Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 103
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 11 aprilie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Angajaþii Primãriei Uricani, salahori pe moºia lui Buhãescu
Amânare în dosarul “Uricani” vocata Paula Iacob a cerut la Petroºani amânarea în prima înfãþiºare în procesul intentat ºefilor de la mina Uricani.
A
>>> PAGINA A 3-A
Cãrbune vândut fãrã contract ºi preþ ompania Naþionalã a Huilei Petroºani livreazã cãrbune energetic celor doi beneficiari Mintia ºi Paroºeni pe bazã de … cutume.
C
>>> PAGINA A 3-A
Copiii Uricaniului, exploataþi în interesul lui Buhãescu ai mulþi copii din Uricani au fost puºi la M sãpat gropi ºi montan bãnci în oraºul Uricani, în condiþiile în care astfel de activitãþi se fac, de regulã, cu angajaþi ai Primãriei Uricani.
>>> PAGINA A 5-A
Sentinþa din dosarul lui Mircia Muntean se apropie cu paºi repezi rocesul în care primarul P Devei, Mircia Muntean, este judecat pentru infracþi-
PAGINA A 4-A
uni la regimul vamal se apropie cu paºi repezi de final.
>>> PAGINILE 8-9
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 11 aprilie 2012
APEL UMANITAR
ã numesc Puiu – Drãghicescu Andreea, am 23 de ani, locuiesc în Petroºani, sunt studentã în anul III la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie din Timiºoara.
M
În august 2010 am fost diagnosticatã cu o formã de cancer limfatic: limfom Hodgkin cu sclerozã
nodularã stadiul III A. S-a intervenit chirurgical în vederea stabilirii diagnosticului, practicându-se minitoracotomie spaþiul IV intercostal, evacuarea pleureziei, biopsiei ºi evacuarea lichidului pericardic. Tratamentul iniþial a fost de chimioterapie. L-am efectuat la clinica de Hematologie a Spitalului Municipal din Timiºoara. PET/CT-ul efectuat în Oradea, în data de 13. 12. 2010, la 3 luni de la terminarea tratamentului de chimioterapie a arãtat cã nu s-a obþinut decât o remisie dimensionalã a tumorii din mediastin. A urmat tratamentul de radioterapie constând din 34 de ºedinþe fiind efectuat la clinica Strahlentzentrum
din Hamburg, în perioada 18.04 – 12. 05. 2011. PET/CT-ul efectuat în 29.02.2012 în Hamburg a indicat cã mai existã o tumorã activã de circa 1 cm poziþionatã în mediastin. Recomandarea medicilor din Germania a fost pentru intervenþie chirurgicalã la Spitalul Asklepios din Hamburg, în vederea extirpãrii tumorii. Intervenþia este programatã în luna iulie 2012. Costurile intervenþiei chirurgicale se ridicã la aproximativ 10.000 Euro. Pentru a fi ajutatã am deschis urmãtorul cont unde se poate contribui pentru salvarea mea. Cont curent RON este: RO58BTRL02201201568788XX Pentru orice detalii vã stau la dispoziþie la nr. de telefon : 0745 087512 0731 035339 Sau adresa de e-mail : draghicescu.puiu@yahoo.ca Vã mulþumesc din suflet pentru înþelegere, pentru sprijinul material ºi pentru cã îmi sunteþi alãturi. Numãr de teledon Mesajul pe care îl transmiteþi cãtre alþii este: Puteþi dona ºi apelând numãrul de teledon (obþinut cu sprijinul Asociaþiei P.A.V.E.L. ºi suportul Romtelecom) pentru campania: “Ajutor copii“, în perioada 21 martie 2012 – 20 iunie 2012 0900 900 190 , 8 euro/apel (numãr apelabil doar din reþeaua Romtelecom) Linie de donaþii online pentru Andreea Aceasta este: https://secure.mobilpay.ro/buyproduct/1dydbt
ANUNÞURI
Cronica Vãii Jiului
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Plasa de stele (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator
20:20 Te pui cu blondele? 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 La birou (s)
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Desire 12:45 Grupul Vouã (r) 13:00 Nu suntem blonde 14:00 Nu suntem blonde 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Fosta mea iubire (r) 0:30 Desire (r) 1:00 Culoarea fericirii (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Iisus din Nazareth (r) 11:00 Lois ºi Clark ( s) (r) 12:00 Lois ºi Clark (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 ªansa dragostei 15:45 Iisus din Nazareth 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie
21:30 Fotbal: Cupa României (live) 23:30 ªtirile Pro TV 0:00 Pro Motor (r) 0:30 Apropo TV (r) 1:30 ªtirile Pro TV (r)
Prima TV 9:30 Iubiri secrete (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist pastila 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii - Culoarea politicã 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 M-a facut mama artist pastila 1:00 Focus (r)
TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Predanii 10:25 Omul ºi timpul (r) 11:50 Zoom 12:00 Pelerin (r) 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri (doc.) 16:50 Paul VI, un papã în mijlocul furtunii 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Insula dinozaurilor 22:45 Mica Moscovã 0:50 Paul VI, un papã în mijlocul furtunii (r) 1:45 La vie en rose (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 11 aprilie 2012 vocata Paula Iacob a cerut la Petroºani amânarea în prima înfãþiºare în procesul intentat ºefilor de la mina Uricani. Apãrãtoarea a doi dintre inculpaþi spune cã aceºtia sunt acuzaþi pe nedrept ºi cã adevãrul va fi scos la ivealã, fãrã a-i incrimina pe clienþii sãi.
A
La primul termen în procesul intentat ºefilor de la mina Uricani, avocaþii au cerut amânare. Cauza intrã pe rol în 29 mai, iar avocata inginerilor Dragoº Aurelian Ciucã ºi Claudiu Lucian Butari susþine cã clienþii sãi sunt nevinovaþi ºi cã se cautã un þap ispãºitor pentru un eveniment tragic, ce se petrece frecvent în întreaga lume. „Avocaþii vor avea timp pânã la termenul din 29 mai sã studieze dosarele, sã ni se punã la dispoziþie tot materialul necesar pentru a dovedi cã în aceastã cauzã este absolut nefiresc, împotriva adevãrului ºi a realitãþii juridice, ca niºte oameni care ºi-au fãcut datoria ºi au muncit sã fie trimiºi în judecatã, când se cunosc foarte bine cauzele adevãrate ale acestor nefericite accidente de muncã. Ele se întâmplã în
Amânare în dosarul “Uricani” toatã lumea, dar la noi sunt ºi condiþiile în care muncesc minerii ºi acestea se ºtiu. Nu se poate sã gãsim doar un þap ispãºitor, sau câþiva „acarul Pãun” care sã justifice adevãrate nenorociri care lovesc în pãrinþi, copii, familii”, a declarat la ieºirea din sala de judecatã de la Petroºani, avocata Paula Iacob. Despre clienþii sãi, Paula Iacob nu are decât cuvinte de laudã ºi crede cã la noi,la români, se cautã un vinovat ºi „dacã nu este gãsit, atunci îl inventãm”. Avocata celor doi ºefi a susþinut cã se va consulta ºi cu specialiºti în
Miniconcediu pentru mineri iber de Paºte pentru minerii din Valea Jiului. Ortacii de la subunitãþile miniere din Valea Jiului vor avea liber cu ocazia sãrbãtorilor Pascale.
L
Mai precis, ei nu vor merge la muncã în a doua zi a Paºtelui, mai exact luni. “În 14 – 15 aprilie salariaþii de la CNH vor avea liber pentru cã este weekendul Paºtelui. Totodatã, ei nu vor lucra luni, în cea de-a doua zi a sãrbãtorilor Pascale. Activitatea perimetrelor miniere va fi asiguratã în acest timp de echipe de lucru formate din specialiºti SSM”, afirmã Oana Stoicuþa, purtãtor de cuvânt CNH Petroºani. Activitatea va fi sistatã începând de vineri de la schimbul patru. “Vineri (13 aprilie-n.r.) schimbul patru închide ciclul producþiei, acesta fiind reluat abia marþi (17 aprilie) la schimbul 1”, mai spune Oana Stoicuþa. În plus, minerii au primit începând de marþi (ieri-n.r.) tichete cadou cu ocazia Sãrbãtorilor de Paºte. Astfel, cei
domeniu, pentru cã are nevoie de informaþii ºi expertize în plus. „Nu cerem o expertizã suplimentarã, ci expertiza în instanþã la care pãrþile au
de la subteran benefiaza de tichete în valoare de 400 de lei, iar cei de la suprafaþã primesc tichete în valoare de 250 de lei.
Amânare pentru CNH
dreptul sã-ºi propunã un consultant de specialitate, cu experienþã, care sã ajute instanþei sã stabileascã adevãrul. Sunt foarte grele aceste dosare
ºi cel de la Petrila ºi cel de la Uricani, pentru cã nu existã posibilitatea sã fie judecat de oameni care au lucrat în minã ºi cunosc specificul muncii. Voltaire spunea cã niciodatã binele ºi adevãrul nu au adus atâta frumuseþe în viaþa oamenilor, cât rãu a fãcut aparenþa de adevãr. În sensul acesta, ºi la Petrila, aparenþa de adevãr a dus la o eroare de judecatã ºi eu nãdãjduiesc cã justiþia va face sã fie elucidat cazul. Niºte oameni care au muncit ºi au avut o viaþã onestã ºi cinstitã nu pot sã îmbrace aceastã hainã cenuºie a inculpatului ºi trecutul lor
de muncã sã fie pãtat de o astfel de sentinþã”, a spus în apãrarea clienþilor sãi, Paula Iacob În tot acest timp, pãrinþii ºi soþiile celor care au murit anul trecut la mina Uricani priveau cu lacrimi în ochi declaraþiile avocatei. „Sã ni se facã dreptate, asta vrem! Eu au plecat la lucru pentru o bucatã de pâine la copii ºi, dupã ce au stat douã ºuturi în pãmânt, ni i-au adus morþi. Cornel, bãiatul meu lucrase 18 ani ºi jumãtate în minã ºi acum fetiþa lui a primit 600 de lei pensie. Credeþi cã poate mama ei sã o creascã ºi sã o facã om, iar ei au bani de avocaþi de la Bucureºti”, spune mama unuia dintre electricienii morþi la Uricani. „Am crezut cã sunt oameni ºi pot sã rãspundã, dar ei aduc avocat de la Bucureºti cã au bani”, spune Marinela Cucu,una dintre vãduve. „Era gaz în minã când au murit ei. A mai fost o altã explozie înainte. Unde erau atunci aceºti oameni?”, spune o altã rudã. În data de 5 februarie 2011, cinci electricieni mineri, cu vârste cuprinse intre 36 si 41 de ani, îþi pierdeau viaþa dupã o explozie de metan. Echipa efectua o revizie la un transformator de la Orizontul 300. Diana MITRACHE
Cãrbune vândut fãrã contract ºi preþ ompania Naþionalã a C Huilei Petroºani livreazã cãrbune energetic
ompania Naþionalã a Huilei este parte învinuitã într-un nou proces care se judecã pe rolul Tribunalului Hunedoara.
C
celor doi beneficiari Mintia ºi Paroºeni pe bazã de … cutume. De aproape douã luni, CNH nu are nici preþ la huilã, dar nici contract cu termocentralele beneficiare ale huilei din Valea Jiului.
Reclamantul este Sindicatul Muntele care a acþionat în judecatã CNH. Mai exact este vorba de un proces care a disjuns din dosarul care avea ca obiect legalitatea sau ilegalitatea grevei minerilor. În acest proces, cei de la Sindicatul Muntele cer instanþei hunedorene sã aplice actul adiþional vizavi de cererile pentru drepturile minerilor. Cei de la Sindicatul Muntele au lipsit de la înfãþiºarea de ieri (10 aprilie) pe motiv cã au depus “documentaþia”. La tribunalul Hunedoara au fost prezenþi reprezentanþii administraþiei. Magistraþii de la Tribunalul Hunedoara au emis o soluþie în acest caz, care de fapt este amânare. Raul IRINOVICI
Pentru lunile martie ºi aprilie Compania nu are stabilit încã un preþ la huila livratã ºi nu are nici contracte încheiate cu beneficiarii cãrbunelui energetic, termocentralele Mintia ºi Paroºeni. Practic, relaþiile dintre Compania Naþionalã a Huilei Petroºani ºi Sucursala Electrocentrale Paroºeni, de exemplu, se bazeazã pe un contract semnat cu ani în urmã. CNH vrea un preþ mai mare pentru huila livratã, dar nu a obþinut acceptul decât
pentru luna februarie, când cãrbunele s-a vândut cu 75 de lei/ GCal. Acum, cele douã termocentrale sunt dispuse sã ofere maximum 65 de lei, preþ cu care CNH nu poate fi de acord pentru cã nu-ºi scoate nici cheltuielile de producþie. Aºa cã acum sunt divergenþe în ceea ce priveºte preþul. „Avem contract pe 10 ani, dar nu avem actul adiþional pe luna martie ºi în continuare, act adiþional care prevede preþul ºi cantitatea livratã.
