Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 106
Cronica Vãii Jiului Marti, 17 aprilie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Strategie pe minerit, în douã pagini
Privatizarea sectorului minier, strategia „optimã” pentru continuarea activitãþii
trategia Ministerului Economiei pentru minerit înseamnã implicare cât mai puþinã sau spre zero. Cel puþin asta reiese dintr-un rãspuns al lui Lucian Bode, ministrul Economiei, Comerþului ºi a Mediului de Afaceri cãtre deputatul democrat-liberal Viorel Arion.
S
>>> PAGINA A 3-A “Scoþianul” se vrea Reculegere primar de la PPDD, la mãnãstirea Prislop în cu sprijinul lui Buhãescu zi de sãrbãtoare onstantin Stancu, încã membru PSD, se vrea primar la Uricani din partea PPDD. De ce? Mãrturiseºte cã nici el nu ºtie, dar cã îºi va da seama zilele urmãtoare.
C
>>> PAGINA A 4-A
eci de credincioºi au îndurat ploaia mocãneascã ºi au venit, în duminica paºtelui la Prilsop în judeþul Hunedoara. Locul, unul încãrcat de un magnetism puternic, s-a dovedit ideal pentru o zi în care creºtinii se îndreaptã spre Dumnezeu... >>> PAGINA A 5-A
Z
Petrila nu vrea spitalul lui Balint roiectul prin care o asociaþie nonguvernamentalã ar urma sã înfiinþeze un spital semiprivat în Petrila a cãzut. Mai multe voci din Consiliul Local Petrila îºi motiveazã votul negativ, spunând cã primãria ar fi avut cel mai mult de pierdut...
P
>>> PAGINILE 6-7
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Marti, 17 aprilie 2012
APEL UMANITAR
ã numesc Puiu – Drãghicescu Andreea, am 23 de ani, locuiesc în Petroºani, sunt studentã în anul III la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie din Timiºoara.
M
În august 2010 am fost diagnosticatã cu o formã de cancer limfatic: limfom Hodgkin cu sclerozã
nodularã stadiul III A. S-a intervenit chirurgical în vederea stabilirii diagnosticului, practicându-se minitoracotomie spaþiul IV intercostal, evacuarea pleureziei, biopsiei ºi evacuarea lichidului pericardic. Tratamentul iniþial a fost de chimioterapie. L-am efectuat la clinica de Hematologie a Spitalului Municipal din Timiºoara. PET/CT-ul efectuat în Oradea, în data de 13. 12. 2010, la 3 luni de la terminarea tratamentului de chimioterapie a arãtat cã nu s-a obþinut decât o remisie dimensionalã a tumorii din mediastin. A urmat tratamentul de radioterapie constând din 34 de ºedinþe fiind efectuat la clinica Strahlentzentrum
din Hamburg, în perioada 18.04 – 12. 05. 2011. PET/CT-ul efectuat în 29.02.2012 în Hamburg a indicat cã mai existã o tumorã activã de circa 1 cm poziþionatã în mediastin. Recomandarea medicilor din Germania a fost pentru intervenþie chirurgicalã la Spitalul Asklepios din Hamburg, în vederea extirpãrii tumorii. Intervenþia este programatã în luna iulie 2012. Costurile intervenþiei chirurgicale se ridicã la aproximativ 10.000 Euro. Pentru a fi ajutatã am deschis urmãtorul cont unde se poate contribui pentru salvarea mea. Cont curent RON este: RO58BTRL02201201568788XX Pentru orice detalii vã stau la dispoziþie la nr. de telefon : 0745 087512 0731 035339 Sau adresa de e-mail : draghicescu.puiu@yahoo.ca Vã mulþumesc din suflet pentru înþelegere, pentru sprijinul material ºi pentru cã îmi sunteþi alãturi. Numãr de teledon Mesajul pe care îl transmiteþi cãtre alþii este: Puteþi dona ºi apelând numãrul de teledon (obþinut cu sprijinul Asociaþiei P.A.V.E.L. ºi suportul Romtelecom) pentru campania: “Ajutor copii“, în perioada 21 martie 2012 – 20 iunie 2012 0900 900 190 , 8 euro/apel (numãr apelabil doar din reþeaua Romtelecom) Linie de donaþii online pentru Andreea Aceasta este: https://secure.mobilpay.ro/buyproduct/1dydbt
ANUNÞURI
Cronica Vãii Jiului
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Comanda la mine 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Plasa de stele 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Epicentru
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Desire 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Joker (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Triumful raþiunii 0:45 Amazon (r) 1:45 Triumful raþiunii (r)
PRO TV 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Lois ºi Clark (s) 15:00 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:45 ªtirile Pro TV 23:15 Spartacus: Nisip însângerat (s) 0:15 MasterChef (r)
Prima TV 9:30 Iubiri secrete (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist pastila 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Spectacol mortal 22:15 Trãsniþii - Peºtisorul fermecat 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 M-a facut mama artist pastila 1:00 Focus (r)
TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Lumea modei 10:25 De Paºte, la Malaga cu Antonio Banderas 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 M.A.I. aproape de tine (r) 12:00 Finanþe ºi afaceri 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 16:50 Paul VI, un papã în mijlocul furtunii 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live) 21:00 Studio UEFA Champions League (live) 21:40 Fotbal: Bayern Munchen - Real Madrid (live) 23:50 Rezumatele zilei UEFA Champions League (live)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Marti, 17 aprilie 2012
Strategie pe minerit, în douã pagini
Privatizarea sectorului minier, strategia „optimã” pentru continuarea activitãþii S trategia Ministerului Economiei pentru minerit înseamnã implicare cât mai puþinã sau spre zero. Cel puþin asta reiese dintr-un rãspuns al lui Lucian Bode, ministrul Economiei, Comerþului ºi a Mediului de Afaceri cãtre deputatul democrat-liberal Viorel Arion.
Deputatul hunedorean a dorit sã afle de la reprezentanþii Ministerului Economiei care este strategia pentru minerit. ªi a aflat. Cei de la Bucureºti i-au oferit un rãspuns detaliat, dar nu unul care sã fie ºi pe mãsurã asteparilor unora. Astfel, cei de la Ministerul Economiei vãd în felul urmãtor strategia Guvernului referitoare la minerit. “Strategia ministerului privind industria minierã este abordarea acestei activitãþi pe principii de piaþa liberã ºi reducerea implicãrii directe a Guvernului prin atragerea de investiþii din sectorul privat”, se aratã în rãspunsul oferit deputatului de cãtre ministrul Lucian Bode. Adicã, pe româneºte înseamnã cã Guvernul nu vrea sã se mai implice în minerit ºi încearcã sã atragã investitori privaþi, adicã sã privatizeze ºi sectorul minier. Tot reprezentanþii ministerului de resort considerã cã sectorul minier este unul important pentru þarã “în concordanþã cu importanþa sectorului energetic ºi contribuþia
acestuia la creºterea economicã, sectorul de cãrbune este în continuare un factor important pentru Siguranþa Sistemului Energetic Naþional”.
P
e dupã ºurã...
Ca sã se eschiveze de la un rãspuns concret, cei de la minister mai vãd o soluþie vizavi de sistemul
funcþionare eficientã a sectorului energetic ºi minier, exploatãrile miniere de huila se vor integra ºi vor funcþiona în cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Noua companie energeticã se înfiinþeazã prin fuzionarea SC Electrocentrale Paroºeni ºi SC Electrocentrale
din Complexul Energetic Hunedoara în momentul în care acesta va fi înfiinþat. Data naºterii nu o cunoaºte nimeni cu certitudine pentru cã s-a amânat
acest termen de mai multe ori. Mai exact, sãptãmâna trecutã ar fi trebuit sã se întruneascã Consiliile de Administraþie ale celor douã termocentrale pentru a fuziona, însã chiar ºi acest lucru a fost amânat.
