Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 110
Cronica Vãii Jiului Luni, 23 aprilie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
„Primãriile – edituri” puse la zid de preºedintele USR, Nicolae Manolescu
PAGINA A 3-A Peste 8.600 de pensionari ºi-au cerut gratuitãþile Compania Naþionalã a Huilei Petroºani a finalizat verificarea dosarelor depuse ºi are în evidenþã 8.625 de persoane care au fãcut dovada calitãþii de beneficiari ai facilitãþilor la tariful de energie electricã ºi alocaþii de cãrbune. „Având în
proape 9.000 de pensionari din domeniul minier ºi-au depus, la Compania Naþionalã a Huilei Petroºani, dosarele pentru a beneficia de cotele de energie electricã ºi cãrbune.
A
vedere obligativitatea companiei de a-ºi încheia situaþiile financiare pentru anul 2011, pensionarii care pânã la aceastã datã nu s-au prezentat la sucursalele CNH-SA pentru a fi luaþi în evidenþã nu vor mai putea beneficia de contravaloarea facilitãþilor la tariful de energie electricã ºi alocaþii
de cãrbune aferente anului 2011”, a declarat Oana Stoicuþa, purtãtor de cuvânt al CNH Petroºani. În conformitate cu legislaþia în vigoare, pentru aceste aºa – numite „gratuitãþi” se va reþine 16 %, reprezentând impozit pe venit. Car men COSMAN
Dan Diaconescu le-a vorbit minerilor în Piaþa Petroºani nsoþit de Florin Condurãþeanu ºi Sorin Ovidiu Bãlan, Dan Diaconescu le-a spus celor care l-au întâmpinat în piaþã cã minerii sunt niºte eroi ºi cã minele trebuiesc redeschise, iar preþul cãrbunelui trebuie sã fie cel european.
Î
>>> PAGINA 12
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 aprilie 2012
Beþivii puºi la platã acã se îmbatã sã plãteascã. Totul va fi valabil la unitãþile de primire a urgenþelor din spitale, acolo unde medicii pierd timp ºi bani cu beþivi cãzuþi pe strãzi.
D
Senatorii au votat un proiect de lege potrivit cãruia persoanele care consumã alcool peste
ANUNÞ În temeiul art. 39 aliniatul (1) din Legea nr. 215/ 2001, republicatã privind Administraþia publicã localã, se convocã Consiliul local al Municipiului Lupeni în ºedinþã ordinarã pentru joi 26 aprilie 2012, ora 1500, în sala de ºedinþe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu urmãtoarea
ORDINE DE ZI 1 – Proiect de hotãrâre privind alocarea sumei de 10.000 lei din
mãsurã sã plãteascã taxe usturãtoare. În cazul în care aceºtia nu au banii necesari, se gãsesc alte soluþii, precum munca în folosul comunitãþii. Acest proiect de lege vine ca urmare a faptului cã zeci de persoane ajung la spital în stare avansatã de ebrietate, iar medicii sunt nevoiþi sã suporte de multe ori comportamentul agresiv al acestora. Mai mult, ºi pacienþii
internaþi sunt nevoiþi, în egalã mãsurã, sã suporte acelaºi stres ca medicii. Persoanele care ajung la spital în stare avansatã de ebrietate ar putea scoate din buzunar peste 1.000 de lei. Cei care vor fi internaþi din cauza bãuturii, dar nu îºi pot plãti serviciile medicale, vor fi obligaþi sã munceascã în folosul comunitãþii. Diana MITRACHE
bugetul local , cap. 67.02 „Culturã, recreere ºi religie”, subcap. 67.02.05.02 – Tineret, alin. 20.30.30 – Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii pentru organizarea unor manifestãri cu ocazia Zilei Copilului – 2012. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 2 – Proiect de hotãrâre privind organizarea “NEDEI LUPENENE” - 2012. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 3 – Proiect de hotãrâre privind înfiinþarea Consiliului Comunitar Consultativ pentru Protecþia ºi
Promovarea Drepturilor Copilului în Municipiul Lupeni. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 4 – Diverse. Lupeni 20 aprilie 2012 Primar Cor nel RESMERIÞÃ RESMERIÞÃ
VÂNZÃRI
Cronica Vãii Jiului
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Întâmplãri hazlii (r) 12:00 Vânãtoarea de comori 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Trenul morþii 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Trenul morþii (r)
National TV 9:00 Popeye & Friends (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r) 12:15 Wacky TV 12:45 Vouã (r) 13:00 Taxi Driver (r) 14:00 Dragoste în paºi de dans (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Monºtrii 2 0:45 Wacky TV (r) 1:15 Culoarea fericirii (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Miss Naufragiu 13:00 ªtirile Pro TV 13:30 Apropo TV (r) 14:30 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pariu cu viaþa (s) 21:30 Pariu cu viaþa (s) 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Dexter (s) 0:00 Las fierbinþi (r)
Prima TV 9:30 Iubiri secrete (r) 10:30 Verde-n faþã (r) 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist pastila 13:30 Camera de ras Popcorn 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:40 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:15 M-a facut mama artist pastila 19:30 Iubiri secrete 20:30 Mondenii 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 M-a facut mama artist pastila 1:00 Focus (r)
TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Jocuri ºi interese (r) 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 Presã ºi putere (r) 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 13:25 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Al zecelea regat 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Prim Plan 21:00 Gala Uniter (I) (live) 22:00 Gala Uniter (II) (live) 23:00 Gala Uniter (III) (live) 0:00 Nocturne 1:00 Al zecelea regat (r) 1:55 Europa mea (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 aprilie 2012 e ani de zile, primãriile din Valea Jiului par sã se fi transformat în adevãrate case de editurã ºi alocã cu largheþe, din bugetele tot mai sãrace, bani pentru aducerea la lumina tiparului a unor cãrþi.
D
Conturile unor scriitori – ziariºti se umflã cu sume apreciabile, iar asta în timp ce scriitorii cu adevãrat cunoscuþi spun cã nu s-ar putea lãuda cu sumele câºtigate din vânzarea cãrþilor. O practicã blamatã ºi de preºedintele USR, prof. Nicolae Manolescu. Grav este cã nu existã nicio triere prealabilã a valorii acestor „opere”, iar banii se acordã, la grãmadã – sau „la cerere” – ºi unor scriitori a cãror valoare este datã
„Primãriile – edituri” puse la zid de preºedintele USR, Nicolae Manolescu de faptul cã sunt, în acelaºi timp, oameni politici ori, de regulã, gazetari. Aºa s-a ajuns ca în ultimii ani sã fie editate zeci de cãrþi care nu se gãsesc nicãieri în librãrii, ci doar în biblioteca autorului ºi la primãriile care au sponsorizat lucrarea ºi au contribuit la
îngroºarea contului autorului cãrþii. Aceastã practicã se perpetueazã de la an la an, iar administraþiile locale – chiar dacã au fost afectate de crizã – alocã sume importante în acest scop, probabil ºi pentru a-ºi cumpãra liniºtea în publicaþiile conduse de scri-
Nicolae Manolescu, cetãþean de onoare
itorii – gazetari. Iar asta în timp ce adevãraþii scriitori nu se por lãuda cu venituri consistente din vânzarea de cãrþi, iar preºedintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, a declarat la Petrila cã „scriitorii au intrat primii în economia de piaþã. La
noi, dacã nu se vinde, nu se publicã”.
condamnat practicile administraþiilor locale
A
Dupã ce a aflat despre practicile administraþilor locale, scriitorul ºi criticul literar Nicolae Manolescu
Scriitorii pe bani de la buget criticaþi de Nicolae Manolescu n Valea Jiului, de o bunã perioadã de timp a devenit o practicã pentru un grup de persoane sã apeleze la bugetul primãriilor pentru, chipurile, sã îºi scoatã pe piaþã diferite creaþii literare. Aºa a apãrut o nouã clasã socialã – scriitori pe bani de la bugetul local.
Î
mbasadorul României la UNESCO, Nicolae Manolescu a primit titlul de Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani. Distincþia i-a fost oferitã la Petrila, în cadrul întâlnirii cu cititorii a Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România, de cãtre primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.
A
Cei prezenþi ºi-au amintit cã Manolescu a fost cel care l-a sprijinit pe fostul primar al Petroºaniului, Carol Schreter, în campania din primul mandat al regretatului edil. “A fost pentru mine o onoare atunci când am lucrat cu Carol Schreter de la care am învãþat multe. Azi e o onoare ºi mai mare sã fim aici ºi sã vã oferim aceastã distincþie de Cetãþean de Onoare al municipiului nostru”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Preºedintele Uniunii Scriitorilor din România ºi-a amintit de vremea când aici, în Valea Jiului funcþionau 21 de unitãþi miniere, dar ºi de faptul cã oamenii din Petroºani l-au votat pe Carol Schreter, care fãcea parte atunci din Alianþa Civicã – o formaþiune politicã formatã din intelectuali. „Carol Schreter era atunci candidatul atipic. Venea din lumea mineritului, dar era candidatul unui partid de intelectuali ºi mã temeam cã minerii nu îi vor da votul, dar Petroºaniul nu a confirmat temerea mea ºi l-a votat”, a spus Nicolae Manolescu la Petrila, acolo unde a acordat, la rândul sãu, distincþia de Cetãþean
Aceste persoane, în marea lor majoritate “scriitori” la ziare, la anumite intervale de timp, solicitã sume deloc de neglijat Consiliilor Locale, iar, în funcþie de influenþa publicaþiilor unde presteazã, ori a relaþiilor cu membrii Consiliilor Locale obþin bani publici. Dacã ilegal sã spunem nu este, imoral ar fi ºi faptul cã pentru o creaþie literarã majoritatea autorilor apeleazã cam pe la toate Consiliile Locale. Dupã cum am mai afirmat ºi cu alte ocazii al Arcadiei, tuturor celor prezenþi, într-o ceremonie unicã pânã acum la nivel naþional. Consiliul Local Petroºani a aprobat acordarea înaltei distincþii în urmã cu aproximativ o sãptãmânã, dar titlul a fost înmânat abia joi seara, când scriitorul ºi criticul literar Nicolae Manolescu, ambasadorul României la UNESCO, a ajuns în Valea Jiului. Nicolae Manolescu s-a aflat la Petrila, alãturi de membrii Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România. Diana MITRACHE
a declarat cã nu i se pare normal ºi cã nu a ºtiut cã acest lucru se poate întâmpla. „Nu ºtiam cã existã astfel de practici. De regulã consiliile au fonduri pentru susþinerea culturii, dar nu mi se pare normal sã dai bani primului venit, care spune: eu am scris un volum de versuri geniale, prin urmare dã-mi bani sã public. Ca sã nu se risipeascã banii, consiliile ar trebui sã gãseascã o modalitate de triere. Pot apela la niºte oameni de meserie, pot apela chiar ºi la jurii, mai ales cã se dau în þara asta foarte multe premii. În nenumãrate cazuri premiile sunt acordate de jurii pe care le face noi, Uniunea Scriitorilor”, a precizat Nicolae Manolescu, care spune cã „nu este normal sã se întâmple aºa ceva”. Car men COSMAN
susþin sprijinirea valorilor din toate domeniile, inclusiv cele din culturã, dar nu ºi risipirea banilor publici pe tot felul de pliante, broºuri, volume sau cum s-or mai denumi ele, doar de dragul de a “sprijini cultura ºi pe scriitorii locali”. De valoare nu vorbeºte nimeni pentru cã o creaþie valoroasã, nu-i aºa, nu are nevoie de ajutor de la bugetul local sã aparã pe piaþã! Mi se pare de bun simþ ca atunci când te adresezi Consiliului Local sã soliciþi niºte bani publici sã aduci ºi argumente solide pentru ce îþi trebuiesc aceºti bani, iar în cazul scriitorilor sã prezinþi lucrarea pentru care ceri bani “casei de editurã – Consiliul Local” ca sã aparã pe piaþã. Pentru cã, banii nu sunt nici ai primarilor, oricum s-ar fi numit ei ºi nici ai consilierilor locali, ci sunt banii contribuabililor, iar în multe cazuri ”creaþiile”, pentru care s-au cheltuit sume importante de bani, au fost cunoscute cel mult de autorul lor (în cazul în care nu au fost plagiat). Acest mic amãnunt îl scapã, însã, de cele mai multe ori din vedere, aleºii locali care pentru a nu-i supãra pe autori, mai ales când aceºtia sunt ziariºti, preferã sã tacã din gurã ºi sã ridice mâna… Chiar ºi preºedintele USR Nicolae Manolescu, prezent în Valea Jiului, la Petrila a critical o astfel de practicã de sprijinire a culturii ºi a cerut autoritãþilor ca, dacã într-adevãr vor sã sprijine cultura, sã înceteze sã mai “case de editurã”. Marius MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 aprilie 2012
acalaureat supravegheat video ºi cu înregistrãri care pot deveni probe în instanþã. Aºa se anunþã ºi în acest an examenul de la finalul clasei a XII-a în judeþul Hunedoara, iar reprezentanþii inspectoratului ºcolar spun cã sunt pregãtiþi.