Cantitatea nu e în divergenþã, preþul este. CNH ne-a facturat cu 75 de lei, dar am trimis rãspuns cã, în baza rezoluþiei Consiliului de Administraþie ºi a situaþiei economice actuale, acceptãm preþul de 65 de lei”, a declarat Doru Viºan, directorul Termocentralei Paroºeni. Altfel spus, CNH livreazã cãrbunele fãrã sã aibã o comandã fermã pe cantitatea vândutã ºi, mai ales, fãrã sã ºtie cât va încasa pe cãrbunele energetic. Car men COSMAN
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 11 aprilie 2012
Angajaþii Primãriei Uricani,
salahori pe moºia lui Buhãescu e ieri, angajaþii D Primãriei Uricani strâng semnãturi în timpul programului de lucru, pe banii uricãnenilor. Astfel, în loc sã stea la serviciu, aceºtia au fost trimiºi de primarul încã în exerciþiu, Dãnuþ Buhãescu, sã strângã semnãturi pentru el, activitate menitã sã-i intimideze pe cetãþenii Uricaniului. De fapt, Buhãescu vrea sã verifice cine ar fi cu el, iar uricãnenii care trãiesc din ajutoare sociale sau de urgenþã sunt obligaþi sã semneze cã vor vota cu el în 10 iunie. În caz contrar, funcþionarii publici îi ameninþã cã le vor tãia ajutoarele sociale. Contracandidaþii lui Buhãescu spun cã nu este prima campanie în care primarul-porno încearcã sã intimideze ºi sã manipuleze lumea din Uricani, însã gravitatea situaþiei este datã de faptul cã cei care fac activitãþi de partid, sunt chiar angajaþii primãriei, care lipsesc de la lucru. ”Este o încercare de manipulare a electoratului, astfel încât oamenii de bunã credinþã sã se simtã obligaþi sã meargã la vot ºi sã îl voteze pe actu-
alul primar. Aceeaºi manevrã a fost fãcutã de cãtre primar ºi în antecampania din 2008. grav este cã angajaþi ai primãriei, în timpul programului, fac campanie electoralã, mergând la beneficiarii de ajutoare sociale sau la cei cu ajutoare de urgenþã ºi obligându-i sã semneze aceste tabele”, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, consilierul PRM Daniel Moraru. ”Prin aceastã acþiune, Buhãescu vrea sã vadã cine semneazã, crezând cã cei care o fac îl vor vota. Este o acþiu-
ne în forþã, fãcutã cu oamenii primãriei, ca sã-i intimideze pe oameni, în special pe cei care depind de primãrie prin ajutoarele sociale. Dar sã adune el semnãturi acum, dupã douã mandate, chiar este ceva. Înseamnã cã îi este foarte teamã cã va putea pierde scaunul din primãrie”, a precizat Ilie Pârvan, candidatul USP Uricani. Sorin Sanda, preºedintele PPDD Uricani, îl acuzã pe Buhãescu de lipsã de bãrbãþie. ”Acest individ, cã om nu-i
pot spune, încearcã sã-i intimideze pe oamenii amãrâþi din Uricani, trimiþându-i pe funcþionari sã-i preseze, sã-i ameninþe. Este lipsã de bãrbãþie ce face el. De fapt, Buhãescu nu a fost bãrbat niciodatã, întotdeauna s-a ascuns dupã pârghiile pe care i le oferã statul de a manipula ºi intimida populaþia ºi sub câte o fustã, cã mai mult nu poate. Eu îi sfãtuiesc pe oameni, pentru a nu avea probleme, sã semneze în ce tabele vrea Buhãescu, sã ia toatã mita electoralã pe care rebutul acesta genetic le-o oferã, iar în cabina de vot sã voteze cu cine vor ei. Eu sper ca uricãnenii sã voteze cu un om capabil, care poate face ceva pentru ei, nu cu unul ca Buhãescu, care îi jigneºte pe stradã, care urlã la angajaþii lui, în timp ce acasã este bãtut zilnic de nevastã. Poate cã poºetele ºi scrumierele aruncate în cap zi de zi sunt tot un fel de consiliere personalã, cã doar se dau bani publici frumoºi pentru o astfel de funcþie”, a declarat Sorin Sanda. Anamaria NEDELCOFF
Termen prelungit pentru luarea în evidenþã a pensionarilor la sucursalele CNH-SA Compania Naþionalã a Huilei a decis prelungirea termenului limitã pânã la care pot fi depuse actele prin care pensionarii îºi pot dovedi calitatea de beneficiari ai facilitãþilor la tariful de energie electricã ºi alocaþii de cãrbune. Astfel, campania de verificare a dosarelor pensionarilor beneficiari ai facilitãþilor la tariful de energie electricã ºi alocaþii de cãrbune se va încheia la data de 20 aprilie 2012. Având în vedere necesitatea încadrãrii costurilor reprezentate de facilitãþile acordate pensionarilor în bugetul de venituri ºi cheltuieli al CNH-SA pentru anul 2011, pensionarii care nu vor fi luaþi în evidenþã pânã la aceastã datã nu vor mai putea beneficia de contravaloarea facilitãþilor la tariful de energie electricã aferente anului 2011, în limita celor 3000 de kW. Biroul de presã al CNH-SA
Pensionarii minieri nu s-au înghesuit sã-ºi depunã dosarele pentru facilitãþi eprezentanþii Companiei Naþionale a Huilei au prelungit data de depunere a dosarelor pentru pensionarii minieri. Astfel, ei se pot înregistra la unitãþile miniere la care au lucrat pânã la data 17 aprilie.
R
Pensionarii minieri care nu ºi-au depus dosarele în vederea obþinerii gratuitãþilor o pot face pânã în data de 17 aprilie, adicã pânã sãptãmâna viitoare. Compania Naþionalã a Huilei a devansat termenul pentru cã pânã la data limitã de depunere a dosarelor, ºi anume 6 aprilie, numãrul celor care au fost înregistraþi a fost foarte mic în comparatie cu evidenþele din 2011. „În urma discuþiilor pe care le-am avut cu directorul general al Companiei Naþionale a Huilei am stabilit ca data de depunere a judeþeanã a partidului, spune cã îi este indiferent dosarelor pensionarilor minieri sã se prelungeascã pânã în data de dacã Dorin Curtean ºi ceilalþi care au fost 17 aprilie”, declarã Ioan Hortopan preºedintele LSPMVJ. împotriva lui doresc sã rãmânã în partid sau vor În anul 2011, în evidenþele Companiei erau peste 11 mii de sã plece. ”Noi nu vrem sã plecãm din PDL, pensionari minieri, iar pânã acum doar puþin peste 8000 ºi-au suntem membri ai PDL, am construit ceva aici, depus dosarele în vederea obþinerii gratuitãþilor. în Petrila. Dar nu vom colabora niciodatã cu Raul IRINOVICI domnul Ilie Pãducel. Probabil cã dumnealui se va trezi la realitate ºi nu va mai candida la primãrie”, a declarat Dorin Curtean.
Rãzboiul în PDL Petrila continuã orin Curtean, administratorul public al Petrilei, susþine cã niciodatã nu va putea colabora cu primarul Ilie Pãducel, chiar dacã ºefii de la judeþ ai PDL i-au dat dreptate ultimului.
D
În acelaºi timp, Pãducel, sigur pe situaþie, având în vedere cã este susþinut de conducerea
”Este o decizie justã, corectã, BPJ a dat dovadã de maturitate politicã. Este pãcat cã o parte din membri au încercat sã bulverseze activitatea biroului ºi nu au þinut cont de hotãrârea privind candidatura mea la primãrie. Cei care au fost împotriva deciziei cu privire la candidatura mea nu au fost excluºi din PDL, vor rãmâne în continuare membri de partid. Asta dacã ºi ei ºi-o doresc. Dacã vor sã plece, sã plece”, a menþionat Pãducel. Anamaria NEDELCOFF
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 11 aprilie 2012
Copiii Uricaniului, exploataþi în interesul lui Buhãescu M ai mulþi copii din Uricani au fost puºi la sãpat gropi ºi montan bãnci în oraºul Uricani, în condiþiile în care astfel de activitãþi se fac, de regulã, cu angajaþi ai Primãriei Uricani. Mai mult, dascãlii de la ºcolile din Uricani spun cã este exclus ca astfel de activitãþi sã fi fost prestate cu acordul lor în cadrul sãptãmânii ”ªcoala altfel”. Însã oficialii Inspectoratului ªcolar Judeþean (ISJ) spun cã, dacã vreun profesor a aprobat aºa ceva, va avea de suferit. Conform fotografiilor noastre, mai mulþi copii de vreo 10-11 ani au lucrat ore întregi
la montarea bãncilor de pe trotuarele strãzii principale. Au sãpat gropi, au cãrat pãmânt, au cãrat bãnci, în timp ce câþiva ”Dorei” stãteau ºi îi priveau paºnic. ”În sãptãmâna altfel elevii noºtri au avut diverse activitãþi de recreere, de ecologizare, dar nu cred cã a fost cineva la sãpat de gropi ºi montat de bãnci în Uricani”, a declarat Daniel Rebeleº, directorul ªcolii Generale Nr.1 din Uricani. Totuºi, din ce spun uricãnenii, acei copii ar fi fost aduºi de dascãli acolo, deºi acum aceºtia aruncã vina unii pe alþii. ”Eu i-am vãzut cum munceau, sãracii de ei, ºi nu mi s-a pãrut în regulã. Lucrãrile edilitare trebuie sã le facã primãria, cu oamenii
Poliþia vegheazã de Paºti proximativ 800 de poliþiºti hunedoreni A vor asigura mãsurile ordine publicã pe durata sfintelor sãrbãtori de Paºti.
angajaþi, nu niºte copii. Nu mi se pare normal ca într-o sãptãmânã care ar trebui sã sune a vacanþã, copiii sã munceascã ca pe timpul lui Ceauºescu, mai ales la lucrãri care trebuie fãcute de primãrie, fiindcã asta e treaba primarului, nu a copiilor. El pentru asta e pus acolo, sã rezolve problemele din Uricani, nu sã-i munceascã pe copii”, a declarat Cristian Kovacs, unul dintre uricãneni. Ilie Pârvan, inspector general adjunct, spune cã ISJ se delimiteazã de astfel de practici. ”În activitãþile recomandate în sãptãmâna altfel nu apare nimic legat de munci fizice, de sãpat gropi sau montat bãnci sau reparat bãnci. Aceste lucruri trebuie fãcute de primãrie, intrã în responsabili-
Poliþiºtii vor intensifica mãsurile specifice de ordine publicã în locurile aglomerate (gãri, pieþe, târguri, oboare etc.) în vederea anticipãrii eventualelor acte nesociale. În perioada premergãtoare Sfintelor Sãrbãtori de Paºti ºi pe timpul acestora, vor avea loc manifestãri religioase ºi culturale, inclusiv în aer liber, cu participarea unui public numeros ºi aflux important de persoane spre localitãþile turistice ºi zonele de agrement. Astfel de manifestãri impun adaptarea corespunzãtoare a activitãþilor ºi misiunilor structurilor Poliþiei Hunedorene. În perioada menþionatã, poliþiºtii structurilor de ordine publicã, transporturi ºi investigaþii criminale vor intensifica acþiunile de patrulare în staþiile de cale feratã, în trenurile de cãlãtori ºi pe celelalte mijloace de transport în comun din zonele cu afluenþã numeroasã, pentru combaterea tâlhãriilor, furturilor de/din bagaje ºi din buzunare. De asemenea, poliþiºtii vor fi implicaþi în activitãþi pe linia prevenirii furturilor de animale, îndeosebi în mediul rural. În plus, vor avea în vedere transportul ºi comerþul cu animale, acþiune pe care o vor derula împreunã cu reprezentanþi ai Direcþiei Sanitar-Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara. (Diana MITRACHE )
Miei (ieftini) pentru arabi rabii plãtesc mult mai bine! Din acest motiv au parte ºi de mieii crescuþi pe plaiurile mioritice...