espre investiþii, nu permite Comisia Europeanã
D de minerit din Valea Jiului. Soluþia este una pe care o ºtie toatã lumea, ºi anume includerea minelor viabile de la Compania Naþionalã a Huilei în Complexul Energetic Hunedoara. “Astfel, pentru o
Mintia Deva ºi va prelua exploatãrile miniere din cadrul Companiei Naþionale a Huilei SA Petroºani, în vederea continuitãþii activitãþii de exploatare a potenþialului energetic al Huilei din Valea Jiului”, spune Lucian Bode. Dupã rãspunsul evaziv oferit se poate înþelege cã toate cele ºapte unitãþi miniere vor fuziona cu cele douã termocentrale. Dar nu, dupã cum ºtie toatã lumea este vorba despre minele Livezeni, Lupeni, Vulcan ºi Lonea. Doar acestea vor face parte
Despre investiþii în sectorul minier nici nu poate fi vorba. De ce? Pentru cã cei de la Bruxelles, adicã Comisia Europeanã ne dicteazã ce trebuie sã facem cu resursele noastre. În schimb, dacã se doresc investiþii acestea trebuie realizate din surse proprii, lucru care în momentul de faþã la Compania Naþionalã a Huilei sunt imposibile. “Sursele de finanþare a investiþiilor sunt alocaþii bugetare sau surse proprii, asigurate în conformitate cu legislaþia în domeniu. Legislaþia europeanã nu permite acordarea de alocaþii bugetare pentru investiþii în sectorul de cãrbune. Facem
precizarea cã în prezent Decizia CE nr 787/2010 creeazã cadru legal pentru acordarea ajutorului de stat numai pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune competitiv”, precizeazã Lucian Bode, ministrul Economiei. Asta înseamnã cã nu se pune problema de investiþii din fonduri bugetare. Tot ce se poate face este lichidarea activitãþii prin alocarea de fonduri pentru închiderea minelor. Cele trei unitãþi miniere care îºi vor înceta activitatea pânã în anul 2018 sunt Petrila, Paroºeni ºi Uricani. ªi ca sã revenim de unde am plecat, la privatizare, ministrul Economiei mai gãseºte o soluþie pentru investiþiile din sectorul minier. Bineînþeles acestea trebuie sã provinã din surse externe. „O altã sursã de finanþare a investiþiilor în sectorul minier al cãrbunelui este atragerea de capital privat sau fonduri
de investiþii. În acest sens, Ministerul Economiei, Comerþului ºi a Mediului de Afaceri are promovate public proiecte de investiþii pentru societãþile comerciale aflate în coordonare”, se aratã în finalul rãspunsului cãtre deputatul Viorel Arion. Cam asta este pe scurt strategia ministerului Economiei vizavi de problemele din minerit. Conform unor documente publicate de ministerul de resort, statul român nu a mai subvenþionat investiþiile în minerit încã din 2007. Aºa cã totul la CNH funcþioneazã din inerþie, cel puþin în prezent. Rãmâne de vãzut ce va fi pe viitor, mai ales în contextul în care alternativã la minerit este dezvoltarea turismului. Dupã cum se cunoaºte, statul vinde resursele þãrii pe bani de nimic. Probabil aia se intenþioneazã ºi cu huila din Valea Jiului, care ºi aºa nu este evaluatã de cele douã termocentrale la un preþ corespunzãtor. Raul IRINOVICI
4 Politic
Cronica Vãii Jiului |Marti, 17 aprilie 2012
Topul încrederii în personalitãþile politice hunedorene:
Vochiþoiu (PP-DD) pe locul al doilea cu 27%, Moloþ (PNL) încã lider cena politicã hunedoreanã este într-o continuã reaºezare în prag de alegeri locale.
S
Astfel, conform unei cercetãri sociologice recent publicatã la nivelul judeþului Hunedoara, topul personalitãþilor politice din punct de vedere al încrederii a suferit modificãri majore. La întrebarea „Câtã încredere aveþi în fiecare din urmãtoarele personalitãþi”, ierarhia indicã o creºtere masivã a lui Haralambie Vochiþoiu (PP-DD), cu o cotã de încredere de 27%, la numai douã procente în spatele actualului preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, liberalul Mircea Moloþ. Cei doi sunt urmaþi de
onstantin Stancu, încã membru PSD, se vrea primar la Uricani din partea PPDD. De ce? Mãrturiseºte cã nici el nu ºtie, dar cã îºi va da seama zilele urmãtoare.
C
Cert este cã toatã sãptãmâna trecutã ºi în prezent, Stancu încearcã sã-i ademeneascã pe uricãneni sã semneze adeziuni în favoarea lui din partea PPDD, promiþându-le o masã, care constã în doi mici ºi un fir de pãtrunjel deasupra, demonstrând încã o datã cã nu degeaba e supranumit ”Scoþianul”. O altã certitudine este
Mircia Muntean (UNPR) cu 20% încredere, Florin Cazacu, primarul de la Brad, cu 15% cotã de încredere, Petru Mãrginean (PC) cu 12%. Ultimele douã poziþii sunt ocupate de cãtre Laurenþiu Nistor (PSD), cu numai 4% cotã de încredere, pe aceeaºi treaptã cu Monica Iacob-Ridzi (PDL), tot cu 4%. Poziþia fruntaºã a liderului Partidului Poporului Hunedoara este explicabilã în primul rând prin revenirea în forþã în viaþa politicã. Haralambie Vochiþoiu a reuºit sã organizeze partidul în timp record ºi va intra în competiþia pentru alegerile locale, cu ºanse reale de a obþine un scor electoral foarte bun. Cota mare de încredere de care beneficiazã Haralambie
Vochiþoiu este dublatã ºi de apariþiile din ultima perioadã la postul de televiziune OTV, alãturi de Dan Diaconescu. Nu în ultimul rând, uriaºul val de dezamãgire creat de partidele mari care s-au aflat la guvernare (PSD, PNL ºi PDL) ºi care s-a întrecut în promisiuni populiste pe care nu le-au mai onorat reprezintã în egalã mãsurã un motiv al creºterii simpatiei faþã de PP-DD ºi Haralambie Vochiþoiu. În actualul context, Vochiþoiu este liderul hunedorean pe care populaþia judeþului, ºi mai ales cea din Valea Jiului, îl crediteazã ca fiind politicianul cel mai serios. Studiul a fost realizat de Centrul Regional pentru Ocuparea Forþei de Muncã ºi Protecþie Socialã (CROFMPS)
în perioadã 25 martie-4 aprilie, în jud. Hunedoara, pe un eºantion reprezentativ de 1.023 persoane cu vârstã de 18 ani ºi peste 18 ani. Metoda
folositã a fost cea a sondajului de opinie pe baza de chestionar. Eroarea maximã admisã este de +/P 3,1%.
O
% din totalul popula?iei care a exprimat o opinie multa si foarte multa
Mircea Molot (PNL) Haralambie Vochitoiu (PP DD) Mircia Muntean (UNPR)
29%
71%
27%
73%
20%
Florin Cazacu (PSD)
15%
a declarat Costel Stancu. Cât despre motivul pentru care ar vrea sã se întreacã în alegeri cu Buhãescu, Stancu nu este încã foarte sigur. Crede însã cã Vochiþoiu ar ºti de ce vrea el, Stancu, sã fie candidat la Uricani din partea PPDD: ”Eu nu ºtiu de ce vreau sã fiu primar la Uricani, încã nu mi-am dat seama, dar o sã îmi dau seama zilele urmãtoare. Dar cred cã ar trebui sã îl întrebaþi pe domnul Vochiþoiu, cã el ºtie de ce trebuie sã fiu eu candidat din partea PPDD la Uricani”. Haralambie Vochiþoiu, preºedintele filialei judeþene a PPDD, spune cã încã nu sunt bãtute candidaturile în cuie în nicio filialã ºi a lansat ºi un atac, subtil, la adresa lui Sorin Sanda, preºedintele filialei PPDD Uricani. ”Probabil Stancu vrea sã câºtige alegerile. Încã nu am oficializat candidatul la Primãria Uricani, de fapt nu e oficializatã nici o candidaturã. Sunt negocieri în toate localitãþile, iar în momentul în care avem 20 de adeziuni nu este nici sediu, se negociazã. Dar sã ºtiþi cã politica ºi PPDD este peste cele douã persoane fizice, Sanda ºi Stancu”, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, Haralambie Vochiþoiu. Sorin Sanda, preºedin-
tele PPDD Uricani, spune cã sãptãmâna aceasta lucrurile se vor aranja, într-un fel sau altul. ”În primul rând, PPDD Uricani are sediu, înainte de a fi impus Haralambie Vochiþoiu ca preºedinte interimar la judeþ, un sediu care e plãtit din banii membrilor de partid, ai noºtri. 20 de adeziuni nu au cum sã fie, poate înmulþit cu 10, pânã ºi procesul verbal de la adunarea generalã pentru înfiinþare, unde s-a votat, democratic, are 44 de semnãturi. Despre Costel Stancu am auzit ºi eu ce face, cã m-au sunat oamenii ºi toatã lumea ºtie despre afinitãþile dintre cei doi, Stancu ºi Buhãescu. Deocamdatã nu vreau sã spun mai multe, mi se pare cã în PPDD a fost introdus un cal troian, dar încã nu vreau sã mã pronunþ. Dar, ca sã-l citez pe domnul Vochiþoiu, da, sunt de acord cu el, politica ºi PPDD e deasupra mea ºi a lui Stancu, dar ºi
80% 85%
Petru Marginean (PC)
12%
88%
Dorin Gligor (PDL)
11%
89%
Tiberiu Iacob Ridzi (PDL)
8%
92%
Costel Avram (PRM)
7%
93%
Iuliu Winkler (UDMR)
7%
93%
Cosmin Nicula (PSD) 6%
94%
Laurentiu Nistor (PSD) 4%
96%
Monica Iacob Ridzi (PDL) 4%
96%
“Scoþianul” se vrea primar de la PPDD, cu sprijinul lui Buhãescu cã Stancu e foarte sigur de reuºita lui, fiind convins cã el este cel mai potrivit sã candideze la Primãria Uricani din partea PPDD, venind cu tot alaiul sã se aºeze la masa pusã de alþii, care au muncit pentru înfiinþarea filialei. ”Încã nu sunt candidatul la Primãria Uricani, de luni încolo o sã vorbesc ºi cu Sorin Sanda, sã vedem cum ne înþelegem. Încã nu ºtiu ce sã spun, ar trebui sã îl întrebaþi pe domnul preºedinte Vochiþoiu, nu pe mine. Eu nu am adeziune la PPDD, sunt încã în PSD, dar o sã vãd când mi-o voi completa”,
putina si foarte putina
deasupra lui Haralambie Vochiþoiu. Problema legatã de Uricani a apãrut, în primul rând, de când mi-am anunþat, în plenul ºedinþei de partid, candidatura la preºedinþia organi-
zaþiei judeþene a PPDD. Ce se întâmplã acum în PPDD Uricani este doar rezultatul fricii ºi groazei lui Buhãescu, care apeleazã la toþi prietenii lui pentru a mã opri. Îi dau o veste proastã: indiferent ce se va întâmpla cu mine în PPDD, Sorin Sanda va fi cel mai mare adversar al lui, iar prin ceea ce face în ultima perioadã, arãtând cât este de josnic ºi mojic, împreunã cu prietenii lui, care iau bani publici, mã provoacã ºi mai mult sã îl dobor. Sãptãmâna aceasta sunt sigur cã se vor tranºa lucrurile, într-un fel sau altul”, a declarat Sorin Sanda. Anamaria NEDELCOFF
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Marti, 17 aprilie 2012
Reculegere la mãnãstirea Prislop în zi de sãrbãtoare eci de credincioºi au îndurat ploaia mocãneascã ºi au venit, în duminica paºtelui la Prilsop în judeþul Hunedoara. Locul, unul încãrcat de un magnetism puternic, s-a dovedit ideal pentru o zi în care creºtinii se îndreaptã spre Dumnezeu cu rugãciune.