B
„Noutatea din acest constã în faptul cã,pânã în 18 mai vom anunþa Autoritatea Naþionalã pentru Prelucrarea Datelor cu Caracter Personal, cu privire la montarea camerelor de supraveghere, pe care le omologãm, aºa încât
Oficialii de la ISJ Hunedoara anunþã un bacalaureat dur în 2012 înregistrãrile sã poatã fi probe în caz de cercetare penalã în instanþã. Din acest punct de vedere am calibrat centrele de examen, aºa încât sã avem 450 de elevi în medie,
întrucât, pe lângã cei aproape 5.000 de virtuali absolvenþi ai acestui an, trebuie sã þinem cont cã cel puþin aproape 3.000 sunt de anul trecut picaþi”, spune Alexandru
Lãutaru, inspector general ISJ Hunedoara. Centre de Bacalaureat vor fi la Petrila, douã la Petroºani, tot douã ºi la Lupeni ºi unul la Vulcan. „În Valea Jiului, spre
exemplu, vom avea un centru de examinare la Petrila, douã la Petroºani ºi nu 3 ca anul trecut, în Vulcan – unul ºi în Lupeni douã. Toate centrele vor avea câte 400 – 550 de candidaþi de examinat, deoarece nu toþi cei din seriile precedente vor participa la toate probele. Examenul va fi foarte riguros, se va desfãºura în condiþiile legii ºi oricine e prins copiind, va fi eliminat”, a mai completat Lãutaru. Pentru acest an, perioada de înscriere a candidaþilor este 28 – 30 mai, iar probele de examen încep în 11 iunie, urmând ca, o lunã mai târziu, respectiv pe 13 iulie sã fie afiºate rezultatele. Diana MITRACHE
Simulare pentru Bacalaureat unt sau nu pregãtiþi elevii hunedoreni pentru examenul de Bacalaureat care va urma în aceastã varã?
S
Acest lucru vrea sã îl afle Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara,
care va face o simulare la toate liceele din judeþ pentru a vedea care este gradul de pregãtire al elevilor de clasa a XII – a. Inspectorul ºcolar general al judeþului Hunedoara, Alexandru Lãutaru, spune cã simulãrile de pânã acum au arãtat cã elevii se prezintã mai bine faþã de
anul trecut, iar acum se va stabili ºi unde trebuie ca dascãlii sã intensifice orele de pregãtire. „Suntem în pregãtiri pentru examenul de bacalaureat ºi eu cred cã în acest an lucrurile vor sta mai bine. Simulãrile de pânã acum au arãtat cã elevii îºi dau interesul ºi noi facem tot ceea ce depinde de noi pentru a avea o promovabilitate ridicatã”, a declarat, Alexandru Lãutaru, inspector general ISJ Hunedoara. Deja la Colegiul Naþional „Decebal” din Devaa avut loc o simulare, în perioada 14-16 martie 2012, la care au participat 180 de elevi ai
claselor a XII. Rezultatele obþinute de ei au fost comunicate pãrinþilor ºi au fost dezbãtute în cadrul comisiilor metodice. „În perioada 2-4 mai 2012, Comisia judeþeanã propune o simulare la nivel de judeþ, desfãºuratã în fiecare unitate ºcolarã. Variantele de subiecte vor fi elaborate de cãtre inspectorii de specialitate ºi transmise unitãþilor ºcolare în zilele de desfãºurare a probelor scrise; rezultatele simulãrii vor fi comunicate pãrinþilor”, a spus inspectorul ºcolar general adjunct, Marta Mate. Car men COSMAN
Elevii hunedoreni au absentat mai puþin scãzut aproape la jumãtate numãrul elevilor care chiulesc. Asta pare a fi statistica dupã ce Inspectoratul judeþean a introdus un sistem de supraveghere a elevilor la intrarea în ºcoalã ºi de monitorizare a absenþelor sãptãmânal.
A
Totuºi, cele mai bune rezultate au fost înregistrate la
începutul perioadei, cã doar orice minune dureazã câteva zile. „Rezultatele au dat roade foarte bune în primele luni ºi bineînþeles cã nu totul þine o veºnicie. Monitorizarea noastrã este, însã, permanentã, absenþele au scãzut la aproape 40 la sutã, comparativ cu aceeaºi perioadã din anul ºcolar trecut, ceea ce aratã cã mãsurile au fost bune”, a declarat inspectorul general ºcolar al judeþului Hunedoara, Alexandru Lãutaru. Totuºi, au existat în judeþul Hunedoara ºi pãrinþi care au contestat faptul cã la ºcoalã
intrarea ºi ieºirea copiilor lor este monitorizatã atent, doar cu scopul de a limita absenteismul. „Este adevãrat ºi am avut situaþii în care pãrinþii s-au plâns cã la ºcoalã copiii lor sunt trataþi ca la puºcãrie, ceea ce ne dezarmeazã într-un fel, însã vom continua sã îi monitorizãm atent, în ciuda acestor comentarii”, a mai adãugat Lãutaru. Elevii din toate ºcolile ºi liceele sunt supravegheaþi la intrarea în unitatea de învãþãmânt ºi nimeni nu pleacã de la ore,pânã la finalizarea acestora. În plus, nu mai sunt elevi care sã petreacã ore întregi în curtea ºcolii, iar cei care doresc sã cumpere câte ceva din afara perimetrului ºcolar trebuie sã se adreseze profesorului de serviciu. Diana MITRACHE
Bãncile, de la Minister n judeþul Hunedoara vor fi înfiinþate circa 120 de clase pregãtitoare. Mobilierul acestora va fi asigurat de cãtre Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului.
Î
Bãncile ºi jocurile didactice necesare vor fi achiziþionate în urma unei licitaþii publice ce se va desfãºura la nivel naþional.
Acestea vor ajunge ºi în judeþul Hunedoara pânã la mijlocul lunii august, urmând a fi repartizate unitãþilor ºcolare din teritoriu de cãtre Inspectoratul ªcolar Judeþean. Pânã în prezent, în clasele „0”, în judeþul Hunedoara, s-au înscris aproape 1.800 de copii. Înscrierile, însã, nu au ajuns la final, pânã la încheierea acestora fiind programate alte douã etape de înscriere. Mir cea NISTOR
Politicã 5
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 aprilie 2012
Dan Diaconescu: Locuitorii Vãii Jiului P au fost înºelaþi de prea multe ori. Partidul Poporului va face dreptate
ei care au pus bazele Partidului Poporului – Dan Diaconescu în Petroºani ºi în judeþul Hunedoara au renunþat la funcþia de preºedinte ºi au trecut în plan secund.
C
an Diaconescu îºi continuã vizita în judeþul Hunedoara. Dupã ce duminicã, 22 aprilie, preºedintele PP-DD a vizitat nu mai puþin de 20 de localitãþi hunedorene unde a fost întâmpinat de mii de oameni, ziua de luni este dedicatã integral Vãii Jiului.
D
Astfel, Dan Diaconescu sa va afla în oraºele din Valea Jiului, dupã urmãtorul program: - ora 10:00 – Lupeni - ora 13:30 – Uricani - ora 14:15 – Petroºani - ora 15:00 – Vulcan - ora 15:30 – Aninoasa - ora 16:00 – Petrila Haralambie Vochiþoiu, liderul PPDD Hunedoarara, este cel care a reuºit sã-l aducã pe Dan Diaconescu în Valea Jiului, preºedintele PP-DD bucurându-se de o popularitate imensã în rândul locuitorilor din Vale. “Doresc sã-I mulþumesc lui Dan Diaconescu pentru vizitã, este o onoare foarte mare pentru noi. Lumea de aici îºi pune toate speranþele în acest om, este singurul politi-
cian care nu i-a dezamãgit ºi singurul în mãsurã sã aducã o viaþã mai bunã tuturor românilor. Dan Diaconescu va scãpa Valea Jiului de clientela politicã a PDL, PSD ºi PNL, partide care au înselat oamenii ºi nu au fãcut nimic pentru aceastã zonã defavorizatã”, a declarat Vochiþoiu. Vochiþoiu a precizat cã vizita lui Dan Diaconescu în judeþul Hunedoara ºi în Valea Jiului “va propulsa PP-DD la 40% intenþie de vot, în condiþiile în care sondajele situeazã deja PP-DD la peste 30%.
