Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 107
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 18 aprilie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Interviu cu Costel Avram despre ultimul sãu proiect cultural “Valea. Chipul angelic”
Vreau sã-i conving pe toþi cei 20 de oaspeþi ai noºtri cã Valea e un loc în care sã poþi sã te reîntorci, întotdeauna, cu plãcere
PAGINILE 6-7 Necunoscut politic printre momârlanii din Valea Jiului
Soluþii pentru minerit gen ”hai sã ne aflãm în treabã”
ecunoscutul, sau “ Bufonul” în goanã dupã inistrul Economiei indicã o strategie a minevoturi. Primarul municipiului Deva, N ritului din Valea Jiului care cuprinde cererile M Mircia Muntean, candidatulul partidului care i-a adunat pe toþi trãdãtorii, UNPR a fost plimbat cã sfintele moaºte de liderii PDL Petroºani pe la petrecerile momârlãneºti. >>> PAGINA A 3-A
CNH neluate în seamã de ani ºi ani, la care a mai adãugat idei de neaplicat, în schimb nu spune nimic de ºerpii graºi crescuþi la sân… >>> PAGINA A 5-A
Kitsch-urile din boscheþii Universtãþii Petroºani criam zilele trecute despre kitsch-urile care “împodobesc” oraºele Vãii Jiului, în lipsa unor forme S de artã reale. Vorbeam în articolul precedent mai ales despre obiectele apãrute dupã anii ’90, când nu mai puteam vorbi nici despre perioada socialistã, cu ale ei simboluri muncitoreºti, tratate ca atare de artã.
>>> PAGINA A 8-A
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 aprilie 2012
APEL UMANITAR
ã numesc Puiu – Drãghicescu Andreea, am 23 de ani, locuiesc în Petroºani, sunt studentã în anul III la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie din Timiºoara.
M
În august 2010 am fost diagnosticatã cu o formã de cancer limfatic: limfom Hodgkin cu sclerozã
nodularã stadiul III A. S-a intervenit chirurgical în vederea stabilirii diagnosticului, practicându-se minitoracotomie spaþiul IV intercostal, evacuarea pleureziei, biopsiei ºi evacuarea lichidului pericardic. Tratamentul iniþial a fost de chimioterapie. L-am efectuat la clinica de Hematologie a Spitalului Municipal din Timiºoara. PET/CT-ul efectuat în Oradea, în data de 13. 12. 2010, la 3 luni de la terminarea tratamentului de chimioterapie a arãtat cã nu s-a obþinut decât o remisie dimensionalã a tumorii din mediastin. A urmat tratamentul de radioterapie constând din 34 de ºedinþe fiind efectuat la clinica Strahlentzentrum
din Hamburg, în perioada 18.04 – 12. 05. 2011. PET/CT-ul efectuat în 29.02.2012 în Hamburg a indicat cã mai existã o tumorã activã de circa 1 cm poziþionatã în mediastin. Recomandarea medicilor din Germania a fost pentru intervenþie chirurgicalã la Spitalul Asklepios din Hamburg, în vederea extirpãrii tumorii. Intervenþia este programatã în luna iulie 2012. Costurile intervenþiei chirurgicale se ridicã la aproximativ 10.000 Euro. Pentru a fi ajutatã am deschis urmãtorul cont unde se poate contribui pentru salvarea mea. Cont curent RON este: RO58BTRL02201201568788XX Pentru orice detalii vã stau la dispoziþie la nr. de telefon : 0745 087512 0731 035339 Sau adresa de e-mail : draghicescu.puiu@yahoo.ca Vã mulþumesc din suflet pentru înþelegere, pentru sprijinul material ºi pentru cã îmi sunteþi alãturi. Numãr de teledon Mesajul pe care îl transmiteþi cãtre alþii este: Puteþi dona ºi apelând numãrul de teledon (obþinut cu sprijinul Asociaþiei P.A.V.E.L. ºi suportul Romtelecom) pentru campania: “Ajutor copii“, în perioada 21 martie 2012 – 20 iunie 2012 0900 900 190 , 8 euro/apel (numãr apelabil doar din reþeaua Romtelecom) Linie de donaþii online pentru Andreea Aceasta este: https://secure.mobilpay.ro/buyproduct/1dydbt
ANUNÞURI
Cronica Vãii Jiului
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Plasa de stele (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele? 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 La birou (s)
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Desire 12:45 Grupul Vouã (r) 13:00 Nu suntem blonde 14:00 Nu suntem blonde 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Trãieºti doar o singurã datã
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Lois ºi Clark (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Somnambul 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 Academia de poliþie 6 0:15 Pro Motor (r)
Prima TV 9:30 Iubiri secrete (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist pastila 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii - Pariu cu frica 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 M-a facut mama artist pastila 1:00 Focus (r)
TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Lumea modei 10:25 Omul ºi timpul (r) 11:50 Zoom 12:00 Pelerin (r) 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 15:30 Oameni ca noi (rep.) 16:00 Convieþuiri 16:50 Al zecelea regat 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Studio UEFA Champions League (live) 21:40 Fotbal: Chelsea - F.C. Barcelona (live) 23:50 Rezumatele zilei UEFA Champions League (live) 0:20 Al zecelea regat (r) 1:15 La vie en rose (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 aprilie 2012
ecunoscutul, sau “ Bufonul” în goanã N dupã voturi. Primarul municipiului Deva, Mircia Muntean, candidatulul partidului care i-a adunat pe toþi trãdãtorii, UNPR a fost plimbat cã sfintele moaºte de liderii PDL Petroºani pe la petrecerile momârlãneºti poate – poate lumea îl va þine minte ºi îl va vota la alegerile din luna iunie, la funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean. În timp ce pentru unii Sãrbãtorile Pascale au reprezentat un eveniment plin cu însemnãtate religioasã, pentru alþii nu a fost decât un moment oportun pentru o baie de
Necunoscut politic printre momârlanii din Valea Jiului mulþime. Momârlanii din Valea Jiului au început distracþia. Petrecerile câmpeneºti, aºa numitele nedei, se þin lanþ ºi sunt prilej de bucurie ºi de reîntâlnire pentru toatã comunitatea. Nedeile sunt organizate, din moºi – strãmoºi, în jurul bisericilor ºi toatã lumea este invitatã. Dar nu micã le-a fost mirarea oamenilor sã constate cã anul acesta la masa cu bucate a venit un personaj necunoscut lor, adicã taman primarul Devei, Mircia Muntean, care pânã acum nu a mai
fost vãzut la astfel de manifestãri ºi probabil va mai veni peste exact 4 ani. Aºa cum ne-am obiºnuit în ultimii ani ca preºedintele Traian Bãsescu sã iasã în mulþime pentru aceste campanii de imagine, de data aceasta acelaºi lucru l-a fãcut ºi candidatul UNPR la funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean, Mircia Muntean. Încã primar Devei, dar ºi candidatul pentru funcþia de preºedinte al instituþiei judeþene Mircia Muntean
s-a aflat, luni, în Valea Jiului, mai exact la Petroºani unde a fãcut baie de mulþime cu ocazia sãrbãtorilor câmpeneºti care au fost organizate la douã dintre biserici. Fãlos, cum îi este felul, Mircia Muntean s-a salutat ºi îmbrãþiºat cu momârlanii, care nici nu ºtiau cine este. Mai mult, el a stat cu ei la masã la nedeile organizate la Biserica Sinoni ºi Sfânta Varvara. El spune cã a ales Valea Jiului ca destinaþie de Paºte pentru a reuºi sã cunoascã tradiþi-
ile zonei. “Am venit la Petroºani la aceste nedei la invitaþia primarului municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Am ales aceastã zonã pentru cã pânã acum nu am mai fost la astfel de evenimente tipic momarlanesti. Am venit pentru cã am auzit cã aceste evenimente sunt frumoase ºi se face ºi masã de Paºte”, a declarat candidatul la fotoliul CJ Hunedoara, Mircia Muntean. Mircia Muntean a dat mâna cu momârlanii, s-a pupat cu ei, le-a urât sãrbãtori fericite ºi i-a lãsat
pe majoritatea total debusolaþi, întrebând cine este domnul plimbat mai ceva cã sfintele moaºte ºi ce cautã pe la ei prin “bãtãturã”. “Nu ºtiu maicã cine-i. A venit a dat mâna cu noi, ne-a pupat ºi ne-a urat sãrbãtori fericite, dar nu ºtiu cine-i”, spune unul dintre momârlani. Dar momârlanii sunt gazde primitoare ºi, mai ales în zi de sãrbãtoare, oricine este binevenit sã se prindã cu ei în horã ori sã guste din bucãþele pregãtite cu multã pricepere. În mai puþin de o lunã se va da startul, în mod oficial, campaniilor de imagine în vederea atragerii electoratului. Rãul IRINOVICI Car men COSMAN
Peste 800 de milioane de lei atrase în judeþul Hunedoara este 800 de P milioane de lei din fonduri europene au intrat pânã acum în judeþul Hunedoara numai prin Programul Operaþional Regional, gestionat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. Judeþul Hunedoara s-a miºcat bine ºi, de la implementarea Programului Operaþional Regional – structurat pe cinci axe prioritare de dezvoltare ºi o axã de asistenþã tehnicã – nu mai puþin de 84 de proiecte au fost aprobate pentru finanþare. Valoarea totalã a
acestora este de 810,9 milioane de lei, iar pânã acum s-au semnat 62 de cereri de finanþare în valoare de peste 665 de milioane de lei. Potrivit datelor oficiale, 9 dintre proiectele declarate eligibile, în valoare de 24,5 milioane de lei, sunt deja finalizate. Pe de altã parte, alte 14 cereri de finanþare, cu o valoare de 117, 31 milioane de lei, se aflã în fazã de evaluare, iar 8 proiecte ce însumeazã 28,2 milioane der lei se aflã deocamdatã pe lista de rezervã. De precizat cã proiectele declarate eligibile au fost depuse atât de autoritãþile locale ºi judeþene, cât ºi de agenþi economici. Car men COSMAN
Felicitãri ale politicienilor, ouã cu surprize ºi un pic de mov oze de familie, ouã cu P surprize în cutii speciale ºi felicitãri mov, cu flori suave, gen pliant au poposit la uºile oamenilor, în cutiile poºtale din Petroºani, cu gând curat, de drag ºi de bine… Înainte de Paºte, politicienii din Valea Jiului s-au înghesuit la
felicitat, spun ei – fãrã politicã, adicã nu au facut campanie electoralã, ci doar aºa, de drag ºi iubire pentru concetãþeni. Au curs felicitãri cu poze de familie, cum a fost cazul primarului Tiberiu Iacob Ridzi (PDL). Nici Ioan Rus (PSD) nu s-a lãsat ºi a împânzit municipiul cu felicitãri pascale, plus ouã cu surprize. Oul ca oul, dar ambalajul pare mai scump ca marfa: o cutie specialã pe care
era inscripþionatã tradiþionalul salut al Invierii Domnului, dar ºi semnãtura ºi funcþia politicã pe lateralul cutiuþei. Sigur cã Haralambie Vochiþoiu (PP DD), la experienþa sa de prin PSD, a profitat la rândul sãu de acest Paºte ºi a tipãrit o felicitare tip pliant de culoare mov cald – movul partidului fiind uºor denaturat – cu flori albe ºi, fireºte, cu urarea tradiþionalã plus sem-
nãtura ºi funcþia deþinutã în partid. Au fost mai mulþi cei care s-au înghesuit sã-ºi felicite concitadinii care se pregãtesc sã meargã la urne, dar nouã ne-au poposit în cutiile poºtale doar cele trei felicitãri. Toate acestea au fost împãrþite ”dragilor” lor votaþi, fãrã nici un gând ascuns, doar cel deschis ºi curat de sincere urãri! Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 aprilie 2012
Nedeie momârlãneascã la o bisericã - monument M
omârlanii din Valea Jiului au început distracþia. Petrecerile câmpeneºti, aºa-numitele nedei, se þin lanþ ºi sunt prilej de bucurie ºi de reîntâlnire pentru toatã comunitatea.
