Page 1

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 111

Cronica Vãii Jiului Marti, 24 aprilie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

La ”Masa iubirii creºtine” de la Sãlãtruc

Muntean a împãrþit ciocolatã în numele lui Moloþ

PAGINA A 3-A Tunuri imobiliare ºi risipã de bani publici

Pe urmele celui mai Din Rolls – Royce, Afacerea PUG-ul. Urbanism mare escroc român Dan Diaconescu devastat cu tracþiune 4X4 face apologia sãrãciei upã ce a ieºit din puºcãrie, D pentru cã nu suporta e la înãlþimea unei averi impresionante, detenþia, Gheorghe Popilean a la Primãria Deva D Dan Diaconescu – candidatul la Preºedinþia

rimãria Deva nu respectã nici o regulã în materie de urbanism. În reºedinþa de judeþ se construieºte haotic, clientelar sau de-a dreptul nelegal.

P

>>> PAGINA A 3-A

României din partea PP-DD plânge de mila sãracilor, pe care – spune el- vrea sã-i scape de jugul „ciocoilor” care i-au înrobit timp de 22 de ani.

>>> PAGINA A 9-A

revenit la vechile nãravuri, de a-i înºela pe oameni, promiþându-le tinerilor câºtiguri enorme, dacã vor lucra în domeniul absorbþiei fondurilor europene. >>> PAGINA 11


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Marti, 24 aprilie 2012

Instanþele de judecatã grav afectate de cererile pensionarilor U niunea Naþionalã a Judecãtorilor din România (U.N.J.R.) constatã cu îngrijorare cã în urma publicãrii în Monitorul Oficial a Deciziilor cu nr. 223 ºi 224 din data de 13.03.2012 ale Curþii Constituþionale, instanþele judecãtoreºti au fost asaltate cu cereri din partea pensionarilor prin care se solicitã sã le fie restituite sumele încasate cu titlu de CASS.

Potrivit unui comunicat al UNJR semnat de judecãtor Natalia, Roman, preºedintele uniunii, în condiþiile în care la acest moment instanþele de judecatã au de soluþionat un numãr foarte mare de dosare, ceea ce afecteazã celeritatea desfãºurãrii proceselor, un nou val de litigii ar duce la blocarea activitãþii la nivelul secþiilor specializate în soluþionarea litigiilor de muncã. “În acest context, solicitãm ferm Guvernului României sã intervinã de urgenþã prin adoptarea de mãsuri de ordin legislativ ºi administrativ prin care sã soluþioneze situaþia pensionarilor afectaþi de mãsura declaratã neconstituþionalã, evitând astfel

justiþiei ºi sã acþioneze ferm în vecheltuielile imense care vor fi gederea evitãrii supraîncãrcãrii pânã nerate de aceste litigii precum ºi blocarea activitãþii instanþelor de la blocaj a instanþelor de judecatã. judecatã”, se aratã în comunicatul “Reamintim C.S.M. cã împarte semnat de Natalia Roman. cu Ministerul Justiþiei responsabiliTotodatã, U.N.J.R. reaminteºte tatea pentru asigurarea funcþionalGuvernului României, ºi în special itãþii sistemului judiciar, astfel încât ministrului justiþiei, domnul Cãtãlin este momentul sã acþioneze conMarian Predoiu, cã “este responscret în acest sens. În acest abil pentru asigurarea funcþionamoment este nevoie nu de declalitãþii justiþiei ca serviciu public”, ºi raþii incurajatoare sau de exerciþii cã “este momentul sã se implice de imagine, ci de mãsuri urgente ºi activ în vederea identificãrii ferme pentru gestionarea acestei mãsurilor necesare pentru gessituaþii care poate deveni extrem tionarea acestei situaþii, responde pãgubitoare atât pentru cetãþeni sabilitatea Domniei Sale fiind cât ºi pentru sistemul judiciar”, se deopotrivã faþã de cetãþenii penmai precizeazã în comunicatul sionari cãrora trebuie sã le asigure UNJR semnat de preºedintele respectarea drepturilor lor legale, cât ºi faþã de sistemul judiciar, Natalia Roman. cãruia trebuie sã îi asigure condiþiMarius MITRACHE ile materiale ºi VÂNZÃRI logistice pentru a putea funcþiona Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 în mod eficient”. Decembrie 1818 la U.N.J.R. solicitã parterul blocului 124, de asemenea, suprafaþa 25mp. Consiliului Telefon 0722 448 428 Superior al Magistraturii sã Vând casã + teren, 5000 îºi îndeplineascã m² în Vulcan (Valea rolul de garant al Ungurului). independenþei Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Comanda la mine 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Plasa de stele 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Ultimul amurg

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Wacky TV 12:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Iubire interzisã (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 1 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Lois ºi Clark (s) 15:00 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Dexter (s) 0:00 MasterChef (r)

Prima TV 9:30 Iubiri secrete (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist pastila 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Puterea Dragonilor 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 M-a facut mama artist pastila 1:00 Focus (r)

TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Cãlãtorii la superlativ 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 M.A.I. aproape de tine (r) 12:00 Finanþe ºi afaceri 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 16:50 Al zecelea regat 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live) 21:00 Studio UEFA Champions League (live) 21:40 Fotbal: F.C. Barcelona - Chelsea (live) 23:50 Studio UEFA Champions League (live) 0:20 Al zecelea regat (r) 1:15 Finanþe ºi afaceri (r) 1:40 Cãlãtorii la superlative (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Anchetã 3

Cronica Vãii Jiului |Marti, 24 aprilie 2012

Tunuri imobiliare ºi risipã de bani publici

Afacerea PUG-ul. Urbanism devastat cu tracþiune 4X4 la Primãria Deva O afacere cu iz de ilegalitate a primarului Devei, Mircia Muntean, a fost dezvãluitã de Ziarul Hunedoreanului sub semnãtura lui Marcel Bot. Pentru cã persoana din spatele acestei afaceri este candidat la funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean din partea unui partid în care s-au adunat toþi trãdãtorii, UNPR, Cronica Vãii Jiului a considerat de cuviinþã sã preia aceastã investigaþie jurnalisticã, cu atât mai mult cu cât mai bine de un sfert din alegãtorii înscriºi pe listele electorale la nivelul judeþului Hunedoara sunt din Valea Jiului, iar aceºtia trebuie sã-i cunoascã pe cei care vin sã le cerºeascã voturile. (Marius MITRACHE) Primãria Deva nu respectã nici o regulã în materie de urbanism. În reºedinþa de judeþ se construieºte haotic, clientelar sau de-a dreptul nelegal. ZIARUL HUNEDOREANULUI prezintã, în serial, afacerea Planului Urbanistic General (PUG) prin care spaþiul urban a fost nãpãdit de interese, cum s-au cheltuit bani publici pe construcþii inutile ºi s-au pierdut fonduri nerabursabile, prin ce artificii juridice au fost puºi devenii sã plãteascã biruri aberante ºi cum au ajuns spaþiile verzi ale oraºului sã fie sufocate de construcþii dubioase Mitul cu „Deva, oraº model” este o poveste bunã de livrat celor care tranziteazã oraºul ºi navetiºtilor. Dincolo de principalele artere de circulaþie, Deva rãmâne un oraº neîngrijit, în care mai existã locuinþe cu WC în fundul curþii ºi strãzi „municipale” de pãmânt. Planul Urbanistic General (PUG), documentul care stã la baza dezvoltãrii urbane, este expirat din noiembrie 2009. Acest fapt a favorizat dezvoltarea unui pãienjeniº de afaceri necurate. Interesul primarului Mircia Muntean pentru actualizarea PUG-ului a apãrut abia spre finalul anul trecut, atunci când municipalitatea începea sã piardã fonduri europene nerambursabile.

ª

ase ani de bâlbâialã controlatã

Cu trei ani înainte sã expire vechiul PUG, în 2006, Primãria Deva a angajat firma DS Birou de Arhitecturã SRL

Bucureºti pentru elaborarea PUG-ului actualizat. În anul 2008, planul a fost depus spre avizare la autoritãþile de Mediu. Documentele au fost returnate primãriei în 2010, pentru cã gospodarii târgului au omis sã depunã în completare actele cerute de lege. De atunci Planul Urbanistic General a fost þinut „în adormire” pânã în luna octombrie a anului trecut.

D

eveni curãþaþi de parale

PUG-ul Devei e invalid din noiembrie 2009. În data de 11 februarie 2011, guvernul a emis o hotãrâre prin care oferea administraþiilor publice locale posibilitatea de prelungire cu doi ani a PUG-ului în cazul în care el expirase. Primãria Deva nu a profitat de aceastã oportunitate mai bine de jumãtate de an, din martie

pânã în data de 5 octombrie, din motive încã neelucidate. (Unii susþin cã ar fi vorba de neglijenþa angajaþilor din serviciul juridic care nu erau la curent cu actul normativ emis de guvern. Alþii, dimpotrivã, sunt de pãrere cã executivul a ignorat cu bunã ºtiinþã facilitatea ca sã mai stoarcã bani necuveniþi de la cei care solicitau autorizaþii de construcþie. Astfel, solicitantul era obligat sã plãteascã elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal, într-un circuit al banilor din care se înrezãreºte para-ndãrãtul). Ulterior, ordonanþa guvernului a fost invocatã de trei ori de Primãria Deva, ºi a fost interpretatã de fiecare datã în alt chip.