Tonul schimbãrii va fi dat din Valea Jiului.” Preºedintele PP-DD Hunedoara a mai declarat cã Partidul Poporului înregistreazã o cotã de popularitate foarte mare în judeþ. “Avem înscriºi peste 5.000 de membri, însã odatã cu vizita lui Dan Diaconescu în Valea Jiului ºi în celelalte localitãþi hunedorene sunt convins cã vom dubla numãrul de membri ºi vom aveam peste 10.000 de înscriºi în partid pânã la startul campaniei electorale”, a punctat Vochiþoiu.
Pisica blândã ºi-a scos ghearele n tertip folosit de PNL în ”lupta finalã”, de sâmbãtã, a negocierilor pentru listele consilierilor locali, a vizat slãbiciunea PSD – proverbiala moaliciune a liderului Ioan Rus - pe care sã-l prindã singur la respectiva negociere ºi sã încline balanþa. Doar cã pisica blândã ºi-a cam scos ghearele…
U
Negocierile aprige pentru ”liste comune în anumite condiþii” dintre partidele componente ale Uniunii Social Liberale (USL) la nivelul unor organizaþii din judeþul Hunedoara au fost un adevãrat spectacol pentru cei neimplicaþi în politicã. Nenumãrate runde ºi medieri au tot curs, pânã
Au pus bazele partidului ºi s-au retras
sâmbãtã, 21 aprilie, ºi probabil ar mai fi durat dacã nu ar fi existat o datã limitã, pentru cã începe campania electoralã. Liderii judeþeni ai celor trei partide – PSD, PNL, PC -ºi comisiile de mediere au reuºit sã obþinã ceea ce ºi-au propus: liste comune la alegerile locale, exceptând localitãþile deja stabilite, respectiv Petrila ºi Haþeg. Adicã inclusiv municipiile Vulcan ºi Petroºani au liste comune pentru consilerii locali. În aceastã ultimã rundã de negocieri/medieri, de sâmbãtã, liberalii de la Petroºani au folosit un tertip pentru a-l prinde singur pe liderul PSD Petroºani, Ioan Rus, considerat un tip bonom, care cedeazã în faþa presiunii ºi a argumentelor liberalilor, dar ºi ale ºefilor judeþeni. Ca
urmare, preºedintele PNL Petroºani, Alin Simota, s-a prezentat singur la negocieri/mediere pentru a-l determina pe Ioan Rus sã respecte paritatea în dezbatere de unu la unu. Deci, comisia socialdemocraþilor a rãmas la uºã… Problema USL Petroºani era cã liberalii pretindeau mai multe locuri decât arãtau sondajele, iar social-democraþii nu cedau drept pentru care s-au cerut liste separate ºi de o parte ºi de cealaltã. Emoþiile celor rãmaºi dincolo de uºa camerei unde se dãdea ultima bãtãlie, nu au fost puþine. Ioan Rus a ieºit din ring cu zâmbetul specific pe chip, iar în urma sa Alin Simota îi adresa cuvinte ”dulci” precum oltenii, ”de drag, de dor, de drac ºi de origini”. În traducere, prisica blândã zgârie… bine. Deci, listele consilierilor
USL de la Petroºani sunt comune ºi vor fi compuse din 9 candidaþi PSD ºi 4 candidaþi PNL, un rezultat de succes pentru PSD având în vedere cã pânã sâmbãtã raportul era de 8 la 5, raport neacceptat care putea duce la liste separate. Cum ºi ce a fãcut ”pisica blândã” de au cedat toþi, nimeni nu vrea sã declare. Ileana FIRÞULESCU
Este vorba despre Mia Albescu, respectiv Sorin Sanda. Locul lor, între timp, a fost ocupat de Raj Tunaru, respectiv Haralambie Vochiþoiu. „Partidul este un organism viu ºi îºi alege membrii, conducãtorii ºi candidaþii în alegeri în aºa fel încât sã aibã cele mai bune ºanse de reuºitã. Partidul este mai important decât unul sau altul dintre membri, luaþi separat, fie cã este vorba despre Raj Tunaru sau Haralambie Vochiþoiu”, a declarat Raj Tunaru, preºedinte PP-DD Filiala Petroºani. În cursul sãptãmânii trecute, Sorin Sanda, primul preºedinte al PP-DD Hunedoara, ºi-a înaintat demisia din partidul înfiinþat de cãtre Dan Diaconescu. În acest timp, noul preºedinte, Haralambie Vochiþoiu susþine cã plecãrile sunt insignifiante în comparaþie cu venirile de noi ºi noi membri. „Despre Sorin Sanda am auzit doar cã ºi-a dat demisia ºi nu ºtiu, deocamdatã, care sunt motivele care l-au îndemnat sã facã acest pas. Pe de altã parte, þin sã precizez cã, în doar câteva zile, într-o singurã localitate hunedoreanã, respectiv la Uricani, am înregistrat 280 de cereri de înscriere în partid. În acest timp, cel mai important lucru este cã am depus liste cu candidaþi la alegerile locale, în toate localitãþile din judeþul Hunedoara”, a declarat Haralambie Vochiþoiu, preºedinte PP-DD Judeþul Hunedoara. Dan Diaconescu a vizitat duminicã, 22 aprilie, întreg judeþul Hunedoara. Printre punctele de oprire s-a numãrat ºi municipiul Petroºani, mai exact, Piaþa Agroalimentarã Centralã din localitate. (Mircea (Mircea NISTOR) NISTOR)
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 aprilie 2012
6 Actualitate n organizarea sociaþia Rosa Multiflora, al cãrei preºedinte este Costel Avram, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, membrii Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România ºi-au dat întâlnire cu iubitorii de literaturã la poetrila, la Clubul elevilor. Sala a fost neîncãpãtoare pentru acest adevãrat regal literar care a delectat asistenþa.
Î
Cunoscutul scriitor ºi critic literar, prof. Nicolae Manolescu, preºedintele Uniunii Scriitorilor din România ºi-a dat întâlnire, al Petrila, cu iubitorii de literaturã din Valea Jiului la Clubul Elevilor din Petrila. O manifestare mult aºteptatã, iniþiatã de Costel Avram, a cãrei temã a fost „Valea. Chipul angelic”. Iar Nicolae Manolescu nu a venit cu mâna goalã, ci cu o întreagã pleiadã de scriitori, membri ai Comitetului Director al USR. „Când am pus la cale aducerea în Valea Jiului a Comitetului Scriitorilor în frunte cu marele critic Nicolae Manolescu, unii m-au considerat un idealist incurabil iar alþii mi-au spus cu
Regal literar la Petrila
delicateþe cã e o misiune apraope imposibilã. Valea Jiului meritã sã fie cunoscutã altfel, meritã sã i se acorde atenþie, meritã sã contribuie la viaþa spiritualã a þãrii. Sunt sigur cã dacã ar fi trãit marele scriitor al Vãii Jiului, ID Sîrbu, ar fi strecurat o lacrimã de bucuri printre gene vãzând atâþia scriitori de marcã în
acest loc pe care el l-a îndrãgit atât de mult”, a mãrturisit, în faþa auditoriului, Costel Avram. De asemenea, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, a precizat cã: „Mã bucur foarte mult cã am onoarea de a acorda titlul de cetãþean de onoare domnului profesor Nicolae Manolescu. M-am tot gâdit sã-mi pregãtesc ceva, însã mi-am dat seama cã oricât de bine m-aº fi pregãtit aº fi fost destul de mic în raport cu domnul Manolescu ºi cu ceilalþi invitaþi ºi atunci prefer sã intru în haina mea de administrator ºi om politic în acelaºi timp. Eu cred cã prezenþa dumneavoastrã aici va face
un serviciu Vãii Jiului, acela de a se cunoaºte faþa Vãii Jiului ºi altfel decât este prezentatã în ultimii 20 de ani. Prezenþa dumneavoastrã aici este o garanþie în plus a faptului cã Valea Jiului este o zonã care are oameni minunaþi, car a dat þãrii, pot sã spun, oameni de valoare ºi oameni care ºtiu sã aprecieze valoarea. Astãzi cred cã se întâmplã un astfel de moment ºi cu siguranþã de acum vom vorbi ºi altfel despre Valea Jiului”. Pe de altã parte, primarul oraºului – gazdã, Ilie Pãducel, a fost de pãrere cã distinºii oaspeþi ai Vãii Jiului vor contribui, dacã nu la schimbarea mentalitãþii despre aceastã zonã,
Actualitate 7 Hunedoara se întâmplã astfel de lucruri, este un judeþ cu iniþiativã ºi cu multe idei”, a spus Moloþ. Nicolae Manolescu a luat în repetate rânduri contact cu Valea Jiului, iar de aceastã zonã îl leagã, spune el, multe lucruri, fapte sau oameni. „Citisem la data apariþiei acum aproape 3 decenii un roman al lui Augustin Buzura despre greva minerilor din 77. Dupã 1989 l-am chemat sã discutãm despre acest roman cu mari probleme, cum a fost documentat ºi cum a suferit din pricina acestuia. E vorba despre greva minerilor, dar despre mineri nu se vorbeºte. Mi-a spus cã Securitatea se þinea dupã el, aºa cã venind în Valea Jiului a vrut sã intre într-o minã. A vorbit cu un director de minã. Am cunoscut ºi eu mina ºi minerii, dupã evenimentele când minerii au venit la Bucureºti. Îi sunt recunoscãtor lui Iosif Bocan pentru aceastã vizitã care mi-a permis sã aflu ce s-a întâmplat cu adevãrat. Am crezut ºi eu ca toatã lumea cã minerii au venit la Bucureºti sã cotonogeascã. Aºa am aflat cã lucrurile nu stãteau chiar aºa, asa am aflat ce înseamnã sã
fii miner ºi cã nu toþi cei care lucreazã în minã, în jurul ei, deasupra ei sunt mineri. Am fãcut un pariu atunci, sã încerc sã demonstrez cã Valea Jiului nu este o zonã formatã din oameni violenþi ºi primitivi gata oricând sã dea cu bâta în intelectuali care ar avea chipurile o altã opinie politicã. Este o zonã culturalã prin excelenþã, care a dat o intelectualitate remarcabilã”, a declarat, la Petrila, Nicolae Manolescu.
