Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 104
Cronica Vãii Jiului Joi, 12 aprilie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Statul finanþeazã doar lista minelor devenite istorie
tatul român a alocat zeci de milioane de lei pentru închideri de mine, dar în acelaºi timp în ultimii ani nu a dat nici mãcar un leuþ pentru deschiderea de noi fronturi de lucru. Ca sã-ºi dezvolte capacitãþile de producþie, Compania Naþionalã a Huilei Petroºani este nevoitã sã se descurce cu resursele financiare proprii.
S
PAGINA A 5-A
Nica, între mania persecuþiei ºi teoria conspiraþiei ând nu spune prostii C pentru care mai apoi îi acþioneazã în judecatã pe jurnaliºtii care-l taxeazã cu privire la ele, liderul-ºef al Sindicatului Muntele, Petre (Bebe) Nica, suferã de mania persecuþiei ºi viseazã teorii ale conspiraþiei.
>>> PAGINA A 5-A
Cu avortul la psiholog DL a iniþiat un proiect de lege prin care femeile care vor sã facã un avort trebuie sã treacã mai întâi pe la psiholog, pentru ºedinþe de consiliere...
P
>>> PAGINA A 3-A
Cine e sãrac ºi ajutã/ Pe Dumnezeu împrumutã… ouã cazuri disperate – douã tinere care se luptã pentru viaþã – se aflã în atenþia Bisericii Sfânta Varvara din Petroºani, care a lansat credicioºilor un apel la ajutorare.
D
>>> PAGINILE 6-7
Atenþie sã nu vã treziþi cu Grivei pe post de miel! ândiþi-vã de douã ori înainte de a da curs vreunei „oferte de nerefuzat” atunci când vine vorba despre mielul de Paºti.
G
>>> PAGINA 12
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 12 aprilie 2012
Prefectura Hunedoara se pregãteºte de alegeri S
ute de mii de lei pentru alegerile locale. Prefectura judeþului Hunedoara a demarat o licitaþie pentru tipãrirea buletinelor de vot care vor fi folosite pentru alegerile locale din luna iunie.
Este vorba de 1.800.000 de buletine de vot împãrþite dupã cum urmeazã. În cadrul contractului vor fi achiziþionate - 582.500 buletine cu 12 pagini, 207.550 buletine cu 8 pagini, 43.330
buletine cu 6 pagini ºi 966.620 buletine cu 4 pagini. Valoarea contractului este estimatã la suma de 220 de mii de lei. Totodatã s-au stabilit ºi modelele buletinelor de vot. Acestea sunt împãrþite pentru alegerea consiliului local, al primarului. Pentru votul de la nivel judeþean se vor tipãri douã buletine de vot, ºi anume pentru alegerea consilierilor judeþeni ºi a preºedintelui
Consiliului Judeþean. De precizat este faptul cã pentru preºedinþia Consiliului Judeþean ºi-au anunþat, pânã în prezent, candidatura patru persoane. Acestea sunt actualul preºedinte Mircea Ioan Moloþ din partea PNL. Din partea UNPR va candida Mircia Muntea, de la PRM nominalizat este Costel Avram. Surpriza vine din partea lui Haralambie Vochiþoiu care candideazã din partea noului partid PP-DD. Tipãrirea, capsarea, împachetarea ºi transportul buletinelor de vot care vor fi utilizate în judeþul Hunedoara pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale din data de 10 iunie 2012 sunt achiziþionate de Prefectura judeþului Hunedoara. Raul IRINOVICI
ANUNÞURI
Cronica Vãii Jiului
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Te pui cu blondele? (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Burlacul III 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Lege ºi ordine: Brigada specialã
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Desire 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Poama acrã (r) 0:30 Desire (r) 1:00 Culoarea fericirii (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Iisus din Nazareth (r) 11:00 ªansa dragostei (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Crimele din Midsomer 15:45 Iisus din Nazareth 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Fotbal: Cupa României (live) 23:30 ªtirile Pro TV 0:00 Soþia împãratului
Prima TV 9:30 Focus Monden (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist pastila 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:15 M-a facut mama artist pastila 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 M-a fãcut mama artist 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 M-a facut mama artist pastila 1:00 Focus (r)
TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Predanii 10:25 Ne vedem la TVR! (r) 11:55 Dincolo de celebritate 12:00 Bebe magia 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Paul VI, un papã în mijlocul furtunii 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Zona Zero 22:40 Exclusiv Documentarele Televiziunii Române 0:00 Ca la carte 0:30 Bebe magia (r) 1:00 Paul VI, un papã în mijlocul furtunii (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Joi, 12 aprilie 2012 DL a iniþiat un proiect de lege prin care femeile care vor sã facã un avort trebuie sã treacã mai întâi pe la psiholog, pentru ºedinþe de consiliere ºi pentru o perioadã de gândire de cinci zile înainte de procedura de întrerupere a sarcinii.
P
Proiectul a împãrþit ºi de aceastã datã România în douã, fiind persoane care susþin cã o femeie are nevoie de consiliere înainte de a face o întrerupere de sarcinã, în timp ce mai mulþi reprezentanþi ai ONG-urilor, dar ºi ai altor partide politice, considerã cã noua lege ar duce la manipularea femeilor. Deputatul PDL Monica Iacob-Ridzi spune cã mult controversatul proiect de lege, la care este coiniþiator, aliniazã România la standardele europene. ”Legislaþia altor þãri prevede obligativitatea consilierii psihologice în astfel de cazuri. Sunt foarte multe femei tinere care, însãrcinate, nu ºtiu despre riscurile la care se supun atunci când decid sã avorteze. De fapt, acest proiect de leget reprezintã o aliniere la legislaþia europeanã. Nimeni nu interzice
Cu avortul la psiholog avortul, ci este vorba doar de consiliere de specialitate”, a declarat Monica Iacob-Ridzi. De aceeaºi pãrere sunt ºi medicii, care spun cã o asemenea lege este binevenitã. ”O asemenea lege mi se pare corectã ºi binevenitã, pentru cã sunt foarte multe femei care într-un moment de disperare fac o asemenea greºealã ºi dupã aceea regretã. Dar de obicei femeile ar trebui consiliate înainte de a rãmâne însãrcinate. Femeilor gravide trebuie sã li se spunã cã oricine are dreptul la viaþã. Aceastã consiliere ar trebui totuºi sã se
facã pe douã laturi: cea medicalã, pentru ca mama sã afle dacã existã riscul unei boli congenitale în primele luni de sarcinã ºi cea prin care sã i se aducã la cunoºtinþã riscurile unui avort ºi faptul cã oricine are dreptul la viaþã”, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, dr. Mariana Mateescu, managerul Spitalului Municipal Vulcan. Anul trecut, în judeþul Hunedoara, aproximativ 800 de femei au decis cã ar fi mai bine sã nu aducã pe lume un copil. ”În mod categoric trebuie consiliere psihologicã, pentru
cã nu de puþine ori se întâmplã ca femeile sã regrete dupã aceea. Nu este uºor sã suporþi un avort spontan, care nu depinde de tine, ºi lasã urme. Nu vreau sã mã gândesc ce urme poate lãsa un avort pe care îl decizi tu la un moment dat. Aceastã problemã este foarte complicatã”, a precizat ºi dr. Dumitra ªtefan, director al Direcþiei de Sãnãtate Publicã (DSP) Hunedoara. Totuºi, reprezentanþii a 22 de ONG-uri nu sunt de acord cu proiectul de lege al PDL: “Vã supunem atenþiei faptul cã, aceastã propunere legislativã
numeºte consiliere (ce poate fi oferitã de un medic, de un psiholog sau de un asistent social) printre altele, vizionarea de materiale foto ºi video ºi parcurgerea unui set de informaþii care aratã “cã avortul înseamnã încetarea unei vieþi, deoarece fãtul este o fiinþã vie chiar din momentul concepþiei sale. Organizaþiile semnatare considerã cã acest tip de consiliere nu face decât sã inducã sentimente de vinã ºi sã manipuleze luarea unei decizii. De asemenea, perioada de gândire de 5 zile creeazã întârzieri nejustificate ce cresc riscurile pentru sãnãtatea pacientei”. Deputatul PNL Mariana Câmpean susþine însã cã proiectul menþionat este o aberaþie, pentru simplul fapt cã a fost conceput de un... bãrbat. ”Este un proiect fãcut de un bãrbat ºi asta spune totul. Este total greºit un asemenea proiect. Nu am citit proiectul, dar am auzit destule despre el ºi, indiferent ce ar conþine, este bine sã fie fãcut de o femeie, cã este foarte uºor sã vorbeºti în numele altuia, având ºi alt sex. Fãrã o dezbatere publicã, acest proiect este de neadmis”, declarã deputatul naþional liberal. Anamaria NEDELCOFF
Spitalele se pot transforma în fundaþii ropunerile privind noua lege a sãnãtãþii creeazã noi controverse. De data aceasta, nemulþumirile sunt legate de Capitolul 2 al legii, referitor la organizarea ºi funcþionarea spitalelor.
