Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 113
Cronica Vãii Jiului Joi, 26 aprilie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
În cazul tinerilor uciºi în mineriada 1991
CEDO a ºters vinovãþia ce plana asupra minerilor
Miner reprofilat pe pãstorit Renunþã la bloc n fost miner din Valea Jiului s-a apucat de pãstorit. Creºte capre ºi o face pentru a-ºi întreþine sãnãtatea, pentru cã în anii petrecuþi în subteran a aflat cât de benefic e laptele de caprã.
U
>>> PAGINA A 8-A
27 aprilie 1922
Au trecut 90 de pentru o turmã ani dar, mai nimic, de capre! roprietarul unui bloc din nu s-a schimbat
P
Teliucu Inferior este decis sã renunþe la imobil pentru o turmã de capre.
>>> PAGINA A 9-A
ntre cel mai grav accident din istoria mineritului din Valea Jiului, înregistrat în urmã cu 9 decenii, ºi cele produse în ultimii ani existã numeroase similitudini.
Î
>>> PAGINA 11
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 26 aprilie 2012
Sute de cauze pentru magistraþi în „ziua liberã” hiar dacã Guvernul a decretat ziua de 30 aprilie ca fiind liberã pentru bugetari, magistraþii nu intrã în aceastã categorie ºi nu îºi vor întrerupe programul. Nici nu ar avea cum, la câte cauze au pe rol.
C
Reprezentanþii Tribunalului Hunedoara aduc la cunoºtinþa opiniei publice faptul cã ºedinþele de judecatã stabilite pentru data de 30 aprilie 2012, urmeazã sã se desfãºoare conform programãrii. „În compartimentele Arhivã, Arhivã Falimente, Registraturã ºi Apostilã programul de relaþii cu publicul nu va suferi modificãri”, a declarat Ildiko Glãman, purtãtor de cuvânt al Tribunalului. Iar în „ziua liberã”, judecãtorii de la Tribunal au pe rol fix 101 cauze pe cele douã secþii, respectiv Secþia I Civilã ºi Secþia a II-a Civil, Contencios Administrativ ºi Fiscal. Nici magistraþii de la judecãtoriile din judeþ nu au o viaþã mai uºoarã. La Deva, de exemplu, sunt nu mai puþin de 118 cauze pe rol în data de 30 aprilie, în timp ce la Petroºani sunt 119 dosare cu termen în aceastã zi. Car men COSMAN
COMEMORARE Ai fost parcã ieri lângã noi, dar a trecut un an de când ai plecat spre veºnicie, draga noastrã
HODOª ECATERINA Lãsând în urmã un gol imens, lacrimi ºi durere. Vom pãstra vie amintirea chipului tãu drag ºi a sufletului tãu bun. Soþul, copii, nurorile ºi nepoþii
VÂNZÃRI
Cronica Vãii Jiului
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Te pui cu blondele? (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Burlacul III 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Fortãreaþa Shaka Zulu
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Wacky TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Poama acrã (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Copii contra pãrinþi
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Tornada groazei (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Crimele din Midsomer 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Momeala 23:30 ªtirile Pro TV 0:15 Fotbal: Rezumat Europa League 0:45 Þipãtul bufniþei
Prima TV 9:30 Focus Monden (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist pastila 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 M-a fãcut mama artist 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 M-a facut mama artist pastila 1:00 Focus (r)
TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Ne vedem la TVR! (r) 11:55 Dincolo de celebritate 12:00 Bebe magia 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare (live) 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live) 21:10 Zona Zero 22:40 Exclusiv Documentarele Televiziunii Române 23:50 Ca la carte 0:20 Bebe magia (r) 0:50 Tezaur folcloric (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Politic 3
Cronica Vãii Jiului |Joi, 26 aprilie 2012
Costel Avram, vicepreºedintele Consiliului Judeþean, nu se consoleazã cu faptul cã...
Lumea ºtie foarte bine câþi bani face un lucru dar foarte rar ºtie care-i valoarea lui adevãratã -Ce credeþi despre aceste privatizãri forþate, pe ultima sutã de metri, promovate de guvernarea portocalie? -Când noi vorbeam apãsat, în Parlament, despre faptul cã bogãþiile solului ºi ale subsolului trebuie sã le rãmânã românilor am fost taxaþi de naþionaliºti ºi de neînþelegere a spiritului vremii. Am stat ºi eu în dubiu, o perioadã, întrebându-mã cine avea dreptate. Asta, pânã mai deunãzi, când am vãzut la televizor o emisiune pe aceastã temã la care erau invitaþi doi distinºi liberali: dnii Dinu Zamfirescu ºi istoricul Giurãscu. Oamenii, liberali cu mare vechime în partid, ne dãdeau, peste timp, dreptate. Brãtienii nu concepeau ca o societate mixtã care ar fi trebuit sã exploateze una din bogãþiile României sã nu fie majoritar româneascã. M-am consolat cu faptul cã, pentru cã erau buni români- ca ºi noi, Brãtienii au devenit impopulari printre cei care aveau în joc foarte multe interese financiare. Iatã cã timpul dovedeºte cã poþi avea aliaþi acolo unde te aºtepþi cel mai puþin… -Aveþi vreo explicaþie pentru ce, la români, benzina e atât de scumpã? -Rãspunsul exact ar trebui sã-l dea cei care au vândut Petromul. Tot ei ar trebui sã rãspundã ºi de ce e gazul atât de scump ºi de ce curentul e ieftin pentru bãieþii deºtepþi ºi foarte scump pentru consumatorii casnici. -Cultura e scumpã, domnule Costel Avram? Vã pun aceastã întrebare în calitate de preºedinte al unei asociaþii culturale care a organizat cel mai spectacu-
los eveniment cultural al anului în Valea Jiului… -O sã vã rãspund citându-l pe un un scriitor englez care cultiva foarte mult paradoxul. El spunea cã lumea ºtie foarte bine preþul lucrurilor dar are mari dificultãþi când trebuie sã aprecieze valoarea lor. Preþul nu este deloc mic dar când vorbeºti de literaturã, investiþia e pe termen lung. La liceu am aflat cã editurile care i-au tipãrit pe George Bacovia sau pe Ion Barbu nu au cãºtigat pariul cu literatura pe termen scurt. ªi marii poeþi tipãreau la început doar în 500 de exemplare (care ºi ele se vindeau foarte greu) iar dupã ce s-au clasicizat au îmbogãþit ºi editurile ºi þara. Eu cred cã ceea ce au spus memorabil aceºti mari scriitori despre Valea Jiului ar putea fi citat, mâine, în cãrþile de istorie care vor vorbi despre aceste locuri. -Cu ce aþi rãmas din aceastã întâlnire de la Clubul elevilor din Petrila? -Pentru mine, mesajul cel mai reconfortant e acela cã Arcadia existã în realitate ºi nu e doar un
þinut imaginar aºa cum a fost el visat de Goethe sau de Ion D. Sîrbu. Faptul cã, preþ de câteva ore, prefectul, preºedintele Consiliului judeþean, primarii Vãii Jiului, rectorul Universitãþii, directorul general al CNH, preºedintele Judecãtoriei, ºefii Inspectoratului ªcolar ºi-au gãsit timp ca sã se regãseascã în calitate de iubitori de literaturã ºi care, alãturi de alþi iubitori de literaturã, au ascultat fascinaþi cuvântul scriitorilor e un semn cã Valea se poate regãsi împreunã. Are nevoie, însã, de evenimente de calitate ºi de înalte idealuri comune, la care sã adere toatã lumea. Indiferent de culoare politicã, indiferent de etnie sau de statut social. -Aþi aflat cu ce impresii au plecat oaspeþii noºtri? -Vã citez douã impresii care îmi sunt la îndemânã. Criticul Nicolae Oprea, profesor la Universitatea din Piteºti, a scris în cartea de onoare a manifestãrii noastre cã “toatã aceastã întâlnire nemaipomenitã a pornit dintr-o discuþie banalã între trei
oameni care s-au descoperit prieteni. Cel mai important dintre ei, Costel Avram, a muncit cel mai mult ca proiectul utopic sã devinã real”. Iar d-na Irina Horea, cea care a vorbit atât de frumos despre Valea Jiului a mãrturisit, în aceeaºi carte de impresii, cã “cea mai mare bogãþie este ceea ce strângem în cap ºi în suflet, pentru cã nimeni nu ni le poate lua niciodatã”. Iar despre generozitate a spus cã
înseamnã: “A dãrui din ceea ce ai în suflet.” -Credeþi cã toatã lumea apreciazã la superlativ ceea ce aþi fãcut pentru Valea Jiului? -Nici vorbã. Existã o specie de oameni ai adâncului care se ascund sub diverse pseudonime ºi care, la adãpostul întunericului, mã înjurã vârtos de fiecare datã când se scrie ceva despre mine. Aº vrea sã stau odatã de vorbã cu ei, faþã în faþã, bãrbãteºte, aºa cum stau doi oameni civilizaþi. În mare parte îi ºtiu cine sunt ºi mã gândesc, încã, cum e mai bines sã procedez: sã-i ignor sau sã îi demasc. Pânã când voi lua o decizie în ceea ce-i priveºte las ca faptele mele, bune sau rele, sã vorbeascã în locul meu. Deocamdatã, cred cã e decizia cea mai înþeleaptã. -Cum veþi aborda campania electoralã? -Sunt convins cã o vom face în mod inteligent. Veþi vedea, la timpul potrivit, o altã abordare în domeniul promovãrii candidaþilor noºtri. Va fi un motiv în plus ca lumea sã ne voteze. Pentru cã, vorba poetului, nimic din ce-i românesc nu piere!