C
etãþeni de onoare ai Arcadiei
Seara s-a terminat într-o notã absolut surprinzãtoare, dar asta dupã ce reprezentanþii USR au vorbit despre Valea Jiului sau au recitat din operele lor, spre deliciul invitaþilor. Toþi cei prezenþi au devenit „Cetãþeni de Onoare” ai Arcadiei, acea þarã imaginarã plinã cu oameni de o rarã puritate în comportarea lor, un fel de rai pe pãmânt. Diplomele sunt semnate chiar de Nicolae Manolescu ºi Costel Avram ºi, extrem de important, nu pot fi falsificate, fiind autentificate la notar. Car men COSMAN
mãcar la îmblânzirea percepþii.
intrinsec L egat de Valea Jiului
Prezent la manifestare, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a mãrturisit cã ar fi preferat sã rezolve o problemã de matematicã decât sã vorbeascã în faþa unor asemenea valori ale literaturii. „Domnule profesor, sunt profesor de matematicã, nu mai profesez de 12 ani dar vã rog sã mã credeþi cã m-aº simþi mult mai bine dacã aº fi în faþa unei probleme cu multe necunoscute decât sã þin un speech în faþa dumneavoastrã. E bine cã în judeþul
Miss România ºi doi primari, cu excelenþã iberiu Iacob Ridzi a aºezat T coroana de Miss România 2011 pe capul tinerei Alexandra Tunaru, din Petroºani, iar lui Ilie Botgros, descoperitorul de talente, i-a revenit punerea eºarfei ºi toþi trei au fost investiþi cu excelenþã.
Fundaþia ”Organizaþia Miss România”, preºedinte Gavrilã Inoan, director naþional Irina Haidet, a desemnat câºtigãtoarea anului 2011 a concursului MISS ROMANIA, care ”are puterea unui simbol care induce modele de personalitate, inteligenþã,comportare, îngrijire, educaþie ºi abia pe locul doi, chiar trei se poziþioneazã, în criteriile noastre, frumuseþea” . Decernarea oficialã a acestui titlu a avut loc sâmbãtã, la Petroºani, titlul revenindu-i Alexandrei Tunaru. Alexandra este studentã la Canterbury Christ Church University, Facultatea de Arte, din Marea Britanie ºi a fost monitorizatã îndelung de OMR, ca urmare a înscrierii în concurs. Doi primari au participat la încoronarea tinerei, respectiv Ilie Botgros, edilul Aninoasei, localitate
devenitã vestitã prin Festivalul Naþional Voci de Copii ºi Mamaia Copiilor, manifestãri care au scos la luminã talente ºi tineri de excepþie, printre care ºi Alexandra Tunaru. Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Petroºaniului, a fost cel care a aºezat pe capul Alexandrei coroana de Miss România ºi care a declarat cã este mândru de tinerii Petroºaniului ºi asta se vedea din atitudine, din zâmbetul larg de satisfacþie care nu i-a dispãrut de-a lungul manifestãrii. Alãturi de Miss România, la acest eveniment i-au stat alþi copii remarcabili din municipiu, care au lucrat cu Fundaþia ”Organizaþia Miss România”, cum este Alexandru Popa, care la 12 ani a participat la peste 200 de concursuri de muzicã ºi aptitudini artistice, cu numeroase premii la activ.
De precizat cã O.M.R. a acordat ºi burse pentru studii universitare ca premii suplimentare considerând cã educaþia, cultura în general, este elementul esenþial care completeazã frumuseþea ºi calitatea umanã. Aceastã susþinere pentru studiu a tinerelor mai existã doar în USA.”Nu facem din acest concurs un spectacol, scopul nostru fiind promovarea tinerilor de valoare, care sã reprezinte un model pentru tinerii români” – a declarat Irina Haidet, director naþional O.M.R. Miss România este marcã înregistratã din 1993 ºi protejatã de cãtre Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci al României. Ileana FIRÞULESCU
ªcoala româneascã, victimã directã a mãsurilor pripite unoscutul scriitor Nicolae Manolescu, Ambasadorul României la UNESCO; pune degetul pe rana învãþãmântului românesc, pe care îl caracterizeazã a fi „haotic ºi indisciplinat”, victimã a unor mãsuri luate peste noapte.
C
Aflat în valea Jiului, Nicolae Manolescu a fãcut ºi o succintã radiografie a învãþãmântului românesc, care trece printr-un proces de reformã cronicã de mai bine de 20 de ani. Manolescu este de pãrere cã „dacã nu punem ºcoala pe picioare, societatea va arãta din ce în ce mai prost. Ceva trebuie sã afcem, pentru cã altfel riscãm sã se aleagã praful. Sper doar sã existe oameni cu ca ºi cu dorinþa de a face ceva”. Practic, fiecare dintre pãrþi – Putere ºi Opoziþie – îºi susþine propriile proiecte în ceea ce priveºte învãþãmântul românesc. Cel al fostului ministru al Învãþãmântului, Ecaterina Andronescu, este considerat a fi puþin învechit, iar cel al ministrului PDL un pic prea avansat ºi care nu poate fi aplicat în toate ºcolile din românia. „Dacã
alegerile vor schimba formula de Parlament ºi de Guvern, sper sã nu schimbãm ºi legea iar. Eu am spus mai demult cã mi s-ar fi pãrut normal, dincolo de faptul cã aparþineau de partide diferite, cei doi autori ºi experþii lor sã se întâlneascã, sã se aºeze frumos la o masã, sã discute ºi sã tragã niºte concluzii. De ce nu fac asta, nu ºtiu”, a subliniat preºedintele Uniunii Scriitorilor din România. Cât despre situaþia ºcolii româneºti în anul 2012, Manolescu spune cã, din pãcate, nu este grozavã. „ªcoala româneascã este destul de haoticã ºi de indisciplinatã. Întrun fel este victimã a unor mãsuri luate în pripã ºi pe neaºteptate. Nu poþi sã vii cu douã luni înainte de sfârºitul anului ºcolar ºi sã spui cã la examenul de Bacalaureat se dã probã oralã ºi scrisã de cunoºtinþe generale. Asta trebuia sã mi-o spui când am intrat în liceu, nu la sfârºit”, a conchis sursa citatã. Car men COSMAN
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 aprilie 2012
6 Actualitate n organizarea sociaþia Rosa Multiflora, al cãrei preºedinte este Costel Avram, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, membrii Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România ºi-au dat întâlnire cu iubitorii de literaturã la poetrila, la Clubul elevilor. Sala a fost neîncãpãtoare pentru acest adevãrat regal literar care a delectat asistenþa.
Î
Cunoscutul scriitor ºi critic literar, prof. Nicolae Manolescu, preºedintele Uniunii Scriitorilor din România ºi-a dat întâlnire, al Petrila, cu iubitorii de literaturã din Valea Jiului la Clubul Elevilor din Petrila. O manifestare mult aºteptatã, iniþiatã de Costel Avram, a cãrei temã a fost „Valea. Chipul angelic”. Iar Nicolae Manolescu nu a venit cu mâna goalã, ci cu o întreagã pleiadã de scriitori, membri ai Comitetului Director al USR. „Când am pus la cale aducerea în Valea Jiului a Comitetului Scriitorilor în frunte cu marele critic Nicolae Manolescu, unii m-au considerat un idealist incurabil iar alþii mi-au spus cu
Regal literar la Petrila
delicateþe cã e o misiune apraope imposibilã. Valea Jiului meritã sã fie cunoscutã altfel, meritã sã i se acorde atenþie, meritã sã contribuie la viaþa spiritualã a þãrii. Sunt sigur cã dacã ar fi trãit marele scriitor al Vãii Jiului, ID Sîrbu, ar fi strecurat o lacrimã de bucuri printre gene vãzând atâþia scriitori de marcã în
acest loc pe care el l-a îndrãgit atât de mult”, a mãrturisit, în faþa auditoriului, Costel Avram. De asemenea, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, a precizat cã: „Mã bucur foarte mult cã am onoarea de a acorda titlul de cetãþean de onoare domnului profesor Nicolae Manolescu. M-am tot gâdit sã-mi pregãtesc ceva, însã mi-am dat seama cã oricât de bine m-aº fi pregãtit aº fi fost destul de mic în raport cu domnul Manolescu ºi cu ceilalþi invitaþi ºi atunci prefer sã intru în haina mea de administrator ºi om politic în acelaºi timp. Eu cred cã prezenþa dumneavoastrã aici va face
un serviciu Vãii Jiului, acela de a se cunoaºte faþa Vãii Jiului ºi altfel decât este prezentatã în ultimii 20 de ani. Prezenþa dumneavoastrã aici este o garanþie în plus a faptului cã Valea Jiului este o zonã care are oameni minunaþi, car a dat þãrii, pot sã spun, oameni de valoare ºi oameni care ºtiu sã aprecieze valoarea. Astãzi cred cã se întâmplã un astfel de moment ºi cu siguranþã de acum vom vorbi ºi altfel despre Valea Jiului”. Pe de altã parte, primarul oraºului – gazdã, Ilie Pãducel, a fost de pãrere cã distinºii oaspeþi ai Vãii Jiului vor contribui, dacã nu la schimbarea mentalitãþii despre aceastã zonã,
Actualitate 7 Hunedoara se întâmplã astfel de lucruri, este un judeþ cu iniþiativã ºi cu multe idei”, a spus Moloþ. Nicolae Manolescu a luat în repetate rânduri contact cu Valea Jiului, iar de aceastã zonã îl leagã, spune el, multe lucruri, fapte sau oameni. „Citisem la data apariþiei acum aproape 3 decenii un roman al lui Augustin Buzura despre greva minerilor din 77. Dupã 1989 l-am chemat sã discutãm despre acest roman cu mari probleme, cum a fost documentat ºi cum a suferit din pricina acestuia. E vorba despre greva minerilor, dar despre mineri nu se vorbeºte. Mi-a spus cã Securitatea se þinea dupã el, aºa cã venind în Valea Jiului a vrut sã intre într-o minã. A vorbit cu un director de minã. Am cunoscut ºi eu mina ºi minerii, dupã evenimentele când minerii au venit la Bucureºti. Îi sunt recunoscãtor lui Iosif Bocan pentru aceastã vizitã care mi-a permis sã aflu ce s-a întâmplat cu adevãrat. Am crezut ºi eu ca toatã lumea cã minerii au venit la Bucureºti sã cotonogeascã. Aºa am aflat cã lucrurile nu stãteau chiar aºa, asa am aflat ce înseamnã sã
fii miner ºi cã nu toþi cei care lucreazã în minã, în jurul ei, deasupra ei sunt mineri. Am fãcut un pariu atunci, sã încerc sã demonstrez cã Valea Jiului nu este o zonã formatã din oameni violenþi ºi primitivi gata oricând sã dea cu bâta în intelectuali care ar avea chipurile o altã opinie politicã. Este o zonã culturalã prin excelenþã, care a dat o intelectualitate remarcabilã”, a declarat, la Petrila, Nicolae Manolescu.