P
Aliniatul (1) din articolul 5 al capitolului amintit este cel care aduce neclaritãþi managerilor spitalelor: ”Spitalele se organizeazã ºi funcþioneazã, în funcþie de regimul proprietãþii, în: spitale publice, organizate ca instituþii publice sau fundaþii, aflate în administrarea Ministerului Sãnãtãþii, a ministerelor cu reþea sanitarã proprie, a universitãþilor de medicinã ºi farmacie ºi a autoritãþilor publice locale”. Dr. Mariana Mateescu, managerul Spitalului Municipal
Telverde pentru asiguraþi ersoanele care au fãcut asigurãri P pot acum sã se protejeze de orice neplãcere. Pentru asiguraþi a fost înfiinþatã o linie telefonicã specialã pusã la dispoziþie de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor (CSA)
Vulcan, se întreabã cum se poate transforma un spital în fundaþie. ”Fundaþie nu are cum sã fie un spital. O fundaþie poate sã-ºi facã spital, dacã doreºte, dar un spital nu poate fi fundaþie. Acum suntem la faza de propuneri ºi eu aº propune sã facem o fundaþie cu scop unic ºi atunci este altceva”, a declarat dr. Mariana Mateescu. Dr. Dumitra ªtefan, directorul Direcþiei de Sãnãtate Publicã (DSP) Hunedoara, a precizat cã proiectul de lege cu privire la sãnãtate nu este unul bãtut în cuie. ”De putut se poate ca un
Linia telefonicã este de de tipul telverde - Dialog CSA, iar prin intermediul acestui serviciu, asiguraþii vor beneficia de asistenþã de specialitate în vederea formulãrii unei petiþii pentru soluþionarea pe cale amiabilã a oricãror probleme intervenite în relaþia cu societãþile de asigurare. Astfel, asiguraþii vor fi îndrumaþi asupra modalitãþii de formulare a unei petiþii ºi a elementelor obligatorii pe care aceasta trebuie sã le conþinã,
spital sã fie fundaþie. Problema este dacã acest proiect de lege va fi adoptat sau nu. De asta este publicat, ca sã vinã lumea cu amendamente la el. Dacã din 100 de indivizi, 90 considerã cã unele aliniate sunt aberaþii, atunci se schimbã. Nimic nu este bãtut în cuie”, a declarat dr. Dumitra ªtefan. Anamaria NEDELCOFF
aºa încât identificarea cazului prezentat sã se realizeze într-o manierã mai facilã, ceea ce va conduce la o soluþionare într-un timp mai redus a dificultãþilor întâmpinate. În plus, petiþionarul va fi sigur cã va primi un rãspuns în scris, în termenul prevãzut de legislaþia în vigoare. Pe de altã parte, informaþiile privind deschiderea dosarelor de daunã, precum ºi stadiul de instrumentare a acestora pot fi obþinute de la
serviciile similare tip telverde puse la dispoziþie de cãtre societãþile de asigurare. Dialog CSA permite utilizatorilor sã acceseze gratuit numãrul unic 0-8008-25627 de la orice post telefonic conectat în reþelele de telefonie fixã sau mobilã, iar noul serviciu telefonic funcþioneazã în zilele lucrãtoare, de luni pânã joi, între orele 9.00 – 16.30, iar vineri între orele 9.00 – 14.00. Car men COSMAN
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 12 aprilie 2012
Uniforme pentru siguranþã ºi egalitate nul ºcolar 2012 – A 2013 poate aduce uniforme în ºcoli. Guvernul susþine iniþiativa legislativã a mai multor parlamentari de introducere a þinutei ºcolare obligatorii în ºcoli.
Aceastã propunere a fost formulatã de un grup de parlamentari ai PDL, UDMR ºi ai minoritãþilor naþionale. Potrivit politicienilor, introducerea unei þinutei obligatorii are avantaje legate de siguranþa elevilor, iar decizia
asupra cum va arãta aceasta, se va lua de comitetul fiecãrei ºcoli în parte, împreunã cu Consiliile Locale. “Nu este vorba de o þinutã obligatorie aºa cum ºtiam noi þinutã dinainte de 1989 , ci de o þinutã care poate fi un însemn, nu neapãrat un sarafan ºi un sacou. Acest lucru trebuie sã existe din punctul specialiºtilor de vedere, iar noi am preluat aceastã sugestie pentru a nu exista diferenþe între elevi, pentru cã dacã au acelaºi însemn, nu se mai pune problema ca unii copii sã se simtã frustraþi pentru cã nu-ºi pot permite lucruri la fel de scumpe ca alþii, dar ºi pentru a nu permite sã mai intre în ºcoli cei care nu au acea þinutã”, a
declarat Monica Iacob Ridzi, deputat în colegiul de est Valea Jiului. Elevii care provin din familii modeste ºi care nu-ºi permit achiziþionarea þinutei, vor fi sprijiniþi financiar de primãrie. “Nu trebuie sã fie o þinutã scumpã, iar acei copii care nu au
A fost ales preºedintele BEC nr. 22 din Populaþia României a judeþul scãzut în februarie Hunedoara opulaþia României a înregistrat spor
P
natural negativ în februarie, în condiþiile în care numãrul deceselor l-a depãºit pe cel al naºterilor. Cifrele aratã cã numãrul celor care au murit este mai mare cu aproape 9.500 decât cel al naºterilor. Astfel, în luna februarie s-au nãscut 15034, cu 1.146 mai puþini decât în luna ianuarie. În tot acest timp, numãrul deceselor a fost de 24.516 (cu 1.647 decedaþi mai mulþi decât în luna precedentã. În cea de-a doua lunã din 2012, numãrul copiilor cu vârstã sub un an care au decedat a fost de 148, rata fiind în creºtere faþã de luna ianuarie, când a fost de 9,3 copii sub un an la 1.000 nãscuþi-vii.
La sediul Tribunalului Hunedoara, în ºedinþã publicã, a avut loc ieri, la ora 13.00, desemnarea prin tragere la
posibilitãþi, vor fi ajutaþi din punct de vedere financiar sã le achiziþioneze de cãtre primãrii, de cãtre Ministerul Educaþiei prin Inspectoratul ªcolar. În aceste zile Guvernul tocmai ne-a dat aprobarea pentru aceastã propunere legislativã care
sorþi a preºedinþilor ºi locþiitorilor birourilor electorale de circumscripþie judeþeanã, municipalã, orãºeneascã ºi comunalã, dintre magistraþii ºi ceilalþi juriºti, care vor face parte din Birourile electorale ale Circumscripþiei electorale nr.22 Hunedoara, pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale din data de 10 iunie 2012. Alegerea preºedinþilor ºi locþiitorilor s-a fãcut în conformitate cu art. 24 al.5 din Legea nr. 67/2004, pentru alegerea
se pare cã este doritã, însã nu putem spune cã în unanimitate. Elevii nu doresc introducerea acestei þinute, este mai mult dorinþa unor pãrinþi sau a profesorilor, care presupune o oarecare disciplinã ºi unitate pentru fiecare ºcoalã în parte”, a mai spus Monica Iacob Ridzi. Luiza ANDRONACHE
autoritãþilor administraþiei publice locale, republicatã ºi actualizatã. În urma tragerii la sorþi, Preºedintele Tribunalului Hunedoara – judecãtor Sturza Livia Daniela, a desemnat pentru Biroul Electoral al Circumscripþiei Electorale nr. 22 judeþul Hunedoara urmãtorii judecãtori: - preºedinte -SABÃU DORINA, preºedinte Secþia a II a civilã ºi de contencios administrativ ºi fiscal ; - locþiitor -IOJA IOAN EUGEN, Secþia I civilã;
Examene dure ºi în 2012 bsolvenþii de liceu ºi gimnaziu nu A trebuie sã se culce pe o ureche, pentru cã Bacalaureatul din acest an, dar ºi Evaluarea Naþionalã pentru elevii care terminã clasa a VIII-a, vor fi examene imposibil de trecut, dacã nu se pun cu burta pe carte cât încã mai au timp. Condiþiile de desfãºurare vor fi cel puþin la fel de dure ca anul trecut, a avertizat inclusiv Ministrul Educaþiei, Cãtãlin Baba. “O responsabilitate pe care mi-o asum este ca Bacalaureatul sa fie la fel de corect ca cel de anul trecut”, a precizat acesta. Cât priveºte judeþul Hunedoara, dupã anul cu cele mai slabe rezultate din istorie ºi cei mai mulþi elevi picaþi, în 2012, condiþiile nu doar cã se vor respecta întocmai ca în 2011, ba chiar se vor înãspri. “Vom avea din
nou, conform metodologiei, supraveghere video ºi selectarea resurselor umane care vor fi implicate în examenul de Bacalaureat, astfel încât sã fie unul extrem de obiectiv. Nu numai Bacalaureatul se va desfãºura sub aceste auspicii, ci ºi Evaluarea Naþionalã a absolvenþilor clasei a VIII-a. În acest moment încercãm sã facem un mic screening la nivel de judeþ sã vedem câte centre vom organiza,
pentru cã faþã de cei aproape 5000 de absolvenþi de-a XII-a de anul acesta, vom mai avea încã aproape 3000, care nu au promovat examenul în 2011. Acestea vor fi douã examene care vor aºeza ºi arãta valoarea ºi cunoºtinþele fiecãrui elev”, a declarat Alexandru Lãutaru, inspectorul ºef al Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara. Bineînþeles, conducerea Inspectoratului a mai întãrit faptul cã ºi în 2012, elevii vor fi moni-
torizaþi în sãlile de examen prin camere video. Examenul de Bacalaureat va începe în acest an în data de 11 iunie cu proba de evaluare a competenþelor lingvistice de comunicare orala la limbã românã ºi se va încheia în data de 6 iulie cu proba la alegere a profilului ºi specializãrii. În data de 13 iulie se vor afiºa rezultatele finale dupã soluþionarea contestaþiilor. Luiza ANDRONACHE
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Joi, 12 aprilie 2012
Statul finanþeazã doar lista minelor devenite istorie S tatul român a alocat zeci de milioane de lei pentru închideri de mine, dar în acelaºi timp în ultimii ani nu a dat nici mãcar un leuþ pentru deschiderea de noi fronturi de lucru.