O

rbecãind prin lege

Absenþa PUG-ului s-a simþit în momentul în care Primãria Deva a devenit interesatã de fonduri europene nerambursabile. (Europenii nu plãtesc proiecte pentru care nu existã o situaþie lãmuritã a terenurilor proprietate publicã.) În data de 5 octombrie 2011, Mircia Muntean iniþiazã un proiect de prelungire a valabilitãþii PUGului pentru doi ani de la data expirãrii, adicã pânã la 23 noiembrie 2011. Specialiºti în urbanism ºi drept administrativ susþin cã este singurul document legal din ºirul de acte ce aveau sã urmeze pe acelaºi subiect. În data de 25 noiembrie, la douã zile dupã expirarea primului termen de prelungire, primarul iniþiazã un alt

proiect prin care propune prelungirea la prelungire cu încã doi ani, în baza aceleiaºi ordonanþe de guvern, pânã la data de 23 noiembrie 2013. Practic, Primãria Deva a profitat de douã ori de facilitatea de doi ani ºi ºi-a extins, la ºmecherie, valabilitatea PUG-ului cu patru ani.

G

reºeºte ºi dã vina pe alþii

Artificiul juridic a fost prea subþire sã reziste unei verificãri temeinice, astfel cã Prefectura a început sã returneze Primãriei Deva proiectele cu finanþare europeanã pe motiv cã Deva nu are Plan Urbanistic General (PUG). În luna martie a acestui an, Primãria Deva lanseazã un nou proiect de extindere a valabilitãþii PUGului pe o perioadã de doi ani, adicã pânã la data de 10 februarie 2013 (HCL 85 din martie 2012). Proiectul a fost votat de susþinãtorii primarului Mircia Muntean. Culmea e cã, dupã tot haosul provocat de

executivul primãriei, au fost acuzaþi consilierii USL Deva cã se opun dezvoltãrii oraºului ºi binelui public. ªi penibilitatea situaþiei nu se opreºte aici. Instituþia Prefectului a fost sesizatã cã ºi acest din urmã demers este nelegal. „În acest moment dosarul este în lucru la juriºtii instituþiei noastre. Urmeazã sã ne pronunþãm în câteva zile asupra legalitãþii hotãrârilor adoptate de Consiliul Local Deva în legãturã cu Planul Urbanistic General”, a declarat prefectul ªtefan Dezmeri. Va urma. Mar cel BOT


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 24 aprilie 2012

Executaþi în contul datoriilor la întreþinere omânii care am datorii mari la întreþinere ºi care depãºesc cu mult perioada de scadenþã, se pot trezi cu recuperatorii pe cap.

R

Firmele de utilitãþi pot apela la executorii judecãtoreºti, iar dupã toate semnele care indicã datorii din ce în ce mai mari din partea populaþiei, acest lucru este posibil sã se întâmple mai des ca înainte. “Recuperarea debitelor pentru utilitãþile consumate, se poate face în prezent prin promovarea unei acþiuni în justiþie de cãtre furnizorul de utilitate, acþiune care sã aibã ca obiect obligarea debitorului - con-

sumator la plata sumei de bani datorate ca urmare a consumului de utilitãþi. De regulã, aceste acþiuni se judecã la instanþa de la domiciliul pârâtului, iar

acesta, consumatorul debitor, are posibilitatea sã se apere în instanþe prin formularea unei întâmpinãri, act procesual care trebuie sã contureze motivele

pentru care nu s-au plãtit acele sume de bani sau motivele pentru care se refuzã plata. De obicei, în instanþã se contestã realitatea acestor sume de

bani, raportat la consumul de utilitate avut în vedere de furnizor la momentul când a fost emisã factura”, ne-a declarat avocatul Ciprian Coandreº. În Valea Jiului, de departe, firmele care au cele mai mari datorii de recuperat de la consumatorii casnici sunt SC Apa Serv Valea Jiului SA, care de altfel trimite în jur de 3000 de somaþii lunar, SC Termoficare SA Petroºani ºi firma Pregoterm din Vulcan. “Existã astfel de demersuri care sunt finalizate prin executare silitã care se poate face prin cele trei modalitãþi, respectiv poprirea veniturilor debitorului, executare mobiliarã ºi executare imobiliarã”, a mai spus Ciprian Coandreº. Luiza ANDRONACHE

Extind cimitirele rimãria de la Petroºani este în negocieri cu proprietarii de terenuri aflate la graniþa celor 3 cimitire din localitate. Motivul: nevoia de spaþiu pentru noi morminte, deoarece suprafeþele actuale sunt aproape de saturaþie.

P

nou sã extindã spaþiul. „Suntem în tratative cu proprietarii de terenuri din acele zone, deoarece nu mai sunt spaþii suficiente pentru amplasarea mormintelor. Este vorba atât despre porþiuni în cimitirul central, în cel din Cartierul Aeroport, dar ºi în cel de la Sohodol, unde am discutat în prealabil cu proprietarii ºi urmeazã sã extindem, dupã ce vom achiziþiona terenurile”, a

declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani Numai în cimitirul central, cel care a ºi fost preluat de administraþia localã, sunt aproximativ 6.300 de morminte ºi locurile de veci au fost cartografiate aºa încât, cele foarte vechi ºi a cãror proprietari nu le mai revendicã din diferite motive, sã poatã fi date altora. Diana MITRACHE

Nu mai sunt locuri suficiente în cimitire, iar dacã la Petrila s-a construit ºi se va amenaja un nou cimitir, la Petroºani edilii spun cã vor sã le extindã pe cele trei deja existente. Fiecare cetãþean a cumpãrat un mic spaþiu, l-a îngrãdit, a construit un mormânt, iar acum, chiar dacã nu sunt tocmai presaþi, deoarece au mai cumpãrat ceva teren în urmã cu vreo doi an, edilii se gândesc din

Efort financiar pentru distrugerile bunurilor publice apace de canal, furate de magneþi. Administraþia localã din Lupeni face un efort financiar pentru a înlocui capacele de canal ce au fost furate.

C

În total, un numãr de 72 de astfel de obiecte au dispãrut din mai multe zone ale municipiului Lupeni. Potrivit reprezentanþilor administraþiei locale, un astfel de capac costã în jur de 400 de lei. “Încercãm sã cumpãrãm capace de canal pentru a le înlocui

sã rezolve aceastã problemã chiar dacã s-au recurs la mai multe metode. Unii edili au vrut chiar sã suspende activitatea centrelor de fier vechi. Coºuri de gunoi vandalizate la Petrila În partea de est a Vãii Jiului existã o altã

pe cele care au fost furate. Este un efort financiar destul de mare pentru noi mai ales în condiþiile în care se furã zilnic”, afirmã Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Astfel, conform unui calcul simplist, cei de la Primãrie alocã 28.800

de lei pentru capacele de canal furate. ªi asta nu e tot. În fiecare zi se furã aceste obiecte, care trebuie acoperite. În întreaga Vale a Jiului se întâlneºte acest fenomen al furtului de capace. Pânã acum niciuna dintre administraþiile locale nu a reuºit

problemã. Cea a coºurilor de gunoi. Administraþia din localitate a înlocuit în cursul anului trcut coºurile de gunoi. În zona de intrare în localitate acestea au fost vandalizate de persoane neidentificate...încã. Raul IRINOVICI


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Marti, 24 aprilie 2012

O bãtrânã a murit în sediul Judecãtoriei Petroºani femeie de 79 de ani din localitatea hunedoreanã Bãniþa ºi-a dat ultima suflare, luni dimineaþã, în sediul Judecãtoriei din Petroºani.

O

Femeia venea dintr-un sat de lângã Petroºani, iar pe drum i s-a furat suma de 3.000 de lei. Danciu Lucreþia venise la Judecãtorie sã stea de vorbã

cu avocatul sãu fiind parte într-un proces, când dintr-odatã i s-a fãcut rãu. Avocaþii au sunat imediat la 112, iar echipajul de la SMURD a sosit foarte repede, însã în ciuda eforturilor nu au mai putut sã o salveze pe femeie. „Cei de la SMURD au încercat câteva zeci de minute sã o resusciteze. Eforturile lor au fost, însã, în zadar ºi la final nu au mai putut decât sã constate

ºi un monument. Pânã acum, însã, nu s-a întâmplat nimic ºi cei de la primãrie spun cã totul va fi gata pânã la toamnã.

decesul. Femeia venise la judecãtorie ca sã vorbeascã despre un proces de al ei pe care îl are pentru o suprafaþã de pãmânt”, a declarat avocata Ana Modorca, unul dintre avocaþii care a vãzut ce s-a întâmplat. Martorii întâmplãrii spun cã femeia tocmai le povestise avocaþilor de la Petroºani cã a scos de la CEC suma de 3.000 de lei ca subvenþie de la APIA ºi, când a ajuns la

Masterat special pentru viitorii dascãli niversitãþile vor avea programe de masterat speciale pentru tinerii care vor o carierã didacticã. Programele încep din toamna acestui an, iar cei care-l vor urma vor primi burse de 700-800 de lei.