C
etãþeni de onoare ai Arcadiei
Seara s-a terminat într-o notã absolut surprinzãtoare, dar asta dupã ce reprezentanþii USR au vorbit despre Valea Jiului sau au recitat din operele lor, spre deliciul invitaþilor. Toþi cei prezenþi au devenit „Cetãþeni de Onoare” ai Arcadiei, acea þarã imaginarã plinã cu oameni de o rarã puritate în comportarea lor, un fel de rai pe pãmânt. Diplomele sunt semnate chiar de Nicolae Manolescu ºi Costel Avram ºi, extrem de important, nu pot fi falsificate, fiind autentificate la notar. Car men COSMAN
mãcar la îmblânzirea percepþii.
intrinsec L egat de Valea Jiului
Prezent la manifestare, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a mãrturisit cã ar fi preferat sã rezolve o problemã de matematicã decât sã vorbeascã în faþa unor asemenea valori ale literaturii. „Domnule profesor, sunt profesor de matematicã, nu mai profesez de 12 ani dar vã rog sã mã credeþi cã m-aº simþi mult mai bine dacã aº fi în faþa unei probleme cu multe necunoscute decât sã þin un speech în faþa dumneavoastrã. E bine cã în judeþul
Miss România ºi doi primari, cu excelenþã iberiu Iacob Ridzi a aºezat T coroana de Miss România 2011 pe capul tinerei Alexandra Tunaru, din Petroºani, iar lui Ilie Botgros, descoperitorul de talente, i-a revenit punerea eºarfei ºi toþi trei au fost investiþi cu excelenþã.
Fundaþia ”Organizaþia Miss România”, preºedinte Gavrilã Inoan, director naþional Irina Haidet, a desemnat câºtigãtoarea anului 2011 a concursului MISS ROMANIA, care ”are puterea unui simbol care induce modele de personalitate, inteligenþã,comportare, îngrijire, educaþie ºi abia pe locul doi, chiar trei se poziþioneazã, în criteriile noastre, frumuseþea” . Decernarea oficialã a acestui titlu a avut loc sâmbãtã, la Petroºani, titlul revenindu-i Alexandrei Tunaru. Alexandra este studentã la Canterbury Christ Church University, Facultatea de Arte, din Marea Britanie ºi a fost monitorizatã îndelung de OMR, ca urmare a înscrierii în concurs. Doi primari au participat la încoronarea tinerei, respectiv Ilie Botgros, edilul Aninoasei, localitate
devenitã vestitã prin Festivalul Naþional Voci de Copii ºi Mamaia Copiilor, manifestãri care au scos la luminã talente ºi tineri de excepþie, printre care ºi Alexandra Tunaru. Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Petroºaniului, a fost cel care a aºezat pe capul Alexandrei coroana de Miss România ºi care a declarat cã este mândru de tinerii Petroºaniului ºi asta se vedea din atitudine, din zâmbetul larg de satisfacþie care nu i-a dispãrut de-a lungul manifestãrii. Alãturi de Miss România, la acest eveniment i-au stat alþi copii remarcabili din municipiu, care au lucrat cu Fundaþia ”Organizaþia Miss România”, cum este Alexandru Popa, care la 12 ani a participat la peste 200 de concursuri de muzicã ºi aptitudini artistice, cu numeroase premii la activ.
De precizat cã O.M.R. a acordat ºi burse pentru studii universitare ca premii suplimentare considerând cã educaþia, cultura în general, este elementul esenþial care completeazã frumuseþea ºi calitatea umanã. Aceastã susþinere pentru studiu a tinerelor mai existã doar în USA.”Nu facem din acest concurs un spectacol, scopul nostru fiind promovarea tinerilor de valoare, care sã reprezinte un model pentru tinerii români” – a declarat Irina Haidet, director naþional O.M.R. Miss România este marcã înregistratã din 1993 ºi protejatã de cãtre Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci al României. Ileana FIRÞULESCU
ªcoala româneascã, victimã directã a mãsurilor pripite unoscutul scriitor Nicolae Manolescu, Ambasadorul României la UNESCO; pune degetul pe rana învãþãmântului românesc, pe care îl caracterizeazã a fi „haotic ºi indisciplinat”, victimã a unor mãsuri luate peste noapte.
C
Aflat în valea Jiului, Nicolae Manolescu a fãcut ºi o succintã radiografie a învãþãmântului românesc, care trece printr-un proces de reformã cronicã de mai bine de 20 de ani. Manolescu este de pãrere cã „dacã nu punem ºcoala pe picioare, societatea va arãta din ce în ce mai prost. Ceva trebuie sã afcem, pentru cã altfel riscãm sã se aleagã praful. Sper doar sã existe oameni cu ca ºi cu dorinþa de a face ceva”. Practic, fiecare dintre pãrþi – Putere ºi Opoziþie – îºi susþine propriile proiecte în ceea ce priveºte învãþãmântul românesc. Cel al fostului ministru al Învãþãmântului, Ecaterina Andronescu, este considerat a fi puþin învechit, iar cel al ministrului PDL un pic prea avansat ºi care nu poate fi aplicat în toate ºcolile din românia. „Dacã
alegerile vor schimba formula de Parlament ºi de Guvern, sper sã nu schimbãm ºi legea iar. Eu am spus mai demult cã mi s-ar fi pãrut normal, dincolo de faptul cã aparþineau de partide diferite, cei doi autori ºi experþii lor sã se întâlneascã, sã se aºeze frumos la o masã, sã discute ºi sã tragã niºte concluzii. De ce nu fac asta, nu ºtiu”, a subliniat preºedintele Uniunii Scriitorilor din România. Cât despre situaþia ºcolii româneºti în anul 2012, Manolescu spune cã, din pãcate, nu este grozavã. „ªcoala româneascã este destul de haoticã ºi de indisciplinatã. Întrun fel este victimã a unor mãsuri luate în pripã ºi pe neaºteptate. Nu poþi sã vii cu douã luni înainte de sfârºitul anului ºcolar ºi sã spui cã la examenul de Bacalaureat se dã probã oralã ºi scrisã de cunoºtinþe generale. Asta trebuia sã mi-o spui când am intrat în liceu, nu la sfârºit”, a conchis sursa citatã. Car men COSMAN
8 Spiritualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 aprilie 2012
S-au recules la Mãnãstirea Prislop rei episcopi au însoþit moaºtele T Sf. Ioan Rusul, care au poposit la Mãnãstirea Prislop – Episcopul Devei ºi Hunedoarei, Episcopul Europei de Nord ºi Episcopul Giurgiului – ºi zeci de credincioºi din toate colþurile þãrii au venit sã se roage la mormântului Pãrintelui Arsenie Boca. Sâmbãtã, la Mãnãstirea Prislop a fost loc de pelerinaj. Credincioºi din toate colþurile þãrii au venit sã se roage la mormântul Pãrintelui Arsenie Boca, considerat un sfânt, chiar dacã nu a fost canonizat de Biserica Ortodoxã, deºi de la trecerea lui la cele veºnice
au trecut 23 de ani. Printre credincioºii aflaþi sâmbãtã la Mãnãstirea Prislop care s-au reculesc la momrântul „Sfântului de la Prislop” s-au aflat ºi Episcopul devei ºi Hunedoarei, Gurie, Episcopul Giurgiului, Ambrozie, ºi
Episcopul Europei de Nord, Macarie Drãgoi, care au însoþit moaºtele Sântului Ioan Rusul, aflate în trecere pe la mãnãstirea hunedoreanã. Deºi sfintele moaºte nu au fost deschise publicului larg, oamenii prezenþi la Mãnãstirea Prislop
ºtiau de prezenþa lor aici ºi vorbeau cu evlavie despre Sf. Ioan Rusul. Mai mult, aceºtia s-au bucurat de prezenþa înaltelor feþe bisericeºti, care s-au rugat la Mormântul lui Arsenie Boca. Racla cu o parte a osemintelor sfinte a fost expusã la
Sfântul Gheorghe, purtãtor de biruinþã reºtinii îl sãrbãtoresc astãzi pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, unul dintre cei mai veneraþi sfinþi din calendarul ortodox, sãrbãtorit la datã fixã în fiecare an 23 aprilie.
C
Sãrbãtoarea Sfântului Gheorghe este una dintre cele mai frumoase ºi mai iubite de poporul român. Nu întâmplãtor este consideratã ºi cea care anunþã începutul verii pastorale, tot aºa dupã cum cea a Sfântului Dumitru marcheazã încheierea ei. Înfãþiºat, de obicei, cãlare pe cal ºi strãpungând cu suliþa un balaur, Sf. Gheorghe face parte din categoria marilor martiri ai bisericii creºtine, fiind simbolul credinþei în Mântuitor pânã la sacrificiul suprem. A trãit, ca persoanã realã, la graniþa dintre secolele al III-lea ºi al IV-lea dupã Hristos, fiind nãscut din pãrinþi creºtini, în provincia Cappadocia (în Turcia de azi), aflatã sub stãpânire romanã. Tatãl sãu era general în armata romanã, Sf. Gheorghe însuºi ajungând, la 30 de ani, la acelaºi grad militar, sub comanda împãratului Diocleþian. Ajuns general
în armatã romanã, Sf. Gheorghe ºi-a mãrturisit credinþa în Hristos, fiind omorât prin decapitare în anul 303, din ordinul împãratului Diocleþian. Torturat ºi ucis de romani Nevrând sã se lepede de Hristos, Sf. Gheorghe a fost supus unor torturi inimaginabile: aruncat în groapa cu var, bãtut cu suliþa la tãlpi, presat pe piept cu pietre foarte grele, pus sã alerge cu încãlþãminte plinã de cuie în interior, tras pe roatã. În mod miraculos, Sf. Gheorghe a supravieþuit tuturor acestor cazne. Mai mult, aflat în temniþã, el a înviat un mort, fapt ce a dus la convertirea la creºtinism a înseºi împãrãtesei Alexandra. În cele din urmã, acum 1709 ani, pe 23 aprilie 303, Diocleþian a poruncit sã i se taie capul, aceastã zi devenind mai târziu cea de veºnicã pomenire a lui Gheorghe, marele ºi sfântul mucenic al lui Hristos. Sfântul Gheorghe este una din cele mai mari sãrbãtori ale romanilor. Ea pãstreazã elemente strãvechi, anterioare creºtinismului, din care nu se pãstreazã decât amintirea unui sfânt rãzboinic. Despre Sfântul Gheorghe circulã o legendã potrivit cãreia acesta ar fi ucis un balaur pentru a salva o fecioarã.
