Issuu on Google+

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 76

Cronica Vãii Jiului Luni, 5 martie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Miron Cozma:

Cei care au consumat banii minerilor au fost liderii Vasile Savu ºi Zoltan Lacataº

Ambulanþã, sau taxi? âmbãtã noaptea, o ambulanþã de grad 0, cu numãrul de înmatriculare HD 51 AMB – ambulanþã ce aparþine de Petroºani – s-a transformat subit în taxi de la staþia CFR Petroºani, pânã acasã la o doamnã ce sosise în Petroºani cu trenul 1823, care merge de la Bucureºti la Cluj.

S

Astfel, la ora 0:26, ambulanþa HD 51 AMB a sosit în trombã, cu semnalele acustice ºi luminoase pornite ºi a parcat de-a curmeziºul drumului, dupã care ºoferul s-a dus pe peronul gãrii în aºteptarea unei doamne, cãreia i-a cãrat ºi bagajele. Având în vedere cã a blocat drumul, ceilalþi cãlãtori veniþi cu acelaºi tren nu au putut sã plece pânã nu a pornit ambulanþa la drum, din nou cu semnalele acustice ºi luminoase pornite.

Altã boalã a sistemului de sãnãtate

Oare, ca de obicei, gura pãcãtosului adevãr grãieºte? PAGINA A 3-A

Claxonat de unul dintre ºoferi, care observaserã cã nu era vorba de nici un caz urgent, ºoferul ambulanþei a început sã rãcneascã: ”Care e problema ta? Spune-mi, care e problema ta? ªi ce dacã sunt în mijlocul drumului?! Am un caz urgent, da! Ce te intereseazã pe tine?”. La dispeceratul Ambulanþei Petroºani, asistentul de serviciu Daniel Buzea, nu a putut oferi nici un fel de informaþii, precizând cã astfel de intervenþii sunt confidenþiale. Deºi, din câte ºtim noi, ar trebui sã fie date publice… ”Medicul care a fost asearã nu e de gardã iar eu, ca simplu asistent, nu vã pot da aceste date, cu privire la vreo intervenþie de asearã. Acestea sunt date confidenþiale ºi nu vi le putem da”, a declarat Daniel Buzea. De altfel, nu este prima datã când se atrage atenþia asupra neregulilor de la Ambulanþa Petroºani. ”Chiar dacã ai intervenþie, tragi ambulanþa pe marginea drumului, nu o laºi în mijloc. Este o mafie la Ambulanþa Petroºani ºi nimeni nu vrea sã ia nicio mãsurã. Când eu spuneam cã se merge la cumpãrãturi cu ambulanþa, cã se goleºte motorina, nu mã credea nimeni. În plus, nu ai voie sã vorbeºti urât cu cetãþenii, dar ei exact asta fac. La Petroºani este o cloacã de mafioþi care fac afaceri între ei”, spune Ionicã Lihoacã, un fost angajat al Ambulanþei Petroºani. Cât despre o eventualã intervenþie ”inventatã”, nu ºtim cum aceasta va fi demonstratã, întrucât martor la incident, dar ºi blocatã de ambulanþã minute bune – cam cât i-a luat ºoferului sã care bagajele de pe peron în stradã înainte de a-i apostrofa pe nemulþumiþi– a fost chiar subsemnata. Anamaria NEDELCOFF


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Luni, 5 martie 2012

Un “cincinal” de cafele în stil Aztek „Ne-am gândit cã, dacã tot se împlinesc 5 ani, sã organizãm un prim spectacol altfel decât ce a fost pânã Cafeneaua Aztek se acum, iar acesta sã fie un vrea, dupã 5 ani de la prim pas spre un viitor în deschidere, un loc boem, care sã organizãm acþiuni cochet în centrul culturale, seri de muzicã municipiului Petroºani, ori chiar expoziþii de unde, de sâmbãtã se artã”,spun organizatorii întâmplã ºi evenimente serii aniversare. culturale. Ca între prieteni ºi Primul a fost concertul clienþii aproape fideli, trupei Natif din Cluj. seara a fost una ineditã, cu un alt al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri

n condiþiile în care se închid mine ºi activitatea comercialã a mai multor unitãþi economice din Valea Jiului se opreºte, ori se restrânge, proprietarii unei cafenele se încãpãþâneazã sã rãmânã pe piaþã. ªi

Î

nu oricum, ci fãcând apel la partea “culturalã”.

Ansamblul Artistic Parângul

pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 17:00 - 18:00 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi. Nicolae NICOARÃ

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

gen de muzicã, unul pe gustul celor care au trecut pragul cafenelei. A fost o searã frumoasã în antrenul trupei Natif – aplaudaþi pentru genul rock alternativ inedit. Cafeneaua care se aflã în centrul municipiului Petroºani atrage publicul zi de zi, în fotoliile cochete, unde se poate servi un expresso excelent, iar pe viitor vom fi invitaþi la evenimente culturale de excepþie pentru Petroºani. Diana MITRACHE

ANUNÞURI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

E-mail: cronicavj@gmail.com

ADRESA NOASTRÃ

Director:

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 La birou (s) 12:00 Lege ºi ordine: Brigada specialã 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Risc extrem 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:30 Risc extrem (r)

National TV 9:00 Baronii (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Taxi Driver (r) 14:15 Vouã (r) 14:30 Veer rãzboinicul (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Joker (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Allaska (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:30 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pariu cu viaþa (s) 21:30 Pariu cu viaþa (s) 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Spartacus: Nisip însângerat (s) 0:00 Las fierbinþi (r) 1:00 România, te iubesc! (r)

Prima TV 8:00 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) 10:30 Flavours, 3 bucãtari 11:00 Pitici ºi tãtici 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Orice pentru dragoste 22:15 Trãsniþii - Buletin de capitalã 23:15 Focus Monden 23:45 Medium 0:30 Kemper

TVR 1 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Presã ºi putere (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Clara, o pasiune francezã - Ultimul episod 18:25 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:05 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim Plan 22:00 Cu ochii’n 4 23:10 Replay 0:30 Nocturne 1:30 Agenþia Psych

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Luni, 5 martie 2012

Miron Cozma: Cei care au consumat banii minerilor au fost liderii Vasile Savu ºi Zoltan Lacataº ostul Luceafãr al Huilei, Miron Cozma, este dur la adreesa foºtilor lideri de sindicat, care i-au succedat la cârma Ligii.

F

El îi considerã vinovaþi de situaþia în care se aflã acest organism sindical istoric în Valea Jiului, respectiv în prag de insolvenþã din cauza datoriilor uriaºe pe care le are. “Eu am un prieten la Hotel Ambasador, unde Savu se ducea cu femei ºi dãdea banii sindicatului. Banii Ligii îi dãdea pe femei.

Stãtea la Hotel Ambasador ºi avea prostituatele lui de lux acolo pe care le plãtea. Marele deputat Vasile Savu.... Zoli Lacataº, îmi spunea fratele meu, care era disperat, pentru cã din cauza lui a plecat de la Ligã, nu mai putea sub nicio formã sã mai reziste. Zoli Lacataº avea 120 de milioane lei ( vechi) salariu, care înseamnã 3000 de euro pe lunã. Pãi n-avea atâta Miron Cozma care fãcea ceva pentru mineri. Dumneavoastrã ºtiþi cã eu aveam 1600 de dolari pe lunã salariu? Îmi aduc aminte statisticile ºi eram, în 1996, al

1147-lea la salariu. Nici mãcar pe locul întâi nu era marele Cozma”, a afirmat fostul lider al minerilor, Miron Cozma. Acuzaþiile ºi atacurile fostului lider Miron Cozma nu se opresc aici, ci merg ºi mai departe. Unul dintre motivele pentru care în prezent, Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului funcþioneazã greu este datoria istoricã din urma mineriadelor, însumatã la mai bine de 20 de miliarde de lei vechi. Cozma spune însã cã nu este aºa, ci cã acestea au fost o onoare pentru mineri ºi pentru

Valea Jiului. “Dacã se vrea sã se dea vina acum pe mineriade, ar trebui neisprãviþii ãºtia sã nici nu pomeneascã numele acesta. Ei, în viaþa lor nici mãcar nu au ridicat degetul în faþa unui om al puterii. Mineriadele, la ora aceasta, chiar dacã nu sunt de acord cu acest cuvânt, sunt istorie, nu doar a României, ci istoria lumii. Deci, sã fie foarte clar! Cei care au consumat banii minerilor au fost liderii Vasile Savu ºi Zoltan Lacataº ºi datoritã lor s-a ajuns în aceastã situaþie. Iar acum, ei încercã, vezi doamne, sã se

protejeze cu mineriadele, sã dea vina pe mineri. Sã le fie ruºine! Mineriadele alea au fost onoare pentru mineri”, a mai declarat Miron Cozma. În acest timp, actualul lider al Ligii, Zoltan Lacataº, îi acuzã de situaþia în care se aflã LSMVJ, pe liderii care au pãrãsit acest organism istoric, în favoarea creãrii altuia, respectiv Sindicatul Muntele. Fostul preºedinte, Vasile Savu, care în prezent locuieºte unde în Timiºoara, nu a putut fi contactat pentru a rãspunde acuzaþiilor care i se aduc. Luiza ANDRONACHE

Apariþia ”pãsãroiului care cloceºte” dovedeºte egalitatea între sexe S ãptãmâna ”Femeia conteazã”, de la Petroºani, a debutat în forþã, cu provocãri între bãrbaþi ºi femei, între scriitori&artiºti ºi ceilaþi…

Sãptãmâna ”Femeia conteazã”, desfãºuratã sub egida USL ºi organizatã de PSD Petroºani, a debutat surprinzãtor de dinamic prin aºa/zisul simpozion ”Rolul ºi importanþa femeii în politicã” ºi prin marcarea ”Zilei internaþionale a scriitorului”. La simpozionul despre femeia în politicã au participat, cu douã excepþii, toate reprezentantele social democrate, liberale ºi consevatoare din localitãþile Vãii Jiului, lideri judeþeni ºi tineri, invitaþi. Timp de peste trei ore a avut loc o avalaºã de pro ºi contra femeii, pro ºi contra bãrbaþilor, mai precis a mentalitãþii acestora privind femeia în politicã. Dar ºi invers. Bãrbaþii au precizat

rãspicat cã le-ar conveni sã aibã alãturi mai multe femei bine pregãtite pentru politicã, pentru cã sunt meticuloase, tenace ºi loiale, dar cã femeile trebuie sã doareascã, sã îºi asume sacrificiile acestei activitãþi ºi sã se afirme prin muncã. Femeile, deºi doreau sã fie tratate ca egale ale bãrbaþilor, au lãsat sã se înþeleagã cã ele ar trebui oarecum protejate pentru cã sunt ºi mame ºi soþii, deci ar trebui sã munceascã de trei ori mai mult. Deci suntem egale, dar vrem sã fim protejate, nu vã puteþi baza pe noi, ca femei, zi ºi noapte aºa cum cere

munca de partid?! Dezbaterile au devenit aprinse, moment în care preºedintele PSD Petroºani, Ioan Rus, a intervenit pentru a destinde atmosfera. ªi a reuºit! În înverºunarea susþinerii ideilor lansate, intervenþia sa a surprins iniþial apoi a declanºat hohote de râs, astfel scopul a fost atins. Ioan Rus a dat exemplu acceptarea de cãtre bãrbaþi a concediului de pânã la doi ani pentru creºterea copilului, alegând sã stea ei cu copiii, ceea ce înseamnã cã a fost acceptatã oficial, nu numai la modul declarativ, egali-

tatea între sexe. ”Dacã am acceptat sã fim, noi bãrbaþii, niºte pãsãroi care clocesc, înseamnã cã am acceptat aceastã egalitate între noi” – a spus Ioan Rus. În USL, femeile vor ocupa, în listele pentru alegerile din acest an, 33 la sutã din totalul candidaþilor. În viitor, acest procent poate deveni mult mai mare, sau dimpotrivã, mult mai mic, funcþie de cum se vor afirma femeile, de felul cum vor aplica aceastã egalitate între sexe.