Ca sã-ºi dezvolte capacitãþile de producþie, Compania Naþionalã a Huilei Petroºani este nevoitã sã se descurce cu resursele financiare proprii. Statul Român nu alocã nici un leu pentru deschiderea de noi fronturi de lucru, deºi se „îngrijeºte” atent de închiderea minelor din Valea Jiului. Potrivit datelor oficiale, în anul 2010 s-au realizat 1659 de metri liniari, în sumã totalã de 14 milioane de lei. În 2011,
lucrãrile de investiþii se întind pe o lungime de 907 metru liniari, iar suma cheltuitã în acest sens este de 760.000 de lei, iar în primele douã luni ale acestui an s-au executat 140 de metri, în valoare totalã de 750.000 de lei. Directorul general al CNH
Petroºani, Constantin Jujan a precizat cã acest lucrãri reprezintã în special galerii ºi planuri înclinate. De precizat cã, de anul trecut banii s-au investit numai pentru minele viabile ºi absolut toþi banii au venit sin sursele proprii ale Companiei, adicã din veniturile realizate
prin vânzarea huilei. De remarcat este faptul cã se deschid doar noi fronturi de lucru ºi nu vorbim despre exploarãri miniere complexe. Pe acestea are grijã statul sã le închidã, pe motiv cã sunt nerentabile. Pânã în 2018, alte trei
unitãþi miniere din Valea Jiului – respectiv Petrila, Paroºeni ºi Uricani se vor adãuga listei cu unitãþile miniere devenite istorie. Pentru închiderea celor trei unitãþi miniere se va acorda un ajutor în valoare totalã de 1,17 miliarde de lei, din care pentru acest an au fost alocate 213 milioane de lei. Cifrele oficiale aratã cã pânã acum în Valea Jiului au fost închise de-a lungul timpului 20 de unitãþi miniere, dar asta pe parcursul a 65 de ani. Ultima minã închisã a fost cea de al Aninoasa, iar în urmã cu 6 ani a fost suspendatã ºi activitatea Minei Bãrbãteni din Lupeni. Pentru închiderea ºi conservarea acestor perimetre miniere pânã acum statul român a cheltuit peste 70 de milioane de lei. Car men COSMAN
Nica, între mania persecuþiei ºi teoria conspiraþiei ând nu spune prostii pentru care mai C apoi îi acþioneazã în judecatã pe jurnaliºtii care-l taxeazã cu privire la ele, liderul-ºef al Sindicatului Muntele, Petre (Bebe) Nica, suferã de mania persecuþiei ºi viseazã teorii ale conspiraþiei. Astfel, de câteva sãptãmâni, prin Lupeni circulã pixuri galbene, cu sigla PNL, pe care scrie ”Bebe Nica, primar la Lupeni”, deºi singurul candidat anunþat al USL la Primãria municipiului Lupeni este Cornel Resmeriþã. Chiar dacã pixurile existã ºi au fost distribuite de oameni, nu de forþe oculte, cum tinde Nica sã creadã, acesta neagã faptul cã ar face parte din vreo formaþiune politicã. ”O fi fãcut cineva o glumã. Sunt neînregimentat politic. Se pare cã adversarii mei m-au trecut la toate partidele politice. Poate cã e din cauzã cã am candidat acum patru ani. Nu am nici mãcar intenþia de a candida”, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, Bebe Nica. Anamaria NEDELCOFF
Selecþia deºeurilor se face direct la ghenã eci de oameni sãraci din Valea Jiului trãiesc din colectarea PET-urilor ºi niciun proiect european nu s-a dovedit mai eficient decât ei.
Z
Primãria din Petroºani, spre exemplu a investit un milion de euro într-un program de selectare, dar singurii care fac selecþia adevãratã,sunt sãracii. Dis de dimineaþã, zeci de oameni, cu cãrucioare, cu saci imenºi în spate, ori cu cãruþe
trase de cai, trec din orã în orã pe la ghenele de gunoi. Ei sunt cei care cautã carton, plastic ºi alte deºeuri reciclabile, din care reuºesc sã trãiascã. “Vin zilnic cu cãruþa ºi caut plastic. Câºtig cât sã îmi întreþin familia, dar oamenii încã nu selecteazã în containere, aºa cum ar trebui. Noi cãutãm, le luãmºi trãim din vânzarea lor”, spune un bãrbat, care ºi-a umplut cãruþa cu PET-uri. ªi în acest domeniu este concurenþã ºi câºtigã cei care au diferite ponturi. Eu primesc marfã mai multã de la diferite magazine ºi atunci se considerã norocoºi. “Am luat carton azi. Sunt vânzãri acum la magazine ºi rãmân multe cartoane. Eu le adun ºi le duc la centru. Banii îmi ajung azi, mâine o iau de la capãt”, spune o femeie, care cãra un maldãr de carton cu un
cãrucior vechi de butelie. Proiectul administraþiei de la Petroºani are o valoare totalã de 1.070.775,75 euro ºi este cofinanþat de cãtre Uniunea Europeanã, Guvernul României ºi parþial de bugetul local. Cu aceºti bani au fost construite 10 platforme de colectare selectivã a deºeurilor ºi un punct de colectare a resturilor de hârtie ºi plastic, în care acestea ar trebui balotate pen-
tru a fi preluate de industria de reciclare. Staþia de sortare amplasatã în zona fostei mine Dâlja nu prea funcþioneazã ºi acolo ajung puþine deºeuri sortate. Practic, nici ghenele nu mai sunt amplasate pe culori ºi nimeni nu þine cont de ce aruncã în ele. ªi asta în condiþiile în care au fost adevãrate campanii de conºtientizare a populaþiei. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului |Joi, 12 aprilie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Cine e sãrac ºi ajutã/Pe Dumnezeu împrumutã… Asfaltare supravegheatã în
ouã cazuri disperate – douã tinere care se luptã pentru viaþã – se aflã în atenþia Bisericii Sfânta Varvara din Petroºani, care a lansat credicioºilor un apel la ajutorare.
D
Biserica cu hramul Sfintei Muceniþe Varvara din Petroºani s-a implicat de ani de zile în ajutorarea persoanelor cu probleme sociale, Centrul social al Bisericii fiind unul bine organizat ºi de mare folos. Mai mult, preoþii, sub coordonarea decanului de vârstã ºi iniþiator al multor
proiecte de profil, preot Octavian Pãtraºcu, s-au implicat în conservarea tradiþiilor momârlanilor din zonã, au atras copii, tineri, profesori în activitãþile bisericii, iar acum în perioada pre-
mergãtoare Paºtelui, au initiat o acþiune de într-ajutorare a douã tinere aflate în situaþii disperate. ”Am iniþiat o campanie de strângere de fonduri la Biserica noastrã pentru douã cazuri dis-
perate. Este vorba de o fetiþã de 14 ani care are nevoie de tratament în strãinãtate. A fost diagnosticatã cu o tumoare care îi pune viaþa în pericol. Al doilea caz este cel al unei studente de
23 de ani, care are la rândul ei o tumoare cancerigenã ºi de doi ani este nevoitã sã meargã la tratament în Germania, la Hamburg, lucru ce a secãtuit familia. Rog ca din puþinul nostru sã ajutãm aceste tinere, pentru cã se ºtie ”Cine este sãrac ºi ajutã/pe Dumnezeu împrumutã”. Donaþiile se fac la Biserica Sf. Varvara. De asemenea vã invitãm la slujbele ºi acþiunile prilejuite de marea sãrbãtoare a Învierii Domnului” – a lansat chemarea, la ajutorarea semenilor aflaþi în mare nevoie, preot Octavian Pãtraºcu. Ileana FIRÞULESCU
centrul Petroºaniului proape tot aparatul A administrativ din Petroºani a supravegheat îndeaproape felul în care decurge asflatarea uneia dintre artele aflate în centrul municipiului Petroºani.
Primarul, viceprimarul ºi directorul serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat au verificat, mult dupã orele de program, starea drumului. “Am þinut sã vedem la faþa locului cum merge treaba. Este o arterã centralã ce va fi asfaltatã.
Tichetele pot fi ridicate ºi dupã Paºte Program comun ichetele desT Petroºani – Varpalota tinatevalorice categoriilor
u ocazia ultimei ºedinþe consilierii locali din Petroºani au validat ºi programul acþiunilor comune ce urmeazã a se desfãºura, în acest an, între localitãþile înfrãþite Petroºani ºi Varpalota.
C
defavorizate de populaþie vor fi acordate pânã vineri, inclusiv.
Ca o premierã, programul pe 2012 cuprinde ºi o serie de competiþii sportive la care vor participa sportivi din cele douã localitãþi. “În premierã, în cadrul acþiunilor comune, a fost inclus ºi sportul. 30 de sportivi din Petroºani vor participa la o serie de competiþii în Varpalota iar cei din oraºul maghiar vor veni în Valea Jiului pentru a fi prezenþi la startul unui turneu de handball”, a precizat Eduard Werºanski, consilier al primarului din Petroºani. În afarã de competiþiile sportive programul acþiunilor comune mai cuprinde o serie de tabere reciproce adresate copiilor din ºcolile generale, o ºedinþã comunã ale celor douã consilii locale, ce urmeazã a se derula în Varpalota, sau participarea la zilele oraºelor. Mir cea NISTOR
Cei care nu ºi le vor ridica pânã atunci le pot obþine ºi dupã trecerea Sfintelor Sãrbãtori de Paºte. Mai exact, acþiunea va fi reluatã cu începere de marþi, 17 aprilie. Pânã în prezent, la Primãria din Petroºani, de unde sunt eliberate tichetele pentru pensionarii cu venituri de
pânã la 700 de lei (inclusiv) ºi persoanele cu handicap, procentul celor care au intrat deja în posesia acestora este de aproape 80%. Mai
Primarul a votat pentru “Open Your Eyes” entru a participa la festivalul “Rio +20 Global Youth Music Contest” Milena ºi Radu au nevoie de cât mai multe voturi. Ieri, printre cei care le-au acordat votul s-a numãrat ºi primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob - Ridzi fiind cel de-al 4.195 – lea votant al piesei compuse ºi interpretate de cei doi tineri.
P
“Am ascultat ºi chiar mi-a plãcut piesa lor, de aceea i-am ºi votat. Le urez mult succes ºi le doresc sã ne reprezinte cu cinste”, a spus Tiberiu Iacob – Ridzi. Cei doi tineri s-au înscris în competiþie cu piesa “Open Your Eyes”, o compoziþie proprie, la filmarea ºi montarea clipului fiind ajutaþi de alþi doi colegi. Este vorba despre Sebastian Idita ºi Vlad Ciontescu. Toþi cei 4 sunt elevi ai Liceului Teoretic
“Mihai Eminescu” din Petroºani. “Versurile, în limba englezã, le-am compus împreunã cu Radu. Sper sã strângem suficiente voturi pentru cã ne dorim sã ajungem în Brazilia. Acolo vom reprezenta ºi municipiul Petroºani ºi Valea Jiului ºi România”, a spus Milena Paraschiv. “Eu am compus muzica iar versurile sunt în englezã pentru cã ne dorim ca mesajul piesei noastre sã fie înþeles de cât mai mulþi
oameni. Cei care doresc ne pot vota piesa pentru cã avem nevoie de suportul cât mai multor oameni”, a declarat Radu Popescu. În cazul în care vor obþine numãrul de voturi necesare, pentru a se numãra printre câþtigãtorii concursului, liceenii din Petroºani ar urma sã reprezinte România la Rio de Janeiro, în cea de-a treia decadã a lunii iunie. Mir cea NISTOR
exact, dintre cei 3.800 de beneficiari, peste 3.000 de oameni ºi-au ridicat tichetele în valoare de câte 50 de lei. Contra acestora pot
fi achiziþionate alimente de la magazinele care s-au înscris în acest program. Mir cea NISTOR
Strada Aleea Poprului a fost cuprinsã în program ºi acum ne-am consultat chiar ºi cu locatarii din zonã, pentru a stabili câteva soluþii comune”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Aceastã arterã nu a fost decât plombatã, dar lucrãrile începute luni se desfãºoarã deja în ritm alert.Imediat ce au fost scoase bordurile vechi, acestea au ºi fost înlocuite. Urmeazã asfaltarea propriu-zisã ºi amenajarea tortuarelor, care pe o parte vor fi îngustate pentru a permite parcarea maºinilor. În plus, va fi amenajatã ºi o nouã parcare la intrarea pe arterã. Diana MITRACHE
Masã bogatã pentru oameni sãraci a fi sãrbãtoare ºi în casa celor mai sãraci din Petroºani, care nu-ºi permit sã aibã bucate alese pe masã. Primãria, prin Serviciul de Asistenþã Publicã, va încerca sã facã sãrbãtorile mai bogate pentru acele persoane care nu au bani pentru mâncãruri speciale.
