CVJ, Nr. 102, Marti 10 aprilie 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 102

Cronica Vãii Jiului Marti, 10 aprilie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

O jumãtate de secol de concedii medicale în 2 luni, pentru minerii Vãii Jiului

PAGINA A 3-A

Uricani, primul termen Victimele de la Lonea, în procesul exploziei printre vinovaþi ei trei electricieni arºi în din februarie 2011 cuzaþii în procesul de la Mina Uricani ajung marþi, 10 aprilie, pentru prima datã în faþa instanþei de judecatã.

A

>>> PAGINA A 3-A

C

subteranul Exploatãrii Miniere Lonea vor fi cercetaþi penal de cãtre procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara.

>>> PAGINA A 3-A

Vin primele pentru mineri ncepând de marþi, cei aproximativ 7.700 de angajaþi ai Companiei Naþionale a Huilei Petroºani vor intra în posesia tichetelor cadou pentru Sãrbãtorile Pascale.

Î

>>> PAGINA 12

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Marti, 10 aprilie 2012

APEL UMANITAR

ã numesc Puiu – Drãghicescu Andreea, am 23 de ani, locuiesc în Petroºani, sunt studentã în anul III la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie din Timiºoara.

M

În august 2010 am fost diagnosticatã cu o formã de cancer limfatic: limfom Hodgkin cu sclerozã

nodularã stadiul III A. S-a intervenit chirurgical în vederea stabilirii diagnosticului, practicându-se minitoracotomie spaþiul IV intercostal, evacuarea pleureziei, biopsiei ºi evacuarea lichidului pericardic. Tratamentul iniþial a fost de chimioterapie. L-am efectuat la clinica de Hematologie a Spitalului Municipal din Timiºoara. PET/CT-ul efectuat în Oradea, în data de 13. 12. 2010, la 3 luni de la terminarea tratamentului de chimioterapie a arãtat cã nu s-a obþinut decât o remisie dimensionalã a tumorii din mediastin. A urmat tratamentul de radioterapie constând din 34 de ºedinþe fiind efectuat la clinica Strahlentzentrum

din Hamburg, în perioada 18.04 – 12. 05. 2011. PET/CT-ul efectuat în 29.02.2012 în Hamburg a indicat cã mai existã o tumorã activã de circa 1 cm poziþionatã în mediastin. Recomandarea medicilor din Germania a fost pentru intervenþie chirurgicalã la Spitalul Asklepios din Hamburg, în vederea extirpãrii tumorii. Intervenþia este programatã în luna iulie 2012. Costurile intervenþiei chirurgicale se ridicã la aproximativ 10.000 Euro. Pentru a fi ajutatã am deschis urmãtorul cont unde se poate contribui pentru salvarea mea. Cont curent RON este: RO58BTRL02201201568788XX Pentru orice detalii vã stau la dispoziþie la nr. de telefon : 0745 087512 0731 035339 Sau adresa de e-mail : draghicescu.puiu@yahoo.ca Vã mulþumesc din suflet pentru înþelegere, pentru sprijinul material ºi pentru cã îmi sunteþi alãturi. Numãr de teledon Mesajul pe care îl transmiteþi cãtre alþii este: Puteþi dona ºi apelând numãrul de teledon (obþinut cu sprijinul Asociaþiei P.A.V.E.L. ºi suportul Romtelecom) pentru campania: “Ajutor copii“, în perioada 21 martie 2012 – 20 iunie 2012 0900 900 190 , 8 euro/apel (numãr apelabil doar din reþeaua Romtelecom) Linie de donaþii online pentru Andreea Aceasta este: https://secure.mobilpay.ro/buyproduct/1dydbt

ANUNÞURI

Cronica Vãii Jiului

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1

National TV

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) ºi Dani 10:00 Suflete pereche (r) 10:00 În gura presei 11:00 Culoarea fericirii 10:50 Mireasã pentru fiul meu 12:00 Grupul Vouã (r) 11:10 Teleshopping 12:15 Desire 11:30 Comanda la mine 12:45 Grupul Vouã (r) 13:00 Observator 13:15 Joker (r) 14:00 Mireasã pentru fiul meu 15:00 Destinul regelui (r) 16:00 Observator 16:30 Amazon 17:00 Acces Direct 17:30 Dragoste dulce-amarã 19:00 Observator 18:30 ªtiri Naþional TV 20:20 Plasa de stele 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Iubire interzisã (r) 0:30 Desire (r) 1:00 Culoarea fericirii (r)

22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Pe urmele criminalului

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Iisus din Nazareth (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Lois ºi Clark (s) 14:45 Lois ºi Clark (s) 15:45 Iisus din Nazareth 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef

22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Spartacus: Nisip însângerat (s) 0:00 MasterChef (r)

Prima TV 9:30 Iubiri secrete (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cât îmi dai ca sã te împuºc iar?

22:15 Trãsniþii - Neprihãnitul 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 Focus (r)

TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Predanii 10:25 Cu ochii’n 4 (r) 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 M.A.I. aproape de tine (r) 12:00 Finanþe ºi afaceri 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului - Gyebaek (r) 13:25 Legendele palatului - Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 16:50 Paul VI, un papã în mijlocul furtunii 17:40 Legendele palatului - Gyebaek 18:20 Legendele palatului - Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Prostul nimãnui 23:10 Boy A 01:00 Paul VI, un papã în mijlocul furtunii (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Marti, 10 aprilie 2012

O jumãtate de secol de concedii medicale în 2 luni, pentru minerii Vãii Jiului inerii din Valea Jiului au bãtut, din nou, recordul în ceea ce priveºte numãrul zilelor de concediu medical. În doar douã luni calendaristice au acumulat aproape 20.000 de zile de foaie de boalã, adicã aproape 54 de ani.

M

Deºi numãrul angajaþilor de la Compania Naþionalã a Huilei Petroºani a scãzut cu 900 de angajaþi, care s-au disponibilizat în octombrie 2011, numãrul foilor de boalã a crescut în primele douã luni ale acestui an, faþã de perioada similarã a anului trecut. În luna ianuarie, minerii din Valea Jiului au beneficiat de 8.404 de zile de foaie de boalã, iar în februarie zilele de concediu medical au sãrit la 11.095. În

total, în numai douã luni, ortacii au stat acasã 19.499 de zile adicã 53,4 ani calendaristici. Cele mai multe zile de concediu medical, respectiv peste 10.000 de zile s-au acprdat pentru boli obiºnuite, în timp ce pentru boli profesionale numãrul zilelor de foi de boalã a fost de numai 130 în douã luni. Pe locul II în topul afecþiunilor se situeazã urgenþele medico – chirurgicale ºi abia

pe poziþia a treia se aflã accidentele de muncã ce au necesita concediu medical. Numãrul mare de zile de concediu medical constituie o realã problemã pentru oficialii Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, care au cerut chiar sprijinul Ministerului Sãnãtãþii în privinþa medicilor care acordã cu prea multã largheþe foi de boalã. Existã suspiciunea cã, aproximativ jumãtate dintre

minerii care se declarã bolnavi nu suferã de nicio afecþiune serioasã, însã pentru unii foile de boalã reprezintã doar un bun motiv de a sta acasã ºi de a încasa chiar mai mulþi bani decât unii dintre cei care muncesc. Numãrul zilelor de concendiu medical de care au beneficiat minerii din Valea Jiului a crescut în ultima perioadã, iar trendul se menþine ascendent. Car men COSMAN

Uricani, primul termen în procesul exploziei din februarie 2011 cuzaþii în procesul de la Mina Uricani ajung marþi, 10 aprilie, pentru prima datã în faþa instanþei de judecatã.

A

Dupã mai bine de un an de anchetã, în care au fost audiate sute de persoane ºi au fost efectuate zeci de expertize de specialitate, Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani a finalizat dosarul privind explozia din februarie 2011 de la mina Uricani ºi vinovaþii vor ajunge în faþa judecãtorilor. Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan sunt incriminaþi de

rapoartele ITM ºi cele ale procurorilor de încãlcarea a nu mai puþin de 26 de reguli în subteran. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii de la Petroºani, aceºtia se fac vinovaþi de cauzele care au condus la producerea tragicului accident, ei fiind deferiþi justiþiei sub acuzarea de ucidere din culpã ºi nerespectarea normelor de securitate a muncii. În data de 5 februarie 2011, cinci electricieni mineri, cu vârste cuprinse între 36 ºi 41 de ani, îºi pierdeau viaþa dupã o explozie cu metan. Echipa efectua o revizie la un transformator de la Orizontul 300. Diana MITRACHE

Victimele de la Lonea, printre vinovaþi ei trei electricieni arºi în C subteranul Exploatãrii Miniere Lonea vor fi cercetaþi penal de cãtre procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Reprezentanþii Inspectoratului teritorial de Muncã Hunedoara au finalizat cercetãrile în privinþa accidentului colectiv de muncã produs la EM Lonea, în data de 15 februarie, în care trei electricieni au fost rãniþi. Cei trei electricieni, printre care ºi ºeful de echipã, lucrau la transformatorul care deserveºte instalaþia electricã a unui abataj cu banc subminat.