Pentru prima datã în acest an, la Biserica Sânionilor, una dintre cele mai vechi din judeþul Hunedoara, construitã din lemn, s-a þinut slujbã ºi momârlanii s-au adunat la nedeie. La Biserica Sânonilor din Petroºani, care este cea mai veche din Valea Jiului, nedeia are întotdeauna loc astãzi, în ziua a doua de Paºti. În Lunca Jiului, strãjuitã de bisericuþa din lemn, zeci de localnici au întins mese bogate, încãrcate cu bucate tradiþionale, atraºi ºi de
vremea frumoasã de afarã. Dis – de – dimineaþa bãrbaþii s-au apucat de pregãtit mâncarea, la foc de lemn, iar curtea bisericuþei s-a umplut de petrecãreþi. Îmbrãcaþi în straie populare sau de sãrbãtoare, momârlanii ºi-au invitat la agapa rudele ºi cunoºtinþele apropiate, cãrora le-au oferit ciorba sau tocãniþã de oaie, varzã cãlitã ºi pãsat cu brânzã, o mâncare specificã zonei. În ceaune de aramã se pun porumb mãcinat, unt ºi brânzã de oi, care se amesteca într-un preparat delicios. Bucatele sunt stropite din belºug cu þuicã ºi vin, neapãrat de casã, cã doar e mândria locului. Dupã tradiþie, mâncarea este pregãtitã doar de bãrbaþi, în timp ce femeile taie zarzavaturile sau spalã vasele. În plus, în timp ce bucãþele sfârâie la foc mic, femeile merg la bisericã ºi se roagã în aceastã zi sfântã. Abia dupã slujbã spe-
cialã care se face a doua zi de Paºti ºi dupã rugãciune urmeazã nedeia, un obicei care se pãstreazã aici de ani buni. Oamenii spun cã nu neapãrat mâncarea conteazã, ci vin aici mai ales pentru bucuria de a fi împreunã. “Am venit aici, pentru cã îmi place foarzte mult sã iau parte .la astfel de evenimente,sã vãd cum sepregãteºte mâncarea în aceste vase vechi ºi pentru cã aici ne regãsim adevãratele valori”, spune Tiberiu Iacob Ridzi,primarul din Petroºani, care a fost alãturi de comunitatea de momârlani din Lunca Jiului. ªi soþia sa, Monica Iacob Ridzi a ajuns lapraznic ºi a spus cã acest obicei,pãstrat din moºi strãmoºi este unul pe care toatã lumea trebuie sã-l respecte. “Întotdeauna am încercat sã fim alãturi de cei care organizeazã aceste manifestãri frumoase. Mã bucur cã azi a fost o zi frumoasã ºi cã au venit foarte
mulþi oameni aici”, a declarat Monica Iacob Ridzi. Nimeni nu se aºeazã la masã pânã când mâncarea nu este binecuvântatã de preot, un obicei pãstrat cu sfinþenie în aceastã zonã a þãrii, unde sacraliatatea este la loc de cinste. De fapt, ºi masa se face din dragoste creºtineascã ºi oricine care are bunãvoinþã este bine venit. Dupã aceasta agapã, invitaþii încep sã petreacã, cânta la fluier, iar tinerii se prind la un
loc cu bãtrânii într-o învârtitã tradiþionalã. Momârlanii spun cã nedeia este “o zi de veselie” dupã un an de muncã, în care toate relele trebuie sã fie date uitãrii. Nedeile sunt organizate, din moºi – strãmoºi, în jurul bisericilor ºi sunt programate în aºa fel încât sã nu coincidã cu o alta, a altei aºezãri de momârlani. Diana MITRACHE Car men COSMAN
S-a surpat drumul sub un TIR cu ciocolatã n TIR plin cu ciocolatã s-a rãsturnat pe DN 7, pe raza localitãþii Orãºtie. De vinã pentru producerea accidentului a fost terenul moale, care s-a surpat sub roþile maºinii de mare tonaj.
U
TIR-ul, încãrcat cu aproximativ 20 de tone de ciocolatã, era parcat în afara pãrþii carosabile, când s-a surpat terenul, instabil ºi moale din cauza ploilor din ultimele zile. Autotrenul a cãzut în ºanþul adânc de aproximativ un metru, iar pompierii din Deva ºi Orãºtie au intervenit imediat cu o autospecialã de
descarcerare grea, temându-se de ce e mai rãu pentru ridicarea TIRului. De asemenea, pompierii au asigurat zona ºi au aplicat mãsurile specifice de prevenire a unui
incendiu la autotren. Din fericire, ºoferul nu se afla în cabinã în momentul producerii accidentului ºi nicio persoanã nu a fost rãnitã. Reprezentanþii ISU Hunedoara au pre-
cizat cã, din cauza gabaritului ºi a volumului încãrcãturii, autotrenul poate fi repus pe roþi doar cu ajutorul unei macarale de mare tonaj. Car men COSMAN
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 aprilie 2012
Soluþii pentru minerit gen ”hai sã ne aflãm în treabã” inistrul Economiei indicã o strategie a mineritului din Valea Jiului care cuprinde cererile CNH neluate în seamã de ani ºi ani, la care a mai adãugat idei de neaplicat, în schimb nu spune nimic de ºerpii graºi crescuþi la sân…
M
Spicuirile din strategia mineritului în cãrbune indicatã în rãspunsul dat de ministrul de resort deputatului PDL de Hunedoara, Viorel Arion, este praf în ochii tuturor, adicã o hârtie prin care guvernanþii sã-ºi justifice aºa zisa preocupare faþã de acest sector. ªi asta în faþa Uniunii Europene ºi a FMI, pentru cã respectiva strategie este de neaplicat. “Strategia ministerului privind industria minierã este abordarea acestei activitãþi pe principii de piaþã liberã ºi reducerea implicãrii directe a Guvernului prin atragerea de investiþii din sectorul privat”- se aratã în rãspunsul trimis deputatului Arion de cãtre ministrul Economiei, Lucian Bode. Haida, de! Se ºtie cã nimeni din sectorul privat nu va investi în mineritul din Valea Jiului pentru cã jocurile de interese din bucãtãria guvernanþilor sunt atât de mari, încât mineritul
a fost ºi este pus în pericol. ªi nu numai mineritul, pentru cã s-a dovedit cã dezechilibrarea sistemului energetic românesc a fost fãcutã din lãcomie. De ani de zile, Compania Naþionalã a Huilei ºi sindicatele cer tocmai aceastã reducere a neimplicãrii Guvernului ºi aplicarea principiilor de piaþã liberã. Mai precis s-a cerut ca preþul pe Gcal sã nu mai fie impus de Guvern, mult sub preþul de producþie, dar guvernanþii au preferat sã continue sã arunce Compania într-o groapã a minusurilor, pentru ca apoi tot ei sã strige cã CNH este neperformantã. Mineritul din huilã nu va avea curând investitori privaþi ºi nici nu are
nevoie de ajutorul în bani al statului. Guvernul trebuie doar sã-ºi facã datoria ºi sã elimine lipitorile pe care le-a crescut la sân: ”bãieþii deºtepti” din energie care, cu acordul aceloraºi guvernanþi au pus în pericol sistemul energetic naþional, aducând pe marginea prãpastiei ºi pe bogata Hidrolelectrica, prin ”obligarea” acesteia sã vândã la preþ de nimic energia protejaþilor cu firme de apartament, pentru ca apoi aceºtia sã o vândã scump îmbogãþind toþi pãrtaºii cu putere de decizie politicã. Prin urmare, nu este nevoie de strategii sofisticate, ci doar de eliminarea, mãcar o parte, a corupþiei ºi lãcomiei puterii. ” Pentru minerit
existã soluþie ºi NU are legãturã cu bugetul. Concret: producþia de energie termicã de la Mintia-Deva, care utilizeazã huilã, poate sã preia aceastã creºtere pe componenta de risc, mã refer la riscul creºterii preþului pe Gcal, care se regãseºte în preþul energiei electrice, dar care poate fi atenuat. Cum se poate face aceastã preluare? Ca sã nu creascã preþul energiei de la Deva, acest preþ poate fi compensat printr-un pachet energetic compus din energie hidro ºi termo. De unde energie hidro? Din contractul pãgubos existent astãzi între HidroelectricaNuclearelectricaTurceni-Rovinari cu un SRL, RUDNAP. În loc sã-i dau ãluia atâta încât
Oficialii EximBank ne învaþã sã promovãm exportul eprezentanþii mediului de afaceri din judeþul Hunedoara sunt invitaþi sã participe la o întâlnire de afaceri cu conducerea Bãncii de Export - Import a României EximBank SA.
