Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 105
Cronica Vãii Jiului Vineri, 13 aprilie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Drumul Crucii în Valea Jiului
Copiii cu dizabilitãþi, au vopsit ouã în familie opiii de la Casa Policino s-au obiºnuit C deja cu vizitele primarului Tiberiu Iacob Ridzi, care nu o datã le-a pregãtit masa. În Joia Mare, însã, primarul, însoþit de soþia sa Monica Iacob Ridzi, au venit sã dea o mânã de ajutor.
>>> PAGINA A 5-A
Naºterea Drumului Crucii, Lupeni-Straja
Între minuni, semne divine ºi fapte reale mpresionanta poveste IDrumului care a dat naºtere Crucii de la Lupeni-Straja, a fost pusã pe muzicã de cântãreaþa ºi compozitoarea Ileana Berki, din Vulcan.
>>> PAGINILE 6-7
ute de credincioºi sunt aºteptaþi astãzi, în Vinerea Mare, la “Drumul Crucii”, un pelerinaj ortodox ce are loc între Lupeni ºi Schitul Straja. Pe un traseu de 10 kilometri între Lupeni ºi schitul din Vârful Straja situat la 1.440 metri altitudine, credincioºii însoþesc o cruce din lemn masiv, care cântareºte peste 100 de kilograme ºi mãsoarã 4,4 metri lungime ºi 2,2 metri lãþime.
S
PAGINA A 3-A
Sporul de dispozitiv de la Petroºani se judecã la Alba uncþionarii publici de la Petroºani ar putea sã se aleagã cu salarii mult diminuate în urma unui raport al Curþii de Conturi Hunedoara, contestat în instanþã de municipalitate.
F
>>> PAGINA A 9-A
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 13 aprilie 2012
APEL UMANITAR
ã numesc Puiu – Drãghicescu Andreea, am 23 de ani, locuiesc în Petroºani, sunt studentã în anul III la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie din Timiºoara.
M
În august 2010 am fost diagnosticatã cu o formã de cancer limfatic: limfom Hodgkin cu sclerozã
nodularã stadiul III A. S-a intervenit chirurgical în vederea stabilirii diagnosticului, practicându-se minitoracotomie spaþiul IV intercostal, evacuarea pleureziei, biopsiei ºi evacuarea lichidului pericardic. Tratamentul iniþial a fost de chimioterapie. L-am efectuat la clinica de Hematologie a Spitalului Municipal din Timiºoara. PET/CT-ul efectuat în Oradea, în data de 13. 12. 2010, la 3 luni de la terminarea tratamentului de chimioterapie a arãtat cã nu s-a obþinut decât o remisie dimensionalã a tumorii din mediastin. A urmat tratamentul de radioterapie constând din 34 de ºedinþe fiind efectuat la clinica Strahlentzentrum
din Hamburg, în perioada 18.04 – 12. 05. 2011. PET/CT-ul efectuat în 29.02.2012 în Hamburg a indicat cã mai existã o tumorã activã de circa 1 cm poziþionatã în mediastin. Recomandarea medicilor din Germania a fost pentru intervenþie chirurgicalã la Spitalul Asklepios din Hamburg, în vederea extirpãrii tumorii. Intervenþia este programatã în luna iulie 2012. Costurile intervenþiei chirurgicale se ridicã la aproximativ 10.000 Euro. Pentru a fi ajutatã am deschis urmãtorul cont unde se poate contribui pentru salvarea mea. Cont curent RON este: RO58BTRL02201201568788XX Pentru orice detalii vã stau la dispoziþie la nr. de telefon : 0745 087512 0731 035339 Sau adresa de e-mail : draghicescu.puiu@yahoo.ca Vã mulþumesc din suflet pentru înþelegere, pentru sprijinul material ºi pentru cã îmi sunteþi alãturi. Numãr de teledon Mesajul pe care îl transmiteþi cãtre alþii este: Puteþi dona ºi apelând numãrul de teledon (obþinut cu sprijinul Asociaþiei P.A.V.E.L. ºi suportul Romtelecom) pentru campania: “Ajutor copii“, în perioada 21 martie 2012 – 20 iunie 2012 0900 900 190 , 8 euro/apel (numãr apelabil doar din reþeaua Romtelecom) Linie de donaþii online pentru Andreea Aceasta este: https://secure.mobilpay.ro/buyproduct/1dydbt
ANUNÞURI
Cronica Vãii Jiului
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Burlacul III (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Chef cu Nae ºi Vasile 22:20 Iuda 0:15 Povestea unui inel
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Desire 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Rocky Balboa 22:15 Soldaþi de rezervã 0:15 Desire (r) 0:45 Culoarea fericirii (r) 1:45 Soldaþi de rezervã (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Iisus din Nazareth (r) 11:00 Crimele din Midsomer 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Apropo TV 14:45 Dragoste în stil Shakespearian 17:00 Iisus din Nazareth 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent - A doua semifinalã 0:00 America
Prima TV 9:30 Focus Monden (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Inelul buclucaº 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Personal ºi confidenþial 22:30 Cum sã jefuieºti o bancã 0:30 Focus (r)
TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Predanii 10:25 Dãnutz S.R.L. (r) Prima parte 11:20 Dincolo de celebritate 11:30 Dãnutz S.R.L. (r) Partea a doua 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Zestrea românilor 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parlamentare 16:00 Parlamentul României 16:50 Paul VI, un papã în mijlocul furtunii - Ultimul episod 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 O datã-n viaþã 23:40 Biutiful
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 13 aprilie 2012
Drumul Crucii în Valea Jiului ute de credincioºi sunt aºteptaþi astãzi, în Vinerea Mare, la “Drumul Crucii”, un pelerinaj ortodox ce are loc între Lupeni ºi Schitul Straja.
S
Pe un traseu de 10 kilometri între Lupeni ºi schitul din
Vârful Straja situat la 1.440 metri altitudine, credincioºii însoþesc o cruce din lemn masiv, care cântareºte peste 100 de kilograme ºi mãsoarã 4,4 metri lungime ºi 2,2 metri lãþime. Pe cruce sunt sculptate imagini cu cele 14 popasuri care se fac în drumul pânã la schit, o bucata din lemnul sfânt
din Crucea pe care a fost rãstignit Mântuitorul, adusa de pe muntele Athos, precum si moasele mai multor sfinti. Fiecare dintre opriri are loc în dreptul unei troiþe de piatrã. Iniþiatorul pelerinajului, Emil Pãrãu, spune cã prin acest pelerinaj se încearcã sã se rememoreze suferinþa la care a fost supus Mântuitorul pentru iertarea pãcatelor omenirii. „O singurã datã în an credincioºii se pot închina la cele 14 moaºte de sfinþi care sunt încastrate pe cruce, iar prin acest drum încercãm sã rememorãm suferinþa la care a fost supus Mântuitorul pentru iertarea pãcatelor noastre”, declarã Emil Pãrãu, iniþiatorul pelerinajului. Crucea este pãzitã de bãrbaþi îmbrãcaþi în straie de români pentru a fi reprezentat cât mai
bine fragmentul rãstignirii din Biblie. „Am dorit sã reprezentãm scena biblicã, iar în special copiii sã înþeleagã ce s-a întâmplat atunci”, explicã Emil Pãrãu, iniþiatorul pelerinajului. Crucea va rãmâne la Schitul Straja pânã la Paºtele de anul viitor. Atunci, va fi coborâtã pentru a fi sfinþitã într-o bisericã din Lupeni, dupã care credincioºii o vor purta din nou pe Drumul Crucii.
C
redinþã ºi istorie
„Drumul Crucii” a fost iniþiat de Emil Pãrãu, un om de afaceri din oraºul Lupeni, în anul 2000, dupã ce a finalizat construcþia schitului din masivul Straja. „În anul 1996 în Straja la cabana Montana chiar de Sfinþii Constantin ºi Elena au
ieºit niºte semne Dumnezeieºti. Dintr-odatã în interiorul unui bec s-a întipãrit o cruce. La un interval de douã sãptãmâni în interiorul unui alt bec a apãrut încã o cruce. Un cãlugãr mi-a spus cã în acele locuri sunt oameni care au murit în primul rãzboi mondial ºi nu sunt îngropaþi creºtineºte” , povesteºte Pãrãu. Atunci bãrbatul s-a gândit sã ridice o cruce chiar în vârful Straja ºi un schit, în memoria eroilor neamului. În Straja, în primul rãzboi mondial, au murit peste 800 de soldaþi, o parte dintre aceºtia fiind înmormântaþi în cimitirul eroilor din Lupeni, chiar în locul de plecare al procesiunii. Marius MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 13 aprilie 2012
eprezentanþii Clubului Sportiv Municipal Petroºani au obþinut, pentru prima datã, o medalie de aur la un Campionat Naþional de Karate adresat seniorilor.