Chiar în timpul intervenþiei s-a produs un arc electric, care i-a surprins pe mineri, iar aceºtia au ajuns în spital cu arsuri de gradul I ºi II la nivelul feþei ºi mâinilor. Dupã derularea anchetei, inspectorii de muncã au ajuns la concluzia cã accidentul s-a produs ºi din cauza victimelor ºi au solicitat continuarea cercetãrii penale pentru cei trei, precum ºi pentru inginerul care îi coordona. De asemenea, pentru mai multe nereguli ºi abateri descoperite în timpul anchetei, EM Lonea, în calitate de angajator, a fost sancþionatã cu amenzi contravenþionale în valoare totalã de 40.000 de lei. Car men COSMAN

4 Actualitate n timp ce poliþiºtii de la Patrimoniu sunt trimiºi dupã cai verzi pe pereþi, obiecte de o valoare inestimabilã din patrimoniul nostru naþional dispar fãrã urmã. Deputatul hunedorean Iosif Blaga atrage atenþia cã distrugerile de patrimoniu aduc statului român prejudicii imense, greu de cuantificat.

Î

Obiectele de patrimoniu dispar fãrã urmã, în timp ce statul român cheltuieºte sume imense pentru recuperarea lor. Teoretic, în IGPR existã o structurã specializatã pentru prevenirea, descoperirea ºi urmãrirea faptelor ilegale pentru monumentele istorice ºi alte zone protejate. Practic, restructurarea din poliþie a afectat grav tocmai acest serviciu. În anul 2000, a apãrut legea patrimoniului cultural, care prevedea înfiinþarea

Cronica Vãii Jiului |Marti, 10 aprilie 2012

Restructurarea poliþiei lasã preþioasele artefacte la mânã braconierilor arheologici dintre ele inestimabile ca valoare, precum faimoasele brãþãri dacice din aur, statuete, monede, icoane. Au fost destructurate sau descurajate grupãri infracþionale care acþionau atât pe teritoriul României, cât ºi în strãinãtate”.

oliþiºtii de patrimoniu, P redirecþionaþi spre alte domenii

în cadrul IGPR de structuri specializate în prevenirea, descoperirea ºi urmãrirea faptelor ilegale la regimul bunurilor care fac parte din patrimoniul naþional. Aºa a apãrut, un an mai târziu, serviciul pentru protejarea patrimo-

Maidanezii, sub observaþie erviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân a prins, în sfârºit, viaþã. Dintre cele 69 de primãrii hunedorene doar 14 au fost de acord cu înfiinþarea acestuia.

S

Printre acestea se aflã cele din Aninoasa, Petroºani, Lupeni ºi Uricani. Prin urmare, serviciul nou înfiinþat are 15 membri, celor 14 primãrii adãugându-li-se ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. Serviciul va fi condus de cãtre un medic veterinar care urmeazã a fi numit în funcþie în urmãtoarele zile. Pe de altã parte, din comitetul director vor face parte reprezentanþii localitãþilor Hunedoara, Orãºtie, Petroºani ºi Simeria. În principiu, prin înfiinþarea SJOAS se doreºte întocmirea unei evidenþe exacte a tuturor câinilor din judeþ, pe lângã maidanezi urmând a fi înregistraþi ºi câinii cu stãpân. Toate animalele ar urma sã fie „dotate” cu câte un „cip”. Proprietarii de câini care vor refuza implantarea acestuia ar urma sã fie sancþionaþi contravenþional. Mir cea NISTOR

niului cultural naþional, o structurã distinctã, cu suficienþi lucrãtori. Deputatul hunedorean Iosif Blaga precizeazã cã „eficienþa acestei structuri s-a fãcut simþitã consistent prin recuperarea a peste 15.000 de obiecte de patrimoniu, unele

Modificãrile legislative din 2006 ºi, apoi, 2008, pãstreazã ºi chiar nuanþeazã prevederile vechii legi, dar legea a fost „bãtutã” de restructurarea Poliþiei Române. „Din pãcate, restructurãrile au afectat dramatic aceastã structurã. Dintr-un serviciu specializat ºi organizat, cu structuri în teritoriu, la aceastã orã în IGPR existã doar o linie de muncã, direcþionatã pe patrimoniul cultural, cu un singur lucrãtor. În teritoriu, aceste

structuri specializate au fost redirecþionate cãtre alte domenii în care prejudiciul adus statului român este de sute de ori mai mic ºi mai puþin important”, subliniazã Blaga. Altfel spus, preþioasele artefacte, parte integrantã a patrimoniului nostru naþional, sunt lãsate din nou la mâna bandelor de braconieri, aºa cum s-a întâmplat pânã la apariþia legii patrimoniului naþional. Iar asta în timp ce statul român a cheltuit peste 6 milioane de euro pentru recuperarea a nici jumãtate din bunurile sustrase din siturile arheologice. Car men COSMAN

Palatul Cultural Lupeni intrã în reparaþii untem în prima S decadã a lunii aprilie, iar conform celor spuse de primarul Cornel Resmeriþã în urmã cu ceva timp, acum, la Palatul Cultural Minerul ar fi trebuit sã se lucreze deja. Acest lucru nu se întâmplã, însã. “Nu este nici un motiv pentru care lucrãrile sunt întârziate. Au ºi fost echipele aici exact de luni, din data de 2 ºi au vãzut despre ce este vorba. Ei ºi-au gãsit ºi cazare pentru muncitorii care vor lucra zi luminã ºi urmeazã sã-ºi mai

gãseascã încã douã apartamente pentru cei care conduc lucrãrile. Chiar joi am avut o

discuþie cu ei ºi mi-au spus cã vin 100% de luni, în 9 aprilie, dar, þinând cont de faptul cã

este Paºtele la sfârºitul sãptãmânii, iar muncitorii au douã, trei zile libere, sunt sigur cã lucrarea se va începe dupã Paºte”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni Reabilitarea acestui obiectiv cultural se încearcã de aproximativ 7 ani, însã doar acum se pune atât de serios problema, pentru cã cei din administraþia localã spun cã au finanþarea asiguratã. Palatul Cultural Minerul, o clãdire istoricã în Valea Jiului, a fost dat în folosinþã acum fix 85 de ani, respectiv în luna aprilie a anului 1927. Luiza ANDRONACHE

Timiº a mai cerut un termen pentru pregãtirea apãrãrii rimarul Haþegului, P Nicolae Timiº, mai are nevoie de cel puþin un termen pentru a-ºi pregãti apãrarea în procesul în care este judecat pentru abuz în serviciu în formã calificatã. Aºa cã a depus o cerere de amânare a judecãrii cauzei, acceptatã de magistraþii de la Tribunalul Hunedoara. La primul termen al procesului, de la finele sãptãmânii trecute, instanþa de judecatã a dispus amânarea cauzei în care primarul

Haþegului Nicolae Timiº este acuzat de abuz în serviciu. „Având în vedere cererile de apãrare depuse la dosar de cãtre inculpaþii Timiº Nicolae ºi Vlãiconi Ionel, pe care le apreciazã ca întemeiate, fiind prim termen de judecatã, astfel cã se încuviinþeazã, precum ºi faþã de dispoziþiile art.6 Cod procedurã penalã care garanteazã dreptul la apãrare al pãrþilor pe întreg parcursul procesului penal”, se aratã în motivarea instanþei de la Tribunalul Hunedoara. În consecinþã, Nicolae Timiº va compãrea din nou în faþa magistraþilor în data de 3 mai, când

a fost stabilit noul termen. Nicolae Timiº a fost trimis în judecatã la începutul lunii martie de cãtre procurorii de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Organele de cercetare spun cã Timiº ar fi angajat la primãrie o persoanã care în realitate presta servicii de curãþenie pentru firma patronatã de nevasta primarului, dar lua salariu din bugetul local. Acest lucrtu s-ar fi întâmplat timp de doi ani, iar prejudiciul adus bugetului local este de peste 12.000 lei. Car men COSMAN

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Marti, 10 aprilie 2012

Viaþa dupã Parkinson -aþi întrebat vreodatã cum e sã vreþi sã daþi mâna cu cineva ºi sã vã tremure necontrolat astfel încât sã îi speriaþi pe cei din jur? Sau sã veþi sã beþi un pahar de apã într-o zi cãlduroasã de varã ºi sã o vãrsaþi pe toatã pânã beþi? Sau sã ieºiþi cu nepoþelul în parc ºi brusc sã vi se blocheze picioarele?