U

Cei care vor sã devinã profesori sunt nevoiþi sã absolve, pe lângã studiile superioare de specialitate ºi un master didactic urmar de un stagiu practic de un an întro ºcoalã, sub coordonarea unui profesor. Pe parcusrul stagiului de pregãtire, statul

îl va plãti cu 700 de lei lunar, iar tânãrul se angajeazã cã rãmâne în învãþãmânt. “Când un tânãr va opta pentru masteratul didactic, el va fi, în esenþã, angajat al sistemului ºi va primi o bursã egalã cu salariul unui debutant. Aceºti doi ani cuprind pregãtire teoreticã ºi practicã, în didactica materiei pe care urmeazã sã o predea. Dupã aceºti doi ani, va exista un examen de dizertaþie, ca la masterat, iar cine nu îl va trece pur ºi simplu nu va putea sã profeseze. Tinerii masteranzi vor primi lunar în jur de 700-800 de lei, iar acesta este singurul program de masterat în care studenþii beneficiazã de

Ziua Armatei din anul trecut s-a þinut la un soclu montat în faþa Casei de culturã din municipiul Petroºani. Pe locul Judecãtorie a constatat cã nu pe care cândva a fost amplasat un ceas mai avea poºeta. cu lãmpaº, acum ar trebui sã rãsarã un Asta pentru cã, se pare cã monument dedicat eroilor ºi armatelor a fost ajutatã de o femeie de române. Totuºi, deocamdatã locul e tot naþionalitate rromã care s-a gol ºi ceasul a dispãrut de luni buni. oferit sã îi care bagajele pânã la sediul Judecãtoriei. Corpul neînsufleþit al femeii a fost transportat la morga Spitalului de Urgenþã din Petroºani, unde medicii legiºti urmeazã sã stabileascã cu exactitate cauza morþii. Diana MITRACHE

salariu’’, a declarat Cãtãlin Baba, ministrul Educaþiei. Sindicaliºtii sunt de pãrere cã masteratul didactic este binevenit, deoarece este necesarã o aprofundare a cunoºtinþelor. Mai mult, un absolvent al unui asemenea program va avea ºi un salariu mai mare decât cel pe care îl au cei care au absolvit doar trei ani de facultate. ”Viitorii profesori trebuie sã-ºi aprofundeze studiile de specialitate. Studiile sunt incomplete, dacã ne gândim cã facultatea este de trei ani, eu, de exemplu, am fãcut cinci ani de facultate. Dacã nu ai studiile aprofundate, se vede ºi la grila de salarizare, fiindcã altfel se plãteºte un om care are studii de lungã duratã”, a declarat Rodica Dojcsar, secretar general al Sindicatului Învãþãmânt Preuniversitar (SIP) Hunedoara. Anamaria NEDELCOFF

Vulcãnenii au locuri de picnic e apropie data de 1 Mai ºi negreºit, aceastã zi se petrece la iarbã verde cu mici ºi bere.

S

Însã ce facem anul acesta, mai ales cã legea nu ne mai permite sã încingem grãtarul oriunde, iar primãriile nu au amenajat spaþiile, aºa cum ar fi trebuit?! Dacã locuitorii din Petroºani se pot duce liniºtiþi la picnic în lunile care urmeazã, pentru cã primãria le dã voie sã meargã oriunde, fãrã a-i amenda, pentru cã administraþia localã nu a amenajat încã niciun spaþiu special, la Vulcan lucrurile stau altfel. Aici, edilii spun cã au deja spaþii potrivite pentru tradiþionalul grãtar de 1 Mai. Unul dintre cele mai cunos-

cute este locul cunoscut drept La Brazi, unde vara, oamenii vin mai tot timpul la iarbã verde. “Am stabilit în zona Brazi, care este o zonã cu tradiþie în aºa ceva în Municipiul Vulcan. Aici avem deja amenajat locul, în sensul cã avem WC-uri publice, avem containere ºi sper numai ca oamenii sã fie ºi civilizaþi ºi sã nu lase toate gunoaiele împrãºtiate. Am mai stabilit un alt loc în zona Crucii lui Bogdan pe drumul care merge înspre Pasul Vulcan. O altã destinaþie o avem deasupra Cabanei Cãpriºoara, pe cursul pârâului. Astfel, avem în principiu

Aºteaptã oferte pentru monument dministraþia localã de la A Petroºani a ridicat un soclu pe care a promis cã va amplasa

trei locuri, iar domnul primar ne-a spus sã mai luãm în calcul unul spre Pasul Vulcan , însã cele trei pot fi folosite ca spaþii pentru picnic pentru toþi cetãþenii”, a declarat Angela Stoica, viceprimarul Municipiului Vulcan. Astfel, cum spaþiile existã deja, vulcãnenii nu mai au nicio scuzã de a nu respecta aceste indicative date de primãrie, în caz contrar, sunt pasibili de amenzi. “Chiar îi rog sã respecte acest lucru, pentru cã în Consiliul Local s-a aprobat faptul cã primarul poate împuternici pe cineva sau chiar el personal sã dea amenzi dacã nu se

respectã aceste locuri ”, a mai spus Angela Stoica. Luiza ANDRONACHE

Administraþia de la Petroºani spune, însã, cã aºteaptã oferte din partea organizaþiilor pentru a stabili cum sã arate Monumentul Eroilor. Acesta ar trebui sã fie gata pânã la sfârºitul toamnei. „La propunerea organizaþilor care au iniþiat aceastã idee s-a decis amplasarea monumentului în acest loc central. Aºteptãm acum propuneri, care sã fie realizate în timpul rãmas. Luãm apoi o decizie ºi stabilim ce va fi amplasat în acel loc, pânã în octombrie, deoarece pe 25 este Ziua Armatei Române”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani. În Petroºani nu existã nici un monument reprezentativ ºi, de fiecare datã, manifestãrile legate de Ziua Eroilor ºi Ziua Armatei se þin fie în cimitirul eroilor, fie în Parcul Carol Schreter. Diana MITRACHE


Cronica Vãii Jiului |Marti, 24 aprilie 2012

6 Actualitate

La ”Masa iubirii creºtine” de la Sãlãtruc

Ile a primit în dar

Muntean a împãrþit ciocolatã în numele lui Moloþ

o cãmaºã... dulce ortul cãmaºã. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, a primit un cadou inedit, ieri, cu ocazia Sfântului Gheorghe. El a primit din partea celor din administraþia publicã un tort în formã de cãmaºã. Cireaºa de pe tort este de fapt... cravatã tricolorã.

T

inerii din USL Petroºani au profitat de lipsa de entuziasm ºi tãcerea oamenilor UNPR-istului Mircia Muntean, candidat la ºefia Consiliului Judeþean, ºi ºi-au asumat ciocolata, împãrþitã mesenilor de la praznicul Bisericii din Sãlãtruc, ca fiind din partea PNL-istului Mircea Ioan Moloþ.

T

Duminicã, la Biserica de la Sãlãtruc Petroºani, a avut loc praznicul tradiþional de Sfântul Gheorghe organizat de momârlanii locului. A fost lume mai multã ca de obicei, pentru cã la ”Masa iubirii creºtine”, aºa cum a numit-o pãrintele Octavian Pãtraºcu, s-a aºezat ºi un grup de pelerini veniþi din zona Hunedoarei în frunte cu preotul lor. Au fost ºi mulþi politicieni din tabere oponente precum cei din USL Petroºani, PSD ºi PNL, cu actuali consilieri ºi posibil viitori consilieri locali ºi candidatul la Primãria Petroºani , PDL - prin preºedinte ºi primarul municipiului, viceprimarul, conducãtori de instituþii ºi birouri. Nu au lipsit nici doi dintre candidaþii la ºefia Consiliului Judeþean din partea USL ºi UNPR–

liberalul Mircea Ioan Moloþ, însoþit de deputatul Mariana Câmpeanu, ºi Mircia Muntean (UNPR), alãturi de Ioan David ºi o trupã de tineri foarte sobri. În timp ce liberalii, socialdemocraþii ºi democrat-liberalii au socializat, au râs ºi au glumit pe seama viitoarei competiþii electorale, chiar ºi UNPR-istul Bill David s-a înscris în aceeaºi notã relaxatã, Mircia Muntean a fost mai stingher, ocolind cu grijã, ca ºi când nu ar fi existat, pe contracandidatul sãu M.Moloþ, deºi de pe chip nu i-a dispãrut zâmbetul larg. ”Masa iubirii creºtine” a fost pestriþã – un amestec ciudat între USL (PSD, PNL) ºi USP (PDL, UNPR) – care numai la iubire nu te ducea cu gândul, dar a fost civilizatã în atitudini.

“Mulþumesc tuturor celor ce mi-au trimis atât de frumoase gânduri, cuvinte, daruri virtuale. În timp ce se servea vestita varzã la cazan, grupul sobru al UNPRistului Mircia Muntean, împãrþea tãcut mesenilor, din cutii aduse de la maºini, ciocolatã cu rom ºi cu lapte. Unii dintre tinerii USL erau foarte atenþi la scenã ºi au sesizat cã oamenii lui Muntean nu erau prea dinamici, ci dimpotrivã, ºi nici nu comunicau oamenilor ce este cu acea ciocolatã pe care o primeau ºi din partea cui vine cadoul dulce. Vãzând scãparea din lipsã de entuziasm, tinerii din USL Petroºani au acþionat spontan ºi au revendicat ciocolata în numele candidatului lor la ºefia Consiliului Judeþean, Mircea Moloþ. Dupã ce oamenii lui Muntean s-au retras, din grupul USL s-a desprins o persoanã, o doamnã dinamicã ºi zâmbitoare, care a strigat la fiecare masã: ”a primit toatã lumea ciocolatã de la domnul preºedinte Moloþ?