Z
Unul dintre cele mai cãutate locuri de pelerinaj pentru creºtini este, în judeþul Hunedoara, mãnãstirea prislop. Aici, zeci de credincioºi par-
ticipã cu smerenie la sãvârºirea slujbei de Paºti, într-un loc în care timpul parcã a încetat sã mai treacã. Mãrturie stã pãdurea de brazi, care înconjoarã mormântului Sfântului din Ardeal, Arsenie Boca. Aici este locul în care credincioºii se simt mai aproape de Dumnezeu ºi, într-o feerie de flori multicolore proaspete, îndemnul la rugãciune le înalþã sufletele. “Nu puteam sã gãsesc un alt loc decât aici. Acum, de paºti, e locul ideal pentru un scurt popas religios. E aproape de casã ºi ne umple sufle-
âteva sute de creC dincioºi au participat, în Vinerea Mare, la „Drumul Crucii”, un pelerinaj ortodox ce are loc în Valea Jiului. Procesiunea a avut în frunte un sobor de preoþi ºi cãlugãri ºi a pornit de la Cimitirul Eroilor din Lupeni, preoþii fiind cei care i-au binecuvântat pe toþi credincioºii. Drumul Crucii are o însemnãtate religioasã deosebitã pentru toþi creºtinii, care în aceastã zi se adunã în locul deja ºtiut de 13 ani ºi se închinã în faþa crucii din lemn în care este încrustatã o parte din Crucea Mântuitorului. Vinerea Mare este ziua în care la Lupeni toatã suflarea participã la ceremonialul organizat întocmai dupã înscrisurile biblice. Toþi se simt mai bine ºi mai aproape de Dumnezeu. „E cel mai frumos ceremonial de
tul cu bucurie”, spune o femeie care a venit sã se roage la mormântul lui Arsenie Boca. “Suntem veniþi tocmai din Constanþa, dar e foarte frumos aici. Vin pentru prima datã ºi mã simt impresionatã de acest loc, chiar dacã a plouat ºi am stat puþin”, spune o altã doamnã. Liniºtea rãzbate de pretutindeni ºi mãrturie a binefacerii credinþei stau mormintele mãicuþelor care au trãit în rugãciune ºi smerenie la aceastã mãnãstire, în general peste 90 de ani. “Ce m-a impresionat aici e grota sãpatã în
munte de pãrintele Arsenie Boca ºi faptul cã acest om a fost un sfânt, iar dovada cea mai grãitoare e faptul cã mormântul sãu e mereu acoperit de sute de flori proaspete. E o minune, pe care încã o trãim cu toþii, aici, în munte”, spune un tânãr venit la mãnãstirea Prislop sã se roage. Situatã în apropiere de Haþeg, la capãtul unui drum anevoios care ºerpuieºte printre Dealurile Silvaºului, despre mânãstirea ridicatã în secolul al XIV-lea se spune cã adãposteºte icoana fãcãtoare de min-
uni a Maicii Domnului. Mãnãstirea Prislop din Þara Haþegului este, de Paºte, unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din Transilvania. În decursul existenþei sale de peste ºase veacuri, mãnãstirea a îndeplinit un rol cultural semnificativ în viaþa românilor transilvãneni. Mãnãstirea Prislop este cunoscutã ºi sub numele de “Silvaº”, dupã satul Silvaºu de Sus, atestat pentru prima datã în documente în anul 1360. La 200 de metri de actuala bisericã se aflã locul numit “La Mãnãstirea Bãtranã”,
Procesiune religioasã la muntele Straja
peste an ºi vin la Drumul Crucii pânã o sã pot merge pe picioare cã este înãlþãtor”, spune o credincioasã. „E important sã fim azi aici ºi sã ne bucurãm de acest ceremo-
nial, care ne aduce credinþã ºi nãdejde în suflet”, spune o altã femeie, care a venit sã se închine la crucea din lemn din cimitirul eroilor. „Drumul Crucii” are o lungime de 10.145 de metri, iar pe traseu pelerinii fac 14 opriri, în locuri marcate, unde preoþii citesc din Cartea Sfântã cele 12 Evanghelii. Pe un traseu de 10 kilometri între Lupeni ºi schitul din Vârful Straja situat la 1440 metri altitudine, ortodocºii au însoþit crucea lui Iisus din lemn masiv, care cântãreºte peste 100 de kilograme ºi mãsoarã 4,4 metri lungime ºi 2,20 metri
dovada existenþei acolo a unei mãnãstiri mai vechi, din lemn. Pãrintele Arsenie Boca, a fost torturat ºi “vânat” de cãtre securitate pânã la sfârºitul vieþii ºi este considerat a fi al treilea ctitor al actualei mãnãstiri deoarece, în toþi anii în care a stat aici (41 de ani), a pictat fresce ºi icoane deosebit de valoroase astãzi, a reorganizat viaþa de obºte ºi a redat mãnãstirii strãlucirea ºi frumuseþea de care se bucurã astazi mii de credincioºi veniþi chiar ºi de peste hotare. Diana MITRACHE
lãþime. „Este al 13-lea an în care, cu ajutorul lui Dumnezeu, mergem pe Drumul Crucii. Vãd cã Cel de sus þine cu noi vremea este bunã, dar nãdãjduiesc cã la scena rãstignirii de sus de la schitul din munte, sã picure puþin cerul, pentru ane aduce aminte de lacrimile Mântuitorului”, a declarat Emil
Crucea a fost însoþitã de bãrbaþi îmbrãcaþi în straie de romani pentru a fi reprezentat cât mai bine fragmentul rãstignirii din Biblie. Orice creºtin care participã la pelerinaj are posibilitatea sã ducã Crucea. Pe cruce sunt sculptate imagini cu cele 14 popasuri care se fac în drumul pânã la schit, o bucatã din lemnul sfânt din Crucea pe care a fost rãstignit Mântuitorul, adusã de pe muntele Athos, precum ºi moaºele a mai multor sfinþi. Procesiunea a durat în jur
Pãrãu, cel care a organizat an de an acest rit religios. Nu au lipsit, însã, de la procesiune primarii ºi politicienii, care au pãºit alãturi de credincioºi pe acest drum. De la preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, primarul Devei ºi toþi primarii din Valea Jiului, deputaþii Monica Iacob Ridzi ºi Mariana Câmpean, precum ºi deputatul din Lupeni, Cristian Resmeriþã, toþi au þinut sã fie prezenþi vineri, discret în mulþime.
de patru ore, iar credincioºii care au luat parte considerã cã este o plãcere în Vinerea Mare sã însoþeascã Crucea. Totul se terminã sus în munte la schitul din Straja. În Straja, în primul rãzboi mondial, au murit peste 800 de soldaþi, o parte dintre aceºtia fiind înmormântaþi în cimitirul eroilor din Lupeni, chiar în locul de plecare al procesiunii. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului |Marti, 17 aprilie 2012
6 Actualitate
Petrila nu vrea spitalul lui B a l i n t roiectul prin care o asociaþie nonguvernamentalã ar urma sã înfiinþeze un spital semiprivat în Petrila a cãzut. Mai multe voci din Consiliul Local Petrila îºi motiveazã votul negativ, spunând cã primãria ar fi avut cel mai mult de pierdut ºi cã forma prezentatã în cadrul ºedinþei de consiliu nu ar aduce nimic mai mult pentru petrileni decât ceea ce este în prezent.
P
De cealaltã parte a baricadei se aflã iniþiatorul proiectului, primarul Ilie Pãducel, care îi acuzã pe consilierii locali de indiferenþã, dar ºi reprezentatul Asociaþiei ProVitas, omul de afaceri Cristian Balint, care explicã faptul cã proiectul a fost respins din cauza a doi consilieri ”bagabonþi, care vor sã facã numai scandal”.