Multe voci spun cã este o invenþie târzie, medievalã, ºi iconografia recentã ni-l prezintã pe Sfânt cãlare, doborând cu suliþa un balaur, care s-ar putea sã fie doar simbolic. Alte voci sunt însã de pãrere cã este vorba doar despre o preluare târzie a mitului grec al lui Perseus ºi Andromeda. Oricum ar fi, românii se gândesc la Sfântul Gheorghe, cel care calcã în picioare rãul necredinþei care apasã pe umerii noºtri, balaurul urii ºi al prostiei.Cu toate acestea istoria vieþii sale este foarte puþin cunoscutã ºi multe legende ce îl au ca erou au apãrut de-a lungul timpului. El este sãrbãtorit atât de Biserica Ortodoxã cât ºi de cea Romano Catolicã (fiind totodata patronul Angliei), imaginea sa fiind întotdeauna asociatã cu vitejia nemãrginitã ºi credinþa în biserica creºtinã pânã la sacrificiu suprem.
radiþii ºi obiceiuri de Sfântul Gheorghe
T
• Se aleg ciobanii cãrora li se dau în primire oile pânã la sãrbãtoarea Sf. Dumitru (26 octombrie); • Pentru a fi sãnãtoºi tot anul, dis de dimineaþã, înainte sã rãsarã soarele, oamenii se scaldã într-o apã curgãtoare. Fetele seamãna busuioc ºi þin seminþele în gurã, pentru
a creºte ºi a mirosi frumos; • Gunoiul din aceastã zi este aºezat la rãdãcina pomilor, pentru ca aceºtia sã rodeascã. • Dacã e rouã multã sau ceaþã în aceastã zi, anul va fi îmbelºugat. • În aceastã zi feciorii þipã (aruncã) în apã pe cel ce a ieºit mai întâi cu plugul în primãvara aceea; • În Bucovina, fetele se uitau în noaptea de ajun într-un vas cu apã pentru a-ºi vedea în reflexe ursitul. • Pânã la rãsãritul soarelui fetele, plecau sã culeagã roua de pe câmp, pe care o pãstrau peste an pentru a trata diverse boli. Tot atunci se practica ºi curãþitul de farmece. • Dar cea mai interesantã practicã era aceea a focului viu. Acesta se obtþnea într-un loc ferit din pãdure. Doi veri primari frecau douã lemne uscate, pâna când se înfierbântau ºi începeau sã arda. Acest foc magic se pãstra sã nu se stingã tot anul. El avea o mare putere vindecãtoare dacã se fãcea lângã doi brazi gemeni. Apa fiartã la focul viu, tãmãduia apoi tot felul de boli ale oamenilor ºi animalelor. Mai ales bolile de piele de origine magicã se vindecau cu focul viu. • Se rupe o crenguþã când vedem primul cuc cântând sã ne dea bunãstare.
Catedrala Ortodoxã „Sfântul Nicolae”, din Deva, iar mai apoi a fost depusã la Mãnãstirea Criºan. În drumul sãu spre Episcopia Giurgiului, sfintele oseminte au poposit ºi la Prislop. Sfântul Ioan Rusul s-a nãscut într-un sat din Rusia, la sfârºitul secolului al XII-lea, pe timpul împãrãþiei lui Petru cel Mare. A dus o viaþã grea, fiind soldat în Armata Þaristã, prizonier luat în luptã de cãtre turci ºi a fost schingiut pentru a se lepãda de Isus Hristos. Moaºtele sale sunt depuse într-o bisericã de pe insula greceascã Evia, în oraºul Procopie, iar din anul 2008 câteva bucãþele din mâna dreaptã a i au fost date Episcopiei Giurgiu, ºi depuse într-o mãnãstirea de lângã Slobozia, care poartã numele lui Ioan Rusul. Car men COSMAN
Izvorul tãmãduirii n prima vineri dupã Paºte, creºtinii ortodocºi au prãznuit Izvorul Tãmãduirii, sãrbãtoare închinatã Maicii Domnului. Preoþii au sfinþit toate apele, iar oamenii au fost la bisericã pentru a lua Aghiasma Micã.
Î
La Schitul Sfântul Nicolae de la Valea Ungurului din Vulcan, zeci de oameni au venit dis de dimineaþã sã asiste la slujba de sfinþire. Exista credinþa cã cei care beau apã sfinþitã în aceastã zi se înzdrãvenesc ºi sunt protejaþi de boli ºi duhuri rele pentru un an întreg. “ Apa este bunã pentru toate. O luãm pentru sãnãtate ºi dãm ºi la copii ºi nepoþi”, ne-a spus o bãtrânicã. “ Nici nu concept sã nu vin la bisericã în aceastã zi. Întotdeauna am venit ºi-am luat aghiasmã, pentru cã te apãrã de rãu ºi te þine sãnãtos”, a spus ºi un bãrbat. Spre deosebire de apa care se sfinþeºte la Boboteazã, numitã ºi Aghiasma Mare ºi care se bea doar la marile sãrbãtori, aceasta, Aghiasma Micã, se bea în fiecare fiecare dimineaþa pe stomacul gol, pentru purificare. Însã, din punct de vedere istoric, aceastã mare zi din Sãptãmâna Luminatã închinatã Maicii Domnului, ne aminteºte de o minune dupã cum ºi preoþii slujitori cuvânteazã în predicile lor. “Împãratul Leon, despre care se spune cã era un om bun, înainte sã fie împãrat, se plimba ºi a gãsit un orb, care, fiind cãldurã mare, era însetat. Leon, având un suflet bun, a încercat sã-l ajute. Se mâhnea oarecum cã nu gãsea apã. Atunci a auzit un glas care i-a spus “Leone, intrã în pãdure cã aproape de tine este un izvor ºi dã-i acelui om necãjit sã bea”. Pe acel loc s-a construit o bisericã ºi s-au fãcut multe vindecãri. Aºa cum la sfinþirea apei noi cerem ca Dumnezeu sã trimitã pe Duhul Sfânt sã sfinþeascã, aºa ºi acolo, a devenit un loc sfinþit, unde s-a înãlþat o bisericã, se înalþã rugãciuni, iar Maica Domnului a fãcut foarte multe minuni ºi tãmãduiri la acel izvor. Astfel, bunãtatea lui Leon a fãcut ca sã rãmânã în istorie, iar noi sã luãm exemplu de la el”, ne-a declarat Pãrintele Vasile, Stareþul Schitului Sfântul Nicolae de la Valea Ungurului. În Sãptãmâna Luminatã, creºtinii se salutã cu “Hristos a Înviat!’ ºi li se rãspunde ‘’Adevãrat a Înviat!’’, În aceastã zi, Patriarhul României, Înalt Prea Sfinþitul Daniel, a arãtat cã sãrbãtorirea Izvorului Tãmãduirii reprezintã o mare bucurie pentru credincioºii creºtini. “Ea ne aratã cã Hristos Domnul, cel care a Înviat din morþi, nu a Înviat pentru Sine, ci pentru a dãrui lumii viaþã veºnicã, iar el revarsã Harul asupra Bisericii Sale”, a spus Patriarhul. În finalul cuvântului sãu de învãþãturã rostit din pridvorul reºedinþei Patriarhale, Patriarhul Daniel a cerut ajutorul bunului Dumnezeu pentru a oferi credincioºilor sãnãtate, alinare trupeascã, sufleteascã, vindecarea de boalã pentru cei care suferã ºi iubire, multã milostenie ca sã-i ajute ºi pe cei neajutoraþi. Luiza ANDRONACHE
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 aprilie 2012
Proiect mare, paºi mici ucrãrile de reabilitare ºi introducere a canalizãrii în Valea Jiului avanseazã mai încet decât s-ar fi crezut. În cele mai multe oraºe muncitorii nici nu s-au apucat de lucru pentru cã licitaþiile nu sunt gata, iar unele avize mai trebuie obþinute.
L
Drum nou, parcãri vechi n sfârºit, dupã ce ani de-a rândul ºoferii s-au tot plâns de starea proastã a drumului care duce la Universitate ºi implicit cãtre zona de agrement Brãdet, acum problema s-a rezolvat, odatã cu asfaltarea integralã a acestui tronson.
tre zona de parcare ºi drumul propriu-zis, este de circa 20 de cm. Primãria se spalã pe mâini ºi spune cã nu mai este problema ei. “Parcãrile respective nu sunt spaþiu public, ele aparþin Universitãþii din Petroºani ºi prin urmare n-au fost prinse în proiectul care a vizat asfaltarea acestei artere”, ne-a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt la primãria Petroºani.
Însã, cum trãim în România ºi suntem obiºnuiþi uneori sã facem lucrurile doar pe jumãtate, aºa s-a întâmplat ºi aici. Drumul aratã excelent, însã parcãrile de pe margine, din zona Rectoratului, nu au fost prinse în proiect. Aºa se face cã acum diferenþa de nivel din-
irculãm pe drum, parcãm pe “cãrare”
Î
C
De cealaltã parte, Universitatea este de acord cã are acum o problemã pe cap, dar pentru a asfalta parcãrile, lucru deloc ieftin, trebuie sã mai aibã ºi bani.“ Deocamdatã
nu avem un calcul estimativ al necesarului de fonduri pentru parcãrile respective. Problema se va discuta în Consiliul de Administraþie de sãptãmâna viitoare sau din cealaltã sãptãmânã ºi vom încerca sã alocãm fonduri necesare reabilitãrii parcãrilor din spaþiul campusului universitar”, a afirmat prorectorul Universitãþii Petroºani, Marius Marcu. Gãsirea unor resurse financiare pentru parcãri ar putea dura câteva luni, însã pânã atunci, ºoferii care au treabã în zona Rectoratului, trebuie sã fie cu mare bãgare de seamã sã nu-ºi rupã maºinile la intrarea ºi ieºirea din parcare. Luiza ANDRONACHE
Botgros, primar ºi contabil rimãria Aninoasa funcþioneazã de 6 ani de zile fãrã contabil ºef sau responsabil de finanþele din primãrie, lucru care este privit ca o normalitate de cãtre primarul Ilie Botgros.
