevoie de bani…” sau „Donez rinichi, tânar 23 ani, fumãtor de ocazie, nu consum alcool sau cafea, sãnãtos, fãrã antecedente medicale contra sumei de 15000E! Cer seriozitate!!!”.
raficul de organe, în atenþia Crimei Organizate
T
De precizat însã cã traficul de organe este ilegal, iar aceste fapte
Cu casa în mijlocul ariei protejate de la Bejan eprezentanþii Gãrzii de Mediu Hunedoara încearcã sã dea de urma celui care s-a apucat sã construiascã în mijlocul ariei protejate din Pãdurea Bejan. Deja se lucreazã la fundaþie, iar doritorul de casã în mijlocul naturii a tãiat ºi copacii care stãteau în calea planurilor lui.
R
Dornicã de liniºte ºi de un cadru natural de invidiat, o persoanã – încã neidentificatã - s-a apucat sã-ºi construiascã o casã (sau pensiune?!) în aria protejatã a Pãdurii Bejan, de lângã Deva. Planurile lui au fost date peste cap de inspectorii Gãrzii de Mediu Hunedoara, care au efectuat un control în zonã. „Zilele trecute a fost efectuatã o verificare
rimul ministru Mihai – Rãzvan Ungureanu dã asigurãri cã descoperirile arheologice de pe tronsonul de autostradã Orãºtie – Sibiu nu vor întârzia lucrãrile de construcþie a acestei artere de circulaþie. Ungureanu ºi-a exprimat bucuria pentru aceste noi descoperiri.
P
intrã în sfera de competenþã a Crimei Organizate. Problema este ca ºi fãptaºul sã fie prins. Comisarul ºef Traian Berbeceanu, ºeful Biroului de Compabetere a Criminalitãþii Organizate Alba Iulia, a declarat cã ceea ce se întâmplã „nu este normal. Este absolut nefiresc, dar pânã la infracþiune este drum lung, aducã sã se ajungã de la un anunþ publicitar la fapta în sine”. Berbeceanu a mai precizat cã anunþurile pot fi urmãrite, verificate, dar de cele mai multe „donatorii” de organe folosesc cartele telefonice PrePay. Apariþia unor astfel de situaþii se datoreazã ºi faptului cã, în România, foarte puþini înþeleg importanþa donãrii în sens real a organelor ºi mulþi invocã motivele religioase. Car men COSMAN
Descoperirile arheologice nu întârzie autostrada Orãºtie - Sibiu
Lucrãrile de arheologice nu afecteazã cu nimic construcþia tronsonului de autostradã Sibiu – Orãºtie. Acestea se desfãºoarã în paralel cu construcþia autostrãzii ºi, dacã în trecut, sãpãturile arheoîn aria protejatã a Pãdurii Bejan ºi s-a descoperit cã cineva s-a apucat sã construiascã ºi cel puþin o parte a construcþiei se aflã în aria protejatã. Am fost la Serviciul Urbanism din cadrul primãriei Deva ºi mi s-a spus cã ei nu au dat nicio autorizaþie de construcþie în acea zonã. Am fãcut ºi o solicitare oficialã la Primãrie ºi urmeazã sã mi se rãspundã”, a declarat Cristian Moldovan,
comisar ºef al Gãrzii de Mediu Hunedoara. Inspectorii de mediu au fost consternaþi sã descopere cã deja s-a nivelat terenul, s-a dat la o parte solul vegetal, iar pomii care stãteau în calea construcþiei au fost raºi de pe suprafaþa pãmântului. Mai mult, proprietarul construcþiei ºi-a fãcut ºi un drum de acces acoperit cu zgurã ºi s-a apucat de sãpat fundaþia. Pentru cã la faþa locului nu au gãsit
pe nimeni ºi nici vreo plãcuþã care sã ofere indicii despre beneficiarul construcþiei, reprezentanþii Gãrzii de Mediu Hunedoara încearcã acum sã descopere – împreunã cu alþi factori responsabili – cine este doritorul de casã în aria protejatã. Situatã în sud-vestul Devei, Pãdurea Bejan se întinde pe 103 hectare, din care 83 de hectare reprezintã aria protejatã. Aici se gãseºte oi rezer-
vaþie forestierã unicat unde se regãsesc toate speciile de stejar din România. Mai mult decât atât, s-a constatat cã în urma unei convieþuiri îndelungate între diversele specii a apãrut specii hibride, iar existenþa lor a dat valoare de unicat acestei rezervaþii. În Pãdurea Bejan se pot întâlni stejarul pufos, gorunul, stejarul pedunculat, cerul, garniþa plus hibrizii. Car men COSMAN
logice au îngreunat amenajarea unor tronsoane de autostradã în România, acum s-a depãºit aceastã etapã, spun factorii responsabili. Pe de altã parte, Premierul ºi-a exprimat bucuria, ca istoric, pentru cã acest preþioase artefacte au fost scoase la luminã. „Descoperirea arheologicã este într-adevãr importantã ºi am discutat cu domnul ministru sã iniþiem organizarea unei expoziþii
care sã cuprindã cele mai interesante artefacte arheologice descoperite în cursul lucrãrilor de execuþie a marilor autostrãzi, poate la Muzeul Naþional de Istorie, în cazul în care ºi conducerea acestuia o va permite. Dar este într-adevãr important, cu atât mai mult cu cât scoate la ivealã foarte multe argumente pentru ceea ce nu ºtiam sau nu aveam decât întrebãri”, a precizat Mihai – Rãzvan Ungureanu.
Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii (MTI) a anunþat descoperirea unui depozit de piese de bronz ºi fier, pe traseul autostrãzii Orãºtie - Sibiu, vestigiile datând din perioada epocii fierului. Pe tronsonul OrãºtieSebeº lucrãrile de diagnostic arheologic au indicat existenþa a 11 situri, iar în martie 2012 au fost lansate cercetãri în 6 dintre acestea. Car men COSMAN
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 aprilie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Rinichii ºi plãmânii, comercializaþi „la liber” pe Internet alucinant. Îngropaþi în datorii ºi fãrã nicio speranþã, tot mai mulþi români, printre care ºi hunedoreni, îºi tranzacþioneazã pe Internet diverse organe, de care cred cã se pot dispensa, adicã rinichi sau plãmâni.