R
Întâlnirea va avea loc miercuri, la ora 15.00, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara ºi este organizatã de Asociaþia
Naþionalã a Exportatorilor ºi Importatorilor din România (A.N.E.I.R.) ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. Potrivit reprezentanþilor CJ Hunedoara, reuniunea propune un cadru de comunicare privind activitatea de export-import a companiilor româneºti, prezentarea instrumentelor financiare de susþinere ºi promovare a exportului românesc, de dezvoltare ºi creºtere a competitivitãþii IMM-urilor din toate sectoarele de activitate, precum ºi
instrumente financiare destinate co-finanþãrii proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile. La reuniune vor participa Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Ionuþ Costea - Preºedinte EximBank, Paul Ichim Vicepreºedinte EximBank ºi Mihai Ionescu Preºedinte A.N.E.I.R., Co-preºedinte al Consiliului de Export al României. Car men COSMAN
nu are ce face cu ea, la preþ de nimic, îi iau o parte ºi fac un coº energetic ºi astfel am soluþia pentru complexul de la Deva, o soluþie corectã. Acest lucru fiind stabilit, urmeazã sã fie rezolvate problemele locale de eficienþã a activitãþii, de investiþii ºi pentru salarii, pentru cã prin crearea acelui pachet energetic care pãstreazã preþul Gcal la un nivel de piaþã, existã venituri. Deci, ai un venit, ai soluþii în eficientizarea mineritului. Dar se oferã energia acestui SRL RUDNAP, care o dã în afarã þãrii fãrã ca România sã câºtige ceva, în loc sã se asigure mineritul din Valea Jiului, funcþionarea Mintiei ºi eficientizarea lor. Nu i-a interesat, pentru cã de aici nu se ia nici un comision” - a declarat Iulian Iancu, preºedintele Comisiei pentru Industrii ºi Servicii din Camera Deputaþilor, fost ministru secretar de stat în guvernarea PSD. ªi soluþii ar mai fi, pentru cã România are mulþi specialiºti remarcabili în domeniu ºi poate nu atât de lacomi precum politicienii de la putere. Cã te lingi pe degete cu mierea pe care o administrezi e una, dar sã intri cu totul în ea distrugând economia, este neruºinare ºi crimã!!! Ileana FIRÞULESCU
Peticeli provizorii la Aninoasa estea bunã este cã la Aninoasa se asfalteazã. Vestea proastã este cã se fac doar peticeli, pentru cã proiectul de asfaltare integralã a drumului nu va începe decât prin luna septembrie.
V
Nu mai este nicio mirare cã la Aninoasa se circulã cum nu se poate mai rãu în Valea Jiului. Craterele din carosabil, multe la numãr ºi adânci, au rãsãrit din nou dupã iarnã,chiar dacã gropile au fost plombate în toamna anului trecut. Acum, însã, de câteva zile, muncitorii lucreazã la o peticealã a drumului, care sã mai þinã câteva luni. “ªi astãzi lucrãm la plombare, iar pânã disearã termin tot drumul de la intersecþie, de la DN66 A pânã la primãrie. Nu putem sã circulãm în condiþii aºa de grele pânã când terminãm noi canalizarea”, ne-a declarat ieri, Ilie Botgros, primarul Oraºului Aninoasa. De altfel, proiectul de asfaltare integralã a DN 66 B, drumul din Aninoasa, va începe mai târziu decât s-a estimat iniþial, pentru cã lucrãrile de canalizare avanseazã destul de greoi. Adicã startul se va da undeva prin luna septembrie. “Aþi remarcat ºi dvs. cã mergem un pic mai încet… Drumul este îngust, mai sunt probleme, utilitãþi ºi abia lucrãm longitudinal. Dupã aia trebuie sã facem branºamentele, sã branºãm strãzile, casele, dupã care mai e de spart ”, a mai spus Botgros. Asfaltarea drumului din Aninoasa este parte a unui proiect câºtigat de primãriei în baza programului de Reabilitare a 10.000 de kilometrii de drum, derulat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. Luiza ANDRONACHE
Se opreºte cãldura la Petroºani ocuitorii din L municipiul Petroºani nu vor mai avea cãldurã începând de mâine. SC Termoficare SA a decis sistarea furnizãrii cãldurii în locuinþe ºi instituþiile publice racordate la sistemul centralizat de termoficare începând din data de 18 aprilie. Solicitarea de sistare a încãlzirii cãtre SE Paroºeni s-a fãcut vineri,13 aprilie. “Locuitorii din Petroºani vor rãmâne cu apa caldã, care se va furniza în acelaºi regim ca ºi
pânã acum”, a afirmat Ovidiu Muntean, director SC Termoficare SA. În prezent, la Petroºani mai sunt racordate la sistemul centralizat de încãlzire mai bine de 3000 de
locuinþe ºi majoritatea ºcolilor din oraº. Furnizarea în acest sezon s-a început pe parcursul lunii noiembrie a anului trecut. Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 aprilie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Interviu cu Costel Avram despre ultimul sãu proiect cultural “Valea. Chipul angelic”
Vreau sã-i conving pe toþi cei 20 de oaspeþi ai noºtri cã Valea e un loc în care sã poþi sã te reîntorci, întotdeauna, cu plãcere. venimentul anului în Valea Jiului. Membrii Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România sosesc astãzi în Valea Jiului la invitaþia lui Costel Avram. Un amplu interviu legat de aceastã manifestare culturalã, în exclusivitate, acordat de Costel Avram pentru Cronica Vãii Jiului
E
-Domnule Costel Avram, astãzi sosesc în Petroºani, membrii Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor pentru a þine, aici, o ºedinþã de lucru ºi pentru a se întâlni cu iubitorii de literaturã de la noi. Ce înseamnã acest lucru pentru Valea Jiului? - Pentru ca lumea sã perceapã mai profund ºi mai exact despre ce este vorba o sã fac o comparaþie care îmi e la îndemânã . Ce ar fi zis, oare, locuitorii Vãii dacã Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu sau Zaharia Stancu ar fi fost invitaþi sã þinã ºedinþele Uniunii sau ale Societãþii Scriitorilor Români la Petroºani? Doamne, ce ne-am mai fi mândrit astãzi cu aplecarea spre culturã a predecesorilor noºtri… Dacã prezentul nu va înþelege la justa sa valoare acest efort organizatoric pe care îl facem sunt sigur cã viitorimea se va mândri cã, la începutul secolului XXI, cei care conduc destinele scriitorilor
români s-au întâlnit, pentru prima datã, în Valea Jiului. ªi cã ne-am dat tot interesul sã se simtã ca acasã… -Dupã câte ºtiu nu sunteþi la prima ispravã culturalã de acest gen. Mã înºel? -Nu, nu vã înºelaþi deloc. Eu sunt nãscut în Bucovina, într-un perimetru magic unde, la o dis-
tanþã foarte micã de satul meu Verºeni, s-au nãscut, au crescut sau au trãit mari scriitori. Mã refer la Alecsandri ºi la Mirceºtii sãi, la Creangã ºi la Humuleºti ºi, desigur, la Sadoveanu, cel care a copilãrit în Verºeni, satul mamei mele. Nu am mai pus-o la socotealã ºi pe Veronica Micle care atunci când a venit, cu fami-
lia, de la Nãsãud ºi-au cumpãrat o casã la doi paºi de bojdeuca lui Creangã. Asta m-a fãcut sã mã implic total la comemorarea a 50 de ani de la moartea lui Mihail Sadoveanu, invitând la un simpozion internaþional scriitori din Vale ºi scriitori din Moldova de peste Prut la Verºeni. A doua acþiune culturalã de acest fel a
fost colocviul intitulat “Scriitori în colonia lui Ion D. Sîrbu” unde am avut ca oaspeþi din filialele Craiova ºi Piteºti ale Uniunii Scriitorilor. Apoi, am discutat cu criticul Nicolae Oprea despre pasul urmãtor ºi el mi-a spus cã l-ar putea convinge pe preºedintele Nicolae Manolescu sã vinã în Vale. ªi, iatã, cã s-a þinut de
cuvânt. -Care e motivaþia acestei investiþii în cultura scrisã? -Simplu. Latinii aveau o vorbã: scrisul rãmâne. Am mizat ºi eu pe acest lucru. Când am considerat cã pot sã întorc ceva Vãii Jiului- locul în care m-am format profesional, sportiv, uman ºi politic- ceva din tot ceea ce mi-a oferit ea de-a lungul timpului, am zis cã trebuie s-o fãc cu inima deschisã. Indiferent de efort ºi indiferent de costuri. Mi-am zis cã, aºa cum Valea m-a schimbat în bine, la fel trebuie sã fac ºi eu pentru ameliorarea imaginii ei ºifonate. -Nu era mai simplu sã chemaþi niºte cântãreþi în vogã, câþiva maneliºti sau dansatori care sã vã cheme pe scenã ºi sã se laude, electoral, cã sunteþi prieteni la cataramã ºi cã vã cunoaºteþi de-o viaþã? -Era, cu siguranþã, mai simplu. Dar simþeam cã, în acest mod, nu rezolv nimic esenþial. Aþi auzit dv. vreun cântãreþ care, odatã ajuns la Bucureºti, sã vorbeascã ceva despre Valea Jiului la vreun post de televiziune? Vã mãrturisesc cã eu nu am vãzut niciodatã aºa ceva. Odatã încheiat play back-ul, se terminã ºi idila cu organizatorii. Eu mizez pe faptul cã, acum, au venit în Vale redactorii ºefi de la majoritatea revistelor literare din þarã ºi cã ei vor relata fidel aºa cum suntem noi, în realitate,
Dorin Gligor despre politicieni ºi politicã
COLÞUL LUI DENIS
„Eu sunt moþ, ºi sunt mândru de asta, ºi nu reþin sã fi învãþat la istoria românilor ca vreun cameleon sã fie strãmoºul meu” orin Gligor despre dezertori. Preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor, îºi exprimã opinia vizavi de cei care pãrãsesc partidele politice într-un mod aparte, neconvenþional. El îºi exprimã gândurile pe...paginile de socializare, ºi anume pe Facebook. Înainte de toate, el descrie termenul de politician.