Petrila”, a declarat Emanoel Andronache, consilier local PRM. Constantin Ramaºcanu, viceprimarul Petrilei, nu a votat nici el proiectul, din acelaºi motiv, cã nu ar fi conþinut date clare. ”Motivul pentru care nu am votat este cã domnul Balint a venit cu un contract propus într-o formã mult prea comercialã. Cu siguranþã am fi votat un proiect de hotãrâre care sã conþinã date clare, câþi medici vor veni, ce aparaturã va fi, un parteneriat serios, pentru cã aici este vorba despre sãnãtatea oamenilor din Petrila ºi nu vreau sã fiu cel care sã voteze o hotãrâre de consiliu local care sã afecteze întregul oraº dupã aceea”, a precizat Ramaºcanu. Dr. Dana Viºãnescu spune cã pro-
neclare L ucruri în contract
COLÞUL LUI DENIS
punerea omului de afaceri nu aducea nimic nou pentru Petrila. ”Mie nu mi s-a pãrut un proiect corect, din punct de vedere medical a fost prost documentat ºi conducea la un act medical prost. Proiectul prezentat de domnul Balint nu venea cu nimic în plus, ci el aducea aceleaºi servicii care în Petrila se oferã deja. Eu mã aºteptam ca el sã vinã cu ceva nou, cu medici, cu aparaturã, nu cu doi medici care au mai fost la spitalul din Petrila. Eu vreau sã votez ceva concret, nu ce vrea un om de afaceri, în acest spital privat, în consiliul de administraþie ar fi urmat sã fie doi oameni din primãrie ºi trei de la el. Asta înseamnã cã noi nu am mai fi fost ascultaþi”, a declarat dr. Viºinescu. ”Este necesar spital în Petrila ºi avantajul era pentru cetãþeni, dar erau lucruri neclare în contract, ca de exemplu consiliul de administraþie, care ar fi urmat sã fie format din cinci membri, trei de la ProVitas ºi doi din partea noastrã. ªi mie mi-ar face plãcere sã fac afaceri cu cineva pe care sã-l chelesc de bani. Nu se opune nimeni unui astfel de proiect, dar lucrurile trebuie cântãrite foarte bine”, precizeazã ºi Dorin Curtean, administratorul public al Petrilei.
alint, despre ”bagabonþeala” consilierilor locali
B
”Am muncit foarte mult pentru înfiinþarea centrului multifuncþional din Petrila, în clãdirea fostului spital. Conform contractului cu care a venit domnul Balint, noi trebuia sã oferim totul, iar ei foarte puþin. Adicã noi trebuia sã plãtim utilitãþile, sã punem la dispoziþie clãdirea, iar ei ar fi urmat sã aibã trei oameni din cinci în consiliul de administraþie. Au spus cã vor veni cu 41 de paturi ºi cu aparaturã, dar totul a fost pe vorbe, nu a fost nimic clar, care sã fie stipulat în vreun contract. Proiectul lor este unul foarte evaziv, iar eu susþin spitalul de stat, nu o privatizare a spitalului din
Ilie Pãducel, primarul Petrilei, spune însã cã proiectul era important pentru localitate: ”Eu sunt iniþiatorul acestui proiect ºi l-am sprijinit de la început. Proiectul nu a trecut, unii consilieri nu au fost de acord, urmeazã ca investitorul sã vadã ce va face”. Cristian Balint se declarã dezamãgit de verdictul Consiliului Local Petrila ºi nu ºtie dacã va reveni cu o nouã propunere pentru înfiinþarea spitalului din localitate. ”În urma acestei asocieri, primãria vine cu zidurile, iar eu cu aparatura, cu medicii, cu tot ce înseamnã un spital. Ei doreau ca eu sã fac toatã investiþia, iar ei sã fie singurii care au de câºtigat. Habar nu am dacã voi mai reveni în Consiliul Local Petrila cu un nou proiect. Era vorba de o fun-
daþie nonprofit, care se asocia cu administraþia publicã localã, nu pe spatele poporului”, a precizat Balint. Mai mult, Cristian Balint nu s-a putut abþine nici de la a-i ataca pe consilierii locali care au fost împotriva proiectului prezentat de el. ”Proiectul nu a trecut din cauzã cã acolo erau douã voci cãrora le cunosc sorgintea de unde se adapã, care vor sã creeze scandal. Sunt niºte indivizi mai turbulenþi, aºa, dar eu le-am atras atenþia cã se va alege praful de acea clãdire. Este vorba despre Viºinescu ºi bagabontul de Andronache, care au votat împotrivã. Pe Andronache îl pune Costel Avram sã fie împotriva mea, cã nu vreau sã îi dau emisiuni gratis la televiziunea mea”, reacþioneazã, furios, Balint. Anamaria NEDELCOFF
Ajutoare de la Crucea Roºie u ocazia Sfintelor Sãrbãtori de Paºte, nevoiaºii din judeþul Hunedoara au primit ajutoare ºi din partea reprezentanþilor Crucii Roºii.
C
Locuinþe pentru medicii din Lupeni ctul medical de la Spitalul din Lupeni se va îmbunãtãþi considerabil în urmãtorii ani, dupã ce aici vor veni zeci de medici rezidenþi.
A
Însã, pentru a-i aduce sã lucreze la Lupeni, pentru cã cei mai mulþi dintre ei au oferte din oraºe mari ale þãrii, primãria le va garanta locuinþe în blocurile ANL. “Noi aºteptãm în urmãtorii 2, 3 ani, 32 de medici care îºi terminã rezidenþiatul, pe care vom încerca sã îi ajutãm. Am fost sunat de doi medici rezidenþi, soþ – soþie, care sunt în momentul de faþã chirurgi la Timiºoara
ºi care vor veni în Municipiul Lupeni. Ei doresc o locuinþã ANL, iar pe noi ne bucurã cã vom avea medici de calitate care vor ajuta populaþia din Municipiul Lupeni ºi nu numai”, ne-a declarat Gabriel Lungu, city manager Municipiul Lupeni. Lista de prioritãþi privind repartizarea locuinþelor din cele douã blocuri ANL, care vor fi date în folosinþã anul acesta, se va adopta în urmãtoarele luni odatã cu sta-
bilirea criteriile transmise de la centru. De altfel, cererea pentru locuinþe în Lupeni este foarte mare, mai ales cã în ultimi ani, aici nu s-a mai construit niciun astfel bloc.
Vestea bunã este cã urmeazã ºi un al treilea bloc, tot construit de ANL, pentru care documentaþia este deja aprobatã. Luiza ANDRONACHE
Ajutoarele au fost strânse, încã de la începutul acestui an, ºi sunt destinate familiilor cu venituri mici, copiilor care provin din mediile defavorizate, bolnavilor aflaþi în îngrijire la domiciliu sau persoanelor cu dizabilitãþi. Pânã în prezent, la nivel judeþean, au fost pregãtite câteva sute de pachete. Acestea conþin alimente de bazã, respectiv fãinã, zahãr, ulei, mãlai, paste fãinoase sau conserve. Pachetele vor fi distribuite de cãtre voluntarii Crucii Roºii cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale. În aceastã acþiune s-au înscris toate subfilialele de Crucea Roºie din judeþul Hunedoara, printre acestea aflându-se ºi cele din Petrila, Petroºani, Vulcan ºi Uricani. Mir cea NISTOR
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului |Marti, 17 aprilie 2012
6 Actualitate
Petrila nu vrea spitalul lui B a l i n t roiectul prin care o asociaþie nonguvernamentalã ar urma sã înfiinþeze un spital semiprivat în Petrila a cãzut. Mai multe voci din Consiliul Local Petrila îºi motiveazã votul negativ, spunând cã primãria ar fi avut cel mai mult de pierdut ºi cã forma prezentatã în cadrul ºedinþei de consiliu nu ar aduce nimic mai mult pentru petrileni decât ceea ce este în prezent.
P
De cealaltã parte a baricadei se aflã iniþiatorul proiectului, primarul Ilie Pãducel, care îi acuzã pe consilierii locali de indiferenþã, dar ºi reprezentatul Asociaþiei ProVitas, omul de afaceri Cristian Balint, care explicã faptul cã proiectul a fost respins din cauza a doi consilieri ”bagabonþi, care vor sã facã numai scandal”.
Petrila”, a declarat Emanoel Andronache, consilier local PRM. Constantin Ramaºcanu, viceprimarul Petrilei, nu a votat nici el proiectul, din acelaºi motiv, cã nu ar fi conþinut date clare. ”Motivul pentru care nu am votat este cã domnul Balint a venit cu un contract propus într-o formã mult prea comercialã. Cu siguranþã am fi votat un proiect de hotãrâre care sã conþinã date clare, câþi medici vor veni, ce aparaturã va fi, un parteneriat serios, pentru cã aici este vorba despre sãnãtatea oamenilor din Petrila ºi nu vreau sã fiu cel care sã voteze o hotãrâre de consiliu local care sã afecteze întregul oraº dupã aceea”, a precizat Ramaºcanu. Dr. Dana Viºãnescu spune cã pro-
neclare L ucruri în contract
COLÞUL LUI DENIS
punerea omului de afaceri nu aducea nimic nou pentru Petrila. ”Mie nu mi s-a pãrut un proiect corect, din punct de vedere medical a fost prost documentat ºi conducea la un act medical prost. Proiectul prezentat de domnul Balint nu venea cu nimic în plus, ci el aducea aceleaºi servicii care în Petrila se oferã deja. Eu mã aºteptam ca el sã vinã cu ceva nou, cu medici, cu aparaturã, nu cu doi medici care au mai fost la spitalul din Petrila. Eu vreau sã votez ceva concret, nu ce vrea un om de afaceri, în acest spital privat, în consiliul de administraþie ar fi urmat sã fie doi oameni din primãrie ºi trei de la el. Asta înseamnã cã noi nu am mai fi fost ascultaþi”, a declarat dr. Viºinescu. ”Este necesar spital în Petrila ºi avantajul era pentru cetãþeni, dar erau lucruri neclare în contract, ca de exemplu consiliul de administraþie, care ar fi urmat sã fie format din cinci membri, trei de la ProVitas ºi doi din partea noastrã. ªi mie mi-ar face plãcere sã fac afaceri cu cineva pe care sã-l chelesc de bani. Nu se opune nimeni unui astfel de proiect, dar lucrurile trebuie cântãrite foarte bine”, precizeazã ºi Dorin Curtean, administratorul public al Petrilei.