H
Mai ceva ca la piaþã, oamenii au ajuns sã îºi vândã rinichii sau plãmânii pe Internet. Site-urile de profil sunt pline de anunþuri de acest fel, care stârnesc îngrijorare. Pânã la urmã, se poate spune cã ºi recesiunea financiarã are limitele ei, însã pentru unii români situaþia
este atât de disperatã, încât, dupã ce ºi-au vândut aproape tot de prin case – tot la mica publicitate – îºi negociazã acum organele interne. Halucinant, îºi laudã marfa ºi cresc preþul în funcþie de stilul de viaþã. Pe piaþa virtualã, un rinichi a ajuns sã coste între 7.000 ºi 50.000 de euro, în funcþie de cât de tânãr este organismul ºi cât de sãnãtos a trãit proprietarul organului intern. Multe dintre vânzãri se ascund sub masca donaþiilor, care, fiind caritabile, pot scãpa de sub incidenþa legii. Ciprian, din Petroºani, avea 26 de ani când a început sã caute clienþi pentru o parte a organelor lui interne. ªi-a scos la vânzare un plãmân sau un rinichi, ambii
sãnãtoºi, acum îl funcþie de ofertã. Spune cã ºi le doneazã, dar cere la schimb 50.000 de euro, pentru cã este „nefumãtor, nealcoolic ºi fost
sportiv”. Un alt bãrbat, de 43 de ani, din municipiul Hunedoara doneazã, de asemenea, un rinichi „perfect sãnã-
tos”. Se ascunde în spatele uneia drese de mail, la fel cum face majoritatea celor care îºi vând rinichii sau plãmânii în spaþiul virtual. ªi în
Haþeg un tânãr vrea sã scape de un rinichi, contra – cost, evident, dar acesta recunoaºte cã, ocazional, mai fumeazã. ªi, tot pentru exemplificare, vã mai oferim încã douã anunþuri similare, culese tot de pe site-urile de profil: „vând urgent 1 rinichi unor oameni generoºi. Urgent. rog seriozitate....nu pot aºtepta prea mult. am mare nevoie de bani…” sau „Donez rinichi, tânar 23 ani, fumãtor de ocazie, nu consum alcool sau cafea, sãnãtos, fãrã antecedente medicale contra sumei de 15000E! Cer seriozitate!!!”.
raficul de organe, în atenþia Crimei Organizate
T
De precizat însã cã traficul de organe este ilegal, iar aceste fapte
Cu casa în mijlocul ariei protejate de la Bejan eprezentanþii Gãrzii de Mediu Hunedoara încearcã sã dea de urma celui care s-a apucat sã construiascã în mijlocul ariei protejate din Pãdurea Bejan. Deja se lucreazã la fundaþie, iar doritorul de casã în mijlocul naturii a tãiat ºi copacii care stãteau în calea planurilor lui.
R
Dornicã de liniºte ºi de un cadru natural de invidiat, o persoanã – încã neidentificatã - s-a apucat sã-ºi construiascã o casã (sau pensiune?!) în aria protejatã a Pãdurii Bejan, de lângã Deva. Planurile lui au fost date peste cap de inspectorii Gãrzii de Mediu Hunedoara, care au efectuat un control în zonã. „Zilele trecute a fost efectuatã o verificare
rimul ministru Mihai – Rãzvan Ungureanu dã asigurãri cã descoperirile arheologice de pe tronsonul de autostradã Orãºtie – Sibiu nu vor întârzia lucrãrile de construcþie a acestei artere de circulaþie. Ungureanu ºi-a exprimat bucuria pentru aceste noi descoperiri.
P
intrã în sfera de competenþã a Crimei Organizate. Problema este ca ºi fãptaºul sã fie prins. Comisarul ºef Traian Berbeceanu, ºeful Biroului de Compabetere a Criminalitãþii Organizate Alba Iulia, a declarat cã ceea ce se întâmplã „nu este normal. Este absolut nefiresc, dar pânã la infracþiune este drum lung, aducã sã se ajungã de la un anunþ publicitar la fapta în sine”. Berbeceanu a mai precizat cã anunþurile pot fi urmãrite, verificate, dar de cele mai multe „donatorii” de organe folosesc cartele telefonice PrePay. Apariþia unor astfel de situaþii se datoreazã ºi faptului cã, în România, foarte puþini înþeleg importanþa donãrii în sens real a organelor ºi mulþi invocã motivele religioase. Car men COSMAN
Descoperirile arheologice nu întârzie autostrada Orãºtie - Sibiu
Lucrãrile de arheologice nu afecteazã cu nimic construcþia tronsonului de autostradã Sibiu – Orãºtie. Acestea se desfãºoarã în paralel cu construcþia autostrãzii ºi, dacã în trecut, sãpãturile arheoîn aria protejatã a Pãdurii Bejan ºi s-a descoperit cã cineva s-a apucat sã construiascã ºi cel puþin o parte a construcþiei se aflã în aria protejatã. Am fost la Serviciul Urbanism din cadrul primãriei Deva ºi mi s-a spus cã ei nu au dat nicio autorizaþie de construcþie în acea zonã. Am fãcut ºi o solicitare oficialã la Primãrie ºi urmeazã sã mi se rãspundã”, a declarat Cristian Moldovan,
comisar ºef al Gãrzii de Mediu Hunedoara. Inspectorii de mediu au fost consternaþi sã descopere cã deja s-a nivelat terenul, s-a dat la o parte solul vegetal, iar pomii care stãteau în calea construcþiei au fost raºi de pe suprafaþa pãmântului. Mai mult, proprietarul construcþiei ºi-a fãcut ºi un drum de acces acoperit cu zgurã ºi s-a apucat de sãpat fundaþia. Pentru cã la faþa locului nu au gãsit
pe nimeni ºi nici vreo plãcuþã care sã ofere indicii despre beneficiarul construcþiei, reprezentanþii Gãrzii de Mediu Hunedoara încearcã acum sã descopere – împreunã cu alþi factori responsabili – cine este doritorul de casã în aria protejatã. Situatã în sud-vestul Devei, Pãdurea Bejan se întinde pe 103 hectare, din care 83 de hectare reprezintã aria protejatã. Aici se gãseºte oi rezer-
vaþie forestierã unicat unde se regãsesc toate speciile de stejar din România. Mai mult decât atât, s-a constatat cã în urma unei convieþuiri îndelungate între diversele specii a apãrut specii hibride, iar existenþa lor a dat valoare de unicat acestei rezervaþii. În Pãdurea Bejan se pot întâlni stejarul pufos, gorunul, stejarul pedunculat, cerul, garniþa plus hibrizii. Car men COSMAN
logice au îngreunat amenajarea unor tronsoane de autostradã în România, acum s-a depãºit aceastã etapã, spun factorii responsabili. Pe de altã parte, Premierul ºi-a exprimat bucuria, ca istoric, pentru cã acest preþioase artefacte au fost scoase la luminã. „Descoperirea arheologicã este într-adevãr importantã ºi am discutat cu domnul ministru sã iniþiem organizarea unei expoziþii
care sã cuprindã cele mai interesante artefacte arheologice descoperite în cursul lucrãrilor de execuþie a marilor autostrãzi, poate la Muzeul Naþional de Istorie, în cazul în care ºi conducerea acestuia o va permite. Dar este într-adevãr important, cu atât mai mult cu cât scoate la ivealã foarte multe argumente pentru ceea ce nu ºtiam sau nu aveam decât întrebãri”, a precizat Mihai – Rãzvan Ungureanu.
Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii (MTI) a anunþat descoperirea unui depozit de piese de bronz ºi fier, pe traseul autostrãzii Orãºtie - Sibiu, vestigiile datând din perioada epocii fierului. Pe tronsonul OrãºtieSebeº lucrãrile de diagnostic arheologic au indicat existenþa a 11 situri, iar în martie 2012 au fost lansate cercetãri în 6 dintre acestea. Car men COSMAN
8 Culturã
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 aprilie 2012
Femeia – Saltimbanc
otto : Se spune M cã, încã de la naºtere, omul se aflã necontenit în tot felul de absurditãþi ºi greºite pãreri, încât se poate considera cãtoate acestea au fost supte împreunã cu laptele mamei. (Cicero, citat aprox.) Dotatã cu picioroange înalte ºi subþiri, femeia se odihnea, sprijinitã de monumentul din tablã groasã ºi vopsitã, în faþa Casei de Culturã din localitatea montanã. Era tânãrã ºi prelungã, frumoasã ºi provocatoare, o fiinþã dintr-acelea prin care feminitatea trecea fãrã oprire, stârnind, solicitând, acaparând. Se odihnea într-un anume fel, fãcându-ºi o curã de metal înfierbântat de soarele primãverii, ceva ce considera cã era sãnãtos pentru spatele ei elastic, suprasolicitat în cursurile, exerciþiile de acrobaþie, în jocuri periculoase de saltimbanc sfidãtor al legilor atracþiei ºi vieþii. Pletele-i desfãcute, lungi peste mãsurã, podoabã splendidã a unei femei sigure de frumuseþea ei, fâlfâiau în briza mângâietoare a anotimpului, se „plimbau” întru ºerpuiri stranii, desenând, îmbrãcând albastrul deschis al „lacrimii” celei mari din întocmirea lucrãrii de artã, ori scoþând în evidenþã rochia roºie a curioasei apariþii de pe centrul oraºului nostru. Purta rochie roºie, o lenjerie þesutã cu ochiuri mici, care permiteau privirilor atente, scrutãtoare sã vadã pielea finã, bronzatã, sã ghiceascã sfârcurile care voiau sã pãrãseascã sânii plaþi, de sportivã ; lenjeria era, prin urmare, sexy ºi bãrbãtuºii mai tineri, care se adunarã ca la pomanã, ciotcã, întrevedeau pata-i umbritã din zona pubianã, locurile întunecate de la încheieturi, mai ales cele care legau picioarele de picioroange, locuri care stârneau vise carac-
teristice pubertãþii ºi care, la unii, le fãceau ochii cât cepele... Trebuie subliniat faptul cã rochia era lungã, neobiºnuit de lungã (neobiºnuitã era femeia în întregul ei !), uºoarã ºi învoaltã, pãrea cã pluteºte în aer, dar o descriere în amãnunþime necesita studii de vestimentaþie, întrucât era ornatã cu broderii delicate, cu colþiºori la poale ºi la mâneci ; rochia îi acoperea trupul de la piept pânã la tãlpi, pânã la picioroangele fãcute dintr-un material lemnos de culoarea pielii, peste care trecuse vremea cu patina ei neiertãtoare. Mulþimea se aduna în ritm surprinzãtor de rapid ºi se vorbea de „gurã-cascã” despre traseul pe care femeia îl urmase pentru a putea pãtrunde în localitate venind de peste munte, venind dinspre Chei, peste Pârleazul momârlãnesc, traseu care impunea un antrenament deosebit, ºtiut fiind faptul cã unii abia reuºeau sã-l strãbatã pe picioarele lor ºi cã pe picioroange nu erau mulþi care se încumetau sã meargã chiar pe drum asfaltat. Tot „gurãcascã” afirma (erau, pe lângã zeci de copii ºi tineri, zeci de maturi ºi numãrul lor creºtea clipã de clipã, mulþimea devenea compactã ºi comentariile se fãceau, deja, în gura mare, în stilul nostru, gregar ) cã la întrebarea politicoasã a poliþistului comunitar, ce îºi fãcea rondul în centrul urbei, femeia a rãspuns cu voce muzicalã, convingãtoare ºi privindu-l þintã pe reprezentantul legii, care era uºor hipnotizat : -Domnule, mã numesc Neofita ºi fac parte din marea trupã de acrobaþi a Campaniei, numele nostru este „Stelele Universului” ºi vom susþine un spectacol de pominã în localitatea dumneavoastrã, ceva de neuitat, chiar dacã evenimentul e neanunþat în presã ºi neafiºat, noi reprezentãm partea nouã, modernã, atractivã, viziunea constructivã a celor care vor fi aleºii obºtii, am convingerea cã mã înþelegeþi, aºa-i ? ªi tânãra zâmbea larg, amuzant, cumva cuceritor, vorbele ei erau auzite de cei mulþi, care îi sorbeau miºcãrile buzelor, mai ales cã ºi în ochii
ei senini, albaºtri cânta plãcut primãvara ºi cã trupul ei de felinã rãspândea miros de flori de salcâm, flori pe care ea le mestecase toatã calea (salcâmii erau înfloriþi ºi de la înãlþimea ei, pe picioroange, era lesne sã le culeagã), din cãrare pânã pe strada Dacilor, stradã care se vãrsa, precum toate celelalte ale oraºului, în marea stradã a Republicii, fostã a Monarhiei ºi de acolo pânã în centrul oraºului, pe platoul din faþa Casei de culturã. Clipã de clipã, ca la aºteptarea oricãrei minuni, la care mulþimea dintotdeauna sperã, oameni de tot felul se adunau pe platou, murmurul aºteptãrii a ceva nemaiîntâlnit creºtea ºi, fapt aproape normal în asemenea situaþii puþin credibile, poliþiºtii comunitari ºi cei rutieri cãzurã de acord pe datã sã devieze traficul de pe strada principalã pe varianta de rezervã, cea