Cine nu a primit sã spunã”. Au fost câþiva care au reclamat cã nu au primit ciocolata electoralã. Doamna respectivã i-a servit prompt cu ciocolata colegilor, devenind astfel credibilã. Scena culminantã a fost cea când respectiva a întrebat chiar la masa oficialã a politicienilor: mai este cineva care nu a primit ciocolatã de la dl. Moloþ? În acel moment faþa lui Mircea Ioan Moloþ exprima profundã uimire amestecatã cu nedumerire, iar ochii i se mãriserã în spatele ochelarilor. Mai mult, prim vicepreºedintele UNPR, Ioan David, era cât pe ce sã ofere chiar el o cutie de

Actualitate 7

ciocolatã USL-ului… Noroc de perspicacitatea fostului ºef de Poliþie, care i-a replicat doamnei, ce era o veche cunoºtinþã: ”tu cui faci campanie?” Doamna: ”nouã, fireºte!” Dupã aceste momente, echipele USL s-au împrãºtiat spre nedeia de la Câmpul lui Neag ºi cea din Dâlja Mare, iar participanþii la praznicul Bisericii din Sãlãtruc au ºtiut cã Mircea Moloþ le-a oferit ciocolatã cu rom ºi lapte, cu multã generozitate, chiar câte 2-3 de persoanã. Ioan Rus ºi-a semnat cutiuþele cu ouã cu surprize împãrþite, aºa, ca sã fie sigur… Ileana FIRÞULESCU

Am primit ºi un cadou foarte original. Un tort pe care sincer o sã-mi vinã greu sã-l stric pentru a-l savura. Mulþumesc doamnelor care s-au gândit cã o cãmaºã dulce cu o cravatã tricolorã la fel de dulce sunt binevenite în aceastã zi. Mulþumesc”, scrie Gheorghe Ile pe Facebook.

I

le ºi armata

Dupã cum se ºtie, Sfântul Gheorghe S-a înrolat în armata romanã ºi, parcurgând ierarhia militarã, Sf. Gheorghe s-a fãcut

Renaºte mândria momârlanilor

m adus de la cineva de la Câmp (Câmpul lui Neag – n.n.) modelul de pe catrinþã ºi l-am pus ºi pe baticul ãsta de catifea ºi aºa nu are nimeni. Mi-s mândrã de costum, cã toate mã întreabã de unde îl am” – Lucreþia M., Dâlja Mare, Petroºani.

”A

În Valea Jiului, la nedeile specifice sãrbãtorilor pascale, anul acesta costumul popular momârlãnesc a fost vãzut purtat de mult mai multe persoane, dar mai ales de tineri ºi copii. Valoarea ºi preþiozitatea acestor straie fusesrã uitate, ba chiar erau considerate ca învechite ºi demodate în rândul momârlanilor care se doreau orãºeni. Cum la nedeile precedente a fost observat interesul strãinilor de zonã pentru portul popular, tinerii s-au mai gândit ºi unii dintre ei au revenit la gânduri mai bune. ”La costumul ãsta s-a lucrat un an de zile. Am lucrat la el ºi eu ºi mama din primãvara anului trecut. Am cãutat modele pe care sã nu le aibã nimeni ºi am lucrat pe ascuns sã nu ne fure modelul. Am adus de la cineva de la Câmp (Câmpul lui Neag – n.n.) modelul de pe catrinþã ºi l-am pus ºi pe baticul asta de catifea ºi aºa nu are nimeni. Mi-s mândrã de costum,

cã toate mã întreabã de unde îl am” – a povestit Lucreþia M., din Dâlja Mare, Petroºani, o tânãrã frumoasã care pãrea de pe scena unui spectacol de folclor de calitate. Fetiþe ºi bãieþi de la doi ani pânã la flãcãi ºi tinere neveste au purtat anul acesta costumele cu mândrie, fiecare piesã fiind adevãratã operã de artã, iar cârpele (baticele specifice – n.n.) nu au semãnat una cu alta oricât am cãutat. Doi fotografi strãini de Valea Jiului au imortalizat detalii ale acestor costume ºi au cules informaþii despre modul de confecþionare al straielor momârlãneºti. Ileana FIRÞULESCU

remarcat prin îndemânarea cu care mânuia armele. În ciuda decretului împotriva creºtinilor, emis de Diocleþian în 303, Sf. Gheorghe a ales sã-ºi mãrturiseascã public credinþa creºtinã. Din ordin imperial, sfântul a fost întemniþat ºi supus torturii pentru a-ºi renega credinþa. Loviri cu suliþa, lespezile de piatrã aºezate pe piept, trasul pe roatã, groapa cu vãr, încãlþãmintea cu cuie, bãutura otrãvitã, bãtaia cu vâna de bou ºi toate celelalte torturi nu au reuºit sã-l facã sã renunþe la credinþa sa. Aºa ºi Gheorghe Ile este unul dintre cei care au purtat cu cinste costumul Armatei Române. Raul IRINOVICI


Cronica Vãii Jiului |Marti, 24 aprilie 2012

6 Actualitate

La ”Masa iubirii creºtine” de la Sãlãtruc

Ile a primit în dar

Muntean a împãrþit ciocolatã în numele lui Moloþ

o cãmaºã... dulce ortul cãmaºã. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, a primit un cadou inedit, ieri, cu ocazia Sfântului Gheorghe. El a primit din partea celor din administraþia publicã un tort în formã de cãmaºã. Cireaºa de pe tort este de fapt... cravatã tricolorã.

T

inerii din USL Petroºani au profitat de lipsa de entuziasm ºi tãcerea oamenilor UNPR-istului Mircia Muntean, candidat la ºefia Consiliului Judeþean, ºi ºi-au asumat ciocolata, împãrþitã mesenilor de la praznicul Bisericii din Sãlãtruc, ca fiind din partea PNL-istului Mircea Ioan Moloþ.

T

Duminicã, la Biserica de la Sãlãtruc Petroºani, a avut loc praznicul tradiþional de Sfântul Gheorghe organizat de momârlanii locului. A fost lume mai multã ca de obicei, pentru cã la ”Masa iubirii creºtine”, aºa cum a numit-o pãrintele Octavian Pãtraºcu, s-a aºezat ºi un grup de pelerini veniþi din zona Hunedoarei în frunte cu preotul lor. Au fost ºi mulþi politicieni din tabere oponente precum cei din USL Petroºani, PSD ºi PNL, cu actuali consilieri ºi posibil viitori consilieri locali ºi candidatul la Primãria Petroºani , PDL - prin preºedinte ºi primarul municipiului, viceprimarul, conducãtori de instituþii ºi birouri. Nu au lipsit nici doi dintre candidaþii la ºefia Consiliului Judeþean din partea USL ºi UNPR–

liberalul Mircea Ioan Moloþ, însoþit de deputatul Mariana Câmpeanu, ºi Mircia Muntean (UNPR), alãturi de Ioan David ºi o trupã de tineri foarte sobri. În timp ce liberalii, socialdemocraþii ºi democrat-liberalii au socializat, au râs ºi au glumit pe seama viitoarei competiþii electorale, chiar ºi UNPR-istul Bill David s-a înscris în aceeaºi notã relaxatã, Mircia Muntean a fost mai stingher, ocolind cu grijã, ca ºi când nu ar fi existat, pe contracandidatul sãu M.Moloþ, deºi de pe chip nu i-a dispãrut zâmbetul larg. ”Masa iubirii creºtine” a fost pestriþã – un amestec ciudat între USL (PSD, PNL) ºi USP (PDL, UNPR) – care numai la iubire nu te ducea cu gândul, dar a fost civilizatã în atitudini.

“Mulþumesc tuturor celor ce mi-au trimis atât de frumoase gânduri, cuvinte, daruri virtuale. În timp ce se servea vestita varzã la cazan, grupul sobru al UNPRistului Mircia Muntean, împãrþea tãcut mesenilor, din cutii aduse de la maºini, ciocolatã cu rom ºi cu lapte. Unii dintre tinerii USL erau foarte atenþi la scenã ºi au sesizat cã oamenii lui Muntean nu erau prea dinamici, ci dimpotrivã, ºi nici nu comunicau oamenilor ce este cu acea ciocolatã pe care o primeau ºi din partea cui vine cadoul dulce. Vãzând scãparea din lipsã de entuziasm, tinerii din USL Petroºani au acþionat spontan ºi au revendicat ciocolata în numele candidatului lor la ºefia Consiliului Judeþean, Mircea Moloþ. Dupã ce oamenii lui Muntean s-au retras, din grupul USL s-a desprins o persoanã, o doamnã dinamicã ºi zâmbitoare, care a strigat la fiecare masã: ”a primit toatã lumea ciocolatã de la domnul preºedinte Moloþ?