alint, despre ”bagabonþeala” consilierilor locali
B
”Am muncit foarte mult pentru înfiinþarea centrului multifuncþional din Petrila, în clãdirea fostului spital. Conform contractului cu care a venit domnul Balint, noi trebuia sã oferim totul, iar ei foarte puþin. Adicã noi trebuia sã plãtim utilitãþile, sã punem la dispoziþie clãdirea, iar ei ar fi urmat sã aibã trei oameni din cinci în consiliul de administraþie. Au spus cã vor veni cu 41 de paturi ºi cu aparaturã, dar totul a fost pe vorbe, nu a fost nimic clar, care sã fie stipulat în vreun contract. Proiectul lor este unul foarte evaziv, iar eu susþin spitalul de stat, nu o privatizare a spitalului din
Ilie Pãducel, primarul Petrilei, spune însã cã proiectul era important pentru localitate: ”Eu sunt iniþiatorul acestui proiect ºi l-am sprijinit de la început. Proiectul nu a trecut, unii consilieri nu au fost de acord, urmeazã ca investitorul sã vadã ce va face”. Cristian Balint se declarã dezamãgit de verdictul Consiliului Local Petrila ºi nu ºtie dacã va reveni cu o nouã propunere pentru înfiinþarea spitalului din localitate. ”În urma acestei asocieri, primãria vine cu zidurile, iar eu cu aparatura, cu medicii, cu tot ce înseamnã un spital. Ei doreau ca eu sã fac toatã investiþia, iar ei sã fie singurii care au de câºtigat. Habar nu am dacã voi mai reveni în Consiliul Local Petrila cu un nou proiect. Era vorba de o fun-
daþie nonprofit, care se asocia cu administraþia publicã localã, nu pe spatele poporului”, a precizat Balint. Mai mult, Cristian Balint nu s-a putut abþine nici de la a-i ataca pe consilierii locali care au fost împotriva proiectului prezentat de el. ”Proiectul nu a trecut din cauzã cã acolo erau douã voci cãrora le cunosc sorgintea de unde se adapã, care vor sã creeze scandal. Sunt niºte indivizi mai turbulenþi, aºa, dar eu le-am atras atenþia cã se va alege praful de acea clãdire. Este vorba despre Viºinescu ºi bagabontul de Andronache, care au votat împotrivã. Pe Andronache îl pune Costel Avram sã fie împotriva mea, cã nu vreau sã îi dau emisiuni gratis la televiziunea mea”, reacþioneazã, furios, Balint. Anamaria NEDELCOFF
Ajutoare de la Crucea Roºie u ocazia Sfintelor Sãrbãtori de Paºte, nevoiaºii din judeþul Hunedoara au primit ajutoare ºi din partea reprezentanþilor Crucii Roºii.
C
Locuinþe pentru medicii din Lupeni ctul medical de la Spitalul din Lupeni se va îmbunãtãþi considerabil în urmãtorii ani, dupã ce aici vor veni zeci de medici rezidenþi.
A
Însã, pentru a-i aduce sã lucreze la Lupeni, pentru cã cei mai mulþi dintre ei au oferte din oraºe mari ale þãrii, primãria le va garanta locuinþe în blocurile ANL. “Noi aºteptãm în urmãtorii 2, 3 ani, 32 de medici care îºi terminã rezidenþiatul, pe care vom încerca sã îi ajutãm. Am fost sunat de doi medici rezidenþi, soþ – soþie, care sunt în momentul de faþã chirurgi la Timiºoara
ºi care vor veni în Municipiul Lupeni. Ei doresc o locuinþã ANL, iar pe noi ne bucurã cã vom avea medici de calitate care vor ajuta populaþia din Municipiul Lupeni ºi nu numai”, ne-a declarat Gabriel Lungu, city manager Municipiul Lupeni. Lista de prioritãþi privind repartizarea locuinþelor din cele douã blocuri ANL, care vor fi date în folosinþã anul acesta, se va adopta în urmãtoarele luni odatã cu sta-
bilirea criteriile transmise de la centru. De altfel, cererea pentru locuinþe în Lupeni este foarte mare, mai ales cã în ultimi ani, aici nu s-a mai construit niciun astfel bloc.
Vestea bunã este cã urmeazã ºi un al treilea bloc, tot construit de ANL, pentru care documentaþia este deja aprobatã. Luiza ANDRONACHE
Ajutoarele au fost strânse, încã de la începutul acestui an, ºi sunt destinate familiilor cu venituri mici, copiilor care provin din mediile defavorizate, bolnavilor aflaþi în îngrijire la domiciliu sau persoanelor cu dizabilitãþi. Pânã în prezent, la nivel judeþean, au fost pregãtite câteva sute de pachete. Acestea conþin alimente de bazã, respectiv fãinã, zahãr, ulei, mãlai, paste fãinoase sau conserve. Pachetele vor fi distribuite de cãtre voluntarii Crucii Roºii cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale. În aceastã acþiune s-au înscris toate subfilialele de Crucea Roºie din judeþul Hunedoara, printre acestea aflându-se ºi cele din Petrila, Petroºani, Vulcan ºi Uricani. Mir cea NISTOR
Actualitate 7
8 Traditii
Cronica Vãii Jiului |Marti, 17 aprilie 2012
n general, obiceiurile ºi tradiþiile dinainte ºi de dupã Paºti, la momârlani, se bazeazã pe credinþa cã acum, cu o sãptãmânã înainte ºi mai ales cu o sãptãmânã dupã Paºti cerurile se deschid ºi comuniunea cu sufletele morþilor este înlesnitã.
Î
„Sãptãmâna luminatã este prima sãptãmânã care urmeazã dupã Învierea Domnului Nostru ºi Mântuitor Iisus Hristos. Se mai numeºte ºi Sãptãmâna reînnoitã (…) pentru cã întreaga creaþie este reînnoitã prin Domnul ºi Mântuitorul Nostru. Se terminã în duminica urmãtoare numitã Duminica Tomii. Pentru creºtinii ortodocºi, Sãptãmâna luminatã este începutul unei perioade de sãrbãtoare care se terminã dupã cincizeci de zile la Pogorârea Duhului Sfânt. În Liturgicã, aceastã perioadã se numeºte Penticostar. Aceastã sãrbãtorire include ºi obiceiul creºtinilor de a se saluta cu urarea Hristos a înviat, urmatã de rãspunsul Adevãrat a Înviat sau Adevãrat S-a Înãlþat. Slujbele din Sãptãmâna Luminatã se þin cu Uºile Împãrãteºti larg deschise. Astfel, privirea spre altar nu mai este împiedicatã de nimic, ceea ce simbolizeazã uºa deschisã de la mormântul Mântuitorului dar ºi ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morþii Mântuitorului. În plus, în Sãptãmâna Luminatã este interzis complet postul pentru toþi ortodocºii, credincioºii întremându-se astfel dupã cele opt sãptãmâni de post anterior
Sãptãmâna Luminatã Sfintelor Paºti. În Sãptãmâna luminatã ºi pânã la Înãlþarea Domnului nu se îngenuncheazã.” (http://ro.orthodoxwiki.org/). Existã tradiþii legate de mai toate zilele din Sãptãmâna Luminatã: Ziua de luni e Lunea Luminatã, Ziua tuturor sfinþilor, (se crede cã cine moare în Lunea Luminatã merge direct în Rai), Udatul. Marþi e Marþea Opritã, se fac pomeniri pentru vii ºi morþi, nu se lucreazã. „În zilele de luni ºi marþi ale sãptãmânii serbãm pentru a fi sãnãtoºi, pentru ca frigul sã nu frângã semãnãturile iar grindina sã nu batã plantele.” (Ion Elena, În Sãptãmâna Luminatã). Miercuri este Miercurea din
Sãptãmâna Luminatã, , femeile nu trebuie sã lucreze, pentru a nu se îmbolnãvi de picioare, „de dânsele”, precum ºi pentru ca ºoarecii sã nu roadã recoltele. Joi e Joia Nepomenitã sau Joia Verde, prima zi de joi din Cele nouã joi de dupã Paºti, Joile Oprite, pânã la Rusalii, ziua e þinutã mai ales de femei, pentru a avea noroc la recolte, la pomi roditori, pentru a feri de secetã ºi de boli, „sã le fie protejate gospodãriile de tunete, trãsnete, de grindinã ºi ape dezlãnþuite. Dacã în aceste zile nu se lucreazã, Vineri este Vinerea Scumpã, Izvorul Tãmãduirii, ziua când apa primeºte puteri tãmãduitoare, se credea cã în aceastã zi e bine sã se sape fântâni ºi sã se caute
izvoare cu apã bunã pentru sãnãtate. „În aceastã zi toate apele sunt sfinþite ºi cine bea din izvor ori se spalã cu apã la locul dureros al corpului se însãnãtoºeºte. Se mai crede ºi azi cã aceia care pleacã pe revãrsatul zorilor dupã apã, duc la întoarcerea apelor semn de la omul bolnav ºi se întorc cu apa de leac. În noaptea ºi în dimineaþa acestei zile, lumea umblã dupã buruieni, crezând cã acestea sunt bune pentru tãmãduirea bolilor. În aceastã zi nu se intra în rãzboiul de þesut. Femeile credeau cã aºa cum bat brâglele firul, va bate ºi piatra recoltele. Nici depãnatul nu era permis, deoarece se spunea cã aºa cum se învârtea vârtelniþa, tot aºa se vor rãsuci ºi vânturile în furtunã.