A
Pieþele din Valea Jiului sunt, din nou, pustii de miei. Mai exact, animãluþele care sunt sacrificate cu ocazia Sfintelor Sãrbãtori de Paºte nu au ajuns, încã, prin pieþe. Aceasta, în ciuda faptului cã oierii au promis cã vor fi prezenþi cu carne de miel, încã
de sãptãmâna trecutã, înainte de Paºtele catolic. Se pare cã, totuºi, vânzarea de oiþe este mult mai avantajoasã cãtre cumpãrãtorii din þãrile arabe decât cei din propria þarã... În parantezã fie spus, carne de miel se gãseºte, la vânzare, în aproape toate supermarketurile din Vale. Singura problemã este legatã, însã, de preþul acesteia. Mai exact, un kilogram de miel are valoarea, în magazinele „universale”, de 30 de lei. Adicã, mult mai mult decât
preþul anunþat anterior, respectiv 20 – 25 de lei. În parantezã fie spus, în Uniunea Europeanã, oficial, cel mai scãzut preþ al cãrnii de miel este înregistrat în... România! În schimb, însã, preþurile stau cu totul altfel, adicã, pentru români, sunt cele mai ridicate din întreaga Uniune. Nu de alta, dar, de la 11 lei pânã la 30 de lei (pentru un kilogram de miel australian) diferenþa este mult prea mare... Mir cea NISTOR
tatea primarilor. Dacã unul dintre dascãli a avut o astfel de iniþiativã ºi i-a pus pe copii la executat lucrãri edilitare, va suporta consecinþele. Din punctul nostru de vedere, Inspectoratul ªcolar se delimiteazã de astfel de practici”, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, Ilie Pârvan. Ionela Lazãr, purtãtor de
Ilie Pârvan candideazã la Primãria Uricani nspectorul ºcolar general adjunct Ilie Pârvan va candida la Primãria oraºului Uricani din partea Uniunii SocialProgresiste (USP).
I
Acesta spune cã a luat decizia de a candida pentru a-i ajuta pe uricãneni sã scape de tirania actualului sistem creat de primarul Dãnuþ Buhãescu, însã în acelaºi timp îºi doreºte o campanie curatã, fãrã atacuri murdare. ”Eu vreau sã mã pun în slujba cetãþenilor din Uricani prin experienþa acumulatã de-a lungul anilor în domeniul managementului învãþãmântului. Pot sã fac ceva pentru Uricani, vreau sã fac ºi am aceastã capaci-
cuvânt al DGASPC Hunedoara, a precizat cã va verifica situaþia: ”Încercãm sã vedem ce se întâmplã ºi vom trimite o comisie acolo, sã vedem ce a fost”. Oficialii Primãriei Uricani nu au dorit sã rãspundã întrebãrilor noastre. Anamaria NEDELCOFF tate”, a declarat Ilie Pârvan. Însã Pârvan spune cã, în cazul în care va fi atacat el sau familia lui, cum s-a întâmplat în campania trecutã, va trebui sã reacþioneze. ”Campania mea se va baza pe ce vreau ºi pe ce pot eu sã fac, nu pe ceea ce nu au fãcut alþii. Vreau o campanie curatã, liniºtitã, fãrã a-mi ataca adversarii politici. Dar dacã voi fi atacat, eu, familia mea, copilul meu, nepoþica mea, atunci va trebui sã mã apãr ºi voi reacþiona. Dar eu sper sã fie o campanie în care sã mã axez pe proiectele mele pentru Uricani, pe ceea ce pot face eu pentru uricãneni”, a precizat Pârvan. Anamaria NEDELCOFF
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 11 aprilie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
De sub þevile de termoficare, în adãpostul oferit de primãria Lupeni Cupa primãveriii-au fãcut casã sub þevile de termoficare, fiindcã acolo a fost cald toatã iarna. De spãlat s-a spãlat ºi ea, dar ºi cei trei copii, cu apa fierbinte ce se prelingea prin þevile crãpate, iar de mâncat au gãsit ori prin gunoaie, ori prin munca pe la unul ºi pe la altul, zi de zi. Este povestea Garofiþei Mihoc, din Lupeni, care a trecut peste iarna cruntã, alãturi de cele trei fetiþe ale ei – de ºase, patru ºi un an ºi ºapte luni – într-un adãpost încropit din placaje sub þevile de termoficare.
ª
În urmã cu jumãtate de an aveau o casã a lor, însã, într-o noapte, locuinþa aflatã întrunul din cartierele sãrace ale Lupeniului, ªtefan, a fost mis-
tuitã de flãcãri, iar Garofiþa, împreunã cu tatãl ei ºi cei trei copii au plecat în cãutarea unui adãpost. Ne mãrturiseºte cã a fost norocoasã. ”Noi am avut noroc cu þevile astea calde, cã nu au acoperit nimic pe ele. Am luat pungi, plastic, placaje, ce am gãsit pe la groapa de gunoi ºi le-am adus aici. Am mai luat de pe la unul ºi altul haine ºi ne-am fãcut o cãsuþã. Am încercat sã rezistãm cum putem ºi important este cã a fost cald ºi este cald. Fetele înþeleg, asta este situaþia, nu suntem bogaþi, ca alþii”, povesteºte Garofiþa Mihoc. De trãit trãieºte din alocaþia copiilor, care duce cu puþin peste 250 de lei, însã spune cã se descurcã. ”Mai am o sorã care mã mai ajutã din când în când, care îmi mai aduce de mâncare, tata pleacã la fier vechi, la cãr-
sã le dau la ºcoalã, la grãdiniþã, cã uitaþi în ce hal trãim. Nu le primeºte acolo, cã nu am bani de caiete, de cãrþi, de haine ºi nici nu pot sã le spãl în fiecare zi. Am fost ºi la doctor cu ele, cã sunt bolnave ºi doctoriþa m-a dat afarã, nu a vrut nici sã le consulte, a zis cã îi este scârbã”. Fetiþa cea mai mare, de ºase ani, ne priveºte miratã, chiar supãratã cã i-am invadat Universul. Deseneazã pe o coalã de hârtie ºi ne spune cã ea ar vrea sã meargã la grãdiniþã, dar ”nu are mama bani”. Privirea ei albastrã, prea maturã pentru vârsta pe buni, mai duce gunoiul la câte cineva ºi mai încaseazã câte un ban. Nu este chiar aºa de rãu, mai rãu era dacã dormeam în frig. Acum mi-e fricã de ºobolani, cã aici e cald ºi vin ºi am stat toatã noaptea lângã fete sã nu le muºte. Dar nu avem unde sã ne ducem ºi cui sã cerem ajutorul. Cine credeþi cã ne bagã pe noi în seamã?”, se întreabã mama fetelor. Garofiþa, la 28 de ani, nu ºtie sã scrie, nu ºtie sã citeascã ºi considerã cã nici cele trei minuni ale ei, brunete cu ochii albaºtri, nu au nevoie de carte: ”Nu pot
care o are, se umple de lacrimi ºi nu poþi sã nu te întrebi de ce soarta este atât de crudã cu fiinþe atât de mici, de nevinovate. Însã de ieri, cele trei fete ºi mama lor au ºansa unei vieþi mai bune. Oficialii Primãriei Lupeni, anunþaþi de noi cu privire la acest caz, s-au pus pe treabã pentru a rezolva problema. ”Noi nu ºtiam de acest caz ºi mã bucur cã ne-aþi spus. Ieri am trimis acolo un angajat, care le-a adus la primãrie, le-am vãzut, am fãcut toate formalitãþile pentru a le ajuta, iar fetele, împreunã cu mama lor, au fost internate în spital. Ele sunt bolnave ºi acum se aflã sub tratament, iar când le vom externa, vor merge la Centrul Maternal din Hunedoara. Am luat legãtura ºi cu Protecþia Copilului ºi cei de acolo se vor ocupa ºi de mamã ºi de cele trei fete. Sperãm sã le fie cât mai bine ºi ne bucurãm cã acei copii se pot bucura de hranã destulã, hãinuþe ºi locuri curate, civilizate”, a declarat Gabriel Lungu, administratorul public al municipiului Lupeni. Anamaria NEDELCOFF
Energofish u mai puþini de 20 de pescari ºi-au dat întâlnire în ziua de 8 aprilie la balta BEN în cadrul unei competiþii de pescuit la crap ºi caras.
N
Pescarii au îndurat vitejeºte ploaia ºi vântul în rafale ºi nu s-au lãsat pânã ce nu au prins fiecare dupã norocul pe care l-a avut în bãþ. Competiþia a fost organizatã de magazinul FISHMASTER cu sprijinul ENERGOFISH, iar participanþii, în ciuda vremii capricioase, s-au declarat extrem de satisfãcuþi de capturã. Premiile puse în joc s-au ridicat la valoarea de 1.000 de lei ºi au constat din obiecte de pescuit. Competiþia s-a desfãºurat în douã manºe a câte patru ore, iar pescarii care au ocupat primele trei poziþii în clasament au reuºit sã prindã 25,2 kilograme, 22,3 kilograme respectiv 16,5 kilograme de peºte. De menþionat cea mai mare capturã a fost un amur de 5,65 de kilograme. (Diana MITRACHE)
Salonul Naþional Studenþesc de Artã Religioasã
a Casa Studenþeascã din Petroºani, a avut loc vernisajul expoziþiei din cadrul Salonului Naþional Studenþesc de Artã Religioasã, aflat la a 30-a ediþie. Longevitatea acestei manifestãri constituie prilej de mândrie pentru gazdã, respectiv pentru directorul Lavinia Hulea. Lucrãrile expuse anul acesta au adus tehnici inedite, pe lângã icoanele pe sticlã, tehnici despre care a vorbit profesorul ºi artistul Robert Hummel. Este vorba de un gen de metaloplas-
tie, de picturã pe hârtie, lemn ºi piatrã. Lucrãrile au fost sfinþite de preotul Octavian Pãtraºcu, cel care nu a ratat nici o ediþie a Salonului Naþional Studenþesc de Artã Religioasã. ”Lucrul tãu sã-l începi cu Dumnezeu… Atunci când pictorul se roagã când lucreazã, tabloul sau lucrarea capãtã un caracter mistic, au dar sfânt, le consacrã în icoane” – a precizat preotul Pãtraºcu, cel care a sfinþit apa ºi a binecuvântat fiecare lucrare expusã. Anul acesta au expus la
”Atunci l când pictoru zã ea lucr l du-se, tablou n gâ ru ” … ã n a o ic sãu devine n a vi a ct – preot O Pãtraºcu Petroºani, Alexandra Cacovean – Liceul Hermes Petroºani, Loredana Criºan – Tg. Mureº, studenþi de la Casa de Culturã a Studenþilor Cluj Napoca, de la Facultatea de Teologie Cluj Napoca, Casa de Culturã Ploieºti, Roxana Tãbârã, o familie
proape 10 mii de lei pentru ajutorarea a patru scriitori la Petrila. În timp ce majoritatea administraþiilor locale din Valea Jiului se plâng de lipsa banilor, administraþia localã de la Petrila susþine financiar patru scriitori.