D
“Pentru mine, a fi politician nu înseamnã numai un concurs de declaraþii neacoperite de realitate. A face politicã înseamnã, cel puþin pentru mine (ºi aici pe facebook, pe spaþiul meu, mã pot exprima fãrã sã fiu interpretat sau scos din context) înseamnã ºi o picãturã de responsabilitate. Una
pe care trebuie sã þi-o asumi ºi pentru care sã rãspunzi în faþa celor pe care, zice-se, îi reprezinþi”, se confeseazã Gligor. Conform Dicþionarului explicativ al limbii române, politician înseamnã „ persoanã care face din politicã un mijloc abil ºi demagogic de realizare a intereselor personale”. Totodatã el are o viziune ºi asupra politicii ºi ce înseamnã partidele politice. Pentru el partidele politice sunt un tot care au denumiri diferite, dar de cele mai multe ori aceiaºi oameni. Adicã unul pleacã din PNL, PSD sau PDL ºi trece în tabãra adversã, indiferent care e ea. „Politica e fãcutã din oameni, acei oameni care formeazã echipe politice – numite partide. Adicã, multe litere amestecate de care, ºtiþi ºi voi, din
patru în patru ani, unii „politicieni” fug de mãnâncã pãmântul. Fug de literele partidului pentru cã în realitate politicã înseamnã mai mult decât niºte abrevieri”, scrie Gligor pe Facebook. ªi cum ajungem la partidul aflat la guvernare, în speþã Partidul Democrat Liberal, Gligor exprimã percepþia alegãtorilor asupra oamenilor din partid. „Ei, a venit momentul sã fie blamat PDL. Nici nu conteazã ce înseamnã aceste litere. Huu, PDL. Da?! Asta aud la fiecare pas... Hoþii din PDL care au dus þara în „ispitã”. Bun, bun... dar dacã sunt hoþi ãºtia din PDL– eu nu mã simt, vã mãrturisesc, aceºti „hoþi” scapã de „infracþiunea comisã” dacã se dezic de partid? Îi spalã cineva de faptã? Sau ce se întâmplã? De ce nu acceptãm o datã sã facem o politicã
maturã? Cine mai crede varianta „hoþii din PDL”, dacã alte partide tânjesc dupã ei? Aceºti hoþi, cum îi denumesc colegii de pe scena politicã – eu îi numesc colegi, cã nu ne-am furat gãinile unul altuia – sunt ofertaþi pentru alegerile viitoare. Sã fie primit! Unii pleacã, alþii vin. E un du-te vino continuu, exact ce vã spuneam sâmbãtã. Etichetele puse pe oameni – politicieni sunt comentabile. Astea sunt înlocuite cu o altã culoare, dar nu ºi cu altã personalitate umanã.
Eu sunt moþ, ºi sunt mândru de asta, ºi nu reþin sã fi învãþat la istoria românilor ca vreun cameleon sã fie strãmoºul meu. Aºa cã, sã fim români, sã ne purtãm româneºte,cã mai apoi vedem noi câte boabe face fiecare!”, încheie Gligor. Asta este percepþia lui Gligor despre politicã ºi politicienii din zilele noastre. Morale o oferã chiar el. ªi anume cã personalitatea umanã rãmâne indiferent de culoarea politicã. Raul IRINOVICI
ºi nu aºa cum am rãmas în mentalul colectiv. Apoi, vã rog sã reþineþi cã aceastã manifestare este organizatã, în cea mai mare parte, de o societate non profit al cãrei preºedinte sunt - ºi cã nu am vrut, în nici un fel, sã amestec politicul cu literatura. -Cu ce credeþi cã i-aþi putea seduce pe scriitorii care au venit în Vale ca sã transmitã þãrii un mesaj pozitiv despre Vale? -Primul pas l-a fãcut primarul Petroºaniului care, prin decizia Consiliului local, l-a declarat Cetãþean de onoare al urbei noastre pe marele critic literar Nicolae Manolescu. E, cred, o reverenþã peste timp, fãcutã fostului preºedinte al Partidului Alianþei Civice, partidul sub sigla cãruia inginerul Carol Schreter a devenit, prima oarã, primar al Petroºaniului. -În ce constã cel de-al doilea pas? -Vreau sã-i conving pe toþi cei 20 de oaspeþi ai noºtri cã Valea e un loc în care sã poþi sã te reîntorci, întotdeauna, cu plãcere. Pentru cã, vorba petrileanului Ion D. Sîrbu, aici poþi sã ai câþiva prieteni cu care poþi avea nesfârºite discuþii despre Artã, Filosofie,
ªtiinþe. Cã aici la noi nu e nici urmã de naþionalism, intoleranþã religioasã sau rasialã, cã nu nicio urmã de urât sau fricã de ceva. Cã e, de fapt, din acest punct de vedere, Arcadia… -Care sunt cei câþiva prieteni care vã vor fi alãturi? -Eu contez pe 70 de oameni pentru cã atâta e capacitatea sãlii oferite de gazdele noastre, Clubul elevilor din Petrila. Sunt, însã, oameni de bunã calitate din toate sferele societãþii din Valea Jiului care, la rândul lor, vor trebui sã ducã mai departe atât lumina Învierii cât ºi pe cea a culturii scrise. -Mai existã, oare, ºi un al treilea pas în demersul dv? -Da, fãrã îndoialã. Dar e pasul pe care va trebui sã-l faceþi Dv. Pentru cã vã reamintesc, cu acest prilej, ceea ce spunea tot scriitorul nostru emblematic, petrileanul Ion D. Sîrbu: “Experienþa scrisului mã îndeamnã tot mai insistent sã adaug Cuvântul la cele patru elemente primordiale: aerul, apa, focul ºi pãmântul”. Iar, la final, se cade sã vã întreb, la rândul meu: nu credeþi cã focul - inclusiv cel sacru- e, la o adicã, o sublimare a cãrbunelui nostru?