R
Performanþa a fost obþinutã de sportiva Alina Tinca, la categoria – 68 kilograme. La competiþia desfãºuratã, la sfârºitul sãptãmânii trecute, în apropierea Capitalei, municipiul Petroºani a fost reprezentat de 5 sportivi, aceºtia mai obþinând ºi un bronz, prin karatistul Ionuþ Ipate. „Este vorba despre o premierã deosebitã pentru clubul nostru,
Aur, în premierã, la karate pentru municipiul Petroºani dar ºi pentru Valea Jiului. Pentru prima datã în istorie un karatist de aici a reuºit sã se
impunã în faþa contraconcurenþilor din întreaga þarã ºi sã obþinã o medalie de aur la un campionat al seniorilor. Din
acest punct de vedere sunt mai mult decât mulþumit de rezultatul obþinut de cãtre Alina”, a declarat Radu Polifronie, direc-
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI
PETROªANI SERVICIUL PUBLIC DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC ªI PRIVAT
ANUNÞ DE LICITAÞIE Consiliul Local al municipiului Petroºani - Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat cu sediul în Petroºani, str.1Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de e-mail spadpp_petrosani@yahoo.com organizeazã: -licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 365,0 mp, situat în municipiul Petroºani, str. Griviþa Roºie, în vederea amenajãrii unei parcãri; -licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 30,0 mp, situat în municipiul Petroºani, str. Aviatorilor, în vederea construirii unui chioºc; -licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 7,20 mp., situat în municipiul Petroºani, str. Independenþei, în scopul suplimentãrii concesiunii terenului aferent garajului. Ofertele se depun pânã în ziua de 03.05.2012, ora 9.00 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 03.05.2012, orele 11.00, 13.00 respectiv 15.00, în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei. Ofertele se depun la sediul instituþiei, biroul de registraturã, camera 5 sau 7. Relaþii, detalii cât ºi documentaþia de atribuire, se pot obþine de la Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani, camera 45. DIRECTOR EXECUTIV, EXECUTIV, Lucian-Octavian DRAGOMIR INSPECTOR S.P.A.D.P .P., ., S.P.A.D.P.P Mihaela FILIPOIU
ANUNÞ DE NEGOCIERE DIRECTÃ Consiliul Local al municipiului Petroºani - Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat cu sediul în Petroºani, str.1Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de e-mail spadpp_petrosani@yahoo.com organizeazã: -negociere directã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 24,0 mp, situat în municipiul Petroºani, str. Independenþei, în scopul construirii unui garaj. Ofertele se depun pânã în ziua de 23.04.2012, ora 9.00 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 23.04.2012, ora 12.00, în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei. Ofertele se depun la sediul instituþiei, biroul de registraturã, camera 5 sau 7. Relaþii, detalii cât ºi documentaþia de atribuire, se pot obþine de la Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani, camera 45. DIRECTOR EXECUTIV, EXECUTIV, Lucian-Octavian DRAGOMIR INSPECTOR S.P.A.D.P .P., ., S.P.A.D.P.P Mihaela FILIPOIU
Ioan Rus Preºedintele PSD Petroºani
ANUNÞ DE LICITAÞIE Consiliul Local al municipiului Petroºani - Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat cu sediul în Petroºani, str.1Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de email spadpp_petrosani@yahoo.com organizeazã: -licitaþie publicã cu strigare în vederea vânzãrii imobilului situat în municipiul Petroºani, str. Voievodului, nr.12. Ofertele se depun pânã în ziua de 14.05.2012, ora 10.00 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 14.05.2012, ora 12.00, în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei. Ofertele se depun la sediul instituþiei, biroul de registraturã, camera 5 sau 7. Relaþii, detalii cât ºi documentaþia de atribuire, se pot obþine de la Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani, camera 45. DIRECTOR EXECUTIV, EXECUTIV, Lucian-Octavian DRAGOMIR INSPECTOR S.P.A.D.P .P., ., S.P.A.D.P.P Mihaela FILIPOIU
tor CSM Petroºani. În afara celor douã medalii „naþionale” sportivii din Petroºani au mai obþinut câte un loc V la masculin, categoria – 60 kilograme, prin Daniel Berzescu, respectiv la echipe, din aceasta, pe lângã Ionuþ ºi Daniel, fãcând parte ºi Narcis Perdivarã ºi Nicolae Grigore. Urmãtoarele competiþii la care se vor prezenta ºi sportivii din Petroºani sunt Cupa Saishin, Cupa Masibo ºi Cupa României. Acestea sunt programate pentru datele de 5 mai, 26 mai ºi 9 iunie, locurile de desfãºurare ale celor trei competiþii fiind Râmnicu Vâlcea ºi Petroºani. Mir cea NISTOR
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 13 aprilie 2012
Copiii cu dizabilitãþi, au vopsit ouã în familie opiii de la Casa Policino s-au obiºnuit deja cu vizitele primarului Tiberiu Iacob Ridzi, care nu o datã le-a pregãtit masa. În Joia Mare, însã, primarul, însoþit de soþia sa Monica Iacob Ridzi, au venit sã dea o mânã de ajutor.
C
Cei doi au fiert ouã, au pregãtit vopsele ºi, mai apoi au vopsit ouãle, iar asta i-a încântat pe toþi. Fiecare s-a alãturat unui grup de copii, cu care a colorat ouã, iar cei mici, care
au putut sã se descurce, au fost foarte încântaþi. Pe de o parte, au vopsit cei care au anumite dizabilitãþi, iar alãturi de ei au venit cei care provin din familii dezorganizate ºi care vin zilnic la acest centru. Scopul final, însã, a fost socializarea tuturor ºi bucuria cã pot fi utili acum de sãrbãtori. „Vreau sã pictez câteva ouã cât mai frumos. O fac pentru copiii cu dizabilitãþi, care nu pot sã se descurce ºi îmi face plãcere”, spune un copil. „Eu am venit aici sã ajut ºi dacã acasã nu fãceam asta mereu, aici e frumos cã sunt mulþi copii ºi e distractiv”, spune un alt copil.
Tiberiu Iacob Ridzi ne-a declarat cã a venit cu toatã plãcerea la o astfel de acþiune, mai ales cã a stabilit, de-a lungul anilor, o anume relaþie cu toþi copii de aici. „Nu vin aici pentru prima datã. Eu le-am mai pregãtit masa acestor copii de multe ori. Mã implic în astfel de acþiuni pe care le vãd în sprijinul celor care au nevoie de noi ºi nu pot decât sã mã bucur alãturi de ei”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiului Petroºani. ªi Monica Iacob Ridzi a dat o mânã de ajutor ºi, împreunã cu cei mici, a vopsit ouã, i-a ajutat sã picteze ºi s-a bucurat alãturi de ei. „E atât de mare
bucuria în ochii copiilor,încât ne simþim foarte bine cu ei. E Joia Mare ºi ºtim cât sunt de încântaþi copii, ca ºi al nostru, sã vadã cum se vopsesc ouãle, încât vrem sã împãrtãºim cu ei acest lucru. E o mare fericire sã fim cu ei ºi cred cã ºi ei simt la fel”, a declarat Monica Iacob Ridzi, deputat PDL. Acþiunea, una simplã ºi care îi ajutã pe toþi copiii sã socializeze, a fost un succes. Toþi au avut de câºtiga câte ceva ºi fiecare va avea acasã un ou pictat de el,aºa cum s-a priceput. „Noi avem copii cu dizabilitãþi ºi copii sãnãtoºi, dar care provin din familii cu risc
Hoþ,
la pont n tânãr din Uricani este cercetat în libertate, dupã ce a furat un rucsac în care se flau 2.000 de euro. Se pare cã acesta a acþionat la pont, într-un bar.
U
Incidentul s-a petrecut în celãlat capãt al Vãii Jiului, la Petroºani, într-o noapte.
Vicepreºedintele Consiliului Judeþean
de abandon ºi, împreunã fac asta an de an. Nu e mai mare bucurie, la noi la ortodocºi, decât sã vopseºti, în Joia Mare, ouã alãturi de copii. Pe noi ne ajutã ºi e atât de uºor ºi de simplu sã aducem astfel bucuria în ochii tuturor, încât credem cã totul va fi un succes”, a declarat Florentina Presecan,director executiv la Casa Pollicino din Petroºani. Tradiþionalele ouã de paºti vor fi servite la masa Pascalã de toþi copii, care, cu siguranþã, se vor bucura fiecare de creaþia lui. Diana MITRACHE
Tânãrul de 24 de ani, care locuiºete în Uricani, a intrat în bar ºi, când nimeni nu l-a vãzut, a dispãrut cu rucsacul cu bani ºi cu geaca victimei. “Poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Petroºani efectueazã cercetãri în cauza privind un tânãr de 24 de ani, din Uricani, despre care au stabilit cã, în cursul nopþii de 09/10.04.2012, a intrat într-un bar din Petroºani, unde profitând de neatenþia a doi consumatori lea sustras un rucsac în care se afla suma de 2000 euro ºi o geacã din piele în
valoare de 500 lei, dupã care a pãrãsit localul. Pãrþile vãtãmate au sesizat Poliþia Municipiului Petroºani în dimineaþa zilei de 10.04.2012, iar în urma complexului de mãsuri întreprinse de poliþiºtii petroºãneni s-a reuºit identificarea suspectului ºi recuperarea sumei de 1.850 de euro”, spune Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Tânãrul din Uricani a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracþiunii de furt calificat, fiind cercetat în stare de libertate. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 13 aprilie 2012
6 Credintã
Credintã 7
Naºterea Drumului Crucii, Lupeni-Straja
Între minuni, semne divine ºi fapte reale mpresionanta poveste IDrumului care a dat naºtere Crucii de la
Lupeni-Straja, a fost pusã pe muzicã de cântãreaþa ºi compozitoarea Ileana Berki, din Vulcan. Piesa a fãcut înconjurul lumii, ajungând ºi la Festivalul Internaþional de la San Remo. La fel de impresionantã este ºi povestea piesei muzicale… Ileana Berki, din Vulcan, cunoscutã ca o interpretã, o compozitoare ºi o textierã mai aparte, ne-a dãruit o piesã muzicalã de mare voaloare care este apreciatã în întreaga lume. ”Drumul Crucii”, pe versurile ºi muzica Ilenei Berki, a strãbãtut continentele. Cu vocea sa curatãcristal Ileana a impresionat profund pentru cã melodia se bazeazã pe întâmplãri adevãrate, ce par ireale, ºocante, care au avut loc în Straja-Lupeni. Mai precis, coincidenþe multiple, semne, fapte pe care preoþi, istorici ºi cercetãtori le-au luat în serios atunci când acestea au fost prezentate, cu dovezi, de cãtre Emil Ilie Pãrãu, din Lupeni, cel care a însufleþit Valea, judeþul ºi chiar þara prin organizarea de manifestãri de suflet, spirit ºi culturã. Ileana Berki a compus ºi compune piese muzicale bazate pe întâmplãri ºi poveºti de viaþã adevãrate. Fiind în cãutare de ”subiecte”, într-o sâmbãtã a anului 1997 a gãsit într-un colþ, pe atunci, al micii cabane Montana pe soþii Pãrãu. Din vorbã în vorbã, aceºtia i-au povestit cum au ajuns ca la Lupeni sã organizeze Drumul Crucii în Vinerea Mare a Paºtelui, cum s-a ridicat Crucea mare, de sus, din munte ºi ulterior cum s-a construit Schitul Straja.