P O
Vizita lui Dan Diaconescu în Valea Jiului schimbã ierarhiile în judeþ.
Vochiþoiu (PP-DD), ºi nu Mircia Muntean, adversarul principal al lui Moloþ la ºefia CJ izita lui Dan Diaconescu în Valea Jiului îngroapã definitiv orice speranþã a lui Mircia Muntean.
V
Popularitatea lui Haralambie Vochiþoiu este într-o creºtere spectaculoasã dupã ce liderul PP-DD Hunedoara a coborât alãturi de Dan Diaconescu în mina de la Lupeni ºi a apãrut apoi la OTV, unde au discutat despre planul Partidului Poporului de salvare a mineritului. Astfel, Vochiþoiu este vãzut de
locuitorii Vãii Jiului drept politicianul care poate reinstaura normalitatea în Vale ºi cel care poate readuce speranþa oamenilor de aici. Vochiþoiu, candidatul PP-DD la ºefia Consiliului Judeþean Hunedoara ºi preºedinte al filialei judeþene a Partidului Poporului, a þinut sã relateze entuziasmul din jurul PP-DD. „Venim dimineaþa la 8 la partid ºi plecãm acasã spre miezul nopþii fiindcã este un volum foarte mare de muncã, având zilnic sute de oameni la nivelul filialelor locale ºi mii de
oameni la nivel judeþean. Asta înseamnã cã în cel mai scurt timp vom ajunge la peste 10.000 de membri ºi la o intenþie de vot de 40% la alegerile locale”, a adãugat Vochiþoiu. Referindu-se la vizita lui Dan Diaconescu în Hunedoara, Vochiþoiu a adãugat cã preºedintele PP-DD a rãmas impresionat de condiþiile grele de muncã în care lucreazã minerii ºi de salariile de mizerie de aici, promiþând cã va revitaliza zona Vãii Jiului. „Aºa cum aþi vãzut, Dan Diaconescu a dedicat o zi
întreagã vizitei în Valea Jiului, ceea ce aratã importanþa pe care liderul Partidului Poporului o acordã locuitorilor de aici. A doua zi, la OTV, a fost mediatizatã pe larg coborârea în subteran de la Lupeni, unde s-a discutat despre soluþiile pentru mineritul din Vale – redeschiderea minelor ºi liberalizarea preþului la cãrbune, puncte prezente ºi în programul «Huila Poporului» redactat de organizaþia PP-DD Hunedoara”, a þinut sã puncteze Vochiþoiu.
P O
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 26 aprilie 2012
PSD Vulcan a depus
În cursa înscrierilor electorale
listele cu candidaturi P SD Vulcan a depus ieri dimineaþã dosarele cu candidaturi la funcþia de consilier ºi primar la circumscripþia numãrul 7, aºa cum prevede legea.
La depunerea dosarelor a fost prezent primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, care este ºi candidatul PSD la funcþia de primar, alãturi de echipa PSD Vulcan. ªi pentru a nu mai exista niciun fel de
rio formidabil la Petrila, în cursa pentru alegerile locale. Uniunea Social Liberalã de la Petrila nu funcþioneazã sub nicio formã. Astfel, fiecare formaþiune politicã care alcãtuieºte alianþã ºi-a numit candidatul pentru alegerile locale.
T
zvonuri, echipa PSD Vulcan a fost susþinutã de deputatul Cristian Resmeriþã, care a dorit sã fie alãturi de colegii sãi de la Vulcan. “Urez succes candidaþilor PSD Vulcan ºi îi asigur cã voi face tot ce îmi stã în putinþã ca sã-i ajut sã obþinã un rezultat cât mai bun. Eu am mers cu echipa PSD, dar singurul meu
Dorin Curtean,
regret este cã nu am mers alãturi de Bobar ºi Ramaºcanu sub sigla USL. Însã dacã aºa au considerat cã este mai bine atât cei din PSD cât ºi cei din PNL, aici, la nivelul municipiului Vulcan, nu pot decât sã le urez succes, încã odatã, candidaþilor PSD ”, a declarant deputatul Cristian Resmeriþã. Marius MITRACHE
Legea taximetriei, ca ºi aprobatã Potrivit proiectului de lege, transportatorul va desfãºura activitatea de taximetrie doar pe raza localitãþii care i-a eliberat autorizaþia ºi poate utiliza doar conducãtori auto cu atestat profesional. Conform aceluiaºi proiect, toate autoturismele în regim de taxi vor fi de culoare galbenã în totalitate sau cel puþin începând de la banda dublã tip ºah în sus, dacã la consiliul local nu se stabileºte altã culoare. Autoturismele care fac servicii de taxi trebuie sã fie dotate cu memorie electronicã fiscalã, o componentã a aparatului de marcat care înmagazineazã pe bazã de program date privind activitatea taxiului conþinute în bonul client, în condiþii de neconvertibilitate, inaccesibilitate ºi securitate.Proiectul urmeazã sã intre la vot final în plenul Camerei, care este decizionalã, el fiind adoptat deja de Senat. Diana MITRACHE
lenul Camerei Deputaþilor a adoptat pe articole proiectul care completeazã Legea taximetriei ºi care limiteazã aceastã activitate doar pe raza localitãþii care i-a eliberat transportatorului autorizaþia de taximetrie.
P
Încã 6 zile, niciun candidat ermenul limitã pentru depunerea candidaturilor la funcþiile de primar sau consilier local expirã marþi, 1 mai, ora 24.
T
Pânã acum, însã, la Biroul Electoral de Circumscripþie Nr. 6, care a fost deschis la Primãria municipiului Petroºani, nu a fost înregistratã nici mãcar o singurã intenþie de intrare în cursa electoralã. În altã ordine de idei, un candidat independent, la Petroºani, are nevoie pentru postul de primar de 1.000 de semnãturi, iar pentru cel de consilier local de 373 de semnãturi. Asta, în timp ce partidele politice nu sunt nevoite sã prezinte liste de susþinere. Deºi românii vor intra la sfârºitul acestei sãptãmâni într-o mini-vacanþã, Birourile Electorale de Circumscripþie vor fi deschise, inclusiv în zilele de sâmbãtã, duminicã, luni ºi marþi. Mir cea NISTOR
Potrivit secretarului Primãriei Petrila, Toma Vargatu, la Petrila ºi-au depus candidaturile trei persoane. Acestea sunt Constantin Ramascanu din partea PNL, Gheorghe Bobar din partea PSD, ºi.... Dorin Curtean de la PC. Se pare cã cei trei sunt cei care vor forma lanþul Uniunii Social Liberale de la Petrila, lanþ care nu are verigile bine prinse, pentru cã alianþa nu este funcþionalã. Toþi au vrut sã fie candidaþi, însã rãmâne de vãzut cine va fi primar.
La Petroºani, Lupeni, Aninoasa ºi Uricani situaþia este încã liniºtitã. Deºi, luni s-a dat startul la înscrieri în aceste localitãþi nu ºi-a manifestat interesul de a candida. Cel puþin nu pânã acum. La Vulcan însã Gheorghe Ile nu se dezminte. Potrivit secretarului Primãriei, Rodica Peter, Ile ºi-a depus candidatura pentru funcþia de primar din partea Partidului Social Democrat. Raul IRINOVICI
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Joi, 26 aprilie 2012
Afacerea PUG-ul (II)
Mircia Muntean: „Nu conteazã cine moare.
Ce mâncãm la-nmormântare?!” O afacere cu iz de ilegalitate a primarului Devei, Mircia Muntean, a fost dezvãluitã de Ziarul Hunedoreanului sub semnãtura lui Marcel Bot. Pentru cã persoana din spatele acestei afaceri este candidat la funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean din partea unui partid în care s-au adunat toþi trãdãtorii, UNPR, Cronica Vãii Jiului a considerat de cuviinþã sã preia aceastã investigaþie jurnalisticã, cu atât mai mult cu cât mai bine de un sfert din alegãtorii înscriºi pe listele electorale la nivelul judeþului Hunedoara sunt din Valea Jiului, iar aceºtia trebuie sã-i cunoascã pe cei care vin sã le cerºeascã voturile. EPISODUL 2 (Marius MITRACHE) verzi ca pe o Ana a lui Manole, versiune manelizatã de baladã.
D
ndiferenþa autoritãþilor publice devene faþã de buna amenajare urbanã a dus la diminuarea alarmantã a spaþiilor verzi în Deva. Un atentat la sãnãtatea publicã, susþin ecologiºtii ºi medicii. Primarul Devei are altã filozofie: „Nu conteazã cine moare. (important e) Ce mâncãm la-nmormântare?!” ªi, paradoxal, pe mãsurã ce zonele verzi s-au împuþinat, costurile de întreþinere au crescut vertiginos, stârnind interesul organelor de cercetare penalã
I
ughenizarea oraºului
Municipiul Deva este pe penultimul loc în judeþ (Aninoasa stã mai rãu) în statistica spaþiilor verzi. Normele europene prevãd cam 20 de metri pãtraþi de vegetaþie pentru fiecare orãºan, iar la Deva avem 3,64 metri pãtraþi. Asta dupã ce au fost „contorizate” ºi cimitirele ca loc cu verdeaþã. „Este un rãzboi permanent pe care îl port cu politica de dughenizare a oraºului. Niciodatã nu am înþeles de ce cred unii cã este mai importantã maºina decât omul. Vegetaþia care creºte pe un spaþiu
verde este bariera de protecþie între noxele din mediu ºi organismul uman. Nu înþeleg cum pot unii sã considere cã e mai bine sã li se punã praful în plãmâni decât pe maºinã”, spune Georgeta Barabaº, director executiv la Agenþia pentru Protecþia Mediului (APM) Hunedoara. „Din motive electorale, de cele mai multe ori, au primat construcþiile în locul spaþiilor verzi. Suprafaþa de spaþiu verde în mediul urban este un indicator european pentru evaluarea calitãþii vieþii. La Deva acest indicator este de ºapte ori mai mic, comparativ cu cerinþele impuse de civilizaþia contemporanã”, mai spune ºeful APM Hunedoara.