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 aprilie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Interviu cu Costel Avram despre ultimul sãu proiect cultural “Valea. Chipul angelic”
Vreau sã-i conving pe toþi cei 20 de oaspeþi ai noºtri cã Valea e un loc în care sã poþi sã te reîntorci, întotdeauna, cu plãcere. venimentul anului în Valea Jiului. Membrii Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România sosesc astãzi în Valea Jiului la invitaþia lui Costel Avram. Un amplu interviu legat de aceastã manifestare culturalã, în exclusivitate, acordat de Costel Avram pentru Cronica Vãii Jiului
E
-Domnule Costel Avram, astãzi sosesc în Petroºani, membrii Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor pentru a þine, aici, o ºedinþã de lucru ºi pentru a se întâlni cu iubitorii de literaturã de la noi. Ce înseamnã acest lucru pentru Valea Jiului? - Pentru ca lumea sã perceapã mai profund ºi mai exact despre ce este vorba o sã fac o comparaþie care îmi e la îndemânã . Ce ar fi zis, oare, locuitorii Vãii dacã Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu sau Zaharia Stancu ar fi fost invitaþi sã þinã ºedinþele Uniunii sau ale Societãþii Scriitorilor Români la Petroºani? Doamne, ce ne-am mai fi mândrit astãzi cu aplecarea spre culturã a predecesorilor noºtri… Dacã prezentul nu va înþelege la justa sa valoare acest efort organizatoric pe care îl facem sunt sigur cã viitorimea se va mândri cã, la începutul secolului XXI, cei care conduc destinele scriitorilor
români s-au întâlnit, pentru prima datã, în Valea Jiului. ªi cã ne-am dat tot interesul sã se simtã ca acasã… -Dupã câte ºtiu nu sunteþi la prima ispravã culturalã de acest gen. Mã înºel? -Nu, nu vã înºelaþi deloc. Eu sunt nãscut în Bucovina, într-un perimetru magic unde, la o dis-
tanþã foarte micã de satul meu Verºeni, s-au nãscut, au crescut sau au trãit mari scriitori. Mã refer la Alecsandri ºi la Mirceºtii sãi, la Creangã ºi la Humuleºti ºi, desigur, la Sadoveanu, cel care a copilãrit în Verºeni, satul mamei mele. Nu am mai pus-o la socotealã ºi pe Veronica Micle care atunci când a venit, cu fami-
lia, de la Nãsãud ºi-au cumpãrat o casã la doi paºi de bojdeuca lui Creangã. Asta m-a fãcut sã mã implic total la comemorarea a 50 de ani de la moartea lui Mihail Sadoveanu, invitând la un simpozion internaþional scriitori din Vale ºi scriitori din Moldova de peste Prut la Verºeni. A doua acþiune culturalã de acest fel a
fost colocviul intitulat “Scriitori în colonia lui Ion D. Sîrbu” unde am avut ca oaspeþi din filialele Craiova ºi Piteºti ale Uniunii Scriitorilor. Apoi, am discutat cu criticul Nicolae Oprea despre pasul urmãtor ºi el mi-a spus cã l-ar putea convinge pe preºedintele Nicolae Manolescu sã vinã în Vale. ªi, iatã, cã s-a þinut de
cuvânt. -Care e motivaþia acestei investiþii în cultura scrisã? -Simplu. Latinii aveau o vorbã: scrisul rãmâne. Am mizat ºi eu pe acest lucru. Când am considerat cã pot sã întorc ceva Vãii Jiului- locul în care m-am format profesional, sportiv, uman ºi politic- ceva din tot ceea ce mi-a oferit ea de-a lungul timpului, am zis cã trebuie s-o fãc cu inima deschisã. Indiferent de efort ºi indiferent de costuri. Mi-am zis cã, aºa cum Valea m-a schimbat în bine, la fel trebuie sã fac ºi eu pentru ameliorarea imaginii ei ºifonate. -Nu era mai simplu sã chemaþi niºte cântãreþi în vogã, câþiva maneliºti sau dansatori care sã vã cheme pe scenã ºi sã se laude, electoral, cã sunteþi prieteni la cataramã ºi cã vã cunoaºteþi de-o viaþã? -Era, cu siguranþã, mai simplu. Dar simþeam cã, în acest mod, nu rezolv nimic esenþial. Aþi auzit dv. vreun cântãreþ care, odatã ajuns la Bucureºti, sã vorbeascã ceva despre Valea Jiului la vreun post de televiziune? Vã mãrturisesc cã eu nu am vãzut niciodatã aºa ceva. Odatã încheiat play back-ul, se terminã ºi idila cu organizatorii. Eu mizez pe faptul cã, acum, au venit în Vale redactorii ºefi de la majoritatea revistelor literare din þarã ºi cã ei vor relata fidel aºa cum suntem noi, în realitate,
Dorin Gligor despre politicieni ºi politicã
COLÞUL LUI DENIS
„Eu sunt moþ, ºi sunt mândru de asta, ºi nu reþin sã fi învãþat la istoria românilor ca vreun cameleon sã fie strãmoºul meu” orin Gligor despre dezertori. Preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor, îºi exprimã opinia vizavi de cei care pãrãsesc partidele politice într-un mod aparte, neconvenþional. El îºi exprimã gândurile pe...paginile de socializare, ºi anume pe Facebook. Înainte de toate, el descrie termenul de politician.
D
“Pentru mine, a fi politician nu înseamnã numai un concurs de declaraþii neacoperite de realitate. A face politicã înseamnã, cel puþin pentru mine (ºi aici pe facebook, pe spaþiul meu, mã pot exprima fãrã sã fiu interpretat sau scos din context) înseamnã ºi o picãturã de responsabilitate. Una
pe care trebuie sã þi-o asumi ºi pentru care sã rãspunzi în faþa celor pe care, zice-se, îi reprezinþi”, se confeseazã Gligor. Conform Dicþionarului explicativ al limbii române, politician înseamnã „ persoanã care face din politicã un mijloc abil ºi demagogic de realizare a intereselor personale”. Totodatã el are o viziune ºi asupra politicii ºi ce înseamnã partidele politice. Pentru el partidele politice sunt un tot care au denumiri diferite, dar de cele mai multe ori aceiaºi oameni. Adicã unul pleacã din PNL, PSD sau PDL ºi trece în tabãra adversã, indiferent care e ea. „Politica e fãcutã din oameni, acei oameni care formeazã echipe politice – numite partide. Adicã, multe litere amestecate de care, ºtiþi ºi voi, din
patru în patru ani, unii „politicieni” fug de mãnâncã pãmântul. Fug de literele partidului pentru cã în realitate politicã înseamnã mai mult decât niºte abrevieri”, scrie Gligor pe Facebook. ªi cum ajungem la partidul aflat la guvernare, în speþã Partidul Democrat Liberal, Gligor exprimã percepþia alegãtorilor asupra oamenilor din partid. „Ei, a venit momentul sã fie blamat PDL. Nici nu conteazã ce înseamnã aceste litere. Huu, PDL. Da?! Asta aud la fiecare pas... Hoþii din PDL care au dus þara în „ispitã”. Bun, bun... dar dacã sunt hoþi ãºtia din PDL– eu nu mã simt, vã mãrturisesc, aceºti „hoþi” scapã de „infracþiunea comisã” dacã se dezic de partid? Îi spalã cineva de faptã? Sau ce se întâmplã? De ce nu acceptãm o datã sã facem o politicã
maturã? Cine mai crede varianta „hoþii din PDL”, dacã alte partide tânjesc dupã ei? Aceºti hoþi, cum îi denumesc colegii de pe scena politicã – eu îi numesc colegi, cã nu ne-am furat gãinile unul altuia – sunt ofertaþi pentru alegerile viitoare. Sã fie primit! Unii pleacã, alþii vin. E un du-te vino continuu, exact ce vã spuneam sâmbãtã. Etichetele puse pe oameni – politicieni sunt comentabile. Astea sunt înlocuite cu o altã culoare, dar nu ºi cu altã personalitate umanã.
Eu sunt moþ, ºi sunt mândru de asta, ºi nu reþin sã fi învãþat la istoria românilor ca vreun cameleon sã fie strãmoºul meu. Aºa cã, sã fim români, sã ne purtãm româneºte,cã mai apoi vedem noi câte boabe face fiecare!”, încheie Gligor. Asta este percepþia lui Gligor despre politicã ºi politicienii din zilele noastre. Morale o oferã chiar el. ªi anume cã personalitatea umanã rãmâne indiferent de culoarea politicã. Raul IRINOVICI
ºi nu aºa cum am rãmas în mentalul colectiv. Apoi, vã rog sã reþineþi cã aceastã manifestare este organizatã, în cea mai mare parte, de o societate non profit al cãrei preºedinte sunt - ºi cã nu am vrut, în nici un fel, sã amestec politicul cu literatura. -Cu ce credeþi cã i-aþi putea seduce pe scriitorii care au venit în Vale ca sã transmitã þãrii un mesaj pozitiv despre Vale? -Primul pas l-a fãcut primarul Petroºaniului care, prin decizia Consiliului local, l-a declarat Cetãþean de onoare al urbei noastre pe marele critic literar Nicolae Manolescu. E, cred, o reverenþã peste timp, fãcutã fostului preºedinte al Partidului Alianþei Civice, partidul sub sigla cãruia inginerul Carol Schreter a devenit, prima oarã, primar al Petroºaniului. -În ce constã cel de-al doilea pas? -Vreau sã-i conving pe toþi cei 20 de oaspeþi ai noºtri cã Valea e un loc în care sã poþi sã te reîntorci, întotdeauna, cu plãcere. Pentru cã, vorba petrileanului Ion D. Sîrbu, aici poþi sã ai câþiva prieteni cu care poþi avea nesfârºite discuþii despre Artã, Filosofie,
ªtiinþe. Cã aici la noi nu e nici urmã de naþionalism, intoleranþã religioasã sau rasialã, cã nu nicio urmã de urât sau fricã de ceva. Cã e, de fapt, din acest punct de vedere, Arcadia… -Care sunt cei câþiva prieteni care vã vor fi alãturi? -Eu contez pe 70 de oameni pentru cã atâta e capacitatea sãlii oferite de gazdele noastre, Clubul elevilor din Petrila. Sunt, însã, oameni de bunã calitate din toate sferele societãþii din Valea Jiului care, la rândul lor, vor trebui sã ducã mai departe atât lumina Învierii cât ºi pe cea a culturii scrise. -Mai existã, oare, ºi un al treilea pas în demersul dv? -Da, fãrã îndoialã. Dar e pasul pe care va trebui sã-l faceþi Dv. Pentru cã vã reamintesc, cu acest prilej, ceea ce spunea tot scriitorul nostru emblematic, petrileanul Ion D. Sîrbu: “Experienþa scrisului mã îndeamnã tot mai insistent sã adaug Cuvântul la cele patru elemente primordiale: aerul, apa, focul ºi pãmântul”. Iar, la final, se cade sã vã întreb, la rândul meu: nu credeþi cã focul - inclusiv cel sacru- e, la o adicã, o sublimare a cãrbunelui nostru?
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 aprilie 2012
Kitsch-urile din boscheþii Universtãþii Petroºani criam zilele trecute despre S kitsch-urile care “împodobesc” oraºele Vãii Jiului, în lipsa unor forme de artã reale. Vorbeam în articolul precedent mai ales despre obiectele apãrute dupã anii ’90, când nu mai puteam vorbi nici despre perioada socialistã, cu ale ei simboluri muncitoreºti, tratate ca atare de artã. Acele „opere” pentru care edilii nu au solicitat pãrerea avizatã a vreunui specialist înainte sã arunce bani publici în dreapta ºi stânga pentru „crearea” lor. Deloc întâmplãtor, în acel material de presã am omis o parte a „operelor” care „înfrumuseþeazã” campusul universitar. Nu am fãcut un conglomerat în primul rând pentru cã pentru aceastã ultimã categorie nu s-au cheltuit bani publici, chiar dacã, pentru mulþi privitori, rãmân tot la capitolul „gust îndoielnic” ºi un simþ ciudat al artei. Probabil mulþi îmi vor sãri în cap ºi vor spune cã nu înþeleg modernismul sau contemporanul în artã. Asumându-mi ºi acest risc voi vorbi despre câteva dintre ele în doar câteva cuvinte, pentru cã nu toate se înscriu în aceastã categorie, iar concluzia
aparþine pânã la urmã privitorilor sau cititorilor. De la caz la caz.. Aºadar, (re)încep prin a vã mãrturisi cã niciodatã nu am privit cu atenþie creaþiile studenþilor care au participat la ediþiile de pânã acum ale taberei de creaþie studenþeascã ale Universitãþii de Varã de la Petroºani, opere expuse lângã corpul nou al UPET. Dar sunt destui cei care atrag atenþia asupra manifestãrii artistice oarecum kitsch-oase ºi cu înþelesuri hai sã le spunem multiple, dar care probabil sunt pe placul celor care au decis
Vânt, ploi ºi tunete rmeazã douã zile de vânt, ploi, descãrcãri electrice ºi tunete.