reoþi ºi cercetãtori au P confirmat întâmplãri impresionante ”Piesa Drumul Crucii este estenþa unei poveºti incredibile ºi totuºi atât de normalã dacã ne raportãm la divinitate. Eram în cãutare de subiecte ºi mergînd cu autobuzul spre Lupeni, am exclamat: crucea! Am avut un sentiment acut cã va fi piesa vieþii mele… În cãbãnuþa micã, în zi de Constantin ºi Elena, nu ºtiu ce sa întâmplat. Un fulger a strãbãtut un candelabru al încãperii, au pocnit becurile, s-a întrerupt
curentul. În acel întuneric doar filamentul roºu în formã de cruce al unui bec era tot ceea ce se putea vedea. Toatã lumea a exclamat: mare minune! Dar dupã vreo trei zile becul s-a spart ºi lumea a uitat. De Sf. Ilie, acelaºi candelabru, acelaºi scurtcircuit, sau ce o fi fost, ºi pe becul din acelaºi loc a fost parcã desenatã o cruce. Coincidenþã au spus unii, dar nu pãreau sã fie convinºi nici ei de ceea ce spun. Întâmplãtor pe acolo era o þigancã, care i-a spus domnului Pãrãu cã ar fi bine sã meargã la preot sã afle ce i se cere sã facã. Eu cred cã acea þigancã reprezintã o parte a rãului, având în vedere cã se ocupa cu ghicitul ºi alte chestii din astea. ªi atunci cînd partea rãului recunoºte pe cea a binelui, te cutremuri, nu þi se pare normal. În tot acest timp, pe munte circulau povestirile ciobanilor, ale localnicilor, care povesteau cã noaptea, în razele lunii ºi nu numai, se vedeau pe munte umbre ale unor oameni, bine conturate, încât se putea distinge îmbrãcãmintea. Toþi descriau aceleaºi straie, ale soldaþilor din primul rãzboi mondial. Erau vãzuþi în grupuri sau ca adevarate pelerinaje, uneori umbre singulare… Cu toate aceste poveºti adunate, Emil Pãrãu a luat calea Mãnãstirilor, a instituþiilor de profil, a contactat preoþi cercetãtori în domeniu, care au gãsit în arhive poveºti asemãnãtoare, ba chiar mai impresionante, în acele locuri ale muntelui Straja. Grinda cabanei prãbuºitã, lupi care au sfâºiat tatã ºi fiu, aceleºi umbre ca niºte stafii, care fuseserã identificate a fi ale soldaþilor, probabil morþi ºi neîngropaþi creºtineºte. Acolo se ºtie din vechile cãrþi cã ar fi fost o groapã comunã a celor cãzuþi la datorie ºi cã nu ºiar gãsi liniºtea. Emil Pãrãu a fost sfãtuit sã ridice o cruce mare, sus, în munte, iar pe drumul cãtre munte sã construiascã 9 troiþe, cifrã care întoarsã este 6, semnul „fiarei”. Troiþele sã fie sfinþite cum se cuvine, cu rugãciune, care sã culmineze cu slujba de la Crucea mare pentru soldaþii care nu-ºi gãsesc liniºtea.
negru s-a despiC erul cat…
lungi nãscute din emoþii ºi simþiri. În asemena situaþii, raþionalul te îndeamnã sã crezi orbeºte, dar acelaºi raþional îþi spune cã nici nu poþi sã respingi realitatea.
Dupã asta, de Sfânta Maria, în acelaºi loc al cabanei, acelaºi bec, alt scurt-circuit ºi semnul M pe bec. Parcã erau prea multe coincidenþele. Dar a fost interpretat u eu am conceput cã este de bine ºi Emil Pãrãu a versurile. Parcã micontinuat ceea ce hotãrâse cã are au fost dictate” de fãcut. Ileana Berki este o textierã cu În ziua când s-a fãcut drumul experienþã, dar în cazul piesei pentru sfinþire, un sobor mare de Drumul Crucii nu recunoaºte cã a preoþi ºi înalþi prelaþi s-au oprit la lucrat aºa cum a fãcut-o cu celefiecare trioþã, sfinþeau ºi se lalte melodii compuse de ea. rugau. Era o vreme urâtã, ”Sâmbãta mi-au fost povestite întunecatã de nori Drumul Crucii duce-n muntele grei, o atmosferã apãsãtoare. Toþi sfinþit paticipanþii parcã O, iartã-mi te rog, Doamne, atâtea rugãciuni duceau poveri Prin care-þi cer doar pâine, semne ºi minuni. grele… În zi de sfânt minunea mare s-a-ntâmplat, Pe mãsurã ce Cu tunet ºi cu fulger semn tu, Doamne-ai arãtat. troiþele erau ªi spusu-mi-a þiganca cu limba ei spurcatã sfinþite parcã se Cã de la Dumnezeu venirea asta-i datã, aºternea o liniºte Ca sã ridic o cruce, dar Doamne, spune-mi unde? Acolo unde stafii n-au încetat sã umble asupra tuturor, iar Pãdure ºi munte cu laude de somn, sus, la Crucea cea Speriaþi, îngroziþi de soldaþii ce mor. mare, când au S-au dus ºi s-au stins la cel sfânt rãzboi început preoþii sã ªi fãrã-ngropare-s aruncaþi la gunoi. se roage cu o Soldaþii strigoi se roagã, zbiarã, urlã forþã pe care nu o De mormânt creºtin ei parte n-avurã. Dar Sfânta Maria, la acest îndemn bãnuia nimeni ªi-apleacã privirea ºi-mi trimite un semn, dupã lungul drum, Un semn care îmi spune cã e bine ce fac, cerul negru de Sã fac Drumul Crucii cã þi-este pe plac. nori s-a despicat Cu nouã troiþe pân-la crucea cea mare în douã ºi soarele ªi ºasele de fiarã din munte-atunci disparã. a strãlucit tot Aceasta este calea ce sus în munte duce, Unde cu foc ai scris sã se ridice o cruce. restul zilei. De O cruce unde morþii din veac, ce n-au odihnã, aceea spun în verSe-adunã liniºtiþi ºi la Tine se-nchinã. surile piesei: Preot creºtineazã, se roagã ºi sfinþeºte ”Pãdure ºi munte Pãdure ºi munte pe rând se liniºteºte. pe rând se Menirea s-a-mplinit, se stige orice fricã liniºteºte./ Ia negura ºi ceaþa ºi rãul se ridicã… Acolo sus în nori, o, Doamne, crucea-þi lumineazã, Menirea s-aCã binele ºi viaþa, de-acum în veci troneazã, mplinit, se stige Iar rãul ºi blestemul nevrând îngenungheazã. orice fricã,/ Ia Dispare fiara, iar soarele-þi trimite o razã! negura ºi ceaþa ºi rãul se ridicã…” – Drumul Crucii, Drumul Crucii duce-n muntele sfinþit, povesteºte Ileana Drumul Crucii, Drumul Crucii cu lacrimi e stropit… Muzica ºi versuri Ileana BERKI Berki, cu pauze
”
N
în amãnunt întâmplãrile de cãtre familia Pãrãu, iar în dimineaþa de luni, m-am trezit ºi nici nu m-am ridicat din pat. Am luat un pix ºi o coalã de hârtie ºi totul a curs, de parcã îmi era dictat textul. Am sters ºi am corectat doqar câteva cuvinte sau le-am inversat. Atât. Clar nu a fost un text lucrat de mine, nu eu am conceput versurile aºa cum fac de obicei. Pe o foaie A4, am scris faþã/verso cu o uºurinþã incredibilã, ºi versurile sunt ca o mãnuºã pe melodie”- declarã Ileana Berki. Ileana Berki este convinsã cã postul Paºtelui trebuie sã fie ca o curãtare de primãvarã a spiritului, iar Paºtele înseamnã iertare, iubire nemãrginitã. ”Dacã am face fiecare ceea ce ne îndemnã Isus, am trãi într-o lume cu adevãrat bunã ºi ne-am situa acum la alt nivel” – spune cântãreaþa ºi compozitoarea.
nic în þarã – traseu pânã la 1440 m altitudine
U
Impotant este cã în Valea Jiului, la Lupeni, Drumul Crucii a devenit o tradiþie, astãzi, 13 aprilie 2012, fiind a 12-a oarã când mii de pelerini urcã cei 10 km pânã sus, la crucea cea mare, purtând pe umeri crucea de lemn, refãcând astfel traseul lui Isus pe Golgota. La cele nouã troiþe iniþiale, s-au adãugat încã cinci, pentru a respecta cu stricteþe adevãrul biblic. Crucea are aproximativ 100 de kg ºi circa cinci metri lungime ºi conþine o micã pãrticicã din crucea originalã ºi moaºte ale mai multor sfinþi. Procesiunea este unicã în þarã prin traseul anevoios pânã la Schitul Straja, situat la 1440 m altitudine. Manifestarea are ca motto, spusele lui Isus cu privire la responsabilitatea faptelor fiecãruia: ”Cine nu-ºi ia Crucea sa ºi nu vine dupã Mine, nu este vrednic de Mine!” Ileana FIRÞULESCU
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 13 aprilie 2012
6 Credintã
Credintã 7
Naºterea Drumului Crucii, Lupeni-Straja
Între minuni, semne divine ºi fapte reale mpresionanta poveste IDrumului care a dat naºtere Crucii de la
Lupeni-Straja, a fost pusã pe muzicã de cântãreaþa ºi compozitoarea Ileana Berki, din Vulcan. Piesa a fãcut înconjurul lumii, ajungând ºi la Festivalul Internaþional de la San Remo. La fel de impresionantã este ºi povestea piesei muzicale… Ileana Berki, din Vulcan, cunoscutã ca o interpretã, o compozitoare ºi o textierã mai aparte, ne-a dãruit o piesã muzicalã de mare voaloare care este apreciatã în întreaga lume. ”Drumul Crucii”, pe versurile ºi muzica Ilenei Berki, a strãbãtut continentele. Cu vocea sa curatãcristal Ileana a impresionat profund pentru cã melodia se bazeazã pe întâmplãri adevãrate, ce par ireale, ºocante, care au avut loc în Straja-Lupeni. Mai precis, coincidenþe multiple, semne, fapte pe care preoþi, istorici ºi cercetãtori le-au luat în serios atunci când acestea au fost prezentate, cu dovezi, de cãtre Emil Ilie Pãrãu, din Lupeni, cel care a însufleþit Valea, judeþul ºi chiar þara prin organizarea de manifestãri de suflet, spirit ºi culturã. Ileana Berki a compus ºi compune piese muzicale bazate pe întâmplãri ºi poveºti de viaþã adevãrate. Fiind în cãutare de ”subiecte”, într-o sâmbãtã a anului 1997 a gãsit într-un colþ, pe atunci, al micii cabane Montana pe soþii Pãrãu. Din vorbã în vorbã, aceºtia i-au povestit cum au ajuns ca la Lupeni sã organizeze Drumul Crucii în Vinerea Mare a Paºtelui, cum s-a ridicat Crucea mare, de sus, din munte ºi ulterior cum s-a construit Schitul Straja.