Nici de cusut nu se pomenea. Pentru cã aºa va sparge ºi grindina frunza cum sparge acul pânza. Sâmbãta sãptãmânii este cunoscutã ca Sâmbãta Tomii. În aceastã zi, femeile merg la bisericã ºi dau pomanã pentru morþii pomeniþi de preot.” (Ion Elena, În Sãptãmâna Luminatã). Duminicã este Duminica Tomii, sau Paºtele Mici, zi dedicatã pomenirii morþilor. „Duminica Tomei, ziua morþilor. Cunoscutã sub numele de Paºtele Mici sau Paºtele Morþilor, aceastã zi este dedicatã morþilor. Se crede cã aceastã sãrbãtoare este o prelungire a sãrbãtorii Învierii în Lumea de Apoi. (…) Tot în aceastã zi, sunt pomeniþi cei înecaþi.” (www.monitorulsv.ro/Religie/20 10-04-07/Saptamana-Luminata). Cu Sãptãmâna luminatã „intrãm în a doua jumãtate a calendarului mobil, care are ca puncte culminante sãptãmânile de ieºire din sãrbãtoarea Paºtelui (primele douã sãptãmâni), precum ºi pregãtirea ºi celebrarea celeilalte mari sãrbãtori, a Rusaliilor (care se încheie în a opta sãptãmânã dupã Paºte). Cu excepþia celor nouã marþi, joi ºi sâmbete dupã Paºti, celor douãzeci ºi una de vineri de dupã Rusalii, celebrate sãptãmânal, calendarul mobil nu mai cuprinde momente reprezentative. Putem spune astfel cã acest calendar este centrat pe douã anotimpuri principale: primãvara (ºi pregãtirea ei, anunþatã de Lãsatul Secului) ºi vara (prin practicile magice iniþiate dupã sãrbãtoarea Paºtelui).” (www.sfintelepasti.com/category/traditii-si-obiceiuri). Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan
Udatul de Paºti biceiul udatului, integrat riturilor de purificare ºi de regenerare din perioada Paºtilor, care iniþial se fãcea cu apã sfinþitã, este încã actual, dar acum apa sfinþitã este înlocuitã cu parfum. El se practicã de obicei în Lunea Luminatã, prima luni de la înviere, aflatã în Sãptãmâna Luminatã.
O
Despre rãdãcinile în timp ale acestui obicei aflãm: „În cea de-a doua ºi în cea de-a treia zi de Paºti avea loc stropitul ritual cu apã, în amintirea readucerii la viaþã a fetei de evreu, leºinatã la aflarea veºtii învierii lui Iisus, prin stropirea ei cu apã de cãtre tinerii ce treceau întâmplãtor prin zonã. Lunea, feciorii stropeau cu apã fetele din sat iar marþea fetele îi udau pe feciori.
Obiceiul contemporan, de a stropi cu parfum rudele ºi prietenii vizitaþi a doua zi de Paºti, este o reminiscenþã târzie ºi “emancipatã” a acestei datini.” (www.sfintelepasti.com/traditii-si-obiceiuri/a-treia-saptamanadupa-pasti). Avem atestãri privind actualitatea obiceiului pe Jiul de Est: „Tradiþia dateazã din perioada precreºtinã, dar în timp apa a fost înlocuitã cu sprayuri ºi, mai nou, cu parfumuri scumpe. Îmbrãcaþi în straie de sãrbãtoare ºi chiar în costume popu-
lare, (…) feciorii se adunã în cete ºi pleacã pe la casele codanelor. Tradiþia spune ca toate fetele tinere trebuie stropite pentru a avea noroc, iar cine uitã de acest obicei va avea un an de ghinioane. Dupã ce gazda le deschide uºa, feciorii recitã câteva versuri transmise din generaþie în generaþie: „Am auzit ca aveþi o floare frumoasã/ Am venit sã o ud(ãm) sã nu se vestejeascã”. În schimb, primesc ouã roºii, cozonac ºi un pãhãrel de þuica. “Obiceiul este pãstrat din moºi-strãmoºi. Înainte mergeam cu tata, dar
acum merg la udat cu prietenii mei. Fetele sunt tare bucuroase când ne vãd ºi abia aºteaptã sã le udãm”, a povestit Marius, un flãcãu din Lonea, o localitate unde tradiþia se pãstreazã aproape nealteratã.” (Carmen Cosman, Udatul, un obicei strãvechi). ªi, de asemenea, obiceiul este atestat pe Jiul de vest, ca ºi la fraþii de peste munte: „În zona Vãii Jiului ºi respectiv în Vulcan, a doua zi de Paºti, flãcãii pândeau fetele mari cu gãleþi cu apã anume pregãtite. Fetele, frumos gãtite, în timp ce se deplasau spre casele vecinilor sau rudelor, erau
aºteptate de flãcãi care le udau cu apã pe straiele de sãrbãtoare, chipurile sã le purifice de pãcate ºi spre a le grãbi mãritiºul. Udatul sau stropitul cu parfum a apãrut târziu, prin al IV-lea deceniu al secolului al XXlea, ºi este împrumutat de la credincioºii catolici, pãstrându-se la Vulcan pânã în zilele noastre. A doua zi de Paºti, încã de dimineaþã, vulcãnencele, indiferent de vârstã ºi statut social, îºi aºteaptã udãtorii. Aceºtia, „înarmaþi” cu sticluþe de parfum, îºi viziteazã rudele, prietenele sau cunoºtinþele de sex feminin, cerându-le permisiunea sã le „ude” spre a le
merge mai bine: „Am auzit cã-n casa dumneavoastrã / Aveþi o floricicã frumoasã / Ne daþi voie so stropim / Ca sã mai creascã puþin?”, Dupã ce-ºi fac datoria stropind cu parfum toatã suflarea femeiascã din casã, udãtorilor li se servesc diferite bãuturi, prãjituri ºi la plecare primesc unul sau mai multe ouã roºii. Obiceiul stropitului de Paºti se practicã în Vulcan ºi în toate localitãþile componente.” (Olivia Tepfenhart, Ion Haþegan, Obiceiuri ºi datini, în Vulcan. Schiþe monografice). Ioan Dan Bãlan Elisabeta Bogãþan
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Marti, 17 aprilie 2012
Despãgubiri pentru cartofii afectaþi de putregaiul inelar roducãtorii de cartofi hunedoreni care au avut probleme cu bacteria denumitã Clavibacter michiganensis ssp. Sepedonicus, care produce o infestare cunoscutã drept putregaiul inelar al cartofului, urmeazã sã fie despãgubiþi, însã numai pentru daunele din anul 2010.
P
Guvernul a alocat fondurile necesare pentru plata ajutorului de stat care se acordã producãtorilor de cartofi, ale cãror culturi au fost afectate de organismele de carantinã dãunãtoare culturii cartofului, pentru recolta anului 2010. La
nivel naþional, Executivul a alocat suma de 7,457 milioane de lei, fonduri asigurate de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale pe anul
2012. Astfel, pentru culturile de cartof de sãmânþã compromise, producãtorii agricoli vor primi un ajutor între 0,5 lei ºi 2,6 lei pe kilogram, iar pentru cartoful de consum vor primi ajutor de 1,5 lei pe kilogram.
De aceste despãgubiri vor beneficia ºi cultivatorii de cartofi hunedoreni ale cãror culture au fost afectate de acest dãunãtor. “Avem câteva determinãri fãcute ºi sunt probe positive. Dupã hotãrârea
Nici de Paºti nu ne-au ocolit accidentele rutiere i în zilele de Paºti poliþiºtii hunedoreni au avut de lucru, iar accidentele rutiere nu au ocolit judeþul Hunedoara.
ª
Unul dintre cele mai spectaculoase, din fericire cu urmãri uºoare, a avut loc pe DN 7, în zona ªoiºmuº, iar vinovat a fost un cetãþean turc în
vârstã de 26 de ani, care conducea un TIR din direcþia Arad – Deva. Traficul rutier a fost, însã, blocat o jumãtate de orã, dupã ce alte douã
Au vrut sã ia Luminã, dar au ajuns la Spital u vrut sã ajungã la bisericã pentru a lua Luminã, dar au ajuns la Spital. Patru tineri au fost implicaþi într-un accident de circulaþie petrecut pe Defileul Jiului în seara de Înviere.