unt singurii ”S care ºi-au amintit de Ziua scriitorului” Sala a fost plinã ºi în 3 martie, la marcarea ”Zilei internaþionale a scriitorului” ºi a anului Caragiale. Jurnalistul ºi membru al Uniunii Scriitorilor, Marian Boboc, s-a arãtat plãcut impresionat de faptul cã, în urma unor informãri printre scriitori ºi prieteni, a constatat cã doar PSD Petroºani a ºtiut de

existenþa acestei zile ºi a marcat Ziua scriitoului. ”Mulþi nu ºtiau… Cred cã sunteþi singurii din judeþ care s-au gândit la aceastã zi”- a precizat scriitorul Marian Boboc. Alãturi de el a stat artistul plastic ºi profesorul Robert Hummel. Cei doi au declanºat o dezbatere despre ”turnul de fildeº” al scriitorilor ºi artiºtilor, despre necesitatea promovãrii apariþiilor editori-

ale ºi a vernisajelor pentru a pãtrunde în casele oamenilor. S-a citit poezie, s-au lansat provocãri… Actorul Mihai Sima, de la Teadrul Dramatic ”I.D.Sîrbu” Petroºani, a arãtat, încã o datã, cât de actual este I.L.Caragiale în contextul socio-economic-politic din România secolului XXI. Ileana FIRÞULESCU


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Luni, 5 martie 2012

Case de culturã fãrã culturã vem case de culturã, dar întrebarea este dacã aici se mai fac activitãþi culturale în ultimi ani.

A

Începem cu Petrila, cu Casa de Culturã Ladislau Smidt. Este adevãrat, edificiul a fost în reabilitare aproape tot anul trecut, dar cu toate astea, administratorul, respectiv primãria, spune cã aici existã culturã în forme diverse. “Pentru perioada imediat urmãtoare, actul de culturã se desfãºoarã prin redeschiderea oficialã a bibliotecii a oraºului Petrila ºi a centrului Biblionet”, a declarat Constantin Ramaºcanu, viceprimarul Oraºului Petrila. Cât priveºte ultimul spectacol care a avut loc aici, nu se ºtie exact rãspuns, aºa cum nu se cunoaºte nici când va avea loc urmãtorul.

“Urmeazã, sperãm cât de curând, sã avem un concert, care cred eu, este o premierã pentru Petrila în ultimi 20 de ani. Încercãm sã luãm legãtura cu o orchestrã de camerã care are un turneu în judeþul Hunedoara pentru a face o invitaþie ºi la Casa de Culturã Ladislau Smidt. Dar nu, nu avem o datã exactã”, a mai spus Ramaºcanu.

inerii din Valea Jiului sunt M invitaþi sã devinã agricultori în Germania. Oferta vine de la nemþi, dar cei care vor un salariu de 800 de euro, trebuie musai sã fie calificaþi ºi sã ºtie limba.

La Petroºani, Casa de Culturã a Sindicatelor Ion Dulãmiþã, spectacolele au loc foarte rar, atunci când se vând bilete, însã pânã acum, multe s-au anulat pentru cã nu s-a ocupat numãrul minim de locuri plãtite. La Aninoasa existã Centrul Cultural, o clãdire în care din când în când, copii mai fac diverse activitãþi extraºcolare. În rest, spectacole mai puþin.

Contravenienþii ºi „munca patrioticã” n evidenþele Primãriei Petroºani se gãsesc peste 900 de persoane care au cel puþin o amendã neplãtitã ºi pe care nu o vor putea achita la termen.

Î

Pot munci, însã, în folosul comunitãþii pentru a-ºi stinge creanþa. De altfel, mulþi dintre ei au optat pentru aceastã soluþie, iar în perioada urmãtoare aceºtia vor avea ocazia sã-ºi spele pãcatele muncind câteva ore pentru comunitate. Anul trecut, în Petroºani, din

Minerii, agricultori în Germania

800 de contravenienþi doar 200 ºi-au efectuat orele de muncã. Cei care opteazã pentru a-ºi achita datoriile prin muncã în folosul comunitãþii, potrivit unei Hotãrâri a Consiliului Local Petroºani, sunt repartizaþi la întreþinerea drumurilor, parcurilor ºi zonelor verzi sau la pãstrarea curãþeniei localitãþii. Cuantumul unei ore de muncã în folosul comunitãþii este de 4 lei, fiind calculat în conformitate cu salariul unui muncitor necalificat. Printre cei amendaþi se aflã ºi un fost taximetrist care ar avea de muncit câþiva ani de zile, doar în folosul comunitãþii, pentru a-ºi achita datoria. Mircea Mircea NISTOR

“La Centrul Cultural, de curând am avut inaugurarea unui program Biblionet, unde am primit 5 calculatoare, unde orice cetãþean din oraºul Aninoasa, timp de 5 ani de zile, vine ºi navigheazã gratis pe net, fãrã ca primãria sã cheltuie vreun leu pentru acest program”, a declarat Ilie Botgros, primarul Oraºului Aninosa. Ajungem ºi la Uricani, oraºul care are o casã de culturã, dar care are nevoie însã de o reabilitare serioasã. Oricum, în afarã de acest lucru, aici, în ultimele luni nu a avut loc niciun spectacol organizat de primãrie, instituþia în sine sau vreun artist sau trupã din afara localitãþii.

Nemþii cautã specialiºti agricultori, care sã culeagã cãpºuni ºi sparanghel. Prin Agenþiile locale de Ocupare a Forþei de Muncã sunt scoase 70 de locuri de muncã în agricultura germanã, dar cei care vor sã plece trebuie sã îndeplineascã niºte condiþii minime. E nevoie ºi de culegãtori ºi de vânzãtori. „Sunt solicitate femei ºi bãrbaþi care posedã experienþã în agriculturã, condiþie fizicã bunã ºi cunoºtinþe de limba germanã. Solicitanþii care vor desfãºura activitatea de cules este necesar sã deþinã cel puþin cunoºtinþe de bazã de limba germanã. Cei care vor lucra la vânzare trebuie sã deþinã cunoºtinþe extinse, deoarece vor intra în contact cu clienþii“, spune Iudith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Salariul oferit este de 800 euro net pe lunã, dupã reþinerea asigurãrilor sociale, impozit, cazare ºi masã. Timpul de lucru este de 40 – 50 de ore pe sãptãmânã. Angajarea se face pentru perioada aprilie – iunie 2012. (Diana MITRACHE)

Luiza ANDRONACHE

Zonã de agrement, reabilitatã Z

ona de agrement de la Brãdet intrã în reabilitare în aceastã varã. Locaþia se aflã la doar un kilometru de centrul municipiului Petroºani ºi, în ultimii ani a rãmas în paraginã.

Zona de agrement de la Brãdet va fi reabilitatã ºi lucrãrile încep în vara acestui an. Potrivit celor din primãria Petroºani, doar cabana va fi demolatã, iar zonele verzi vor fi completate cu spaþii de joacã, cu locuri de minigolf, pentru picnik sau tenis de câmp. În plus, aleile vor fi pavate cu granit. Aici a existat cândva o bazã de relaxare pentru locuitorii din Petroºani, iar cabana, care acum e o ruinã ce stã sã se dãrâme, atrãgea turiºtii veniþi ºi din alte zone. Ani la rând administraþia

de la Petroºani s-a cãznit sã vândã terenul ºi construcþia ºi sã dea posibilitatea unui investitor sã revigoreze zona, dar fãrã succes. „Reabilitarea a fost prinsã în proiectul amplu de reamenajare a municipiului Petroºani, care are valoarea de peste 3,2 milioane de lei ºi este ultimul reper ce va intra în luna iunie în reparaþii. Pânã acum am reabilitat doar o parte din drumul de acces”, spun

reprezentanþii din Primãria Petroºani. Zona de la Brãdet a fost lãsatã de izbeliºte în ultimii ani ºi nimeni nu s-a ocupat de amenajarea locului. Aºa se face cã acum locul aratã deplorabil ºi cabana aste aproape demolatã. Odatã cu amenajarea spaþiilor, edilii locali sperã în promovarea ei ºi din punct de vedere turistic. Diana MITRACHE


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Luni, 5 martie 2012

Dacã îþi baþi, muºti, tragi de pãr nevasta

riºti sã dormi afarã doi ani S ãptãmâna trecutã a fost adoptatã noua lege pentru combaterea violenþei în familie. Soþii care lovesc, îmbrâncesc, trântesc, trag de pãr, înþepã, taie, ard, stranguleazã, muºcã etc. soþiile, riscã sã rãmânã pe drumuri ºi sã plãteascã daune.

Campaniile împotriva violenþei în familie datoritã creºterii numãrului celor agresaþi de ºoþ/soþie, a creºterii numãrului celor morþi în urma acestor agresiuni au avut ca rezultat adoptãrea unei legi care completeazã ºi modificã legea existentã. Prin adoptarea, sãptãmâna trecutã,

a acestei legi s-a introdus ordinul de protecþie ºi a ordinul de restricþie ca mijloc de drept penal, precum ºi eficientizarea activitãþii autoritãþilor pentru susþinerea ºi consilierea victimelor pentru a uza de mijloacele legale în vederea sancþionãrii cazurilor de violenþã. Definiþia violenþei în familie este mai precisã de aceastã datã: “orice acþiune sau inacþiune intenþionatã, cu excepþia acþiunilor de autoapãrare sau de apãrare, manifestatã fizic sau verbal, sãvârºitã de cãtre un membru de familie împotriva altui membru din aceeaºi familie care provoacã sau poate cauza un prejudiciu sau suferinþe fizice, psihice, sexuale, emoþionale sau psihologice, inclusiv ameninþarea cu asemenea acte, constrângerea sau

privarea arbitrarã de libertate”. Concret, violenþa fizicã a fost definitã ca fiind vãtãmarea corporalã ori a sãnãtãþii prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de pãr, înþepare, tãiere, ardere, strangulare, muºcare, în orice formã ºi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente. Victima are dreptul sã se adreseze instanþei ºi sã solicite ordin de protecþie cu caracter provizoriu, iar instanþa poate sã interzicã agresorului sã ramânã sau sã se reîntoarcã în locuinþa comunã. Soþul poate fi evacuat, chiar dacã este proprietar, de la domiciliul comun cu victima ºi i se poate impune pãstrarea distanþei minime de 200 de metri faþã de soþia agresatã , interzicerea oricãrui contact telefonic sau corespondenþe. Acest ordin de interdicþie nu poate depãºi doi