V

Aceste lucruri se întâmplã frecvent celor aproape 2.000 de bolnavi de Parkinson din judeþul Hunedoara ºi celor peste 70.000 de bolnavi din întreaga þarã. Dan Rãican, preºedintele Asociaþiei AntiParkinson, singura din România de acest gen, colaboreazã cu farmaciºtii, medicii, cu Societatea Românã de Neurologie pentru a gãsi cele mai bune soluþii pentru bolnavii care suferã de aceastã maladie.

Dan Rãican a fost diagnosticat cu Parkinson în anul 2001, dupã doi ani în care medicii au crezut cã a suferit un accident vascular. Se poate trãi cu Parkinson? Da! Dovada vie este chiar el, Dan Rãican, care de ani buni încearcã sã gãseascã cele mai bune soluþii pentru bolnavii atinºi de maladia cumplitã ºi care simt cã îºi pierd dreptul la orice speranþã de a avea o viaþã de familie normalã, de a merge mai departe cu aceastã greutate în spate. ”Parkinson. Nu e un nume urât. Ba chiar are o rezonanþã plãcutã când îl spui. ªi cu toate acestea ne dã fiori atunci când îl auzim. Ne trimite pe tãrâmuri pe care de obicei nu vrem sã le vedem. În fapt e numele celui care a descoperit boala, dr. James Parkinson, în 1817. Se poate trãi cu Parkinson? Da, se poate. Dar este mult de învãþat”, ne mãrturiseºte, zâmbind, Dan Rãican. Din pãcate, într-un sistem sanitar deficitar, cu aparaturã performantã lipsã, cu personal

lipsã ºi chiar uneori cu medici nepregãtiþi, Parkinson poate fi greu de depistat. O recunoaºte chiar Gabriela Grosu, preºedintele Comisiei de Evaluare a Persoanelor cu Handicap din Hunedoara. ”Parkinson este una dintre afecþiunile înalt invalidante ºi diagnosticul este foarte greu de stabilit la noi”, spune ea. Dr. Dorinel Criºan, medic ºef în cadrul Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate (CJAS) Hunedoara, spune cã numãrul cazurilor de Parkinson a cunoscut o explozie în ultimii doi ani în judeþul nostru. ”Dacã în 2010 am avut un numãr de 95 de aprobãri noi, în 2011 au fost 205, iar în numai în primul trimestru al acestui an s-au înregistrat 64 de aprobãri. CJAS finanþeazã tratamentele pentru boala Parkinson, dar pentru patru dintre aceste medicamente, comisia de la CAS aprobã referate care vin de la medicii de specialitate”, declarã dr. Criºan. Însã aparatura de specialitate care poate duce la sta-

În curând, Centrul multifuncþional

bilirea acestei boli lipseºte în judeþul Hunedoara ºi sunt rare centrele medicale din þarã care le deþin. De asemenea, costul investigaþiilor este foarte ridicat. Întrebãm, cum este ºi normal, de ce statul român preferã sã suporte un tratament pe viaþã ºi nu suportã costul investigaþiilor clinice, care ar duce la diagnosticarea mai rapidã a bolii ºi implicit la costuri mai mici pentru tratamente. Dr. Gabriela Grosu ne explicã faptul cã asta ar trebui sã se întâmple într-o Românie idealã... iar noi mai avem mult pânã sã-i ajungem din urmã pe europeni. ”Ce spuneþi dumneavoastrã este posibil într-un sistem medical românesc ideal. ªi mai trebuie ºi cei de la CAS sã-ºi dea acordul, sã stabileascã noi prioritãþi. Dar în primul rând, simptomele sunt ignorate de pacienþi. Singurul simptom care-i aduce în faþa medicului este acel tremur, pe care

oricum la început îl pun pe seama epuizãrii”, precizeazã Gabriela Grosu. În prezent, în România existã doar douã aparate care fac screening complet, în urma cãruia se poate depista Parkinson, la Oradea ºi la Bucureºti. În Bucureºti se mai fac ºi operaþiile de stimulare cerebralã profundã, prin implementarea unui cip în creier. Dan Rãican spune însã cã se fac demersuri ca aparatura pentru realizarea operaþiei ce reprezintã ºansa bolnavilor la normalitate sã fie adusã ºi în judeþul Hunedoara. ”În momentul de faþã facem demersuri pentru a-i convinge pe sponsori sã aducã aceste echipamente aici, în Deva se va înfiinþa o secþie de Neurologie performantã, aºa cã sunt ºanse ca ºi în judeþul Hunedoara sã se poatã face aceastã operaþie”, a precizat Rãican. Anamaria NEDELCOFF

11 aprilie este Ziua Internaþionalã a bolii Parkinson ºi este organizatã anual cu scopul creºterii nivelului de conºtientizare în ceea ce priveºte aceastã cumplitã maladie ºi transmiterii de informaþii în legãturã cu impactul pe care aceastã boalã o are asupra individului, familiei ºi societãþii. Cu prilejul acestei zile, Asociaþia de luptã împotriva Parkinson ºi Houston NPA au organizat acþiuni de informare dedicate pacienþilor cu Parkinson, familiilor acestora ºi cadrelor medicale care doresc sã fie alãturi de pacienþii lor. Boala Parkinson este o afecþiune neurologicã, care survine în urma distrugerii lente ºi progresive a neuronilor, ceea ce poate afecta în mod dramatic abilitãþile de a merge, de a vorbi, de a scrie ºi de a înghiþi. Este predominant caracterizatã de probleme ce þin de miºcarea corpului, cunoscute ca ”simptome motorii”, cele mai uºor de identificat fiind tremorul, rigiditate muscularã, instabilitate posturalã. Alte dificultãþi care nu þin de miºcare pot apãrea, cum ar fi durerea, tulburãri de somn ºi depresia, cunoscute ca ”simptomele non-motorii”. Conform unui studiu EuroPa, la nivel european, costul social anual generat de un bolnav de Parkinson oscileazã între 5.240 de euro ºi 19.620 de euro. În România, una dintre cele mai importante probleme ale pacienþilor rãmâne lipsa unui Registru Naþional.

DECES Foºtii colegii de liceu sunt alãturi de

de la Petrila se va deschide trecut mai bine de un an de la închiderea Spitalului de Boli Cronice de la Petrila, iar pânã acum s-au vehiculat mai multe variante de entitãþi care ar urma sã funcþioneze în loc.

A

Pânã acum, însã, niciuna dintre ele nu a fost implementatã. Dar, începutul lunii viitoare poate aduce schimbãri majore în ceea ce priveºte centrul multifuncþional care se doreºte la Petrila. “În sfârºit, se va deschide Spitalul din Petrila, cel târziu la începutul lunii mai. Am reuºit sã obþinem toate avizele necesare din partea Ministerului Sãnãtãþii. Personal m-am implicat în acest demers care nu a fost

unul deloc uºor, pentru cã din pãcate, birocraþia ºi-a spus cuvântul ºi de data aceasta. Dar acum avem tot spijinul atât al Ministerului, cât ºi a Primãriei Petroºani ºi al Spitalului de Urgenþã de aici, care vor sprijini înfiinþarea Centrului Multifuncþional din Petrila. În prima instanþã vor funcþiona 4 secþii. Este vorba de Interne, Recuperare, Psihiatrie ºi Chirurgie. De asemenea, vor mai

fi un laborator ºi radiologie. Aceste secþii sunt pentru început ºi urmeazã ca pe parcurs sã mai deschidem ºi altele acolo”, a declarat Monica Iacob Ridzi, deputat PD-L Colegiul Est Valea Jiului. Aceasta este o veste nemaipomenitã pentru petrilenii care mereu s-au plâns de golul rãmas în urma închiderii spitalului. Luiza ANDRONACHE

STELA ROMAN POPESCU în aceste momente grele pricinuite de pierderea dragei sale mame. Dumnezeu s-o aibã în grija sa. Sincere condoleanþe.

Cronica Vãii Jiului |Marti, 10 aprilie 2012

6 Reportaj ele peste 200 de concursuri la care a participat constituie pentru Andrei Popa o experienþã bogatã la cei 12 ani: succes, dar ºi realitãþi dure, roade ale muncii, dar ºi nedreptãþi, teste, evaluãri ºi autoevaluãri, muncã – uneori cât nu poate duce un om mare...