C
ine pe cine protejazã
Pe parcursul anului trecut, zonele verzi din centrul Devei au fost defriºate fãrã forme legale pentru cã legal acest lucru nu era cu putinþã. Georgeta Barabaº spune cã Primãria Deva nu are un registru al spaþiilor verzi ºi fiecare face acolo cam ce îl taie capul, beneficiind de protecþia ºefului de la Garda de Mediu Hunedoara. „Spre exemplu: pentru spaþiile verzi pe care le-au acoperit cu bolovani în centrul Devei, cei de la primãrie sunt pasibili de amendã de 10.000 lei pentru fiecare metru pãtrat distrus. Pânã acum Primãria nu a plãtit nici un leu”, susþine ºeful APM Hunedoara. Cristian
CU VERDELE-N SUS. Plantatul florilor în giratoriu dã târcoale la sfera penalã fãrã sã fie opera deþinuþilor
ZIARUL HUNEDOREANULUI prezintã un nou episod din a facerea Planului Urbanistic General (PUG) Deva, un semn prin care peisajul urbana fost nãpãdit de interese ºi s-au cheltuit bani publici pe construcþii inutile. Ani la rând, ºefii Devei au „zidit” spaþiile
din minerit Nemulþumiri S indicaliºtii se declarã nemulþumiþi de faptul cã ajutorul de stat acordat la începutul acestei sindicale sãptãmâni ar fi fost de mare folos anul trecut. pe tema ”Ajutorul de stat acordat este cel care ar fi trebuit sã-l cheltuiascã CNH ajutorului de anul trecut pentru cheltuieli excepþionale. Din punctul meu de stat vedere, acest ajutor este benefic pen-
tru pensionari, cât ºi pentru decontarea cheltuielilor realizate anul trecut cu disponibilizaþii”, a declarat Petre Nica, liderul Sindicatului Muntele. Mai mult, Valter Cojman, preºedintele executiv al Federaþiei Naþionale a Muncii, spune, pentru Cronica Vãii Jiului, cã pensionarii minieri se pregãtesc de noi acþiuni în instanþele de judecatã, întrucât gratuitãþile nu ar trebui sã le fie impozitate. ”Pot spune cã pensionarii nu sunt de acord ca aceste gratuitãþi sã fie trecute prin contractul colectiv de muncã, întrucât ei nu fac parte din contract. Pensionarii fac demersuri ca gratuitãþile lor sã nu mai fie impozitate, pentru cã banii aceºtia vin din ajutorul de stat iar ajutorul de stat nu se impoziteazã. CNH ar face bine sã investeascã în minele considerate neviabile ºi va observa cã acestea sunt viabile”, a precizat ºi Valter Cojman, preºedintele executiv al Federaþiei Naþionale a Muncii. Anamaria NEDELCOFF
Moldovan, comisar ºef la Garda de Mediu, dã vina pe sistem. „Îmi amintesc cã în 2004-2005 am dat 14 amenzi ºi toate au fost transformate în avertismente la instanþa de judecatã pe motiv cã fapta nu prezintã pericol social. Într-adevãr nu au plãtit nici o amendã”, admite Moldovan.
C
um se sapã banul public
Schimbãrile repetate ºi neautorizate în peisagistica oraºului au contrariat, dar anumite lucrãri bântuie „buzunarele” largi ale Devei. În acest sens, proverbial a rãmas pãunul vegetal din faþa casei de culturã, lucrare care a înghiþit peste patru miliarde de lei vechi. ªi când a venit vremea sã îl jumuleascã pentru a reamenaja zona, primarul Mircia Muntean ne-a explicat, în ºarade, cum trebuie lucrat bunul public. „Nu conteazã cine moare. Ce mâncãm la-nmor-
mântare?!”, ne-a lãmurit Muntean. Un „parastas” de zonã verde a intrat, anul trecut, în atenþia organelor de cercetare penalã. Este vorba de plantatul florilor în sensul giratoriu de lângã fostul Lido (acum Casa Judeþeanã de Pensii). Primãria Deva a plãtit sãpãtorii unei firme din municipiul Hunedoara cu peste 70.000 lei (ºapte sute de milioane de lei vechi) ºi cam tot pe atât au costat ºi plantele. Penaliºtii susþin cã lucrarea e inexplicabil de scumpã, dar ea ridicã dubii ºi pentru cã putea fi fãcutã de Primãria Deva în regie proprie la un preþ mult mai mic. Primãria are 27 de angajaþi plus 40-50 de deþinuþi de la Pentinciarul Bãrcea care se ocupã exclusiv de spaþiile verzi ale oraºului. Deþinuþii sunt plãtiþi cu 4- 6 lei pe orã, iar salariile de la SPIGM sunt de ºapte opt sute de lei pe lunã. Mar cel BOT
Cronica Vãii Jiului |Joi, 25 aprilie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Ce s-a întâmplat în 1991 n 24 septembrie 1991, minerii din Valea Jiului au intrat în grevã generalã ºi au cerut primului ministru, Petre Roman, sã vinã la Petroºani pentru a le asculta problemele.
Î
În cazul tinerilor uciºi în mineriada 1991
CEDO a ºters vinovãþia ce plana asupra minerilor inerii Vãii Jiului, care au participat la mineriada din 1991, au fost conM sideraþi timp de 21 de ani ca fiind autorii morali ai uciderii a doi tineri aflaþi în preajma Guvenului de la Bucureºti. CEDO a fãcut dreptate arãtând superficialitatea din justiþia românã care au achitat SPP-iºti condamnaþi în primã instanþã ºi au tergiversat dosarul cu gând de prescriere. Curtea Europeanã pentru Drepturile Omului a condamnat România în cazul celor doi tineri uciºi prin împuºcare în timpul mineriadei din septembrie 1991, care a condus la cãderea Guvernului Petre Roman. CEDO a constatat nerespectarea dreptului la viaþã, precum ºi faptul cã, în tot acest timp, justiþia românã nu a reuºit sã afle cine sunt criminalii Auricãi Crãiniceanu, 27 de ani ºi ai lui Andrei Frumuºanu, 24 de ani. Pentru cã justiþia românã a tergiversat cazul, familiile celor doi tineri au dat statul român în judecatã la CEDO în 2004 ºi au cerut prejudicii materiale în valoare de câte 15.000 euro ºi daune morale în valoare de câte 100.000 euro. CEDO a hotãrât ca pãrþile reclamante sã primeascã de la statul român câte 30.000 euro daune morale ºi sã le fie
acoperite cheltuielile de judecatã de câte 1000 euro. În toþi aceºti ani minerii au fost blamaþi, mulþi dintre ei fiind audiaþi ani la rând, fiind acuzaþi ca fiind vinovaþii morali ºi în cel mai rãu caz complici ai uciderii celor doi tineri, deºi minerii nu aveau arme de foc, iar Aurica
Crãiniceanu ºi Andrei Frumuºanu au murit împuºcaþi. Acestã decizie a CEDO se adaugã la alte zeci ºi zeci care aratã cã justiþia din România nu funcþioneazã cum trebuie. În cei 21 de ani de la uciderea celor doi, nimeni nu a fost condamnat definitiv, dosarul
plimbându-se între mai multe instanþe de judecatã ºi diferite unitãþi de parchet. Procurorii militari, unde dosarul a stat cel mai mult, au fãcut ancheta total neprofesionist, lucru constatat ºi de instanþele de judecatã. În ceea ce priveºte evenimentele din 1991, încã de la primele ore ale zilei de 25 septembrie, în jurul Guvernului au fost plasate cordoane de militari care sã þinã la distanþã grupurile de mineri care veneau spre Bucureºti sã protesteze. Cum Petre Roman se afla la Guvern, la faþa locului a fost trimisã ºi o subunitate de la Formaþiunea de Intervenþie Antiteroristã a SPP. La aproximativ o orã dupã ce au ocupat Piaþa Victoriei, manifestanþii au trecut la acþiuni violente. În seara zilei de 25 septembrie, s-a ordonat dispersarea acestora din jurul clãdirii Guvernului. Împreunã cu ºoþul ei, Aurica Crãiniceanu, care avea 27 de ani, trecea prin zonã, iar la intrarea în santierul Bloc TAROM, a fost lovitã de un proiectil tras dinspre Guvern. Dupã circa 20 de minute de