ani, se mai aratã în lege. De asemenea, instanþa poate sã-l oblige pe agresor sã suporte unele costuri, cum ar fi cheltuieli medicale, de judecatã, cele generate de adãpostirea victimei. Mai rãmâne ca femeile agresate de soþi sã alegã ce doresc, pentru cã prea puþine femei ajung sã îºi denunþe agresorii pentru a le schimba obiceiurile. De regulã acestea gãsesc scuze soþilor agresori sau sunt dependente financiar ºi renunþã la a-ºi mai face ordine în viaþã crescând ºi copiii într-un mediu traumatizant, care le poate afecta întreaga viaþã. ”Partenera se va obiºnui cu acest tratament ºi va da din nou motive sã fie agresatã pentru cã nu înþelege de ce, nu interpreteazã corect realitatea care stã la baza situaþiei. Practic este un cerc vicios, o spiralã, ºi deºi femeia spune mereu cã pleacã, uite cã nu pleacã. Se obiºnuieºte sã trãiascã cu asta. Totuºi, de ce oamenii nu reacþioneazã? Psihologic, obiºnuinþa ºi imagi-

naþia sunt mai puternice decât logica ºi voinþa. La femei existã predispoziþia de a se adapta la mediu mai repede, de a se obiºnui repede, imaginaþia este mai bogatã. În faþa imaginaþiei picã voinþa ºi logica” a declarat Sivana Capriº, psiholog principal, Petroºani. „Au fost soþii agresate sã ne cearã sprijin, dar din cele care au sesizat Poliþia, nici unul nu a fost finalizat pentru cã pãrþile s-au împãcat. Rãu este cã situaþia se repetã. Noi îi consiliem ºi le recomandãm toleranþã ºi civilitate” – a declarat Cristina Mraz, ºef Serviciu Asistenþã Socialã Petroºani. Potrivit datelor înregistrate de Inspectoratul General al Poliþiei Române, doar într-un trimestru din 2011, au fost denunþate în România peste 1.400 de infracþiuni intrafamiliale sãvârºite cu violenþã, iar 27 de persoane au fost ucise de cãtre un membru al familiei. Prin noua lege se urmãreºte diminuarea acestui fenomen îngrijorãtor. Ileana FIRÞULESCU

Babele Babei Dochia n vechiul calendar dac debutul noului an era fixat pe data de 1 martie. În aceeaºi zi era celebratã ºi Baba Dochia, o strãveche zeitate agrarã.

Î

Sporul de pericol îi þine pe mineri la suprafaþã mple miºcãri de protest sunt aºteptate, astãzi, în Valea Jiului dupã ce vineri dimineaþa sute de mineri de la Lonea ºi Paroºeni au refuzat sã intre în ºut. Oamenii sunt nemulþumiþi de faptul cã nici acum nu au primit sporul de periculozitate majorat, aºa cum li s-a promis la precedenta miºcare de protest.

A

Minerii au rãbufnit dupã ce au vãzut câþi bani le-au intrat pe carurile de salarii ºi au constatat cã sporul de

periculozitate nu a fost majorat. Sute de mineri de la Lonea ºi Paroºeni au refuzat, timp de mai bine de douã ore sã intre la schimbul I, pentru cã au fost minþiþi. De astãzi protestele s-ar putea relua, pentru cã oamenii nu mai vor sã coboare în subteran ºi ameninþã cu greva. „De luni, noi nu vrem sã mai intrãm în subteran, pentru cã am fost minþiþi. Considerãm cã, din punctul nostru de vedere, am fãcut totul legal. Contractul de muncã a fost semnat, dar tot timpul am fost

minþiþi. Cei care trebuie sã ne rezolve problemele, sã ni le rezolve. Nouã ne-a ajuns ºi nu mai dãm înapoi. De luni, noi, EM Lonea, nu mai intrãm în subteran, pentru cã nu ni se respectã drepturile”, a declarat unul dintre minerii nemulþumiþi, susþinut de ortacii lui. Majorarea sporului de periculozitate, s-a convenit, de fapt, cu Ministerul Economiei încã din luna ianuarie, când s-a semnat un protocol în acest sens, între sindicate ºi patronat. În plus, existã o hotãrâre de Guvern de pe vremea

Guvernului Petre Roman, care prevede cã sporul de pericol în minerit este echivalent cu salariul minim pe economie. Salariul minim pe economie a crescut la 700 de lei, dar sporul minerilor a rãmas la valoarea de 600 de lei. Minerii de la Lonea au îndemnat la unitate, pentru cã toþi angajaþii sunt în aceeaºi situaþie, iar luni este posibil ca în curtea Companiei Naþionale a Huilei Petroºani sã se adune ortacii de la mai multe mine din Valea Jiului. Car men COSMAN

Dealtfel, primele 9 zile ale ale lunii martie erau considerate zilele Babei Dochia, data de 9 martie reprezentând ziua echinocþiului de primãvarã. Mitul Babei Dochia are mai multe variante, cea cu împãratul traian ºi fiica Regelui Decebal fiind una dintre ele. Un altul

povesteºte despre o bãtrânã, aflatã la finalul vieþii, care pleacã spre muntele sacru al dacilor ºi pe drum îºi leapãdã, pe rând, cele nouã cojoace cu care era îmbrãcatã. Din toate miturile ºi legendele, românii au mai pãstrat, astãzi, doar alegerea babelor. Astfel, în perioada 1 – 9 martie, cine vrea, îºi poate alege o babã (adicã o zi din intervalul respectiv). În funcþie de cum va fi vremea din ziua aleasã aºa îi va fi ºi omului viaþa în anul care abia a început.

Mir cea NISTOR


Cronica Vãii Jiului |Luni, 5 martie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

”Mergem împreunã” te cheamã ºi pe tine! i întâlneºti la fiecare colþ de stradã ºi, dacã îi chemi pe orice nume vrei, simt dacã eºti om bun ºi vin cãtre tine, dând bucuroºi din coadã.

Î

S-ar bucura mai tare dacã leai da ceva de mâncare, dar, de multe ori, se mulþumesc doar cu o mângâiere ºi o vorbã caldã. ªi mai mult s-ar bucura dacã i-ai lua acasã sau la o curte, unde ar fi dispuºi sã doarmã în frig, într-o cuºcã improvizatã, în care înghesui în grabã câteva cârpe. Dar important pentru ei ar fi sã aibã un stãpân, oricât de sãrac materi-

al, care sã-i iubeascã, sã-i ocroteascã ºi sã-i hrãneascã, chiar dacã nu sunt câini de rasã ºi nu costã sute de euro. Iarna care se pregãteºte sã plece nu a fost foarte generoasã ºi sute de câini ºi puiuþi au murit din cauza frigului care a muºcat aprig din ei, dar ºi de foame, întrucât zãpada a acoperit totul… chiar ºi gunoaiele. Aceiaºi poveste, aceiaºi ochi blânzi, aceeaºi sclipire plinã de speranþã o putem întâlni ºi în privirile maidanezilor mai norocoºi, care se aflã în centrele private din judeþul Hunedoara. Chiar dacã mâncarea e puþinã, chiar dacã sunt mulþi câini la un loc, mãcar cineva are grijã de ei… dar parcã tot ar vrea sã aibã o familie

”În cadrul acestei campanii s-au oferit mulþi tineri, chiar ºi de liceu. Ce dorim noi este sã reuºeascã sã publice aceste informaþii, mai ales pentru a încuraja adopþiile. Informaþia este baza, pentru cã multã lume care vrea sã adopte un cãþel nu ºtie nici mãcar unde este adãpostul nostru”, a declarat Terezia Dinu.

numai a lor. Cândva, am învãþat cã un maidanez întotdeauna va iubi mai mult decât un câine de rasã ºi întotdeauna va fi mai recunoscãtor. De fapt, marea artã a unui câine este cã iubeºte necondiþionat, uneori pânã la moarte… La nivel naþional a fost demaratã campania de voluntariat ”Mergem împreunã”, valabilã ºi pentru judeþul Hunedoara. Menirea acesteia este sã ajute la îmbunãtãþirea condiþiilor din adãposturile de animale, prevenirea abandonului ºi promovarea adopþiilor

Salvare montanã pe muchie de cuþit, cu voluntari uriºtii care au nevoie de intervenþia salvatorilor montani din Parâng trebuie doar sã aibã noroc. Asta din cauzã cã în serviciul Salvamont este un singur angajat ºi mai mulþi voluntari.

T

Incidentul de vineri seara, când 4 bãrbaþi s-au rãtãcit în Parâng, trage un semnal de alarmã, deoarece oamenii au salvaþi în ultima clipã de salvamontiºtii voluntari care se aflau întâmplãtor în munte. Potrivit ºefului echipei Salvamont, Dumitru Bârlida, el însuºi pensionar cu contract de voluntariat ºi fãrã platã, tinerii rãtãciþi riscau sã moarã îngheþaþi, dacã salvamontiºtii nu se aflau întâmplãtor la munte. “Au avut cel mai mare noroc al vieþii lor. Cei 4 rãtãciþi mureau de frig ºi viscol, dacã salvamontiºtii. trebuiau sã urce din oraº. În astfel de situaþii ºi 5 minute conteazã, iar salvatorii

montani ar fi ajuns în munte într-o orã, iar distanþa o parcurgeau în alte câteva ore. A fost un mare noroc cã bãieþii urcaserã de vineri ºi nu sâmbãtã, aºa cum fac de obicei”, spune Dumitru Bârlida. Pentru cã primãria din Petroºani nu poate face angajãri, deoarece acestea au fost sistate în sistemul public, salvamontiºtii din Parâng vin gratis ºi doar pentru cã vor ei, în Parâng. Acesta a fost ºi norocul celor 4 turiºti rãtãciþi în munþii Parâng vineri seara, care au fost gãsiþi epuizaþi ºi aproape degeraþi. “Dacã mai întârziau puþin nu ºtiu ce li se întâmpla. Tinerii nu aveau echipament corespunzãtor ºi nici nu rezistau fizic peste noapte în condiþiile de temperaturã ºi viscol care erau în zona respectivã”, a mai adãugat Bârlida. În Parâng, la Salvamont e un singur angajat cu contract ºi toþi ceilalþi care vin o fac benevol. Diana MITRACHE

prin acþiuni ca voluntariatul în adãposturi, colecte de hranã, târguri de adopþii, zile de curãþenie în adãpost, zile de plimbare, ºedinþe foto, distribuire afiºe în petshopuri ºi cabinete veterinare. Terezia Dinu, vicepreºedinte al asociaþiei ”Centru pentru formare activitãþi voluntare Natura”, spune cã foarte mulþi tineri doresc sã se implice în aceastã campanie. Totodatã, ea a povestit pentru Cronica Vãii Jiului ºi despre greutãþile cu care se confruntã în adãpostul de la Sântuhalm, unde sunt îngrijite 700 de animale.