V
“Meniul este stabilit pentru patru zile. Vom avea ciorbã de burtã,
ciorbã de periºoare, fripturã pentru fiecare zi, de porc, de pui, cozonac ºi ouã roºii”, a declarat Cristian Mraz, ºef Serviciul Public de Asistenþã Socialã Petroºani. Bucatele se vor împãrþi vineri, pentru 120 de persoane care beneficiazã în fiecare zi de hranã caldã. Luiza ANDRONACHE
Plata electronicã a dãrilor, tot mai aproape raºele ºi municipiile din România au primit, din partea Ministerului Comunicaþiilor ºi Societãþii Informaþionale,
O
indicaþia de a urgenta introducerea sistemului de platã electronicã a impozitelor ºi taxelor locale.
Potrivit reprezentanþilor ministerului acest sistem ar oferi o soluþie facilã, rapidã ºi comodã pentru achitarea dãrilor cãtre bugetul local. În Petroºani, sistemul ar urma sã devinã operaþional în 2, maxim, 3 sãptãmâni. Pânã în prezent, doar câteva zeci dintre cele 3.200 de primãrii de oraºe ºi municipii româneºti folosesc sistemul de platã on-line cu cardul. Dina acest motiv, reprezentanþii ministerului au în vedere chiar ºi introducerea unor sancþiuni în cazul primãriilor care nu nu vor implementa acest sistem modern de achitare a taxelor ºi impozitelor locale. Mir cea NISTOR
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Joi, 12 aprilie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Cine e sãrac ºi ajutã/Pe Dumnezeu împrumutã… Asfaltare supravegheatã în
ouã cazuri disperate – douã tinere care se luptã pentru viaþã – se aflã în atenþia Bisericii Sfânta Varvara din Petroºani, care a lansat credicioºilor un apel la ajutorare.
D
Biserica cu hramul Sfintei Muceniþe Varvara din Petroºani s-a implicat de ani de zile în ajutorarea persoanelor cu probleme sociale, Centrul social al Bisericii fiind unul bine organizat ºi de mare folos. Mai mult, preoþii, sub coordonarea decanului de vârstã ºi iniþiator al multor
proiecte de profil, preot Octavian Pãtraºcu, s-au implicat în conservarea tradiþiilor momârlanilor din zonã, au atras copii, tineri, profesori în activitãþile bisericii, iar acum în perioada pre-
mergãtoare Paºtelui, au initiat o acþiune de într-ajutorare a douã tinere aflate în situaþii disperate. ”Am iniþiat o campanie de strângere de fonduri la Biserica noastrã pentru douã cazuri dis-
perate. Este vorba de o fetiþã de 14 ani care are nevoie de tratament în strãinãtate. A fost diagnosticatã cu o tumoare care îi pune viaþa în pericol. Al doilea caz este cel al unei studente de
23 de ani, care are la rândul ei o tumoare cancerigenã ºi de doi ani este nevoitã sã meargã la tratament în Germania, la Hamburg, lucru ce a secãtuit familia. Rog ca din puþinul nostru sã ajutãm aceste tinere, pentru cã se ºtie ”Cine este sãrac ºi ajutã/pe Dumnezeu împrumutã”. Donaþiile se fac la Biserica Sf. Varvara. De asemenea vã invitãm la slujbele ºi acþiunile prilejuite de marea sãrbãtoare a Învierii Domnului” – a lansat chemarea, la ajutorarea semenilor aflaþi în mare nevoie, preot Octavian Pãtraºcu. Ileana FIRÞULESCU
centrul Petroºaniului proape tot aparatul A administrativ din Petroºani a supravegheat îndeaproape felul în care decurge asflatarea uneia dintre artele aflate în centrul municipiului Petroºani.
Primarul, viceprimarul ºi directorul serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat au verificat, mult dupã orele de program, starea drumului. “Am þinut sã vedem la faþa locului cum merge treaba. Este o arterã centralã ce va fi asfaltatã.
Tichetele pot fi ridicate ºi dupã Paºte Program comun ichetele desT Petroºani – Varpalota tinatevalorice categoriilor
u ocazia ultimei ºedinþe consilierii locali din Petroºani au validat ºi programul acþiunilor comune ce urmeazã a se desfãºura, în acest an, între localitãþile înfrãþite Petroºani ºi Varpalota.
C
defavorizate de populaþie vor fi acordate pânã vineri, inclusiv.
Ca o premierã, programul pe 2012 cuprinde ºi o serie de competiþii sportive la care vor participa sportivi din cele douã localitãþi. “În premierã, în cadrul acþiunilor comune, a fost inclus ºi sportul. 30 de sportivi din Petroºani vor participa la o serie de competiþii în Varpalota iar cei din oraºul maghiar vor veni în Valea Jiului pentru a fi prezenþi la startul unui turneu de handball”, a precizat Eduard Werºanski, consilier al primarului din Petroºani. În afarã de competiþiile sportive programul acþiunilor comune mai cuprinde o serie de tabere reciproce adresate copiilor din ºcolile generale, o ºedinþã comunã ale celor douã consilii locale, ce urmeazã a se derula în Varpalota, sau participarea la zilele oraºelor. Mir cea NISTOR
Cei care nu ºi le vor ridica pânã atunci le pot obþine ºi dupã trecerea Sfintelor Sãrbãtori de Paºte. Mai exact, acþiunea va fi reluatã cu începere de marþi, 17 aprilie. Pânã în prezent, la Primãria din Petroºani, de unde sunt eliberate tichetele pentru pensionarii cu venituri de
pânã la 700 de lei (inclusiv) ºi persoanele cu handicap, procentul celor care au intrat deja în posesia acestora este de aproape 80%. Mai
Primarul a votat pentru “Open Your Eyes” entru a participa la festivalul “Rio +20 Global Youth Music Contest” Milena ºi Radu au nevoie de cât mai multe voturi. Ieri, printre cei care le-au acordat votul s-a numãrat ºi primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob - Ridzi fiind cel de-al 4.195 – lea votant al piesei compuse ºi interpretate de cei doi tineri.
P
“Am ascultat ºi chiar mi-a plãcut piesa lor, de aceea i-am ºi votat. Le urez mult succes ºi le doresc sã ne reprezinte cu cinste”, a spus Tiberiu Iacob – Ridzi. Cei doi tineri s-au înscris în competiþie cu piesa “Open Your Eyes”, o compoziþie proprie, la filmarea ºi montarea clipului fiind ajutaþi de alþi doi colegi. Este vorba despre Sebastian Idita ºi Vlad Ciontescu. Toþi cei 4 sunt elevi ai Liceului Teoretic
“Mihai Eminescu” din Petroºani. “Versurile, în limba englezã, le-am compus împreunã cu Radu. Sper sã strângem suficiente voturi pentru cã ne dorim sã ajungem în Brazilia. Acolo vom reprezenta ºi municipiul Petroºani ºi Valea Jiului ºi România”, a spus Milena Paraschiv. “Eu am compus muzica iar versurile sunt în englezã pentru cã ne dorim ca mesajul piesei noastre sã fie înþeles de cât mai mulþi
oameni. Cei care doresc ne pot vota piesa pentru cã avem nevoie de suportul cât mai multor oameni”, a declarat Radu Popescu. În cazul în care vor obþine numãrul de voturi necesare, pentru a se numãra printre câþtigãtorii concursului, liceenii din Petroºani ar urma sã reprezinte România la Rio de Janeiro, în cea de-a treia decadã a lunii iunie. Mir cea NISTOR
exact, dintre cei 3.800 de beneficiari, peste 3.000 de oameni ºi-au ridicat tichetele în valoare de câte 50 de lei. Contra acestora pot
fi achiziþionate alimente de la magazinele care s-au înscris în acest program. Mir cea NISTOR
Strada Aleea Poprului a fost cuprinsã în program ºi acum ne-am consultat chiar ºi cu locatarii din zonã, pentru a stabili câteva soluþii comune”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Aceastã arterã nu a fost decât plombatã, dar lucrãrile începute luni se desfãºoarã deja în ritm alert.Imediat ce au fost scoase bordurile vechi, acestea au ºi fost înlocuite. Urmeazã asfaltarea propriu-zisã ºi amenajarea tortuarelor, care pe o parte vor fi îngustate pentru a permite parcarea maºinilor. În plus, va fi amenajatã ºi o nouã parcare la intrarea pe arterã. Diana MITRACHE
Masã bogatã pentru oameni sãraci a fi sãrbãtoare ºi în casa celor mai sãraci din Petroºani, care nu-ºi permit sã aibã bucate alese pe masã. Primãria, prin Serviciul de Asistenþã Publicã, va încerca sã facã sãrbãtorile mai bogate pentru acele persoane care nu au bani pentru mâncãruri speciale.