la împuºcarea femeii, parcã trasã la indigo scena s-a repetat – Andrei Frumuºani, studentul de 24 de ani, a fost împuºcat în torace. Tânãrul se afla la o distanþã de aproximativ 130 de metri de sediul Guvernului. Dupã ani de investigaþii, fostul maior Dorel Gabor de la SPP a fost considerat vinovat ºi chiar condamnat într-o primã instanþã la 8 ani de închisoare, dar judecãtorii Curþii Militare de Apel au apreciat cã nu el este vinovatul ºi l-au achitat. A urmat o perioadã în care dosarul a fost plimbat între Parchetul Militar ºi instanþe pânã anul trecut când s-a încercat clasarea dosarului, înainte de apariþia legii care elimina prescrierea infracþiunii de omor. Dupã aceastã decizie a CEDO, Consiliul Superior al Magistraturii a comunicat senin cã nici unul dintre procurorii sau judecãtorii care au dat dovada de neglijenþã ºi superficialitate nu poate fi tras la rãspundere pentru cã abaterile lor s-au prescris. Fãrã cuvinte… Ileana FIRÞULESCU
Liderul sindical, Miron Cozma, i-a ameninþat pe reprezentanþii Guvernului cã dacã nu se rezolvã aceste nemulþumiri cât mai repede posibil, ei vin în numãr mare la Bucureºti. Primele acþiuni violente au avut loc la Petroºani unde au intrat în primãrie ºi l-au agresat pe subprefectul de Hunedoara ºi pe directorul Regiei Autonome a Huilei. Au urmat o serie de pagube materiale la gara din oraº, unde au cerut garnituri de tren pentru a se deplasa la Bucureºti, dar au fost refuzaþi. În dimineaþa zilei de 25 septembrie, în jurul orei 10.00, minerii din Valea Jiului au ajuns în Gara Bãneasa cu mai multe garnituri de tren, în posesia cãrora au intrat prin violenþe ºi incendieri, dupã cum s-a spus la vremea respectivã. La aflarea veºtii cã minerii se îndreaptã spre capitalã, primul ministru ºi preºedintele au încercat mai multe manevre de împiedicare a acestora de a ajunge la destinaþie, însã toate au fost în zadar. Conduºi de liderul lor sindical, Miron Cozma, prima oprire au fãcut-o în Piaþa Victoriei, unde au cerut o întâlnire cu premierul Petre Roman. Deoarece acesta nu a apãrut, ºi-au schimbat motivul pentru care au venit ºi au cerut demisia acestuia din funcþie. O delegaþie a minerilor a reuºit sã vorbeascã cu primul ministru. Un militar, aflat la un etaj al Palatului a aruncat în mijlocul adunãrii de mineri o grenada lacrimogenã, fapt care a aprins spiritele deja încinse. Au început violenþele ºi atacurile asupra clãdirii Guvernului. În acel moment funcþionarii care se aflau în clãdire au fost evacuaþi. Spre searã minerii, conduºi de Cozma, s-au îndreptat spre Televiziunea Românã ºi Piaþa
Universitãþii. S-au oprit ºi la Palatul Cotroceni pentru a discuta cu preºedintele Ion Iliescu condiþiile în care se vor retrage, iar Miron Cozma cere demiterea premierului în schimbul liniºtii din capitalã. În ziua de 26 septembrie minerii atacã cu forþe noi clãdirea Guvernului ºi cer în continuare demiterea Guvernului, crezând cã astfel situaþia lor se va îmbunãtãþi. Au avut loc discuþii cu uºile închise, dar în timpul discuþiilor Miron Cozma a ameninþat cã, dacã pânã la ora 12.00 nu este anunþatã demisia premierului, el cheamã alþi 40.000 de sindicaliºti. La ora 12.00, Alexandru Bârlãdeanu, preºedintele Senatului, a anunþat la televiziunea publicã demiterea Guvernului Roman, iar Cozma le-a cerut mineirlor sã plece acasã pentru ca le-au fost rezolvate revendicãrile. Cu toate acestea, lucrurile iau o întorsãturã neaºteptatã. În dupã-amiaza acelei zile, minerii intrã în Sala de ºedinþe a Adunãrii Deputaþilor ºi cer demisia Preºedintelui Ion Iliescu ºi rezolvarea tuturor revendicãrilor pentru care au venit la Bucureºti. În cele din urmã s-au potolit ºi s-au întors în Valea Jiului, cu promisiunea fãcutã cã tot ceea ce au cerut se va rezolva. Douã
zile mai târziu Miron Cozma ºi preºedintele þãrii Ion Iliescu semneazã un comunicat prin care încheie tragicul episod al celei de-a patra mineriade.
EFECTE Pe plan naþional, mienriada a avut efecte negative asupra populaþiei, iar oamenii îºi amintesc ºi acum de mineri înarmaþi cu bâte, topoare, târnãcoape, lanþuri care bãteau pe oricine le pãrea suspect cã era împotriva lor. La plecare au lãsat în urma lor 455 de rãniþi, dintre care 50 au necesitat spitalizare, ºi 3 morþi - 2 din Bucureºti ºi unul din Vulcan. Dupã aproape 2 ani de la revoluþia din 1989, românii încã mai luptau împotriva comunismului, pretext pe care l-au folosit ºi minerii când au organizat cea de-a patra mineriadã. Pe plan internaþional, lucrurile nu au stat mai bine. Investitorii strãini au refuzat sã îºi dezvolte afacerile în România ºi astfel s-au redus locurile de muncã, iar sãrãcia era aproape mai mare decât în timpul regimului comunist. Europenii evitau sã aibã relaþii economice cu þara noastrã, sub motivaþia cã cele întâmplate reprezenta, de fapt, refuzarea democraþiei de cãtre Guvern. Car men COSMAN
au mâna , cã dacã minerii pune olo ac de t pa a, zm rilor, Miron Co in sã se tragã în Fostul lider al mine pe el, dupã ce a dat ord ru nt pe Cozma. i aþ ov vin lii mort”, a declarat Miron era ni, declarã cã principa me oa ie br em alizat ºi riadei din sept ii CEDO mai au de an tor cã de Ju morþii ºi rãniþii mine u sc rat ºi el ”viceºedinte Ion Ilie Cozma, care s-a decla lui ul 1991 sunt fostul pr sar do ar re la CEDO tre Roman, ca riadelor”: ”Am depus ne mi a ºi fostul premier Pe ã tim gã asupra arãt cã ºi eu sunt fi dat ordin sã se tra ul 6.444/2010, în care sar do se facã manifestanþilor. neriadelor ºi aºtept sã mi a ã tim vic de eni nu ºi-a rilor cu gloanþe eau sã subliniez cã nim Vr e. tat ”S-a tras asupra mine ep dr i, nc violenþã sã fost împuºcaþi atu odatã ca acele acte de vre rit 7,61. 46 de mineri au do u an uº atã de mineri u ºi Andrei Frum . Dar lumea este speri loc ã iar Aurica Crãinicean aib . r face cât 10 satoare de 32 adevãrul e cã un mine cã ru nt au fost împuºcaþi cu lan pe tre Pe nt Ion Iliescu ºi Principalii vinovaþi su bucureºteni”. ctat, întrucât man, care a dat disRo tre Pe s ale i man nu a putut fi conta ma Ro n, tre Pe Roma armamentul din ntul de faþã. poziþie sã se foloseascã nu este în þarã în mome a faþ în u sta OF F ote pr re An am ar ia NE DE LC dotare asupra celor ca scãa m cu e bin rte foa e guvernului. Roman ºti
Cronica Vãii Jiului |Joi, 25 aprilie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Ce s-a întâmplat în 1991 n 24 septembrie 1991, minerii din Valea Jiului au intrat în grevã generalã ºi au cerut primului ministru, Petre Roman, sã vinã la Petroºani pentru a le asculta problemele.
