CVJ, Nr. 92, Marti 27 martie 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 92

Cronica Vãii Jiului Marti, 27 martie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Jaful de la Fabrica de Cuarþ din Uricani lasã urme adânci în instanþã

Universitatea „Constantin Brâncuºi”, bãgatã la înaintare de „cerºetorii cu chitanþã” erºetorii „cu chitanþã” aruncã în faþã numele Universitãþii „Constantin Brâncuºi” din Târgu Jiu pentru a da greutate acþiunii lor derulate pe strãzile din Petroºani.

C

>>> PAGINA A 4-A

USL: Chinurile facerii unui candidat la primar eri, în sfârºit s-a stabilit! Ioan Rus este candidatul USL Petroºani, din partea PSD conform protocolului, pentru funcþia de primar.

I

>>> PAGINA A 5-A

n bãrbat din Petroºani, fost ºef de lucrãri la Catedra de Mine din cadrul Universitãþii Petroºani, se luptã în instanþã cu Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara ca sã demonstreze cã nu are nicio legãturã cu jaful de la fosta fabricã de curaþ din Uricani, de care este strâns legat ºi numele fostului prefect de Hunedoara, Costel Alic. Dumitru Popescu a câºtigat pe fond, la Tribunalul Hunedoara, dar se aºteaptã ca Fiscul sã formuleze recurs la sentinþã.

Dependenþi de huilã, “la mica înþelegere”

U

PAGINA A 3-A

n prezent, Compania Naþionalã a Huilei furnizeazã cãrbune Termocentralei Mintia fãrã un contract, întrucât încã nu s-a ajuns la o înþelegere în legãturã cu preþul de vânzare.

Î

>>> PAGINILE 8-9

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Marti, 27 martie 2012

ANUNÞ Pentru acordarea gratuitãþilor reprezentând energie termicã ºi diferenþã preþ la energie electricã, pensionarii din sistemul minier care au beneficiat de aceste drepturi sunt rugaþi sã se prezinte, pânã în data de 06.04.2012, la sucursalele unde ºi-au desfãºurat activitatea, cu un dosar care sã cuprindã urmãtoarele acte în original: PENSIONARI: ultimul cupon de pensie, buletine/carte de identitate soþ, soþie, contract locuinþã, decizie pensie, certificat cãsãtorie, carte de muncã. URMAª AL PENSIONARULUI: ultimul cupon de pensie, buletine/carte de identitate soþ, soþie(dupã caz), contract locuinþã, decizie pensie urmaº, certificat cãsãtorie, certificat deces, carte de muncã. În cazuri exceptionale se vor mai prezenta ºi certificat naºtere copil, buletin copil, certificat de handicap copil, etc. Pentru desfãºurarea în bune condiþii a acestei acþiuni, pensionarii se vor prezenta la subunitãþi astfel: în sãptãmâna 26-30.03.2012 persoanele al cãror nume începe cu litera A pânã la litera M; în sãptâmãna 2-6.04.2012 persoanele al cãror nume începe cu litera N pânã la litera Z.

ANUNÞURI

Cronica Vãii Jiului

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

ADRESA NOASTRÃ

Director:

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Comanda la mine 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Plasa de stele 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Cortina sfâºiatã

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Joker (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Iubire interzisã (r) 0:30 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Lois ºi Clark (s) 15:00 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Spartacus: Nisip însângerat (s) 0:00 MasterChef (r)

Prima TV 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Invizibil 22:15 Trãsniþii - Proba de cãsnicie 23:15 Focus Monden 23:45 Semnul celor patru 1:30 Focus (r)

TVR 1 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 M.A.I. aproape de tine (r) 12:00 Cãlãtorii la superlativ 12:25 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 16:50 Bruno ºi Benny 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 20:50 Fabrica de staruri 21:05 Studio UEFA Champions League (live) 21:45 Fotbal: Apoel - Real Madrid 23:50 Rezumatele zilei UEFA Champions League (live) 0:40 Bruno ºi Benny (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Anchetã 3

Cronica Vãii Jiului |Marti, 27 martie 2012 n bãrbat din Petroºani, fost ºef de lucrãri la Catedra de Mine din cadrul Universitãþii Petroºani, se luptã în instanþã cu Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara ca sã demonstreze cã nu are nicio legãturã cu jaful de la fosta fabricã de curaþ din Uricani, de care este strâns legat ºi numele fostului prefect de Hunedoara, Costel Alic. Dumitru Popescu a câºtigat pe fond, la Tribunalul Hunedoara, dar se aºteaptã ca Fiscul sã formuleze recurs la sentinþã.