reoþi ºi cercetãtori au P confirmat întâmplãri impresionante ”Piesa Drumul Crucii este estenþa unei poveºti incredibile ºi totuºi atât de normalã dacã ne raportãm la divinitate. Eram în cãutare de subiecte ºi mergînd cu autobuzul spre Lupeni, am exclamat: crucea! Am avut un sentiment acut cã va fi piesa vieþii mele… În cãbãnuþa micã, în zi de Constantin ºi Elena, nu ºtiu ce sa întâmplat. Un fulger a strãbãtut un candelabru al încãperii, au pocnit becurile, s-a întrerupt
curentul. În acel întuneric doar filamentul roºu în formã de cruce al unui bec era tot ceea ce se putea vedea. Toatã lumea a exclamat: mare minune! Dar dupã vreo trei zile becul s-a spart ºi lumea a uitat. De Sf. Ilie, acelaºi candelabru, acelaºi scurtcircuit, sau ce o fi fost, ºi pe becul din acelaºi loc a fost parcã desenatã o cruce. Coincidenþã au spus unii, dar nu pãreau sã fie convinºi nici ei de ceea ce spun. Întâmplãtor pe acolo era o þigancã, care i-a spus domnului Pãrãu cã ar fi bine sã meargã la preot sã afle ce i se cere sã facã. Eu cred cã acea þigancã reprezintã o parte a rãului, având în vedere cã se ocupa cu ghicitul ºi alte chestii din astea. ªi atunci cînd partea rãului recunoºte pe cea a binelui, te cutremuri, nu þi se pare normal. În tot acest timp, pe munte circulau povestirile ciobanilor, ale localnicilor, care povesteau cã noaptea, în razele lunii ºi nu numai, se vedeau pe munte umbre ale unor oameni, bine conturate, încât se putea distinge îmbrãcãmintea. Toþi descriau aceleaºi straie, ale soldaþilor din primul rãzboi mondial. Erau vãzuþi în grupuri sau ca adevarate pelerinaje, uneori umbre singulare… Cu toate aceste poveºti adunate, Emil Pãrãu a luat calea Mãnãstirilor, a instituþiilor de profil, a contactat preoþi cercetãtori în domeniu, care au gãsit în arhive poveºti asemãnãtoare, ba chiar mai impresionante, în acele locuri ale muntelui Straja. Grinda cabanei prãbuºitã, lupi care au sfâºiat tatã ºi fiu, aceleºi umbre ca niºte stafii, care fuseserã identificate a fi ale soldaþilor, probabil morþi ºi neîngropaþi creºtineºte. Acolo se ºtie din vechile cãrþi cã ar fi fost o groapã comunã a celor cãzuþi la datorie ºi cã nu ºiar gãsi liniºtea. Emil Pãrãu a fost sfãtuit sã ridice o cruce mare, sus, în munte, iar pe drumul cãtre munte sã construiascã 9 troiþe, cifrã care întoarsã este 6, semnul „fiarei”. Troiþele sã fie sfinþite cum se cuvine, cu rugãciune, care sã culmineze cu slujba de la Crucea mare pentru soldaþii care nu-ºi gãsesc liniºtea.
negru s-a despiC erul cat…
lungi nãscute din emoþii ºi simþiri. În asemena situaþii, raþionalul te îndeamnã sã crezi orbeºte, dar acelaºi raþional îþi spune cã nici nu poþi sã respingi realitatea.
Dupã asta, de Sfânta Maria, în acelaºi loc al cabanei, acelaºi bec, alt scurt-circuit ºi semnul M pe bec. Parcã erau prea multe coincidenþele. Dar a fost interpretat u eu am conceput cã este de bine ºi Emil Pãrãu a versurile. Parcã micontinuat ceea ce hotãrâse cã are au fost dictate” de fãcut. Ileana Berki este o textierã cu În ziua când s-a fãcut drumul experienþã, dar în cazul piesei pentru sfinþire, un sobor mare de Drumul Crucii nu recunoaºte cã a preoþi ºi înalþi prelaþi s-au oprit la lucrat aºa cum a fãcut-o cu celefiecare trioþã, sfinþeau ºi se lalte melodii compuse de ea. rugau. Era o vreme urâtã, ”Sâmbãta mi-au fost povestite întunecatã de nori Drumul Crucii duce-n muntele grei, o atmosferã apãsãtoare. Toþi sfinþit paticipanþii parcã O, iartã-mi te rog, Doamne, atâtea rugãciuni duceau poveri Prin care-þi cer doar pâine, semne ºi minuni. grele… În zi de sfânt minunea mare s-a-ntâmplat, Pe mãsurã ce Cu tunet ºi cu fulger semn tu, Doamne-ai arãtat. troiþele erau ªi spusu-mi-a þiganca cu limba ei spurcatã sfinþite parcã se Cã de la Dumnezeu venirea asta-i datã, aºternea o liniºte Ca sã ridic o cruce, dar Doamne, spune-mi unde? Acolo unde stafii n-au încetat sã umble asupra tuturor, iar Pãdure ºi munte cu laude de somn, sus, la Crucea cea Speriaþi, îngroziþi de soldaþii ce mor. mare, când au S-au dus ºi s-au stins la cel sfânt rãzboi început preoþii sã ªi fãrã-ngropare-s aruncaþi la gunoi. se roage cu o Soldaþii strigoi se roagã, zbiarã, urlã forþã pe care nu o De mormânt creºtin ei parte n-avurã. Dar Sfânta Maria, la acest îndemn bãnuia nimeni ªi-apleacã privirea ºi-mi trimite un semn, dupã lungul drum, Un semn care îmi spune cã e bine ce fac, cerul negru de Sã fac Drumul Crucii cã þi-este pe plac. nori s-a despicat Cu nouã troiþe pân-la crucea cea mare în douã ºi soarele ªi ºasele de fiarã din munte-atunci disparã. a strãlucit tot Aceasta este calea ce sus în munte duce, Unde cu foc ai scris sã se ridice o cruce. restul zilei. De O cruce unde morþii din veac, ce n-au odihnã, aceea spun în verSe-adunã liniºtiþi ºi la Tine se-nchinã. surile piesei: Preot creºtineazã, se roagã ºi sfinþeºte ”Pãdure ºi munte Pãdure ºi munte pe rând se liniºteºte. pe rând se Menirea s-a-mplinit, se stige orice fricã liniºteºte./ Ia negura ºi ceaþa ºi rãul se ridicã… Acolo sus în nori, o, Doamne, crucea-þi lumineazã, Menirea s-aCã binele ºi viaþa, de-acum în veci troneazã, mplinit, se stige Iar rãul ºi blestemul nevrând îngenungheazã. orice fricã,/ Ia Dispare fiara, iar soarele-þi trimite o razã! negura ºi ceaþa ºi rãul se ridicã…” – Drumul Crucii, Drumul Crucii duce-n muntele sfinþit, povesteºte Ileana Drumul Crucii, Drumul Crucii cu lacrimi e stropit… Muzica ºi versuri Ileana BERKI Berki, cu pauze
”
N
în amãnunt întâmplãrile de cãtre familia Pãrãu, iar în dimineaþa de luni, m-am trezit ºi nici nu m-am ridicat din pat. Am luat un pix ºi o coalã de hârtie ºi totul a curs, de parcã îmi era dictat textul. Am sters ºi am corectat doqar câteva cuvinte sau le-am inversat. Atât. Clar nu a fost un text lucrat de mine, nu eu am conceput versurile aºa cum fac de obicei. Pe o foaie A4, am scris faþã/verso cu o uºurinþã incredibilã, ºi versurile sunt ca o mãnuºã pe melodie”- declarã Ileana Berki. Ileana Berki este convinsã cã postul Paºtelui trebuie sã fie ca o curãtare de primãvarã a spiritului, iar Paºtele înseamnã iertare, iubire nemãrginitã. ”Dacã am face fiecare ceea ce ne îndemnã Isus, am trãi într-o lume cu adevãrat bunã ºi ne-am situa acum la alt nivel” – spune cântãreaþa ºi compozitoarea.