aflatã mai cãtre proaspãt limpezitul râu al urbei, Jiul Ardelean. Tot fapt pe scurt aºteptat aºa, cumva normal ºi logic, vestea legatã de minunea de la Casa de culturã s-a rãspândit cu iuþeala ºtirilor gen „radioºanþ” pe la toate sediile de partid dintre strãzile Întunericului ºi Luminii, unde membrii ºi simpatizanþii, care abia aºteptau sã trãiascã starea de campanie, începurã sã se mobilizeze exemplar : Neofita devenise un ferment, un catalizator spumant, era astrul nou ºi strãlucitor pulsatoriu pe cerul cenuºiu al feminitãþii locale care, dornicã de schimbarea vehiculatã peste douã decenii, porni sã-ºi arate puterea, preluând conducerea acþiunilor ºi mobilizãrii masculilor mai leneºi, ori mai temãtori faþã de „jumãtãþile” care... nu-i aºa ? oricând puteau sã schimbe macazul analizei de partid pe...”ce te-a atras cu adevãrat acolo, craiule acasã n-ai destul ”, cã erau superioare ca numãr în cadrul fiecãrei organizaþii... Continuând, putem releva cã se formase, deja, în subconºtientul colectiv, ideea cã „ãia de pun mâna pe ea ºi-i bagã pe gât adeziunea, ãia de-o conving sã participe alãturi de ei la întrunirile electorale au câºtigul ca ºi asigurat”, mai bine zis ideea era cã, prin femeia de pe picioroange, se putea realiza o Primãrie cu activ proaspãt, care sã miroase a flori de salcâm ºi un Consiliu local format din persoane privitoare în sus, cu spinarea dreaptã ºi cu capul uºor dat pe spate, precum statuile dacilor din jurul Columnei lui Traian, statui mai mari decît – situaþie puþin dezbãtutã de istorici,
artiºti, filozofi etc –statuia împãratului, ceea ce nu se mai întâmplase în Roma anticã pânã atunci ºi nici de atunci înspre zilele noastre ºi se ºtie, poate, de ce. Astfel, în scurt timp, pânã soarele sã lunece înspre dealul Prevescior, prin faþa femeii rãstignite pe monument începurã sã treacã , precum la paradele din „anii de tristã amintire”, mari grupuri purtãtoare de însemne electorale mai vechi sau mai noi, adolescenþi cu flori, scule ºi unelte în mâini, copii care fãceau gesturi din care sã se înþeleagã partea lesnicioasã a muncii ºi învãþãturii ; mai erau, în grup distinct, primarul ºi activul sãu, consilierii ºi reprezentanþii bisericilor, membrii consiliilor de administraþie ºi cei de la fisc, sãnãtate, învãþãmânt, poliþie, jandarmerie, diverse ONG-uri, alte grupuri ºi nuclee sociale. Drept este cã, vorba cuiva independent, toþi oamenii aveau ochii iritaþi de soarele puternic, dar tot priveau în sus, adicã priveau cãtre femeia cu trup de balerinã prelungã ºi asta îi scotea în mod demn din starea de virgulã în care, zilnic, trãiau fãrã sã ºtie, lumina le spãla privirile îmbâcsite de praful, noroiul aflat sub încãlþãrile pe care le aveau ca reper al unei societãþi supravieþuitoare cu orice preþ, cu acest preþ, probabil. Însã e greu de crezut cã femeia fusiformã, ce mesteca în neºtire, ar fi reuºit sclipirea „now-how” în decurs de câteva zeci de minute, cã ar fi convins ºi schimbat gândurile celor mulþi doar prin felul în care îºi sucea capul, la peste 180 de grade. Era greu de crezut chiar dacã , în cãuºul mare al „lacrimii” monumentului, acrobata aduna din public tot felul de hârtii de format A5 majoritatea, adeziuni ºi reclamaþii, petiþii de tot felul ºi declaraþii belicoase, hârtii cu rubrici ºi semnãturi, cu liniaturi speciale ºi locuri pentru ºtampile, folosite. ªi în acest amalgam electoral, cine putea sã conteste soarele, cel atât de darnic în luminã, cãldurã ºi strãlucire, dar cel aflat foarte departe, pe bolta cereascã ºi imaginea astrului ca în oglindã, sau... imaginea lui aruncatã de interese trãsnite prin mulþimea avidã. Colac peste pupãzã, peste toatã suflarea nãvãlirã roiuri de albine lucrãtoare, harnice ºi multe viespi, bondari ºi insecte mai puþin cunoscute, atrase de mirosul crud al florilor de salcâm mestecate fãrã oprire de femeia-punct de atracþie ºi loc de schimbare a intenþiilor elec-
torale celor vagi, mai puþin cristalizate, insecte care amplificau zgomotul de garã supraaglomeratã. Oricum, alãturi de toatã vânzoleala care mai avea o þârã ºi atingea paroxismul, câþiva bine intenþionaþi se apucarã sã clãdeascã douã teancuri de hârtii în formatul stasat, sã le scoatã pe cele care obturau „lacrimile” obeliscului ; alþii, precum în Campanie mulþi se prind în exerciþii greu de explicat, aduceau fãrã oprire pentru copii, tineri ºi vârstnici, de ambele sexe, bineînþeles, broºuri ºi afiºe, eºarfe ºi benere, steaguri ºi steguleþe, fluturaºi ºi calendare, gãleþi ºi fãraºe, sacoºe cu alimente ºi rãcoritoare, toate ºtanþate electoral ca la carte, sã nu care cumva sã se confunde, de exemplu, bâtele cu sãgeþile, nuferii cu trandafirii, viorile cu nicovalele ºi tot aºa. ªi, culmea-culmilor, atrase de cine mai ºtie ce ºi cine, nãvãlirã ºi furnicile într-un fel de cruciadã numai a lor, carii cu miliardele ºi nu mai spunem ce, hotãrâte sã atace picioroangele fiinþei apãrute ca de pe alt tãrâm, fiinþa care se mira de toate cele din ce în ce mai mult ºi mai tare, pânã rãbufni spectaculos : -Oameni buni, asta-i deºertãciune , oameni buni, asta-i deºertãciune ! Dar cine s-o asculte, oamenii aflaþi faþã în faþã nu se mai auzeau de-atâta zgomot...