A
Astfel, în ultima ºedinþã a Consiliului Local s-a alocat suma totalã de 9250 de lei în vederea tipãririi mai multor volume.
l-au C onsilierii respins pe Boboc
Marian Boboc este unul dintre scriitorii care a fost “recompensat” de mai multe ori de administraþiile locale din Valea Jiului. De data aceasta el nu a primit suma solicitatã. El a cerut 1500 de lei administraþiei locale de la Petrila. Astfel, iniþiatorul proiectului de hotãrâre, Ilie Pãducel, a demarat un proiect privind aprobarea alocãrii din bugetul local a sumei de 1500 lei, în vederea premierii scriitorului Marian Boboc pentru redactarea ºi publicarea celor 150 de numere ale revistei „Prãvãlia cu Istorii”. Proiectul de hotãrâre nu a întrunit cvorumul necesar de voturi pentru a fi adoptat. Astfel, Marian Boboc nu a primit ajutor din partea celor de la Petrila.
V
Artã în rugãciune L
Cãrþi pe bandã rulantã tipãrite cu ajutorul consilierilor de la Petrila
întreagã – soþ, soþie, fiu – Adrian, Antoneta ºi Andrei Alexandru Szuszer, Liviu Florin Þabrea ºi Cristian Ianza. Inedite au fost icoanele pictate pe piatrã de elevii claselor I-IV, de la Colegiul ”Mihai Eminescu”. Au expus Rareº Pintea, Paul Trofin, Timeea Romanescu, Adriana Toma, Sabina Rãscolean,Daniel Iancu, Miruna Jurj. Expoziþia este deschisã pânã în data de 13 aprilie 2012, la Casa Studenþeascã Petroºani. Ileana FIRÞULESCU
intan, ºi bisericile
Un alt proiect de hotãrâre era cel privind alocarea sumei de 2250 lei cãtre Exclusiv Media Group, în vederea editãrii unui numãr de 50 de exemplare a cãrþii
„Bisericile ortodoxe din Valea Jiului„. Proiectul de hotãrâre a fost aprobat de 15 consilieri locali din cei 18 prezenþi. Exclusiv Media Group este condus de jurnalistul Tiberiu Vintan.
pentru “ÎnmorB ani mântarea”
Dumitru Galatan Jiet este alt autor cunoscut din Valea Jiului care proiecteazã în scrierile lui tradiþiile ºi obiceiurile din Valea
Jiului. Astfel, pe ordinea de zi a ºedinþei de la Petrila s-a aflat un proiect de hotãrâre privind alocarea sumei de 2000 lei în vederea editãrii cãrþii „Înmormântarea” – autor Dumitru Galatan – Jiet. Proiectul de hotãrâre a fost iniþiat de consilierii Berar Euachim, Barbu Elena, Boantã Gheorghe, Temneanu Ioan, Heljiu Marius. Mai mult, acesta a fost aprobat de majoritatea consilierilor prezenþi. Aceeaºi consilieri de la Petrila au mai iniþiat un proiect de hotãrâre privind alocarea sumei de 3500 lei, în vederea editãrii unui album de artã color cuprinzând picturile domnului Birãu Petru Ilie. ªi acest proiect a fost votat de consilieri. În plus, o ultimã mânã de ajutor a fost acordatã lui Ioan Dan Bãlan care a primit 2200 de lei pentru editarea cãrþii „Din mit în realitate” Raul IRINOVICI
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 11 aprilie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
De sub þevile de termoficare, în adãpostul oferit de primãria Lupeni Cupa primãveriii-au fãcut casã sub þevile de termoficare, fiindcã acolo a fost cald toatã iarna. De spãlat s-a spãlat ºi ea, dar ºi cei trei copii, cu apa fierbinte ce se prelingea prin þevile crãpate, iar de mâncat au gãsit ori prin gunoaie, ori prin munca pe la unul ºi pe la altul, zi de zi. Este povestea Garofiþei Mihoc, din Lupeni, care a trecut peste iarna cruntã, alãturi de cele trei fetiþe ale ei – de ºase, patru ºi un an ºi ºapte luni – într-un adãpost încropit din placaje sub þevile de termoficare.
ª
În urmã cu jumãtate de an aveau o casã a lor, însã, într-o noapte, locuinþa aflatã întrunul din cartierele sãrace ale Lupeniului, ªtefan, a fost mis-
tuitã de flãcãri, iar Garofiþa, împreunã cu tatãl ei ºi cei trei copii au plecat în cãutarea unui adãpost. Ne mãrturiseºte cã a fost norocoasã. ”Noi am avut noroc cu þevile astea calde, cã nu au acoperit nimic pe ele. Am luat pungi, plastic, placaje, ce am gãsit pe la groapa de gunoi ºi le-am adus aici. Am mai luat de pe la unul ºi altul haine ºi ne-am fãcut o cãsuþã. Am încercat sã rezistãm cum putem ºi important este cã a fost cald ºi este cald. Fetele înþeleg, asta este situaþia, nu suntem bogaþi, ca alþii”, povesteºte Garofiþa Mihoc. De trãit trãieºte din alocaþia copiilor, care duce cu puþin peste 250 de lei, însã spune cã se descurcã. ”Mai am o sorã care mã mai ajutã din când în când, care îmi mai aduce de mâncare, tata pleacã la fier vechi, la cãr-
sã le dau la ºcoalã, la grãdiniþã, cã uitaþi în ce hal trãim. Nu le primeºte acolo, cã nu am bani de caiete, de cãrþi, de haine ºi nici nu pot sã le spãl în fiecare zi. Am fost ºi la doctor cu ele, cã sunt bolnave ºi doctoriþa m-a dat afarã, nu a vrut nici sã le consulte, a zis cã îi este scârbã”. Fetiþa cea mai mare, de ºase ani, ne priveºte miratã, chiar supãratã cã i-am invadat Universul. Deseneazã pe o coalã de hârtie ºi ne spune cã ea ar vrea sã meargã la grãdiniþã, dar ”nu are mama bani”. Privirea ei albastrã, prea maturã pentru vârsta pe buni, mai duce gunoiul la câte cineva ºi mai încaseazã câte un ban. Nu este chiar aºa de rãu, mai rãu era dacã dormeam în frig. Acum mi-e fricã de ºobolani, cã aici e cald ºi vin ºi am stat toatã noaptea lângã fete sã nu le muºte. Dar nu avem unde sã ne ducem ºi cui sã cerem ajutorul. Cine credeþi cã ne bagã pe noi în seamã?”, se întreabã mama fetelor. Garofiþa, la 28 de ani, nu ºtie sã scrie, nu ºtie sã citeascã ºi considerã cã nici cele trei minuni ale ei, brunete cu ochii albaºtri, nu au nevoie de carte: ”Nu pot
care o are, se umple de lacrimi ºi nu poþi sã nu te întrebi de ce soarta este atât de crudã cu fiinþe atât de mici, de nevinovate. Însã de ieri, cele trei fete ºi mama lor au ºansa unei vieþi mai bune. Oficialii Primãriei Lupeni, anunþaþi de noi cu privire la acest caz, s-au pus pe treabã pentru a rezolva problema. ”Noi nu ºtiam de acest caz ºi mã bucur cã ne-aþi spus. Ieri am trimis acolo un angajat, care le-a adus la primãrie, le-am vãzut, am fãcut toate formalitãþile pentru a le ajuta, iar fetele, împreunã cu mama lor, au fost internate în spital. Ele sunt bolnave ºi acum se aflã sub tratament, iar când le vom externa, vor merge la Centrul Maternal din Hunedoara. Am luat legãtura ºi cu Protecþia Copilului ºi cei de acolo se vor ocupa ºi de mamã ºi de cele trei fete. Sperãm sã le fie cât mai bine ºi ne bucurãm cã acei copii se pot bucura de hranã destulã, hãinuþe ºi locuri curate, civilizate”, a declarat Gabriel Lungu, administratorul public al municipiului Lupeni. Anamaria NEDELCOFF
Energofish u mai puþini de 20 de pescari ºi-au dat întâlnire în ziua de 8 aprilie la balta BEN în cadrul unei competiþii de pescuit la crap ºi caras.
N
Pescarii au îndurat vitejeºte ploaia ºi vântul în rafale ºi nu s-au lãsat pânã ce nu au prins fiecare dupã norocul pe care l-a avut în bãþ. Competiþia a fost organizatã de magazinul FISHMASTER cu sprijinul ENERGOFISH, iar participanþii, în ciuda vremii capricioase, s-au declarat extrem de satisfãcuþi de capturã. Premiile puse în joc s-au ridicat la valoarea de 1.000 de lei ºi au constat din obiecte de pescuit. Competiþia s-a desfãºurat în douã manºe a câte patru ore, iar pescarii care au ocupat primele trei poziþii în clasament au reuºit sã prindã 25,2 kilograme, 22,3 kilograme respectiv 16,5 kilograme de peºte. De menþionat cea mai mare capturã a fost un amur de 5,65 de kilograme. (Diana MITRACHE)
Salonul Naþional Studenþesc de Artã Religioasã
a Casa Studenþeascã din Petroºani, a avut loc vernisajul expoziþiei din cadrul Salonului Naþional Studenþesc de Artã Religioasã, aflat la a 30-a ediþie. Longevitatea acestei manifestãri constituie prilej de mândrie pentru gazdã, respectiv pentru directorul Lavinia Hulea. Lucrãrile expuse anul acesta au adus tehnici inedite, pe lângã icoanele pe sticlã, tehnici despre care a vorbit profesorul ºi artistul Robert Hummel. Este vorba de un gen de metaloplas-
tie, de picturã pe hârtie, lemn ºi piatrã. Lucrãrile au fost sfinþite de preotul Octavian Pãtraºcu, cel care nu a ratat nici o ediþie a Salonului Naþional Studenþesc de Artã Religioasã. ”Lucrul tãu sã-l începi cu Dumnezeu… Atunci când pictorul se roagã când lucreazã, tabloul sau lucrarea capãtã un caracter mistic, au dar sfânt, le consacrã în icoane” – a precizat preotul Pãtraºcu, cel care a sfinþit apa ºi a binecuvântat fiecare lucrare expusã. Anul acesta au expus la
”Atunci l când pictoru zã ea lucr l du-se, tablou n gâ ru ” … ã n a o ic sãu devine n a vi a ct – preot O Pãtraºcu Petroºani, Alexandra Cacovean – Liceul Hermes Petroºani, Loredana Criºan – Tg. Mureº, studenþi de la Casa de Culturã a Studenþilor Cluj Napoca, de la Facultatea de Teologie Cluj Napoca, Casa de Culturã Ploieºti, Roxana Tãbârã, o familie
proape 10 mii de lei pentru ajutorarea a patru scriitori la Petrila. În timp ce majoritatea administraþiilor locale din Valea Jiului se plâng de lipsa banilor, administraþia localã de la Petrila susþine financiar patru scriitori.
A
Astfel, în ultima ºedinþã a Consiliului Local s-a alocat suma totalã de 9250 de lei în vederea tipãririi mai multor volume.
l-au C onsilierii respins pe Boboc
Marian Boboc este unul dintre scriitorii care a fost “recompensat” de mai multe ori de administraþiile locale din Valea Jiului. De data aceasta el nu a primit suma solicitatã. El a cerut 1500 de lei administraþiei locale de la Petrila. Astfel, iniþiatorul proiectului de hotãrâre, Ilie Pãducel, a demarat un proiect privind aprobarea alocãrii din bugetul local a sumei de 1500 lei, în vederea premierii scriitorului Marian Boboc pentru redactarea ºi publicarea celor 150 de numere ale revistei „Prãvãlia cu Istorii”. Proiectul de hotãrâre nu a întrunit cvorumul necesar de voturi pentru a fi adoptat. Astfel, Marian Boboc nu a primit ajutor din partea celor de la Petrila.