U
Administraþia Naþionalã de Meteorologie a emis o avertizare valabilã în toate regiunile þãrii. Între 17 aprilie, ora 9.00 ºi 19 aprilie, ora 9.00 se vor înregistra averse, descãrcãri electrice ºi intensificãri ale vântului. Instabilitatea atmosfericã va fi accentuatã ºi se va manifesta temporar prin averse, descãrcãri electrice ºi intensificãri de scurtã duratã ale vântului în toate regiunile. De asemenea, Administraþia Naþionalã de Meteorologie mai avertizeazã cã în sud-vestul teritoriului, precum ºi în zonele de deal ºi de munte, cantitãþile de apã vor depãºi local 15...20 l/mp ºi izolat 30 l/mp. Vremea va continua sã fie instabilã ºi vineri, 20 aprilie. Cerul va fi mai mult noros în regiunile din jumãtatea vesticã a þãrii, unde pe arii relativ extinse vor fi averse ºi descãrcãri electrice. Diana MITRACHE
amplasarea lor acolo. Studenþii au pãreri împãrþite. Asta dacã stau sã le observe. „M-am întrebat de multe ori cine anume le-a sculptat ºi care este sensul lor? Mie, personal, nu îmi plac, mi se par aproape pornografice. Ciobãnaºul ãla poate paºte oile în viziunea celui care a creat sculptura, dar din punctul meu de vedere parcã sodomizeazã un berbec”, spune o studentã din anii terminali. O alta priveºte aiuritor bazinul unei femei sculptat în piatrã, din care se distinge clar sexul feminin: „Nu-i vãd rostul. Oare a avut ºi un model când a
realizat sculptura? Oricum nu îmi place, iar obiectul de lângã oare ce reprezintã?”. Rãspunsul nu este la noi, ci, poate, la autorul ei sau la cei care au organizat tabãra de creaþie ºi mai apoi au decis sã expunã aceste „compoziþii”. Pe cei mai mulþi studenþi, însã, i-am luat pe nepregãtite ºi au mãrturisit cã trec aproape zilnic pe acolo, dar nu au fost curioºi sã vadã ce reprezintã
„pietrele”, mai ales cã vara sunt ascunse în boscheþi. Noi ne-am fãcut o pãrere despre pietrele sculptate cu mare migalã ºi le-am încadrat în categoria kitsch-uri - o pãrere pe care ne-o asumãm ºi ne-o menþinem. Mai departe este doar treaba mai marilor UPET care vor decide, sau nu, sã le menþinã la loc de cinste, printre boscheþi! Car men COSMAN
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 aprilie 2012
ALUNGAT DE ÞARA SA, ofertat de GLS Medicorp USA, Embassy in Bagdhad D
octorul Cristian Remus Hârºan, din Vulcan, cãruia statul român îi refuzã practica deºi este recunoscut în întreaga lume, i s-a fãcut o ofertã onorantã din partea GLS MEDICORP USA, EMBASSY in Bagdhad. Va pãrãsi România într-o sãptãmânã ºi este posibil sã nu se mai întoarcã. Cazul descoperit de Cronica VJ, al doctorului din Vulcan recunoscut cu drept deplin de liberã practicã în Europa ºi USA, dar nerecunoscut în România, a fãcut înconjurul þãrii. A ajuns la Ministerul Sãnãtãþii cu scopul de a schimba un articol de lege care sã permitã tinerilor doctori români, cu experienþã remarcabilã, primiþi ºi apreciaþi în Colegii ale Medicilor din þãri civilizate sã poatã practica în pro-
pria þarã. Timp de 4-5 luni, nimic nu s-a miºcat, nici mãcar o propunere în acest sens, lucru care în alte state s-ar fi pus în miºcare un întreg aparat ºi ar fi îndreptat eroarea în câteva zile.
Este vorba de Cristian Remus Hârºan, din Vulcan, cel care a practicat medicina în Anglia, fiind recunoscut de Colegiul Medicicilor din UK, a lucrat pentru forþele militare americane ºi britanice în Irak ºi
Afganistan, unde era singurul doctor la peste 2000 de oameni, iar cazurile erau complexe. A venit acasã, cu gând de a se pune în slujba românilor, dar nu poate. Spitalul din Vulcan l-a primit cu braþele deschise, dar legile nu-i permit sã salveze vieþi limitându-i competenþele, cu un salariu de 8 milioane lei vechi pe lunã. Rãspunsul dat de Minister, Spitalului din Vulcan, este sec fiind indicate douã articole de lege, lege ce îngrãdeºte practica medicalã, ºi atât. Paradoxul acestei legi este cã medicii de dinainte de adoptarea ei, 2005, au drept de liberã practicã, iar cei de au terminat facultãþile dupã aceastã datã sunt restricþionaþi, sub motiv cã legea nu poate fi aplicatã retroactiv. ”Aceastã lege mã obligã sã mã specializez pe o laturã a medicinei. Dar nu vreau
Cumpãrãtorii revin la piaþã u trecut sãrbãtorile, zilele libere s-au epuizat ºi lumea revine la cumpãrãturi. Aglomeraþia
A
a dispãrut cu desãvârºire ºi comercianþii din pieþe se plâng de metodele noi, care îi falimenteazã Încet ºi timid, vânzãtorii ºi-au expus marfa pe tejghea de marþi dimineaþã, însã, cumpãrãtorii se lasã aºteptaþi. Cei mai mulþi vin sãºi cumpere câte o pâine, sau ceva verdeþuri. Vânzãtorii spun cã marþi a fost prima zi când au redeschis magazinele, dar recunosc cã vânzarea este foarte slabã ºi dau vina pe sistem. “Pãi cum sã cumpere oamenii, dacã nu au bani? Sistemul ãsta capitalist, cu bonuri valorice omoarã
Cadouri de la Caritas Vizaþi, în special, au fost micuþii care primesc îngrijire ºi
producãtorii. Este încurajat comerþul din marile lanþuri de magazine, cã ele fac profit cu astfel de tichete, iar noi, stãm ºi aºteptãm un cumpãrãtor, deºi avem marfã bio”, spune un comerciant din piaþã. “Nu prea vine lumea. Slabe vânzãri azi. Ne mulþumim cu ce am vândut înainte de Paºti. Atunci a fost ceva aglomeraþie. Mã aºtept sã nu vând mai nimic”, spune o altã femeie, care vindea salatã ºi ceapã verde. De vinã pentru acalmia din pieþe e ºi ploaia, dar ºi faptul cã pensiile ºi salariile se plãtesc abia în aceste zile, iar pentru unii, probabil cã nu s-au epuizat proviziile de la Paºti. Diana MITRACHE
u ocazia Sfintelor Sãrbãtori de Paºti filiala din Petroºani a Asociaþia Caritas le-a oferit cadouri copiilor ºi familiilor cu probleme sociale.
C
îndrumare ºcolarã la Adãpostul de zi “Maria Stein”. Aceºtia, pe lângã tradiþionalele ouã roºii ºi cozonaci au primit ºi jucãrii sau îmbrãcãminte. “Am organizat, înainte de Paºte, o acþiune de pictat ouã care s-a derulat în Parcul Central. Tot aici au fost organizate ºi o serie de jocuri sau un concurs de desene pe asfalt. Toþi participanþii au primit
cadouri constând în dulciuri sau jucãrii”, a precizat Izabella Eisler, psiholog Asociaþia Caritas. În prezent, la Adãpostul de zi “Maria Stein” sunt îngrijiþi 52 de copii, cu vârste cuprinse între 4 ºi 15 ani. În marea lor majoritate aceºtia locuiesc în douã dintre cartierele cele mai sãrace ale municipiului Petroºani, respectiv Colonie ºi Bosnea. Mir cea NISTOR
deocamdatã. Eu vreau sã lucrez la Urgenþã, ori pentru asta nu existã specializare cu reguli clare” – precizeazã doctorul. Chiar cu douã zile înainte de Paºte, GLS MEDICORP USA, EMBASSY in Bagdhad, i-a fãcut o ofertã care aratã înalta apreciere… ”Este vorba de un nou contract, onorant pentru mine. Voi lucra la etajul ºase al Ambasadei Americii în Bagdad. Voi pleca la Amman, Bagdhad, de unde voi primi viza pentru Green Zone. Voi lucra efectiv în sediul Ambasadei USA, alãturi de cei din GLS, cei din armata americanã ºi alte companii americane, timp de 6 luni. Dupã încheierea contractului mã voi gândi dacã mã întorc în þarã sau dacã mã duc în Australia. Regret cã nu am putut sã schimb nimic aici, acasã, nici mãcar acel articol de lege, în patru luni,
care sã permitã doctorilor care practicã în þãrile europene sã munceascã în România. În orice þarã a Uniunii Europene aºa ceva se rezolvã în zile, dar la noi este imposibil. Nu intereseazã pe nimeni, în afarã de dr. Raed Arafat. Din afarã nu am cum acþiona pentru aceste schimbãri, dar voi þine legãtura cu colegii, prietenii, cu Spitalul din Vulcan, cu SARS, toþi oameni extraordinari. Voi pleca într-o sãptãmânã” – a declarat dr. Cristian Remus Hârºan. L-am pierdut pe doctor, cum România va pierde, intenþionat, alþi ºi alþi specialiºti. Tinerii români au devenit cãlãtori precum baladele prin lume, pentru cã preºedintele lor ales i-a alungat, iar spusele sale s-au tranformat în legi de interdicþie. Ileana FIRÞULESCU
S-au împumutat pentru o pâine M
ulþi dintre vârstnicii Petroºaniului au contractat, înaintea Sfintelor Sãrbãtori de Paºti, împrumuturi de la CAR-ul Asociaþiei Pensionarilor din localitate. O bunã parte dintre sumele împrumutate au fost în valoare de 80 – 100 de lei, semn cã oamenii aveau nevoie de bani pentru a pune pe masa pascalã o pâine ºi un ou roºu. De la începutul anului, ºi pânã în prezent, au împrumutat bani de aici 430 de persoane, suma totalã acordatã acestora fiind de aproape 8 miliarde de lei vechi. Pe de altã parte, tot înaintea sãrbãtorilor, a crescut ºi numãrul celor care au donat sânge la Centrul de Transfuzie Sanguinã din Petroºani. Mulþi dintre donatori aveau, ºi ei, nevoie de bonurile valorice oferite în schimbul sângelui pentru a achiziþiona alimente. (Mir cea NISTOR)
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 aprilie 2012
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
HOROSCOP
18 aprilie 2012
La serviciu va fi mare agitaþie; vei avea de fãcut faþã unor activitãþi dificile. Ar fi bine sã eviþi controversele cu superiorii ierarhici. Nu eºti într-o formã nemaipomenitã, aºa cã ar trebui sã nu te implici în activitãþi care sã te suprasolicite. Dozeazã-þi cu grijã eforturile.