V
“Meniul este stabilit pentru patru zile. Vom avea ciorbã de burtã,
ciorbã de periºoare, fripturã pentru fiecare zi, de porc, de pui, cozonac ºi ouã roºii”, a declarat Cristian Mraz, ºef Serviciul Public de Asistenþã Socialã Petroºani. Bucatele se vor împãrþi vineri, pentru 120 de persoane care beneficiazã în fiecare zi de hranã caldã. Luiza ANDRONACHE
Plata electronicã a dãrilor, tot mai aproape raºele ºi municipiile din România au primit, din partea Ministerului Comunicaþiilor ºi Societãþii Informaþionale,
O
indicaþia de a urgenta introducerea sistemului de platã electronicã a impozitelor ºi taxelor locale.
Potrivit reprezentanþilor ministerului acest sistem ar oferi o soluþie facilã, rapidã ºi comodã pentru achitarea dãrilor cãtre bugetul local. În Petroºani, sistemul ar urma sã devinã operaþional în 2, maxim, 3 sãptãmâni. Pânã în prezent, doar câteva zeci dintre cele 3.200 de primãrii de oraºe ºi municipii româneºti folosesc sistemul de platã on-line cu cardul. Dina acest motiv, reprezentanþii ministerului au în vedere chiar ºi introducerea unor sancþiuni în cazul primãriilor care nu nu vor implementa acest sistem modern de achitare a taxelor ºi impozitelor locale. Mir cea NISTOR
COLÞUL LUI DENIS
8 Traditii
Cronica Vãii Jiului |Joi, 12 aprilie 2012
n Sãptãmâna Patimilor tradiþii deosebite sunt legate de ziua de joi, (joia de dinaintea Paºtelui), numitã Joia Mare.
Î
De la numele de Joia Mare au fost numite Joimãriþe, aºa cum explicã Petzre Gh. Fãgaº, „niºte zâne rele, demonice, care pedepsesc pe femeile leneºe ºi ajutã vrãjitoarele în farmecele de luare a laptelui. Aceste zâne sunt neputincioase în seara de Joi mari (Joi în sâmbãta patimilor), atunci vrãjitoarele se demascã dacã sunt admonestate de flãcãii strigãtori în Joi mari.” (Petre Gh. Fãgaº, Localitatea Uricani din Valea Jiului – vatrã de trãire româneascã). Tot el ºi în aceeaºi carte vorbeºte despre unele obiceiuri legate de ziua de Joia Mare: „În dimineaþa de Joi Mari se aduce de la un loc mlãºtinos o brazdã cu calcie înfloritã ºi se aºeazã pe pragul casei unde stã pânã dimineaþa de Paºti când este înlocuitã cu o altã brazdã cu iarbã verde (poate tot o reminiscenþã isiacã). Bãtrânii zic cã colþul ierbii dã (învie) odatã cu învierea lui Hristos. În dimineaþa de Paºti toþi membrii familiei ies afarã, iar capul familiei (pater familias) stând în pragul uºii cu un picior pe brazda verde, împãrtãºeºte pe fiecare membru al familiei, dându-i în gurã trei linguri paºti (pâine ºi vin sfinþit) la Joi Mari, rostindu-se de trei ori: -Hristos a înviat! – Adevãrat, a înviat! Aceasta este singura
Joia Mare datã când, întocmai ca la strãmoºii noºtri romani, pater familias îndeplineºte ºi o funcþie de sacerdoþiu. La greci ºi romani asociaþia de credincioºi ai Zeiþei Isis, care se ocupau de întreþinerea ceremonialului cultic al zeiþei se numeau Pantofori. La fel la Uricani o asociaþie de credincioºi mai înstãriþi, numiþi Pãºticari, suportã cheltuielile ocazionate de ceremonialul Învierii (Paºtelor).” De ziua de Joia Mare sunt legate nu numai tradiþii creºtine, ci ºi precreºtine: „Patru lucruri sunt prãznuite în Joia Mare: spãlarea picioarelor apostolilor de cãtre Hristos, Cina Domneascã la care s-a instituit Taina Împãrtãºaniei (Euharistia), rugãciunea din grãdina Ghetsimani ºi prinderea Domnului de cãtre cei ce voiau sã-l ucidã. Existã ºi câteva superstiþii referitoare la aceastã zi: - nu este bine sã dormi în Joia Mare, cãci cine doarme în aceastã zi va rãmâne leneº un an întreg; - dacã doarme o femeie, va veni Joimãriþa care o va face incapabilã
de lucru tot anul; - morþii vin în fiecare an în aceastã zi la vechile lor locuinþe, unde stau pânã în sâmbata dinainte de Rusalii; - în credinta popularã aceastã zi este termenul final când femeile trebuie sã termine de tors cânepa. Dintre obiceiurile din Joia Mare amintim: - (…) În unele locuri se duc la bisericã bãuturi ºi mâncãruri, care se sfinþesc ºi se dau de pomanã, pentru sufletul morþilor. În alte pãrþi se împart la bisericã colivã ºi colaci; - o altã tradiþie este nunta (mãritarea) urzicilor, ceea ce înseamnã înflorirea ºi, implicit, încetarea acestora de a mai fi bune de mâncat”. (Alina T., Saptamana-mare-sausaptamana-patimilor). Acestea sunt credinþe ºi tradiþii rãspândite pe zone mai largi din þarã. Despre tradiþii specifice momârlanilor, legate de ziua de Joia Mare vorbeºte însã Ioan Lascu: „Joia Mare, (…) în dimineaþa cãreia vacilor li se dãdea sã mãnânce la iesle tãrâþe ºi sare amestecate cu furnicar, conþinând un pic de
pãmânt ºi resturi de lemn din muºuroaiele de furnici mari, în credinþa cã vara, când vitele erau lãsate slobode în munte, ele sã se þinã laolaltã, sã nu se piardã unele de altele, precum furnicile! De noaptea dinaintea Joii Mari se leagã ºi credinþa în Joimãriþe, acele femei urâte care le pedepseau pe fetele leneºe la tors ºi dãrãcit, dar, dacã ea o fi fost activã în urmã cu mult timp, este astãzi complet necunoscutã în zona pastoralã a Vãii Jiului.” (Ioan Lascu, Primãvara în satele de sub munþi). Deºi sãrbãtoarea Sângiorzul vacilor la 22 aprilie, este consideratã ziua când prin excelenþã ielele, strigoaicele sau vrãjitoarele iau mana vacilor, ziua fiind patronatã de Mânecãtoarea, sorã cu Sângiorzul, existã la momârlani credinþa cã, totuºi, „cel mai prielnic moment pentru acþionarea vrãjilor pentru luatul laptelui ar fi noaptea de miercuri spre joi, în Sãptãmâna Mare dinaintea sãrbãtorilor de Paºti (Joi Mari). Atunci ar umbla aceste vrãjitoare cu iþele de la rãzboiul de þesut legate de gât, în
pielea goalã, pe la grajduri. Este cel mai prielnic moment, când nici nu ar putea fi prinse. ( Moian Anica, nãscutã în anul 1952 în satul Jieþ, relatare din 04.09.2005). O interlocutoare în vârstã susþine sus ºi tare cã în noaptea zilei de Joia Mare pãrinþii ei s-au trezit cu o femeie în pielea goalã în grajdul vacilor, cu iþele atârnate de gât. Aceºtia au rãmas aproape fãrã replicã, iar femeia, profitând de acest lucru, s-a fãcut nevãzutã. (Gãlãþan Nemeº Maria, nãscutã Negoi în anul 1931 în satul Cimpa. Relatare din 04.09.2005). Pentru a le împiedica pe vrãjitoare sã-ºi facã meseria în aceastã noapte, se fãceau focuri în faþa casei ºi a grajdurilor, mai ales între orele 24-04, fãcându-se, totodatã, de strajã. (…) Când, totuºi, inevitabilul s-a produs, pentru a-ºi recãpãta animalele laptele, (…) marea majoritate a þãranilor, ataºaþi credinþei creºtin ortodoxe din moºi-strãmoºi, au apelat la ajutorul „celui de sus” prin mijlocirea preoþilor. Se fac slujbe pentru dezlegarea farmecelor, pe fãinã, sare, care apoi sunt
administrate animalelor în cauzã. Se stropesc, de asemenea, animalele ºi grajdul cu apã sfinþitã, preparatã în acest scop la aceeaºi slujbã. În cazuri rebele, în care rezultatele pozitive se lasã aºteptate, se aduce preotul acasã, când se face slujba de dezlegare direct pe animale. (…) Cei ce cunosc vrãjitoarea care a „operat”, merg direct la aceasta ºi sub ameninþare o forþeazã sã desfacã vraja.” (Dumitru Gãlãþan-Jieþ, Credinþe, datini ºi superstiþii în satele din estul Vãii Jiului). Momârlanii incearca unele metode de prevenire a luãrii manei, se pune pentru aceasta usturoi, sare, piper, tamaie, sub pragul grajdului sau in grajd, chiar la gâtul animalelor. Vedem deci ca focurile din noaptea de Joia Mare aveau rol multiplu, atât de alungare a vrãjitoarelor, cît ºi de cinstire a strãmoºilor, dupã cum afirmã Julia Maria Cristea, „Tot Joia Mare este ziua de cinstire a memoriei strãmoºilor. Credinþa este cã atunci morþii se întorc pe la casele lor. Oamenii din sat aprind focuri mari în curþile caselor, denumite „focurile morþilor”, atunci se coc colacii ºi se vopsesc ouãle”. La început, la aceste focuri se aºezau pomeni, dar încetul cu încetul pomenile au fost asociate cu nedeile de paºti ºi acestor focuri le-a rãmas rolul purificator ºi au rãmas ca focuri de Auº Mare, sau Auº Mãri, care nu se mai aprindeau în curþi, ci într-un loc din sat unde puteau participa cu toþii. Ioan DAN BÃLAN ºi Elisabeta BOGÃÞ BOGÃÞAN
Joia Mare, fãrã lene, fãrã cloºcã, fãrã lãturi… n Joia Mare, cerurile se deschid pânã la Rusalii. Trândãvia în acestã zi va face ca tot anul sã leneviþi, iar cloºca pusã în Joia Mare va scoate doar cocoºi. Fetele îºi ascund salbele pentru a fi jucate de flãcãi...