Ea spune cã nu doreºte sã îi ducã pe tineri în adãpostul de la Sântuhalm, întrucât munca acolo este una foarte grea ºi nu doreºte sã-i împovãreze de griji. ”Mã intereseazã în special sã ajungã informaþia unde trebuie, nu îi pot chema la curãþenie sau la altceva, deoarece condiþiile din acel adãpost sunt foarte grele. Da, avem nevoie de oameni, dar trebuie sã fie pregãtiþi pentru o astfel de muncã. Îngrijitorii noºtri sunt epuizaþi, au grijã de peste 700 de animale. Iar ecarisajul privat ne aduce ºi el cãþeluºi în fiecare lunã, spunând cã adãpostul lor nu face faþã”, precizeazã Terezia Dinu.

aprilie împlinesc 10 ani de când m-am implicat în aceastã activitate ºi nu ºtiu cât voi mai rezista, nici nu ºtiþi la câte lucruri am renunþat pentru mine în favoarea animalelor, dar o fac din suflet. Baza de hranã este Avicola ºi un supermarket din Deva, care ne dã o datã pe sãptãmânã mezeluri, lactate, mai avem ºi voluntari care cumpãrã ei mâncare, este foarte greu. Azi e duminicã ºi eu de la 12:00 la 17:00 voi fi la adãpost, merg cu ºase gãleþi pline ochi cu mâncare, este greu, foarte greu”, mãrturiseºte vicepreºedinta asociaþiei Natura. Terezia Dinu, ca de altfel toþi cei implicaþi în campania ”Mergem împreunã” doresc sã încurajeze adopþiile. Din pãcate, România nu este încã þara care sã accepte cã un câine, fie el ºi maidanez, poate aduce multã fericire

Totuºi, având în vedere cã un asemenea adãpost este susþinut exclusiv din banii voluntarilor ºi a doi, trei oameni cu suflet mare, minim 10 cãþei mor în fiecare sãptãmânã, din cauza focarului de boalã din adãpost. ”Din 50 de cãþeluºi, 10 mor în fiecare sãptãmânã, mã doare sufletul când îi vãd aºa. În

Elicopter de 6 milioane de euro pentru cazurile grave udeþul Hunedoara va beneficia de un elicopter în valoare de 6 milioane de euro. Aparatul de zbor a ajuns, sâmbãtã, la unitatea aerianã SMURD Arad, care deserveºte ºi vestul þãrii.

J

Elicopterul de tip EC145 a fost achiziþionat de Ministerul Sãnãtãþii special pentru unitatea SMURD din vestul þãri ºi înlocuieºte vechiul aparat de zbor atribuit de Ministerul Administraþiei ºi Internelor regiunii de vest la sfârºitul anului trecut. EC145 este unul dintre cele mai performante

elicoptere din clasa celor uºoare ºi, conform datelor oficiale, a costat peste ºase milioane de euro, cu toatã aparatura medicalã ºi dotãrile aferente. Este cumpãrat de Ministerul Sãnãtãþii ºi transferat MAI pentru operare. De la inaugurarea bazei aeriene SMURD, adicã din noiembrie 2011, vechiul elicopter MAI de tip EC 135 a intervenit la 53 de cazuri, accidente rutiere sau transferuri între spitale pentru pacienþi cu afecþiuni grave. Unitatea aerianã SMURD de pe Aeroportul Arad deserveºte judeþele Arad, Timiº, Caraº-Severin, Hunedoara, Bihor ºi Sãlaj. (Car men COSMAN)

în viaþa unui om, copil sau adult. ”Adopþiile sunt foarte importante, cel puþin 500 dintre câinii de aici ar putea fi adoptaþi, sunt cãþei care sunt prietenoºi, care s-au obiºnuit cu oamenii, sunt foarte blânzi. Din pãcate, cine stã la apartament, îºi doreºte câine cu 500 de euro”, spune Terezia Dinu. Însã, pânã când hunedorenii se vor hotãrî dacã sã adopte sau nu un câine dintr-un adãpost, membrii asociaþiei au nevoie de voluntari ºi pentru construirea de þarcuri: ”Dacã se fac þarcuri mai multe, atunci toþi câinii noºtri ar fi închiºi. Nouã ne trebuie fonduri pentru þarcuri, pentru mâncare. Am avea nevoie de bãrbaþi care sã ne ajute la construcþia þarcurilor, cã cei care au mai venit, au cerut foarte mulþi bani, bani pe care noi mai bine îi dãm pe hranã ºi pe materiale de construcþii”, explicã vicepreºedinta Asociaþiei Natura. Anamaria NEDELCOFF

Licitaþiile au fost lansate rimãria din Petroºani a lansat licitaþiile pentru reabilitarea mai multor strãzi din municipiu ºi modernizarea unei pieþe, lucrãri în valoare de peste 65 de miliarde de lei vechi.

P

freazã la 5,4 miliarde de lei vechi, în timp ce pentru asfaltarea strãzilor suma alocatã se ridicã la circa 60 de miliarde de lei vechi. Reabilitarea strãzilor înseamnã de la asfaltare ºi pânã la amenajarea de trotuare, fiind cuprinse atât strãzi din zona centralã cât ºi

din cartierul Aeroport. În acest timp, edilii ar prefera ca de lucrãri, la ambele obiective, sã se ocupe o firmã din zonã, atât pentru a le mai putea da de lucru ºomerilor din Petroºani, cât ºi pentru un control mai bun asupra lucrãrilor. Mir cea NISTOR

Licitaþiile pentru atribuirea lucrãrilor la cele douã obiective au fost lansate sãptãmâna trecutã, pe Sistemul Electronic de Achiziþii Publice, iar câºtigãtorii licitaþiilor se vor putea apuca de lucrãri imediat dupã atribuirea contractelor. Potrivit reprezentanþilor primãriei, lucrãrile vor demara în cel mai scurt timp, chiar în aceastã primãvarã. Pentru reabilitarea pieþei Dacia din cartierul Aeroport, valoarea proiectului se ci-

COLÞUL LUI DENIS


Cronica Vãii Jiului |Luni, 5 martie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

”Mergem împreunã” te cheamã ºi pe tine! i întâlneºti la fiecare colþ de stradã ºi, dacã îi chemi pe orice nume vrei, simt dacã eºti om bun ºi vin cãtre tine, dând bucuroºi din coadã.

Î

S-ar bucura mai tare dacã leai da ceva de mâncare, dar, de multe ori, se mulþumesc doar cu o mângâiere ºi o vorbã caldã. ªi mai mult s-ar bucura dacã i-ai lua acasã sau la o curte, unde ar fi dispuºi sã doarmã în frig, într-o cuºcã improvizatã, în care înghesui în grabã câteva cârpe. Dar important pentru ei ar fi sã aibã un stãpân, oricât de sãrac materi-

al, care sã-i iubeascã, sã-i ocroteascã ºi sã-i hrãneascã, chiar dacã nu sunt câini de rasã ºi nu costã sute de euro. Iarna care se pregãteºte sã plece nu a fost foarte generoasã ºi sute de câini ºi puiuþi au murit din cauza frigului care a muºcat aprig din ei, dar ºi de foame, întrucât zãpada a acoperit totul… chiar ºi gunoaiele. Aceiaºi poveste, aceiaºi ochi blânzi, aceeaºi sclipire plinã de speranþã o putem întâlni ºi în privirile maidanezilor mai norocoºi, care se aflã în centrele private din judeþul Hunedoara. Chiar dacã mâncarea e puþinã, chiar dacã sunt mulþi câini la un loc, mãcar cineva are grijã de ei… dar parcã tot ar vrea sã aibã o familie

”În cadrul acestei campanii s-au oferit mulþi tineri, chiar ºi de liceu. Ce dorim noi este sã reuºeascã sã publice aceste informaþii, mai ales pentru a încuraja adopþiile. Informaþia este baza, pentru cã multã lume care vrea sã adopte un cãþel nu ºtie nici mãcar unde este adãpostul nostru”, a declarat Terezia Dinu.

numai a lor. Cândva, am învãþat cã un maidanez întotdeauna va iubi mai mult decât un câine de rasã ºi întotdeauna va fi mai recunoscãtor. De fapt, marea artã a unui câine este cã iubeºte necondiþionat, uneori pânã la moarte… La nivel naþional a fost demaratã campania de voluntariat ”Mergem împreunã”, valabilã ºi pentru judeþul Hunedoara. Menirea acesteia este sã ajute la îmbunãtãþirea condiþiilor din adãposturile de animale, prevenirea abandonului ºi promovarea adopþiilor

Salvare montanã pe muchie de cuþit, cu voluntari uriºtii care au nevoie de intervenþia salvatorilor montani din Parâng trebuie doar sã aibã noroc. Asta din cauzã cã în serviciul Salvamont este un singur angajat ºi mai mulþi voluntari.

T

Incidentul de vineri seara, când 4 bãrbaþi s-au rãtãcit în Parâng, trage un semnal de alarmã, deoarece oamenii au salvaþi în ultima clipã de salvamontiºtii voluntari care se aflau întâmplãtor în munte. Potrivit ºefului echipei Salvamont, Dumitru Bârlida, el însuºi pensionar cu contract de voluntariat ºi fãrã platã, tinerii rãtãciþi riscau sã moarã îngheþaþi, dacã salvamontiºtii nu se aflau întâmplãtor la munte. “Au avut cel mai mare noroc al vieþii lor. Cei 4 rãtãciþi mureau de frig ºi viscol, dacã salvamontiºtii. trebuiau sã urce din oraº. În astfel de situaþii ºi 5 minute conteazã, iar salvatorii

montani ar fi ajuns în munte într-o orã, iar distanþa o parcurgeau în alte câteva ore. A fost un mare noroc cã bãieþii urcaserã de vineri ºi nu sâmbãtã, aºa cum fac de obicei”, spune Dumitru Bârlida. Pentru cã primãria din Petroºani nu poate face angajãri, deoarece acestea au fost sistate în sistemul public, salvamontiºtii din Parâng vin gratis ºi doar pentru cã vor ei, în Parâng. Acesta a fost ºi norocul celor 4 turiºti rãtãciþi în munþii Parâng vineri seara, care au fost gãsiþi epuizaþi ºi aproape degeraþi. “Dacã mai întârziau puþin nu ºtiu ce li se întâmpla. Tinerii nu aveau echipament corespunzãtor ºi nici nu rezistau fizic peste noapte în condiþiile de temperaturã ºi viscol care erau în zona respectivã”, a mai adãugat Bârlida. În Parâng, la Salvamont e un singur angajat cu contract ºi toþi ceilalþi care vin o fac benevol. Diana MITRACHE

prin acþiuni ca voluntariatul în adãposturi, colecte de hranã, târguri de adopþii, zile de curãþenie în adãpost, zile de plimbare, ºedinþe foto, distribuire afiºe în petshopuri ºi cabinete veterinare. Terezia Dinu, vicepreºedinte al asociaþiei ”Centru pentru formare activitãþi voluntare Natura”, spune cã foarte mulþi tineri doresc sã se implice în aceastã campanie. Totodatã, ea a povestit pentru Cronica Vãii Jiului ºi despre greutãþile cu care se confruntã în adãpostul de la Sântuhalm, unde sunt îngrijite 700 de animale.

Ea spune cã nu doreºte sã îi ducã pe tineri în adãpostul de la Sântuhalm, întrucât munca acolo este una foarte grea ºi nu doreºte sã-i împovãreze de griji. ”Mã intereseazã în special sã ajungã informaþia unde trebuie, nu îi pot chema la curãþenie sau la altceva, deoarece condiþiile din acel adãpost sunt foarte grele. Da, avem nevoie de oameni, dar trebuie sã fie pregãtiþi pentru o astfel de muncã. Îngrijitorii noºtri sunt epuizaþi, au grijã de peste 700 de animale. Iar ecarisajul privat ne aduce ºi el cãþeluºi în fiecare lunã, spunând cã adãpostul lor nu face faþã”, precizeazã Terezia Dinu.

aprilie împlinesc 10 ani de când m-am implicat în aceastã activitate ºi nu ºtiu cât voi mai rezista, nici nu ºtiþi la câte lucruri am renunþat pentru mine în favoarea animalelor, dar o fac din suflet. Baza de hranã este Avicola ºi un supermarket din Deva, care ne dã o datã pe sãptãmânã mezeluri, lactate, mai avem ºi voluntari care cumpãrã ei mâncare, este foarte greu. Azi e duminicã ºi eu de la 12:00 la 17:00 voi fi la adãpost, merg cu ºase gãleþi pline ochi cu mâncare, este greu, foarte greu”, mãrturiseºte vicepreºedinta asociaþiei Natura. Terezia Dinu, ca de altfel toþi cei implicaþi în campania ”Mergem împreunã” doresc sã încurajeze adopþiile. Din pãcate, România nu este încã þara care sã accepte cã un câine, fie el ºi maidanez, poate aduce multã fericire

Totuºi, având în vedere cã un asemenea adãpost este susþinut exclusiv din banii voluntarilor ºi a doi, trei oameni cu suflet mare, minim 10 cãþei mor în fiecare sãptãmânã, din cauza focarului de boalã din adãpost. ”Din 50 de cãþeluºi, 10 mor în fiecare sãptãmânã, mã doare sufletul când îi vãd aºa. În

Elicopter de 6 milioane de euro pentru cazurile grave udeþul Hunedoara va beneficia de un elicopter în valoare de 6 milioane de euro. Aparatul de zbor a ajuns, sâmbãtã, la unitatea aerianã SMURD Arad, care deserveºte ºi vestul þãrii.