Î
În cazul tinerilor uciºi în mineriada 1991
CEDO a ºters vinovãþia ce plana asupra minerilor inerii Vãii Jiului, care au participat la mineriada din 1991, au fost conM sideraþi timp de 21 de ani ca fiind autorii morali ai uciderii a doi tineri aflaþi în preajma Guvenului de la Bucureºti. CEDO a fãcut dreptate arãtând superficialitatea din justiþia românã care au achitat SPP-iºti condamnaþi în primã instanþã ºi au tergiversat dosarul cu gând de prescriere. Curtea Europeanã pentru Drepturile Omului a condamnat România în cazul celor doi tineri uciºi prin împuºcare în timpul mineriadei din septembrie 1991, care a condus la cãderea Guvernului Petre Roman. CEDO a constatat nerespectarea dreptului la viaþã, precum ºi faptul cã, în tot acest timp, justiþia românã nu a reuºit sã afle cine sunt criminalii Auricãi Crãiniceanu, 27 de ani ºi ai lui Andrei Frumuºanu, 24 de ani. Pentru cã justiþia românã a tergiversat cazul, familiile celor doi tineri au dat statul român în judecatã la CEDO în 2004 ºi au cerut prejudicii materiale în valoare de câte 15.000 euro ºi daune morale în valoare de câte 100.000 euro. CEDO a hotãrât ca pãrþile reclamante sã primeascã de la statul român câte 30.000 euro daune morale ºi sã le fie
acoperite cheltuielile de judecatã de câte 1000 euro. În toþi aceºti ani minerii au fost blamaþi, mulþi dintre ei fiind audiaþi ani la rând, fiind acuzaþi ca fiind vinovaþii morali ºi în cel mai rãu caz complici ai uciderii celor doi tineri, deºi minerii nu aveau arme de foc, iar Aurica
Crãiniceanu ºi Andrei Frumuºanu au murit împuºcaþi. Acestã decizie a CEDO se adaugã la alte zeci ºi zeci care aratã cã justiþia din România nu funcþioneazã cum trebuie. În cei 21 de ani de la uciderea celor doi, nimeni nu a fost condamnat definitiv, dosarul
plimbându-se între mai multe instanþe de judecatã ºi diferite unitãþi de parchet. Procurorii militari, unde dosarul a stat cel mai mult, au fãcut ancheta total neprofesionist, lucru constatat ºi de instanþele de judecatã. În ceea ce priveºte evenimentele din 1991, încã de la primele ore ale zilei de 25 septembrie, în jurul Guvernului au fost plasate cordoane de militari care sã þinã la distanþã grupurile de mineri care veneau spre Bucureºti sã protesteze. Cum Petre Roman se afla la Guvern, la faþa locului a fost trimisã ºi o subunitate de la Formaþiunea de Intervenþie Antiteroristã a SPP. La aproximativ o orã dupã ce au ocupat Piaþa Victoriei, manifestanþii au trecut la acþiuni violente. În seara zilei de 25 septembrie, s-a ordonat dispersarea acestora din jurul clãdirii Guvernului. Împreunã cu ºoþul ei, Aurica Crãiniceanu, care avea 27 de ani, trecea prin zonã, iar la intrarea în santierul Bloc TAROM, a fost lovitã de un proiectil tras dinspre Guvern. Dupã circa 20 de minute de
la împuºcarea femeii, parcã trasã la indigo scena s-a repetat – Andrei Frumuºani, studentul de 24 de ani, a fost împuºcat în torace. Tânãrul se afla la o distanþã de aproximativ 130 de metri de sediul Guvernului. Dupã ani de investigaþii, fostul maior Dorel Gabor de la SPP a fost considerat vinovat ºi chiar condamnat într-o primã instanþã la 8 ani de închisoare, dar judecãtorii Curþii Militare de Apel au apreciat cã nu el este vinovatul ºi l-au achitat. A urmat o perioadã în care dosarul a fost plimbat între Parchetul Militar ºi instanþe pânã anul trecut când s-a încercat clasarea dosarului, înainte de apariþia legii care elimina prescrierea infracþiunii de omor. Dupã aceastã decizie a CEDO, Consiliul Superior al Magistraturii a comunicat senin cã nici unul dintre procurorii sau judecãtorii care au dat dovada de neglijenþã ºi superficialitate nu poate fi tras la rãspundere pentru cã abaterile lor s-au prescris. Fãrã cuvinte… Ileana FIRÞULESCU
Liderul sindical, Miron Cozma, i-a ameninþat pe reprezentanþii Guvernului cã dacã nu se rezolvã aceste nemulþumiri cât mai repede posibil, ei vin în numãr mare la Bucureºti. Primele acþiuni violente au avut loc la Petroºani unde au intrat în primãrie ºi l-au agresat pe subprefectul de Hunedoara ºi pe directorul Regiei Autonome a Huilei. Au urmat o serie de pagube materiale la gara din oraº, unde au cerut garnituri de tren pentru a se deplasa la Bucureºti, dar au fost refuzaþi. În dimineaþa zilei de 25 septembrie, în jurul orei 10.00, minerii din Valea Jiului au ajuns în Gara Bãneasa cu mai multe garnituri de tren, în posesia cãrora au intrat prin violenþe ºi incendieri, dupã cum s-a spus la vremea respectivã. La aflarea veºtii cã minerii se îndreaptã spre capitalã, primul ministru ºi preºedintele au încercat mai multe manevre de împiedicare a acestora de a ajunge la destinaþie, însã toate au fost în zadar. Conduºi de liderul lor sindical, Miron Cozma, prima oprire au fãcut-o în Piaþa Victoriei, unde au cerut o întâlnire cu premierul Petre Roman. Deoarece acesta nu a apãrut, ºi-au schimbat motivul pentru care au venit ºi au cerut demisia acestuia din funcþie. O delegaþie a minerilor a reuºit sã vorbeascã cu primul ministru. Un militar, aflat la un etaj al Palatului a aruncat în mijlocul adunãrii de mineri o grenada lacrimogenã, fapt care a aprins spiritele deja încinse. Au început violenþele ºi atacurile asupra clãdirii Guvernului. În acel moment funcþionarii care se aflau în clãdire au fost evacuaþi. Spre searã minerii, conduºi de Cozma, s-au îndreptat spre Televiziunea Românã ºi Piaþa
Universitãþii. S-au oprit ºi la Palatul Cotroceni pentru a discuta cu preºedintele Ion Iliescu condiþiile în care se vor retrage, iar Miron Cozma cere demiterea premierului în schimbul liniºtii din capitalã. În ziua de 26 septembrie minerii atacã cu forþe noi clãdirea Guvernului ºi cer în continuare demiterea Guvernului, crezând cã astfel situaþia lor se va îmbunãtãþi. Au avut loc discuþii cu uºile închise, dar în timpul discuþiilor Miron Cozma a ameninþat cã, dacã pânã la ora 12.00 nu este anunþatã demisia premierului, el cheamã alþi 40.000 de sindicaliºti. La ora 12.00, Alexandru Bârlãdeanu, preºedintele Senatului, a anunþat la televiziunea publicã demiterea Guvernului Roman, iar Cozma le-a cerut mineirlor sã plece acasã pentru ca le-au fost rezolvate revendicãrile. Cu toate acestea, lucrurile iau o întorsãturã neaºteptatã. În dupã-amiaza acelei zile, minerii intrã în Sala de ºedinþe a Adunãrii Deputaþilor ºi cer demisia Preºedintelui Ion Iliescu ºi rezolvarea tuturor revendicãrilor pentru care au venit la Bucureºti. În cele din urmã s-au potolit ºi s-au întors în Valea Jiului, cu promisiunea fãcutã cã tot ceea ce au cerut se va rezolva. Douã
zile mai târziu Miron Cozma ºi preºedintele þãrii Ion Iliescu semneazã un comunicat prin care încheie tragicul episod al celei de-a patra mineriade.
EFECTE Pe plan naþional, mienriada a avut efecte negative asupra populaþiei, iar oamenii îºi amintesc ºi acum de mineri înarmaþi cu bâte, topoare, târnãcoape, lanþuri care bãteau pe oricine le pãrea suspect cã era împotriva lor. La plecare au lãsat în urma lor 455 de rãniþi, dintre care 50 au necesitat spitalizare, ºi 3 morþi - 2 din Bucureºti ºi unul din Vulcan. Dupã aproape 2 ani de la revoluþia din 1989, românii încã mai luptau împotriva comunismului, pretext pe care l-au folosit ºi minerii când au organizat cea de-a patra mineriadã. Pe plan internaþional, lucrurile nu au stat mai bine. Investitorii strãini au refuzat sã îºi dezvolte afacerile în România ºi astfel s-au redus locurile de muncã, iar sãrãcia era aproape mai mare decât în timpul regimului comunist. Europenii evitau sã aibã relaþii economice cu þara noastrã, sub motivaþia cã cele întâmplate reprezenta, de fapt, refuzarea democraþiei de cãtre Guvern. Car men COSMAN
au mâna , cã dacã minerii pune olo ac de t pa a, zm rilor, Miron Co in sã se tragã în Fostul lider al mine pe el, dupã ce a dat ord ru nt pe Cozma. i aþ ov vin lii mort”, a declarat Miron era ni, declarã cã principa me oa ie br em alizat ºi riadei din sept ii CEDO mai au de an tor cã de Ju morþii ºi rãniþii mine u sc rat ºi el ”viceºedinte Ion Ilie Cozma, care s-a decla lui ul 1991 sunt fostul pr sar do ar re la CEDO tre Roman, ca riadelor”: ”Am depus ne mi a ºi fostul premier Pe ã tim gã asupra arãt cã ºi eu sunt fi dat ordin sã se tra ul 6.444/2010, în care sar do se facã manifestanþilor. neriadelor ºi aºtept sã mi a ã tim vic de eni nu ºi-a rilor cu gloanþe eau sã subliniez cã nim Vr e. tat ”S-a tras asupra mine ep dr i, nc violenþã sã fost împuºcaþi atu odatã ca acele acte de vre rit 7,61. 46 de mineri au do u an uº atã de mineri u ºi Andrei Frum . Dar lumea este speri loc ã iar Aurica Crãinicean aib . r face cât 10 satoare de 32 adevãrul e cã un mine cã ru nt au fost împuºcaþi cu lan pe tre Pe nt Ion Iliescu ºi Principalii vinovaþi su bucureºteni”. ctat, întrucât man, care a dat disRo tre Pe s ale i man nu a putut fi conta ma Ro n, tre Pe Roma armamentul din ntul de faþã. poziþie sã se foloseascã nu este în þarã în mome a faþ în u sta OF F ote pr re An am ar ia NE DE LC dotare asupra celor ca scãa m cu e bin rte foa e guvernului. Roman ºti
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 26 aprilie 2012
n fost miner din Valea Jiului s-a apucat de pãstorit. Creºte capre ºi o face pentru a-ºi întreþine sãnãtatea, pentru cã în anii petrecuþi în subteran a aflat cât de benefic e laptele de caprã.