U

În cariera de la ªiglãu – Uricani se gãseºte cel mai pur cuarþ din Europa, care înainte de 1989 avea o largã piaþã de desfacere. Aºa cã nu e de mirare cã în Uricani s-a dezvoltat o fabricã de prelucrare a cuarþului, de care s-a ales praful în ultimii ani, dupã ce a fost înstrãinatã de statul român, împreunã cu acordul de concesiune pentru zãcãmântul din ªiglãu. Cuarþul continuã sã lase urme adânci, iar scandalul legat de cariera pe care acum o râvnesc unii investitori din Hong – Kong este departe de a se fi încheiat. Dumitru Popescu a fost ºef de lucrãri la catedra de Mine din Universitatea petroºani, iar la fabrica de cuarþ din Uricani a ajuns într-o perioadã când încã era nevoie de specialiºti. În martie 1997 a fost numit ºi în consiliul de administraþie al societãþii, dar cu responsabilitãþi limitate ºi a rãmas în acea formulã pânã în 1999, când în afacere a apãrut SC Construct Grup SRL Deva. „În martie 1999 a fost convocatã AGA, s-a prezentat darea de seamã a acþionariatului, care era format din persoane fizice în proporþie de 46,77% din acþiuni, în timp ce FPS deþinea 53,42% din acþiuni, precum ºi raportul comisiei de cenzori. La acea ºedinþã au venit 4 sau 5 persoane de la Deva, reprezentanþii societãþii care a cumpãrat acþiunile de la FPS”, povesteºte profesorul Popescu. Mandatul sãu, limitat ca responsabilitãþi, a expirat

Jaful de la Fabrica de Cuarþ din Uricani lasã urme adânci în instanþã în 31.03.2003, dar acesta nu a scãpat aºa uºor cum ar fi fost normal. În data de 1 septembrie 2010, omul s-a trezit acasã cu o adresã de la Administraþia Finanþelor Publice Lupeni, care îi solicita sã se prezinte cu o serie de acte, pentru cã fabrica de cuarþ figura deja cu o datorie de 298.904 lei la bugetul de stat, iar acesta, în calitate de administrator, ar fi trebuit sã rãspundã în solidar. „Am dat o declaraþie cã m-am retras din societate ºi cã nu mai am nicio legãturã cu aceastã afacere”, spune Dumitru

Afacerea “cu cântec” a cuarþului din cariera ªiglãu-Uricani a început în anul 1999, când SC

Popescu, dar nu a fost suficient. A primit o decizie, din partea DGFP Hunedoara, pentru plata în solidar, împreunã cu un fost acþionar ºi noua societate pe care se transferase afacerea, Rom Cuarþ, privind plata datoriilor. A contestat ºi aceastã decizie, suma s-a diminuat oarecum, dar

“Construct Grup Internaþional” SRL, reprezentatã de fostul prefect de Hunedoara, Costel Alic, a achiziþionat fabrica de procesare a acestei resurse minerale pentru suma de 250.000 de lei. Doi ani mai târziu, în 20 mai, aceeaºi firmã a primit de la Agenþia Naþionalã pentru Resurse

nu a dispãrut de tot, aºa cã acesta s-a adresat instanþei de judecatã, cu atât mai mult cu cât, conform legii, pentru a fi numit administrator ar fi fost nevoie de acceptul sãu. Tribunalul Hunedoara i-a admis acþiunea îndreptatã împotriva Fiscului, însã sentinþa poate fi atacatã cu recurs.

oom-uri financiare pe ruinele cuarþului

B

Minerale ºi avizul de exploatare pentru cuartul din cariera de pe ªiglãu. Investitorul a promis o relansare a activitãþii acesteia, mai ales cã în zona respectivã se gãseºte cel mai pur zãcãmânt de cuarþ din Europa ºi al treilea, din punctul de vedere al calitãþii, din lume. În baza studiilor ºi rapoartelor întocmite, firma susþinea cã zãcãmântul de cuarþ existent în cariera ajunge pentru încã 43 de ani, fiind estimat la 40-45 milioane de dolari. Calculele pe hârtie erau profitabile, aºa cã SC “Construct Grup Internaþional” a obþinut nu numai licenþa de exploatare pe 20 de ani, ci ºi un credit de la Banca Românã de Scont, controlatã de Sorin Ovidiu Vântu, pentru cã nu mai existau bani în vederea redeschiderii carierei ºi a fabricii de procesare a cuarþului. Printr-un “montaj financiar viabil”, cum îl numea chiar Costel Alic la vremea respectivã, cu “garanþia” constituitã de drepturile obþinute din exploatarea carierei, a fost obþinutã o sumã de cinci milioane de dolari,

la care se adãuga un depozit bancar de trei milioane de dolari. Iar în toamna anului 2001 cariera a fost redeschisã oficial cu o primã ºi ultimã dina-