Cine nu a primit sã spunã”. Au fost câþiva care au reclamat cã nu au primit ciocolata electoralã. Doamna respectivã i-a servit prompt cu ciocolata colegilor, devenind astfel credibilã. Scena culminantã a fost cea când respectiva a întrebat chiar la masa oficialã a politicienilor: mai este cineva care nu a primit ciocolatã de la dl. Moloþ? În acel moment faþa lui Mircea Ioan Moloþ exprima profundã uimire amestecatã cu nedumerire, iar ochii i se mãriserã în spatele ochelarilor. Mai mult, prim vicepreºedintele UNPR, Ioan David, era cât pe ce sã ofere chiar el o cutie de

Actualitate 7

ciocolatã USL-ului… Noroc de perspicacitatea fostului ºef de Poliþie, care i-a replicat doamnei, ce era o veche cunoºtinþã: ”tu cui faci campanie?” Doamna: ”nouã, fireºte!” Dupã aceste momente, echipele USL s-au împrãºtiat spre nedeia de la Câmpul lui Neag ºi cea din Dâlja Mare, iar participanþii la praznicul Bisericii din Sãlãtruc au ºtiut cã Mircea Moloþ le-a oferit ciocolatã cu rom ºi lapte, cu multã generozitate, chiar câte 2-3 de persoanã. Ioan Rus ºi-a semnat cutiuþele cu ouã cu surprize împãrþite, aºa, ca sã fie sigur… Ileana FIRÞULESCU

Am primit ºi un cadou foarte original. Un tort pe care sincer o sã-mi vinã greu sã-l stric pentru a-l savura. Mulþumesc doamnelor care s-au gândit cã o cãmaºã dulce cu o cravatã tricolorã la fel de dulce sunt binevenite în aceastã zi. Mulþumesc”, scrie Gheorghe Ile pe Facebook.

I

le ºi armata

Dupã cum se ºtie, Sfântul Gheorghe S-a înrolat în armata romanã ºi, parcurgând ierarhia militarã, Sf. Gheorghe s-a fãcut

Renaºte mândria momârlanilor

m adus de la cineva de la Câmp (Câmpul lui Neag – n.n.) modelul de pe catrinþã ºi l-am pus ºi pe baticul ãsta de catifea ºi aºa nu are nimeni. Mi-s mândrã de costum, cã toate mã întreabã de unde îl am” – Lucreþia M., Dâlja Mare, Petroºani.

”A

În Valea Jiului, la nedeile specifice sãrbãtorilor pascale, anul acesta costumul popular momârlãnesc a fost vãzut purtat de mult mai multe persoane, dar mai ales de tineri ºi copii. Valoarea ºi preþiozitatea acestor straie fusesrã uitate, ba chiar erau considerate ca învechite ºi demodate în rândul momârlanilor care se doreau orãºeni. Cum la nedeile precedente a fost observat interesul strãinilor de zonã pentru portul popular, tinerii s-au mai gândit ºi unii dintre ei au revenit la gânduri mai bune. ”La costumul ãsta s-a lucrat un an de zile. Am lucrat la el ºi eu ºi mama din primãvara anului trecut. Am cãutat modele pe care sã nu le aibã nimeni ºi am lucrat pe ascuns sã nu ne fure modelul. Am adus de la cineva de la Câmp (Câmpul lui Neag – n.n.) modelul de pe catrinþã ºi l-am pus ºi pe baticul asta de catifea ºi aºa nu are nimeni. Mi-s mândrã de costum,

cã toate mã întreabã de unde îl am” – a povestit Lucreþia M., din Dâlja Mare, Petroºani, o tânãrã frumoasã care pãrea de pe scena unui spectacol de folclor de calitate. Fetiþe ºi bãieþi de la doi ani pânã la flãcãi ºi tinere neveste au purtat anul acesta costumele cu mândrie, fiecare piesã fiind adevãratã operã de artã, iar cârpele (baticele specifice – n.n.) nu au semãnat una cu alta oricât am cãutat. Doi fotografi strãini de Valea Jiului au imortalizat detalii ale acestor costume ºi au cules informaþii despre modul de confecþionare al straielor momârlãneºti. Ileana FIRÞULESCU

remarcat prin îndemânarea cu care mânuia armele. În ciuda decretului împotriva creºtinilor, emis de Diocleþian în 303, Sf. Gheorghe a ales sã-ºi mãrturiseascã public credinþa creºtinã. Din ordin imperial, sfântul a fost întemniþat ºi supus torturii pentru a-ºi renega credinþa. Loviri cu suliþa, lespezile de piatrã aºezate pe piept, trasul pe roatã, groapa cu vãr, încãlþãmintea cu cuie, bãutura otrãvitã, bãtaia cu vâna de bou ºi toate celelalte torturi nu au reuºit sã-l facã sã renunþe la credinþa sa. Aºa ºi Gheorghe Ile este unul dintre cei care au purtat cu cinste costumul Armatei Române. Raul IRINOVICI


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 24 aprilie 2012

ocalele” din acest an bat, deja, la uºã! În urma alegerilor, în Petroºani, va rezulta (probabil) o nouã componenþã a Consiliului Local care, în prezent, are o majoritate alcãtuitã din reprezentanþii Partidului Democrat – Liberal.

„L

Interesant, însã, este faptul cã dintre consilierii „primordiali”, proveniþi din toate formaþiunile politice ajunse în parlamentul local, doar 8 ºi-au pãstrat fotoliile ocupate în iunie 2008. În cei (aproape) 4 ani trecuþi de la ultimele alegeri locale, Consiliul Local al municipiului Petroºani a pierdut mai mult de jumãtate dintre componenþii iniþiali, rezultaþi în urma alegerilor din iunie 2008. Cei 19 candidaþi cãrora li s-au oferit iniþial mandatele de con-

Au rãmas doar 8 (din 19) silieri au fost urmãtorii: Tiberiu Iacob - Ridzi, Claudiu Cornea, Adrian Rus, Paul Gherasim, Valeriu Butulescu, Petronela ªodolescu, Florin Mârza, Izabela Kroutil, Constantin Buzã ºi Ovidiu Munteanu, din

partea PD-L, Haralambie Vochiþoiu, Ioan Rus, Robert Hummel, Doina Popescu ºi Valentin Fulger, reprezentanþii PSD, Alin Simota, Daniel Surulescu, Ioan Unguraº ºi Petru Drãgoescu, din partea

PNL. Deoarece Tiberiu Iacob Ridzi a devenit primar iar Petronela ªodolescu ºi Alin Simota au ajuns consilieri judeþeni, aceºtia au fost înlocuiþi de cãtre urmãtorii componenþi ai listei prezentate

de PD-L, respectiv PNL, adicã Viorica Macavei, Dana Damian ºi Gheorghe Iuliu Pavel. Între timp, din diverse cauze, au mai dispãrut din schemã alþi 8 consilieri locali iniþiali. Este vorba despre Daniel Surulescu (care nu a luat parte la nici o ºedinþã de consiliu), Ioan Unguraº, Gheorghe Iuliu Pavel, Haralambie Vochiþoiu, Valentin Fulger, Constantin Buzã, Adrian Rus ºi Dorin Munteanu. Aceºtia au fost înlocuiþi cu Vasile Pop, Dorina Niþã, Adrian Zvâncã, Florin Boboc, Ion Hortopan, Cristina Dura, Constantin Lupu ºi Daniel Blag. În parantezã fie spus, în urmãtorii 4 ani (2012 – 2016), Consiliul Local al municipiului Petroºani va fi alcãtuit tot din 19 consilieri. Dupã 2016, însã, în urma scãderii populaþiei ºi numãrul consilierilor locali va fi redus... Mir cea NISTOR

Nedeia Troiþei cu iz de politicã uminica Tomii i-a adunat pe mai marii judeþului Hunedoara în Câmpu lui Neag, la Nedeia Troiþei, deºi în ultimii ani, când nu era campanie electoralã, nu au prea trecut pe acolo.

D

Magnoliile au fost pãscute ºi rumegate n urmã cu ceva ani, în cartierele oropsite ale municipiului Petroºani, au fost amenajate mai multe parcuri ºi locuri de joacã pentru copii. În timp ce în Aeroport sau Bosnea acestea au rezistat ºi pot fi utilizate ºi astãzi, în Colonie parcurile au fost vandalizate imediat dupã ce au fost construite.

Î

„Omul sfinþeºte locul” spune o parabolã româneascã dar problema apare când omul are ºi câte un cal prin preajmã. Veºnicii cai „libertini” deþinuþi de un „om” din Colonie, care au hãlãduit chiar ºi prin parcul central al municipiului, sunt vinovaþi ºi de paºterea arborilor exotici plantaþi în parcul numit

„Pistruiatul”. ªi, cabalinele nu au pãscut orice fel de arbori ci niºte ditamai magnolii grandiflora, aduse pe bani grei, care se pare cã au avut un gust plãcut, pentru cã au fost roase pânã aproape de rãdãcinã… Amenajarea parcului a costat circa 20.000 de lei, bani europeni ajunºi, în parte, în burta patrupedelor, ºi ele europene. Aceasta nu ar fi, însã, singura problemã pentru cã niºte bipezi, spre deosebire de patrupezii amatori de clorofilã au distrus bãncile ºi obiectele de joacã pentru copii. Probabil, au avut nevoie de bani pentru achiziþionarea de ouã sau cozonaci… În plus, într-un colþ al „Pistruiatului” a rãsãrit ºi un spaþiu de depozitare a gunoaielor. Mir cea NISTOR

Au putut fi vãzuþi, la Câmpu lui Neag, Mircea Moloþ - preºedintele CJ Hunedoara, Cosmin Nicula – deputat PSD, Mariana Câmpean – deputat PNL, consilierul judeþean Alin Simota (PNL), Gheorghe Ile – primarul municipiului Vulcan ºi Mircia Muntean, primarul Devei. Momentele penibile ale manifestãrii nu au lipsit, având în vedere cã primarul Buhãescu, în loc sã vorbeascã despre evenimentul în sine, despre istoria de neuitat a locuitorilor din Câmpu lui Neag care au fost luaþi cu forþa din casele lor, ºi-a fãcut

campanie electoralã pe faþã ºi s-a mai milogit puþin de politicieni. ”Vã rog sã ne sprijiniþi, sunt sigur cã puteþi. Salariile sunt mici, este cel mai greu acum. Sperãm ca acest declin grav, uriaº, economic ºi social sã se stopeze. Poate avem ajutor de la anul ca acest declin nemaipomenit sã fie oprit”, a declarat primarul Dãnuþ Buhãescu. Însã el a uitat sã precizeze în ce constã ”nemaipomenitul declin” al lui, în condiþiile în care declaraþia de avere aratã cã pe timp de crizã s-a trezit cu o avere frumuºicã... Mircea Moloþ a fost mai cumpãtat în declaraþii ºi a vorbit scurt ºi la obiect: ”Momârlani, nu-i uitaþi pe cei care v-au demolat casele ºi v-au distrus urbea. Sã vã bucuraþi de lucrurile bune, sã vã întristaþi de lucrurile rele pe care vi le fac unii ºi sã vã aduceþi aminte de ele”. Anamaria NEDELCOFF


Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Marti, 24 aprilie 2012

Dan Diaconescu a plecat cu cãrbunele acasã an Diaconescu a intrat pentru prima datã în viaþa lui în minã, la Lupeni, în cadrul vizitei pe care o face în Valea Jiului. A dat la pikamer ºi s-a minunat cât de întuneric e în minã.