nic în þarã – traseu pânã la 1440 m altitudine
U
Impotant este cã în Valea Jiului, la Lupeni, Drumul Crucii a devenit o tradiþie, astãzi, 13 aprilie 2012, fiind a 12-a oarã când mii de pelerini urcã cei 10 km pânã sus, la crucea cea mare, purtând pe umeri crucea de lemn, refãcând astfel traseul lui Isus pe Golgota. La cele nouã troiþe iniþiale, s-au adãugat încã cinci, pentru a respecta cu stricteþe adevãrul biblic. Crucea are aproximativ 100 de kg ºi circa cinci metri lungime ºi conþine o micã pãrticicã din crucea originalã ºi moaºte ale mai multor sfinþi. Procesiunea este unicã în þarã prin traseul anevoios pânã la Schitul Straja, situat la 1440 m altitudine. Manifestarea are ca motto, spusele lui Isus cu privire la responsabilitatea faptelor fiecãruia: ”Cine nu-ºi ia Crucea sa ºi nu vine dupã Mine, nu este vrednic de Mine!” Ileana FIRÞULESCU
COLÞUL LUI DENIS
8 Credintã Iubiþi credincioºi, Valoarea ºi semnificaþia profundã a acestei vestiri, care rãsunã în binecuvântata noapte a Sfintelor Paºti, poate fi înþeleasã cu adevãrat doar de cei care, prin mila (harul) lui Dumnezeu, s-au ridicat (deºteptat) din moartea pãcatului. Fãrã Învierea Mântuitorului, viaþa ºi condiþia pãmânteascã a omului sunt o mare zãdãrnicie ºi un vis amãgitor ce stã permanent sub semnul întrebãrii: la ce folosesc alergãturile vieþii ºi la ce bunã viaþa ca atare, dacã moartea are ultimul cuvânt în rostirea existenþei? Învierea Mântuitorului este rãspunsul lui Dumnezeu care pune în rost ºi dã sens lumii ºi vieþii! Mi-am ales ca temã de meditaþie în Cuvântul pastoral din acest an ideea cã Dumnezeul nostru este Dumnezeul Învierii, un Dumnezeu care-ªi subordoneazã prezenþa ºi lucrarea Sa în lume lucrãrii de înviere a fiecãrui om în parte. Cei care nu înþeleg faptul cã în spatele a tot ceea ce ni se întâmplã în viaþã stã efortul lui Dumnezeu de a ne recupera pe fiecare în perspectiva Învierii, aceia se vor sminti ºi se vor dezamãgi de Dumnezeu. Mediocrii, superficialii, nu înþeleg taina Învierii lui Hristos ºi se smintesc de Dumezeu pentru cã nu înþeleg cã viaþa pãmânteascã trebuie sã fie o permanentã deprindere cu Învierea. Iatã câteva situaþii în care noi putem deveni superficiali ºi mediocri, smintindu-ne de lucrarea ºi prezenþa lui Dumnezeu în viaþa noastrã. Uneori suntem ispitiþi sã sesizãm viaþa pãmânteascã doar sub aspectul ei de trecere ºi de ducere înspre moarte. Alipiþi pãtimaº de ziua ce se scurge, suntem confiscaþi de perspectiva cã viaþa s-ar împuþina în noi pe mãsura trecerii anilor. Dumnezeieºtii Pãrinþi subliniazã faptul cã unicul pãcat sub soare e acela de a nu cunoaºte harul Învierii, de a nu ºti, dupã spusa Sfântului Apostol Pavel, cã deºi vasul nostru de lut, cortul acesta pãmântesc se sfãrâmã, totuºi în el purtãm comoara veºniciei, harul Învierii! Uitãm cã de la momentul botezului în faþa noastrã ºi la capãtul vieþii pãmânteºti stã nu moartea, ci Învierea. Mormântul însuºi devine o tainicã Bisericã la umbra Crucii, o trecere a trupului spre nemurire! În grai de poezie, Magda Isanos sesiza cã atâta vreme cât nu privim spre cer, cã atâta vreme cât umbletele noastre nu sunt o cãlãtorie a iubirii (cu ochii aþintiþi spre Iisus, cum îndeamna „Apostolul neamurilor”), perspectiva existenþei este redusã la sentimentul cã suntem doar muritori: „E-aºa de trist sã cugeþi cã-ntr-o zi,/ Poate chiar mâine, pomii de pe-alee, Acolo unde-i vezi, or sã mai stee/ Voioºi, în vreme ce vom putrezi. Atâta soare, Doamne, atâta soare/ O sã mai fie-n lume dupã noi; Cortegii de-anotimpuri ºi de ploi,/ Cu pãr din care ºiruie rãcoare… ªi iarba asta o sã mai rãsarã,/ Iar luna tot aºa o sã se plece, Miratã, peste apa care trece./ Noi singuri n-o sã fim a doua oarã. ªi-mi pare-aºa ciudat cã se mai poate/ Gãsi atâta vreme pentru urã, Când viaþa e de-abia o picãturã/ Între minutu-acesta care bate ªi celãlalt ºi-mi pare nenþeles/ ªi trist cã nu privim la cer mai des, Cã nu culegem flori ºi nu zâmbim,/ Noi, care-aºa de repede murim. (Magda Isanos, Cântare Munþilor, Bucureºti, 1985). Sã nu uitãm, iubiþi credincioºi, cã atunci când rostim Hristos a Înviat! afirmãm cã nu moartea este sensul ºi capãtul vieþii pãmânteºti, ci, dimpotrivã, nemurirea, iar dureroasa despãrþire a sufletului de trup este taina pe care o
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 13 aprilie 2012
†GURIE, prin harul lui Dumnezeu, Episcop al Devei ºi Hunedoarei, Preacucernicului cler, Preacuviosului cin monahal ºi Dreptmãritorilor creºtini: Sfântã binecuvântare arhiereascã din strãvechea Cetate a Devei!
Hristos a înviat! exprimã troparul Învierii „...Cu moartea pe moarte cãlcând ºi celor din mormânturi viaþã dãruindu-le”. În al doilea rând, noi ne putem dezamãgi de Dumnezeu atunci când suntem ispitiþi sã-L cãutãm nu pe Dumnezeul mângâierilor, ci mângâierile pe care Dumnezeu ni le poate dãrui. Prin cãderile noastre în pãcat, credinþa noastrã se împuþineazã, iar înþelegerea minþii devine superficialã ºi astfel noi încercãm sã-L subordonãm pe Dumnezeu, cerându-I sã ne împlineascã voile noastre pãtimaºe. Bunãoarã, mulþimea, care la praznicul Floriilor L-a întâmpinat cu „Osana!” pe Mântuitorul, s-a dezamãgit de El atunci când Domnul nu le-a împlinit dorinþa de a-L vedea ca pe un Mesia politic, eliberator nu de moarte, ci de nedreptãþile sociale ºi istorice. Smintitã fiind de o mediocrã înþelegere a lui Hristos, mulþimea adunatã la Florii va cere cu îndârjire în curtea lui Pilat: „Rãstigneºte-L!”, „Rãstigneºte-L!”. ªi noi putem fi vizaþi de aceastã mediocrã atitudine faþã Hristos Domnul, atunci când nu dorim sã ne schimbãm dupã chipul lui Dumnezeu, ci sã-L schimbãm pe Dumnezeu dupã mãsura intereselor noastre pãtimaºe. Acesta este unul dintre mesajele esenþiale ale Zilei Învierii: nu Dumnezeu trebuie sã facã ceea ce noi dorim, ci noi trebuie sã învãþãm sã facem ceea ce Dumnezeu doreºte. Doar aºa vom putea ieºi din mãsurile înþelegerii noastre mediocre despre lucrarea lui Dumnezeu în lume. Sã ne deprindem a ne lãsa pânã la abandon în mâinile lui Dumnezeu, pentru cã doar aºa vom dobândi Învierea vieþii noastre! În neîntrecute stihuri de rugã, poetul creºtin al românilor, Traian Dorz, scria în acest sens: „O, iartã-mi, Te rog, Doamne, atâtea rugãciuni, Prin care-Þi cer doar pâine ºi pazã ºi minuni! Cãci am fãcut din Tine, adesea, robul meu: Nu eu s-ascult de Tine, ci Tu de ce spun eu! În loc sã vreau eu, Doamne, sã fie voia Ta, Îþi cer ºi-Þi cer într-una, sã faci Tu voia mea; Îþi cer s-alungi necazul, sã nu-mi trimiþi ce vrei, Ci sã-mi slujeºti în toate, sã-mi dai, sã-mi dai, sã-mi dai... Gândindu-mã cã, dacã Îþi cânt ºi Te slãvesc, Am dreptul de a-Þi cere sã faci tot ce doresc. O, iartã-mi felu’acesta nebun de-a mã ruga, ªi-nvaþã-mã ca, altfel, sã stau în faþa Ta. Nu tot cerându-Þi Þie, sã fii Tu robul meu, Ci Tu cerându-mi mie, iar robul sã fiu eu. Sã înþeleg cã felul cel bun de-a mã ruga E sã doresc ca-n toate, sã fie voia Ta!” Aºadar, adevãrata rugãciune este „Doamne, fie voia Ta!”. Când nu ne rugãm astfel, când nu suntem în stare sã ne abandonãm în braþele Lui dumnezeieºti, obligãm iubirea covârºitoare a lui Dumnezeu sã ne judece ºi sã ne poarte prin încercãri, pentru a ne desprinde din amãgirile în care trãim.
duiascã miºcãrile necuvenite ale minþii, ci ca sã se facã ºi mai rele, ducând la împlinire pornirea cea rea prin primirea ajutorului lui Dumnezeu. Fiindcã acela este necãjit, iar inima mea e rãuvoitoare, Loveºte-l, îi spune el lui Dumnezeu. Numai cã nu strigã: Însuºeºte-Þi patima mea sau sã treacã rãutatea mea la Tine! Îl roagã sã Se facã pãrtaº al furiei sale”. Toþi aceºtia nu înalþã lui Dumnezeu rugãciuni ca sã scape de boala ce-i stãpâneºte, ci ca boala lor sã se desãvârºeascã în fapte. Iar când Dumnezeu nu le ascultã cererea, se smintesc ºi se dezamãgesc, neºtiind cã nu Dumnezeu este pricina nefericirii lor, ci viaþa lor pãtimaºã!
Dreptmãritori creºtini,
Atunci când Dumnezeu pare a ne dezamãgi aºteptãrile, sã ne aducem aminte cã El ºtie care este adevãratul bine ce ni se cuvine1. În acest sens, Mântuitorul a dezamãgit cererea tâlharului de pe Cruce, care I-a cerut Domnului sã Se coboare de pe lemnul rãstignirii ºi sã Se izbãveascã ºi pe El ºi pe ei. Tâlharul avea o gândire rezumatã la viaþa imediatã. El voia o minune de care sã profite, neintuind cã avea negândita ºansã de a sta alãturi de Dumnezeu pe Cruce, pentru a se coborî prin ea (nu de pe ea) într-o viaþã ce nu mai putea fi pusã sub semnul întrebãrii legate de tragedia morþii. Mântuitorul a preferat sã-i dezamãgeascã aºteptãrile, pentru a nu ne amãgi pe noi pe toþi. Prin Crucea Învierii Sale, El ne-a dat puterea de a coborî ºi noi, prin crucile pe care suntem þintuiþi, într-un fel sau altul, într-o viaþã înviatã din orice suferinþã ºi din orice iad.