J

Elicopterul de tip EC145 a fost achiziþionat de Ministerul Sãnãtãþii special pentru unitatea SMURD din vestul þãri ºi înlocuieºte vechiul aparat de zbor atribuit de Ministerul Administraþiei ºi Internelor regiunii de vest la sfârºitul anului trecut. EC145 este unul dintre cele mai performante

elicoptere din clasa celor uºoare ºi, conform datelor oficiale, a costat peste ºase milioane de euro, cu toatã aparatura medicalã ºi dotãrile aferente. Este cumpãrat de Ministerul Sãnãtãþii ºi transferat MAI pentru operare. De la inaugurarea bazei aeriene SMURD, adicã din noiembrie 2011, vechiul elicopter MAI de tip EC 135 a intervenit la 53 de cazuri, accidente rutiere sau transferuri între spitale pentru pacienþi cu afecþiuni grave. Unitatea aerianã SMURD de pe Aeroportul Arad deserveºte judeþele Arad, Timiº, Caraº-Severin, Hunedoara, Bihor ºi Sãlaj. (Car men COSMAN)

în viaþa unui om, copil sau adult. ”Adopþiile sunt foarte importante, cel puþin 500 dintre câinii de aici ar putea fi adoptaþi, sunt cãþei care sunt prietenoºi, care s-au obiºnuit cu oamenii, sunt foarte blânzi. Din pãcate, cine stã la apartament, îºi doreºte câine cu 500 de euro”, spune Terezia Dinu. Însã, pânã când hunedorenii se vor hotãrî dacã sã adopte sau nu un câine dintr-un adãpost, membrii asociaþiei au nevoie de voluntari ºi pentru construirea de þarcuri: ”Dacã se fac þarcuri mai multe, atunci toþi câinii noºtri ar fi închiºi. Nouã ne trebuie fonduri pentru þarcuri, pentru mâncare. Am avea nevoie de bãrbaþi care sã ne ajute la construcþia þarcurilor, cã cei care au mai venit, au cerut foarte mulþi bani, bani pe care noi mai bine îi dãm pe hranã ºi pe materiale de construcþii”, explicã vicepreºedinta Asociaþiei Natura. Anamaria NEDELCOFF

Licitaþiile au fost lansate rimãria din Petroºani a lansat licitaþiile pentru reabilitarea mai multor strãzi din municipiu ºi modernizarea unei pieþe, lucrãri în valoare de peste 65 de miliarde de lei vechi.

P

freazã la 5,4 miliarde de lei vechi, în timp ce pentru asfaltarea strãzilor suma alocatã se ridicã la circa 60 de miliarde de lei vechi. Reabilitarea strãzilor înseamnã de la asfaltare ºi pânã la amenajarea de trotuare, fiind cuprinse atât strãzi din zona centralã cât ºi

din cartierul Aeroport. În acest timp, edilii ar prefera ca de lucrãri, la ambele obiective, sã se ocupe o firmã din zonã, atât pentru a le mai putea da de lucru ºomerilor din Petroºani, cât ºi pentru un control mai bun asupra lucrãrilor. Mir cea NISTOR

Licitaþiile pentru atribuirea lucrãrilor la cele douã obiective au fost lansate sãptãmâna trecutã, pe Sistemul Electronic de Achiziþii Publice, iar câºtigãtorii licitaþiilor se vor putea apuca de lucrãri imediat dupã atribuirea contractelor. Potrivit reprezentanþilor primãriei, lucrãrile vor demara în cel mai scurt timp, chiar în aceastã primãvarã. Pentru reabilitarea pieþei Dacia din cartierul Aeroport, valoarea proiectului se ci-

COLÞUL LUI DENIS


8 Culturã

Cronica Vãii Jiului |Luni, 5 martie 2012

Consideraþii privind termenul de „momârlan” riginea termenului « momârlan », aºa cum se ºtie, este controversatã.

O

Momârlanii, dupã cum aratã puternicele lor tradiþii, dupã cum aratã strigãturile/ minciunile lor, sunt mândri de denumirea pe care o poartã: „Momârlanu-i momârlan / ºi la munte-i cãpitan” spune o veche „minciunã”/ strigãturã momârlãneascã. Dar mai sunt ºi altele : „Io-s fecior de momârlan / nu zgaibã de orãºean / beau lapte ºi mânc jintiþã / ºi iubesc douã bãciþe” sau „Doamne, momârlanii mei, / vreau sã cânt, sã joc cu ei,/ sã muncesc, sã mã distrez,/ pe la fete sã-nnoptez/ ºi din Frunþi spre Bilele/ sã-mi petrec bãciþele” ori „Foaie verde, bob uscat/ m-o prins dorul de urcat/ prin preluci ºi prin poieni/ lângã mândrii maleieni/ s-alerg calul deºelat/ sã trec satu-n lung ºi-n lat/ sã fluier, sã chiotesc/ în dansul momârlãnesc”. ªi mai sunt, desigur, multe altele. Aceasta dovedeºte cã termenul de momârlan este mai vechi decât vremurile în care i s-au adãugat conotaþii peiorative. Momârlanii îºi spuneau momârlani încã din vremuri în care erau mândri de aceastã denumire. Cu siguranþã de pe vremea bisericilor de brazi despre care azi nu se mai ºtie, dar ale cãror urme, cu greu, mai pot fi gãsite. Sau de pe vremea momârlelor, a oamenilor de piatrã, a cãror denumire veche nu mai e folositã. Ar fi fost mândri momârlanii de denumirea lor, dacã aceasta nu ar fi fost un termen de laudã, dacã nu le-ar fi conferit un statut onorabil ? Evident cã nu ar fi fost posibil. Aceasta dovedeºte fãrã putinþã de tãgadã cã termenul de momârlan nu poate veni, (aºa cum spun unii, dintre cei care au înregistrat termenul), de la maghiarul maradvány, care înseamnã rãmãºiþe. ªi atât. Nu de daci. S-a considerat cã se subînþelege cã e vorba de daci, de cãtre cei care au înregistrat termenul. Dicþionarul publicat de Béla Kelemen în 1980 la Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, Bucureºti, Dicþionar român-maghiar / Román-magyar szótár, avându-l drept colaborator pe Lõrinc Szász, dã drept termen pentru rãmãºiþã exact asta : maradvány (alãturi de alþi doi termeni, care nu ne intereseazã aici, dar care în nici un caz nu implicã ideea de dac). Deci, este un termen peiorativ. Care, pentru organizarea imperialã, putea prezenta, eventual, ideea cã este ceva ce trebuie asimilat. Puteau momârlanii, o popu-

laþie veche pe aceste meleaguri sã-ºi asume ca denumire un apelativ peiorativ, chiar jignitor, dat de strãini? Mai mult, nu numai sã ºi-l asume, dar sã fie chiar mândri de acest nume. Sã-l cânte ºi sã-l foloseascã în strigãturile/ minciunile lor. EXCLUS! Iar faptul cã cei doi termeni, momârlan ºi maradvány, seamãnã este o întâmplare, dacã nu cumva este vorba de etimologie popularã, adicã maghiarii sã-ºi fi explicat temenul de momârlan prin ceva asemãnãtor ºi cu înþeles pentru ei. În Ziarul Vãii Jiului din 30 ianuarie 2012 întâlnim expus un alt punct de vedere privind termenul de momârlan, prin intermediul articolului semnat de Corneliu Bran. Este vorba de punctul de vedere al preotului Marcu Jura din Jieþ, pentru strãdaniile cãruia avem tot respectul. Dar la care nu se poate subscrie, pentru cã nu þin cont de întreaga existenþã a momârlanilor pe aceste þinuturi. Nu þin cont de secolele anterioare, în care momârlanii au fost mândri cã sunt momârlani, dupã cum o dovedesc cântecele ºi strigãturile/ minciunile lor, dupã cum o dovedeºte existenþa dansului momârlãnesc ºi altele. Marcu Jura îºi întemeiazã afirmaþiile pe declaraþiile lui Cic Petru, care a trãit între anii 1835 ºi 1938 ºi care în perioada tinereþii a lucrat cu italienii la minã. Mãrturia lui Cic Petru, dupã cum se precizeazã în articol, ar fi fost fãcutã prin 1930. Deci destul de aproape de zilele de azi, dacã luãm în considerare îndelunga existenþã a momârlanilor pe aceste meleaguri de azi. În acest caz avem de-a face în mod evident cu etimologia popularã. ªi anume termenul momârlan le

evoca acestor italieni (veniþi din zona Belano ºi Udine sã lucreze ca lemnari ºi pietrari în Valea Jiului) termeni din dialectul lor care însemnau neînþãrcaþi, bãutori de lapte: „plecând de la aceºti termeni folosiþi de friulani ºi udinezi – cum ar fi neînþãrcat, bãutor de lapte ºi oameni ai munþilor asemãnãtori cu cei din Friuli ºi Udine – i-au numit apoi pe localnicii noºtri momorlani. Un joc de cuvinte din care a reieºit un termen care sintetiza în dialectul lor toate cele trei termene (sic!) amintite mai înainte.” Se mai afirmã în articolul semnat de Corneliu Bran, pe baza celor afirmate de preotul Marcu Jura cã, în timp, momârlanii ºi-au însuºit acest termen. Dar neînþãrcat înseamnã necopt la minte, lipsit de judecatã. Este un termen evident peiorativ, jignitor. Este posibil ca o populaþie cu rãdãcini adânci pe aceste meleaguri pe care trãieºte ºi azi sã aºtepte sã vinã niºte lucrãtori la minã, lemnari ºi pietrari, la sfârºit de mileniu doi, sã adopte ca apelativ un cuvânt spus în batjocurã de aceºti lucrãtori? Ar fi fost posibil ca, dupã ce l-au adoptat, sã-l foloseascã mândri în cântecele ºi în strigãturile/ minciunile lor, la hore, sã-ºi denumeascã hora lor specificã hora momârlãneascã? EXCLUS! În plus, în ceea ce priveºte adoptarea de cãtre momârlani a unor apelative spuse de strãini la adresa lor, nu trebuie sã uitãm marea reticenþã a momârlanilor faþã de strãini, în aºa mãsurã încât i-au izolat sub denumirea de barabe. Ar fi acceptat momârlanii de bunã voie ºi nesiliþi de nimeni un termen aplicat lor de cãtre barabe? PENTRU NIMIC ÎN LUME. Sã nu uitãm cã momâr-