D

Aceasta a fost impresia cu care Dan Diaconescu a ieºit la suprafaþã, dupã

ce a stat câteva ore, ca într-un iad. “Pãrerea mea e cã acolo e iadul pe pãmânt. Întuneric, ape care curg pe la picioarele bieþilor mineri, iar eu nu mi-am imaginat aºa ceva. Am primit niºte lanterne (n.r. lãmpaºe), ca sã lumineze în subteran ºi ni s-a spus cã þin vreo 3 ore. Am avut noroc sã þinã pânã la ieºire ºi

mãºti de gaze. Credeam cã dacã vin oaspeþi aºa mai sclifosiþi se aprind ceva becuri, dar nu, a fost beznã ºi ne-am ajutat doar de acele lanterne. Am intrat într-un loc în care ne þineam de niºte þevi care susþineau rocile de sus ºi am aflat cã în orice moment am fi putut sã murim, dacã se prãbuºeau. Mineri în jurul nostru dezbrãcaþi

pânã la brâu, cu târnãcoape tocite de munca în subteran ºi am dat ºi eu la pikamer. Am scos câteva grame de cãrbune pe care l-am luat acasã cu mine la Bucureºti”, a povestit plastic, Dan Diaconescu, vizita în mina Lupeni din Valea Jiului. Diaconescu s-a artãtat uimit de faptul cã a înþeles cã minerii nu-ºi pot vinde cãrbunii la un preþ

de piaþã ºi, dacã ar fi lãsaþi, atunci,în viziunea economicã a patronului de la OTV, CNH ar fi pe profit. „Oamenii ãia scot cãrbuni de 30.000 de euro pe zi ºi la final de zi minerul e plãtit cu 300, faþã de cel polonez, care primeºte 2.500 de euro. E inadmisibil”, a mai completat Dan Diaconescu. Candidatul la

preºedinþia României a mai spus cã a fost uimit de numãrul mare de oameni care l-au aºteptat chiar ºi noaptea la Deva, Orãºtie sau Geoagiu ºi crede chiar cã ar putea sã intre în Cartea Recordurilor, datoritã orelor târzii la care s-a întâlnit în noaptea de duminicã spre luni cu simpatizanþii sãi în Hunedoara. Diana MITRACHE

Din Rolls – Royce, Dan Diaconescu face apologia sãrãciei

e la înãlþimea unei D averi impresionante, Dan Diaconescu – candidatul la Preºedinþia României din partea PP-DD plânge de mila sãracilor, pe care – spune el- vrea sã-i scape de jugul „ciocoilor” care i-au înrobit timp de 22 de ani. Presa i-a atribuit lui Dan Diaconescu o avere colosalã, cifratã la 33 de milioane de euro. Numai cele 6 imobile pe care le deþine sunt estimate la peste 17 milioane de euro, iar Dan Diaconescu trãieºte în cel mai luxos cartier Bucureºtean ºi conduce cele mai scumpe maºini. De asemenea, ar mai avea ºi vreo 15 loturi de teren intravilan, în suprafaþã totalã de circa 17.650 metri pãtraþi, singur sau în coproprietate. Diaconescu nu neagã cã are o avere cât sã o cheltuiascã în vreo 7 vieþi, dar spune cã ºi-a câºtigat-o cinstit. „Lucrurile sunt adevãrate. Eu sunt un om foarte bogat ºi toþi oamenii din jurul meu sunt foarte bogaþi. Dar este important cã

ne-am obþinut aceastã bogãþie fãrã sã facem afaceri cu statul ºi fãrã sã facem afaceri ilegale cu mediul privat. Noi îi admirãm pe oamenii care se îmbogãþesc datoritã norocului lor, minþii lor…”, a declarat, la Petroºani, Dan Diaconescu. Pe de altã parte, demn de amintit este faptul cã a fost sau este anchetat de procurori pentru cel puþin trei fapte de ºantaj pe care le-ar fi sãvârºit prin colaboratorii sãi. De asemenea, presa vremii a relatat despre cum zestrea imobiliarã a lui Diaconescu a fost mãritã în 2007, cu ajutorul Primãriei din Sinaia, care i-a concesionat fãrã licitaþie un teren pentru extinderea casei de vacanþã pe care o are acolo. Valoarea concesiunii suprafeþei de 70 de metri pãtraþi era de doar 2.800 de euro „pe toatã durata construcþiei”, într-un an în care metrul pãtrat de teren se vindea la Sinaia ºi cu 2.000 de euro.

S

e aºtepta la condiþii speciale

Chiar ºi în Valea Jiului, consideratã polul sãrãciei, staff-ul lui Dan

Diaconescu a venit cu maºini de multe mii de euro, asta în timp ce liderul PP-DD fãcea apologia sãrãciei ºi îi cãina pe bieþii mineri, care îºi riscã viaþa zi de zi în mãruntaiele pãmântului pentru vreo 400 de euro salariu lunar. Diaconescu a mãrturisit cã se aºtepta sã fie dus într-un loc mai special, asta deºi intra într-o minã, nu neapãrat într-un abataj real. „Intrarea în subteranul minei Lupeni a fost apreciatã chiar ºi de gazdele noastre de acolo, din Lupeni ºi notatã într-un fel istoricã, fiindcã de la Ceauºescu, nici un alt preºedinte nu a mai intrat într-o minã. Sigur cã nu a intrat preºedintele Diaconescu ci, evident, viitorul preºedinte Dan Diaconescu. (…) Ceea ce am vãzut acolo întrece orice fel de închipuiri. Pãrea cã e iadul pe pãmânt. Noroaie, ape care curgeau în jurul picioarelor bieþilor mineri, o cãldurã sufocantã, întuneric…Eu am, crezut cã totul e luminat ºi când am primit niºte lanterne la intrare (n.r. lãmpi de minã) mã întrebam ce sã fecem cu ele. (…) Mi-am dat seama cã acolo chiar e pericol pe bune. Eu am crezut cã atunci când vin în vizitã oaspeþi de genul nostru, mai de al Bucureºti, mai sclifosiþi cum se zice, o sã ne ducã într-un loc mai ferit, dar am înþeles cã nu existã un asemenea loc ferit în nicio galerie din Valea Jiului”, a povestit fondatorul PP-DD.. ªi, ca sã nu plece cu mâna goalã, a dat la pikammer, a scos câteva sute de grame de huilã, pe care vrea sã o ducã cu el la Bucureºti. Ca amintire din Valea Jiului.

P

roiecte fantasmagorice

Ca ºi ceilalþi politicieni aflaþi în campanie electoralã în zonã, Dan Diaconescu promite Raiul pe pãmântul minerilor. El vrea liberalizarea preþului la huila energeticã ºi chiar vânzarea lui pe piaþa externã – ceea ce, pânã la urmã, ar fi un lucru bun pentru mineritul Vãii Jiului – dar imposibil de aplicat în contextul actual, cu atât mai mult cu cât Compania Naþionalã a Huilei se aflã sub monitorizarea FMI, dar ºi redeschiderea minelor. „Am aflat cã este cel mai tare cãrbune pe care l-a lãsat Dumnezeu pe pãmânt, cã este un cãrbune care ne-ar putea îmbogãþi noi, toþi românii, am aflat cã e un cãrbune þinut la un preþ mic de cãtre mega – ciocoii de la Bucureºti. (…) Guvernul ar putea da o ordonanþã de urgenþã ºi în 5 minute sã redeschidã toate minele din Valea Jiului. Ordonanþa ar trebui sã spune în felul urmãtor, pe un singur

rând: de mâine se liberalizeazã preþul cãrbunelui românesc.(…) Deci, prin douã rânduri noi rezolvãm situaþia dacã vom câºtiga alegerile parlamentare. Prin douã rânduri se redeschid toate minele româneºti”, a precizat Dan Diaconescu. Din pãcate însã, minele închise au fost ecologizate, iar pe terenul unde funcþionau unele dintre ele, cum este Dâlja, a crescut deja iarba. În plus, modalitatea de închidere face imposibilã redeschiderea lor, indiferent cine ar veni la putere. ªi la capitolul „Senzaþional” cu Dan Diaconescu” intrã ºi turneul electoral nocturn pe care l-a fãcut acesta în judeþul Hunedoara. ªi.a propus sã viziteze câte 30 de localitãþi într-o zi. Ca atare, a ajuns sã se întâlneascã cu simpatizanþii noaptea, aºa cum s-a întâmplat la Deva. „Aºa ceva n-aþi mai vãzut niciodatã. Probabil va intra în Cartea Recordurilor întâlnirea noastrã de la Deva”, a spus patronul OTV. Carmen Carmen COSMAN


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Marti, 24 aprilie 2012

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

HOROSCOP

24 aprilie 2012

Puteþi sã începeþi o activitate nouã, mai ales pe plan social. Sunteþi entuziast ºi vã puteþi baza pe sprijinul prietenilor ºi al persoanei iubite. Dacã aveþi de luat decizii importante, þineþi cont de sfaturile unei persoane.