P
„Contabil ºef nu
avem ºi nici nu consider cã este nevoie sã avem. Avem Serviciul de Impozite ºi Taxe, avem postul de ºef servicu neocupat, deºi l-am scos la concurs de mai multe ori ºi nu s-a prezentat nimeni. In momentul de faþã nu mai pot sã-l scot la concurs, pentru cã nu am condiþii necesare
pentru a asigura salarizarea”, a declarat Ilie Botgros, primarul Oraºului Aninoasa Primarul face, primarul desface ºi este ºef peste întreg bugetul. Însã, tot el este luat ºi la rost atunci când banii sunt cheltuiþi fãrã temei. Aºa cã, mai adaugã Botgros, de ce i-ar mai trebui
contabil?! “Nu este nicio problemã, nu scrie niciunde cã trebuie sã am director economic sau contabil ºef. Este serviciu de specialitate, care se numeºte Serviciul Contabilitate, Impozite si Taxe”, a mai spus Botgros. Luiza ANDRONACHE
„În momentul de faþã avem douã ºantiere active în oraºul Petrila, pe canalul Traian Vuia, pe apã în Dobreºti, iar în localitatea Aninoasa avem pe canalizare pe strada Lunca ºi Coºteni, iar pe apã pe DN 66 A se face legãtura cu o instalaþie deja finalizatã în Dãnuþoni. Petroºaniul ºi Vulcanul sunt în procedurã de achiziþie ºi sperãm ca în cursul acestei luni sã avem informaþia foarte clarã când putem începe lucrãrile ºi acolo ”, ne-a declarat Cristian Ionicã, director general SC Apa Serv Valea Jiului SA. Dupã câteva luni, la Aninoasa lucrarea s-a împotmolit, pentru cã au apãrut probleme mari în teren. Din aceastã cauzã, inclusiv lucrãrile de asfaltare integralã a DN66 B vor începe mai târziu decât era preconizat, respectiv în luna septembrie, cu puþin noroc. “ Avem niºte probleme vizavi de canalizare. Nu avem niºte avize de la Drumurile Naþionale, de la Timiºoara ºi datoritã acestui fapt n-am reuºit nici sã dau drumul la apã potabilã în strada Dãnuþoni, deºi mai am decât sã traversez Jiul. Doresc sã vã spun cã n-am primit aviz favorabil sã pun conducta peste pod la Iscroni, pentru cã podul este prins într-un program de reabilitare odatã cu refacerea drumului de la Livezeni pânã la Bumbeºti ºi probabil cã în câteva luni de zile se vor apuca ºi
de aceastã investiþie. ªtiu cã în data de 9 trebuia sã fie licitaþia la Minister ºi nu ºtiu dacã s-a þinut. ªi, am primit hârtie de la Drumurile Naþionale, de la Direcþia de la Timiºoara în data de 10, urmând ca proiectantul sã dea o nouã soluþie, care probabil va fi subtraversarea Jiului undeva la 20 de metri în amonte de pod ”, a afirmat Ilie Botgros, primarul Oraºului Aninoasa. De departe, însã, cele mai mari probleme cu canalizarea sunt în cartierul Dallas din Vulcan. Aici, tot sistemul este la pãmânt, deºi aceastã zonã este una relativ nouã decât multe altele din Valea Jiului. Canalele ies pe afarã, iar dejecþiile curg pur ºi simplu pe stradã. Din aceastã cauzã, a sistemului de canalizare, inclusiv proiectul de modernizare a întregii zone are de suferit.“ Au fost înfundate toate canalele ºi sigur, trebuie sã refacem canalizarea integral aici, în Micro 3 B. Acum suntem în faza de licitaþie, iar dupã aceea, în maxim 25 de zile trebuie sã începem lucrãrile ”, a precizat ºi Gheorghe Ile, primarul MunicipiuluiVulcan. Valoarea totalã a proiectului de reabilitare ºi introducere a canalizãrii în Valea Jiului, derulat de Apa Serv, este de 40 de milioane de euro, iar banii vin de la Uniunea Europeanã. Luiza ANDRONACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 aprilie 2012
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
HOROSCOP
23 aprilie 2012
Ar fi bine sã acceptaþi ajutorul oferit de prieteni, pentru cã numai aºa puteþi rezolva tot ce v-aþi propus pentru astãzi. De unul singur, nu aveþi prea mari ºanse de reuºitã. Sfaturile unei femei mai în vârstã vã ajutã sã dezamorsaþi un conflict incipient în familie.
Aveþi tendinþa sã vã ocupaþi numai de problemele personale ºi sã neglijaþi relaþiile sentimentale. Riscaþi sã aveþi discuþii cu partenerul de viaþã. Chiar dacã situaþia financiarã nu vã mulþumeºte, nu riscaþi nimic ºi evitaþi speculaþiile de orice fel.
În cursul dimineþii s-ar putea sã fiþi indispus din cauza unor neplãceri pe plan sentimental. Totul se rezolva în scurt timp, cu ajutorul unui prieten. Dupã-amiazã sunteþi decis sã faceþi modificãri în cãmin. Membrii familiei vã susþin ideile ºi vã ajutã.
Chiar dacã anturajul vã apreciazã ideile originale, ar fi bine sã þineþi cont ºi de ideile lor. Astãzi nu este recomandabil sã vã implicaþi în activitãþi importante. Relaxaþi-vã mai mult. O pauzã nu stricã nimãnui. Aveþi posibilitatea sã meditaþi la unele probleme.
Se pare cã sunteþi cam confuz ºi nu este recomandabil sã luaþi decizii importante. De asemenea, amânaþi activitãþile care necesitã un efort intelectual deosebit. Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã ºi acordaþi mai mult timp odihnei ca sã vã puteþi reface.
Aveþi ºanse mari sã gãsiþi un nou loc de muncã, aºa cum vã doriþi. Farmecul personal vã ajutã sã rezolvaþi unele probleme pe cale diplomaticã. Aveþi tendinþa sã vã pierdeþi în detalii. Organizaþi-vã timpul cât mai eficient! O sã aveti nevoie de el.
Starea de melancolie pe care o resimþiþi se datoreazã problemelor sentimentale. Astãzi ar fi bine sã vã ocupaþi de activitãþi casnice: reparaþii în locuinþã, zugrãvit, mutat mobila etc. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o persoanã mai în vârstã din familie.
În prima parte a zilei s-ar putea sã întâmpinaþi mici dificultãþi în relaþiile sentimentale. Puteþi rezolva totul foarte uºor, cu calm ºi cu o vorbã bunã. Chiar dacã situaþia financiarã a familiei nu este tocmai bunã, nu este cazul sã vã îngrijoraþi.
Sunteþi hotãrât sã demaraþi o activitate nouã. Organizaþi-vã cât mai bine ºi nu vã pierdeþi timpul cu activitãþi care nu sunt strict necesare! Este o zi favorabilã schimbãrilor în cãmin ºi drumurilor scurte în interesul familiei. O sã cumpãraþi ceva de valoare.
Este posibil sã aveþi dificultãþi pe plan sentimental, din cauza stãrii de emotivitate care vã împiedicã sã vã exprimaþi deschis ºi clar. Nu evitaþi comunicarea! În relaþiile cu prietenii, temperaþivã orgoliul. În caz contrar, existã riscul sã vã treziþi.
În prima parte a zilei sunteþi foarte emotiv ºi este posibil sã aveþi dificultãþi de comunicare. Încercaþi sã vã ordonaþi ideile ºi nu refuzaþi comunicarea! Dacã sunteþi invitat la o petrecere, ar fi bine sã nu vã eschivati. Aveþi prilejul sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã.
Dimineaþa s-ar putea sã fiþi cam confuz. Nu rãspundeþi la provocãrile partenerului de viaþã! Dacã reuºiþi sã evitaþi o discuþie aprinsã, în scurt timp situaþia se va îmbunãtãþi de la sine. Spre searã, o vizitã la prieteni readuce armonia în relaþiile parteneriale.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 aprilie 2012
Alegãtori mai mulþi decât locuitorii P
otrivit datelor Biroului Judeþean de Administrare a Bazelor de Date Hunedoara, la alegerile din luna iunie, în Petroºani, sunt aºteptaþi la urne 37.343 de cetãþeni cu drept de vot. Numãrul votanþilor este, însã, mult mai mic, BJABD Hunedoara bazându-se pe datele înregistrate la recensãmântul din anul 2002. Atunci, populaþia municipiului Petroºani a
Costel Avram, mesaj cãtre Alin Simota:
„Îl rog public sã renunþe la contractul de concesionare a bazei sportive Jiul Petroºani” ostel Avram, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, a precizat cã fotbalul petroºenean trebuie sprijinit mai mult, dar cu o condiþie: ca Simota sã renunþe la contractul prin care deþine baza sportivã Jiul Petroºani.
C
”La Petroºani vrem sã sprijinim fotbalul. Îl rog public sã renunþe la contractul de concesionare a bazei sportive Jiul Petroºani, pentru ca primãria sã poatã reda iubitorilor de fotbal echipa Jiul Petroºani. Eu aºtept un rãspuns pozitiv din partea lui”, a declarat Costel Avram. Legat de aceastã problemã, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi, confirmã într-un fel cererea lui Costel Avram. ”Se pune problema legatã de o echipã de fotbal în Valea Jiului. Cred cã în Divizia B i-am putea conduce, iar structura asociaþiei ar putea fi alta. Stadionul din Petroºani este dat pe o perioadã de 10 ani, dar eu nu pun în vedere lui Alin Simota sã renunþe la contract. Simota are meritul de a fi întreþinut baza sportivã prin eforturile sale, dar nu cred cã
BEC 6, la primii paºi n perioada 12 aprilie – 12 iunie, în Petroºani, va funcþiona Biroul Electoral de Circumscripþie Nr. 6. În urma tragerii la sorþi derulatã în data de 12 aprilie, la Deva, au fost desemnaþi ºi preºedintele, respectiv locþiitorul acestuia.
Î
Este vorba despre judecãtorul Cerasela Mihãilescu, respectiv Laurenþiu Militaru. Pânã în prezent, la Petroºani, nu a fost înregistrat oficial niciun candidat pentru localele ce se vor derula în data de 10 iunie. „În conformitate cu numirea fãcutã de cãtre prefectul judeþului, Biroul Electoral de Circumscripþie din Petroºani a primit numãrul 6, la fel ca ºi la alegerile anterioare. Pentru a-i ajuta pe preºedintele, respectiv locþiitorul acestuia, care încã mai participã la ºedinþele de judecatã, încercãm ºi noi sã asigurãm permanenþa biroului, cu funcþionarii din primãrie. Aceasta, pânã în momentul în care biroul va fi completat cu membrii formaþiunilor politice”, a declarat Adrian Negoe, secretar Primãria Petroºani. În municipiul Petroºani, ca ºi în anii anteriori, numãrul secþiilor de votare va fi tot de 26. Dintre acestea, una singurã îºi va schimba amplasamentul, respectiv se va muta din sediul ºcolii de la Surduc (unde condiþiile de lucru erau improprii) în sediul General Trans. Mir cea NISTOR
dumnealui poate sã întreþinã baza ºi în perioada urmãtoare”, a declarat Tiberiu Iacob-Ridzi. Alin Simota, consilier judeþean PNL ºi patron al echipei de fotbal Jiul Petroºani, este de pãrere cã susþinerea financiarã a fotbalului nu depinde de cine deþine baza sportivã. ”Asociaþia Sportivã Jiul are baza sportivã printr-o hotãrâre de guvern, bazã care a aparþinut Ministerului Turismului ºi Sportului. Aºa cum este susþinut fotbalul la Simeria, Hunedoara, Târgu Jiu, aºa se poate susþine ºi la Petroºani. Partea aceasta cu renunþarea este o gãselniþã care nu-ºi are locul. Baza este a unei asociaþii nonprofit, nu o am eu. Nu permit nimãnui sã se lege de istoria acestui club, în condiþiile în care acolo se munceºte”, a declarat Alin Simota. Anamaria NEDELCOFF
Moº Crãciun ºi-a golit sacul a aproape 4 luni de la Crãciun, Moºul a reuºit sã-ºi goleascã sacul cu cadouri aduse nevoiaºilor din Petroºani.