mitare a zãcãmântului. Linia tehnologicã ultraperformanta pentru fabricã din Uricani nu a mai venit, în schimb a dispãrut cu totul vechea fabricã, ce a fost demolatã de investitorii în cuarþ, iar în locul ei nu a mai fost pus nimic. În afacerea cu cuarþ a fost atrasã ºi Societatea de Asigurare - Reasigurare Astra, care, conform datelor vremii, a transferat, în perioada decembrie 2000 - februarie 2001, suma de opt milioane USD - 35% cãtre Banca de Investiþii ºi Dezvoltare (BID) ºi Banca Românã de Scont (BRS), implicate iniþial în afacerea „cuarþul”. Societatea Astra a garantat cu depozitele de la BID ºi BRS creditul luat de firma fostului prefect pentru retehnologizarea Fabricii de Cuarþ. La ora actualã, fosta carierã a ajuns, împreunã cu toatã afacerea, în proprietatea societãþii de asigurãri Astra, cea care a garantat creditul pãgubos. Pe la ªiglãu bate vântul peste o afacere peste care s-a aºternut praful, iar cariera abandonatã complet ºi îºi aºteaptã cumpãrãtorul, adicã pe cineva care sã salveze preþiosul zãcãmânt de la abandonarea totalã. Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 27 martie 2012

Prima zi în ºcoala renovatã âteva sute de copii s-au întors de luni pe bãncile ºcolii Teodora Lucaciu din Vulcan.

C

Asta dupã ce clãdirea a fost renovatã din temelii, suma totalã care s-a investit fiind de 2.200.000 lei. Una dintre cele mai vechi clãdiri din Vulcan care

gãzduieºte o ºcoalã a intrat în reparaþii ºi dupã luni de zile în care copiii au fost redistribuiþi la alte ºcoli, luni au revenit în bãnci. Atmosfera a fost una de sãrbãtoare, iar dotãrile ºcolii sunt de ultimã generaþie. „Consider cã a meritat acest efort. Am investit aici bani europeni într-un proiect în care am reparat totul, de la iluminat, la izolaþia termicã, pânã la dotarea laboratoarelor de fizicã, informaticã, ori chimie. Cred cã elevii ºi pãrinþii lor sunt mândri de faptul cã învaþã într-o ºcoalã cu o vechime considerabilã, dar care a fost modernizatã dupã ultimele standarde în domeniu”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Aceasta este singura ºcoalã din Valea Jiului care are dotãri de ultimã generaþie, iar una dintre ele este elevatorul destinat

copiilor cu probleme locomotorii. „ªcoala are elevator pentru copiii cu probleme, care acum pot urca de la parter pânã la etajul al doilea ºi, în plus, tot ce s-a investit aici este dedicat doar copiilor. Nu ne rãmâne decât sã pãstrãm ceea ce avem ºi sã ne bucurãm de un învãþãmânt european într-o ºcoalã foarte veche”, a mai completat Gheorghe Ile La începutul lunii martie edilii din Vulcan, împreunã cu constructorii au fãcut recepþia finalã

la proiectul care vizeazã Modernizarea unitãþilor de învãþãmânt la ªcoala generalã nr. 1, ªcoala. gen. nr. 3, nr. 4, nr. 5, ºi nr. 6 din municipiul Vulcan proiect finantat pe Programul Operaþional Regional. Graþie acestul proiect peste 10 milioane de lei, majoritatea din fonduri europene nerambursabile, au intrat în bugetul local al municipiului Vulcan pentru modernizarea ºcolilor. Diana MITRACHE

Hunedoara, un judeþ de piromani? ompierii din P judeþul Hunedoara sunt în alertã, dupã ce alte 121 de incendii de vegetaþie uscatã s-au produs în ultimele zile. Acestea se adaugã celor câteva sute la care au intervenit, de la începutul lunii. În ultimele 3 zile, pompierii Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã „Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara au fost solicitaþi la 121 de arderi necontrolate de vegetaþie uscatã. Incendiile s-au manifestat pe 869 hectare de teren, dintre care 331 hectare reprezintã litierã de pãdure. Cea mai mare suprafaþã, de litierã de pãdure, afectatã de arderi, în acest week-end, se aflã în localitatea Dumbrava de Jos. „Pentru lichidarea incendiului, care s-a

propagat la 60 de hectare de litierã, au intervenit 13 subofiþeri de la Staþia Brad. În total, de la începutul acestei luni, pompierii au intervenit pentru lichidarea a 667 arderi de vegetaþie uscatã, care s-au propagat pe aproximativ 4.196 hectare, dintre care 1018 hectare sunt litierã de pãdure”, spune Viorel Demean, inspector ºef ISU Hunedoara. În plus, alþi doi fermieri, din Cozia ºi Aurel Vlaicu au fost prinºi în flagrant, în timp ce utilizau flacãra deschisã pentru igienizarea terenurilor ºi au fost sancþionaþi contravenþional, de pompierii hunedoreni, cu amenzi în valoare de 1.000 de lei fiecare. Aceste sancþiuni se adaugã altor 15 aplicate, în ultimele zile, de pompierii hunedoreni. Valoarea totalã a amenzilor, aplicate pânã