lanii sunt mândri ºi orgolioºi. Mândri de tradiþiile lor ºi de specificul lor. ªi atât de închiºi în comunitatea lor, încât cu greu puteau pãtrunde strãinii în ea. Puteau fi ei mândri de un apelativ aplicat lor de strãini, maghiari sau italieni? De barabe? EXCLUS! Deci, atât în cazul termenului maghiar, cât ºi al celui italian, este vorba pur ºi simplu de etimologii populare, aplicate unui apelativ deja existent, cu tradiþie, intrat în cântece, dansuri, strigãturi/ minciuni, de care momârlanii erau ºi sunt mândri. Doar aceste denaturãri de înþeles, prin maghiarã sau italianã, pe calea etimologiei po-

pulare, provoacã durere unor momârlani precum Simion Blaj din Dãrãneºti, de 83 de ani, care nu-ºi mai regãseºte întreagã bucuria ºi mândria de a fi momârlan. În privinþa termenului de jian, este posibil sã fi coexistat ºi termenul de jian, cãci ºi momârlanii joacã „jieneasca pe sub mânã”. Dar nu regãsim termenul jian în strigãturi/ minciuni de exemplu, cu mândria cã ar fi locuitor al þinuturilor momârlãneºti. ªi mai ales, termenul jian nu-l înlocuieºte pe cel de momârlan. În ceea ce ne priveºte, aºa cum am afirmat ºi în cartea „Momârlanii. Tradiþii, credinþe, obiceiuri”, Ed. Confluenþe, 2011, subscriem punctului de vedere transmis nouã de momârlani vârstnici, ciobani din tatã-n fiu, în poveºtile lor de la stânã, seara, dupã mãsurat, sau la întâlnirile din Vale, prin Petrila cu Dumitru Muscalu, prin Iscroni cu Gheorghe Pop, ºi alþii, cum cã numele momârlanilor provine de la Momârlele (Oamenii de Piatrã, uneori purtând ºi denumirea de momâi) de pe munþii lor, momârlanii fiind locuitori din þinuturile momârlelor. Momârle care în vechime au avut rol ritualic. ªi, în felul acesta, putem înþelege ºi mândria locuitorilor din þinuturile momârlelor de a se numi momârlani. Ei, care nu au aºteptat sfârºitul de mileniu doi, sã vinã niºte strãini sã le dea un nume. Ioan Dan BÃLAN Elisabeta BOGÃÞ BOGÃÞAN

Ioan Dan Bãlan Cronicã rimatã

Primãvarã, cu Babe ºi Moºi Vine, vine primãvara! Chiar de neaua ne-a-ngropat, am ieºit cu ochi la soare – astrul binecuvântat ne-a chemat cãtre lumina-i, cã ne-au tot întunecat de prin vizuini ºi peºteri, din guvern ori din senat. Setea vie de-nnoire, de verdeaþã ºi de flori unde-avem « curat » modele deputaþi ºi senatori, toþi primarii, toþi aleºii din Dobrogea în Ardeal, din Banat pânã-n Moldova mint : cã-i an electoral ! Prin urmare vin în ºleahtã parveniþi trandafirii, foºti prim-secretari pe roºu, pe oranj sau azurii, vin cu acatiste-n frunte precum jalba în proþap, strigând cã-s stresaþi de UE din cãlcâie pân’la cap. Se dau suferinzi de stresul ouãlor de la gãini, de porci, cai, mânzaþi, de mieii deportaþi la beduini ; îi dor coatele, genunchii, orificii de rang fin – locuri unde-i pupã alþii, pe faþã ori… clandestin ! Vine primãvara, oameni, cu afiºe triumfale vulpi, bursuci ºi popândãi vor cãlãtori prin Vale, îºi vor pune-n drum cenuºã sã ºtim care este bun ca, într-o legislaturã, sã tragã tun dupã…tun. Da, sunt Babele… sunt Moºii : cuminþei aºteaptã ºirul unde nufãrul, sãgeata, soarele ºi trandafirul, ghiocelul ºi brânduºa, movul cald de liliac vor fi primãvara vieþii – cea chematã de vreun veac… Va fi verde, armonie, fericire, bunãstare, cu urzici, lobode, ºtevii, leurdã prin galantare ºi fãr’de ramburs din UE dragavei, mãcriº, spanac… ah, de dragul primãverii mânc de post un an ºi…tac!


Politicã 9

Cronica Vãii Jiului |Luni, 5 martie 2012

COSTEL AVRAM:

“În Athos am aflat cã atunci când faci ceva pentru lume trebuie sã ºtie Dumnezeu ºi mai puþin ceilalþi oameni” icepreºedintele Consiliului Judeþean, Costel Avram, vorbeºte într-un interviu acordat Cronicii Vãii Jiului despre administraþie, politicã ºi îºi dezvãluie o laturã mai puþin cunoscutã opiniei publice.

V

-Aþi fost declarat recent Cel mai bun consilier judeþean la Gala premiilor Exclusiv. Ce înseamnã acest lucru pentru dv? -O recunoaºtere relativ (cvasi)oficialã a faptului cã am fost ales, pe merit dupã sondajele organizatorilor galei, de trei ori consecutiv consilier judeþean ºi cã am fost, în douã mandate, vicepreºedinte al Consiliului judeþean Hunedoara. Înseamnã cã parteneriatul nostru cu oamenii Vãii Jiului ºi cu oamenii judeþului Hunedoara funcþioneazã perfect de aproape 12 ani. -Care este aºteptarea dv. pentru proximele alegeri locale? -Noi vrem sã ne dublãm numãrul de consilieri locali în judeþul nostru. În acest mod am putea sã putem influenþa balanþa în favoarea celor

care vor binele comunitãþii ºi nu doar binele lor personal. -Nu e un obiectiv prea îndrãzneþ pentru partidul dv.? -Pare un obiectiv îndrãzneþ. Dar vã reamintesc faptul cã norocul þine cu cei curajoºi. ªi apoi daþi-mi voie sã vã întreb: v-aþi obiºnuit cu consiliile locale de tip Marea Adunare Naþionalã pe care le întâlniþi în mai toate oraºele Vãii Jiului? Aþi întâlnit vreo opoziþie veritabilã în consiliile noastre locale? Toþi, indiferent de partidul care l-a trimis în Consiliu, voteazã dupã cum îi „dicteazã” primarul. Cum

vã explicaþi faptul cã primarii în funcþie sunt creditaþi pentru cãºtigarea unui nou mandat în timp ce opoziþia, aflatã pe val, nu poate produce candidaþi credibili pentru aceastã primã demnitate în localitate. Noi militãm pentru ca oamenii sã înþeleagã cã un consiliu trebuie sã discute cu adevãrat problemele urbei ºi sã voteze doar aºa dupã cum le dicteazã conºtiinþa ºi nu primarul. E o diferenþã esenþialã... -V-aþi întâlnit recent, la Deva, cu ambasadorul Chinei în România. E adevãrat cã judeþul nos-

UDMR Hunedoara nu va încheia alianþe electorale eputatul european Iuliu Winkler a D câºtigat, sâmbãtã, în cadrul Conferinþei Judeþene de Alegeri care s-a desfãºurat la Deva, un nou mandat de doi ani în funcþia de preºedinte al Organizaþiei Judeþene Hunedoara a UDMR. Cu acest prilej, Iuliu Winkler a anunþat cã organizaþia judeþeanã va merge singurã în alegerile locale, urmând sã aibã liste proprii la alegerile pentru consiliile locale în toate localitãþile în care UDMR are filiale, precum ºi listã proprie pentru Consiliul Judeþean. ¨Nu vom încheia alianþe electorale cu nici un partid politic, vom avea liste proprii. Vom acorda sprijinul

tru a fost primul din România pe care l-a ales doamna ambasador ca sã-l viziteze? -Da, pentru cã nimic nu este întâmplãtor în România, ca ºi în China. Noi nu am avut generozitatea, în anul 2000, de a asfalta 500 de metri în Colonia din Petroºani pentru a facilita accesul civilizat spre Fabrica de biciclete a chinezilor ºi asta i-a fãcut sã plece la Deva. Astãzi, la intrarea în Deva e un incipient China Town. Chinezii au ridicat un hotel, un restaurant cu specific asiatic, un mare magazin

nostru acelor candidaþi uninominali în alegerile locale unde UDMR nu va avea candidat propriu. Pentru cã apele politicii din judeþul Hunedoara sunt foarte tulburi, noi nu ne vom grãbi cu nominalizãri ºi nu vom decide prea repede ce candidat vom susþine¨, a declarat liderul judeþean al UDMR Hunedoara. Iuliu Winkler a afirmat cã importanþa UDMR în judeþul Hunedoara depãºeºte cu mult cota demograficã a comunitãþii. ”Suntem prezenþi în instituþii importante, dar trebuie sã comunicãm mai bine ºi sã arãtãm realizãrile noastre. (...) În acelaºi timp, multiculturalismul ºi spiritul transilvan sunt parte a realitãþilor noastre de zi cu zi. Atunci când un act de restituþie culturalã ºi istoricã, cum a fost amplasarea monumentului principelui transilvan Acaþiu Barcsay Ákos a fost atacatã de unii poiticieni maghiari, dar ºi de unii români, asta

de prezentare. Petroºaniul putea fi capul de pod al bicicletei chinezeºti în România ºi a ratat ocazia. Eu am þinut legãtura cu chinezii din Petroºani ºi am fost cu ei, într-o delegaþie condusã de preºedintele Mircea Moloþ, într-o cãlãtorie extraordinarã în imensa lor þarã. -Pe unde aþi fost ºi care sunt impresiile dv despre marele popor chinez? -Am fost în regiunea Ningxia Hui a cãrei populaþie este de o treime din întreaga România. Am fost primiþi cu o ospitalitate extraordinarã, ca niºte adevãraþi ºefi de stat. La coborârea din avion am fost primiþi cu covorul roºu. Când am aterizat ne întrebam oare ce personalitãþi importante sunt în avion cu noi de li se pune covorul roºu. Când am vãzut cã despre noi era vorba ne-am dat seama cã nimeni nu e profet în þara lui. Uneori trebuie sã baþi lumea-n lung ºi lat ca sã înþelegi un lucru esenþial. -Care, domnule vicepreºedinte? -Un lucru pe cât de simplu pe cât de esenþial: Niciodatã nu se ºtie pe cine onoreazã! Apoi mi s-a întâmplat un alt lucru bizar. Când am plecat din

înseamnã cã noi, majoritatea iniþiatorilor români ºi maghiari, am fãcut o faptã bunã¨, a subliniat liderul judeþean al UDMR. Deputatul european a trecut în revistã o parte din realizãrile mandatului sãu precedent, amintind de succesul de care se bucurã programul comun cu judeþele Covasna ºi Harghita, model preluat ºi implementat deja ºi în alte judeþe din Transilvania. ¨Poate una dintre cele mai valoroase realizãri ale comunitãþii noastre este organizarea Zilelor Maghiare, manifestare care, în acest an, ajunge la cea de-a treia ediþie¨, a precizat liderul judeþean al UDMR Hunedoara. Conferinþa de alegeri a UDMR Hunedoara a fost deschisã de secretarul general al UDMR, Kovács Péter. În discursul sãu, el a vorbit despre evoluþiile politice din sânul comunitãþii maghiare din România ºi despre despre