C

Un zâmbet ghiduº îi lumineazã în permanenþã chipul. Este o combinaþie rarã între figura unui tocilar ºi a unui nãzdrãvan care pare sã ”coacã” în permanenþã o nãzbâtie, ceva între boem ºi calculat. La cei 12 ani, Andrei Popa, din Petroºani, are un palmares cât alþii o viaþã, trãiri, bucurii, tristeþi ºi rãzvrãtiri, dar ºi muncã multã ”luatã câte trei”, aºa, în joacã ºi cu vise cât pentru ºapte vieþi. A câºtigat zeci de concursuri ºi festivaluri naþionale ºi internaþionale cântând, jucând în filme, participând la emisiuni ale televiziunilor centrale, dar ºi obþinând premii la concursuri ºcolare de matematicã, englezã etc.

L

a ºase ani, premiat naþional

De când se ºtie a fãcut muzicã, la modul serios, deºi tatãl sãu a dorit doar sã testeze talentul fiului pentru

Înþelept, la 12 ani pian pentru cã îºi dorise acest lucru pentru sine, dar ”nu i-a ieºit”. Profesorii l-au recomandat ca având ureche muzicalã. Aºa a început totul… ”Am început, aºa, în joacã, la 4 ani pianul cu prof. Camelia Ilina, iar la 5 ani – canto cu prof. Eugen Munteanu.

Mi s-a spus cã am talent. Nu, nu este o corvoadã pentru mine, ci o plãcere. Înainte de concursuri am emoþii, un pic, ºi cred cã aºa este normal. Dar asta pânã ajung pe scenã. Acolo sunt în largul meu” – povesteºte Andrei. La ºase ani, a câºtigat primul concurs de gen, pe plan naþional. ”ªi noi am fost surprinºi de evoluþia lui Andrei. Am zis cã este bine sã ºtie puþinã muzicã, respectiv pian, mai ales cã soþul ºi-a dorit sã cânte la pian. Apoi profesoara ne-a spus cã are ureche muzicalã, aºa am ajuns în anul urmãtor ºi la canto. Noi, ca pãrinþi îl susþinem în tot ceea ce-ºi doreºte.Este foarte greu sã þinem ritmul, pentru cã a participa la festivaluri ºi concursuri, mai ales la cele internaþionale, înseamnã costuri foarte mari. Nu i-am impus niciodatã sã facã un lucru. Este alegerea lui. Dar ºi ºcoala, educaþia este foarte importantã pentru cã mâine-poimâine poate alege sã facã altceva” – povesteºte mama lui Andrei, Marta Popa, o femeie caldã, cu chip luminos.

e este mai de preþ, decât sã laºi un OM în urma ta”

”C

Andrei este elev în clasa a V-a, la Colegiul Naþional ”Mihai Eminescu” Petroºani ºi este un copil ca toþi ceilalþi. Face boacãne, îi place mult sã cutreiere oraºul cu bicicleta, îi place ºi calculatorul care, recunoaºte, uneori devine un drog, dar îi place cu adevãrat sã cânte, pentru cã exerseazã ore în ºir. L-am întrebat dacã nu îºi doreºte sã se joace mai mult, sã zburde aºa cum o fac bãieþii la vârsta lui. ”Dar am prieteni ºi mergem cu bicicletele, vara ieºim pe afarã, dar nu prea ne jucãm, ci facem câte ceva. În iarna asta am învãþat sã schiez. Exersez pentru cã îmi doresc sã devin un artist renumit ºi pentru asta

trebuie sã fiu cel mai bun ºi acum, dupã atâtea concursuri, am învãþat cã asta este important ºi asta îmi doresc” – spune hotãrât Andrei, dar fãrã sã-i disparã de pe buze veºnicul zâmbet. A fi artist înseamnã faimã, bani ºi consecinþele, uneori plãcute alteori neplãcute, ale lumii artistice. Când guºti succesul de mic, când goana dupã bani ºi glorie este mai mare ca goana dupã consolidare în valoare, vine un moment când totul se nãruie ca un castel de nisip. Cu alte cuvinte, faima te poate face din om neom dacã nu existã jaloane solide dupã care sã-þi trãieºti viaþa. Aici, ºi la aceastã vârstã, rolul pãrinþilor este esenþial. ”L-am însoþit în toate momentele cu sfaturi ºi cu inocularea ideii de valoare, de muncã multã chiar dacã existã talent. Eu ca mamã, recunosc cã îmi doresc sã devinã un artist renumit, dar dacã alege altceva, noi îi vom sta alãturi. Pentru a pune în valoare un copil trebuie sã investeºti iubire, atenþie sporitã, timp, cunoºtinþe, condiþii.

Reportaj 7

Investiþia în copii este cea mai valorosã investiþie, pentru cã laºi cu adevãrat ceva în urma ta. ªi ce este mai de preþ, decât sã laºi un OM…” – spune transfiguratã, cu ochii umezi, mama lui Andrei.

inanþistul” dintr-a V-a

”F

Cele peste 200 de concursuri la care a participat constituie pentru Andrei o experienþã bogatã la cei 12 ani: succes, dar ºi realitãþi dure, roade ale muncii, dar ºi nedreptãþi, teste, evaluãri ºi autoevaluãri. L-am întrebat pe Andrei ce simte când este pe scenã ºi cum de îºi pãstreazã zâmbetul. ”Din toate astea am învãþat multe. Lumea artiºtilor e durã, pentru cã este concurenþã mare ºi mulþi sunt buni. Când mã urc pe scenã mã gândesc la Fuego, pentru cã îmi place atitudinea lui seninã ºi pentru cã el cântã live, nu înºealã publicul. Dar cel mai mult mã gândesc cã trebuie sã fiu cel mai bun, de fiecare datã, ca sã ajung ceea ce-mi doresc, un artist renumit”- vorbeºte cu înþelepciunea unui om mare, Andrei Popa. Premii ca Grand Prix – Polonia, Marele Premiu – Festivalul Naþional Voci de Copii, Aninoasa, Marele Premiu – Festivalul Naþional Batca ºi Portativul Veseliei, Craiova, Mini Mister

Între datorie ºi omenie n loc sã o debranºeze pentru neplata consumului apei, doi lucrãtori ai ApaServ S.A. Valea Jiului, au fãcut chetã pentru a-i achita datoria. O datorie împlinitã pentru firmã ºi o

Î

În Colonia Petroºaniului, aproape în fiecare casã stã scrisã

câte o poveste de viaþã. Unele triste, altele – adevarate teste de supravieþuire, cu dureri ºi bucurii, cu lacrimi ºi bucurii. Într-una din zilele sãptãmânii trecute, la poarta Victoriei Grecu, de pe strada Griviþa Roºie, au venit doi lucrãtori ai ApaServ cu sarcinã de serviciu pentru debraºarea de la furnizarea apei potabile, pentru neplata serviciilor.

Datoriile Victoriei Grecu, 63 de ani, vin de prin anul 2008. Suma este de vreo 4 milioane lei, datorie pentru care femeii i-a fost acceptatã plata eºalonatã, de cãte 60 lei pe lunã. Dar, de unde? Femeia este cardiacã, pensionarã de vreo 8 ani, iar soþul i-a murit anul trecut de o boalã care nu l-a iertat: cancer. Are un fiu care a muncit cu intermitenþe, pe perioade determinate. În prezent este în cãutarea unui loc de muncã. Pensia femeii este de 480 de lei, din care medicamentele sunt mai importante decât mâncarea, ele înseamnã viaþã pentru Victoria G. Cât sã cheltui pentru hranã ºi cât pentru întreþinere? Cei doi lucrãtori ai Apa Serv au intrat în curtea femeii, curte a unui om aflat în lipsuri, cu casa curatã, dar foarte sãrãcãciosã. Deschisã la suflet, Victoria G. ºi-a recunoscut neputinþa, le-a cerut sfatul, cum ar putea gãsi o soluþie pentru a-ºi plãti obligaþia, ºi-a motivat cu documente de venit ºi povestea

World 2007, vice Mini Mister World 2009 etc., roluri în filme muzicale alãturi de artiºti de renume, rol principal în videoclipul ”Dans Tribal” etc., etc. Pentru cã îºi doreºte cu adevãrat sã devinã the best în domeniu, Andrei este foarte calculat, un adevãrat ”finanþist”, dispus sã renunþe la micile plãceri, fireºti pentru un copil. Fiecare bãnþ primit pentru cheltuialã, cu diverse ocazii, de la pãrinþi sau cei din familia sa, este strâns cu grijã pentru a-ºi achiziþiona aparatura necesarã unui artist, respectiv microfoane, mixere… Ca mulþi alþi tineri, Andrei Popa este prea puþin promovat ºi preþuit de cei din Valea Jiului ºi din judeþ cãrora li se pare cã – specific românilor – cei de lângã tine nu pot fi cei mai buni, chiar dacã o lume îi recunoaºte, iar marile trofee câºtigate îi recomandã. Radoiurile nu îi au în play-list, televiziunile nu au spaþii pentru copiii care s-ar putea sã nu facã audienþã, iar autoritãþile se mulþumesc sã spunã: da, ºtiu, felicitãri! Este o meteahnã generalã sã îi apreciem doar când sunt gata afirmaþi, când sunt în plinã glorie, dar cu ce sacrificii! Singuri, ca ºi când nu aparþin acestor locuri, comunitãþii în care trãiesc. Ileana FIRÞULESCU

COLÞUL LUI DENIS

vieþii ei sãrãcia… Dar nici povestea, nici cuponul de pensie nu þineau loc de rezolvare. Ideea i-a venit inginerului Marius B. ºi împreunã cu colega sa Mariana P. au purces la a face chetã, suma nefiind prea mare, pentru a plãti tranºa de bani necesarã pentru ca familia Grecu sã nu fie debranºatã.