Iubiþi fraþi ºi surori, De Dumnezeu se mai smintesc ºi cei cu viaþa stricatã ºi pervertitã pânã la mãsurile diavoleºti. Aceºtia Îi cer lui Dumnezeu sã Se facã slujitor al patimilor lor. Se spune cã, odatã, au mers la un împãrat cel mai mare zgârcit ºi cel mai mare invidios de pe pãmânt. Zgârcitul ºi invidiosul în faþa împãratului! Iar împãratul le-a fãcut urmãtoarea propunere: „Unul dintre voi sã-mi cearã orice va voi, dar sã ºtie cã imediat celuilalt, care n-a cerut, îi voi da dublu!” Cei doi s-au frãmântat mult. Zgârcitul nu putea suporta gândul cã celãlalt va primi dublu faþã de el. Invidiosul, la rândul lui, se zbuciuma în sinea lui zicând:„Cum voi putea suporta sã ºtiu cã el va avea dublu faþã de mine?”. Aºa cã nu se puteau nicicum hotãrî. Pânã la urmã, invidiosului i-a venit o idee ce i s-a pãrut salvatoare: „Slãvite împãrate! M-am hotãrât eu sã cer ceva!”. „Prietenul tãu va primi dublu faþã de tine” îl avertizã împãratul. „Da, Doamne! Îþi cer ca mie sã-mi scoþi un ochi, iar lui sã îi scoþi pe amândoi”. Sfântul Grigorie de Nyssa sublinia în acest sens : „Cel ce se foloseºte de rugãciune ca un lipsit de minte nu se ridicã la înãlþimea Celui ce Se dãruieºte pe Sine, ci doreºte ca Acela sã Se coboare la treapta joasã ºi pãmânteascã a poftei sale. ªi, din acest motiv, Îi înfãþiºeazã Celui Ce vede în inimi pornirile sale pãtimaºe, nu ca sã i se tãmã-
Unul dintre sfinþii iubitori de Dumnezeu exclama privind înspre taina Învierii : „O, Hristoase, care iubeºti pe cei ce Te rãstignesc ºi îi rãstigneºti pe cei ce Te iubesc!”. Iatã un aparent paradox, dar de fapt o profundã lucrare a proniei dumnezeieºti! Hristos Se rãstigneºte dintr-o sfâºietoare iubire pentru cei care-L pironesc pe lemnul Crucii. Pe Golgota este omorâtã moartea rãstignitorilor! Mielul Jertfit ridicã pãcatele celor care-L jertfesc! „Cãci Dumnezeu aºa a iubit lumea, încât pe Fiul Sãu Cel Unul Nãscut L-a dat, ca oricine crede în El sã nu piarã, ci sã aibã viaþã veºnicã” (Ioan 3,16). Atâta vreme cât rãmânem în pãcate, Hristos va rãmâne pe Cruce. Iubirea lui Dumnezeu nu poate coborî de pe Altarul Crucii, pentru ca nu cumva vreunul din pãcatele noastre sã rãmânã nepironit ºi nespulberat de biruitoarea Înviere! Acesta este încã unul dintre mesajele fundamentale ale Zilei Pascale: „trecerea de la moarte la Viaþã”. O, Hristoase, care rãstigneºti pe cei ce Te iubesc! Covârºitoare tainã: Dumnezeu, pe cei care-i gãseºte vrednici îi pune alãturi de El pe Cruce, spre izbãvirea multora! Dumnezeu îºi asociazã pe omul sfânt ºi-l face lucrãtor al Învierii rãstignitorilor. Înþelegem, astfel, de ce Dumnezeu i-a rãstignit pe atâþia în temniþele ºi în gulagurile istoriei: pentru cã i-a trimis în cãutarea ºi spre Învierea oii celei pierdute prin hãþiºurile atâtor ideologii totalitariste. Iatã, aºadar, încã unul dintre darurile fundamentale ale Zilei Învierii: cel ce cunoaºte harul Învierii nu va vedea moartea în veac. Un mare mistic spunea: „Iisus este o ranã de care nu te mai vindeci!” Cine cunoaºte harul Învierii, cine se face una cu dragostea Crucii lui Hristos nu mai poate sã trãiascã indiferent ºi detaºat faþã de tragedia lumii, ce s-a smintit din Dumnezeu. Vã chem pe toþi, iubiþi credincioºi, sã fiþi adevãraþi fii ai Învierii. Rãniþi de harul Învierii, sã ne ostenim a cuprinde în rugãciunile noastre cãderile celor ce în mediocra nepricepere îºi trãiesc viaþa pãmânteascã, deprinzându-se cu o existenþã înspre moarte. Sã ne rugãm Domnului Înviat sã ne pironeascã pe Crucea dãruirii pânã la jertfã pentru viaþa ºi Învierea lumii!
Hristos a înviat! †GURIE, Episcopul Devei ºi al Hunedoarei
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 13 aprilie 2012
Cocoºi-Vârtopeanu se vrea primar PDL andidatul PDL la Primãria municipiului Vulcan este consilierul local Constantin CocoºiVârtopeanu, care spune cã în perioada urmãtoare va veni cu o echipã nouã, formatã din oameni capabili.
C
Aberaþie decizionalã. Senatul vrea sã ne oblige sã mergem la vot! enatul României a aprobat, tacit, un proiect de lege prin care cetãþenii sã fie obligaþi sã se prezinte la vot.
S
Proiectul a fost iniþiat de deputatul UNPR Tudor Ciuhodaru ºi independentul Mircia Giurgiu ºi prevede aplicarea unei sancþiuni contravenþionale, în valoare de 1.000 de lei, pentru persoanele care nu se prezintã la vot. Sancþiunile nu se opresc, însã aici. Dacã persoana care a fost deja amendatã, “recidiveazã” ºi nu se prezintã nici a doua oarã la vot, va fi sancþionata cu tãierea indemnizaþiilor ºi ajutoarelor acordate de stat. Mai mult, la a treia “abatere”, persoana respectivã va fi ºtearsã din listele electorale ºi nu va mai putea vota. Senatorii hunedoreni nu sunt de accord cu acest proiect aprobat tacit de Senat ºi cred cã este anticonstituþional. “Nu cred cã este în regulã. Votul este obligatoriu doar în câteva þãri, cred cã pot fi numãrate pe
degete. Pânã la urmã vorbim despre o chestiune de conºtiinþã a cetãþenilor, nu de obligativitate. Eu nu am vãzut acest proiect de lege, nu a trecut prin Comisia de Buget. Oricum, nu sunt de acord cu el, contravine Constituþiei”, a declarat senatorul PDL Dorin Pãran. De asemenea, senatorul Dan Radu – Ruºanu (PNL) a explicat cã votul “este un drept constituþional, pe care pot sã-l exercit sau nu. Nu mã poate obliga nimeni sã votez. Nu se poate aºa ceva”. Pe de altã parte, social – democratul Cosmin Nicula îºi pune speranþa în deputaþi. „A fost un proiect de lege care a trecut tacit prin Senat. În opinia mea, nu are niciun fel de implicaþie electoralã asupra cetãþenilor, pentru cã urmeazã sã fie dezbãtut în Camera Deputaþilor ºi cu siguranþã acolo va fi respins pentru cã încalcã prevederile Constituþiei”. Proiectul nu va deveni lege, pânã când nu va fi trecut ºi prin Camera Deputaþilor, care este for decizional. Car men COSMAN
Tiberiu Iacob-Ridzi, preºedintele PDL Petroºani, alãturi de care ºi-a fãcut Cocoºi anunþul, a precizat cã nu trebuie uitat faptul cã investiþiile importante din Vulcan au fost realizate sub conducerea PDL. ”Domnul Cocoºi este
membru al PDL din 1998, este un membru fidel al organizaþiei ºi a dat dovadã de maturitate politicã ºi înþelepciune. El candideazã din partea PDL ºi va trebui sã avem o discuþie ºi cu cei din UNPR ºi PNÞCD cu privire la aceastã situaþie. Noi avem încredere în oamenii de la Vulcan ºi nu trebuie sã uitãm cã Vulcanul s-a transformat foarte frumos într-un guvern PDL, care a alocat sume importante acestei localitãþi”, a declarat Tiberiu Iacob-Ridzi, preºedintele PDL Petroºani. Constantin CocoºiVârtopeanu a precizat însã cã în aceastã perioadã se lucreazã la consolidarea unei noi echipe, având în vedere
cã din PDL au plecat ºi consilierii locali din actualul mandat. ”Situaþia de astãzi este una onorantã pentru mine. Nu ºtiu dacã m-am gândit vreodatã la ea. Sper sã duc acest partid mai departe, partid care a fãcut multe lucruri pentru Vulcan. Vrem sã câºtigãm alegerile, pentru cã PDL Vulcan are aceastã ºansã, iar zilele urmãtoare vom prezenta ºi echipa cu care dorim sã câºtigãm. 90% dintre oamenii PDL au plecat, dar acum lucrãm la formarea unei echipe noi, cu oameni capabili”, a declarat CocoºiVârtopeanu. Anamaria NEDELCOFF
Sporul de dispozitiv de la Petroºani se judecã la Alba uncþionarii publici de F la Petroºani ar putea sã se aleagã cu salarii mult diminuate în urma unui raport al Curþii de Conturi Hunedoara, contestat în instanþã de municipalitate. Procesul se desfãºoarã la Curtea de Apel Alba Iulia, iar reprezentanþii Primãriei Petroºani sperã sã gãseascã înþelegere la magistraþi. Angajaþii Primãriei Petroºani ar putea pleca acasã cu salarii mai mici de 400 de lei ºi, mai mult, ar putea chiar sã vinã cu bani de acasã, dacã instanþa de judecatã nu le va da câºtig de cauzã. În urma unui control,
efectuat în 2011, Curtea de Conturi Hunedoara a stabilit cã angajaþii Primãriei Petroºani au beneficiat ilegal de unele sporuri, printre care ºi sporul de dispozitiv care reprezintã 25% din salariu, ºi au cerut recuperarea sumelor de la angajaþi. Juriºtii municipalitãþii au contestat raportul, atât la Deva, cât ºi la instituþia centralã de la Bucureºti, dar nu au avut câºtig de cauzã. În consecinþã, s-au adresat instanþei de judecatã, iar
dosarul se aflã pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia.„Suntem la Alba Iulia pentru a discuta despre toate detaliile acestui proces cu apãrãtorii ºi sperãm cã instanþa ne va da dreptate”, a declarat, miercuri, Lucian Dragomir, director executiv în Primãria Petroºani. Oficialii municipalitãþii spun cã sporul de dispozitiv a fost acordat în baza Ordinului 496/ 2003 ºi nu este ilegal. Car men COSMAN
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 13 aprilie 2012
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
HOROSCOP
13 aprilie 2012
Eºti cam nemulþumit de tot ce se întâmplã la serviciu. Ai dori o schimbare ºi n-ar fi exclus sã vi se facã o propunere în acest sens. Deocamdatã ar fi de preferat sã rãmâi în stadiul de a face planuri. Dacã vei fi mai conciliant, vei avea multe de câºtigat.