La serviciu, relaþia cu colegii este bunã, aºa cã poþi miza pe sprijinul acestora. Dacã ai în vedere iniþierea unui proiect nou, ºansa este de partea ta. Situaþia financiarã s-ar putea îmbunãtãþi datoritã unor activitãþi extraprofesionale. O rudã apropiatã va avea o realizare.
Încearcã sã-þi canalizezi energia cu precãdere spre activitãþile de la serviciu, altfel vei rãmâne în urmã cu multe. Dacã ai de semnat acte, fii cu mare bãgare de seamã, deoarece nu este sigur cã vei obþine ceea ce îþi doreºti. Acordã mai multã atenþie relaþiei cu colaboratorii!
ªansele de a avea realizãri în domeniul serviciului sunt mari, dar sunt condiþionate de conºtiinciozitate. În cazul în care ai de luat decizii importante, ar fi bine sã te sfãtuieºti cu cineva de încredere. Este posibil sã primeºti o ofertã pentru o colaborare ºi ar fi bine sã o analizezi.
Dacã lucrezi cu bani la serviciu, va trebui sã fii mai atent decât de obicei, cãci poþi avea parte de surprize de tot felul. O persoanã mai puþin cunoscutã încearcã sã þeasã tot felul de intrigi în jurul tãu. Din fericire ºansa este de parte ta ºi nimic din tot ce va face nu te va putea atinge.
Cheltuielile sunt destul de mari în aceastã perioadã, dar cum ºansa este de partea ta, reuºeºti sã te descurci cu bine. Este posibil sã aparã unele schimbãri la nivelul instituþiei la care lucrezi. De asemenea, în cazul în care doreºti sã îþi schimbi serviciul, ai putea primi o ofertã.
Dovedeºti o excelentã energie mentalã, ceea ce te va ajuta în rezolvarea eficientã a lucrãrilor pe care le ai de finalizat. La slujbã vor fi foarte multe de fãcut, aºa cã este posibil sã rãmâneþi peste program. O cunoºtinþã vã va da o idee asupra cãreia meritã sã vã aplecaþi.
Eºti mai conºtiincios decât în mod obiºnuit ºi acest lucru va fi observat. Vei munci mult atât la serviciu cât ºi acasã. ªefii îþi vor aprecia eforturile iar, sprijinul colegilor îþi va fi de un real folos. Trateazã cu atenþie orice detaliu, cãci ceea ce faci acum va avea efecte excelente în viitor.
Conjunctura astralã din aceastã perioadã îþi conferã energie ºi iniþiativã. Eºti dornic sã-þi pui în practicã proiectele, dar n-ar fi rãu sã îþi pãstrezi ceva mai mult timp ºi pentru odihnã ºi relaxare. Fii atent, cãci mijlocul de transport þi-ar putea face o surprizã mai puþin plãcutã.
Conjunctura astralã din aceastã perioadã îþi conferã energie ºi iniþiativã. Eºti dornic sã-þi pui în practicã proiectele, dar n-ar fi rãu sã îþi pãstrezi ceva mai mult timp ºi pentru odihnã ºi relaxare. Dacã doreºti sã pleci într-o cãlãtorie, fii atent.
Va fi mare agitaþie la serviciu, dar cum ai multã putere de muncã vei reuºi sã faci faþã provocãrilor. Vei avea de finalizat o activitate dificilã ºi nu îþi va fi câtuºi de puþin uºor. Relaþia cu colaboratorii va fi tensionatã. Încearcã sã faci totul de unul singur.
Riscurile nu te avantajeazã câtuºi de puþin, cãci traversezi o perioadã care oportunitatea pentru accidente este mare. Situaþia financiarã te streseazã, dar cel puþin deocamdatã nu ai ce face în aceastã direcþie. Neînþelegerile cu colaboratorii pot exploda în orice moment.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 aprilie 2012
VORBA LU` BUJI
de Mircea BUJORESCU
Sãracu’ român bogat... ilele astea de Paºte Z am primit vizita unei rude stabilitã în Franþa. Dupã ce a terminat Facultatea de medicinã în România, a lucrat la Lyon ca asistentã medicalã, timp de vreo doi ani. În aceea perioadã a susþinut j’ de mii de examene scrise ºi practice pentru a obþine un post de medic rezident. Soþul ei, bine situat, bancher, cu pãrinþi bancheri, nu se poate spune cã le-ar lipsi ceva. Au ºi ei, ca tot francezul, o casã –
douã, o cãbãnuþã de vacanþã ºi câte-o maºinuþã, sã se ducã la serviciu... De ce vã povestesc astea? Iaca de ce. Dupã prima zi de stat în Petroºani, simþeam cã ceva „îi apasã” pe „franþujii” mei. Tupeist cum mã ºtiþi, i-am luat din scurt ºi i-am întrebat ce Dumnezeu nu le convine. Le-o fi cãzut greu la foale ciorba de miel, drobul, oãule, sau celelalte „felurimi” de halealã cu care ne îndopãm noi de Paºte? Da’, de unde? „Bã, la ce tot vã gândiþi ºi þineþi în voi?”, i-am întrebat eu în franceza mea de Cãpreni – Gorj. Mi-au rãspuns sincer, franc, cum se mai zice. Nu înþelegeam cum, când toatã
lumea zice cã Valea Jiului e zonã defavorizatã, cu oameni sãraci, cu disponibilizaþi, cu lipsã de locuri de muncã, au vãzut atâtea maºini de lux, scumpe ºi greu de întreþinut. Adicã, cum? Nici la Lyon-ul lor, cât e de Lyon, nu vezi jeep-uri lângã jeep-uri ºi lângã jeep-uri alte jeep-uri... Asta era nelãmurirea lor, mai ales cã, îmi spuneau ºi ei, cu salariul lor pe douã luni, ºi-ar putea cumpãra un jeep bengos. Dar la ce le-ar folosi? Atunci, cum se face cã, dupã ce le-am spus cã la noi, dacã ai un salariu lunar de 500 – 800 de Euro, eºti barosan, ei, care câºtigã amândoi 10000 de Euro (pe pãmânt, nu
pe Lunã!) de unde au ei românaºii noºtri atâta bãnet, de n-ai loc de limuzine? N-am ºtiut ce sã le rãspund, recunosc, ne-au cam fãcut de ruºine. Pe urmã, sã nu mor prost, m-am documentat. Fraþilor, minunaþi-vã! În ultimii doi ani, românii (care, fratele meu, care?) au achiziþionat 815 autoturisme de la brandurile de lux. ªase bucãþi Astor Martin, 23 Bentley, 42 Cadillac, 52 Ferrari, 142 Jaguar, 3 Lamborghini, 20 Maserati, 3 Maybach, 518 Porsche ºi... 6 Rolls Royce. Preþul unui astfel de autoturism variazã între 150000 ºi 500000 de Euro. Cu îmbunãtãþiri, sare de milionul de Euro. Alo, alo, înþelegeþi ce vã spun? Adicã, în ultimii doi ani (ãºtia, de când cu criza) niºte
unii dintre noi (dar nu ºi pentru noi!) ºi-au achiziþionat maºini de lux, a cãror valoare depãºeºte 150 de milioane de Euro. Sã fie sãnãtoºi, cãci la pungã sunt groºi. ªi, la urma urmei, dã-i în mã-sa de cocalari, au luat þeapã, fiindcã ºi aºa nu avem noi drumuri, ºosele ºi autostrãzi pentru asemenea bazaconii de maºini! Lãsând la o parte faptul cã la vreo 3 – 4 milioane de români le ghiorþãie maþele de foame ºi n-au bani nici sã treacã strada, în faþa rudelor mele, care m-au „cadorisit” cu 300 de Euro, eu m-am declarat fericit. Cu banii ãºtia (cam cât un ºurub de Rolls Royce!), mai gãsesc doi giranþi, „scot” un CAR ºi-mi aranjez dantura, sãri-le-ar în geam criblura la... sãracii români bogaþi! Amin!