S-au cãutat ºi ei prin buzunare, au spus povestea femeii ºi altor colegi ºi cunoscuþi, care nu au spus nu. Poate ºi spiritul apropiatelor sãrbãtori pascale, sau chiar omenia pe care o vedem din ce în ce mai rar a fãcut sã se nascã un gest. Multe asemenea gesturi existã, ele rãmânând anonime ºi sunt cu atât mai preþioase în marea de rãutãþi nãscute din ”sãrãcia care stricã omenia”. Este Postul Paºtelui, iar post înseamnã ºi gând curat, ºi fapte pe mãsurã, oricât de mãrunte ar fi ele. Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului |Marti, 10 aprilie 2012

6 Reportaj ele peste 200 de concursuri la care a participat constituie pentru Andrei Popa o experienþã bogatã la cei 12 ani: succes, dar ºi realitãþi dure, roade ale muncii, dar ºi nedreptãþi, teste, evaluãri ºi autoevaluãri, muncã – uneori cât nu poate duce un om mare...

C

Un zâmbet ghiduº îi lumineazã în permanenþã chipul. Este o combinaþie rarã între figura unui tocilar ºi a unui nãzdrãvan care pare sã ”coacã” în permanenþã o nãzbâtie, ceva între boem ºi calculat. La cei 12 ani, Andrei Popa, din Petroºani, are un palmares cât alþii o viaþã, trãiri, bucurii, tristeþi ºi rãzvrãtiri, dar ºi muncã multã ”luatã câte trei”, aºa, în joacã ºi cu vise cât pentru ºapte vieþi. A câºtigat zeci de concursuri ºi festivaluri naþionale ºi internaþionale cântând, jucând în filme, participând la emisiuni ale televiziunilor centrale, dar ºi obþinând premii la concursuri ºcolare de matematicã, englezã etc.

L

a ºase ani, premiat naþional

De când se ºtie a fãcut muzicã, la modul serios, deºi tatãl sãu a dorit doar sã testeze talentul fiului pentru

Înþelept, la 12 ani pian pentru cã îºi dorise acest lucru pentru sine, dar ”nu i-a ieºit”. Profesorii l-au recomandat ca având ureche muzicalã. Aºa a început totul… ”Am început, aºa, în joacã, la 4 ani pianul cu prof. Camelia Ilina, iar la 5 ani – canto cu prof. Eugen Munteanu.

Mi s-a spus cã am talent. Nu, nu este o corvoadã pentru mine, ci o plãcere. Înainte de concursuri am emoþii, un pic, ºi cred cã aºa este normal. Dar asta pânã ajung pe scenã. Acolo sunt în largul meu” – povesteºte Andrei. La ºase ani, a câºtigat primul concurs de gen, pe plan naþional. ”ªi noi am fost surprinºi de evoluþia lui Andrei. Am zis cã este bine sã ºtie puþinã muzicã, respectiv pian, mai ales cã soþul ºi-a dorit sã cânte la pian. Apoi profesoara ne-a spus cã are ureche muzicalã, aºa am ajuns în anul urmãtor ºi la canto. Noi, ca pãrinþi îl susþinem în tot ceea ce-ºi doreºte.Este foarte greu sã þinem ritmul, pentru cã a participa la festivaluri ºi concursuri, mai ales la cele internaþionale, înseamnã costuri foarte mari. Nu i-am impus niciodatã sã facã un lucru. Este alegerea lui. Dar ºi ºcoala, educaþia este foarte importantã pentru cã mâine-poimâine poate alege sã facã altceva” – povesteºte mama lui Andrei, Marta Popa, o femeie caldã, cu chip luminos.

e este mai de preþ, decât sã laºi un OM în urma ta”

”C

Andrei este elev în clasa a V-a, la Colegiul Naþional ”Mihai Eminescu” Petroºani ºi este un copil ca toþi ceilalþi. Face boacãne, îi place mult sã cutreiere oraºul cu bicicleta, îi place ºi calculatorul care, recunoaºte, uneori devine un drog, dar îi place cu adevãrat sã cânte, pentru cã exerseazã ore în ºir. L-am întrebat dacã nu îºi doreºte sã se joace mai mult, sã zburde aºa cum o fac bãieþii la vârsta lui. ”Dar am prieteni ºi mergem cu bicicletele, vara ieºim pe afarã, dar nu prea ne jucãm, ci facem câte ceva. În iarna asta am învãþat sã schiez. Exersez pentru cã îmi doresc sã devin un artist renumit ºi pentru asta

trebuie sã fiu cel mai bun ºi acum, dupã atâtea concursuri, am învãþat cã asta este important ºi asta îmi doresc” – spune hotãrât Andrei, dar fãrã sã-i disparã de pe buze veºnicul zâmbet. A fi artist înseamnã faimã, bani ºi consecinþele, uneori plãcute alteori neplãcute, ale lumii artistice. Când guºti succesul de mic, când goana dupã bani ºi glorie este mai mare ca goana dupã consolidare în valoare, vine un moment când totul se nãruie ca un castel de nisip. Cu alte cuvinte, faima te poate face din om neom dacã nu existã jaloane solide dupã care sã-þi trãieºti viaþa. Aici, ºi la aceastã vârstã, rolul pãrinþilor este esenþial. ”L-am însoþit în toate momentele cu sfaturi ºi cu inocularea ideii de valoare, de muncã multã chiar dacã existã talent. Eu ca mamã, recunosc cã îmi doresc sã devinã un artist renumit, dar dacã alege altceva, noi îi vom sta alãturi. Pentru a pune în valoare un copil trebuie sã investeºti iubire, atenþie sporitã, timp, cunoºtinþe, condiþii.

Reportaj 7

Investiþia în copii este cea mai valorosã investiþie, pentru cã laºi cu adevãrat ceva în urma ta. ªi ce este mai de preþ, decât sã laºi un OM…” – spune transfiguratã, cu ochii umezi, mama lui Andrei.

inanþistul” dintr-a V-a

”F

Cele peste 200 de concursuri la care a participat constituie pentru Andrei o experienþã bogatã la cei 12 ani: succes, dar ºi realitãþi dure, roade ale muncii, dar ºi nedreptãþi, teste, evaluãri ºi autoevaluãri. L-am întrebat pe Andrei ce simte când este pe scenã ºi cum de îºi pãstreazã zâmbetul. ”Din toate astea am învãþat multe. Lumea artiºtilor e durã, pentru cã este concurenþã mare ºi mulþi sunt buni. Când mã urc pe scenã mã gândesc la Fuego, pentru cã îmi place atitudinea lui seninã ºi pentru cã el cântã live, nu înºealã publicul. Dar cel mai mult mã gândesc cã trebuie sã fiu cel mai bun, de fiecare datã, ca sã ajung ceea ce-mi doresc, un artist renumit”- vorbeºte cu înþelepciunea unui om mare, Andrei Popa. Premii ca Grand Prix – Polonia, Marele Premiu – Festivalul Naþional Voci de Copii, Aninoasa, Marele Premiu – Festivalul Naþional Batca ºi Portativul Veseliei, Craiova, Mini Mister

Între datorie ºi omenie n loc sã o debranºeze pentru neplata consumului apei, doi lucrãtori ai ApaServ S.A. Valea Jiului, au fãcut chetã pentru a-i achita datoria. O datorie împlinitã pentru firmã ºi o

Î

În Colonia Petroºaniului, aproape în fiecare casã stã scrisã

câte o poveste de viaþã. Unele triste, altele – adevarate teste de supravieþuire, cu dureri ºi bucurii, cu lacrimi ºi bucurii. Într-una din zilele sãptãmânii trecute, la poarta Victoriei Grecu, de pe strada Griviþa Roºie, au venit doi lucrãtori ai ApaServ cu sarcinã de serviciu pentru debraºarea de la furnizarea apei potabile, pentru neplata serviciilor.