Î
În Joia Mare nu este indicat sã fii inactiv sau sã-þi petreci ziua dormind. Se spune ca vei fi leneº tot timpul anului, iar femeile mai ales îºi vor atrage asupra lor mânia Joimariþei, un personaj mitologic justiþiar ce pedepseºte trândãvia. În credinþa popularã aceastã zi este
termenul final când femeile trebuie sã termine de tors cânepa, conform ”Creºtinortodox”. Cinsteºte în schimb aceastã zi ca pe o zi de sãrbãtoare. Nu spalã rufe pentru cã în aceastã zi lãturile sunt aducãtoare de pagubã ºi nici nu se pune cloºca pe ouã, ori altfel cloºca va scoate numai cocoºi. Înroºirea ouãlor de Paºti se face în Joia Mare, spunându-se cã ouãle înroºite ºi fierte în aceastã zi nu se stricã un an întreg. Tot în Joia Mare, fetele cele mari ºi nevestele tinere care doreau sã fie jucate de flãcãi duceau câte o salbã cu bani pe care o ascundeau lângã o fântînã, lãsând-o acolo peste noapte. Aceasta era apoi scoasã în duminica Paºtilor ºi
purtatã la gît, pentru a fermeca flãcãii. O altã tradiþie este „nunta urzicilor“, ceea ce înseamnã înflorirea ºi, implicit, încetarea acestora de a mai fi bune de mâncat. În decursul Sãptãmânii Mari sunt trei privegheri. Cea mai însemnatã e în noaptea de Joia Mare, când se citesc cele 12 evanghelii. În unele pãrþi fetele care merg la slujba religioasã iau o sfoarã ºi fac câte un nod dupã citirea fiecãrei evanghelii. Când se duc acasã ºi se culcã, pun aceastã sfoarã sub pernã, fiind încredinþate cã îl vor visa pe cel care le este predestinat. Din Joia Mare pânã în ziua de Paºte, nu se mai trag clopotele la biserici. In fiecare an, in Joia mare,
se crede ca morþii revin la vechile lor locuinþe pamânteºti. De aceea, în anumite zone ale þãrii, în curþile gospodãriilor se aprind focuri mari pentru ca cei decedaþi sã se poatã încãlzi ºi sã aibã luminã ºi pe lumea cealaltã. Pentru ca aceste suflete sã-ºi gãseascã linistea, se împart celor nevoiaºi colaci ºi mâncãruri sfinþite în bisericã. Sufletele celor morþi trebuie primite cu bucurie ºi cu responsabilitate, pomenindu-i la slujbele de la bisericã. Odatã ce Sãptãmâna Mare se încheie, sufletele celor dragi trebuie “conduse” la cimitir aprinzând o lumânare în ziua de Paºte pentru mântuirea lor. Se crede cã, începînd din
Joia Mare ºi pânã la Rusalii, Raiul ºi iadul au porþile deschise, iar sufletele morþilor pot circula libere. Mai mult, în credinþa popularã, cei care þin post din Joia Mare ºi pânã în Paºte vor fi înºtiinþaþi, cu trei zile înainte de a trece în lumea cealaltã, de moartea lor. Patru lucruri sunt prãznuite în Joia Mare: spãlarea picioarelor apostolilor de cãtre Hristos, Cina Domneascã la care s-a instituit Taina Împãrtãºaniei (Euharistia), rugãciunea din grãdinã Ghetsimani ºi prinderea Domnului de cãtre cei ce voiau sã-l ucidã. Ileana FIRÞULESCU
Traditii 9
Cronica Vãii Jiului |Joi, 12 aprilie 2012 umit ºi Auº-Mãri, Auº-Mãre, Auºmãri, sau Strigatul peste sat, obiceiul a existat în întreaga Vale a Jiului ºi la fraþii de peste munte, practicat în noaptea de miercuri cãtre Joia Mare. Azi însã nu se mai practicã în toate satele (cãci oraºele nu intrã în discuþie aici, neavând nici condiþii de practicare).
N
Despre acest obicei Ioan Lascu afirmã: „Desigur cã în Valea Jiului se mai perpetueazã ºi alte obiceiuri legate de Paºti. Dintre ele se cade sã amintim aºa numitul Auºmãrii din seara de miercuri a Sãptãmânii Patimilor, când în ogrãzi se aprind focuri mari ºi se strigã peste sat (mai ales copiii): auºmãrii, auºmãrii! (…) invocaþia pare a avea un substrat precreºtin, fiind o adresare cãtre strãmoºi. (…) auº provine de la latinescul avus, i = bunic, strãmoº, mãri (interjecþie), cu varianta mare, înseamnã mãi, bre (…). Aºadar, auºmãrii ar însemna mãi, (strã)moºule!” (Ioan Lascu, Tradiþii care dispar). Existã ºi alte variante de explicare a termenului: „Auº” este o versiune modificatã a formei verbale de imperativ „auzi”, iar cuvântul „mãri” îºi are etimologia în interjecþia „mãi”. Este formula introductivã a unui obicei practicat din trecut pânã în zilele noastre în Vulcan, Paroºeni, Dealu Babii ºi Valea Ungurului, în Sãptãmâna Patimilor Mântuitorului. În sãptãmâna ultimã din Postul Mare oamenii, pe lângã primenirea caselor, (…) încearcã sã se purifice ºi pe plan spiritual. (…) Astfel cã ziua de miercuri, aflatã în mijlocul Sãptãmânii Mari, era destinatã acestui obicei a cãrui vechime se pierde în negura timpurilor. Dis-de dimineaþã grupuri de copii ºi tineri strâng grãmezi de lemne (Dealu Babii ºi Paroºeni); în Vulcan ºi Valea Ungurului se scot ºi cocenii de porumb ce au rãmas dupã strângerea porumbului toamna, se scuturã de pãmânt ºi se fac grãmezi în mijlocul holdelor. În Dealu Babii ºi Paroºeni grãmezile de vreascuri ºi lemne
Auº-Mãri (Strigatul peste sat) se adunã pe zonele mai înalte ale satului, astfel încât sã se poatã vedea când vor fi aprinse seara. Când se înnopta aceste grãmezi de lemne sau coceni erau aprinse în bucuria generalã a tinerilor adunaþi în jurul lor. Când flãcãrile luminau întunericul nopþii, începeau aºanumitele „strigãturi peste sat”, adicã de la un foc la altul. Aceste strigãturi urmãreau criticarea ºi îndreptarea unor defecte (…). De asemenea, când exista ºi atracþie între doi tineri care nu-ºi mãrturisiserã încã sentimentele, exista o strigãturã specialã (…). De multe ori criticile la adresa strigoaicelor sau vâlvelor care furau laptele vitelor sau interveneau în relaþiile dintre doi tineri, despãrþindu-i sau determinându-i sã facã alegeri nepotrivite deveneau adevãrate imprecaþii: „Cine-o fura mana vacilor / Sã-l mãnânce mama dracilor”. Bãtrânii povesteau cã deseori aceste rãufãcãtoare vizate apãreau în jurul focurilor aducându-le injurii celor prezenþi ºi stingându-le focul. (…) Dupã miezul nopþii, când focurile, unul dupã altul, se stingeau, în Vulcan copiii ºi tinerii împrãºtiau cenuºa caldã încã peste holdã pentru ca pãmântul sã fie roditor în anul respectiv, apoi grupuri-grupuri se îndreptau spre casele lor, mai veseli ºi mai bogaþi sufleteºte.” (Olivia Tepfenhart, Ion Haþegan, Obiceiuri ºi datini, în Vulcan. Schiþe monografice). Acest rol purificator al focului de Auº-Mãri este perceput pretutindeni unde se practica obi-
ceiul: „În seara dinaintea Joii Mari în unele sate (mai ales în satele Maleia ºi Lunca) se fãcea strigatul peste sat. Acesta este un ritual cu largã rãspândire, face parte din practicile legate de foc, de purificare, de alungare a spiritelor malefice. Câþiva flãcãi se adunau pe un deal din vecinãtatea satului, alþii pe dealul opus ºi strigau: „Auzi mãre auzi? Iar ceilalþi rãspundeau: „Ce þi-i mãre?. Cei dintâi începeau atunci a depãna întâmplãri din sat, dând în vileag unele lucruri (…). Apoi rostogoleau la vale roþi aprinse formate din baloþi rotunzi din paie, aprinºi.” (Dumitru Gãlãþan-Jieþ, Tradiþii ºi obiceiuri în satele din Estul Vãii Jiului). Aceeaºi rostogolire finalã a unor „roþi de foc”, cum a fost atestatã pe Jiul de Est, o gãsim atestatã ºi la fraþii de peste munte, în zona Pui: „Pe dealurile din apropierea satelor, în locuri considerate sacre, în noaptea de miercuri spre joi, în sãptãmâna Paºtilor, focuri din crengi, zmoioage, anvelope, rotile vechi de care ºi cãruþe ard în noapte pânã spre dimineaþã, când încet-încet, rând pe rând, se sting. În jurul focurilor, pregãtite din timp, tinerii povestesc, deapãnã amintiri, spun minciuni (strigãturi). Aproape de miezul nopþii are loc „strigarea peste sat” (…). În zori roþile îmbrãcate în paie, anvelope, sunt rostogolite în vãi.” (Virgil Butaº, Joi Mari). O foarte bunã trecere în revistã a obiceiului strigatului peste sat pe Valea Jiului de Est o face Dumitru Gãlãþan-Jieþ în cartea „Momârlanii, ieri ºi azi”. „În estul Vãii Jiului, în satul tradiþional, ritualul era întâlnit peste tot, în satele Jieþ, Cimpa, Lunca, Maleia, Dobreºti. La ora actualã acesta se mai întâlneºte doar în satul Maleia, având data de desfãºurare tot la Joi Mari. În zonã fenomenul mai este cunoscut ºi sub denumirea de Auº Mãre, care poate proveni dintr-o deformare a primelor cuvinte ale strigãtului „Auzi, mãre!” (…) Revenind la „strigatul peste sat” în satele din estul Vãii Jiului, reamintesc faptul cã aces-
ta avea loc întotdeauna în noaptea de miercuri spre joi, în Sãptãmâna Patimilor, ºi niciodatã la altã datã. Spre deosebire de alte zone ale þãrii, unde se credea cã laptele vacilor se poate lua de cãtre vrãjitoare de Sângiorz (23 aprilie) sau la alte sãrbãtori, aici se crede cã acest lucru poate fi fãcut cel mai uºor ºi cel mai frecvent la Joi Mari, înainte de Paºti (sãrbãtoare cu datã mobilã) când vrãjitoarea umblã goalã cu iþele rãzboiului de þesut legate de gât. Ca atare, focurile de Joi Mari nu se aprind în principiu numai pentru moºi ºi strãmoºi, ca în Oltenia, ci mai mult ca protecþie împotriva luãrii laptelui. (…) În satul Cimpa a fost poate cel mai agresiv strigat din estul Vãii Jiului. A dispãrut în urmã cu aproape 10 ani, acum fãcându-se în noaptea respectivã doar focuri de la care nu lipsesc puºcãturile cu carbid. ªi
aici se striga din mai multe locuri de cãtre mai multe tabere, situate pe dealurile din vecinãtate, de care satul nu duce lipsã.” Legarea focului de Auº-Mãri de sufletele celor morþi era, totuºi, pe alocuri, mai puternicã: „În zonele în care exista obiceiul aprinderii focurilor (dispãrut cam cu treizeci de ani în urmã), pomana era aºezatã ºi distribuitã în apropierea lor, ca ºi cum morþii ar fi fost de faþã. Focul avea nu numai funcþia de a-i încãlzi pe cei veniþi din lumea de „dincolo”, ci ºi pe aceea de a purifica spaþiul, de a îndepãrta duhurile malefice, care puteau sã perturbe comuniunea creatã între cei vii ºi spiritele benefice ale morþilor. În acelaºi timp, prin valoarea sa ascensionalã, prin puterea de a se înãlþa, focul servea ca mesager în transcenderea pomenirii de „aici”, de pe pãmânt, „dincolo”, în lumea morþilor.” (A.M. ºi G.Haidãu, apud Petricã Birãu, Auº Mare). Acest fapt, al aºezãrii pomenilor în apropierea focurilor, (mai rar întâlnit azi la momârlani, întrucât accentul s-a mutat pe pomenile de dupã Paºti, asociate cu nedeile), corelat cu obiceiul împodobirii crucilor în Sãptãmâna Mare ºi cu cel al aprinderii lumânãrilor la morminte în noaptea învierii constituie o dovadã a rolului purificator al focului de AuºMãri. Chiar ºi strigarea peste sat, satirizând unele defecte, punctând unele lucruri ascunse, avea rol de purificare moralã. Cu vremea, accentul s-a pus tot mai mult pe aceastã strigare peste sat. Ioan DAN BÃLAN ºi Elisabeta BOGÃÞ BOGÃÞAN
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 12 aprilie 2012
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
HOROSCOP
12 aprilie 2012
Eºti cam nemulþumit de tot ce se întâmplã la serviciu. Ai dori o schimbare ºi n-ar fi exclus sã vi se facã o propunere în acest sens. Deocamdatã ar fi de preferat sã rãmâi în stadiul de a face planuri. Dacã vei fi mai conciliant, vei avea multe de câºtigat.