V
Artã în rugãciune L
Cãrþi pe bandã rulantã tipãrite cu ajutorul consilierilor de la Petrila
întreagã – soþ, soþie, fiu – Adrian, Antoneta ºi Andrei Alexandru Szuszer, Liviu Florin Þabrea ºi Cristian Ianza. Inedite au fost icoanele pictate pe piatrã de elevii claselor I-IV, de la Colegiul ”Mihai Eminescu”. Au expus Rareº Pintea, Paul Trofin, Timeea Romanescu, Adriana Toma, Sabina Rãscolean,Daniel Iancu, Miruna Jurj. Expoziþia este deschisã pânã în data de 13 aprilie 2012, la Casa Studenþeascã Petroºani. Ileana FIRÞULESCU
intan, ºi bisericile
Un alt proiect de hotãrâre era cel privind alocarea sumei de 2250 lei cãtre Exclusiv Media Group, în vederea editãrii unui numãr de 50 de exemplare a cãrþii
„Bisericile ortodoxe din Valea Jiului„. Proiectul de hotãrâre a fost aprobat de 15 consilieri locali din cei 18 prezenþi. Exclusiv Media Group este condus de jurnalistul Tiberiu Vintan.
pentru “ÎnmorB ani mântarea”
Dumitru Galatan Jiet este alt autor cunoscut din Valea Jiului care proiecteazã în scrierile lui tradiþiile ºi obiceiurile din Valea
Jiului. Astfel, pe ordinea de zi a ºedinþei de la Petrila s-a aflat un proiect de hotãrâre privind alocarea sumei de 2000 lei în vederea editãrii cãrþii „Înmormântarea” – autor Dumitru Galatan – Jiet. Proiectul de hotãrâre a fost iniþiat de consilierii Berar Euachim, Barbu Elena, Boantã Gheorghe, Temneanu Ioan, Heljiu Marius. Mai mult, acesta a fost aprobat de majoritatea consilierilor prezenþi. Aceeaºi consilieri de la Petrila au mai iniþiat un proiect de hotãrâre privind alocarea sumei de 3500 lei, în vederea editãrii unui album de artã color cuprinzând picturile domnului Birãu Petru Ilie. ªi acest proiect a fost votat de consilieri. În plus, o ultimã mânã de ajutor a fost acordatã lui Ioan Dan Bãlan care a primit 2200 de lei pentru editarea cãrþii „Din mit în realitate” Raul IRINOVICI
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 11 aprilie 2012
8 Traditii
Popelnicul ºi sãrbãtoarea luminii n cadrul sãrbãtorilor cu datã mobilã, obiceiurile ºi datinile de primãvara graviteazã în jurul simbolurilor ºi practicilor ritualice legate de anul agricol.
Î
Cele din sãptãmânile Postului Mare a Paºtilor au o încãrcãturã sacrã deosebitã, cu semnificaþii complexe anunþând o perioadã de interdicþii în care timpul profan ºi cel religios este supus unor ritmuri biocosmice de renaºtere, fecunditate ºi belºug. Este perioada în care indivizii din comunitatea ruralã participã la restabilirea ordinii timpului tânãr, primavara, în lupta împotriva spiritelor malefice, ramãºiþe ipostazice ale iernii care se opun echilibrului dintre haos ºi cosmos, în ultimã instanþã între viaþã ºi moarte. Cu toate cã timpul bãtrân, vechiul an, este sleit de puteri ºi forþele magice nefaste au fost alungate, comunitatea îºi ia mãsurile necesare de precauþie, dovadã cã în calendarul þãranului zilele Postului Mare al Paºtilor sunt pline de practici apotrofice ºi de propiþiune respectate cu stricteþe. Nu întâmplãtor prima zi din Postul Mare este numitã Lunea Curatã în care þãranii, indiferent de preocupãrile gospodãreºti, încep lungul ºir de sãptãmâni pentru pregãtirea fizicã ºi spiritualã a exigenþelor Sãrbãtorii Paºtilor. De fapt, fiecare zi a primei sãptãmâni se deruleazã în aceºti parametri ai curãþeniei, mai ales spirituale, prin exigenþele postului. Este timpul frunzei verzi concretizat în hrãnirea cu urzici, ºtevie, grâuºor ºi alte ierburi devenite plante psihotrope cu valenþe ritualice dintre cele mai variate: de leacuri, mitologice, de descântece ºi vrãji. Literatura etnologicã româneascã cuprinde o mulþime de studii referitoare la implicaþia medicinei ºi botanicei populare în cadrul ritualurilor magico-religioase. Lunea Sãptãmânelor de post
era numitã Neagrã pentru cã reprezenta o interdicþie totalã ,de dulce când se consumã doar pâine ºi apã. De altfel, prima zi din calendarul Postului Mare poartã diverse denumiri: Lunea Vaselor (când se face curãþenia generalã a vase lor în care s-a gãtit carne ºi grãsime în vederea trecerii la fierturile de ierburi), Lunea Pãstorilor, Tarbacul Câinilor, Lunea Pãsãrilor, Ziua Viermilor numite în funcþie de practicile de propiþiere, în combaterea forþelor nefaste ce afectau animalele, pãsãrile, culturile agricole din comunitatea sãteascã. Trecerea la purificarea individului se rãcea treptat. Astfel a doua zi de Lãsatul Secului atât bãrbaþii (chiar ºi femeile) beau toatã ziua la cârciumã pentru a-ºi spãla dinþii de cãrnurile rãmase din Carnilegi (libertãþile sãrbãtorilor de iama). Pentru a contracara acþiunile forþelor malefice se fãceau ofrande sub formã de pomeni (turte, colaci, plãcinte din fãina de grâu sau porumb ºi borº zeamã - din urzici ºi ºtevie) care se dãdeau la saraci pentru pomenirea morþilor, dar ºi unor plante (se puneau la rãdãcinã) cu scopul alungãrii simbolice a spiritelor rele ºi a îmbunãrii celor bune pentru bunul mers al vieþii ºi activitãþii în gospodãriile
þãrãneºti. Tot în prima sãptãmânã se serbeazã Sâmbãta Sântoaderului unul dintre sfinþii cei mai mult veneraþi ºi sãrbãtoriþi în cadru calendarului popular, investit ca pãzitor principal al ordinii ºi legii comunitare. În aceastã perioadã comunitãþile sãteºti respectau, de-a lungul fiecãrei zile din sãptãmânã, o largã suitã de interdicþii încifrate în practici magice ºi religioase. Cel mai bine reprezentat, dintre acestea, în arealul etnofolcloric hunedorean este acela al Popelnicului care se mai pãstreazã astãzi segmenþial în multe din satele noastre asemãnându-se în anumite puncte cu alt obicei de primãvarã, Pomana lui Sântoader. Obiceiul avea un rol purificator, al timpului tânãr, în vederea intrãrii în noul an agrar ºi a stimulãrii fecunditãþii ºi belºugului în gospodãrii. Vom exemplifica toate acestea prezentând sumar desfãºurarea Obiceiului de popelnic în satele din Platoul Luncanilor, Tarsa, Ursici, Cioclovina, Bobaia dar ºi mai jos, la Boºorod, la care am avut prilejul în anii trecuþi, sã asistãm consemnâdu-1 în etapele esenþiale. În Joia Sântoaderului fetele ºi flãcãii din Boºorod se adunã la o gazdã unde petrec pânã noaptea târziu. Gazda prepara pentru participanþi cucuruz (porumb- n.n.) ºi grâu fiert îndulcit cu zahãr sau miere precum ºi un colac frãmântat din fainã de grâu cu apã îndulcitã, colac de post numit braduþ. În satele din Luncani se fãcea ºi un alt colac numit pupãzã ce se dãdea numai fetelor. Apoi flãcãii plecau la casele lor, fetele luându-ºi rãmas bun spunând: Noapte bunã mãi feciori ªi vã aºteptãm în zori!, iar feciorii le rãspundeau: Noapte bunã, noapte bunã Sã vã þuce mândra lunã Sã vã þuce de trei ori
ºi a patra noi în zori! Dupã plecarea flãcãilor, fetele se adunau în cete ºi plecau, înainte de rãsãritul soarelui, de cu noapte, sã culeagã popelnicul, o plantã erbacee cu tulpina scurtã, frunze trilobate verzi tot anul (Asarum europaeum), cu întrebuinþãri
Era un prilej, posibil matrimonial, de unire a cuplurilor, pecetluit de mâncatul împreunã, fatã ºi bãiat, a brãduþului, însemnând cã prima nuntã din sat va fi a lor. Urma ritualul propriu-zis al popelnicului: fetele culegeau frunzele plantei ºi puneau la rãdãcina o bucãþicã de colac (brãduþ sau pupãzã), puþinã sare ºi un ou. Pâinea ºi oul lãsate la rãdãcina plantei reprezentau ofranda miticã pentru stimularea ºi apãrarea fecunditãþii naturii: Popelnice, popelnice Eu îþi dau pitã cu sare Tu sã-mi dai cosâþã mare Popelnice, popelnice Eu îþi dau pitã ºi ouã Tu sã-mi dai cosâþã nouã! (cosafa- cosifa, par- n.n.). Fetele ºtiau ce mare putere are frunza de popelnic culeasã în vinerea lui Sântoader. Este o chemare la renaºtere, la viaþa viitoare bazatã pe cãsãtorie celula comunitãþii þãrãneºti. De aceea ritualul obiceiului cuprindea ºi însoþitul, împrietenirea fetelor cu flãcãii din sat
Actualitate 9
Kisch-urile care „împodobesc” oraºele Vãii Jiului A runcã în stânga ºi în dreapta cu bani publici ºi nu cer nici mãcar pãrerea unui specialist în domeniu. Este vorba despre autoritãþile din Valea Jiului care au vrut sã înfrumuseþeze parcurile, dar au dat-o în barã.
Despre kitsch-urile Vãii Jiului vorbeºte deschis profesorul Robert Hummel, care pune degetul pe rana sângerândã a artei de prost gust. „Lucrurile ar putea fi împãrþite în trei categorii. Sã începe cu cele de bunã calitate, cum este grupul statuar din faþa Spitalului din Lupeni, care îi aparþine lui Ion Irimescu ºi care este o lucrare monumentalã, adevãratã. La fel este ºi Statuia Minerului din parcul Carol din Petroºani. Pe de altã
pare sunt lucrãrile tipic realismului socialist, cum sunt cele din faþa Clubului din Petrila ºi nu numai, ca de altfel ºi lucrãrile murale de pe club sau din interiorul clubului. ªi mai sunt kitschurile care au apãrut cu predilecþie în Lupeni ºi Vulcan ºi, am înþeles cã ºi în Uricani, dar nu am fost încã sã vãd acele reproduceri mai mult sau mai puþin reuºite ale unor opere de-
ale lui Brâncuºi”, a precizat Robert Hummel. ªi aici, la ultima categorie, este cu adevãrat problema. De exemplu, artistul plastic menþionat vorbeºte despre minerii din faþa Poºtei din Vulcan, sau minerul de la intrarea în Lupeni, ori tot felul de lei ºi alte animãluþe mai mult turnate decât cioplite, care „împodobesc” localitãþile Vãii Jiului.
Mai sunt tichete pentru sãraci rimãria Petroºani nu va acorda pachete de Paºte pentru persoanele cu venituri modeste, pentru cã acestea, în mare parte, au primit deja tichete în valoare de 50 de lei. Însã, cei care beneficiazã de hranã de la cantina socialã, vor avea parte de un meniu special de sãrbãtori.
P
De altfel, la fiecare sãrbãtoare, Paºte ori Crãciun, sãracii care mãnâncã hranã caldã la cantinã, au avut parte de mâncãruri precum sarmale ºi fripturã,
astea pe lângã alimente de bazã care sã le ajungã câteva zile. Cât priveºte acordarea tichetelor, din cei aproape 5000 de beneficiari înscriºi pe listã, în jur de 1200 de persoane nu au venit încã sã ºi le ridice. “Fac un apel cãtre toþi cei care se încadreazã în aceste limite financiare, este vorba de pensii ºi venituri pânã în 700 de lei inclusiv, sã vinã sã-ºi ridice tichetele de la primãrie sau de la Serviciul de Asistenþã Socialã al primãriei”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria Petroºani. Luiza ANDRONACHE
de groazã de O perele la Uricani
La capitolul kitsch-uri de mare rãsunet se înscriu copiile ordinare ale operelor lui Cosntantin Brâncuºi amplasate într-un parc din Uricani, pe care edilii de aici au aruncat, în urmã cu âþiva ani, 500.000 de lei. Vorbim despre o replicã la Masã a Tãcerii ºi Poartã a Sãrutului,
care au stârnit furia asociaþiei care gestioneazã drepturile de autor ale operelor marelui sculptor. Ansamblul arhitectural este din marmurã, dar cunoscãtorii nu au fost deloc impresionaþi de lucrarea care deja a început sã se deterioreze. Cine este vinovat de lucrãrile care urþesc localitãþile Vãii Jiului? Rãspunsul în are tot Robert Hummel: „Nu e neapãrat vina edililor, care nu au cunoºtinþe în domeniu, dar este imposibil sã nu existe oameni care sã facã parte din anturajul primarului sau sã aibã contacte cu primãria ºi sã aibã mãcar curajul sã spunã. Oameni cu pregãtire, la ei mã refer”. Iar ideal ar fi ca edili sã se consulte cu specialiºti în domeniu înainte sã dea drumul la amenajarea unor monstruozitãþi. Car men COSMAN
Sentinþa din dosarul lui Mircia Muntean se apropie cu paºi repezi rocesul în care primarul Devei, Mircia Muntean, este judecat pentru infracþiuni la regimul vamal se apropie cu paºi repezi de final.