acum, este de 17.000 lei. „În ciuda amenzilor, ce le pot primi, fermierii continuã sã utilizeze flacãra deschisã pentru igienizarea terenurilor agricole. Reamintim, cã pentru descurajarea fenomenului de folosire a focului deschis, în scopul igienizãrii terenurilor, pe teritoriul judeþului Hunedoara

se organizeazã patrule mixte formate din pompieri, reprezentanþi ai ocoalelor silvice ºi ai primãriilor, care vor aplica sancþiuni cuprinse între 1.000 ºi 2.500 de lei fermierilor care utilizeazã acest procedeu”, au mai spus reprezentanþii ISU Hunedoara. Diana MITRACHE

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Universitatea „Constantin Brâncuºi”, bãgatã la înaintare de „cerºetorii cu chitanþã” erºetorii „cu chitanþã” aruncã în faþã numele Universitãþii „Constantin Brâncuºi” din Târgu Jiu pentru a da greutate acþiunii lor derulate pe strãzile din Petroºani.

C

Reprezentanþii instituþiei neagã orice implicare în aceastã acþiune de strângere de fonduri O parte a celor care au invadat, din nou, strãzile ºi instituþiile din Petroºani

cu dosare ºi chitanþiere în mânã în numele unei aºa – zise acþiuni umanitare se

folosesc de numele prestigioasei instituþii de învãþãmânt superior pentru a da mai bine în faþa celor care ar trebui sã-ºi deschidã larg buzunarele. Susþin cã strâng bani pentru tot felul de cazuri sociale, mai ales pentru copii care ar suferi de diverse afecþiuni ºi au nevoie, obligatoriu, de operaþii urgente pentru care „ºi un leu conteazã”.

ªi, ca totul sã parã cât mai credibil, unii folosesc textul cu Universitatea „care deruleazã un proiect umanitar”, în parteneriat cu Asociaþia „Speranþã pentru viitorul fiecãrui copil”. Cu acest text cerºesc bani nu numai pe strãzi, ci ºi în instituþiile de pe raza municipiului Petroºani, iar în ultima perioadã sunt tot mai mulþi cei care face acest lucru. Problema este cã reprezentanþii Universitãþii „Constantin Brâncuºi” din Târgu Jiu nu ºtiu nimic despre acest demers. „Nu s-a discutat în nicio ºedinþã despre aºa ceva. Nu s-a pus niciodatã problema vreunei campanii de strângeri de fonduri în aceastã manierã”, au declarat oficialii instituþiei de învãþãmânt superior din judeþul Gorj. Car men COSMAN

Politicã 5

Cronica Vãii Jiului |Marti, 27 martie 2012

USL: Chinurile facerii unui candidat la primar

eri, în sfârºit s-a stabilit! Ioan Rus este candidatul USL Petroºani, din partea PSD conform protocolului, pentru funcþia de primar. Tot de ieri, de la prânz, au început negocierile pentru listele comune ale candidaþilor PSD ºi PNL pentru consiliul local.

I

Trei candidaþi ºi... toþi trei început deja, chiar dacã nu oficial, lupta electoralã pentru Consiliul Judeþean.

A

Haralambie Vochiþoiu spune de contracandidaþii sãi cã nu mai au ºanse, Mircea Moloþ, în schimb, le ureazã succes, iar Mircia Muntean afirmã cã nici nu-i cunoaºte pe ceilalþi doi. În cursa pentru fotoliul de preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, pânã la acest moment, 3 politicieni ºi-au anunþat intenþia de a candida. Primul, din partea USL, actualul preºedinte Mircea Moloþ, al doilea din partea UNPR, Mircia Muntean, primarul Devei, iar cel de-al treilea, Haralambie Vochiþiu, din partea PPDD. Fiecare dintre cei trei considerã despre el cã are cele mai multe ºanse ºi se aruncã în luptã cu încredere. Vochiþoiu, mulþi ani membru al PSD, a preluat de curând funcþia de preºedinte al organizaþiei judeþene a Partidului Poporului Dan Diaconescu, însã spune

cã nu îi este teamã de cei doi contracandidaþi. “Sincer sã fiu, nu mã tem de nimeni. Îi cunosc pe amândoi, sunt doi politicieni redutabili, care au fãcut lucruri bune, dar cred cã vremea lor a cam trecut. Sunt epuizaþi politic pentru cã au fãcut ºi multe greºeli. Nu am nicio temere. Sigur, intru în aceastã bãtãlie cu un dezavantaj al tinereþii acestui partid ºi a faptului cã nu avem structuri teritoriale încã foarte bine consolidate, dar sã ºtiþi cã ºi o structurã osificatã nu face cât o structurã nouã, plinã de entuziasm. Niciodatã nu am intrat într-o bãtãlie cu gândul cã o voi pierde. Eu am o mentalitate de campion ºi vreau sã câºtig”, a declarat Haralambie Vochiþoiu, preºedinte PP-DD