N-ar fi rãu sã acorzi ceva mai multã atenþie sãnãtãþii ºi sã-þi faci un control de rutinã. Vei avea parte de o zi extrem de agitatã, cu evenimente care te vor þine cu sufletul la gurã, chiar dacã unele nu te vor privi personal. Iniþiativele tale din aceastã perioadã se vor bucura de apreciere.
Relaþia cu cei din jur este bunã ºi faptul cã poþi miza pe sprijinul lor te face sã te implici în chestiuni deosebite. Activitãþile intelectuale te favorizeazã. Relaþia cu partenerul de viaþã este în continuare tensionatã. Ar fi bine sã eviþi cãlãtoriile deoarece ai putea avea o problemã.
Nu te simþi în largul tãu, eºti nemulþumit de tot ce se întâmplã la seviciu, dar ai tendinþa de a exagera. Sãnãtatea nu este punctual tãu forte, aºa cã ar fi de preferat sã nu te suprasoliciþi. Este posibil sã fii obligat sã faci o investiþie în cãmin, dar pânã la urmã te vei descurca.
Cheltuielile sunt destul de mari în aceastã perioadã, dar cum ºansa este de partea ta, reuºeºti sã te descurci cu bine. Este posibil sã aparã unele schimbãri la nivelul instituþiei la care lucrezi. De asemenea, în cazul în care doreºti sã îþi schimbi serviciul, ai putea primi o ofertã.
Dacã eºti implicat într-o relaþie stabilã, este posibil ca partenerul sã se confrunte cu situaþii dificile, ceea ce te va afecta ºi pe tine într-o bunã mãsurã. N-ar fi exclus nici sã fie obligat sã plece la un drum. Eºti dornic sã te implici în tot felul de activitãþi, cãci forma fizicã îþi permite.
Colaborãrile þi-ar putea aduce unele satisfacþii în plan material, dar va fi nevoie de eforturi mari. Cãlãtoriile te vor avantaja, indiferent cã este vorba de afaceri sau de divertisment. În aceastã perioadã eºti cam impulsiv ºi riºti sã ai tot felul de neînþelegeri cu cei din jur.
Tot ceea ce þine de cãlãtorii te favorizeazã din toate punctele de vedere. În cazul în care doreºti sã pleci într-o cãlãtorie în strãinãtate, ai toate ºansele sã primeºti aprobãrile sau actele necesare. Interesul pentru chestiunile materiale va creºte simþitor asãzi.
În apartament ai putea face unele mici schimbãri, ceea ce îþi va îmbunãtãþi starea de spirit. Pentru un eventual schimb de locuinþã ar fi bine sã mai aºtepþi. Interesul tãu pentru chestiunile financiare va fi peste nivelul obiºnuit în aceastã perioadã. Vei avea ocazia sã faci o investiþie.
ªansele de a avea realizãri în plan sentimental sunt mari, dar sunt condiþionate de diplomaþie. În cazul în care ai de luat decizii importante, ar fi bine sã te sfãtuieºti cu cineva de încredere. Este posibil sã primeºti o ofertã pentru o colaborare ºi ar fi bine sã o analizezi pe toate feþele.
Entuziasmul afectiv este la limita superioarã, aºa cã petrecerea timpului liber în compania partenerului de suflet va fi o plãcere. Din pãcate programul tãu pentru timpul liber nu va fi cel pe care þi-l doreºti. Relaþia cu colegii va fi cam agitatã ºi veþi avea parte de obstacole.
Relaþia cu cei din familie va fi cam tensionatã ºi ar fi de dorit sã nu dai curs pornirilor impulsive. Relaþia cu prietenii evolueazã excelent, aceºtia fiind de partea ta în tot ce faci. Nu vor lipsi ocaziile de a participa la diverse activitãþi sociale care îþi vor da posibilitatea de a te relaxa.
Fapt divers 11
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 13 aprilie 2012
Drob de miel cu verdeaþã
Ciorba de miel Timp de preparare: 1 ora
Ingrediente: Cap ºi mãruntaie de miel, morcov ºi pãtrunjel cca 250 g, o ceapã de mãrime mijlocie, o lingurã orez, borº, zeamasau sare de lãmâie sau oþet, un gãlbenuº, 100 ml smântânã sau iaurt, sare, tarhon, leuºtean.
Mod de preparare: Pentru o ciorbã de 3-4 l, este suficient capul, dacã acesta este întreg, cu puþin gât ºi capetele osoase ale pulpelor, sau circa 1/2 kg altã carne cu mai mult os (piept).Capul întreg cu 1/3 din gât, plus capetele osoase ale pulpelor se pun într-o oalã cu 2 l apã rece ºi se lasã la o parte 15 minute, ca sã se dizolve substanþele hrãnitoare care vor da gust ºi aroma ciorbei. În acest timp, zarzavatul ºi ceapã, râse prin
razãtoarea cu gãuri mari, se cãlesc 2 minute, cu 2 linguri de untdelemn, într-o oalã de 5-6 l, amestecând mereu; apoi se adãugã carnea cu apã în care a stat ºi o linguriþã de sare. Se firbe 50-60 minute; se adãugã apoi orezul, se amestecã bine ca sã nu se lipeascã de fundul oalei ºi se lasa sã fiarbã încã 20 minute. Se acreºte, dupã gust, cu borº sau cu altã substanþa acrã, completând lichidul pânã la circa 3 l sau mai mult, dacã ciorba este prea deasã, lãsând sã mai fiarbã câteva clocote. Carnea se scoate de pe oase ºi se adãugã în ciorbã. Pentru aromã este indicat tarhonul, sau leuºteanul. Când este complet gata, se mai sãreazã dupã gust. Dacã se pregãteºte ciorba în cantitate mai mare se pun ºi mãruntaie. Plãmânii se taie bucãþi cât se poate de mici ,rinichiul se taie în bucãþele, ca sã poatã intra apa în canale ºi sã le spele bine. Ficatul se taie în bucãþi mici ºi se adãugã în ciorbã, când toate sunt fierte (se fierbenumai 5 minute, ca sã nu se întãreascã). Din cap ºi mãruntaie, se pot pregãti circa 8 l ciorba; se mãresc cantitãþile celorlalte ingrediente proporþional cu cantitatea de ciorbã, procedând exact ca mai sus.
Înnobileazã aromele mâncãrurilor de sãrbãtoare.
Vinuri bune pentru masa de Paºte Ce-ar fi masa de Paºte fãrã un pahar de vin care sã complimenteze mâncarea ºi sã antreneze simþurile? Te învãþãm sã alegi cele mai bune licori care sã se potriveascã perfect cu fripturã de miel ºi prãjituri. Alege doar unul sau douã vinuri care sã meargã din plin cu bogãþia de arome pe care le vei aºeza pe masa de sãrbãtoare. ªi pentru cã vedetele vor fi fripturile de miel, cozonacii ºi ouãle roºii, nu îþi va fi greu sã alegi între un soi de vin roºu pentru masã ºi unul de vin dulce pentru deºert. Un pahar de vin
roºu pentru mielul rumenit Cunoscãtorii ºtiu regulã care spune cã vinul roºu se potriveºte cu felurile de mâncare din carne roºie. Cu cât e mai grea mâncarea, cu atât e mai sec vinul. Astfel, lista de vinuri pentru mesele de Paºte trebuie sã conþinã ºi o sticlã de Cabernet Sauvignon, Merlot sau Pinot Noir. Un pahar de vin alb pentru friptura de curcan Dacã anul acesta ai înlocuit mielul cu carnea de curcan, atunci ºi vinul pentru felul principal trebuie sã se schimbe. Cãrnurile de
pasãre cer un vin alb sec ºi nu ai sã dai greº dacã alegi un Sauvignon Blanc. Vinuri aromate pentru desert Finalul mesei ºi momentul deºertului poate sã cearã o nouã sticlã de vin. Nu trebuie sã serveºti ºampanie, aceasta nu se va potrivi neapãrat cu deºerturile foarte dulci. Poþi încerca vinuri aromate ºi dulci naturale cum sunt Tãmâioasa, Busuioaca sau Muscatul. Se potrivesc ºi cu prãjiturile ºi cu fructele. Dacã aþi servit deja cafeaua, dupã ea puteþi sã turnaþi în pahare un vin ars sau un lichior.
Timp de preparare: 1 orã (complexitate medie) Ingrediente: mãruntaie de miel ºi prapurele de miel 3-4 cepe 6-7 ouã verdeaþa ceapã verde multã sare piper miez de franzela înmuiat în lapte Mod de preparare: Mãruntaiele se spalã, se taie bucãþele, se prãjesc sau se fierb în apã clocotitã cu sare, iar apoi se toacã mãrunt sau se dau prin maºina de tocat carne. Se amestecã cu ceapã înãbuºitã, verdeaþã toccata mãrunt, miezul de franzela înmuiat în lapte. Din
cele 7 ouã, 3 se fierb tare ºi se toacã, sau se dau prin maºina, iar celelalte 4 ouã se amestecã bine cu compoziþia, se pune sare ºi piper. Se aranjeazã prapurele într-o tavã unsã cu unt, dupã ce a fost þinut mai întâi în apã cãlduþã ca sã se desfacã ºi sã-i iasã tot sângele. Se pune
compoziþia la mijloc, se niveleazã ºi se acoperã cu marginile prapurelui. Se unge cu grãsime pe deasupra ºi se dã la cuptor cu o jumãtate de orã înainte de a servi masa, dacã se serveºte cald. Dacã se serveºte ca ºi aperitiv, se poate servi rece, stropindu-se cu zeamã de lãmâie.