P
Magistraþii Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureºti au judecat, marþi, un nou termen al procesului în care, alãturi de alþi patru inculpaþi, Mircia Muntean este judecat pentru infracþiuni la regimul vamal, caz cunoscut sub denumirea de „trafic cu maºini de lux”. Potrivit informaþiilor oficiale, la acest termen s-.a continuat
administrarea de probe ºi a mai fost audiat un martor. Pentru termenul urmãtor, stabilit pentru data de 8 mai, ar mai fi de audiat un martor, iar procesul ar putea trece de stadiul instanþei de fond. În acest dosar extrem de complex, procurorii au încheiat cercetãrile în anul 2003, iar lucrarea penalã a intrat pe rolul instanþei de judecatã un an mai târziu. În februarie 2005 a fost reluat, sub un alt numãr de înregistrare, la Judecãtoria Sectorului 2 Bucureºti. Car men COSMAN
Doi elevi din Petroºani au nevoie de voturi pentru a reprezenta România ºi Valea Jiului la un concurs internaþional diverse în terapia popularã. Plecarea se fãcea înainte cu noapte deoarece fetele aveau credinþa cã nu trebuie sã le vadã gãinile fiindcã le creºtea pãrul numai cât coada gãinii (Tarsa). Fetele mergeau în locurile ºtiute doar de ele: În poienile pãdurilor, în lunci ºi pe malul apelor, fiind însoþite de flãcãi. Fetele plecau dupã popelnic nemâncate ºi nespãlate pe cap ca sã gãseascã mai repede ierburile de leac (Ursici). Ajunse la locul popelnicului fetele cântau: Popelnice, vecelnice Popelnice, obragule Slobozine fetele Sã prindã soaþele Soaþele sã se-nsoþeascã Feciorii sã le iubeascã!, iar feciorii descântau spunând: Da eu nu le-oi slobozi Pânã ele nu mi-or duce Cucuruz fiert în ulcior Brãduleþe în cuptor!
sau din satele vecine rupând braduþul în douã, fiecare mâncându-ºi partea ºi rãmânând legate pe viaþã. Sâmbãtã seara toate fetele îºi spãlau pãrul cu fiertura frunzelor de popelnic pentru ca pãrul sã le creascã cosâþele cât coadele iepelor. Obiceiul de primãvarã al Popelnicului are rãdãcini strãvechi în societatea tradiþionalã þãrãneascã iar configuraþia se mai pãstreazã ºi astãzi învãluitã în haine religioase în cadrul sãrbãtorilor pascale. Este timpul Marii Învieri, când oamenii devin mai buni ºi mai iubitori de semeni, când cerul se deschide învãluind satele cu Lumina Sfântã. Muntean GEORGE Inspector Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Hunedoara-Deva
oi elevi de la D Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani au intrat într-o competiþie internaþionalã cu o piesã realizatã de ei. Piesa se numeºte Open your eyes, iar cei doi au compus-o, orchestrat-o ºi i-au filmat chiar ºi un
videoclip, care a fost realizat cu sprijinul altor doi colegi, tot elevi de la acelaºi liceu. Ei au intrat într-o competiþiei strânsã, unde voturile noastre, ale tuturor, conteazã. “Deocamdatã am câºtigat etapa naþionalã, unde am luat locul I ºi ne-am calificat în etapa inter-
naþionalã ºi avem mare nevoie de voturile publicului pentru a putea reprezenta Valea Jiului ºi România la Rio de Janeiro. Mai sunt cam 40 de zile de votare ºi sperãm sã fie bine”, a afirmat Milena Paraschiv, elevã la Colegiul Naþional Mihai Eminescu Petroºani. Piesa are o poveste specialã ºi descrie, printre altele, frumuseþile þãrii în care trãim.“ Piesa, pentru noi, reprezintã mai mult o metodã de a promova România, pentru cã vorbeºte de bogãþiile ei, despre Dunãre ºi despre deschiderea ochilor spre o lume mai bunã ºi spre o þarã mai bunã”, a spus ºi Radu Popescu, celãlalt elev. Competiþia internaþionalã în care ei au intrat se adreseazã tinerilor pânã în 30 de ani. Melodia „Open your eyes” poate fi votatã pe site-ul www.globalrockstar.net/open-your-eyes. Luiza ANDRONACHE
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 11 aprilie 2012
8 Traditii
Popelnicul ºi sãrbãtoarea luminii n cadrul sãrbãtorilor cu datã mobilã, obiceiurile ºi datinile de primãvara graviteazã în jurul simbolurilor ºi practicilor ritualice legate de anul agricol.
Î
Cele din sãptãmânile Postului Mare a Paºtilor au o încãrcãturã sacrã deosebitã, cu semnificaþii complexe anunþând o perioadã de interdicþii în care timpul profan ºi cel religios este supus unor ritmuri biocosmice de renaºtere, fecunditate ºi belºug. Este perioada în care indivizii din comunitatea ruralã participã la restabilirea ordinii timpului tânãr, primavara, în lupta împotriva spiritelor malefice, ramãºiþe ipostazice ale iernii care se opun echilibrului dintre haos ºi cosmos, în ultimã instanþã între viaþã ºi moarte. Cu toate cã timpul bãtrân, vechiul an, este sleit de puteri ºi forþele magice nefaste au fost alungate, comunitatea îºi ia mãsurile necesare de precauþie, dovadã cã în calendarul þãranului zilele Postului Mare al Paºtilor sunt pline de practici apotrofice ºi de propiþiune respectate cu stricteþe. Nu întâmplãtor prima zi din Postul Mare este numitã Lunea Curatã în care þãranii, indiferent de preocupãrile gospodãreºti, încep lungul ºir de sãptãmâni pentru pregãtirea fizicã ºi spiritualã a exigenþelor Sãrbãtorii Paºtilor. De fapt, fiecare zi a primei sãptãmâni se deruleazã în aceºti parametri ai curãþeniei, mai ales spirituale, prin exigenþele postului. Este timpul frunzei verzi concretizat în hrãnirea cu urzici, ºtevie, grâuºor ºi alte ierburi devenite plante psihotrope cu valenþe ritualice dintre cele mai variate: de leacuri, mitologice, de descântece ºi vrãji. Literatura etnologicã româneascã cuprinde o mulþime de studii referitoare la implicaþia medicinei ºi botanicei populare în cadrul ritualurilor magico-religioase. Lunea Sãptãmânelor de post
era numitã Neagrã pentru cã reprezenta o interdicþie totalã ,de dulce când se consumã doar pâine ºi apã. De altfel, prima zi din calendarul Postului Mare poartã diverse denumiri: Lunea Vaselor (când se face curãþenia generalã a vase lor în care s-a gãtit carne ºi grãsime în vederea trecerii la fierturile de ierburi), Lunea Pãstorilor, Tarbacul Câinilor, Lunea Pãsãrilor, Ziua Viermilor numite în funcþie de practicile de propiþiere, în combaterea forþelor nefaste ce afectau animalele, pãsãrile, culturile agricole din comunitatea sãteascã. Trecerea la purificarea individului se rãcea treptat. Astfel a doua zi de Lãsatul Secului atât bãrbaþii (chiar ºi femeile) beau toatã ziua la cârciumã pentru a-ºi spãla dinþii de cãrnurile rãmase din Carnilegi (libertãþile sãrbãtorilor de iama). Pentru a contracara acþiunile forþelor malefice se fãceau ofrande sub formã de pomeni (turte, colaci, plãcinte din fãina de grâu sau porumb ºi borº zeamã - din urzici ºi ºtevie) care se dãdeau la saraci pentru pomenirea morþilor, dar ºi unor plante (se puneau la rãdãcinã) cu scopul alungãrii simbolice a spiritelor rele ºi a îmbunãrii celor bune pentru bunul mers al vieþii ºi activitãþii în gospodãriile
þãrãneºti. Tot în prima sãptãmânã se serbeazã Sâmbãta Sântoaderului unul dintre sfinþii cei mai mult veneraþi ºi sãrbãtoriþi în cadru calendarului popular, investit ca pãzitor principal al ordinii ºi legii comunitare. În aceastã perioadã comunitãþile sãteºti respectau, de-a lungul fiecãrei zile din sãptãmânã, o largã suitã de interdicþii încifrate în practici magice ºi religioase. Cel mai bine reprezentat, dintre acestea, în arealul etnofolcloric hunedorean este acela al Popelnicului care se mai pãstreazã astãzi segmenþial în multe din satele noastre asemãnându-se în anumite puncte cu alt obicei de primãvarã, Pomana lui Sântoader. Obiceiul avea un rol purificator, al timpului tânãr, în vederea intrãrii în noul an agrar ºi a stimulãrii fecunditãþii ºi belºugului în gospodãrii. Vom exemplifica toate acestea prezentând sumar desfãºurarea Obiceiului de popelnic în satele din Platoul Luncanilor, Tarsa, Ursici, Cioclovina, Bobaia dar ºi mai jos, la Boºorod, la care am avut prilejul în anii trecuþi, sã asistãm consemnâdu-1 în etapele esenþiale. În Joia Sântoaderului fetele ºi flãcãii din Boºorod se adunã la o gazdã unde petrec pânã noaptea târziu. Gazda prepara pentru participanþi cucuruz (porumb- n.n.) ºi grâu fiert îndulcit cu zahãr sau miere precum ºi un colac frãmântat din fainã de grâu cu apã îndulcitã, colac de post numit braduþ. În satele din Luncani se fãcea ºi un alt colac numit pupãzã ce se dãdea numai fetelor. Apoi flãcãii plecau la casele lor, fetele luându-ºi rãmas bun spunând: Noapte bunã mãi feciori ªi vã aºteptãm în zori!, iar feciorii le rãspundeau: Noapte bunã, noapte bunã Sã vã þuce mândra lunã Sã vã þuce de trei ori
ºi a patra noi în zori! Dupã plecarea flãcãilor, fetele se adunau în cete ºi plecau, înainte de rãsãritul soarelui, de cu noapte, sã culeagã popelnicul, o plantã erbacee cu tulpina scurtã, frunze trilobate verzi tot anul (Asarum europaeum), cu întrebuinþãri
Era un prilej, posibil matrimonial, de unire a cuplurilor, pecetluit de mâncatul împreunã, fatã ºi bãiat, a brãduþului, însemnând cã prima nuntã din sat va fi a lor. Urma ritualul propriu-zis al popelnicului: fetele culegeau frunzele plantei ºi puneau la rãdãcina o bucãþicã de colac (brãduþ sau pupãzã), puþinã sare ºi un ou. Pâinea ºi oul lãsate la rãdãcina plantei reprezentau ofranda miticã pentru stimularea ºi apãrarea fecunditãþii naturii: Popelnice, popelnice Eu îþi dau pitã cu sare Tu sã-mi dai cosâþã mare Popelnice, popelnice Eu îþi dau pitã ºi ouã Tu sã-mi dai cosâþã nouã! (cosafa- cosifa, par- n.n.). Fetele ºtiau ce mare putere are frunza de popelnic culeasã în vinerea lui Sântoader. Este o chemare la renaºtere, la viaþa viitoare bazatã pe cãsãtorie celula comunitãþii þãrãneºti. De aceea ritualul obiceiului cuprindea ºi însoþitul, împrietenirea fetelor cu flãcãii din sat
Actualitate 9
Kisch-urile care „împodobesc” oraºele Vãii Jiului A runcã în stânga ºi în dreapta cu bani publici ºi nu cer nici mãcar pãrerea unui specialist în domeniu. Este vorba despre autoritãþile din Valea Jiului care au vrut sã înfrumuseþeze parcurile, dar au dat-o în barã.