Hunedoara. Mircea Moloþ nu se aruncã în declaraþii acide, dar spune cã îi este teamã de toþi contracandidaþii sãi. “Îi urez succes ºi sãnãtate ca sã se poatã bate pentru acest post. La fel ºi lui Mircia Muntean ºi tuturor celorlalþi. De cine mã tem?! De toþi! Pe fiecare îl consider la fel. Nu mã tem mai mult de unul decât de celãlalt”, a afirmat M ircea Moloþ, copreºedinte USL Hunedoara. Mircia Muntean, în schimb, a început deja campania electoralã. El a declarat vineri, la Deva, cã nu se teme de nimeni ºi nimic. „Nu îi cunosc pe ceilalþi candidaþi, nu existã teamã, n-am avut teamã niciodatã de nimeni ºi de nimic, dovadã cã am fost ales

Zbaterile în USL Petroºani pentru a da naºtere unui candidat pentru ºefia Primãriei Petroºani au þinut ceva vreme. Promisiuni pentru anunþarea acestuia au fost încã din decembrie. Dar n-a fost sã fie. Cei ce simpatizeazã cu USL au gãsit scuza: mai bine sã mãsori de 10 ori ºi sã tai o datã. Ceilalþi, care au aºteptãri din partea PSD ºi PNL au spus cã ori este o tacticã, ori nu au oameni. Sondajele de opinie au arãtat cã PSD are oameni care pot candida ºi pot avea o prestaþie care sã întãreascã alianþa, chiar dacã nu câºtigã primãria la alegeri. Primãria poate fi câºtigatã ºi de la numãrul doi în jos, de la viceprimar ºi prin mai toate structurile ei ºi astfel primarul ales sã vinã de partea celor mulþi. Aceasta este viziunea nedeclaratã oficial, dar vehiculatã de cei doi lideri USL, Ioan Rus (PSD) ºi Alin Simota (PNL). Pânã ieri, conducerea de 4 ori primarul Municipiului Deva. Nu cunosc amãnunte despre niciun candidat, dacã s-au înscris sau nu, dar sper sã fie fairplay în timpul campaniei electorale”, a spus ºi Mircia Muntean, vicepreºedintele UNPR. Mircia Muntean, în candidatura sa, este susþinut ºi de PDL. Între acest partid ºi UNPR, sau purtat discuþii pentru formarea unei alianþe. Luiza ANDRONACHE

judeþeanã acceptase propunerea venitã de la Petroºani, respectiv Costel Postolache sã fie candidatul la funcþia de primar, pentru cã Ioan Rus, cel mai bine cotat în sondajele de lucru, a refuzat sã candideze. Doar cã Postolache, pentru cã a fost scos la înaintare în ultimul moment, a pus niºte condiþii cu care nu a fost de acord conducerea bicefalã a USL. Acesta a avut pretenþia ca ”listele pentru consilieri sã fie separate. În rest, pot sã-mi rezolv problemele. Dacã nu este acceptatã aceastã condiþie, nu voi candida” - a precizat, sâmbãtã, Costel Postolache, prim vicepreºedinte al PSD. ªi pentru cã Uniunea Social Liberalã Petroºani este perceputã ca fiind una dintre cele mai bine cotate din judeþ, iar liste separate însemnau ºi candidaþi separat pentru funcþia de primar – deci o rupturã - nu s-au acceptat condiþiile lui Postolache.

a urmare, discuþiile s-au reluat…

C

Ieri, în sfârºit s-a stabilit! Ioan Rus este candidatul USL-ului, din partea PSD conform protocolului, iar de ieri, de la prânz, au început negocierile pentru listele comune ale candidaþilor pentru consiliul local. ”Da, rãmân pe poziþie, iar lista pentru consilieri va fi comunã. Conduc un partid la Petroºani ºi deci am o responsabilitate. Astãzi, vom negocia cu PNL listele pentru consilieri” – a declarat Ioan Rus, candidatul USL pentru Primãria Petroºani. ”Ioan Rus este candidatul nostru, al USL, pentru funcþia de primar al Petroºaniului ºi vom merge la alegeri pe listã comunã. Astãzi, avem a doua rundã de discuþii pentru stabilirea oamenilor de pe aceste liste ºi va mai fi o rundã care va parafa negocierea”- a declarat Alin Simota, preºedinte PNL Petroºani. Ileana FIRÞULESCU