Reuºitele pe care le aºteptaþi ar putea veni nu chiar imediat, dar nu trebuie sã te impacientezi. O cerere mai veche ar putea fi aprobatã. starea. Starea fizicã se va îmbunãtãþi considerabil. La serviciu vei avea parte de multã agitaþie. Vor fi unele schimbãri.
Nu dispui de suficientã energie pentru tot ce þi-ai pus în plan. Nu este exclus nici ca o suferinþã mai veche sã fie rãscolitã, dar nu va fi nimic deosebit. Cheltuielile pe care le vei face în aceastã perioadã îþi vor îmbunãtãþi starea de spirit. Veþi avea un dialog cu partenerul de viaþã.
Ai dori sã faci ceva mai deosebit, iar oportunitãþile nu se vor lãsa prea mult aºteptate. Relaþia cu superiorii ierarhici este destul de tensionatã, dar dacã te vei feri din calea lor, nimic neplãcut nu se va întâmpla. Mare atenþie în cazul în care doreºti sã îþi asumi unele riscuri.
La serviciu lucrurile vor evolua cel puþin mulþumitor. Este posibil sã demarezi o lucrare care þi-a fost repartizatã de mai mult timp, dar de care nu te-ai putut ocupa pânã acum. De alergãturã nu vei scãpa nici în aceastã zi. Vei avea de rezolvat o mulþime de situaþii
Þi se pare cã nu îþi sunt recunoscute meritele, ceea ce te neliniºteºte profund. Dialogul cu superiorii ierarhici mai mult te va irita. Ai putea avea un mic succes, ceea ce te va face sã vezi lucrurile altfel. Pentru petrecerea timpului liber ar fi bine sã dai curs iniþiativelor partenerului de suflet.
Cineva din anturajul de la serviciu îþi va face o propunere de petrecere a timpului liber. N-ar fi exclus, însã, nici ca o lucrare de la serviciu sã te oblige sã rãmâi peste program. Colaborãrile iniþiate astãzi þi-ar putea aduce o îmbunãtãþire a situaþiei tale financiare.
Vei munci mult pe tot parcursul zilei. Nu vei avea nici mãcar un minut de odihnã, dar, eforturile îþi vor fi rãsplãtite. ªefii nu se vor arãta prea indulgenþi în ceea ce te priveºte, dar, sprijinul colegilor îþi va fi de un real folos. Ar fi bine dacã ai asculta sfaturile celor apropiaþi.
Este posibil sã þi se dea noi însãrcinãri la serviciu, semn cã îþi sunt apreciate meritele. O activitate ar putea fi finalizatã înainte de termen. Profitã de timpul liber pentru a-l petrece în compania partenerului. Evitã pe cât posibil cãlãtoriile pe trasee dificile.
De energie nu duci lipsã, dar ar trebui sã þi-o canalizezi spre un singur scop, altfel nu vei reºi decît sã te disipi în chestiuni minore. Cineva din anturajul tãu apropiat ar putea da semne cã te simpatizeazã. Dacã vei reuºi sã îþi stãpâneºti impulsivitatea, dialogul se va demonstra constructiv.
Prudenþa se cere a fi pusã pe primul plan. Energia fizicã va fi mare ºi dacã veþi reuºi sã îþi organizaþi timpul veþi fi cât se poate de eficient ºi vei face o mulþime de activitãþi. Impulsivitatea te-ar putea conduce pe cãi greºite, aºa încât gândeºte-te înainte de a face ceva.
În ciuda unei stãri de agitaþie, care însã se va ameliora pe parcursul zilei, starea ta de sãnãtate va fi bunã. Unele din problemele cu care te-ai confruntat pânã acum se vor rezolva sau mãcar, se vor atenua. Practicarea unui sport sau o plimbare în aer liber te va ajuta sã te menþii în formã.
Opinie 11
Cronica Vãii Jiului |Joi, 12 aprilie 2012
VORBA LU` BUJI
de Mircea BUJORESCU
POVESTEA MIELULUI (analizã literarã, social – politicã ºi economicã) e apropie – cu paºi S neînchipuit de repezi – Paºtele. Uitãm de tot ºi de toate, singurele preocupãri sunt unde se gãsesc ouã mai ieftine ºi de unde sã luãm miel „mai lesne”. Pe frunþile bãrbaþilor s-au înmulþit cutele, sub ochii femeilor au (re)apãrut ridurile. „Ce mâncãm de Paºte?”, aceasta e întrebarea, care bate, de departe, pe aceea „Dacã mâine ar fi alegeri pentru..., pe cine aþi vota?”. Suntem, parcã, predestinaþi. Noi, românii, trãim sã mâncãm, nu mâncãm ca sã trãim... Iatã de ce, mã mãnâncã buricele degetelor sã scriu „Povestea mielului”. Probabil vã amintiþi celebrul cântec. Dacã nu, nu... Zice: „Un’ te duci tu,
mielule?/ La pãºune, domnule!” Care pãºune, bã, mielule, cã astea au fost… despãºunate? Mai zice: “Ce sã faci, tu, mielule/ Sã pasc iarbã, domnule” Care iarbã, bã, mielule, nu
ºtii cã e interzisã? Mã rog, povestea poate continua. Pe miel îl “mânã” ciobãnaºul, dar ciobãnaºul de azi are laptop, mielul nu mai ascultã fluieraºul, acum se delecteazã cu muzicã disco, rap, hip – hop,
house, pânã ºi rock-ul e depãºit, iar la auzul manelelor bãºtinoase are erecþii de berbecuþ ºi orgasme de berbec. Apoi, intervine, în cântecul cu pricina întrebarea “cheie”. Adicã, “Ce se-aude, mielule?” La care, mielul, orientat politic, rãspunde sec: “Coasa-n iarbã, domnule!”. Parcã revãd, aievea, imaginea de la televizor cu fostul premier Emil Boc, dând cu coasa… Mielul ãsta ºtieee… În continuare, sã n-avem discuþii, cântecul curge lin: “Plângi de fricã, mielule?/ Nu plâng, nu plâng, domnule/ Cã n-am lacrimi, domnule/ Am corniþe, domnule/ Plâng ciobanii, latrã câinii, domnule”. Asta, cu plânsul, “din punct de vedere, cât ºi”, aprofundând hermeneutic, semantic ºi, mai ales psihanalitic, mi se pare corect. Numai fiinþele superioare, înzestrate genetic cu mai multe circumvoluþiuni pã creier pot (sau poate?) sã plângã (sau, sã plânge?) la comandã, sau când trebuie sã candideze. Spre finalul cântecului, situ-
La tãþi ni-i greu! La unii, însã, mai mult decât la ãilalþi… utonând zilnic pe la televizor, pentru cã nu mai existã niciun program care sã te þinã “legat” de el veºnic, dai de aceleaºi ºi aceleaºi figuri ºi fãpturi, care se dau în stambã crezânduse „cei mai cei” dintre „cei mai cei”.