Datoriile Victoriei Grecu, 63 de ani, vin de prin anul 2008. Suma este de vreo 4 milioane lei, datorie pentru care femeii i-a fost acceptatã plata eºalonatã, de cãte 60 lei pe lunã. Dar, de unde? Femeia este cardiacã, pensionarã de vreo 8 ani, iar soþul i-a murit anul trecut de o boalã care nu l-a iertat: cancer. Are un fiu care a muncit cu intermitenþe, pe perioade determinate. În prezent este în cãutarea unui loc de muncã. Pensia femeii este de 480 de lei, din care medicamentele sunt mai importante decât mâncarea, ele înseamnã viaþã pentru Victoria G. Cât sã cheltui pentru hranã ºi cât pentru întreþinere? Cei doi lucrãtori ai Apa Serv au intrat în curtea femeii, curte a unui om aflat în lipsuri, cu casa curatã, dar foarte sãrãcãciosã. Deschisã la suflet, Victoria G. ºi-a recunoscut neputinþa, le-a cerut sfatul, cum ar putea gãsi o soluþie pentru a-ºi plãti obligaþia, ºi-a motivat cu documente de venit ºi povestea

World 2007, vice Mini Mister World 2009 etc., roluri în filme muzicale alãturi de artiºti de renume, rol principal în videoclipul ”Dans Tribal” etc., etc. Pentru cã îºi doreºte cu adevãrat sã devinã the best în domeniu, Andrei este foarte calculat, un adevãrat ”finanþist”, dispus sã renunþe la micile plãceri, fireºti pentru un copil. Fiecare bãnþ primit pentru cheltuialã, cu diverse ocazii, de la pãrinþi sau cei din familia sa, este strâns cu grijã pentru a-ºi achiziþiona aparatura necesarã unui artist, respectiv microfoane, mixere… Ca mulþi alþi tineri, Andrei Popa este prea puþin promovat ºi preþuit de cei din Valea Jiului ºi din judeþ cãrora li se pare cã – specific românilor – cei de lângã tine nu pot fi cei mai buni, chiar dacã o lume îi recunoaºte, iar marile trofee câºtigate îi recomandã. Radoiurile nu îi au în play-list, televiziunile nu au spaþii pentru copiii care s-ar putea sã nu facã audienþã, iar autoritãþile se mulþumesc sã spunã: da, ºtiu, felicitãri! Este o meteahnã generalã sã îi apreciem doar când sunt gata afirmaþi, când sunt în plinã glorie, dar cu ce sacrificii! Singuri, ca ºi când nu aparþin acestor locuri, comunitãþii în care trãiesc. Ileana FIRÞULESCU

COLÞUL LUI DENIS

vieþii ei sãrãcia… Dar nici povestea, nici cuponul de pensie nu þineau loc de rezolvare. Ideea i-a venit inginerului Marius B. ºi împreunã cu colega sa Mariana P. au purces la a face chetã, suma nefiind prea mare, pentru a plãti tranºa de bani necesarã pentru ca familia Grecu sã nu fie debranºatã.

S-au cãutat ºi ei prin buzunare, au spus povestea femeii ºi altor colegi ºi cunoscuþi, care nu au spus nu. Poate ºi spiritul apropiatelor sãrbãtori pascale, sau chiar omenia pe care o vedem din ce în ce mai rar a fãcut sã se nascã un gest. Multe asemenea gesturi existã, ele rãmânând anonime ºi sunt cu atât mai preþioase în marea de rãutãþi nãscute din ”sãrãcia care stricã omenia”. Este Postul Paºtelui, iar post înseamnã ºi gând curat, ºi fapte pe mãsurã, oricât de mãrunte ar fi ele. Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului |Marti, 10 aprilie 2012

8 Traditii

Obiceiuri din Sãptãmâna Mare

”Crãciunul este sãtul, iar Paºtele este fudul” ostul Paºtelui se P încheie cu Sãptãmâna Mare, a patimilor lui Hristos. Extraordinara bogãþie a obieceiurilor populare venite de peste timp, aratã o preocupare majorã a românilor pentru credinþã ºi pentru a marca fiecare moment/sãrbãtoare cu atenþia cuvenitã. Comuniunea cu Dumnezeirea, cu natura ºi convingerea cã moartea nu existã, a fãcut ca tradiþiile sã retrãiascã, pânã la amãnunt, istoria… pedepseºte J oimãriþa aspru leneºii

În aceastã sãptãmânã, conform ”Creºtin Ortodoxie”, curþile sunt mãturate, ºurile sunt curãþate de gunoaie, gardurile sunt reparate, ºanþurile sunt curãþate de nãmol ºi adâncite. Casele trebuie sã strãluceascã de curãþenie pentru cã ele “te blestemã dacã Paºtile le prind necurãþate”. În lunea Sãptãmânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc ºi se vãruiesc casele iar mobilierul este spãlat ºi reparat. Pânã miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. Dupã aceastã zi bãrbaþii trebãluiesc pe lângã casã, ajutandu-ºi nevestele la treburile gospodãreºti.

În Joia Mare, data limitã slujbelor speciale dedicate morþilor, fiecare familie duce la bisericã colaci, prescuri, vin, miere de albine ºi fructe pentru a fi sfinþite ºi împãrþite, apoi, de sufletul morþilor, parte preotului, parte sãtenilor aflaþi la bisericã, în cimitir sau pe la casele lor. Pânã la Joia Mare, femeile se strãduiau sã termine torsul de frica Joimãriþei care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfãþiºare fioroasã ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de mãritat. Uneltele de torturã ale Joimãriþei erau cãldura, oala cu jãratec, vãtraiul sau cârligul pentru foc. Aceastã fiinþã mitologicã folosea mijloace cumplite de torturã: ardea degetele ºi mâinile fetelor ºi femeilor leneºe, le pârlea pãrul ºi unghiile ºi incendia fuioarele de canepã gãsite netoarse. De multe ori nici flãcãii leneºi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu îngrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertaþi de aceste pedepse. De fapt, Joimãriþa era, la origini, o zeitate a morþii care supraveghea focurile din Joia Mare ºi care, treptat, a devenit un personaj justitiar ce pedepsea lenea ºi nemunca.

ocuri pentru F întâmpinarea morþilor care vor sosi Conform tradiþiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în

dimineaþa acestei zile se deschid mormintele ºi sufletele morþilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curþi, în faþa casei sau în cimitire, crezându-se cã, astfel, ei aveau posibilitatea sã se încãlzeascã. Focurile de JoiMari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toþi morþii din familie ºi reprezentau o replica precreºtinã la înhumarea creºtinã din Vinerea Mare. Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an - focurile de Mucenici, de Lãsatul Secului, de Sân George sau de Sânziene. Ele se fãceau din plante considerate a avea virtuþi magice (alun, boz, tei) ce erau adunate de cãtre copii sau de cãtre tinerele necãsãtorite. Focurile se înconjurau cu tãmâie ºi agheasmã, în jurul lor se aºezau scaune “pentru morþii ce urmau sã soseascã” ºi se dãdea de pomanã copiilor, vecinilor ºi rudelor. Obiceiul se mai pãstreazã în unele sate din zona montanã purtând denumirea de “încãlzitul moºului” dar, de cele mai multe ori, semnificaþiile sale nu mai sunt cunoscute, el având mai ales caracter de divertisment.

– cozonacii ºi J oia pasca

Joia Mare este ziua în care, de regulã, se preparã cele mai importante copturi pascale: pasca,cozonacii cu mac ºi nucã ºi babele coapte în forme spe-

ciale de ceramicã. Pasca, cea mai importantã copturã ritualã a Paºtelui, se face din fãinã de grâu de cea mai bunã calitate, cernutã prin sita deasã, ºi are, cel mai adesea, forma rotundã. Altã datã, cojile ouãlor folosite la pascã nu se aruncau ºi nici nu se ardeau. Ele se strângeau cu multã grijã într-un vas special ºi se aruncau în Sâmbata Paºtelui pe o apã curgãtoare crezându-se cã, astfel, gãinile ºi puii aveau sã fie pãziþi de uliu peste varã. Se mai credea cã, în felul acesta, se dãdea de ºtire Blajinilor - popor mitic care trãia sub pãmânt cã se apropie cea mai mare sãrbãtoare a creºtinilor.