PRM îi susþine pe cei mai buni entru alegerile din iunie, în mai multe P localitãþi din judeþul Hunedoara, PRM nu va avea candidat, însã organizaþiile îi vor sprijini pe cei despre care Costel Avram, preºedintele filialei judeþene a PRM, crede cã meritã. „PRM nu va scoate candidat la Primãria Haþeg. Acolo mergem pe mâna lui Nicolae Timiº. Este un primar care a fãcut multe. Am mai avut o discuþie cu consilierul judeþean Vãlean, iar la Geoagiu PRM îl va susþine pe el. ªi la Deva este posibil sã susþinem pe un candidat independent, pe Florin Oancea. La Petroºani, Tiberiu IacobRidzi va fi susþinut, existã ºanse mari sã se întâmple asta. Interesul nostru este sã-i sprijinim pe cei care construiesc ceva”, a declarat Costel Avram ieri, în cadrul unei conferinþe de presã susþinute la Deva. La Vucan însã, chiar dacã primarul Gheorghe Ile face parte din categoria celor care „au fãcut ceva”, susþinerea va fi pentru consilierul Dorel ªchiopu. „La Vulcan va fi susþinut Dorel ªchiopu pentru primãrie, nu Gheorghe Ile”, a precizat Avram. (A. NEDELCOFF) NEDELCOFF)

Cronica Vãii Jiului |Marti, 27 martie 2012

6 Actualitate cord de asociere CJH-PetroºaniLupeni. În ºedinþa Consiliului Judeþean Hunedoara. de la sfîrºitul sãptãmânii trecute, s-a mai luat o hotãrâre care continuã seria parteneriatelor cu diverse instituþii din judeþ pentru a consolida ºi dezvolta – pe alocuri pentru a salva – activitãþi de interes general.

A

Dupã parteneriatul public - privat, unic în Valea Jiului dintre CJH ºi Asociaþia Misionarã Umanitarã Lupeni care acordã servicii private de asistenþã socialã, vin în cascadã alte parteneriate, dar de genul public-public, respectiv cu primãriile din Valea Jiului, pe anumite servicii publice care au nevoie de sprijin financiar. O datã cu ambiþiosul proiect, având în

S-au unit pentru a salva… SALVAMONT

”Dacã fost nu ar fi an, l Judeþe Consiliu acum noi eram þie” Salvamontiºtii ºi cele rã ocupa ã f , i’ r e douã primãrii din Valea ‘lib , a d u Bârli Jiului au dus-o greu în – Dumitr ont m ºef Salva Parâng.

vedere amplitudinea, de rezolvare civilizatã a problemei câinilor vagabonzi în tot judeþul cu parteneriate între vreo 17 primãrii ºi Consiliul Judeþean -, s-a mai nãscut un parteneriat/asociere între primãriile Petroºani ºi Lupeni, cu consiliile locale aferente, ºi CJH prin Serviciul Public Judeþean SALVAMONT.

aceastã iarnã, bugetele ºi politicile guvernului în ce privesc serviciile ºi finanþarea lor parþialã, în general, fiind sub necesar. ªi pentru cã toatã lumea vrea dezvoltare turisticã în Parâng ºi Straja, în principal, nu poþi face turism fãsã sevicii de calitate, mai ales în ce priveºte siguranþa cetãþeanului aflat pe munte, în staþiunile din Valea Jiului. ”Este o hotãrâre bine venitã, un ajutor pentru

Primãria ºi Consiliul Local Lupeni aceast parteneriat cu Consiliul Judeþean. Salvamontul are, în aceste condiþii, o activitate mai bunã þinând cont de susþinerea financiarã. Primãria Lupeni a reuºit sã plãteascã toate datoriile salvamontiºtilor ºi chiar ei au venit ºi mi-au sesizat faptul cã a apãrut în presã faptul cã încã existã aceste datorii. Cert este cã am reuºit, în aceastã iarnã, sã plãtim.

Repet, hotãrârea CJH este bine venitã” – a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Entuziasmat, ºeful salvamontiºtilor din Parâng, Dumitru Bârlida, a precizat cã acest parteneriat va ridica în continuare calitatea serviciilor, pentru cã echipamentele sunt importante în salvarea de vieþi, pe munte. ”Ne ajutã foarte mult aceastã hotãrâre pentru cã CJH are alte fonduri comparativ cu cele locale. Dacã nu ar fi fost Consiliul Judeþean, noi eram acum liberi, fãrã ocupaþie, ca sã zic aºa. 80 la sutã din echipamentele pe care le avem sunt de la judeþ. Noi acþionãm, fireºte ºi în judeþ. Este o treabã foarte bunã! / a declarat Dumitru Bârlida, ºef Salvamont Petroºani. ”Am observat cã atât primãria din Petroºani, cât ºi cea din Lupeni stau mai dificil cu fondurile ºi atunci am încercat sã-i sprijinim noi” a afirmat preºedintele CJH, Mircea Ioan Moloþ. Cu aceste parteneriate, sau acorduri de asociere, s-a demonstrat cã atunci când vrei, poþi, ºi cã atunci când au existat frecuºuri politice, acestea au adus numai dejavantaje în sensul nerezolvãrii multor probleme care au afectat în continuare cetãþenii ºi dezvoltarea zonei.