A
Ei se îndreptau spre Mãnãstirea Lainici, atunci când ºoferul a pierdut controlul volanului din cauza ºoselei umede ºi s-au izbit cu maºina de stâncile ºi parapeþii de pe drum ºi puþin a lipsit sã nu ajungã ºi în râul Jiu. Unul dintre pasageri, cel din dreapta spate, se zbate acum între viaþã ºi moarte. “ În seara de 15 aprilie, în urma sesizãrilor primite prin 112, cu
privire la producerea unui eveniment rutier pe Defileul Jiului, echipa condusã de subsemnatul s-a deplasat la faþa locului, iar din cercetãri s-au stabilit urmãtoarele: Conducãtorul unui autoturism Dacia Logan care circula pe DN 66 din direcþia Petroºani spre Tg. Jiu, în curbã ºi pe un carosabil umed, nu a adaptat viteza la condiþiile de drum, a intrat în derapaj, dupã care a pierdut controlul volanului ºi a intrat în coliziune cu parapeþii stânga-dreapta de pe marginea pãrþii carosabile, pe o porþiune de 17 metri. Chiar în final s-a oprit într-un pom cu partea din faþã a maºinii îndreptatã spre râul Jiu. În urma coliziunii, un pasager ce se afla în partea din dreapta spate a suferit
TIR-uri s-au ciocnit încercând sã le evite pe cele intrate deja în coloziune. Poliþiºtii spun cã, din cauza neadaptãrii vitezei la condiþiile de carosabil
leziuni ce au necesitat îngrijiri medicale, transportul ºi internarea acestuia la Spitalul de Urgenþã din Petroºani”, ne-a declarat comisar ºef Nicolae Airinei, ºeful Poliþiei Oraºului Aninoasa. Din primele investigaþii ale medicilor, tânãrul rãnit a intrat în comã de gradul II, iar în cursul zilei de 15 aprilie, adicã în prima zi de Paºte, el a fost transportat la Spitalul din Timiºoara. El are 23 de ani ºi este din Vulcan. De asemenea, poliþiºtii au mai stabilit cã ºoferul nu consumase bãuturi alcoolice, iar ceilalþi trei pasageri din maºinã nu au pãþit nimic. În cauzã s-a întocmit dosar penal pentru vãtãmare corporalã din culpã, iar pedeapsa în acest caz poate fi de la 2 la 7 ani. Încadrarea juridicã a faptei se poate schimba în funcþie de evoluþia stãrii de sãnãtate a rãnitului transportat la Timiºoara. Luiza Andr onache
de Guvern, aºteptãm sã aparã ºi ordinal de aplicare, iar cei care au fost afectaþi, vor fi despãgubiþi”, a declarat Ioan ªtefan, directorul Direcþiei Agricole ºi pentru Dezvoltare Ruralã Hunedoara. Practic, fermierii sunt aºteptaþi sã depunã cereri pentru a intra în posesia banilor acordaþi de Guvern cu titlu de despãgubiri. Deoarece pentru aceste organisme dãunãtoare, despre care nu se ºtie cu exactitate de unde au apãrut, nu existã nicio metodã chimicã sau biologicã de combatere, eradicarea/împiedicarea rãspândirii se realizeazã numai prin aplicarea cu stricteþe a mãsurilor de control asupra tuberculilor de cartof declaraþi contaminaþi. Car men COSMAN
umed, a pãtruns pe contrasens în rigola de pe marginea drumului, dupã care a revenit pe partea carosabilã ºi intrat în coliziune cu autotractorul care circula regulamentar din direcþia Deva – Arad, fiind condus de Cãtãlin C., de 28 de ani, loc. Zãrneºti, judeþul Braºov. „În urma evenimentului rutier a rezultat rãnirea uºoarã a cetãþeanului turc. La scurt timp, alte douã tiruri au intrat în coliziune, în încercarea de a evita impactul cu cele douã tiruri implicate deja în accident. În ce de-al doilea eveniment nu au rezultat victime, ci doar pagube materiale, iar traficul rutier pe DN7 a fost blocat total aporximativ 30 de minute”, au
declarat reprezentanþii IPJ Hunedoara. ªi o ºoferiþã a reuºit sã devinã victimã a unui accident rutier provocat chiar de ea, dar au mai fost încã 4 rãniþi, din fericire uºor. Mihaela F., de 30 de ani, din municipiul Hunedoara, în timp ce conducea un autoturism pe str. Unirii din Orãºtie, din direcþia Deva-Sebeº, nu s-a asigurat la schimbarea direcþiei de mers spre stânga ºi a pãtruns pe contrasens, intrând în coliziune cu autoturismul condus de Cosmin R., de 22 de ani, din loc. ªibot, jud. Alba. În urma evenimentului rutier a rezultat rãnirea uºoarã a cinci pasageri aflaþi în cele douã maºini. Car men COSMAN
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Marti, 17 aprilie 2012
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
HOROSCOP
17 aprilie 2012
Încearcã sã-þi canalizezi energia cu precãdere spre activitãþile de la serviciu, altfel vei rãmâne în urmã cu multe. Dacã ai de semnat acte, fii cu mare bãgare de seamã, deoarece nu este sigur cã vei obþine ceea ce îþi doreºti. Acordã mai multã atenþie relaþiilor.
ªansele de a avea realizãri în domeniul serviciului sunt mari, dar sunt condiþionate de conºtiinciozitate. În cazul în care ai de luat decizii importante, ar fi bine sã te sfãtuieºti cu cineva de încredere. Este posibil sã primeºti o ofertã pentru o colaborare.
Eºti mai conºtiincios decât în mod obiºnuit ºi acest lucru va fi observat. Vei munci mult atât la serviciu cât ºi acasã. ªefii îþi vor aprecia eforturile iar, sprijinul colegilor îþi va fi de un real folos. Trateazã cu atenþie orice detaliu, cãci ceea ce faci acum va avea efecte excelente.
Dovedeºti o excelentã energie mentalã, ceea ce te va ajuta în rezolvarea eficientã a lucrãrilor pe care le ai de finalizat. La slujbã vor fi foarte multe de fãcut, aºa cã este posibil sã rãmâneþi peste program. O cunoºtinþã vã va da o idee asupra cãreia meritã sã vã aplecaþi.
Dacã lucrezi cu bani la serviciu, va trebui sã fii mai atent decât de obicei, cãci poþi avea parte de surprize de tot felul. O persoanã mai puþin cunoscutã încearcã sã þeasã tot felul de intrigi în jurul tãu. Din fericire ºansa este de partea ta.
Va fi mare agitaþie la serviciu, dar cum ai multã putere de muncã vei reuºi sã faci faþã provocãrilor. Vei avea de finalizat o activitate dificilã ºi nu îþi va fi câtuºi de puþin uºor. Relaþia cu colaboratorii va fi tensionatã. Încearcã sã faci totul de unul singur.
La serviciu, relaþia cu colegii este bunã, aºa cã poþi miza pe sprijinul acestora. Dacã ai în vedere iniþierea unui proiect nou, ºansa este de partea ta. Situaþia financiarã s-ar putea îmbunãtãþi datoritã unor activitãþi extraprofesionale.
Vei avea multe de fãcut, mai ales cã unele lucrãri la care ai restanþe vor deveni urgenþe. Superiorii ierarhici vor aprecia conºtiinciozitatea de care dai dovadã, dar nu trebuie sã te aºtepþi ca aceºtia sã te sprijine într-o prea mare mãsurã. N-ar strica sã încerci sã ieºi puþin.
La serviciu va fi mare agitaþie; vei avea de fãcut faþã unor activitãþi dificile. Ar fi bine sã eviþi controversele cu superiorii ierarhici. Nu eºti într-o formã nemaipomenitã, aºa cã ar trebui sã nu te implici în activitãþi care sã te suprasolicite. Dozeazã-þi cu grijã eforturile.
Conjunctura astralã din aceastã perioadã îþi conferã energie ºi iniþiativã. Eºti dornic sã-þi pui în practicã proiectele, dar n-ar fi rãu sã îþi pãstrezi ceva mai mult timp ºi pentru odihnã ºi relaxare. Dacã doreºti sã pleci într-o cãlãtorie, fii atent.
Cheltuielile sunt destul de mari în aceastã perioadã, dar cum ºansa este de partea ta, reuºeºti sã te descurci cu bine. Este posibil sã aparã unele schimbãri la nivelul instituþiei la care lucrezi. De asemenea ai putea primi o ofertã care sã te tenteze.
Riscurile nu te avantajeazã câtuºi de puþin, cãci traversezi o perioadã care oportunitatea pentru accidente este mare. Situaþia financiarã te streseazã, dar cel puþin deocamdatã nu ai ce face în aceastã direcþie. Neînþelegerile cu colaboratorii pot exploda în orice moment.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Marti, 17 aprilie 2012
Palatul cultural renaºte din ruine alatul Cultural din Lupeni va renaºte din ruine. Ani la rând edificiul în care cândva minerii îºi petreceau dupã-amiezile, la ieºirea din ºut, a fost lãsat în paraginã.
P
sã aibã succes”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Reabilitarea acestui obiectiv cultural se încearcã de aproximativ 7 ani, însã doar acum s-au gãsit bani.
În total lucrãrile costã nu mai puþin de 9 milioane de lei ºi banii provind dintr-un proiect european, parafat la Lupeni pe vremea când Elena Udrea era ministrul Dezvoltãrii Regionale.
Palatul Cultural Minerul, o clãdire istoricã din Valea Jiului, a fost dat în folosinþã acum 85 de ani, respectiv in luna aprilie a anului 1927. Diana MITRACHE
Încheierea sezonului de termoficare ocietatea localã de termoficare din Petroºani va mai livra cãldurã doar pe perioada Sfintelor Sãrbãtori de Paºte.