Cu telegondola în Straja ineri, la Drumul Crucii a fost ultima V zi în care telescaunul care duce în staþiunea montanã Straja, a funcþionat. Instalaþia va fi scoasã din funcþiune ºi demontatã pentru a face loc unei telegondole nounouþã. “În momentul de faþã s-a adus mare parte din piesele pentru începerea montãrii telegondolei. Sigur, cum începem montarea, începem ºi demontarea telescaunului vechi”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. Astfel se face cã în sezonul urmãtor de schi, vom urca la munte, în Straja, cu telegondola. Cât priveºte vechiul telescaun, administraþia localã vrea sã-l vândã prin licitaþie. “Vrem sã valorificãm ºi actualul scaun, sã vedem dacã putem sã-l vindem undeva. Nu mi-aº dori sub nicio formã sã fim obligaþi sã-l vindem la fier vechi, pentru cã este bun, de calitate”, a mai spus Resmeriþã. (Luiza ANDRONACHE)
Marþi, ultima zi de nedei trãvechiul obicei al nedeilor populare a reuºit sã se perpetueze, în municipiul Petroºani, pânã în zilele noastre.
S
Începute în prima zi de Paºte acestea au continuat ºi în urmãtoarele douã zile. În acest an, ziua de marþi, 17 aprilie, a fost ultima zi în care au mai fost organizate nedei. Dupã cele organizate în Dâlja Micã, Lunca ºi Surduc, ieri, a venit rândul nedeilor de pe Maleia, respectiv cea de la Biserica “Sfânta Varvara” din Cartierul Aeroport. „Am peste 80 de ani ºi, de când mã ºtiu, nu am lipsit de la nicio nedee. Aºa cã nu puteam lipsi nici de la
asta, cu atât mai mult cu cât m-am ocupat de prepararea mâncãrii. În principal, mâncarea pe care o gãtim se bazeazã pe carne de oaie ºi varzã ºi este destinatã sãracilor din localitate, pe care i-am invitat la masã. Bineînþeles, din cazanul cu mâncare pe care am preparat-o ne vom înfrupta, ºi noi, ºi preoþii, dar ºi cei care vor binevoi sã vinã aici”, a spus octogenarul bucãtar Ion Ciurea. Pe lângã familiile de momârlani, printre organizatorii nedeeii din Cartierul Aeroport, s-au aflat ºi reprezentanþii Bisericii. “Acest obicei, al nedeilor, dateazã din epocile anterioare epocii bizantine. Biserica l-a respectat ºi îl va propovãdui ºi pe mai
departe”, a precizat Nicolae Tãnase, preot Biserica “Sfânta Varvara” Petroºani. În ciuda timpului ploios ºi a frigului, la mesele nedeeii din Aeroport s-au aºezat aproape 200 de persoane. Mulþi dintre ei au recunoscut cã mâncarea pregãtitã de momârlani este mult mai bunã decât cea de acasã. “Am luat tot ceea ce era necesar pentru Paºte, încã mai avem mâncare ºi acasã dar, mâncarea la ceaun este cea mai bunã”, a spus o femeie. “De aproape 40 de ani, de când am venit în Valea Jiului, vin la nedeile momârlanilor. Nu am fãcut armata, dar, cred cã mâncare mai bunã ca asta, la ceaun, nu mai face nimeni”, a precizat
o altã femeie. “Mâncare mai bunã ca asta nu-mi face nici nevasta acasã. Nu ducem lipsã de alimente specifice Sfintelor Sãrbãtori ale Paºtelui, dar, am preferat sã vin aici sã mãnânc ceva deosebit. Adicã o adevãratã mâncare tradiþionalã fãcutã de cei mai vechi locuitori ai zonei”, a spus un mesean. Potrivit Dicþionarului Explicativ al Limbii Române, nedeie = petrecere câmpeneascã popularã de origine pastoralã organizatã cu prilejul unei sãrbãtori sau al unui hram. Nedeile carpatice se practicau pe mai toatã cununa munþilor, cele mai multe fiind celebrate în regiunile cu platforme netezite unde se practica pãstoritul. Mir cea NISTOR
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 aprilie 2012
Viaþa tumultuoasã a oraºelor, lãsatã în urmã pentru oierit! n timp ce tot mai mulþi ciobani tind sã renunþe la tradiþia oieritului, un tânãr de 32 de ani din Petroºani, absolvent de ºcoli înalte
Î
s-a întors la tradiþii. A renunþat la viaþa tumultuoasã a marilor oraºe ºi a revenit pe plaiurile unde s-a nãscut, pentru a se ocupa de pãstorit.
Povestea de viaþã a lui Marcu Dimitrie Jura poate fi cu uºurinþã subiect de roman ºi pildã pentru mulþi dintre noi. Tânãrul se trage dintr-o familie de oameni de seamã, cu carte din Jieþ ºi a avut posibilitatea de a studia în mai multe
Sute de somaþii de debranºare unar, SC Apa Serv SA expediazã sute de somaþii de debranºare cãtre marii datornici. Cei mai mulþi abonaþi plãtesc datoriile doar când se vãd ameninþaþi.
L
Societatea furnizoare de apã potabilã din Valea Jiului pune piciorul în prag din cauza datoriilor enorme pe care le are de recuperat de la consumatori. Astfel se face cã de la începutul
anului ºi pânã acum, trimite în fiecare oraº în parte din Vale circa 500 de somaþii de debranºare pe lunã. “Obiectivul nostru nu este sã debranºãm oamenii, ci sã-i determinãm sã-ºi plãteascã apa pe care o consumã. Dar, este singura modalitate prin care oamenii trebuie sã înþeleagã sã plãteascã apa ºi vorbesc în principal de cei care nu au fãcut-o de ani de zile. Din acest motiv, somaþiile acestea ºi-au mãrit numãrul, mergem la fiecare la
centre universitare din þarã. S-a apucat de filozofie, psihologie ºi ºi-a pregãtit lucrarea de doctorat, dar pânã la urmã a gãsit la Sibiu, ceea ce i se potrivea ºi a devenit absolvent al facultãþii de sociologie-etnologie. Nu era nicio problemã pentru el sã rãmânã mai departe la oraº, mai aºes cã existau suficiente alternative, dar nu a putut da satul natal pe tumultul aglomeraþiilor urbane, indiferent de cum s-ar fi numit acestea. ªi a ales oieritul, principala meserie a bãºtinaºilor din Valea Jiului încã de pe timpul dacilor ºi care acum aproape a pierit.Marcu Jura n-a renunþat în întregime la viaþa modernã. Chiar dacã se simte liber ºi împlinit în vârf de munte, pe unde-ºi duce turma de peste 200 de mioare, poartã cu el ºi cheia cãtre modern. Un laptop cu conectare la internet, care-i dã posibilitatea de a fi la curent cu ce se întâmplã în jurul lui ºi pe care-l foloseºte ori de câte ori mioarele pasc
poartã, batem ºi explicãm cã apa trebuie plãtitã. Dacã nu, noi ca societate nu putem supravieþui, pentru cã ºi noi facem un serviciu, cumpãrãm apã, o tratãm ºi o vindem populaþiei” , a declarat Cristian Ionicã, director SC Apa Serv SA valea Jiului. Vãzându-se somaþi ºi ameninþaþi cu debranºarea, oamenii vin în cele din urmã ºi mai plãtesc din datorii, chiar dacã nu integral, prin angajamente pe care ºi le iau pe câteva luni. Luiza ANDRONACHE
liniºtite. Nu e un moft, ci o necesitate, spune tânãrul. „Am ajuns la laptop mai mult nevoit, e o necesitate, dacã nu eºti informat azi, poþi spune cã nu eºti un om liber. Am învãþat din ºcoalã sã lucrez pe calculator ºi diferenþa este cã-þi permite mobilitate un laptop”, spune bãrbatul.
oar bãtrânii ºi turiºtii se mai mirã!
D
Sãtenii din Jieþ sunt familiarizaþi cu tehnica ºi nu se mai mirã când îl vãd cu laptopul în braþe. Pentru cei pe care-i întâlneºte în vârf de munte este o noutate, ca ºi pentru cei bãtrâni. „Sãtenii nu cred cã mai e o curiozitate, mai toþi au calculator, dacã nu laptop. Cei mai bãtrâni se mai mirã. Cei mai tineri nu mai fac legãtura dintre oi ºi laptop, pentru cã au renunþat la activitate”, spune Jura. O legãturã este însã între pãstorit ºi tehnologie, pentru cã Marcu Dimitrie Jura face cunoscute toate locurile prin care umblã cu
mioarele ºi are pentru fiecare o povestioarã. Þine un blog numit „Decebãluirea”, pe care-ºi posteazã poveºtile din viaþa momârlanilor ºi ar vrea sã facã la Jieþ un muzeu interactiv al momârlanilor. Are deja ºi terenul pe care urmeazã sã fie amplasat muzeul, despre care spune cã nu e doar unul în care oamenii pot vedea cum trãiesc momârlanii, ci mai ales unul care sã le arate ce ºi cum sunt ei, un loc în care, dacã vii cu sufletul deschis, poþi sã cobori spre începuturile acestui neam ºi spre bucuriile simple. „Postez pe blog, când am vreme, cum e viaþa de la munte. Postez ºi despre istoria ºi oamenii locurilor în care trãiesc. Asta urmãresc, sã am un blog cu caracter inedit ºi cei care-l vãd sã înveþe ceva despre aceste locuri”, spune tânãrul. Marcu Dimitrie Jura este mult mai mult decât un cioban, are o diplomã universitarã, scrie poezii ºi pregãteºte un roman, dar ceea ce cu adevãrat îl împlineºte este pãstoritul. Car men COSMAN