Se anunþã o zi cu mari satisfacþii în societate ºi pe plan financiar. Dupã-amiazã s-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã, în interes de familie. Verificaþi cu atenþie actele ºi bagajele înainte de a porni la drum!

S-ar putea sã intervinã evenimente neprevãzute ºi, de aceea, este indicat sã nu vã planificaþi nimic important. Vã reîntâlniþi cu prieteni vechi, care vã invitã sã le faceþi o vizitã. Amânaþi întâlnirile de afaceri ºi cãlãtoriile.

Puteþi avea un succes deosebit la întâlnirile de afaceri. Sunt bine aspectate ºi relaþiile cu familia ºi prietenii. Dimineaþa vã întâlniþi o persoanã cu care nu v-aþi vãzut de mult timp. Dupã-amiazã vã ocupaþi de probleme familiale.

Se pare cã aveþi probleme sentimentale ºi sunteþi nevoit sã luaþi o hotãrâre tranºantã. Puteþi sã vã ascultaþi intuiþia. Apar rezultatele eforturilor din ultima perioadã: câºtiguri financiare ºi afirmarea în societate.

Traversaþi o perioadã favorabilã din toate punctele de vedere. Este posibil sã obþineþi un câºtig material important, dar nu fãrã efort. Cu partenerul de viaþã vã înþelegeþi perfect. S-ar putea sã mergeþi într-o vizitã la prieteni.

Aveþi succes în toate activitãþile casnice ºi vã bucuraþi de sprijinul întregii familii. Cei din jur vã apreciazã pentru schimbãrile pe care le promovaþi în afaceri ºi în societate. Nu începeþi mai multe treburi deodatã.

S-ar putea sã aveþi o micã neînþelegere cu partenerul de viaþã. Rezolvaþi aceastã disputã cu blândeþe. Spre searã, o vizitã la prieteni vã poate readuce armonia în cuplu ºi buna dispoziþie.

Zi bunã pe plan sentimental ºi social. În schimb, vã recomandãm sã fiþi prudent la serviciu ºi în afaceri. Nu este exclus sã aveþi mici probleme cu banii, dar nu este cazul sã vã îngrijoraþi.

Sunteþi plin de energie ºi aveþi idei inspirate. Puteþi avea satisfacþii pe plan social ºi intelectual. Afacerile se pare cã merg din plin, iar relaþiile cu partenerii sunt bune. Fiþi mai atent cu membrii familiei.

Începeþi ziua hotãrât sã terminaþi o lucrare în casã. Un bãrbat mai în vârstã din familie vã ajutã cu bani, dar încearcã sã-ºi impunã punctul de vedere. Dacã nu vã strãduiþi sã evitaþi o ceartã, riscaþi sã rupeþi relaþiile.

S-ar putea sã fiþi puþin confuz, din cauza problemelor sentimentale. Nu vã încãpãþânaþi sã vã rezolvaþi singur toate problemele! Acceptaþi ajutorul celor apropiaþi. Apelând la înþelepciune, veþi reuºi sã evitaþi o ceartã.


Investigatii 11

Cronica Vãii Jiului |Marti, 24 aprilie 2012

Pe urmele celui mai mare escroc român

þi plimbi nepoþii prin parc, te îngrijeºti de grãdinã ºi, eventual, îþi tratezi reumatismul la Bãile Tuºnad. Cu asta te ocupi, de obicei, dacã ai ajuns la 77 de ani ºi nu ai nicio afecþiune gravã.

Î

Nu este ºi cazul lui Gheorghe Popilean, protagonistul imensului scandal Mondoprosper din anii 90. Dupã ce a ieºit din puºcãrie, pentru cã nu suporta detenþia, Gheorghe Popilean a revenit la vechile nãravuri, de a-i înºela pe oameni, promiþându-le tinerilor câºtiguri enorme, dacã vor lucra în domeniul absorbþiei fondurilor europene. Popilean are chiar ºi o paginã pe Wikipedia, unde se vorbeºte despre trecutul lui de escroc. Dacã în urmã cu aproape 20 de ani se dãdea drept un bancher de succes, promþând dobânzi fabuloase, în prezent se oretinde un fel de guru al fondurilor europene nerambursabile.

de vise se F abrica naºte pe internet

În aceastã ipostazã a pus bazele unei caracatiþe la nivel naþional, conducând operaþiunea în mai toate judeþele þãrii, dintr-o casã pãrãginitã aflatã în comuna ilfoveanã Chiajna. De aici le promite tinerilor pânã în 35 de ani câºtiguri tentante ºi un viitor strãlucit. Însã primul pas este sã dai 500 de lei la semnarea contractului, iar dupã câteva zile þi se mai cer 1.000 de euro, pentru începerea proiectului. ”Dacã ai pânã în 35 de ani, primeºti 10.000 de euro ACUM ºi credit de 80.000 de euro de la stat, dupã aprobarea dosarului. Condiþii: sã fii harnic, sã ai voinþã, dornic de a lucra ºi o idee de afaceri. Depunerea dosarelor a început la data de 15.02.2012. Noi, firma de consultanþã, îþi elaborãm dosarul ºi te ajutãm sã faci tot ce trebuie, pentru a deveni tânãr întreprinzãtor, patron de firmã debutantã. Relaþii la..”, aºa sunã unul dintre zecile de anunþuri postate de Popilean ºi aghiotanþii sãi

pe internet. De cãzut în plasã cad mulþi. Cui nu i-ar plãcea sã câºtige bani mulþi, uºor ºi repede? Pentru a vedea cât de departe poate merge Popilean, l-am contactat ºi am stabilit o întâlnire cu el, în Bucureºti. I-am spus numele meu, de unde sunt ºi cã vreau sã încep o nouã viaþã în Bucureºti, dar se gãseºte greu de lucru ºi am dat peste anunþul lui. La telefon a rãspuns chiar Popilean, care s-a arãtat foarte încântat de originea mea, întrucât ºi el a lucrat la mina Petrila în tinereþile lui. Telefonând în ziua întâlnirii, chiar de la telefon, Gheorghe Popilean mi-a promis cã voi fi angajatã cu un salariu de 3.000 de lei pe lunã brut, iar tot ce trebuia sã fac era sã ajung la sediul firmei lui ºi sã am la mine 500 de lei, ”bani pentru materialul didactic de 1.200 de pagini”. Odatã spartã gheaþa, Popilean mi-a indicat ca loc de întâlnire parcarea din spatele gurii de metrou Gorjului, de unde urma sã fiu preluatã de o maºinã. Într-adevãr, în locul indicat aºtepta o maºinã (dacã poate fi numitã aºa, având în vedere vârsta venerabilã ºi starea tehnicã precarã), m-a preluat ºi a pornit spre o destinaþie necunoscutã, cel puþin pentru mine, care nu cunosc Bucureºtiul. ªoferul, pe nume Vali, intrã abrupt în vorbã, promiþându-i naivei provinciale, în opinia lui, marea cu sarea: ”Dacã ºtii sã te porþi, nu câºtigi numai 3.000 de lei pe lunã. útia 3.000 de lei se pot transforma în 3.000 de euro. Aici e Bucureºti, e altceva faþã de Valea Jiului, eu te pot ajuta sã-þi lãrgeºti orizonturile, cã am mare influenþã asupra lui Popilean”. Dar, pânã sã-mi explice cum mi se poate lãrgi brusc vreun orizont, maºina ajunge la sediul firmei lui Popilean, situat lângã vila lui Ovidiu Ioaniþoaia.

vizuina ”duºmanÎ nului”