U
A muncit zeci de ani în mãruntaiele munþilor din Valea Jiului. A dat cãrbune ºi s-a cãznit cu lopata „inima lui Stalin” sã scoatã aur negru. În praf, la brigadã ºi-a petrecut anii pânã la pensie, dar când a ieºit la suprafaþã definitiv, când nu a mai avut grija întunericului în care se cufunda zilnic, s-a apucat de umblat pe dealuri. ªi nu oricum, ci cu o micã turmã de capre. Simion Minteoan stã la bloc ºi din anii 60 locuieºte în Petroºani. A fost atras mereu de animale, a crescut oi ºi vaci, iar acum, la 70 de ani împliniþi s-a gândit sã îºi
Miner reprofilat pe pãstorit creascã în liniºte turma. Omul povesteºte cum a venit aici cu pãrinþii ºi aici a rãmas. „În ianuarie am împlinit 70 de ani. Am venit aici cu pãrinþii mei din zona Clujului, unde am învãþat cã e bine sã creºti animale. Am fãcut armata,mi-am întemeiat o familie ºi
aici am rãmas. Am lucrat la front toatã viaþã, dar acum sunt pensionar. Nu a fost uºor, dar acum am caprele mele ºi le þin pentru sãnãtate. Laptele, brânza sunt foarte bune ºi laptele se bea nefiert. Nu are colesterol, e curat, ajutã la scãderea tensiunii arteriale ºi la bolile de plãmâni. Eu ºtiu cã am lucrat la front ºi toþi minerii fac silicozã. De aia am crescut caprele ºi doar pentru mine ºi familia mea”, spune Simion Minteoan, minerul pensionar, devenit pãstor. Fostul miner spune cã nu vinde nici lapte, nici brânzã ºi nici iezi. Îi creºte pentru el ºi familia sa. Are câteva capre ºi iese zilnic cu turma la pãscut. Îi place asta, iubeºte animalele ºi ele îl ascultã, chiar dacã uneori caprele sunt îndãrãtnice. „Rar am mai dat câte un litru de
lapte la câte unul care mi-a cerut cã avea copilul bolnav. Eu le cresc cã îmi fac mie bine, îmi face bine miºcarea ºi laptele ºi brânza”, spune bãtrânul pãstor. La anii sãi, fostul miner care a dat la lopatã în minã ºtie care sunt efectele benefice ale
laptelui de caprã ºi mai ales pune preþ pe libertatea de a ieºi la câmp cu animalele. Pentru cã stã la bloc, povesteºte cum e o zi din viaþa lui. „Mã trezesc devreme, la 5, cã am lucrat la minã. Îmi beau cafeaua ºi apoi plec la capre. Le þin la niºte momârlani mai sus de blocul în care locuiesc. Le vãd cum sunt ºi plec cu ele la pãscut. ªi acum am una care trebuie sã fete. Sunt atent în orice clipã cu ele. Caprele sunt rele, nu e uºor sã le creºti, dar mie îmi place ºi ele mã plac, cã nu vedeþi cum stau pe lângã mine?”, a mai adãugat pensionarul. În fiecare zi, domnul Simion iese la pãscut cu micuþa sa turmã. Caprele îl urmeazã peste tot conºtiincioase ºi oamenii îl privesc cu respect, pentru cã este sãnãtos ºi are încã putere de muncã, dupã atâþia ani. Diana MITRACHE
Mii de rãsaduri pentru rondurile din oraº erele din Petroºani S se pregãtesc de primãvarã. Mii de rãsaduri sunt acum sãdite, plivite ºi vor ajunge flori în rondurile din oraº. Totuºi, administraþia mai ºi cumpãrã flori, pentru cã serele vechi de peste 3 decenii ºi jumãtate sunt din ce în ce mai degradate. Mii de seminþe devin rãsaduri pentru ca mai apoi sã fie plantate în lãdiþe speciale. Cu timpul, ele devin flori ºi ajung sã fie montate în aranjamente florale la Petroºani. De asta se ocupã douã femei, care spun cã lucreazã aici de ani de zile, iar efectul se vede în oraº. Pe stâlpii de iluminat ori în zonele de agrement din parcuri, pe marginea ºoselei, sau în sensurile giratorii. „Am adunat seminþe de petunii, tagetis, gazane, nalbã ºi peste zece mii de panseluþe. Toate vor ajunge în rondurile de flori. E
muncã destulã. Le sãdim, le plivim, apoi le separãm în lãdiþe speciale, vedem dacã nu au dãunãtori ºi le tratãm. Totul pentru ca la plecarea de aici sã fie adevãrate flori care sã înfrumuseþeze oraºul în fiecare anotimp”, spune Nicoleta Ciocan, una dintre muncitoarele de la sere. Toate florile ajung prin oraº, însã, cea mai mare problemã a celor de la sere o reprezintã faptul cã oamenii le stricã munca de luni de zile. „Nu ne mâhneºte nimic mai tare, decât faptul cã noi ne
muncim aici luni de zile, muncim sã le punem în aranjamente ºi le vedem apoi rupte prin oraº. Asta ne mâhneºte mult, cã doar pentru noi ºi pentru oraº facem”, spune ºi Lucica Toma, o altã muncitoare. Serele s-au degradat continuu, iarna care a trecut a fost una grea ºi asta se vede pentru cã doar o parte din construcþii mai poate fi acum folositã. Ce nu se poate produce aici, primãria cumpãrã ºi în oraº ajung astfel flori în fiecare sezon. Diana MITRACHE
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Joi, 26 aprilie 2012
Renunþã la bloc pentru o turmã de capre! roprietarul unui bloc din Teliucu Inferior este decis sã renunþe la imobil pentru o turmã de capre. ªi nu este singurul imobil care îºi cautã proprietar în spaþiul virtual.
P
„Vând bloc la preþ avantajos”. Aºa sunã anunþurile de pe piaþa imobiliarã hunedoreanã, unde blocuri întregi îºi cautã stãpân. Nu vorbim despre dezvoltatorii imobiliari, care vând apartamente în blocuri nounouþe, ci despre blocuri abandonate, cumpãrate în perioada în care criza încã nu ne dãdea târcoale, pentru renovarea cãrora nu s-au mai gãsit fonduri dupã ce recesiunea financiarã ºi-a arãtat colþii. De regulã, imobilele sunt situate în zone puþin atractive pentru investitori, chiar dacã teoretic ar putea exista ceva potenþial turistic. De exemplu, în Teliucu Inferior se cautã proprietar pentru un bloc folosit pânã
anul 2000. Cu 4 etaje ºi 100 de camere, proprietarul acestuia îl descrie ca fiind foarte aproape de zona de agrement Cinciº ºi ca fiind „pretabil pentru hotel, dezvoltatori imobiliari, orfelinat, posibilitãþi accesare fonduri europene, posibili-
tate mansardare”. Întregul imobil este ofertat la 120.000 de euro, dar interesant este cã, în urmã cu doar câteva luni acelaºi bloc era scos la vânzare nu neapãrat pentru o sumã fixã, ci ºi „contra (multe) capre”, dupã cum se exprimã autorul ofertei postate pe un site de profil de pe Internet. „nu este vorba de o turmã, ci de vreo 2.000 de capre. De când am dat anunþul, m-au mai sunat, dar nu la schimb. Spuneau cã au de vânzare capre. Cineva a vrut sã cumpere
blocul, dar nu s-a mai întâmplat nimic”, a spus proprietarul imobilului, care este chiar din Teliuc.
locul turn din Uricani vrea un proprietar
B
O situaþie similarã se regãseºte în oraºul uricani, unde în urmã cu câþiva ani, unii investitorii credeau cã au dat lovitura pe piaþa imobiliarã când au cumpãrat, la preþuri mai mult decât avantajoae, blocuri întregi. Cumpãrãtorii promiteau reabilitarea lor din temelii, iar unul dintre acestea – un bloc turn din centrul localitãþii – ar fi urmat sã se transforme în hotel. Astfel, în anul 2007, reprezentanþii Primãriei Uricani din judeþul Hunedoara au vândut trei blocuri de locuinþe la preþul unui apartament de 4 camere, situat întrun oraº mai rãsãrit. Administraþia localã considera,
În 15 ani, în judeþul Hunedoara
Salariaþii s-au înjumãtãþit ºi, paradoxal, rata ºomajului a scãzut imp de 15 ani T numãrul salariaþilor din judeþul Hunedoara s-a înjumãtãþit. Culmea este cã rata ºomajului a scãzut cu circa nouã procente, ceea ce ar însemna un progres considerabil conform statisticilor, în ciuda accentuãrii sãrãciei... reale. Judeþul Hunedoara era un judeþ puternic industrializat care, gradual, pe mãsurã ce anii s-au scurs, acesta a devenit tãrâmul ”resturilor” siderurgiei ºi mineritului cu tot ce presupune economia respectivã pe orizontalã.