Petroºani cineva mi-a spus cã o fatã din Valea Jiului, pe nume Timeea, studiazã în China. Am vizitat Universitatea din Hangzhou ºi acolo ni s-a facilitat întâlnirea cu studenþi români. Unul din cei zece era chiar Timeea. Eu nu o ºtiam dar ea m-a recunoscut ºi ne-am bucurat sincer cã dintr-un miliard ºi ceva de oameni am reuºit ca doi oameni din Vale sã se întâlneascã absolut neprogramat. -Sunteþi preºedintele Asociaþiei Culturale Rosa Multiflora. Pe sediul dv. sunt douã banere care strãjuiesc, de-o parte ºi de alta, sediul partidului. Una se referã la PRM iar cealaltã la societatea culturalã pe care o conduceþi. Ce aþi fãcut în ultima vreme? -Ar fi bine sã nu vorbesc despre aceste fapte. În Athos am aflat cã atunci când faci ceva pentru lume trebuie sã ºtie Dumnezeu ºi mai puþin ceilalþi oameni. Povestea cea mai frumoasã pe care am aflat-o în drum spre Muntele Sfânt e una simplã: dacã prinzi doi peºti, e bine ca doar unul sã-l þii pentru tine ºi unul sã-l laºi mãrii sau celorlalþi pescari.

importanþa apropiatelor alegeri locale. Kovács Péter a arãtat cã pãstrarea dialogului sincer cu electoratul este esenþialã, cu atât mai mult cu cât UDMR va avea de înfruntat de aceastã datã nu doar unul, ci douã partide care doresc sã obþinã votul maghiarilor din România. ¨Cei care trãiesc din critica UMDR desconsiderã pânã ºi realizãri importante cum a fost recenta acreditare a universitãþii particulare Sapientia de cãtre Parlament, deºi ei ar trebui sã ºtie cã aceastã instituþie de învãþãmânt superior n-ar mai exista fãrã sprijinul UDMR¨, a precizat secretarul general al Uniunii. La conferinþa de alegeri au fost prezenþi 98 de delegaþi dintre care 94 ºi-au exprimat votul. Iuliu Winkler a obþinut pentru funcþia de preºedinte al Organizaþiei Judeþene Hunedoara a UDMR 89 de voturi, alte trei voturi au fost împotrivã ºi douã nule.


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Luni, 5 martie 2012

Elevii din Regiunea Vest ºi-au dat întâlnire în Straja Z

eci de elevi din cinci judeþe ale þãrii ºi-au dat întâlnire în staþiunea hunedoreanã Straja, în cadrul unei acþiuni organizate de Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara, Consiliul Judeþean al Elevilor din Hunedoara ºi Primãria Lupeni.

Din judeþul Hunedoara la acþiunea de la finele sãptãmânii trecute au participat 55 de elevi, membri în Consiliul Judeþean al elevilor, dar la acþiunile culturale ºi educative din staþiunea Straja auz luat parte ºi elevi din Regiunea Vest, adicã din judeþele Alba, Arad, Timiº ºi Caraº – Severin. „În cadrul întâlnirii din Straja punem la punct programele pe care le vom iniþia în Regiunea de Vest, dar

vom discuta ºi proiectele pe care le avem în vedere pentru judeþul Hunedoara. Sunt acþiuni în domeniile cultural, educativ ºi sportiv”, a declarat la debutul manifestãrii Emilia Nagy, prim vicepreºedinte al Consiliului Judeþean al Elevilor Hunedoara ºi vicepreºedinte pe Regiunea Vest, elevã la Liceul Teoretic „Traian” din Deva. Sosirea elevilor a avut loc vineri dupã-amiazã, iar în Straja tinerii au rãmas întreg week-end-ul. Grupul de participanþi a fost întâmpinat de

primarul din Lupeni, Cornel Resmeriþã, care le-a urat bun – venit. Elevii au avut atât transportul pânã în Straja Gratuit, cât ºi cazarea pe toatã perioada ºederii lor acolo. „Am încercat sã atragem cât mai mulþi copii ºi tineri în Straja, pentru cã este o zonã minunatã, care asigurã tot confortul neecsar. Este o acþiune a ISJ Hunedoara, care beneficiazã de întreaga susþinere ºi implicare a primãriei Municipiului Lupeni”, a declarat Cornel Resmeriþã. Car men COSMAN

SC EURO JOBS SRL

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna martie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

5 martie 2012

Situaþia ta financiarã, fãrã sã fie strãlucitã, pare a se îmbunãtãþi în aceastã zi. Vei primi oferte de colaborare de la prieteni sau de la o persoanã bine poziþionatã social. Nu exagera cu încercãrile de speculaþii, cãci nu este sigur cã acestea vor avea rezultatele pe care le aºtepþi.

ªansa ta de a câºtiga bani existã, dar ea este legatã de drumuri foarte multe, drumuri pe care vei fi obligat sã le faci. N-ar fi exclus nici sã þi se propunã o investiþie, dar în acest caz ar trebui sã fii cât se poate de prudent. Ai toate motivele sã te încredezi în persoanele mai tinere.

Eforturile pe care le-ai tot fãcut în domeniul profesional încep sã-ºi arate roadele în sensul cã ai putea finaliza un proiect de mai mare anvergurã, ceea ce va face sã-þi creascã prestigiul în ochii ºefului. O rudã apropiatã îþi va da un sfat de care ar fi bine sã þii cont.

Situaþia financiarã are toate ºansele sã se îmbunãtãþeascã. O sumã de bani care þi se datora de mai mult timp ar putea sã-þi parvinã, în mod oarecum neaºteptat. Ocaziile de a-þi petrece în mod plãcut timpul liber nu se vor lãsa prea mult aºteptate. Vei primi invitaþii de tot felul.

În plan profesional ai putea avea parte de o nouã provocare. Te vei descurca bine, chiar dacã rezultatele se vor vedea ceva mai târziu. Relaþia cu fiinþa iubitã se va îmbunãtãþi. N-ar fi exclus, însã, sã faci o cucerire în anturajul de la serviciu. În familie se vor discuta chestiuni de interes.

Ocaziile de a face investiþii sunt în continuare mari, dar nu trebuie sã te aºtepþi ca rezultatele sã se vadã prea curând. Dacã ai de gând sã cheltuieºti ceva bani pentru un obiect de decor sau pentru a-þi îmbunãtãþi confortul în cantonament, aceastã zi se va dovedi favorabilã.

Dorinþa de comunicare, sociabilitatea ºi inteligenþa de care dai dovadã te vor face un companion extrem de plãcut. Spre dupã amiazã te-ai putea vedea cu prietenii, ocazie cu care ai putea pune la punct proiecte comune pentru viitorul apropiat.

Interesul pentru chestiunile sentimentale va fi în continuare mare. Ai putea trãi o aventurã de neuitat, dar ar fi mai bine sã încerci sã-þi consolidezi relaþia actualã. Dacã þi se va propune o colaborare, nu ai nici un motiv sã fii suspicios. Cãlãtoriile nu sunt favorizate în aceastã perioadã.

Energia ta fizicã atinge limita superioarã ºi reuºeºti sã þi-o fructifici la maxim. Partenerul de suflet are unele nemulþumiri, pe care le-ai putea rezolva favorabil dacã vei reuºi sã-þi stãpâneºti impulsivitatea. Unul din proiectele pe care le ai în plan de mai mult timp va fi pus in practicã.

Te aºteaptã o zi deosebit de agitatã, în care vei avea parte de o mulþime de evenimente minore care nu te vor lãsa nici mãcar sã respiri. Ceea ce vei întreprinde în aceastã perioadã se va finaliza cu o oarecare întârziere aºa cã nu este cazul sã te grãbeºti. Popularitatea ta va creºte simþitor.

Doreºti sã te implici într-o nouã activitate, dar ar fi bine ca mai întâi sã-þi faci un plan riguros. Pe acasã vor fi discuþii aprinse ºi ar fi bine sã nu te implici în nici un fel de controverse. Mare atenþie, cãci este posibil ca o ruda apropiatã sã se confrunte cu o problemã de sãnãtate.

Pe acasã va fi multã agitaþie, te vei implica în activitãþi dintre cele mai diverse, care te vor stoarce de energie. La serviciu ai putea demara o nouã activitate care te va obliga la un efort suplimentar, dar cum colegii te vor sprijini, te vei descurca fãrã probleme.

* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 martie 2012

VORBA LU` BUJI

de Mircea BUJORESCU

Unde eºti tu, Þepeº, Doamne?

n week-end-ul ãsta m-au lãsat mascã douã întâmplãri cu hoþi mãrunþi – gãinari li se mai spune lor în popor.

Î

E foame mare în glandã. Se furã orice. Lasã-i pe ãia mari care furã cu acte în regulã milioane, zeci ºi sute de milioane, îndeosebi de la stat. Ãia nu se pun. Sã-i vezi pã ãºtia mici, gãinarii, ce le mai trece prin cap. Deci, ia sã vedem noi ce se mai furã. Pe vremuri era chestia aia cu pisica. Spãlai covorul sau mocheta ºi, stând la etajul I, le puneai pe balcon la uscat.

Ciorditorii veneau cu o pisicã, o aruncau de jos pe covor, aia, a dracului, se agãþa cu ghearele de obiect ºi-l coborau direct în braþele hoþului. Simplu, nu? Acum sunt la modã „magneþii”. útia furã orice e metal. Aºa s-au pricopsit mulþi de-ãºtia care au centre de colectare. Dupã ce s-a cam terminat cu ce mai rãmãsese pe la minã (au cãrat odatã, pe bucãþi chiar o maºinã de extracþie) magneþii gãinari au trecut la lucruri mai fine. ªtiþi blocul ãla, vis-a-vis de BancPost, în Piaþa Victoriei, unde vinde Georgicã niºte covrigi buni, cu sare, mac sau susan. În spate sunt scãrile locatarilor. Într-o dimineaþã de pe scãrile blocului au dispãrut cablurile de interfon ºi de internet. Chiar de-ar fi de cupru, cât

pot sã cântãreascã sârmele alea? Bieþii oameni au bãgat mâna în buzunar ºi au pus altele noi. Le ºutesc ei ºi pe-alea. Un amic de-al meu, doctor (nu spun cine, persoanã importantã) are program fix. Ca tot omul are ºi-un garaj. Un „cetãþean de bine” a dat telefon la poliþie cã sunt unii care mutã lucrurile din garajul doctorului. În fine, vin poliþiºtii, prind ºuþii ºi... ºi în subsolul unui bloc le gãsesc depozitul. Trai neneacã. Sticle de wiskey, cafea ºi alte produse dacice. Hoþul, unul care a stat jumãtate de vârstã tot prin puºcãrii nici n-a crâcnit. L-au luat la Poliþie, a dat o declaraþie ºi l-au eliberat. Spre dezamãgirea ciorditorului, care spera sã-l trimitã

Henþ cu piciorul

A

Trãim viitorul suferind prezentul

m o relaþie specialã cu vechiul meu amic Genu Tuþu. Chiar dacã ne mai hârâim noi câteodatã, eu îi apreciez activitatea laborioasã de a cãuta prin cotloanele istoriei. A elaborat câteva cãrþi – document destul de bine gândite, însoþite de imagini de epocã. Cumpãrã ziare vechi, documente zdrenþuite, fotografii chinuite de patina vremurilor ºi de trecerea timpului, colecþii de ziare etc, ceea ce nu e de ici, de colo ºi nici prea ieftin. Zilele trecute, cãutând el prin colecþia de „Steagul roºu” cum petreceau, prin muncã ºi rezultate remarcabile în producþie, de 8 Martie tovarãºele noastre de viaþã, mã sunã victorios cã mi-a gãsit o poezie. Credeam cã e vreuna despre Ceauºeasca, am scris ºi pentru „tovarãºa”, fiindcã aºa erau timpurile ºi „caºcavalul” era destul de consistent, cam o pereche de pantofi „Guban”, pentru 36 de versuri. Cum ºi Genu a dat bani pentru colecþie, ne-am înþeles sã-mi facã o copie scanatã dupã versurile astea, cã o sã-i plãtesc. În chenarul alãturat, iatã copia... Da, mi-am amintit. Era în 1981,