S
Imediat dupã încheierea zilelor de sãrbãtoare, mai exact cu începere de miercuri, 18 aprilie, va fi sistatã furnizarea de agent termic pentru încãlzirea locuinþelor sau instituþiilor publice. Mãsura a fost decisã de cãtre conducerea SC Termoficare SA þinându-se cont de faptul cã temperaturile exterioare se aflã în continuã creºtere. În Petroºani, în prezent, circa 3.000 de apartamente mai primesc cãldurã, de-a lungul sezonului de iarnã, în sistem centralizat. În ceea ce priveºte apa caldã menajerã, societatea localã de termoficare din Petroºani va continua programul obiºnuit de furnizare a acesteia. Mir cea NISTOR
De aici s-a furat tot ce se putea fura ºi, la doi paºi de primãrie, construcþia ajunsese un adevãrat pericol. Acum, însã, au înceuput lucrãrile de reabilitare ºi, pânã la toamnã, va fi gata sã-ºi primeascã vizitatorii. “Deja lucrãrile au demarat ºi în maxim 8 luni vor fi finalizate. Este o mare bucurie pentru noi cã am reuºit sã refacem acest palat ºi sperãm ca la toamnã el sã fie funcþional. Va fi redat publicului ºi sperãm
Douã medalii ºi un titlu u ocazia ultimei ºedinþe C a Consiliului Local al municipiului Petroºani, consilierii au aprobat acordarea a douã medalii “Pro Urbe” precum ºi a unui titlu de “Cetãþean de onoare”. Cu medaliile “Pro Urbe” au fost recompensaþi profesorul Constantin Dobrescu, unul dintre fondatorii exploatãrilor miniere Petrila Sud ºi Lonea Pilier, respectiv Viorel Svichiu. În ceea ce priveºte titlul de “Cetãþean de onoare” acesta i-a fost acordat lui Dumitru Bârlida, ºeful Formaþiunii Salvamont din Petroºani. „În cazul lui Dumitru Mucenic Bârlida Consiliul Local a decis sã-i
acordãm titlul þinându-se cont de contribuþia pe care a avut-o ºi o are în activitatea dedicatã salvãrii de vieþi omeneºti ca salvamontist, o ocupaþie nobilã care îmbinã curajul ºi umanitarismul, entuziasmul ºi competenþa”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Dumitru Bârlida s-a nãscut în Petroºani ºi a fost unul dintre cei care au pus bazele, în anul 1973, a echipei Salvamont din localitate. De-a lungul celor aproape 4 decenii de activitate ca salvamontist acesta a participat la aproape 4.000 de intervenþii pentru salvarea accidentaþilor din zonele montane Parâng ºi ªureanu. Mir cea NISTOR
Spãlãtorie socialã în Petroºani amiliile sãrace F din Colonie vor beneficia, în viitorul apropiat, de serviciile unei spãlãtorii sociale. Aici ar urma sã-ºi spele ºi usuce rufele oamenii proveniþi din categoriile sociale defavorizate. Iniþiativa înfiinþãrii acesteia i-a aparþinut consilierului local Doina Popescu dupã ce a purtat mai multe discuþii cu o serie de familii din Cartierul Colonie care nu dispun de maºini de spãlat sau bani pentru detergentul necesar. „Ideea nu este rea. Vom colabora cu Asociaþia Pensionarilor pentru înfi-
inþarea acesteia” a precizat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. „O invidiez pe doamna Popescu pentru cã dã dovadã de atât de multã imaginaþie ºi propune astfel de proiecte. Deºi formularea de „spãlãtorie socialã” nu este cea mai adecvatã, pentru cã din formulare nu-mi dau seama ce se va spãla acolo, sunt, totuºi, de acord cu aceastã propunere”, a spus consilierul local Valeriu Butulescu. Dupã o serie de discuþii legate, în special, de denumirea de spãlãtorie socialã consilierii locali au fost de acord cu înfiinþarea acesteia. Mir cea NISTOR
Baia, înlocuitã de o bisericã e locul fostei Bãi Comunale din Cartierul Colonie din Petroºani urmeazã a se înãlþa o bisericã ortodoxã.
P
Spaþiul, în suprafaþã de peste 1.000 de metri pãtraþi, a fost acordat de cãtre Consiliul Local, în folosinþã gratuitã, cãtre Episcopia Devei ºi Hunedoarei. În parantezã fie spus Baia Comunalã, deºi a dispãrut total, fiind furatã cãrãmidã cu cãrãmidã, încã mai figureazã pe lista monumentelor istorice din judeþul Hunedoara. „Vom efectua demersurile necesare pentru scoaterea fostei bãi de pe aceastã listã”, a precizat Adrian Negoe, secretar primãria Petroºani. „Într-o bisericã ne putem educa copiii, putem gãsi prieteni ºi prietenie, ajutor, încurajare, mângâiere ºi suport”, a declarat Tiberiu iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Biserica din Colonie este cel de-al doilea lãcaº de cult ortodox din Petroºani care a primit aprobarea de construire din partea Consiliului Local în actualul mandat al primarului Tiberiu Iacob – Ridzi. (Mir cea NISTOR)
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Marti, 17 aprilie 2012
ngerii” Serviciului de Cãutare ºi Salvare – SARS – din Vulcan au adus bucuria, în seara de Paºte, în familii sau mame singure cu probleme sociale majore, cu copii bolnavi din Petrila, Petroºani ºi Vulcan.
”Î
În dupã amiaza ajunului Paºtelui, o echipã a SARS România-Vulcan, formatã din membri ai Serviciului de Cãutare ºi Salvare, alãturi de voluntari ºi aspiranþi SARS, au adus alimente pentru masa de Paºte a familiilor aflate în dificultate, dar mai ales au adus bucurie copiilor din aceste familii. Cutiile cu jucãrii ºi hãinuþe au avut mare efect asupra celor mici care au sãrit în braþele ofiþerilor SARS, iar de bucurie au început sã chiuie, sã râdã ºi sã se minuneze…
”A zis mama cã îngerii i-au trimis ca sã avem ºi noi mâncare ºi jucãrii” Emoþiile ºi manifestãrile unor copii i-a fãcut pe bãrbaþii veniþi cu ajutoare sã se emoþioneze la rândul lor ºi sã-ºi stergã pe furiº câte o lacrimã. ”A zis mama cã îngerii i-au trimis ca sã avem ºi noi mâncare ºi jucãrii” – ne-a spus, þopãind ºi chicotind de bucurie, Andreea, o fetiþã de 6 ani, din Aeroport, Petroºani. Cele trei maºini ale SARS, cãrora li s-a mai alãturat una, au poposit la Petrila, Petroºani ºi Vulcan la femei singure cu
A vrut sã se sinucidã în ziua de Paºte ãracã ºi aproape doborâtã de S neajunsurile vieþii, o femeie de 32 de ani din Oraºul Aninoasa, a vrut sã-ºi ia viaþa chiar în dimineaþa primei zilei de Paºte.
Neavând posibilitatea de a petrece sãrbãtorile aºa cum ºi-ar fi dorit din lipsa banilor, femeia, care are un copil de 9 ani, a încercat sã-ºi taie venele în casã, la ora 7 dimineaþa. Din fericire, soþul sãu a gãsit-o la timp ºi a sunat la 112. În scurt timp, în locuinþa celor doi din blocul C1 din cartierul Iscroni, au ajuns poliþiºtii ºi personalul de la Ambulanþã care i-a acordat îngrijiri
copii în întreþinere, la familii cu câte 3-4 copii, sau cu copii bolnavi, care trãiau doar din alocaþii sau din salarii care nu acopereau nici medicaþia celor mici. Majoritatea locuinþelor acestora erau debranºate de la reþeaua de curent electric sau/ºi de la alimentarea cu apã potabilã. În Colonia
medicale femeii. Acum, ea se aflã în afara oricãrui pericol. (L.A)
Masã caldã în loc de corn ºi lapte levii ar putea sã primeascã o masã caldã gratuitã în loc de corn, lapte E sau mãr, aºa cum este în prezent. Propunerea s-a fãcut în urmã cu ceva timp de cãtre un grup de parlamentari ºi chiar la sugestia fostului Ministru al Educaþiei, Daniel Funeriu. Aceastã iniþiativã pare sã fie agreatã în masã, însã mai rãmâne ºi problema fondurilor. „Dorim înlocuirea cornului ºi a laptelui cu o masã caldã, cu fructe sau cu altceva, în funcþie de ce vor decide pãrinþii împreunã cu elevii ºi cu consiliile locale care urmeazã sã sprijine suplimentând suma actualã pentru a putea oferi copiilor o masã mai bunã ”, ne-a declarat Monica Iacob Ridzi, deputat PDL Colegiul Est Valea Jiului. Dacã aceastã propunere va fi sau nu adoptatã, rãmâne de vãzut forma în care masa caldã se va servi elevilor. Fie la o cantinã ºcolarã, la un restaurant sau printr-o firmã de catering. Luiza ANDRONACHE
Petroºaniului, uneia dintre maºini, cea a ”cãlãuzelor” care cunoºteau zona, i-a sãrit o roatã, ofiþerii SARS ºi voluntarii fiind nevoiþi sã salveze ºi oamenii din propriul convoi. Marele noroc a fost cã respectiva maºinã nu avea vitezã, incidentul petrecându-se la trecerea peste calea feratã, la intrarea în Colonia Petroºaniului. ”Dacã viteza era cea de pe drum întins, s-ar fi fãcut praf cu oameni cu tot. Dumnezeu a fost cu noi!”- a declarat unul din membrii SARS. Momentul a fost depãºit, iar ajutoarele au ajuns la casele oamenilor nevoiaºi. La acþiunea coordonatã de dr. Cãtãlin Popa, au participat dr. Remus Cristian Hârºan, Vasile Holban, Emil Andraº, Daniel Acatrinei, Nicolae Manea, aspiranþii Anca Bãrgan, Mariana Popa ºi voluntarul Bogdan Pârcãlabu. Acþiunea s-a încheiat sâmbãtã seara, târziu, cu satisfacþia misiunii îndeplinite… Ileana FIRÞULESCU