Actualitate 7

Un proiect european, aproape de final a sfârºitul L sãptãmânii trecute, staþiunea bulgarã Bansko a gãzduit una dintre etapele componente ale proiectului “Înfrãþire, Voluntariat, Cooperare”. Proiectul, destinat dezvoltãrii muncii de voluntariat, s-a derulat în mai multe localitãþi europene înfrãþite între ele. Este

Extraºi,

nu tãiaþi eºi mai mulþi D cetãþeni s-au plâns de faptul cã unii dintre pomii din parcul amplasat în vecinãtatea teatrului au fost tãiaþi, acest lucru nu s-a întâmplat.

Arborii au fost scoºi cu rãdãcinã, cu tot, fiind replantaþi în altã zonã a municipiului Petroºani. De tãiere sau extragere a scãpat, inclusiv, pomul declarat monument al naturii. La finalizarea lucrãrilor de reamenajare a centrului localitãþii, în zona din care au fost scoºi cei câþiva pomi vor fi replantaþi alþii. “Am primit mai multe sesizãri legate Ileana FIRÞULESCU de faptul cã am tãiat unii pomi din

Va l e a J i u l u i , i r u l o b m i s i º e n printre rui lãdirile industriale din Valea Jiului zac în paraginã. Aºa se face cã aceste clãdiri impunãtoare, care odatã aduceau prosperitate în Valea Jiului, se aflã acum pe punctul de a se dãrâma, sub tutela autoritãþilor.

C

Dacã în timpurile nu foarte îndepãrtate aceste clãdiri reprezentau o sursã de venit pentru administraþiile locale ºi acoperiºurile lor adãposteau sute de angajaþi, astãzi aceste clãdiri adãpostesc doar hoþii de fier vechi. Mai mult, nici nu mau putem vorbi de clãdiri, ci doar de ruine. Acestea reprezintã un pericol pentru cei care trãiesc de pe urma fierului care ºi aºa este din ce în ce mai puþin. Nu de puþine ori tineri au fost prinºi sub

zidurile care se dãrâmã sub propria greutate. Toþi edilii din Valea Jiului au identificat în strategiile de dezvoltare ca punct slab existenþa clãdirilor industriale abandonate. Potrivit primarilor din Valea Jiului, aceºtia au încercat prin diferite metode de a face cunoscute aceste posibile locaþii investitorilor. Toþi primarii din Valea Jiului au scos spre concesiune terenuri ºi clãdiri dezafectate, care sã fie puse la dispoziþia investitorilor. Însã, toþi se plâng de faptul cã investitorii nu sunt atraºi de Valea Jiului, din diverse motive. Absenþa investitorilor care sã fie dispuºi sã reabiliteze ºi sã utilizeze clãdirile dezafectate nu motiveazã primarii de a reabilita clãdirile. Astfel, acestea stau sã se

prãbuºeascã, fie în timp ajung doar niºte schele ale cãror structuri metalice sunt duse la fier vechi.

degradate, la P ãºuni dispoziþia investitorilor

Autoritãþile locale din Lupeni, au pus la dispoziþia investitorilor pânã ºi pãºunile. Conform informaþiilor de pe site-ul regiuneadevest.ro, suprafaþã pãºunilor scoase pentru a fi concesionate este de 15 hectare. Totodatã, în informaþiile oferite de cei de la Lupeni se specificã ºi faptul cã pãºunile sunt degradate. Mai mult terenurile libere de sarcini ar fi trebuit transformate în binecunoscutul parc industrial Valea Jiului. Totul a rãmas la stadiul de discuþii ºi atât. Edilii din Valea Jiului trebuiau sã prezinte

vorba despre Petroºani, Bansko, Varpalota ºi Wolfsberg. Municipiul din Valea Jiului a fost reprezentat în Bansko de o delegaþie condusã de cãtre Eduard Wersanski, unul dintre iniþiatorii proiectului. “Acest proiect, cu finanþare europeanã, a fost fãcut în vederea îndeplinirii a douã scopuri. Primul dintre ele se referã la dezvoltarea în rândul locuitorilor municipiului Petroºani a ideii de solidaritate, întrajutorare ºi voluntariat. În ceea ce priveºte