ºi tânãra acrobatã renunþã, zâmbi trist ºi se opri din mestecat, privind miratã cãtre picioare. ªefii de partide, fãcând front comun, hotãrârã sã schimbe radical situaþia, astfel sã devinã exemplu naþional (se ºtie, schimbarea era aºteptatã de decenii...), prin urmare mutarã picioarele femeii de pe picioroange pe cele douã coloane de adeziuni ºi alte materiale din hârtie. Cele douã lemne, ajunse în stare de rumeguº clãdit, furã expediate la cel mai apropiat lemnar de partid, sã capete întãrituri ºi sã rãmânã ca materiale de rezervã în cine mai ºtie ce magazie disponibilã, moment în care femeia dispãru. ... ªi-au dat seama târziu, când începurã cuvântãrile de pe mulþimea de trepte ale instituþiei de culturã, când ansamblurile de cântece ºi dansuri populare începurã sã se dea în spectacole ºi când recitatorii de versuri patriotice... da, ºi-au dat seama precum arama, exploatând la maxim situaþia : ce nevoie mai era de tânãra acrobatã ? Ioan DAN BÃLAN
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 aprilie 2012 ãlãtorii care ajung în Gara Petroºani, dacã sunt însetaþi, trebuie sã-ºi cumpere o sticlã cu apã ºi asta pentru cea de la singura ciºmea funcþionalã, este de o calitate îndoielnicã, alb ca varul ºi aproape imposibil de bãut doar vãzând-o.
C
În circa o orã, cât timp am stat în staþia CFR, niciun cãlãtor nu a bãut apã de la acest robinet. Imaginea alãturatã vorbeºte de la sine ºi vizavi de acest lucru, am cerut explicaþii conducerii Apa Serv. “Cu cei din Gara Petroºani avem în derulare trei contracte. Nu ºtiu cui aparþine sursa de apã pe care dvs. aþi vãzut-o. Spuneþi cã apa este de o calitate
Apa din Garã, potabilã sau nu? îndoielnicã, dar vom lua ºi noi o probã de apã”, a declarat Cristian Ionicã, director la S. C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Însã, cum munca în teren este mai lãmuritoare decât vor-
bele spune la birou, l-am convins pe directorul Ionicã sã se deplaseze chiar la faþa locului. Dupã ce acesta s-a uitat la firul de apã care curgea din ciºmea, a tras concluzia cã apa
este absolut potabilã ºi a pus aspectul de dimineaþã, atunci când a fost fãcutã fotografia, pe seama ploilor din ultimelor zile. “Spuneaþi de culoarea alburie, dar având în vedere cã
a fost o restricþie pe rezervoarele de la Dãrãneºti, e un loc în care se aeriseºte. Nu spun cã este alburie, pentru cã apa n-are de unde sã fie albã, ci probabil este faptul cã se aerisea într-un moment dat. Pe reþeaua lor interioarã eu nu ºtiu câte puncte de branºament au, dar noi rãspundem pânã la branºament general. Asigur sutã la sutã cã apa este potabilã”, a declarat Cristian Ionicã la faþa locului. Dacã este de crezut sau nu directorul Ionicã rãmâne la latitudinea fiecãrui cititor în parte, însã pentru a ne convinge pe de-a întregul, s-a solicitat ºi recoltarea unei probe bacteriologice de la aceastã ciºmea, care urmeazã sã fie dusã la laborator. Pânã atunci, însã, cine are curajul sã bea apã din Gara Petroºani?! Luiza ANDRONACHE
Concurs pentru Centrul multifuncþional ãptãmâna viitoare, cei care vor sã lucreze la viitorul centru de sãnãtate multifuncþional au ocazia sã se înscrie în concurs. Posturile sunt libere, iar activitatea centrului va demera, cel mai probabil, în a doua jumãtate a lunii mai.
S
Centrul multifuncþional de la Petrila va avea personal, medici ºi asistente în cel mai scurt timp. Au dat asigurãri cei care administreazã fosta unitate medicalã ºi care spun cã dupã ocuparea prin concurs a posturilor nu mai rãmâne decât ca
pacienþii sã vinã la consultaþii. “În 4 mai a fost programat concursul pentru ocuparea posturilor vacante. Este vorba despre 10 posturi de asistente medicale, douã pentru infirmiere, douã pentru îngrijitoare ºi curãþenie ºi unul de administrator”, a declarat Emanuel Andronache, respinsabil centru. Pacienþii din Petrila trebuie sã ºtie cã aici pot apela la medici, doar pe timpul zilei ºi specializãrile au fost aproape conturate. “Aici vor veni medici pentru fizioterapie, interne, chirurgie
ºi tot aici va funcþiona ºi un cabinet de analize medicale. Aproape toate specializãrile care au fost ºi la spital le vom avea acum la centrul medical, cu specificarea cã vom avea doar paturi de zi”, a mai adãugat Emanuel Andronache. Vechiul spital de la Petrila a fost închis în baza unui ordin emis de ministrul sãnãtãþii, iar acum ar putea fi redeschis, cu deosebirea cã pacienþii nu vor putea fi internaþi, dar vor avea acces la consultaþii de specialitate. Diana MITRACHE
Cãpuºele, pericol real pariþia cãpuºelor este tot mai îngrijorãtoare, cred medicii. Anul trecut, în sezonul cald, la Urgenþã ajungeau cel puþin 7 pacienþi cu muºãturi de cãpuºã, iar în unele cazuri, complicaþiile ºi efectele au fost grave.