Ucis de colegul de pahar n bãrbat de 57 de ani din Lonea, Valea Jiului U a murit sâmbãtã dupã-amiazã, dupã ce s-a luat la bãtaie cu un consãtean.

când Rãzboiul Rece era în toi, când generaþia în blugi lupta pentru pace. Dar ºi Occidentul, ºi lagãrul comunist (lagãr ºi la propriu, ºi la figurat) luptau pentru pace, dar se pregãteau pe rupte pentru rãzboi. Aºa cã niºte versuri „amãrâte”, de luptã pentru pace erau ca un puf de pãpãdie în Bãrãgan. Recitindu-le, chiar mi-au plãcut, ba chiar mã mir cum de mi-au reuºit câteva metafore bunicele: „grâului nu i-a priit pãmântul”, „când capetele sunt pentru-a gândi” (cam periculos pen-

Acesta din urmã i-a înfipt de mai multe ori cuþitul în el, iar acum oamenii legii cautã sã vadã de la ce a pornit totul. Crima s-a petrecut pe strada Tãii, iar totul ar fi început dupã ce cei doi bãrbaþi au bãut mai multe pahare si s-au luat la bãtaie. Au scos cuþitele ºi au început sã se loveascã. Bãrbatul de 57 de ani, care locuieºte în Lonea a murit

înapoi la mititica, unde-i cald ºi bine. ªtiþi cam cât cheltuie lunar statul român cu un puºcãriaº? Vã spun eu, 20 de milioane lei vechi, 2000 RON, adicã trei salarii minime. Pãi cum sã nu-i placã ãluia la puºcãrie? Numai cã acolo nu prea mai sunt locuri de cazare. ...Cartierul „Petroºani Nord” s-a construit, dupã câte mi-amintesc, cu deþinuþi. Nici nu ºtiu dacã a durat doi sau trei ani. Oare de ce acum nu s-ar putea? Mãcar sã-ºi plãteascã mâncarea aia de la

tru 1981!), „cât nu cãlcãm cu stângu-n dreptul” (alo, cenzura?), „cât trãim viitorul suferind prezentul” (hopa, pentru asta puteau sã-mi frece rãu ridichea!). Nu-mi pare rãu cã am scris astea toate acum 30 de ani în noiembrie 1981. Sunt valabile ºi astãzi. ªi astãzi trãim viitorul suferind prezentul, doar cã nu mai suntem 4 miliarde, am sãrit de 5 miliarde, deci suntem cam mulþi, iar un rãzboi ne-ar împuþina sau, fereascã Dumnezeu, ne-ar rade de tot de pe faþa pãmântului. Aºadar, sã luptãm pentru pace! Ca o picanterie, sã nu stric prietenia cu Genu Tuþu pentru 3000 de Euro, i-am plãtit copia xerox cu mirifica sumã de... 1 leu, adicã preþul unui ou... Merci, Genu! Mir cea BUJORESCU

rãpus de multiplele lovituri care i-au fost aplicate pe corp de colegul de pahar. „Altercaþia între cei doi a avut loc în locuinþa unei cunoºtinþe comune. Criminalul, dupã ce ºi-a lovit camaradul, a fugit. A fost dat imediat în urmãrire ºi în scurt timp a fost depistat în gara Arad. Colegii noºtri au luat legãtura cu Poliþia TF din Arad ºi criminalul va fi adus sub escortã”,

spune Adriana Voinea, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Corpul neînsufleþit al omului a fost transportat la morga spitalului de urgenþã din Petroºani. Acesta are mai multe lovituri de cuþit în zona toracelui ºi în spate ºi o echipã de procurori criminaliºti au preluat cercetãrile pentru a stabili cum s-a petrecut totul. Diana MITRACHE

puºcãrie, care, dacã nu ºtiaþi, e mai bunã decât a celor foarte mulþi care sunt în libertate ºi trãiesc sub pragul de sãrãcie. Unde eºti tu, Þepeº, Doamne?


12 Turism

Cronica Vãii Jiului |Luni, 5 martie 2012

Distracþie, soare ºi vin fiert în Straja âteva sute de turiºti au urcat în acest sfârºit de sãptãmânã în staþiunea montanã Straja, locul unde a avut loc una dintre cele mai populare competiþii de schi ce au loc aici, Cupa Comexim, ediþia a XVIII-a.

C

Astfel, în staþiunea montanã Straja, sfârºitul de sãptãmânã a fost incendiar, iar distracþia a fost la maxim. Aproximativ 250 de schiori, din toate zonele þãrii, s-au întrecut, pe categorii de vârstã, cel mai mic participant care a luat

startul fiind de 2 ani ºi jumãtate. Premiile puse în joc au depãºit 10.000 de lei, iar turiºtii au avut parte de multe surprize. Câºtigãtorii au fost recompensaþi cu bani, diplome, medalii ºi cupe, iar distracþia a fost întreþinutã de mai mulþi DJ.

S

oare ºi premii pe pârtie

Concursul s-a desfãºurat pe pârtia Constantinescu, locul de plecare fiind amenajat lângã crucea care lumineazã muntele, la 1.740 de metri, iar sosirea lângã cabana

Montana, aflatã la cota 1.380. La start s-au aliniat turiºti veniþi din Timiºoara, Cluj, Sibiu, Craiova ºi Bucureºti, de toate vârstele ºi din toate categoriile, de la avansaþi la începãtori. „Facem galerie unui grup din Sibiu. Noi cu trompetele ºi ei cu premiile. Avem ºi copii înscriºi în concurs, mãcar unul sã câºtige”, spune unul dintre turiºtii veniþi sã-ºi încurajeze concurenþii din Sibiu. ªi nu au greºit, concurenþii din Sibiu au fost printre cei mai premiaþi. “Am aºteptat aceastã întrecere pentru cã la start se înscriu mulþi concurenþi, iar premiile sunt substanþiale”, afirmã Mircea din Lupeni. „Pârtia e bunã, am lucrat la amenajarea ei mai multe zile, dar traseul nu este uºor deloc. Tocmai de aceea am avut ºi surpriza ca schiori antrenaþi în munte sã abandoneze din cauza cãzãturilor. Aºa e în sport, câºtigã doar cei mai buni”, afirmã organizatorii. „Competiþia a fost reuºitã. Am venit sã petrecem acest week-end în Straja ºi ne-am înscris ºi în concurs, iar unul dintre bãieþii cu care am venit s-a clasat pe locul

al doilea”, declarã un tânãr din Craiova. Cei mai drãguþi dintre participanþi au fost copiii care au concurat într-un numãr foarte mare, iar competiþia a fost foarte

Copiii sunt foarte ambiþioºi. Ei pun foarte mult suflet ºi au un spirit de competiþie cum nu îl întâlneºti la restul. De aceea am decis ca toþi copiii care s-au înscris la

spune Carla din Bucureºti. Odatã cu lãsarea serii, în Straja s-a declanºat fiesta, iar distracþia de pe pârtie s-a mutat în clubul subteran unde turiºtii au avut parte de multe sur-

disputatã. “S-au întrecut 224 de concurenþi ºi cea mai mare concurenþã a fost la categoria 9- 12 ani. E un traseul pe care îl alegem în fiecare an, dar de data aceasta timpii scoºi la întrecere au fost mai mari, tocmai din cauza vântului care a suflat cu putere. Sunt aici concurenþi din Timiºoara, Arad, Craiova ºi din alte zone, dar avem ºi doi chinezi care s-au înscris ºi au concurat. Premiile constau în bani, cupe, diplome ºi toatã lumea a plecat acasã cu câte o plasã cu dulciuri, ca premiu de consolare, dacã nu a urcat pe scenã.

concurs sã fie premiaþi”, declarã Emil Pãrãu, organizatorul întrecerii. Nici cei care au fãcut galerie concurenþilor ºi care au fost în numãr foarte mare de aproape 1.000 de suporteri nu au fost uitaþi de organizatori, pe toatã durata competiþiei pe pârtie aceºtia au împãrþit „stimulente”, fin fiert ºi ceai caldã. În lipsa schiurilor unii turiºti au fãcut mici drumeþii, au vizitat schitul din Straja ºi au fãcut plajã. “Am urcat cu colegii la munte dar eu nu ºtiu sã schiez ºi mã relaxez pe terasã. Este soare, frumos ºi vreau sã mã bronzez un pic”,

prize. În acest sfârºit de sãptãmânã în staþiunea montanã Straja au fost peste 2.000 de turiºti. În Straja telescaunul costã 11 lei dus-întors, sau 6 lei o cãlãtorie, un drum cu teleschiul costã între 2 lei ºi 3 lei, în timp ce o noapte de cazare costã de la câteva zeci de lei ºi pânã la 100 de lei cu tot cu masã. Staþiunea dispune de maºini de bãtãtorit zãpada ºi puncte de închiriat echipament. Închiriatul unui echipament complet de schi costã 30 de lei pe zi, iar unul de snow-board 35 de lei pe zi. Marius MITRACHE

Turiºti recuperaþi din munte atru tineri care s-au rãtãP cit pe traseele montane dintre Vârful Parângul Mic ºi Vârful Cârja au fost recuperaþi de jandarmii montani dupã aproape 4 ore de cãutare. Cei patru turiºti se aflau într-o stare de epuizare fizicã, dar nu au necesitat îngrijiri medicale. Jandarmii montani ºi salvamontiºtii din Parâng au fost sesizaþi vineri, în jurul orei 20:30, printr-un apel la numãrul de urgenþã 112, cu

privire la faptul cã patru tineri s-au rãtãcit. În urma discuþiilor telefonice purtate de jandarmii montani cu unul dintre cei patru tineri s-a reuºit identificarea zonei unde aceºtia se aflau. Potrivit purtãtorului de cuvânt al IJJ Hunedoara, Nicolae Rãducu jandarmii montani ºi salvamontiºtii au pornit imediat cãtre tinerii rãtãciþi ºi i-au gãsit în jurul orei 24.00, în apropiere de refugiul Cârja. “Tinerii, cu vârstele cuprinse între 31 ºi 25 ani, sunt din municipiul Petroºani ºi urcaserã în masivul Parâng în urma cu câteva zile pentru a parcurge mai multe trasee montane. În momentul în care au fost gãsiþi de jandarmii montani ºi de salva-

montiºti, cei patru turiºti se aflau într-o stare de epuizare fizicã, dar nu au necesitat îngrijiri medicale. Ei au declarat cã datoritã ceþii dense s-au dezorientat ºi nu au mai gãsit traseul cãtre staþiunea montanã Parâng”, spune Nicolae Rãducu. Jandarmii montani ºi salvamontiºtii au condus turiºtii rãtãciþi în staþiunea montanã Parâng, unde au rãmas peste noapte, urmat ca în cursul acestei zile sã coboare în municipiul Petroºani. În masivul Parâng, în zona de creastã, a fost ceaþã densã vineri, intensificãri puternice ale vântului, iar stratul de zãpadã mãsoarã peste un metru, chiar 2 metri unde este viscolitã. Diana MITRACHE


Cronica Vaii Jiului, Nr. 76, Luni 5 martie 2012