Sediul lui Popilean este o casã nefinalizatã, din care

”profesorul” nu iese pânã nu-i dau de veste acoliþii sãi. Mizerie, mirosuri nu tocmai plãcute, piese de mobilier depozitate anapoda, aparate de fitness – aceasta este atmosfera interioarã. În locurile în care altãdatã erau camere de supraveghere se cascã gãuri mari, semn cã au fost smulse din pereþi. Pentru a destinde atmosfera, Gheorghe Popilean, un bãtrân cu pãrul alb ºi ochii albaºtri, tulburi, povesteºte zâmbind despre vremurile când a lucrat la mina Petrila, ”la orizontul 13, ºi a trebuit sã fac liceul la seral, la Petroºani, pânã m-au arestat comuniºtii”. Apoi trece direct la subiect, nu înainte de a-mi gâdila orgoliul, descoperind dintr-o datã (nu trecuserã nici cinci minute din întâlnire) ce geniu ascuns într-ale finanþelor zace în mine: ”Eu vreau sã te formez consilier pe fonduri europene. Vei face un curs de 10 zile, dar în acelaºi timp putem începe ºi munca, fiindcã eºti o capacitate. Mã uit la tine ºi îmi dau seama cã poþi face faþã, aºa cã te pot angaja de azi, ºi în acelaºi timp facem ºi cursul. Cursul costã 500 de lei, bani pe care îi dai la început. Chiar dacã nu ai experienþã ºi studii, eu vreau sã lucrezi cu mine, sã te iau sub aripa mea”, îmi explicã Popilean, dupã care îmi înmâneazã un contract în alb pe care trebuie sã-l completez. Prin documentul dat, ONG-ul condus de Popilean, intitulat pompos ”Uniunea pentru Accesarea Integralã a Fondurilor Comunitare Europene Alocate Þãrii Necesare pentru perioada 2007-2013”, se obligã la plata unui salariu lunar de 3.000 de lei, urmând sã fiu angajatã pe funcþia de consilier responsabil cu atragerea fondurilor europene. Nu pot lua contractul pânp nu vin cu cei 500 de lei. Promiþându-i cã voi reveni cu banii în seara aceleiaºi zile (programul de lucru al lui Popilean este unul de-a dreptul stahanovist, pânã la ora 24!),

am fost preluatã de o altã maºinã, pentru a fi condusã înapoi, la staþia de metrou Gorjului. Pe drumul de întoarcere, ºoferul (altul, nu cel de la venire) îºi dã drumul la gurã ºi dezvãluie faptul cã afacerea nu este una localã, ci se întinde la nivel naþional, în mai toate judeþele. Oficial, Popilean nu recunoaºte nimic, chiar dacã noi am fost în bârlogul sãu. ”Sunt mai multe variante, mai multe posibilitãþi”, a rãspuns el enigmatic întrebat fiind în ce domeniu face angajãri. Apoi, când a venit vorba despre Mondoprosper, tonul lui a devenit brusc tãios: ”Ãlea sunt aiureli. Dacã discutãm despre aºa ceva, eu nu am timp”. Dupã care a închis telefonul.

ar cine este D Gheorghe Popilean? Imediat dupã Revoluþie, Gheorghe Popilean a cochetat mai întâi cu politica. La alegerile din 1992 a candidat la preºedinþie din partea Partidului Republican Creºtin. Constatând cã în politicã nu e loc ºi pentru el, s-a reprofilat ºi a înfiinþat firma Mondoprosper SRL, prin intermediul cãreia a început sã atragã bani de la oameni ºi de la firme, promiþându-le o dobândã anualã de 210%. Afacerea s-a extins ºi peste graniþele þãrii, înfiinþându-se la Budapesta o altã firmã, Gy and GyP Kft, care vindea aceleaºi vise. Autoritãþile române iau atitudine ºi, la 4 februarie 1992, Garda Financiarã descinde la sediul Mondoprosper, confiscând numerarul existent, din care valutã convertibilã în valoare de aproape trei milioane de dolari. Pe 26 august, Parchetul General a emis mandat de arestare preventivã pentru Gheorghe Popilean. Doi ani mai târziu, pe 23 decembrie 1996, Popilean este condamnat la trei ani de închisoare, dar este eliberat un an mai târziu. Proaspãt ieºit din puºcãrie, Popilean nu pare sã se fi pocãit ºi încearcã din nou afacerea cu Mondoprosper, pentru care este condamnat, în noiembrie 2000, la alþi patru ani de puºcãrie, dar oese în 2002. Dupã trei ani, are din nou probleme cu legea, din cauzã cã a înºelat mai multe firme, dupã ce s-a dat drept ”comisar la Comisariatul Naþional Anticorupþie”, o instituþie care existã doar în mintea lui. Dupã ce a ieºit din închisoare din nou, pe motiv cã e bãtrân ºi nu suportã detenþia, Popilean, la 77 de ani, s-a apucat din nou de escrocherii, de data aceasta de cea cu fondurile europene descrisã mai sus. Anamaria NEDELCOFF


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 24 aprilie 2012

Cetatea dacicã de la Bãniþa, “retrocedatã” vulturilor oar vulturii pot ajunge la cetatea dacicã de la Bãniþa, sau cei cu voinþã de fier ºi condiþie fizicã pe mãsurã. Aflatã în patrimoniul UNESCO, cetatea este de curând semnalatã ca atare, printr-un indicator plasat pe DN 66 în zona peºterii Bolii, dar drumul spre ea este inexistent.

D

Doar un indicator plasat pe DN 66 îi ajutã pe turiºti sã afle unde este cetatea dacicã de al Bãniþa, iar cei care nu au condiþie fizicã pe mãsurã sau nu pot sã se caþere pot admira doar stânca pe care odinioarã se înãlþa falnicã Cetatea. De ani de zile se vorbeºte despre amenajarea unei cãi de acces spre aceste vestigii importante ale istoriei noastre naþionale, dar niciodatã intenþia nu s-a materializat.

Recent a pãrut acest indicator, care ani buni nu a existat, dar asta nu îi ajutã prea mult pe cei acre doresc sã o viziteze, pentru cã drumul dã într-o vale, iar mai apoi stânca trebuie luatã pieptiº. Acum, oficialii Primãriei Bãniþa sperã sã obþinã fonduri europene pentru a amenaja o cale de acces pentru turiºti. “Acum lucrãm la un proiect, care sperãm sã fie aprobat la finanþare, pentru amenajarea unui centru de informare turtisticã în comuna Bãniþa ºi a cãii de acces spre cetatea dacicã. Valoarea totalã a proiectului este de 200.000 de euro”, a declarat primarul Ionel Burlec. Proiectul, mai spune primarul Burlec, va fi depus spre finanþare pe Mãsura 313 „Încurajarea activitãþilor turistice”, din Axa III – „Îmbunãtãþirea calitãþii vieþii în zonele rurale ºi diversificarea

economiei rurale”, care ca obiectiv general dezvoltarea activitãþilor turistice în zonele rurale care sã contribuie la creºterea numãrului de locuri de muncã ºi a veniturilor alternative, precum

ºi la creºterea atractivitãþii spaþiului rural. Cu o suprafaþã de peste 81.000 de metri pãtraþi, Cetatea dacicã a fost construitã în zona cea mai înaltã a Dealului Bolii, care se aflã la limita vesticã a bazinului Vãii Jiului, deasupra Peºterei Bolii. Situatã pe un pisc izolat, la peste 900 de metri altitudine, a fost descoperitã cu ocazia sãpãturilor din 19611962. Fiind vorba de o stâncã izolatã, cu pante foarte abrupte, accesul era posi-

Încã o zi liberã.

A 12-a! iua de 30 aprilie va fi declaratã drept zi liberã, urmând a fi recuperatã luna viitoare, într-o zi de sâmbãtã.

Z

Prin urmare, bugetarii vor fi liberi de sâmbãtã pânã marþi, inclusiv, în perioada 28 aprilie – 1 mai. Potrivit guvernanþilor, în acest fel, vor fi asigurate 4 zile de vacanþã, fapt ce ar urma sã vinã ºi în beneficiul operatorilor din turismul românesc. Odatã cu declararea zilei de 30 aprilie ca zi nelucrãtoare, în acest an, românii vor avea, în total, 12 zile libere legale. Dintre acestea, 4 au fost deja „bifate”, respectiv 1 ºi 2 ianuarie (de Anul Nou) ºi 15 ºi 16 aprilie (de Paºte). Celelalte sunt programate pe 30 aprilie (luni), 1 mai (marþi – de Ziua Internaþionalã a Muncii), 3 ºi 4 iunie (duminicã ºi luni – de Rusalii), 15 august (miercuri – Adormirea Maicii Domnului), 1 Decembrie (sâmbãtã – Ziua Naþionalã a României), 25 ºi 26 decembrie (marþi ºi miercuri – Crãciunul). Mir cea NISTOR

bil numai pe latura de nord. Cetatea de la Bãniþa este contemporanã cu cele din Munþii Sebeºului, având rolul sã împiedice înaintarea trupelor care ar fi venit prin Defileul Jiului. Istoricii spun cã sistemul ei de fortificaþii era alcãtuit dintr-un val format din piatrã ºi pãmânt, dintr-un zid construit din piatrã de calcar fasonatã cu turnuri ºi platforme de luptã. În urma sãpãturilor din anii ‘60 s-a descoperit o poartã practicatã în zidul

de incinta, cu trepte monumentale, lucrate ºi ele din aceeaºi piatrã de calcar ca ºi zidul. Aici s-a gãsit o mare cantitate de ceramicã, unelte ºi chiar tipare pentru turnat obiecte de metal, precum ºi un sanctuar, dar arheologii spun cã rolul cetãþii era militar, nicidecum acela al unei aºezãri civile. Istoria spune cã Cetatea Bãniþei a fost ultima atacatã înainte ca trupele romane sã ajungã la Sarmizegetusa Regia ºi rostul ei era de a apãra accesul din Defileul Jiului la complexul de fortificaþii din Munþii Orãºtiei. Pe baza materialelor descoperite cu ocazia sãpãturilor, în special a resturilor de ceramicã, se presupune cã viaþa a putut începe aici încã din a doua jumãtate a secolului 2 î.Cr., cetatea funcþionând pânã la cucerirea romanã. De pe drum, cetatea dacicã pare o simplã stâncã, care nu-ºi dezvãluie comorile ascunse. Car men COSMAN

CVJ, Nr. 111, 24 aprilie 2012  

Cronica Vaii Jiului, Nr. 111, 24 aprilie 2012

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you