A
“Am avut multe cazuri la copii ºi la persoanele care au fost la iarbã verde. În primul rând, din iarbã pot fi luate aceste cãpuºe, dar ºi de pe animalele de companie ºi pot fi aduse în casã ºi sã se cantoneze pe tegumentul copiilor ºi
a altor membrii ai familie”, ne-a declarat dr. Liliana Ciolofan, medic UPU-SMURD Petroºani. Dar, ce trebuie fãcut atunci când mergem la iarbã verde, stãm în parc ºi suntem muºcaþi de cãpuºã?! În nici un caz nu ne tratãm singuri… “Rugãmintea noastrã este aceea ca în momentul în care este sesizatã o cãpuºã, persoana sã se prezinte la noi în Serviciul de Urgenþã. Toatã lumea are tendinþa sã scoatã aceea cãpuºa,dar nu se ºtie cã nu trebuie fãcut asta. Capul cãpuºei rãmâne în
interior, în tegument. Dacã acel cap rãmâne acolo, chiar dacã restul corpului este eliminat, se face o reacþie localã care poate sã dea febrã, dureri locale, dureri musculare ºi se poate ajunge pânã la semne neurologice cu pareze”, a mai spus dr. Liliana Ciolofan. Cum se apropie mini vacanþa de 1 Mai, mulþi oameni vor merge la iarbã verde ºi astfel existã ºi riscul ca numãrul de cazuri de acest fel sã creascã. Luiza ANDRONACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 aprilie 2012
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
HOROSCOP
27 aprilie 2012
Intuiþia ºi simþul practic vã ajutã sã luaþi decizii inspirate în afaceri. Dacã vi se propune asocierea într-o nouã afacere, nu vã grãbiþi sã refuzaþi! Perspectivele sunt foarte promiþãtoare.
Aveþi succes în activitãþile desfãºurate în cãmin, dar ºi în afaceri. Partenerii de afaceri vã apreciazã propunerile, dar nu începeþi mai multe activitãþi simultan, pentru cã riscaþi sã nu finalizaþi nimic.
Aveþi un succes deosebit în activitãþile intelectuale ºi în societate. În partea a doua a zilei, încasaþi o sumã importantã de bani dintro colaborare. Puteþi sã faceþi planuri de viitor în legãturã cu o afacere.
Sunteþi în formã ºi vã adaptaþi cu uºurinþã la situaþii noi. Reuºiþi sã rezolvaþi câteva probleme ale familiei ºi chiar sã îi ajutaþi pe alþii sã îºi rezolve problemele. Este o zi favorabilã comunicãrii cu prietenii ºi cu familia.
Vã decideþi sã amânaþi o cãlãtorie lungã în interesul familiei, din cauza dificultãþilor financiare. Astãzi, însã, aveþi posibilitatea sã realizaþi proiecte ambiþioase pe termen lung ºi sã luaþi o decizie bunã pentru viitor.
Este o zi bunã pentru a lua decizii importante în privinþa relaþiilor sentimentale ºi parteneriale. Situaþia financiarã nu vã satisface pe deplin, nu este cazul sã vã îngrijoraþi. Banii vor apãrea la momentul oportun.
S-ar putea sã întâmpinaþi dificultãþi pe plan sentimental ºi sã fiþi nevoit sã luaþi o decizie importantã. În afaceri, puteþi sã faceþi proiecte de viitor ºi sã vã puneþi în aplicare cunoºtinþele teoretice.
Sunteþi într-o formã intelectualã deosebitã, care vã faciliteazã relaþiile cu cei din jur. Sunteþi capabil sã ascultaþi cu atenþie problemele celorlalþi ºi sã le oferiþi sfaturi utile. Aveþi grijã sã nu faceþi promisiuni.
Se contureazã o zi excelentã în afaceri, cu întâlniri fructuoase ºi planuri de viitor bine concepute. Investiþiile pe termen lung sunt favorizate. Traversaþi o perioadã în care puteþi rezolva multe probleme financiare.
Intuiþia vã ajutã sã gãsiþi o metodã originalã pentru a face schimbãri importante în viaþa socialã. Pentru aceasta, va fi nevoie sã faceþi un compromis cu ceilalþi membri ai familiei, dar ºi câteva drumuri scurte.
Zi favorabilã realizarilor pe plan social ºi material - dar sã nu vã aºteptaþi ca rezultatele sã aparã imediat! S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie neplanificatã. Pare sã fie o deplasare în interes de afaceri.