Despre kitsch-urile Vãii Jiului vorbeºte deschis profesorul Robert Hummel, care pune degetul pe rana sângerândã a artei de prost gust. „Lucrurile ar putea fi împãrþite în trei categorii. Sã începe cu cele de bunã calitate, cum este grupul statuar din faþa Spitalului din Lupeni, care îi aparþine lui Ion Irimescu ºi care este o lucrare monumentalã, adevãratã. La fel este ºi Statuia Minerului din parcul Carol din Petroºani. Pe de altã
pare sunt lucrãrile tipic realismului socialist, cum sunt cele din faþa Clubului din Petrila ºi nu numai, ca de altfel ºi lucrãrile murale de pe club sau din interiorul clubului. ªi mai sunt kitschurile care au apãrut cu predilecþie în Lupeni ºi Vulcan ºi, am înþeles cã ºi în Uricani, dar nu am fost încã sã vãd acele reproduceri mai mult sau mai puþin reuºite ale unor opere de-
ale lui Brâncuºi”, a precizat Robert Hummel. ªi aici, la ultima categorie, este cu adevãrat problema. De exemplu, artistul plastic menþionat vorbeºte despre minerii din faþa Poºtei din Vulcan, sau minerul de la intrarea în Lupeni, ori tot felul de lei ºi alte animãluþe mai mult turnate decât cioplite, care „împodobesc” localitãþile Vãii Jiului.
Mai sunt tichete pentru sãraci rimãria Petroºani nu va acorda pachete de Paºte pentru persoanele cu venituri modeste, pentru cã acestea, în mare parte, au primit deja tichete în valoare de 50 de lei. Însã, cei care beneficiazã de hranã de la cantina socialã, vor avea parte de un meniu special de sãrbãtori.
P
De altfel, la fiecare sãrbãtoare, Paºte ori Crãciun, sãracii care mãnâncã hranã caldã la cantinã, au avut parte de mâncãruri precum sarmale ºi fripturã,
astea pe lângã alimente de bazã care sã le ajungã câteva zile. Cât priveºte acordarea tichetelor, din cei aproape 5000 de beneficiari înscriºi pe listã, în jur de 1200 de persoane nu au venit încã sã ºi le ridice. “Fac un apel cãtre toþi cei care se încadreazã în aceste limite financiare, este vorba de pensii ºi venituri pânã în 700 de lei inclusiv, sã vinã sã-ºi ridice tichetele de la primãrie sau de la Serviciul de Asistenþã Socialã al primãriei”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria Petroºani. Luiza ANDRONACHE
de groazã de O perele la Uricani
La capitolul kitsch-uri de mare rãsunet se înscriu copiile ordinare ale operelor lui Cosntantin Brâncuºi amplasate într-un parc din Uricani, pe care edilii de aici au aruncat, în urmã cu âþiva ani, 500.000 de lei. Vorbim despre o replicã la Masã a Tãcerii ºi Poartã a Sãrutului,
care au stârnit furia asociaþiei care gestioneazã drepturile de autor ale operelor marelui sculptor. Ansamblul arhitectural este din marmurã, dar cunoscãtorii nu au fost deloc impresionaþi de lucrarea care deja a început sã se deterioreze. Cine este vinovat de lucrãrile care urþesc localitãþile Vãii Jiului? Rãspunsul în are tot Robert Hummel: „Nu e neapãrat vina edililor, care nu au cunoºtinþe în domeniu, dar este imposibil sã nu existe oameni care sã facã parte din anturajul primarului sau sã aibã contacte cu primãria ºi sã aibã mãcar curajul sã spunã. Oameni cu pregãtire, la ei mã refer”. Iar ideal ar fi ca edili sã se consulte cu specialiºti în domeniu înainte sã dea drumul la amenajarea unor monstruozitãþi. Car men COSMAN
Sentinþa din dosarul lui Mircia Muntean se apropie cu paºi repezi rocesul în care primarul Devei, Mircia Muntean, este judecat pentru infracþiuni la regimul vamal se apropie cu paºi repezi de final.
P
Magistraþii Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureºti au judecat, marþi, un nou termen al procesului în care, alãturi de alþi patru inculpaþi, Mircia Muntean este judecat pentru infracþiuni la regimul vamal, caz cunoscut sub denumirea de „trafic cu maºini de lux”. Potrivit informaþiilor oficiale, la acest termen s-.a continuat
administrarea de probe ºi a mai fost audiat un martor. Pentru termenul urmãtor, stabilit pentru data de 8 mai, ar mai fi de audiat un martor, iar procesul ar putea trece de stadiul instanþei de fond. În acest dosar extrem de complex, procurorii au încheiat cercetãrile în anul 2003, iar lucrarea penalã a intrat pe rolul instanþei de judecatã un an mai târziu. În februarie 2005 a fost reluat, sub un alt numãr de înregistrare, la Judecãtoria Sectorului 2 Bucureºti. Car men COSMAN
Doi elevi din Petroºani au nevoie de voturi pentru a reprezenta România ºi Valea Jiului la un concurs internaþional diverse în terapia popularã. Plecarea se fãcea înainte cu noapte deoarece fetele aveau credinþa cã nu trebuie sã le vadã gãinile fiindcã le creºtea pãrul numai cât coada gãinii (Tarsa). Fetele mergeau în locurile ºtiute doar de ele: În poienile pãdurilor, în lunci ºi pe malul apelor, fiind însoþite de flãcãi. Fetele plecau dupã popelnic nemâncate ºi nespãlate pe cap ca sã gãseascã mai repede ierburile de leac (Ursici). Ajunse la locul popelnicului fetele cântau: Popelnice, vecelnice Popelnice, obragule Slobozine fetele Sã prindã soaþele Soaþele sã se-nsoþeascã Feciorii sã le iubeascã!, iar feciorii descântau spunând: Da eu nu le-oi slobozi Pânã ele nu mi-or duce Cucuruz fiert în ulcior Brãduleþe în cuptor!
sau din satele vecine rupând braduþul în douã, fiecare mâncându-ºi partea ºi rãmânând legate pe viaþã. Sâmbãtã seara toate fetele îºi spãlau pãrul cu fiertura frunzelor de popelnic pentru ca pãrul sã le creascã cosâþele cât coadele iepelor. Obiceiul de primãvarã al Popelnicului are rãdãcini strãvechi în societatea tradiþionalã þãrãneascã iar configuraþia se mai pãstreazã ºi astãzi învãluitã în haine religioase în cadrul sãrbãtorilor pascale. Este timpul Marii Învieri, când oamenii devin mai buni ºi mai iubitori de semeni, când cerul se deschide învãluind satele cu Lumina Sfântã. Muntean GEORGE Inspector Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Hunedoara-Deva
oi elevi de la D Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani au intrat într-o competiþie internaþionalã cu o piesã realizatã de ei. Piesa se numeºte Open your eyes, iar cei doi au compus-o, orchestrat-o ºi i-au filmat chiar ºi un
videoclip, care a fost realizat cu sprijinul altor doi colegi, tot elevi de la acelaºi liceu. Ei au intrat într-o competiþiei strânsã, unde voturile noastre, ale tuturor, conteazã. “Deocamdatã am câºtigat etapa naþionalã, unde am luat locul I ºi ne-am calificat în etapa inter-
naþionalã ºi avem mare nevoie de voturile publicului pentru a putea reprezenta Valea Jiului ºi România la Rio de Janeiro. Mai sunt cam 40 de zile de votare ºi sperãm sã fie bine”, a afirmat Milena Paraschiv, elevã la Colegiul Naþional Mihai Eminescu Petroºani. Piesa are o poveste specialã ºi descrie, printre altele, frumuseþile þãrii în care trãim.“ Piesa, pentru noi, reprezintã mai mult o metodã de a promova România, pentru cã vorbeºte de bogãþiile ei, despre Dunãre ºi despre deschiderea ochilor spre o lume mai bunã ºi spre o þarã mai bunã”, a spus ºi Radu Popescu, celãlalt elev. Competiþia internaþionalã în care ei au intrat se adreseazã tinerilor pânã în 30 de ani. Melodia „Open your eyes” poate fi votatã pe site-ul www.globalrockstar.net/open-your-eyes. Luiza ANDRONACHE
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miaercuri, 11 aprilie 2012
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
HOROSCOP
11 a p r i l i e 2 0 1 2
Este o zi bunã pentru a trece la schimbãri în domeniul afacerilor ºi pe plan sentimental. Sunt ºanse mari sã prindeþi un contract de colaborare. Relaþiile cu cei din jur sunt foarte bune, însã fiþi mai îngãduitor cu o persoana din anturajul dumneavoastrã.
Sunteþi foarte bine dispus, iar relaþiile cu cei din jur decurg fãrã probleme. Pe plan financiar nu staþi grozav, dar puteþi avea succes în chestiuni casnice ºi în societate. Seara vã simtiþi foarte bine într-o vizitã la prieteni, unde sunteþi în centrul atenþiei. Evitaþi exagerãrile!
Colaboraþi foarte bine cu un partener de afaceri ºi reuºiþi sã încheiaþi o tranzacþie strãlucitã. Relaþiile cu persoana iubitã trec printr-un moment delicat. Dar, dacã sunteþi dispus sã discutaþi calm, totul se poate rezolva. Nu neglijaþi activitãþile casnice, dar nici odihna.
Aveþi un farmec deosebit ºi atrageþi admiraþia celor din jur. Cu puþinã atenþie, vã puteþi descurca excelent în afaceri. Aveþi ocazia sã faceþi o investiþie importantã pentru casã. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu persoane mai în vârstã. Acordaþi mai mult timp familiei!
Dimineaþa nu prea reuºiþi sã faceþi ce v-aþi propus, pentru cã intervin o mulþime de evenimente neprevãzute. Nu vã enervaþi ºi fiþi perseverent. Dupã-amiazã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã care vã dã câteva idei de afaceri. Consultaþi-vã ºi cu partenerul de viaþã.
Dimineaþa nu vã vedeþi capul de tre-
Creativitatea vã ajutã sã aveþi succes
puteþi sã fiþi optimist.
Dimineaþa s-ar putea ca relaþiile sentimentale sã fie mai încordate. Nu vã ambiþionaþi ºi aveþi rãbdare ca partenerul de viaþã sã se calmeze. Se pare cã sunteþi nevoit sã plecaþi într-o delegaþie care se anunþã destul de dificilã. Vã puteþi descurca foarte bine, dar fiþi foarte atent la acte.
Este foarte posibil sã se petreacã
Situaþia financiarã nu vã mulþumeºte
Sunt ºanse sã începeþi o activitate
ceva deosebit pe plan social sau în
deloc. În schimb, sunteþi într-o formã
comercialã din care veþi câºtiga bine.
relaþiile sentimentale. Sunt favorizate
intelectualã deosebitã. Puteþi avea
La serviciu reuºiþi sã vã afirmaþi aproape fãrã nici un efort. Sunteþi plin de energie ºi meritã sã valorificaþi momentul ca sã terminaþi tot vaþi propus. Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi o discuþie cu un prieten pornind de la o datorie mai veche, pe care nu a reuºit sã vi-o înapoieze.
relaþiile de parteneriat, întâlnirile de afaceri ºi investiþiile pentru cãmin. Ascultaþi-vã intuiþia. Spre searã, un prieten vã dã o veste bunã.
abã. Organizaþi-vã cât mai eficient! Dupã-amiazã aveþi ocazia sã puneþi bazele unei afaceri. Ca sã nu aveþi probleme, apelaþi la persoane cu experienþã. Pe plan sentimental
succes la examene, concursuri etc.
Sunteþi apreciat de ºefi, ceea ce stârneºte invidia colegilor. Acceptaþi munca în echipã. Nu faceþi eforturi
Analizaþi-vã serios perspectivele pro-
mari! Riscaþi sã aveþi probleme cu
fesionale ºi cãutaþi noi oportunitãþi.
sãnãtatea sau chiar un accident.
la locul de muncã sau în afaceri. Planurile referitoare la o investiþie serioasã încep sã prindã contur. Nu vã neglijaþi familia. Ar fi bine sã vã faceþi timp ºi pentru odihnã.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 11 aprilie 2012
Tichete ºi atât upã reinstaurarea democraþiei în România, categoriilor sociale defavorizate au fost obiºnuite sã primeascã daruri cu ocazia sãrbãtorilor mai importante.