L
În urma acþiunii demarate anul trecut ºi denumitã „Fabrica lui Moº Crãciun” localitãþile din strãinãtate înfrãþite cu municipiul Petroºani au participat la o colectare de ajutoare constând în alimente, îmbrãcãminte ºi jucãrii destinate familiilor cu probleme din capitala Vãii Jiului. Dacã majoritatea pachetelor au fost distribuite cu ocazia Crãciunului, cele câteva rãmase la primãrie au
plecat, ieri, la Organizaþia Caritas care urmeazã sã le repartizeze familiilor nevoiaºe aflate în evidenþele sale. „Fabrica lui Moº Crãciun” este parte componentã a unui proiect mai vast, sponsorizat din bani europeni ºi intitulat „Înfrãþire, Voluntariat, Cooperare”. Ultima etapã a acestui proiect este programatã a se derula în prima decadã a lunii mai, în Ungaria, acolo unde va avea loc ºi o ºedinþã comunã a Consiliilor Locale din Petroºani ºi Varpalota. Mir cea NISTOR
fost de 45.195 de persoane, dar, dupã recensãmântul din noiembrie 2011 populaþia a scãzut la 35.239 de oameni. Deci, locuitorii, cu tot cu sugarii, copiii ºi adolescenþii cuprinºi în grupa de vârstã 0 – 18 ani, sunt mai puþini, cu 2.000, decât numãrul votanþilor aºteptaþi la urne... „Cei ce întocmesc listele electorale permanente ne-au furnizat lista brutã cu alegãtorii, bazându-se pe datele înregistrate la recensãmântul de acum 10 ani. Între timp, însã, numãrul locuitorilor a scãzut astfel
cã la vot fi aºteptaþi ceva mai puþini cetãþeni. Plecãrile la muncã în strãinãtate sau absenteismul ar putea fi alte cauze care ar putea conduce la înregistrarea unui numãr ºi mai mic de participanþi la vot”, a spus Adrian Negoe, secretar Primãria Petroºani. În prezent, în Petroºani, locuiesc ºi 30 de cetãþeni ai unor state membre ale Uniunii Europene. Teoretic, ºi aceºtia ar putea vota la alegerile din iunie, dacã vor dori sã facã acest lucru. Mircea Mircea NISTOR
Datoriile la apã
atrag “seceta” ecetã mare în S ceea ce priveºte recuperarea datoriilor la apa consumatã! În timp ce creanþele cele mai „valoroase” aparþin populaþiei, nici agenþii economici nu se lasã mai prejos... Printre firmele cu cele mai substanþiale datorii cãtre furnizorul de apã din Valea Jiului se numãrã societãþile de termoficare, dar, ºi Compania Naþionalã a Huilei. „La Lupeni avem douã societãþi care cumuleazã mari datorii. Una se aflã, deja, în insolvenþã iar cealaltã a intrat în procedura de insolvenþã. Din pãcate, nu ºtim când ne vom recupera banii. Ne-am înscris la masa credalã ºi sperãm sã-i obþinem cât mai repede”, a declarat Cristian Ionicã, director SC Apa Serv SA Petroºani. În ceea ce priveºte societãþile de termoficare din Vulcan ºi Petroºani, acestea stau ceva mai bine în ceea ce priveºte achitarea datoriilor. „Vulcanul se þine de platã ºi, cred, pânã la sfârºitul acestui an va ajunge cu plãþile la zi. În
ceea ce-i priveºte pe cei din Petroºani, aceºtia sunt cu plãþile, aproape, la zi”, a precizat Cristian Ionicã. În ceea ce priveºte Compania Naþionalã a Huilei, aceasta a început, încet-încet, sã reintre în normalitate în ceea ce priveºte achitarea facturilor la apã. Bineînþeles, abia dupã ce a fost „ameninþatã” cu sistarea furnizãrii de apã. „Noi am înþeles cã au trecut printr-o perioadã mai grea în ceea ce priveºte achitarea unor servicii. Deºi am fost pe punctul de a opri furnizarea de apã cãtre unele dintre unitãþile componente ale Companiei Naþionale a Huilei, pânã la urmã, s-au creat unele circuite de compensare ºi sunt sigur cã ne vom recupera banii”, a mai spus directorul SC Apa Serv Petroºani. Datoria totalã pe care o are de recuperat furnizorul de apã potabilã din Valea Jiului, în prezent, se ridicã la valoarea de, aproape, 18 milioane de lei. Partea cea mai substanþialã a restanþelor rãmase neachitate le revine locuitorilor zonei, respectiv, aproape 60%. Mir cea NISTOR
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 aprilie 2012
Cabanele din Straja lãsate în voia focului! u au învãþat nimic din incendiile care au mistuit cabane întregi ºi continuã sã funcþioneze fãrã nicio normã de securitate. O bunã parte a cabanierilor din Straja îºi riscã, zi de zi, viaþa lor ºi a turiºtilor în activitãþi ilegale.
N
Situaþie alarmantã în Straja, unde existã circa 250 case de vacanþã transformate ulterior în pensiuni turistice în care se desfãºoarã activitãþi de turism nedeclarate, fãrã solicitarea autorizaþiei de securitate la incendiu. Asta deºi au fost mai multe
incendii cu consecinþe grave, în care au fost mistuite mai multe cabane. Reprezentanþii Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Hunedoara atrag atenþia cã, în Straja, nici acum nu este rezolvatã problema alimentãrii cu apã pentru stingerea incendiilor. Mai mult, spune reprezentanþii ISU deºi aici se implementeazã un amplu program de dezvoltare a turismului, se constatã „încãlcarea prevederii art.24 ºi 25 din Regulamentul General de Urbanism, privind amplasarea în interiorul parcelei ºi asigurarea accesului carosabil precum ºi a prevederilor din Normativul P118/1999 privind distanþele
de siguranþã între construcþii”. La finele lunii februarie, Inspecþia de Prevenire din cadrul ISU Hunedoara a executat în staþiunea hunedoreanã 18 controale tehnice specifice la cabane, pensiuni ºi vile, iar deficienþele constatate sunt multiple. „Pe timpul controalelor au fost constatate 94 deficienþe, cu privire la apãrarea împotriva incendiilor, dintre care 41 au fost soluþionate. De asemenea s-au aplicat 35 sancþiuni contravenþionale în cuantum de 4.000 lei. Dintre principalele nereguli cu privire la apãrarea împotriva incendiilor constatate menþionãm lipsa autorizaþiei de securitate la incendiu la
punerea în funcþiune a unitãþilor de turism, centrale termice utilizate la sistemul de încãlzire centralã nu erau omologate ºi verificate, coºurile de evacuare a focului nu sunt verificate periodic de personal atestat, nu sunt afiºate planurile de evacuare în caz de incendiu în fiecare camerã destinatã cazãrii ºi nici nu au fost puse la dispoziþia utilizatorilor, regulile minime de apãrare împotriva incendiilor”, a precizat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara. De asemenea, cabanierii nu au înþeles cã dotarea cu stingãtoare de incendii este obligatorie, ºi nu facultativã ºi, în plus, o parte a stingãtoarelor exis-
Dan Diaconescu le-a vorbit minerilor în Piaþa Petroºani andidatul la preºedinþia României Dan Diaconescu le-a spus minerilor din Valea Jiului cã va redeschide minele. Asta dacã va primi ºi votul lor la alegerile din iunie. Diaconescu a fãcut afirmaþiile în cadrul bãii de mulþime din Piaþa Agroalimentarã de la Petroºani, duminicã dimineaþã.
C
Însoþit de Florin Condurãþeanu ºi Sorin Ovidiu Bãlan, Dan Diaconescu le-a spus celor care l-au întâmpinat în piaþã cã minerii sunt niºte eroi ºi cã minele trebuiesc redeschise, iar preþul cãrbunelui trebuie sã fie cel european. Astfel s-a adresat mulþimii adunatã în piaþã, care s-a înarmat cu fulare mov ºi steguleþe ori afiºe cu Dan Diaconescu – preºedinte. “Sunt prima oarã la Petroºani, aici în hala agroali-
menztarã. ªtiu cã sunteþi sãraci ºi cã, în general, nu aveþi ce mânca ºi cã salariile ºi pensiile sunt mici. Ãsta este ºi rolul meu, sã vã aduc în anii urmãtori sã puteþi cumpãra din aceastã piaþã tot ce vreþi, sã aveþi bani destui ºi sã nu duceþi grija zilei de mâine ºi sã le daþi de mâncare la copii la grãdiniþã. Eu v-am zis ºi la televizor cã putem, împreunã cu echipa mea, sã redeschidem minele din Valea Jiului”, a spus Dan Diaconescu la Petroºani în faþa mulþimii, care l-a aplaudat ºi a
strigat “Diaconescu preºedinte!”. Alãturi de staff-ul de campanie al ºefului PPDD, la Petroºani a fost candidatul la ºefia Consiliului Judeþean Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu ºi Raj Tunaru, precum ºi zeci de oameni care îl simpatizeazã pe patronul OTV. “Vreau sã vã mulþumesc tuturor cã aþi venit azi aici, alãturi de noi. Îi mulþumesc din suflet domnului Dan Diaconescu, care a þinut neapãrat sã vinã aici la Petroºani. Aveþi promisiunea domnului Diaconescu cã Valea asta greu încercatã va beneficia de atenþia dumnealor ºi ne va fi mai bine”, a spus Haralambie Vochiþoiu, preºedintele PPDD Hunedoara. De la Petroºani, Dan Diaconescu a plecat la Pui ºi apoi la Haþeg, într-un periplu prin judeþul Hunedoara, iar astãzi preºedintele PP-DD va intra în minã. Diana MITRACHE
tente nu sunt verificate de persoane fizice sau juridice atestate. Nici instalaþiile electrice nu sunt conforme ºi nici nu se efectueazã verificare periodicã a instalaþiilor de protecþie împotriva descãrcãrilor electrice. „În vederea gestionãrii unei posibile intervenþii au fost efectuate instruiri cu factorii de conducere din administraþia localã, administratori ai obiectivelor turistice cât ºi salvamontiºti, privind asigurarea mijloacelor de intervenþie ºi a modului de acþiune în cazul producerii unor situaþii de urgenþã”, a mai spus Anemona Doda. Car men COSMAN