B
Fie cã este vorba despre politicã, sport, economie, agriculturã, creºterea mormolocilor, înmulþirea berzelor sau, cine mai ºtie ce domeniu, invitaþii sunt mereu aceiaºi. În rândul acestora se înscriu un europarlamentar dar ºi un deputat auto-transformat într-un fel de purtãtor de cuvânt al unei etnii (care tocmai ºi-a celebrat ziua eliberãrii) din care susþine sus ºi tare cã face parte. Din veºnica lui calitate de invitat pe la toate posturile omul a scãpat ºi o micã perlã spunând cã „Îmi vine sã vomit când vãd cine ºi ce se discutã pe la TV”. Pãi, bine, maestre (omul este ºi cantautor) la tãþi ni-i greu ºi ne vine sã expectorãm, sã regurgitãm ºi sã vomitãm când vedem cine apare ºi ce turuieºte pe la TeleVizor. De fapt, nu
greu, ci, foarte greu, pentru cã sloganul celebru în anul 1990 „Cu televizorul aþi minþit poporul” s-a transformat între timp în „Cu televizorul aþi îndobitocit poporul”. De dimineaþa ºi pânã noaptea târziu, invitaþii de profesie dezbat, bãtând apa în piuã, toate subiectele la modã, adicã (non)noutãþile ºi rahaturile de ultimã orã. Bla-bla-bla încolo, blabla-bla încoace, gura nu le mai tace ºi asta în condiþiile în care nu prea au nimic de spus sau de transmis. Deja telespectatorul s-a obiºnuit pe ce canal este înjurat sau lãudat preºedintele, premierul, ministrul sau cine mai ºtie care primar. Asta, la politicã! Tot la capitolul politicã este demn de semnalat ºi faptul cã una dintre televiziuni,
în fapt o Oglindã, s-a transformat în partid dupã ce patronul acesteia a fãcut ºi el o scurtã escalã pe la „rãcoare”. În plus, respectivul partid sau un fel de televiziune poporalã a ajuns, în doar câteva luni, sã ocupe locul al II-lea în preferinþele boborului. Cel puþin, conform sondajelor care, niciodatã, nu au reprezentat adevãrul. Deh, trãim în România... Pentru cã politica este ºi ea tot un sport, în care funcþioneazã, ºi nu prea, regulile de fair-play, televiziunile de sport gãzduiesc ºi invitã mereu ºi mereu aceleaºi triste figuri. Dintre toþi invitaþii pereni, cel mai des apare un europarlamentar de prin Pipera, un pic cam anagramat, dar care poate fi vãzut ºi auzit, în cadrul aceluiaºi buletin de ºtiri, de vreo 10 ori. Fie cã este vorba despre sport, creºterea animalelor, agriculturã,
momente festive, înmulþirea melcilor de casã, fecundarea la cefalopode, probleme europene sau modã, omul îºi dã cu pãrerea în dreapta ºi-n stânga. Cã dã cu bâta în baltã, asta este însã, o cu totul altã problemã... Noi suntem români… Rubricile de monden îºi au ºi ele invitaþii lor permanenþi. Cum face un ou câte o Nikita, Liana-iguana, Adelina, Moculeasca, Nãpârstocul de pe Rahova, Super creatorul de chiloþi cu cristale Swarovski sau vreo douã „vedete” nãscute prin Petroºani, aceºtia, hip-hop cã, apar la TV. În schimb, un elev care a câºtigat o medalie de aur pe la o olimpiadã internaþionalã, un sportiv din alt domeniu decât fotbalul, un inventator, un artist plastic sau un scriitor, aceºtia nu prezintã niciun interes aºa cã nu sunt deloc mediatizaþi. Astfel, încet-încet, în urmã cu câþiva ani ºi repejor-repejor în ultimul timp, subcultura ºi îngãlaþii au ajuns sã stãpâneascã eterul românesc dar ºi presa scrisã, cuceritã de aºa zisele tabloide ºi subºtirile lor. Aºa cã (aproape) la tãþi ni-i greu... Mir cea NISTOR
aþia devine, cu adevãrat dramaticã. Auzi: “Cin’ te taie, mielule?/ Mãcelarul, domnule”. Naºpa! De unde mãcelari, când noi luãm carne doar la caserolã? Intriga creºte: „Cin’ te mâncã, mielule?/ Dumneavoastrã, domnule!” Ceea ce, sã recunoaºtem, ne aduce cu picioarele pe pãmânt ºi cu nasu’n bãlegar. Cine mai mãnâncã miel? Doar domnii, care-ºi permit sã dea 25 de lei pe kilul de miel... Ca în orice creaþie popularã româneascã, nu putea lipsi motivul morþii. Aºa cã „Cine moare, mielule/ ªi noi, mieii, domnule/ ªi voi, domnii, domnule/ Noi, cu toþii, domnule!”. Na, sã vedem cu toþii cã, la noi, românii, pânã ºi mieii au o gândire ontologicã, mult deasupra concepþiilor retrograde ale celor care propovãduiesc nemurirea. Pãi, dacã mieii, pânã ºi mieii, ºtiu cã s-au nãscut pentru a fi mâncaþi, noi, care suntem înzestraþi cu gândire, de ce sã ne mâncãm între noi?
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 12 aprilie 2012
Atenþie sã nu vã treziþi cu Grivei pe post de miel! ândiþi-vã de douã ori înainte G de a da curs vreunei „oferte de nerefuzat” atunci când vine vorba despre mielul de Paºti. S-ar putea sã vã treziþi cu un câine în farfurie, în loc de friptura de miel pe care v-aþi dorit-o. Mielul de crizã este mic ºi scump. Cei mai mulþi oameni vin în pieþe, se uitã, dar puþini cumpãrã. La preþuri de 25, 26 sau chiar 28 de lei pe kilogram, mielul de Paºti poate fi prohibitiv pentru mulþi oameni sãrãciþi de recesiunea economicã îndelungatã. Ciobanii spun cã preþurile nu sunt neapãrat mari, dar nu are lumea bani. „Noi numai astãzi am venit de la Pui ºi sperãm sã meargã bine vânzãrile, dar nu prea au oamenii bani. Din punctul nostru de vedere, mielul nu e scump, dar pentru dânºii, din cauzã cã nu au bani, s-ar putea sã fie scump”, a declarat Andrei Ghileac, unul dintre ciobanii veniþi cu miei în Piaþa din Petroºani. Unii cumpãrãtori au venit doar sã ia „pulsul” pieþei ºi sperã ca, pânã de Paºti, preþurile sã mai scadã. Comercianþii spun, încã, cã slabe ºanse. Din cauza secetei ºi iernii grele, mieii sunt mai puþini ºi mici. În aceste condiþii, este posibil sã aparã „oferte
de nerefuzat”, dar în loc de miel s-ar putea sã vã treziþi cu Grivei sau Azorel pe masa de Paºti. Medicii veterinari atrag atenþia asupra unor deosebiri majore de care trebuie sã þinem seama atunci când decidem sã cumpãrãm mielul. Octavian Popescu, ºef Direcþia SanitarVeterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor Petroºani a declarat cã „noi îi monitorizãm în permanenþã pe cei care comercializeazã carne de miel, ºi nu numai, în pieþe, magazine alimentare sau supermarketuri ºi, din statistica celorlalþi ani, putem sã-i asigurãm pe cetãþeni cã nu a fost niciodatã o situaþie în care carnea de miel sã fie substituitã cu carcasã de câine”. Oricum, acesta spune cã trebuie sã fiem atenþi la culoare, care la miel trebuie sã fie alb pal ori roºiaticã, în timp ce la câine este roºu închis, ºi
la miros, care la carcasa de câine este puternic înþepãtor, specific rasei canine, iar la miel este acel miros specific. Deosebiri sunt ºi la cap sau, mai ales la dentiþie, dar ºi la partea de jos a piciorului, care la miel se terminã cu copitã ºi se vinde cu aceastã bucatã. În plus, câinele are configuraþia corpului ºi musculatura mai lungi ºi mai subþiri, pe când carcasa de oaie este mai scurtã. Oricum, cel mai bine este sã evitaþi sã cumpãraþi miel de pe marginea drumului, cum se spune. „Dacã se cumpãrã de pe marginea drumului, aºa cum se spune, atunci riscul este mare ºi sunt convins cã pot exista ºi comercianþi care au abilitãþi deosebite în a înºela oamenii. Aº recomanda ca mielul pentru masa de paºte ºi, în general, toate produsele pe care le achiziþioneazã numai din locurile autorizate”, a sub-
liniat Ioan Pristavu, ºeful Administraþiei Pieþelor Petroºani. Car men COSMAN
Ouã confiscate în Valea Jiului cum, când toatã lumea cumpãrã ouã, inspectorii sanitar-veterinari ºi pentru siguranþa alimentelor au intensificat controalele în pieþele din Valea Jiului, iar rezultatele nu au întârziat sã aparã. Peste 1.000 de ouã au fost confiscate în urma unei razii care a avut loc într-un lanþ de magazine în zona Vãii Jiului.
A
Cel puþin 1.000 de ouã au fost confiscate de inspectorii sanitari în urma unui control în magazine ºi pieþe. Marfa era scoasã la vânzare în Valea Jiului în magazine ºi nu corespundea datelor din documente. Doctorul Gheorghe Cristea, ºeful Circumscripþiei Sanitar Veterinare din Valea Jiului, spune cã au fost scoase pe piaþã ouã de o calitate inferioarã, la preþuri mult mai mari sau ouã care nu aveau ºtampile corespunzãtoare. „Practic, am descoperit neconcordanþe între documentele de provenienþã a oului ºi calitatea acestuia. ªtampilele aplicate nu corespundeau ºi din acest motiv am
C.A.R. A PENSIONARILOR PETRILA VÃ INVITÃ : La ADUNAREA GENERALÃ din data de 26 aprilie 2012, ORA 10,00. ADUNAREA GENERALÃ a memmembrilor C.A.R.P. C.A.R.P. PETRILA, DARE DE SEAMÃ ANUALÃ ªI ALEGERI va avea loc în sala de ºedinþe de la sediul din Petrila, Str. Str. N.Bãlcescu nr.4. nr.4. Accesul în salã a membrilor se va face pe baza DELEGAÞIEI DELEGAÞIEI ºi BI/CI. CONSILIUL DIRECTOR
retras de la comercializare întreaga cantitate neconformã”, a precizat dr. Gheorghe Cristea. În aceste zile, inspectorii sanitar-veterinari din Valea Jiului vor fi în toate pieþele ºi centrele de comercializare a ouãlor, cãrnii de miel ºi la abatoare, care toate vor fi supravegheate. Asta pentru ca nici un comerciant sã nu vinã cu marfã de calitate inferioarã, ori care sã nu corespundã din punct de vedere calitativ. „Vom avea echipe de control peste tot, de la abatoare, la pieþe ºi chiar ºi supermerket-urile vor fi verificate priodic”, a mai precizat dr. Cristea. Diana MITRACHE