Tranziþia spre democraþie nu a prea experimentat-o nimeni în lume, ca urmare s-a distrus cam tot ce amintea de regimului trecut. Statisticile spun cã în perioada 1995-2010, populaþia judeþului a scãzut de la aproximativ 548.000 de locuitori din care copii de pânã la 14 ani,110.000 - la 462.000 – din care 63.400 copii. Conform Direcþiei Judeþene de Statisticã, în anul 1995 judeþul nostru avea un numãr mediu de salariþi de 193.700, iar în 2010 numãrul acestora a scãzut considerabil – la 108.900 - având în
vedere disponibilizãrile în masã din minerit ºi siderurgie, pe lângã ”eficientizarea” altor instituþii. Adicã judeþul Hunedoara a ajuns sã aibã cu aproape jumãtate - 44 la sutã - mai puþini salariaþi. Este adevãrat cã a avut loc ºi o scãdere a populaþiei cu vreo 80.000 de locuitori, care ºi-au dat obºtescul sfârºit sau au migrat. Paradoxal, în aceste condiþii rata ºomajului a scãzut de la 17% cât era în 1995, la 8% în 2010. Veþi spune cã este firesc sã fie aºa, din moment ce populaþia este mai puþinã cu 80.000 de locuitori. Dar dintre
aceºti 80.000 de locuitori lipsã, jumãtate sunt copii. Deci paradoxul rãmâne, diferenþa de procente la ºomaj fiind substanþialã… spre bine. În aceste condiþii s-ar putea spune cã avem un judeþ fericit, cã a mers spre progres. Realitatea aratã cu totul altfel. Cei ieºiþi din plata ajutorului de ºomaj nu apar în nici o statisticã, iar sãrãcia se vede cu ochiul liber la fiecare pas, cartiere întregi ale oraºelor par tablouri desprinse din lumea a treia. Ileana FIRÞULESCU
însã, afacerea deosebit de profitabilã, în condiþiile în care era dispusã sã vândã pe un euro clãdirile, doar sã le repare cineva. Pentru suma de 67.000 de lei, Primãria Uricani a vândut cãtre o societate din Cluj Napoca un bloc turn, celebru în zona în condiþiile în care nu mai este locuit de ani de zile, din cauza gradului avansat de degradare. De asemenea, Blocul E5, distrus în timp, a fost înstrãinat pentru suma de 47.000 de lei, iar un alt imobil situat în apropierea localitãþii Câmpu lui Neag a fost vândut pentru 35.000 de lei. În total, dupã vânzarea a trei imobile de locuinþe, Primãria Uricani s-a ales cu aproape 150.000 de lei. Dar, peste proiecte s-a aºternut uitarea, iar ultima datã reprezentanþii firmei au fost vãzuþi prin zonã anul trecut, când au fost somaþi sã cureþe imobilul transformat în groapã de gunoi. Blocul turn nu este singurul care îºi cautã cumpãrãtor pe o piaþã imobiliarã aproape îngheþatã de luni bune. Cel puþin alte douã imobile sunt scoase la vânzare la preþuri modice, iar anunþurile sunt postate pe mai toate siteurile de profil. De exemplu, un bloc de 4 etaje din oraºul Uricani se vinde pentru suma de 95.000 de euro. Tot pentru 95.000 de euro se mai vinde un imobil cu 3 etaje, de asemenea din Uricani. Ambele deþin conductã de apã, energie electricã, canalizare ºi acces la drumul principal. Pânã acum, însã, nimeni nu s-a înghesuit sã cumpere blocurile scoase la vânzare. Car men COSMAN
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 26 aprilie 2012
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
HOROSCOP
26 aprilie 2012
Astãzi sunt ºanse sã culegeþi roadele unei colaborãri. Dupãamiazã s-ar putea ca relaþiile sentimentale sã nu meargã prea bine. Nu este cazul sã vã îngrijoraþi, vã ajutã un prieten sã depãºiþi acest moment.
Aveþi multe probleme de rezolvat. Planificaþi-vã cât mai bine, ca sã nu vã consumaþi energia inutil. Nu refuzaþi ajutorul prietenilor! O persoanã mai în vârstã din familie sã vã facã un cadou, probabil o sumã de bani.
Astãzi aveþi un farmec deosebit,
cu membrii familiei.
Aveþi ocazia sã plecaþi într-o excursie cu prietenii. Vã simþiþi plin de energie ºi cei din jur vã apreciazã ideile. Încercaþi sã profitaþi de orice ocazie de a vã relaxa! Nu meritã sã vã gândiþi la cheltuieli.
Dupã o perioadã nu tocmai favorabilã pe plan sentimental, se pare cã astãzi norocul vã zâmbeºte din nou. Aveþi ocazia sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã care s-ar putea sã vã rãpeascã inima.
Sunteþi foarte bine dispus, iar relaþiile cu anturajul decurg fãrã probleme. Singurul lucru care nu vã mulþumeºte pe deplin este situaþia financiarã. Puteþi avea succes în toate activitãþile legate de cãmin, dar ºi în societate.
Aveþi ocazia sã începeþi o activitate care vã va aduce mari satisfacþii profesionale ºi financiare. La serviciu, munciþi într-un ritm alert, spre nemulþumirea colegilor. Nu încercaþi sã vã depãºiþi limitele.
Vã pregãtiþi sã plecaþi într-o cãlãtorie ºi toatã familia intrã în prizã. S-ar putea sã vã indispunã o rudã apropiatã. Totuºi, mai târziu, sfaturile sale s-ar putea dovedi utile. Când situaþia se mai liniºteºte, mergeþi în vizitã.
Se pare cã sunteþi nemulþumit datoritã problemelor financiare. Pe plan intelectual, sunteþi într-o formã deosebitã. Profitaþi ºi dedicaþi-vã studiului sau proiectelor de viitor. Sunteþi comunicativ ºi puteþi sã vã faceþi noi prieteni.
Sunteþi foarte creativ ºi puteþi avea succes în afaceri. Planurile pe care vi le faceþi azi se vor concretiza rapid ºi vã vor aduce satisfacþii financiare. Nu treceþi cu vederea problemele partenerului de viaþã.
Dimineaþa este posibil sã plecaþi într-o delegaþie anunþatã în ultimul moment. Deºi întâmpinaþi mai multe obstacole, vã descurcaþi foarte bine. Relaþiile sentimentale s-ar putea sã fie puþin tensionate.
Dimineaþa s-ar putea sã primiþi o veste bunã în legãturã cu o sumã de bani pe trebuie sã îi primiþi de la serviciu, spre bucuria partenerului de viaþã. Puteþi sã vã faceþi planuri de viitor ºi sã vã întâlniþi cu prietenii.
care vã deschide toate uºile. Puteþi sã vã ocupaþi de afaceri ºi sã faceþi investiþii pentru cãmin. Evitaþi discuþiile în contradictoriu
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Joi, 26 aprilie 2012
27 aprilie 1922
Din nou fãrã apã caldã
Au trecut 90 de ani dar, mai nimic, nu s-a schimbat P
etroºenenii rãmaºi racordaþi la sistemul centralizat de termoficare au rãmas, din nou, fãrã apã caldã menajerã.
Atunci, la fel ca ºi acum…
Între cel mai grav accident din istoria mineritului din Valea Jiului, înregistrat în urmã cu 9 decenii, ºi cele produse în ultimii ani existã numeroase similitudini. ªi atunci, la fel ca ºi în prezent, urmaºii celor decedaþi în subteran au fost minþiþi ºi amãgiþi de cãtre guvernanþii aflaþi la putere. Atât în ceea ce priveºte sumele oferite ca „rãsplatã” pentru pierderea vieþilor celor dragi, în fapt, unicii susþinãtori financiari ai familiilor respective sau sumele promise celor rãniþi, pentru tratarea rãnilor, cât ºi în ceea ce priveºte „identificarea” celor vinovaþi pentru producerea tragediilor minereºti.
Tragedia de la Lupeni În urmã cu 90 de ani, în data de 27 aprilie 1922, la Mina Aurelia din Lupeni s-a produs cel mai cumplit accident colectiv de muncã din Valea Jiului. Din cauza unei explozii de metan, 82 de mineri au decedat, în urma lor rãmânând 62 de vãduve ºi 124 de copii orfani. “Explozia s-a produs în stratul 13, blocul V, unde exploatarea se fãcea cu fronturi scurte. În stratul 13, blocul V se înainta cu o galerie direcþionalã la orizontul 600 m. S-a puºcat într-o zonã cu metan ºi praf de cãrbune iar explozia a avut o forþã dinamicã foarte mare, îndoind ºinele de linie feratã ºi rupând ghidajele de la Puþul Aurelia”, se preciza în ziarele epocii. Minerii decedaþi în subteran au fost înmormântaþi în ziua de 30 aprilie în Cimitirul Eroilor din Lupeni.
Una pe hârtie, realitatea, alta Dupã ce vãduvele catastrofei miniere de la Lupeni s-au plâns de starea de suferinþã prin care treceau, acestea au
primit ajutoare cuprinse între 15.000 ºi 90.000 de lei, bani strânºi prin subscripþie publicã. În plus, Societatea Minelor de Cãrbuni “Uricani - Valea Jiului” le-a acordat locuinþã, încãlzit, iluminat ºi alimente gratuite, în timp ce unele vãduve au fost angajate ca lucrãtoare. În afara banilor repartizaþi direct vãduvelor, sumele acordate, enorme pentru acele timpuri, au fost depuse în bancã pe numele orfanilor, mamele putând scoate lunar câte 100 de lei pentru fiecare copil. Ce-i drept, pânã la urmã banii acordaþi au fost mult mai puþini, locuinþa gratuitã era reprezentatã de o singurã camerã în care se locuia claie peste grãmadã, doar câteva articole alimentare au fost gratuite, iar despre iluminat ºi încãlzit nu are rost sã mai vorbim...
Doar doi vinovaþi pentru câteva sute de victime În timp, ajutoarele s-au epuizat iar unele dintre soþiile minerilor
Aproape 13 milioane de lei, evaziune fiscalã dministratorul unei societãþi comerciale din Deva a încercat sã înºele statul român cu nu mai puþin de 12,8 milioane de lei noi, dar a fost prins de poliþiºti.