Demaraþi cu bine o nouã afacere ºi faceþi planuri de viitor în legãturã cu o investiþie pe termen lung. Partenerul de viaþã vã susþine. Evitaþi speculaþiile. Este bine sã luaþi în calcul toate posibilitãþile.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 aprilie 2012
VORBA LU` BUJI
de Mircea BUJORESCU
UNU MAI nostalgic nu cred „ sã se egziste”! „Proletari din toate þãrile, uniþi-vã!” V-aþi adus aminte? Numai mâine nu-i poimâine ºi vine iar 1 Mai muncitoresc. Mamã – mamã ce mai prilej de bucurie ºi mândrie patrioticã! Se trãgea câte-o defilare, cu toþi, de la mic, la mare. Dar toatã lumea stãtea cu gândul tot la „serbãrile câmpeneºti”. Micii ºi berea, tãticu`, asta, era semnificaþia zilei... ...Era prin `78 - `79, nu ºtiu sigur, dar era de 1 Mai. Abia înþelegeam cu ce se mãnâncã ziaristica, iar prietenii mei Ion Vulpe ºi Ion Liciu fãceau
„cãprãrie” cu mine. Mã þineam ºi eu dupã ei (atunci era respect!) „ca vaca dupã viþel, ca oiþa dupã miel”. Ne-am dus la Petrila, peste Jiu, în spatele primãriei ºi al Liceului. În clãdirea unui canton pãrãsit „organele” au hotãrât sã amenajeze o „cârciumã” pe cinste (avea ºi „separeu”, la etaj pentru „tovarãºi”, dar ºi pentru noi, presarii). Au denumit-o, pompos, „Agrement”. Era „ca lumea”, feritã de ochii vigilenþi. În jurul stabilimentului, lume ca la iarmaroc, cântau fanfara ºi taraful, zeci de tarabe cu munþi
de cârnaþi, cremvurºti, zeci de grãtare cu mici ºi fleici ºi alte alea. Pe vremea aia, cine-ºi aminteºte, în þara asta se trãia bine, chiar foarte bine, cã-n sânul lui Avram. Nu al lui Costel Avram, în sânul lui Avram, pur ºi simplu. Ion Vulpe, poate unul dintre cei mai buni ziariºti pe care i-a avut vreodata Valea Jiului avea, aºa, o fire de... vulpoi bãtrân. A simþit când se-ncing grãtarele (ºi spiritele, dupã niºte pãlinci) ºi m-a luat cu el printre mineri, sã facem... „documentarea”. Bunul meu amic, Liciu (de care
mi-e dor în fiecare zi...) era demult printre ei... Zice Vulpe: „Bã, muceo, ia pixul ºi carneþelul. Vezi cã eu vorbesc cu oamenii. Tu noteazã tot, sã nu scapi nimic!” Zis ºi fãcut. Dupã ce am stat de vorbã cu câþiva ºefi de brigadã (producþie în cinstea zilei de 1 Mai, bla, bla...) am ajuns la un stahanovist bãtrân, unul pe care-l chema... Cenuºe. Moºu` bãgase la ghiozdan o lopatã (inima lui Stalin) de mici, stropiþi din belºug cu bere. „Ei, nea Cenuºe, zice Vulpe, uite ce bunãstare, cum e de 1 Mai? Ãsta îºi rãsuceºte mustãþile, avea niºte mustãþi albe, lungi, întoarse-n sus, cam de husar, ºi zice molcom: „Apãi, pe vremea mea... Pe vremea mea...” Eu, cu pixu-n mânã aºtep-
Ce ne aduce anul universitar viitor? a acest moment, conducerea Universitãþii Petroºani nu poate da un rãspuns cu privire la majorarea sau nu a taxelor de studii pentru anul viitor.
L
Însã, o creºtere nu este un lucru exclus, asta mai ales în funcþie de alocaþia bugetarã pe care instituþia o va primi de la stat. “Dacã rãmân lucrurile aºa ºi nu se va impune, sigur nu vom merge la acel nivel de taxã care se vehiculeazã. Vom ºtii exact dacã se majoreazã sau nu în momentul în care vom primi granturile pentru anul de studii urmãtor 20122013 ºi în momentul în care vor apãrea reglementãri clare de la Minister cu privire la nivelul taxelor. Dacã se impune sau rãmâne la latitudinea Universitãþii sã îºi stabileascã aceste taxe”, a afirmat Aron Poantã, Rector la
tam sã zicã ceva nasol, din vremea capitaliºtilor, sã fie articolul „pe linie”. „Pe vremea mea, continuã nea Cenuºe, pe vremea mea aºa ceva era în fiecare zi!” Am rãmas cu micu-n gât ºi cu berea nebãutã, am bãgat pixun buzunar. S-a dus dracu` articolul! Ne-am întors la separeu. A doua zi, Vulpe (care scria cu creionul, eu îl ascuþeam) adormea pe foaia de hârtie ºi sãrea vârful creionului cât colo. L-am „dres” cu niºte castraveciori muraþi. I-a ieºit un articol frumos, mobilizator, l-au lãudat ºi ºefii de la „partid”. ...Vine iar 1 Mai. Parcã nici 1 Mai nu mai e ca altãdatã. Naveþi decât sã mã înjuraþi, dar UNU` MAI nostalgic decât mine nu cred „sã se egziste”...
Mafiot reþinut pentru tâlhãrie n bãrbat din Deva, cu nume predestinat, a fost arestat, joi, pentru tâlhãrie, la scurt timp dupã ce a smuls un lãnþiºor din aur de al gâtul unei femei.
U
Universitatea Petroºani. Doi ani la rând, conducerea Universitãþii Petroºani nu a fãcut nicio modificare de taxe pentru învãþãmântul cu platã, însã dacã dezastrul de la Bacalaureat de anul trecut se va repeta
ºi în aceastã varã, implicit, numãrul studenþilor va fi mai mic. Astfel, pentru acoperirea cheltuielilor, majoritatea universitãþilor din þarã pot opera astfel de modificãri. Luiza ANDRONACHE
Evazionist la vârsta senectuþii n bãrbat din municipiul Hunedoara s-a gândit sã înºele statul român, deºi are 61 de ani ºi ar fi putut avea o bãtrâneþe liniºtitã.
Victima s-a prezentat la Poliþia Municipiului Deva ºi le-a povestit oamenilor legii cã, în timp ce se deplasa pe aleea Jupiter din Deva, a fost acostatã de un tânãr necunoscut, care i-a smuls de la gât un lãnþiºor din aur, dupã care a fugit printre blocuri. Poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Deva s-au deplasat în zonã, iar în urma verificãrilor efectuate au reuºit sã îl identifice pe prezumtivul autor. Bãrbatul se numeºte Mafiot, are 20 de ani, este din Deva ºi nu are nicio ocupaþie. În schimb este cunoscut cu antecedente penale, iar magistraþii au decis cercetarea lui în stare de arest preventiv.
U
Ioan Rus – candidatul USL la primãrie n sfârºit, s-a decis, definitiv! PSDistul Ioan Rus este, oficial, candidatul USL la fotoliul de primar al municipiului Petroºani.