D esculþi, prin rouã

Ultima vineri din Postul Mare este numitã Vinerea Paºtilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagrã, Vinerea Seacã sau Vinerea Mare. Conform tradiþiei creºtine, este, ziua în care Iisus a fost rãstignit ºi a murit pe cruce pentru rãscumpãrarea neamului omenesc de sub jugul pãcatului strãmosesc. Din aceastã cauzã Vinerea Mare este zi de post negru. În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Existã credinþa cã dacã cineva se încumetã a coace în aceastã zi face mare pãcat, iar coptura nu este mancatã nici mãcar de peºti. În Vinerea Mare, dimineaþa, înainte de rãsãritul soarelui,

oamenii alergau desculþi prin rouã sau se scãldau tainic în ape curgãtoare crezând cã, în felul acesta, vor fi sãnãtoºi pe tot parcursul anului. Seara, însã, intreaga suflare a satului mergea la bisericã pentru a participa la slujba de scoatere a aerului ºi pentru a trece pe sub acesta, în scopuri terapeutice.

mielului S acrificarea ºi cãmaºã nouã

Sâmbãta Mare este ultima zi de pregãtire a Paºtilor, când femeile trebuie sã pregãteascã marea majoritate a mâncãrurilor, sã deretice prin încãperi ºi sã facã ultimele retuºuri la hainele noi pe care urmau sã le îmbrace în zilele de Paºti. De obicei, în Sâmbãta Mare are loc ºi sacrificiul mielului, din carnea cãruia se pregãtesc mâncãruri tradiþionale. Spre deosebire de Crãciun, pentru Paºti nu se pregãtesc prea multe feluri de mâncare, de unde ºi zicerea: “Crãciunul este sãtul, iar Paºtele este fudul”. Principala grijã a oamenilor, înaintea Paºtilor, este aceea de a-ºi primeni hainele, fiecare gospodinã trebuind sã aiba o camaºã nouã, cusutã în mod special, iar bãrbaþii mãcar o pãlãrie noua. Sâmbãtã seara fiecare gospodinã îþi pregãteºte cu grijã coºul ce urmeazã a fi dus la Bisericã, pentru sfinþire. Ileana FIRÞULESCU

"VREM SÃ COOPERÃM PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR SOCIALE" impozionul de societate civilã organizat de Primarul Municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, în data de 6 aprilie 2012 va avea ecouri pe termen lung în viaþa comunitãþii vulcãnene.

S

Intitulat generic: ,,Implicarea comunitãþii creºtine în rezolvarea problemelor sociale din municipiul Vulcan,, simpozionul a adus la masa dialogului ºi a soluþiilor practice, reprezentanþi ai bisericilor ºi cultelor creºtine din Vulcan, profesori, directori de instituþii, consilieri locali, reprezentanþi ai administraþiei locale. Iniþiatorul acþiunii primarul Gheorghe Ile a lansat o provocare de dialog participanþilor pornind de la realitatea tristã a tinerilor care pe fondul diferitelor trauma emoþionale aleg la vârste timpurii calea alcoolului, a drogurilor. El a subliniat necesitatea unor acþiuni commune orientate pentru readucerea

pe fãgaºul normal a celor ce deocamdatã sunt robii viciilor. Tema a produs un impact pozitiv atât la nivelul opiniilor cât ºi sub aspectul acþiunilor ce vor putea fi întreprinse în viitorul apropiat pentru ajutorarea acestor tineri debusolaþi. Concluzia discuþiilor a fost aceea cã situaþia societãþii tot mai bolnave în care trãim este datoratã îndepãrtãrii oamenilor de Dumnezeu. Am desprins din luãrile de cuvânt ale participanþilor câteva idei principale: Preot paroh Eugen Nãlboc: Tinerii au ales aceastã cale greºitã, a consumului de droguri ºi alcool. Celor ce totuºi îºi dau seama cã nu este bine ºi vin sã se spovedeascã le-am explicat ce înseamnã acest lucru. Cât de rãu le face pentru tot restul vieþii. Aceºtia spun cã ajung sã se drogheze sau sã consume alcool ca sã îºi gãseascã alinarea din cauza problemelor afective, sau din cauza climatului de acasã. De fiecare datã le explic cã aceastã cale nu duce nicãieri, sau cã de fapt duce cãtre iad, cãtre pierderea sufletului.

SUnt tineri care iau bani de la cãmãtari pentru droguri… nu-I de ajuns cã venim în faþa oamenilor cu cuvinte întãritoare. Trebuie fãcut mai mult. Trebuie sã ne implicãm mai mult. Sã ne apropiem mai mult de tineri. Avem posibilitatea sã alinãm din suferinþele celor sãrmani. Dar sã ºi preþuiascã ajutorul primit. Pentru cã din pãcate sunt destui aceia care batjocoresc ajutorul oferit. ªi astfel pierd susþinerea comunitãþii. Pastor penticostal Traian Ile: Le vorbim în biserciã tinerilor despre cât de rãu este sã cadã în viciul drogurilor.Prin ceea ce spunem ºi prin ceea ce facem pentru ei îi putem ajuta sã nu cadã în aceste ispite, sã nu-ºi vândã sufletul necuratului. Profesor Rodica Budnariu ( dir. adj. ºc.nr.6): ªcoala are datoria de a trece dincolo de material predazã la tablã, de a ajunge ºi la latura sufleteascã a elevilor. Noi îi învãþãm fizicã, matematicã, dar dacã ei au problem acasã, trauma emoþionale grave , munca noastrã nu are efect pentru

cã mintea lor este înceþoºatã de grijile, de apãsãrile de acasã. Problemelor lor sufleteþti sunt uneori mari ºi nu ni le comunicã, sunt închiºi, sunt timoraþi. Unii au problem înfiorîtoare acasã. Pãrinþi alcoolici, fãrã loc de muncã, deseori aceºtia îºi obligã copiii sã cerºeascã pentru a face rost de bani pentru alcool. Ce sã înveþe aceºti copii?... avem ºansa sã facem împreunã ceva pentru ei ºi pentru alþii cu probleme. Suntem o comunitate cu mulþi oameni care doresc sã se implice. Avem acelaºi Dumnezeu. Sã facem ceva în acest sens. Realizarea unei asociaþii comunitare pentru vindecarea copiilor cu probleme poate fi o soluþie. Dacã ne unim sã facem ceva concret vom putea spune mai târziu cã nu ne-a trecut vremea degeaba. Singura noastrã menire este sã ne întoarcem fiecare la Dumnezeu. Pompiliu Barbu – consilier local: Fiecare dintre cei prezenþi aici avem un rol în comunitate. Fiecare ºi-l cunoºate foarte bine. Tot

ceea ce ne lipseºte este sã ne unim în acelaºi spirit ºi sã gândim acþiuni commune care sã resolve câte ceva din problemele sociale deosebite pe care le avem. Profesor Carmen Udrea ( sc.4): Am ajuns la concluzia cã toate problemele elevilor nostril au aceeaºi sursã: lipsa de dragoste din partea familiei. Când se va înþelege acest lucru, vom putea vindeca mult mai uºor aceste rãni ale copiilor. Preot paroh Nicolae Niþã: Cãderea în vicii este îndepãrtarea de Dumnezeu. TInerii au suflete de aur. Dacã însã apare golul în aceste suflete din cauza problemelor zilnice, ei alunecã în patimi. Din pãcate nu toþi tinerii pot fi reabilitaþi. Un exemplu pozitiv de vindecare sunt vacanþele petrecute la mânãstiri.Astfel ei reintrã în ritmul normal al vieþii petrecutã în muncã, rugãciune ºi iubire de Dumnezeu. Constantin Trufaº – Asoc. Raza Speranþei: Reuºim cu ajutorul primãriei

sã alinãm foamea multor copii. Avem copii de la toate ºcolile care vin sã primeascã o masã caldã la noi. Sperãm sã putem creºte numãrul porþiilor pe care sã le oferim zilnic. Pastor Baptist Rogojanu: Copiii au mare nevoie de dragostea de mama ºi de tatã. Plecarea pentru un loc de muncã în alte pãrþi ºi pãrãsirea copiilor duce la trauma care nu se vindecã niciodatã, sau foarte, foarte greu ºi astfel se nasc problemele comportamentale ale copiilor. Aurelian Enache – director mina Vulcan: Minerii au fricã de Dumnezeu. ªi se sacrifice pentru familiile lor în fiecare zi, cu fiecare ºut. Fiecare face ce poate pentru copiii sãi. Acolo unde avem noi ceva de spus, societatea civilã , cred cã trebuie sã insistãm pe dezvoltarea acþiunilor bazate pe voluntariat, în care sã atragem copiii, tinerii. Sã reuºim sã-I responsabilizãm în acest mod. Gabriela RIZEA

Traditii 9

cest obicei al steagului are o vechime ce poate fi datatã cu aproximaþie în timpul stãpânirii austroungare, în secolul XVIIIlea încveputul secolului al XIX-lea când au apãrut ºi s-au dezvoltat centrele de exploatare a minereurilor.