A
Bãrbatul, în vârstã de 32 de ani, este cercetat de ofiþerii Serviciului de Investigare a Fraudelor, care au stabilit cã, în perioada 01.01.2008 – 31.12.2010, a efectuat
achiziþii de materiale de construcþii de la diferite societãþi comerciale din þarã pe care nu le-a înregistrat în evidenþele contabile ale societãþii. În acest fel el s-a sustras de la plata taxelor ºi impozitelor datorate statului în sumã de 12.800.000 lei. “În cauzã se efectueazã cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de evaziune fiscalã sub supravegherea Parchetului de pe lângã Tribunalul
Hunedoara”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Car men COSMAN
decedaþi au ajuns chiar sã cerºeascã, pe stradã. Prin urmare, vãduvele care ºi-au pierdut soþii din neglijenþa Societãþii Minelor de Cãrbuni “Uricani - Valea Jiului” i-au intentat proces acesteia, solicitând despãgubiri. Procesul, derulat la Tribunalul Deva, a constatat vinovãþia Societãþii, condamnând un inginer la o amendã de 9.000 de lei ºi pe ºeful de lucrãri la 3 luni de închisoare. Doar atât, pentru 82 de morþi, 62 de vãduve, 124 de orfani ºi 37 de pãrinþi bãtrâni, rãmaºi fãrã niciun sprijin... Mir cea NISTOR
Furnizarea acesteia a fost sistatã, de cãtre termocentrala de la Paroºeni, dupã ce a fost înregistratã o nouã avarie la conducte. De aceastã datã, în zona Staþiei CFR de la Livezeni. “Din cauza avariei, conducerea SE Termocentrale Paroºeni ne-a anunþat cã va întrerupe furnizarea de agent termic, timp de 24 de ore, adicã de marþi, ora 21:00, pânã miercuri, ora 21:00”, a precizat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani. Dacã de aceastã datã furnizarea apei calde a fost sistatã doar pentru 24 de ore, o întrerupere ceva mai consistentã va veni prin luna iulie. Pentru tradiþionalele reparaþii de varã, sistemul ar putea fi oprit pentru una sau, chiar, douã luni de zile. Mir cea NISTOR
Minerii vor fi plãtiþi înainte ªomerii, invitaþi de vacanþã la bursã
inerii vor primi banii reprezentând avansul pe luna aprilie mai repede cu câteva zile, înainte de a intra ºi ei, ca ºi angajaþii din sectorul bugetar, într-o scurtã vacanþã de patru zile.
M
“Având în vedere faptul cã ziua de 30 aprilie va fi nelucrãtoare, salariaþii CNH urmând sã beneficieze de o mini vacanþã, conducerea Companiei va achita drepturile salariale vineri, în data de 27. De asemenea, pentru personalul care desfãºoarã activitate de subteran, tichetele cadou aferente lunii martie, în valoare de 200 lei, urmeazã a fi distribuite începând din data de 26 aprilie”, ne-a declarat Oana Stoicuþã, purtãtor de cuvânt CNH Tichetele cadou se dau în baza protocoalelor încheiate lunar între CNH ºi Sindicatul Muntele, pentru fiecare salariat în parte care lucreazã în subteran. Luiza ANDRONACHE
ineri, 27 aprilie, ºomerii sunt invitaþi sã participe la o Bursã Naþionalã a Locurilor de Muncã.
V
În Valea Jiului, acþiunea se va derula la sediile Agenþiilor Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã din Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. Dupã cum au precizat reprezentanþii agenþiei din Capitala Vãii, în Petroºani vor fi prezenþi, cu oferte de locuri de muncã, 7 agenþi economici care vor scoate la concurs peste 60 de “job-uri”. Cele mai multe dintre acestea provin din domeniile construcþii, service – auto, confecþii, comerþ ºi asigurãri. În prezent, în Valea Jiului, numãrul ºomerilor este de 3.329. Dintre aceºtia, 1.758 sunt indemnizaþi, adicã primesc ajutor de ºomaj. Pe localitãþi, cei mai numeroºi ºomeri sunt înregistraþi în Petroºani – 1.255, urmaþi de cei din Lupeni – 794, Vulcan – 681 ºi Petrila – 599. Mir cea NISTOR
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 26 aprilie 2012
S-a deschis sezonul maratoanelor arapantistul Toma Coconea, directorul subfilialei de Cruce Roºie din Vulcan – Daniel Hãlãstãuan ºi paramedicul Valentin Anicãi sunt doar trei dintre locuitorii Vãii Jiului care participã la maratoanele montane din perioada imediat urmãtoare.
P
Primul maraton montan la care participã este EcoMarathon Moieciu de Sus, care va avea loc în data de 5 mai, dupã care în 26 mai va avea loc Hercules Maraton, la Bãile Herculane. În cadrul probei de maraton, sportivii vor trebui sã alerge 44 de kilometri pe teren denivelat. Parapantistul Toma Coconea spune EcoMarathon Moieciu de Sus înseamnã al treilea maraton la care participã, iar antrenamentele sunt foarte intense, chiar ºi de cinciºase ore pe zi. ”Primul maraton montan la care voi participa anul acesta
este cel de la Moieciu ºi este foarte posibil sã particip ºi la cel de la Herculane. Pe an sunt vreo cinci sau ºase maratoane montante importante la care vreau sã particip ºi între ele particip ºi la concursurile de ecochallenge. Mã antrenez în fiecare zi, dar sunt ºi zile în care forþez, în care alerg câte cinci sau ºase ore încontinuu”, a declarat Toma Coconea.
Daniel Hãlãstãuan vorbeºte despre maratoanele montane ca despre ”o nebunie frumoasã”. Are 42 de ani ºi spune cã nu va renunþa la alergatul pe munte ºi la competiþiile montane atât de uºor. ”Voi participa la Moieciu, în cinci mai, avem 11 maratoane montane la care dorim sã participãm anul acesta. A fost o nebunie frumoasã pe care am
ales s-o începem, eu ºi prietenul meu Toma Coconea, când urcam pe munte pentru a zbura cu parapanta”, a declarat Daniel Hãlãstãuan. El povesteºte ºi despre rezultatul bun, la care nu se aºtepta, pe care l-a obþinut la primul maraton, dar susþine cã avantajul este cã locuieºte la munte. ”Primul maraton la care am
1 Mai la Peºtera Bolii radiþia merge mai departe ºi anul acesta. Minerii din Valea Jiului ºi nu numai, vor petrece 1 Mai, Ziua Internaþionalã a Muncii, cum altfel decât la o sãrbãtoare câmpeneascã la Peºtera Bolii.
T
La aceastã petrecere, an de an iau parte sute de oameni, iar organiza-
torii evenimentului sunt de pãrere ca aºa va fi ºi în 2012. “Conform tradiþiei ultimilor ani, la Peºtera Bolii vor fi aºteptaþi cei dornici sã sãrbãtoreascã ziua de 1 mai, la o petrecere câmpeneascã cu muzicã popularã ºi de promenadã”, ne-a declarat Oana Stoicuþã, purtãtor de cuvânt la CNH Petroºani. Aceastã sãrbãtoare se va organiza ºi cu implicarea primãriei Petroºani. “ Ca în fiecare an, Primãria
Municipiului Petroºani este alãturi de ceilalþi coorganizatori pentru petrecerea de 1 mai la Peºtera Bolii, motiv pentru care îi invitãm pe toþi cei care vor sã petreacã un 1Mai tradiþional”, a spus Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria Petroºani. Acesta este ºi un bun prilej de a vizita Peºtera Bolii, care se deschide publicului larg dupã câteva luni de sezon rece. Membrii Asociaþiei Ecologice Petro Aqua
fac în aceste zile toate pregãtirile pentru viitorii turiºti. “Depunem toate eforturile ca sã fie curat ºi ordine. Amenajãm acum locul ºi vom suplimenta ºi luminile”, a afirmat ºi Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei Ecologicã PetroAqua. Liber la micii, bere ºi la distracþia promisã de organizatori se va da undeva în jurul orei 11:00. Luiza ANDRONACHE
Piscina ºcolarã prinde contur P
iscina ºcolarã care se construieºte în Cartierul Aeroport, va fi gata anul acesta, ba chiar mai devreme de termenul final de execuþie stabilit
pentru luna decembrie, sperã primarul Petroºaniului.
“Proiectul continuã ºi deja de aproximativ 2, 3 sãptãmâni, noul constructor a intrat în teren. Se
lucreazã, iar termenul de finalizare este în luna decembrie, anul acesta. Însã, noi sperãm ºi credem cã finalizãm mai repede”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani Anul trecut, firma din Sibiu care iniþial a contractat lucrarea, a dat faliment, astfel cã cei de la Compania Naþionalã de Investiþii au trebuit sã facã o altã licitaþie, iar câºtigãtoare este o firmã din Valea Jiului. Acest obiectiv se construieºte lângã sediul ºcolii generale Spiru Haret, fosta ºcoalã nr. 5 din Cartierul Aeroport. Investiþia costã în jur de 34 de miliarde de lei vechi ºi este prima de acest fel din Valea Jiului. Luiza ANDRONACHE
participat a fost prima ediþie a Hercules Maraton, în urmã cu trei ani. Am venit atunci pe locul 5, a fost ceva neaºteptat pentru mine. Cât despre antrenament, alergãm de cel puþin patru ori pe sãptãmânã, câte 20 de kilometri. Avantajul nostru este cã locuim la munte ºi ne putem antrena aici, pe trasee denivelate”, a precizat directorul subfilialei de Cruce Roºie din Vulcan. Paramedicul Valentin Anicãi, din Lupeni, este uºor dezamãgit cã a pierdut înscrierea la Moieciu, însã este sigur cã maratonul de la Herculane nu-l va rata. ”Am vrut sã mã înscriu la Moieciu ºi am aflat cã nu mai sunt locuri. Dar merg la Herculane la maraton ºi la douã sãptãmâni dupã aceea este cel din Munþii Apuseni”, spune Valentin. De alergat s-a apucat mai serios anul trecut: ”Eu m-am apucat de alergat anul trecut ºi acum mã antrenez zilnic între o orã ºi douã ore pe zi”. Anamaria NEDELCOFF