Friptura de miel
Marinata 2 linguri cu vârf muºtar cu seminþe 3 cãþei usturoi 3 fire cimbru 1 fir rozmarin 8 fileuri anºoa în ulei de mãsline coajã de la 1 lãmâie 2 linguri suc lãmâie 2 linguri sos de soia 2 linguri ulei mãsline piper Preparare 1. Mixaþi în blender toate ingredientele pentru marinata (de la verdeþuri rupeþi frunzuliþele de pe tulpinã), pânã obþineþi o pastã. * nu se pune sare în marinata deoarece anºoa ºi sosul de soia sunt suficient de sãrate 2. În pulpa de miel spãlatã ºi uscatã bine cu ºerveþele faceþi incizii cu un cuþit bine ascuþit ºi introduceþi felii de usturoi. 3. Frecaþi apoi pulpa pe ambele pãrþi cu pastã obþinutã. Deasupra sã fie un strat
generos de marinata. Puneþi pulpa într-un bol ºi acoperiþi cu o folie. Aveþi grijã, folia sã nu atingã suprafaþa cãrnii ca sã nu strice crustã, de aceea e bine sã folosiþi un bol! Daþi la frigider minim 4 ore. 4. Scoateþi pulpa ºi lãsaþi jumãtate de orã afarã, sã ajungã la temperatura camerei. 5. O aºezaþi într-o tavã ºi o introduceþi la cuptor la 220C pentru 20 minute. Coborâþi temparatura la 150C ºi mai lãsaþi 2 ore. Tot la 30 minute stropiþi-o cu sucul din tava 6. Dupã acest timp friptura va fi fãcutã ºi suculentã ºi uºor în sânge doar în jurul osului. Dacã o doriþi mai în sânge scãdeþi timpul de coacere. Acoperiþi fripturã cu folie de aluminiu ºi lãsaþi sã stea 15 minute înainte de a o tãia.
De obicei de Paºti, pregãteam o fripturã de miel în vin roºu cu usturoi, rozmarin ºi cimbru. Anul acesta am dorit sã schimb, sã încerc ºi altceva aºa cã am folosit o reþetã uºor modificatã de aici ºi rezultatul a fost peste aºteptãri. Friptura a ieºit suculenta, gustoasã ºi nu în ultimul rând foarte arãtoasã. O fripturã demnã sã stea pe masa mea de Paºti. Am servit-o doar cu un sos simplu fãcut din iaurt gras amestecat cu multã ceapã verde ºi pãtrunjel tocat. ªi un pahar de vin roºu sec... Vã recomand ºi alte douã sosuri lângã aceastã fripturã: tzatziki ºi chimichurri. Ingrediente: pulpa de miel cu os (1.6 kg) 3 cãþei usturoi
* nu uitaþi sã ajustaþi timpul de coacere în funcþie de greutatea pulpei, a mea avea 1.6 kg
Pasca cu brânzã dulce de vaci Timp de preparare (dulciuri): 60 minute (complexitate medie) Ingrediente: (Pentru reþeta Pasca cu brânzã dulce de vaci) · 500 g faina · 3 ouã · 125 g zahãr · 100 g unt · 4 linguri de ulei · 250 ml lapte · 50 g drojdie · esenþe ºi mirosuri Umpluturã: · 500 g brânzã dulce de vaci · 50 g unt moale · 2 gãlbenuºuri · zahãr vanilat · coajã de lãmâie · 200 g zahãr pudrã · 1 lingura de gris · 2 linguri de fãinã · stafide · 3 linguri de smântânã
Mod de preparare: pasca cu brânzã dulce de vaci 1. Pentru aluat se înmoaie drojdia în puþin lapte cãlduþ ºi un praf de sare . 2. Se opãresc 3-4 linguri de fainã cu 4-5 linguri de lapte clocotit ºi se lasa sã se rãceascã. 3. Când este rece se amestecã cu drojdia ºi se pune la dospit. 4. Între timp restul de lapte se încãlzeºte, se adãugã zahãrul, mirosurile, ouãle bãtute bine ºi uleiul. 5. Când drojdia s-a dospit se pune în fãinã, se dauga laptele ºi se începe frãmântatul. 6. Pentru a frãmânta mai uºor se topeºte untul ºi, în timp ce frãmântãm, se stopesc mâinile cu unt, pânã se terminã untul. 7. Se lasã la dospit cam 40 de minute (la cãldurã). 8. Pentru umpluturã se amestecã brânzã cu untul moale, gãlbenuºurile,
sarea, zahãrul vanilat, coajã de lãmâie, zahãrul pudrã, griºul, fainã, smântâna ºi stafidele. 9. Când aluatul s-a dospit se ia o bucatã mai micã din care se face o împletiturã cât forma rotundã în care se coace pascã. 10. Se pune aluatul în formã, pe margini se pune împletitura ºi se mai lasa la dospit timp de 40-50 de minute. 11.Când este gata se adãugã în mijloc umpluturã, se unge cu ou ºi se dã la cuptor, la foc potrivit, aproximativ o orã.
12 Monden
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 13 aprilie 2012
Masa de Paºte, aranjatã cu stil ºi dragoste ndiferent dacã vã pregãtiþi de Imusafiri sau petreceþi Paºtele în familie, o masã elegantã, bine aranjatã, vã va face sã simþiþi ºi mai bine spiritul sãrbãtorii ºi va adãuga încã un plus de semnificaþie acestor zile deosebite. Cu puþinã imaginaþie, creativitate ºi poate apelând chiar la sfatul unor specialiºti în domeniu, masa dumneavoastrã de Paºte poate arãta la fel de bine ca cea a unui restaurant, aducând astfel un plus de bucurie în inima celor dragi. Pentru a vã arãta ce puteþi face pentru a vã impresiona invitaþii sau familia, Cronica Vãii Jiului a stat de vorbã cu un specialist în decoraþii pentru cele mai utile sfaturi.
În primul rând, faþa de masã trebuie sã fie cu tematicã specialã ºi neapãrat, pentru a-i da un plus de eleganþã, sã aibã dantelã, iar florile trebuie sã fie de sezon, de preferat narcise. Mai apoi, atunci când vine vorba de ouã, acestea nu se pun pur ºi simplu, ci trebuie într-un fel anume. “ De pe masã nu trebuie sã lipseascã bolul sau jardiniera cu grâu verde,
care se aºeazã în centrul mese. Cele mai frumoase sau reuºite ouã se pun în grâu, pentru a fi admirate de toþi invitaþii, spre bucuria doamnelor”, ne-a spus Violeta Novac, decorator Smart Party. Însã, în ultimii ani, ouãle se mai aºeazã ºi altfel, într-o tentã inovatoare ºi puþin funny. Vorbim despre copacul cu ouã, care se face din tot felul de crenguþe, iar ouãle speciale se gãsesc de cumpãrat în magazinele cu decoraþiuni. Când ajungem la mâncare, ei bine, ºi aici existã o ordine a lucrurilor. Mielul, de preferat întreg, pe un platou ºi asezonat cu tot
felul de garnituri, trebuie neapãrat sã stea în centrul mesei. Capul familiei trebuie sã îl porþioneze ºi sã-i serveascã pe toþi cei de la masã. Drobul se aºeazã pe masã deja tãiat pe o farfurie de aperitiv, din care se serveºte fiecare. Trecând la trufandalele care neapãrat trebuie sã existe pe masã la o sãrbãtoare de primãvarã, ceapa verde, usturoiul verde, salata ºi ridichiile, nu trebuie sã lipeascã. Ajungând ºi la bãuturi, cum de Paºte se serveºte miel ºi preparate din carne de miel, vinul obligatoriu trebuie sã fie roºu. Astfel, dupã ce am
Sandu Daniel Preºedintele Sindicatul Minier Libertatea 2008 Dumneavostrã, locuitorilor Petroºaniului ºi ai Vãii Jiului, vã dorim ca sãrbãtorile prilejuite de Învierea Domnului sã vã aducã sãnãtate, bunãstare, liniºte în suflet ºi în case, iar Lumina Linã sã vã învãluie ºi sã vã ocrotescã!
Sãrbãtori fericite! Hristos a Înviat! Ovidiu Balaº, Preºedintele Partidului Conservator Petroºani
pus elementele esenþiale pe masã, trebuie sã ne ocupãm ºi de detalii. ªerveþelele trebuie sã fie cât mai colorate, cu tematicã specificã Paºtelui. Ouãle, dincolo de modul ºi culoarea clasicã în care se vopsesc, în fiecare an existã ºi tendinþe vizavi de acest lucru. În 2012, la modã sunt ouãle glamour, aurii, argintii sau pur ºi simplu decorate cu sclipici. Ajungând ºi la dulciurile ºi produsele de patiserie pe care gospodinele le
pregãtesc din timp, de pe masã este obligatoriu sã nu lipseascã pasca tradiþionalã ºi cozonacul. Dincolo de acestea, restul rãmâne la alegerea fiecãrei doamne în parte. Aºadar, dupã ce ne-am ocupat de masã, þinuta pe care trebuie sã o îmbrãcãm este, de asemenea, foarte importantã. Pentru cã Paºtele este o sãrbãtoare mai sobrã, ºi hainele trebuie sã fie în acelaºi ton. Bãrbaþii, dacã nu poartã costum, mãcar o cãmaºã ºi un sacou este obligatoriu sã aibã, iar femeile la fel, cel puþin un taior. În speranþa cã aceste sfaturi culese de la specialiºti vor fi utile doamnelor, în special, vã urãm sãrbãtori luminate ºi ne permitem sã vã mai dãm încã un sfat. De la masa de Paºte, dincolo de ouã, miel sau pascã, nu trebuie sã uitãm sã punem dragoste ºi armonie pentru a petrece clipe minunate alãturi de cei dragi. Paºte fericit! Luiza ANDRONACHE