Î
Adicã, principalul contracandidat al actualului primar, Tiberiu Iacob – Ridzi. Astãzi, acesta s-a aflat la Deva pentru a primi “girul” din partea factorilor de decizie judeþeni, inclusiv pentru lista de consilieri locali ce urmeazã a fi depusã la Petroºani din partea
respectivei alianþe politice. În parantezã fie spus, în afarã de Ioan Rus, pe listã nu a mai fost trecut niciunul dintre actualii consilieri locali proveniþi din partea PSD. Adicã nici Doina Popescu, nici Robert Hummel, nici Florin Boboc ºi nici Ion Hortopan. “În Petroºani, spre deosebire de alte localitãþi din Valea Jiului, PSD ºi PNL vor merge împreunã, mai exact, vor avea o listã comunã de candidaþi. În urma unor negocieri a fost stabilitã ºi lista definitivã a candi-
daþilor cu care vom merge în alegeri. Vor fi ºi unele surprize pentru cã avem nume “grele” pe listã, dar, cel mai important, este cã singurii care vor avea de câºtigat vor fi locuitorii municipiului, în cazul în care vor vota candidaþii propuºi de noi”, a declarat Costel Postolache, primvicepreºedinte PSD Petroºani. Lista candidaþilor USL urmeazã a fi depusã la Biroul Electoral de Circumscripþie Nr. 6 Petroºani în zilele urmãtoare. Mir cea NISTOR
Bãrbatul, care este administrator al unei societãþi comerciale din Hunedoara, este cercetat de Ofiþerii Serviciului de Investigare a Fraudelor Hunedoara, care spun cã, în perioada august 2009 – martie 2010, acesta a efectuat achiziþii de deºeuri neferoase de la mai multe societãþi comerciale din þarã, operaþiuni pe care nu le-a înregistrat în evidenþele contabile ale societãþii. În acest fel s-a sustras de la plata taxelor ºi impozitelor datorate statului cu peste 2.250.000 lei. „În cauzã s-a întocmit dosar penal în care se efectueazã cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de evaziune fiscalã, sub supravegherea Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Car men COSMAN
“Suspectul a mai fost reþinut de poliþiºti ºi în data de 08.04.2012, atunci când a încercat sã sustragã, împreunã cu alþi trei suspecþi, mai multe panouri din fier forjat, depozitate lângã gardul unui imobil situat pe Aleea Cascadei din municipiul Deva. Autoutilitara în care se aflau cei patru a fost opritã în trafic de cãtre poliþiºti la intersecþia DN 7 cu strada Mihai Eminescu din Deva. Mafiot V. a fost reþinut, la acea datã, de poliþiºti, pentru comiterea infracþiunilor de tentativã de furt calificat ºi conducere, pe drumurile publice, a unui autovehicul de cãtre o persoanã care nu posedã permis de conducere ºi prezentat, împreunã cu ceilalþi suspecþi, Parchetului de pe lângã Judecãtoria Deva, care a dispus mãsura preventivã de a nu pãrãsi localitatea de domiciliu pe o perioadã de 30 de zile”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Car men COSMAN
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 27 aprilie 2012
CJTH se miºcã! Promoveazã în timp util ”Straja Bike” ºor, uºor, ca o fatã mare sensibilã ºi cu probleme la adaptare, Compania Judeþeanã de Turism Hunedoara a început sã acþioneze ca o adevãratã firmã de profil promovând din timp ºi vizibil zonele ºi acþiunile turistice.
U
Compania Judeþeanã de Turism, înfiinþatã sub egida Consiliului Judeþean Hunedoara, a început gradual sã acþioneze cam cum ar trebui s-o facã o unitate de profil, adicã ceva mai ”cu vânã” ºi – esenþial! - vizibil ºi sã promoveze obiectivele ºi acþiunile turistice ºi din Valea Jiului. Uneori CJTH a tipãrit pliantele ºi programele aferente ºi, acestea ajunse în mâna turistului doar la momentul acþiunii, i-au
fãcut pe turiºti sã întrebe: ce-i asta, despre ce este vorba? Timid, aceste momente par a fi depãºite, pânã la proba contrarie. În prezent CJTH promoveazã, printre altele, aºa cum se cuvine, cu câteva luni înainte, ”Straja Bike”, o acþiune sportivã spectaculoasã devenitã tradiþie în Valea Jiului, care va avea loc în luna iunie, pe trasee din staþiunea Straja Lupeni.
”Scopul acþiunii este promovarea, dar ºi atragerea unui numãr cât mai mare de turiºti, din toate zonele þãrii, în special împãtimiþii sportului pe douã roþi, pentru a descoperi atractivitãþile staþiunii Straja ºi în sezonul de varã, nu doar iarna. Pasionaþii acestui sport îºi pot arãta aici calitãþile ºi mãiestria într-un concurs de biciclete pe diverse trasee montane. Pe langã atractivitatea acestui concurs, acþiunea îºi pro-
“Locuri de lângã noi” asa de Culturã a Studenþilor din Petroºani organizeazã, în acest week-end, un simpozion dedicat artei fotografice.
C
Manifestarea se intituleazã “Locuri de lângã noi”, dorindu-se transformarea acesteia întruna care sã continue ºi în anii viitori. “Ne aflãm
la prima ediþie a acestei manifestãri care ne dorim sã devinã una tradiþionalã. Aceasta va demara în data de 27 aprilie cu un simpozion referitor la arta fotograficã. În 28 aprilie vom da startul marºului “fotografic”, din faþa Casei de Culturã a Studenþilor, iar în data de 29 aprilie vom decerna premiile. Cei care vor juriza concursul sunt
Dorel Gãina, profesor universitar de la Universitatea de Arte ºi Design Cluj, Petriºor Crãciunoiu ºi Ovidiu Raþiu, membri ai UAPR Deva”, a precizat Lavinia Hulea, director Casa de Culturã a Studenþilor Petroºani. Dorinþa organizatorilor este ca, la acest prim concurs – expoziþie de fotografie, sã fie prezenþi cât mai mulþi participanþi. “Cea mai
mare dorinþã a mea este ca, la acest prim concurs de acest gen desfãºurat în Petroºani, sã avem cât mai mulþi participanþi. Premiile oferite participanþilor vor fi, ºi ele, unele importante”, a mai spus Lavinia Hulea. Vernisajul expoziþiei care va reuni cele mai bune lucrãri este programat pentru data de 29 aprilie, ora 14:00. Mir cea NISTOR
pune promovarea zonei, pentru a le stârni turiºtilor interesul ºi pasiunea pentru munte ºi în sezonul de varã, când se pot desfãºura diferite activitãþi (tirolianã, zbor cu parapanta etc.). La sfârºitul participanþii cei mai merituoºi vor fi premiaþi (diplome, cupe , trofee)” – ne informeazã reprezentanþii Companiei de Turism Hunedoara. Ileana FIRÞULESCU