D
Cele mai „bogate” din acest punct de vedere au fost, de obicei, Crãciunul ºi Paºtele. În acest an, în Petroºani, pensionarii cu venituri modeste, persoanele cu dizabilitãþi, ºomerii sau beneficiarii de venit minim garantat au primit, înaintea Sfintelor Sãrbãtori de Paºte, tichete sociale în valoare de câte 50 de lei. În timp ce categoriile sociale defavorizate au primit „ceva” angajaþii primãriei din Capitala ºi mulþi cer acum sã le aducã Vãii Jiului nu vor primi, nici în acest an, vreo iepuraºul, un puiuþ viu. „Îmi plac primã cu ocazia sãrbãtorilor. „Nu le vom bobocii de raþã ºi am prins ºi eu unul acorda angajaþilor primãriei adaosuri salariale sã mã joc cu el”, spune o fetiþã, pentru cã acest lucru nu este permis de cãtre încântatã de bobocelul de raþã pe Codul Fiscal ºi Contractul Colectiv de Muncã”, care l-a prins când a sãrit din ladã. a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul Pieþele au fost invadate de crescãmunicipiului Petroºani. În ceea ce priveºte torii de pãsãri ºi iepuraºi, care sperã tichetele sociale acestea au fost, deja, acum sã facã un ban ºi de la iubitorii repartizate aproape în totalitate. Aproximativ de animale, dar ºi de la cei care le 10% dintre locuitorii Petroºaniului au cumpãrã pentru masa de paºti, aºa beneficiat de tichetelor contra cãrora pot cum e cazul iepurilor mai mari. achiziþiona alimente. Diana MITRACHE Mir cea NISTOR
Iepuraºi ºi bobocei de vânzare e apropie sãrbãtoarea de Paºti ºi în pieþe deja au apãrut puiºorii care sunt la mare cãutare. Fie cã e vorba despre boboci de raþã, pui de gãinã sau iepuraºi, aceºtia sunt la mare cãutare acum ºi vânzãrile merg foarte bine.
S
Animãluþele ºi puii de pãsãri sunt acum de vânzare la piaþã. Mulþi vânzãtori ºi-au fãcut planuri ºi, pentru cã sunt ieftine, au ºi vânzare bunã.
Preþurile sunt acceptabile ºi vânzãtorii se declarã mulþumiþi. „Nu e scump. Un bobocel de raþã îl dau cu 3 lei ºi am vândut ºi pentru copii sã se joace cu ei, dar ºi la gospodari. Merge bine vânzarea, nu stau mult la piaþã cu ele, cã se trec repede”,spune un vânzãtor din piaþa de la Petroºani. „La fel ºi iepurii se vând. I-am dat ºi ca animale de companie ºi pentru fripturã, fiecare ce a vrut”, spune vânzãtorul de iepuraºi. Cei mici adorã un astfel de pui viu
Felicitãrile pascale, la mare cãutare eºi e mai simplu cu un singur click sã spui „Paºte fericit!”, pe calea virtualã, sunt oameni care au rãmas adepþii felicitãrilor de hârtie.
D
Sute de plicuri pleacã în aceste zile în lumea întreagã sã vesteascã în modul clasic miracolul Învierii, cu urãrile de fericire scrise de mânã. Vin sãrbãtorile ºi cei care nu au uitat ce e aceea o felicitare sunt din ce în ce mai mulþi. Nu au uitat de posibilitatea vir-
tualã de a le ura „Paºti fericit!” celor dragi, dar clasica felicitare nu a fost definitiv detronatã. Asta o dovedesc vânzãrile - record ale cãrþilor poºtale imprimate cu ouã ºi iepuraºi veseli. Cei din Petroºani care vând astfel de felicitãri spun cã oamenii sunt atraºi de frumuseþea imaginilor, dar ºi de preþ ºi nu puþini sunt cei care au vrut sã scrie de mânã o urare personalizatã de Paºti. „Este mult mai frumos sã-þi scrii gândurile pe o felicitare frumos co-
loratã. E scris de mânã ºi îþi pui amprenta ta acolo. E mai gustatã decât o felicitare virtualã ºi pentru cã nu e scumpã, am luat una sã o trimit pãrinþilor
„HRISTOS A ÎNVIAT! „ n fiecare an Îcolþurile credincioºii din toate lumii serbeazã sfintele sãrbãtori de Paºti. Cu aceastã ocazie, lãcaºele de cult devin foarte aglomerate, cu persoane de diferite vârste, sexe, ºi categorii sociale. Serviciul Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã al Municipiului Petroºani îndeamnã toþi credincioºii sã respecte regulile de prevenire ºi stingere a incendiilor specifice dupã cum urmeazã: - Accesul credincioºilor în incinta lãcaºului de cult se permite în limita capacitãþii bisericii, în scopul evitãrii producerii de accidente. - Uºile de acces/evacuare se menþin în poziþie deschisã, în mod obligatoriu, pe timpul slujbelor religioase cu public numeros. În condiþiile unui numãr foarte mare de participanþi se recomandã orga-
nizarea slujbelor religioase în aer liber. - Parcarea autoturismelor particulare ale persoanelor care participã la slujbele religioase cu public numeros ori a autocarelor ºi microbuzelor se face astfel încât sã nu se blocheze cãile de acces pentru autospecialele de intervenþie ale serviciilor profesioniste ori voluntare pentru situaþii de urgenþã în situaþia producerii unui eventual incendiu. - Mijloacele de încãlzire se amplaseazã la distanþe de siguranþã faþã de elementele de construcþie, decorurile sau elementele de mobilier combustibile. - Se asigurã amenajarea unor
mei care locuiesc în altã þarã. Sigur se vor bucura”, spune un cumpãrãtor. Felicitãrile costã maxim 2 lei ºi vânzarea lor merge foarte bine.
locuri speciale pentru depunerea lumânãrilor aprinse, în timpul slujbelor religioase în exteriorul lãcaºului de cult ºi la distanþe de siguranþã faþã de construcþii, vegetaþie, arbori etc., de preferinþã în tãvi metalice cu nisip; se supravegheazã pe toatã durata menþinerii aprinse a acestora. - Pe timpul desfãºurãrii slujbelor religioase cu public numeros se evacueazã, din interiorul lãcaºului de cult, covoarele, mochetele, scaunele ºi bãncile nefixate ferm de pardosealã. De asemenea se recomandã manipularea atentã a lumânãrilor pe durata desfãºurãrii diferitelor ritualuri religioase, precum ºi aerisirea lãcaºelor de cult în vederea prevenirii leºinurilor datoritã faptului cã majoritatea enoriaºilor sunt la sfârºitul unei îndelungate perioade de post. Totodatã, pe aceastã cale, Serviciul Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã al Municipiului Petroºani, ureazã tuturor colaboratorilor sãi precum ºi cetãþenilor judeþului Hunedoara, sãrbãtori fericite alãturi de cei dragi ºi tradiþionalul „Hristos a înviat!„
„Întotdeauna avem o gamã largã de modele, frumoase ºi atractive. Preþurile sunt între 1 ºi 2 lei ºi meritã mai mult sã scrii de mânã decât sã trimiþi virtual,pe net, o
felicitare încãrcatã de pe un site de specialitate. Avem foarte multe ºi sunt vânzãri în aceste zile, foarte mari”, spune Maria Czane, diriginta OP 1 Petroºani. Fie cã au trimis felicitãri de Paºtele Catolic, fie de cel Ortodox, locuitorii din Petroºani au bãtut recordul la vânzãri. Acelaºi lucru s-a întâmplat ºi la Crãciun, iar diriginta Oficiului Poºtal din centrul municipiului Petroºani a spus cã a reuºit sã aducã Poºta pe profit, graþie felicitãrilor ºi scrisorilor care au fost trimise de aici. Diana MITRACHE
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 11 aprilie 2012
Pregãtiri febrile pentru Summit-ul planetar Terra 3, din judeþul Hunedoara e munceºte intens la pregãtirea Summint-ului mondial Terra 3, care va avea loc în judeþul Hunedoara, lângã Brad, începând cu 21 iulie 2012. La manifestare, se preconizeazã a participa reprezentanþi a circa 200 de guverne, ºefi de stat ºi reprezentanþi de instituþii ºi organigaþii din întreaga lume.
S
În judeþul Hunedoara au început pregãtirile pentru desfãºurarea celui de la treilea Summit planetar – Terra 3, care va avea lângã Brad, în perioada 21- 26 iulie 2012. Având în vedere o asemenea dimensiune a manifestãrii, la care participã în jur de 200 de þãri, cum s-a întâmplat ºi la precedentele douã conferinþe, pregãtirile sunt de anvergurã, respectiv construirea unui amfiteatru, infrastructura zonalã pe lângã ampla corespondenþã ºi tot ce þine de protocol, de materiale informative de specialitate. ”Iniþial, acest Summit mondial trebuia sã se þinã
la Casa Poporului, de unde s-a ºi primit acceptul, dar nu s-a dorit sub nici o formã, nici mãcar tangenþial, implicarea politicului în aceastã acþiune de dimensiuni planetare. Ca urmare, Marea Britanie a preluat desfãºurarea componentei principale, iar la noi în România, respectiv în judeþul nostru, are loc Festivalul planetar al Summit-ului Terra 3. Pânã în prezent ºi-au anunþat participarea 80 de þãri, Organizaþia Mayapan. Suntem în aºteptarea ºi a celorlalte confirmãri. Între timp pregãtim logistica acestei manifestãri. La faþa locului se lucreazã la
amfiteatru ºi tot ce þine de locul desfãºurãrii. Faptul cã acest Summit se desfãºoarã anul acesta într-un cartier vechi, lângã Brad – Bardava, în vechea denumire - este foarte împortant pentru România, pentru români. A fost propusã Transilvania, în inima Carpaþilor, ca loc de desfãºurare a Summitului Planetar Terra 3, întrucât Europa, România, Transilvania, Carpaþii reprezintã zona de întâlnire dintre Orient ºi Occident, teren fertil pentru stabilirea unui echilibru strategic mondial” – a declarat Alexandru Tokar, preºedinte SETRAS
C.A.R. A PENSIONARILOR PETRILA VÃ INVITÃ : La ADUNAREA GENERALÃ din data de 26 aprilie 2012, ORA 10,00. ADUNAREA GENERALÃ a memmembrilor C.A.R.P. C.A.R.P. PETRILA, DARE DE SEAMÃ ANUALÃ ªI ALEGERI va avea loc în sala de ºedinþe de la sediul din Petrila, Str. Str. N.Bãlcescu nr.4. nr.4. Accesul în salã a membrilor se va face pe baza DELEGAÞIEI DELEGAÞIEI ºi BI/CI. CONSILIUL DIRECTOR
Sãcãrâmb, Hunedoara ºi vicepreºedinte ALL TOGETHER WORLD FOUNDATION. De precizat cã punctele de referinþã strategice ale protocolului Terra 3, sunt o continuare a precedentelor Summit-uri ºi se referã la: Introducerea conceptului de “Pãmânt Fiinþã Vie”, sublinierea importanþei biosferei în viaþa Planetei; revoluþionarea conceptelor de Divinitate, Spiritualitate, Transcendenþã, prin promovarea unei viziuni mature de naturã existentialã; tutelarea Ecosistemului Planetar, a drepturilor omului, a raporturilor de schimb armonios la toate nivelurile; distribuirea
echilibratã a energiilor planetare, organizarea justã, eficientã, neagresivã a civilizaþiei umane în raportul sãu de echilibru cu Planeta. Aceste Summit-uri mondiale se desfãºurã o datã la 10 ani. Prima conferinþã planetarã a avut loc la Jio de Janeiro – 1992, iar cea de a doua, la Johannesburg, Africa de Sud – 2002, la care au participat între 170 ºi 200 de guverne, ºefi de stat ºi de guvern, peste 2.500 de reprezentanþi ai organizaþiilor non guvernamentale ºi peste 20.000 de persone au aderat la NGO Forum. Ileana FIRÞULESCU