A

Acest obicei are o arie restrânsã, în câteva sate ale comunei Certejul de Sus: Bocºa Mare, Certej, Hondol, Sãcãrâmb, Vãrmaga. Steagul de Paºti, ca obicei, se constituie în comunitate ca un eveniment deosebit ºi care se înscrie în datinile creºtine ale sãrbãtorilor pascale. Acesta începe în Sãptãmâna Patimilor, când feciorii din sat confecþioneazã o toacã mare pe care o monteazã în curtea bisericii. În aceastã sãptãmânã, doi feciori din sat care se numesc CRAI ºi COMARNIC îºi alegeau gazda

Steagul de paºti unde îºi vor pregãti steagul, care este confecþionat dintr-o pânzã albã care simbolizeazã o parte din giulgiu lui Isus, brodatã pe margini cu motive populare. La acest steag se ataºeazã un bãþ de 3-4 metri care este înfãºurat în fâºii tricolore ºi împodobit cu primuri-panglici de culori diferite. Aceastã prezenþã a tricolorului este de datã mai recentã, atunci când acesta devine

însemn de stat (pânã atunci autoritãþile ungare nu permiteau afiºarea acestuia). Feciorii din satcare poartã steagul devin vestitorii Învierii lui Isus, iar cei care au bãtut toaca sunt strãjeri, care au fugit în cetatea Ierusalimului vestind Marea Minune. A doua zi de Paºti, steagul este adus la bisericã pentru a fi sfinþit de preot, iar feciorii îl poartã în curtea bis-

Tradiþii, datini ºi obiceiuri care nu dispar.

Obiceiuri de Paºte în Valea Jiului. aºtele este o foarte veche ºi însemnatã sãrbãtoare creºtinã ºi, în acest sens, de ea se leagã bogate obiceiuri ºi tradiþii populare.

P

Sãrbãtoarea solemnã este þinutã mai întâi de evrei, timp de opt zile, spre aducere aminte a ieºirii lor din Egipt, în tot acest timp ei mãnâncã pascã sau azimã nedospitã. Pentru creºtinii ortodocºi ºi cei catolici Paºtele este cea mai importantã sãrbãtoare de peste an prin care se celebreazã, timp de trei zile, învierea Domnului Isus Hristos. La creºtinii

ortodocºi aceasta este fixatã în fiece an în duminica ce vine dupã luna plinã care

urmeazã echinocþiului de primãvarã. În aceste trei zile creºtinii aduc la bisericã prescurile, colacii ºi pasca spre mulþumire ºi sfinþire cãci care bucurie poate fi mai mare, mai copleºitoare decât triumful învierii? Acum avem acest prilej al bucuriei, revãrsarea bucuriei ºi fraternizãrii între oameni fiind mai însemnatã, mai spontanã, semnificativ mai mare decât în timpul altor sãrbãtori. Sufletele noastre sunt mai deschise, ele se umplu de sentimentul renaºterii spirituale, prin trãirea fertilitãþii unei noi primãveri aducãtoare de speranþã ºi bunãstare. În Valea jiului obiceiurile pastorale i cele agrare sunt

ericii, prin cimitir, întâi la monumentul eroilor iar apoi la mormintele rudelor ºi prietenilor decedaþi. Obiceiul steagului se încheie marþi a treia zi de Paºti, atunci când cei doi feciori CRAIUL ºi COMORNICUL duc steagul în clopotniþa bisericii, pentru a-l pãstra pentru anul viitor. Din cercetãrile intreprinse de mine ºi de colegii din cadrul biroului de cercetare ºi valorifi-

strâns legate de tradiþia creºtinã. La munte, Paºtele sunt ultima ºi cea mai mare sãrbãtoare care dã semnalul muncilor ce pregãtesc venirea verii, spre exemplu: aratul ºi însãmânþatul, ieºitul la munte, mãsuratul, cositul fânului. Paºtele este semnul înnoirii de peste an, nici o altã sãrbãtoare nu este întâmpinatã cu o asemenea dorinþã de înnoire, este un fapt firesc: înnoirea chipurilor este în armonie cu înnoirea sufleteascã. Noile veºminte sunt purtate cu mai multã mulþumire ºi fãrã falã în timpul nedeilor. Nedeile momârlanilor serbate în aer liber sunt primele din an ºi ele au loc în toate cele trei zile ale

care, dar ºi din informaþiile culese de la bãtrânii din sat am aflat cã mai demult, steagul se îngropa lângã un pârâu, într-un loc care era cunoscut doar de feciorii steagului, astfel cã în ficare an se confecþiona un nou steag care era purtat la rândul sãu de alþi feciori. Acest obicei prezentat de noi, are o altã configuraþie, desfãºurându-se neîntrerupt de o apreciabilã vechime, dupã un ritual transmis din generaþie în generaþie ºi respectat cu sfinþenie. Sarcina noastrã a fost relativ simplã. A trebuit doar sã consemnãm desfãºurarea ritualicã pe cele douã zile a obiceiului parcurgând etapele esenþiale: confecþionarea steagului acasã la Crai, aducerea lui la bisericã, instalarea toacei în curtea bisericii ºi în final purtatul steagului pe la casele gospodarilor. Muntean GEORGE Inspector Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Hunedoara- Deva (C.J.C.P.C.T.)

sfintelor Paºte. La ele participã toatã suflarea satului ºi mulþi orãºeni. Acestea sunt precedate la locul desfãºurãrii de pomeni date, la orele amiezii, de obºtea satului pentru pomenirea morþilor. Conducãtorul acestor nedei pascale este preotul satului, ajutat de sfatul bãtrânilor. Dupã consumarea celor trei feluri tradiþionale din meniu (ciorba de oaie, cureci cu carne de oaie ºi pãsat cu brânzã de oaie) urmeazã spectacolul manifestãrii bucuriei prin cântec, joc ºi voie bunã.

Cântecul fluierelor, hora, învârtita precedatã de strigãturi (acestea fiind glume, satire exprimând o atitudine eticã) sunt doar câteva din nelipsitul program al nedeilor momârlãneºti. Tot aici se obiºnuieºte sã se coicneascã ouã roºii cu salutul „Hristos a înviat”, „Adevãrat, a înviat”. Tot acum se fac ºi tomneli de munte ºi mãsurat. Nedeile momârlãneºti se mai þin ºi de paºtele mic sau „Duminica Tomii”. Petru BOLOG - CIMPA CIMPA

Concert prepascal, la Petroºani veniment cultural de excepþie, la sfârºitul E sãptãmânii trecute, la Petroºani. La Teatrul Dramatic ID Sîrbu au venit sute de oameni sã asculte un concert de muzicã religioasã bizantinã, organizat printr-un parteneriat între Episcopia Devei ºi Hunedoarei ºi cea Caransebeºului. Invitaþi sã încânte publicul au fost cei din Corului preoþilor din Episcopia Caransebeºului, dar ºi membrii grupului Katharsis din cadrul aceleiaºi episcopii. Evenimentul a fost unul deosebit, cu participarea a doi episcopi. “La invitaþia Preasfinþitului Episcop Gurie suntem din nou în Petroºani pentru a veni în întâmpinarea credincioºilor ºi preoþilor din Valea Jiului cu un concert de cântece

prepascale, aºa cum am fãcut-o ºi în Postul Crãciunului, cu un concert de colinde. Suntem din nou aici pentru a-i bucura pe credincioºii din Valea Jiului ºi pentru a pregusta din bucuria sãrbãtorilor pascale care se apropie. Îi felicitãm pe toþi cei care au organizat aceste eveniment”, a declarat P.S. Lucian, Episcopul Caransebeºului. Acest concert se vrea o tradiþie în Valea Jiului de acum încolo, sub coordonarea directã a Episcopiei Devei ºi Hunedoarei, cu sprijinul Primãriei Petroºani. “Cu multã bucurie am venit ºi de data aceasta aici, la Petroºani, pentru a participa la un concert de muzicã religioasã, care sã aducã bucurie ºi

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

înãlþare sufleteascã pentru toþi credincioºii din aceastã parte binecuvântatã a eparhiei Devei ºi Hunedoarei”, ne-a declarat P.S. Gurie, Episcopul Devei ºi Hunedoarei. Concertul de muzicã religioasã a durat în jur de 2 ore ºi jumãtate, timp în care publicul s-a bucurat de cântecele bizantine învãþate de protopsalþi chiar pe muntele Athos. Intrarea la spectacol a fost liberã. Luiza ANDRONACHE