cel de-al doilea deziderat, acesta se referã la dezvoltarea ºi întãrirea relaþiilor ºi legãturilor dintre oamenii ºi administraþiile locale din cele 4 oraºe europene”, a precizat Eduard Wersanski. Proiectul prin intermediul cãruia s-a dorit dezvoltarea relaþiilor dintre cele 4 localitãþi europene s-a întins pe durata a aproape un an de zile. Pornit la drum pe data de 24 august 2011, la Petroºani, acesta are programatã conferinþa de încheiere în oraºul maghiar Varpalota, în data de 10 mai. Mir cea NISTOR

zona respectivã dar, þin sã precizez, niciunul nu a fost tãiat. Pomii au fost scoºi cu rãdãcinã ºi mutaþi în altã zonã”, a precizat Lucian Dragomir, director SPADPP Primãria Petroºani. Lucrãrile de modernizare a centrului Capitalei Vãii Jiului urmeazã a fi încheiate în aceastã varã. Mir cea NISTOR terenurile care se preteazã pentru înfiinþarea unui parc industrial. Terenurile ar fi urmat sã fie comasate pentru ca la final sã rezulte parcul industrial Valea Jiului. La momentul înfiinþãrii comisiei interministeriale, Liviu Grãdinaru, director general al Direcþiei pentru Relaþia cu Comunitãþile Locale din Ministerul Administraþiei ºi Internelor, a afirmat cã un parc industrial în Valea Jiului reprezintã o alternativã la minerit. „Valea Jiului nu poate sã trãiascã numai din minerit. S-a vãzut în România cã zonele mono-industriale nu au viaþã lungã. În Valea Jiului lucreazã ºi ingineri ºi maiºtri, care pot face ºi altceva în afarã de minerit. Noi vrem sã oferim posibilitatea primarilor sã desfãºoare ºi alte activitãþi în acele zone“, declarã Liviu Gradinaru. Astfel, terenurile care cândva au aparþinut unitãþilor miniere ar trebui introduse în circuitul industrial. Ce uitã însã reprezentantiistatului sã spunã este faptul cã pentru înfiinþarea unui parc industrial este nevoie de fonduri. Administraþia localã de la Petroºani chiar a solicitat undeva la 20 de miliarde de lei vechi. Banii ar fi necesari pentru introducerea utilitãþilor pe terenul unde a funcþionat preparaþia Livezeni. Raul IRINOVICI

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului |Marti, 27 martie 2012

6 Actualitate cord de asociere CJH-PetroºaniLupeni. În ºedinþa Consiliului Judeþean Hunedoara. de la sfîrºitul sãptãmânii trecute, s-a mai luat o hotãrâre care continuã seria parteneriatelor cu diverse instituþii din judeþ pentru a consolida ºi dezvolta – pe alocuri pentru a salva – activitãþi de interes general.

A

Dupã parteneriatul public - privat, unic în Valea Jiului dintre CJH ºi Asociaþia Misionarã Umanitarã Lupeni care acordã servicii private de asistenþã socialã, vin în cascadã alte parteneriate, dar de genul public-public, respectiv cu primãriile din Valea Jiului, pe anumite servicii publice care au nevoie de sprijin financiar. O datã cu ambiþiosul proiect, având în

S-au unit pentru a salva… SALVAMONT

”Dacã fost nu ar fi an, l Judeþe Consiliu acum noi eram þie” Salvamontiºtii ºi cele rã ocupa ã f , i’ r e douã primãrii din Valea ‘lib , a d u Bârli Jiului au dus-o greu în – Dumitr ont m ºef Salva Parâng.

vedere amplitudinea, de rezolvare civilizatã a problemei câinilor vagabonzi în tot judeþul cu parteneriate între vreo 17 primãrii ºi Consiliul Judeþean -, s-a mai nãscut un parteneriat/asociere între primãriile Petroºani ºi Lupeni, cu consiliile locale aferente, ºi CJH prin Serviciul Public Judeþean SALVAMONT.

aceastã iarnã, bugetele ºi politicile guvernului în ce privesc serviciile ºi finanþarea lor parþialã, în general, fiind sub necesar. ªi pentru cã toatã lumea vrea dezvoltare turisticã în Parâng ºi Straja, în principal, nu poþi face turism fãsã sevicii de calitate, mai ales în ce priveºte siguranþa cetãþeanului aflat pe munte, în staþiunile din Valea Jiului. ”Este o hotãrâre bine venitã, un ajutor pentru

Primãria ºi Consiliul Local Lupeni aceast parteneriat cu Consiliul Judeþean. Salvamontul are, în aceste condiþii, o activitate mai bunã þinând cont de susþinerea financiarã. Primãria Lupeni a reuºit sã plãteascã toate datoriile salvamontiºtilor ºi chiar ei au venit ºi mi-au sesizat faptul cã a apãrut în presã faptul cã încã existã aceste datorii. Cert este cã am reuºit, în aceastã iarnã, sã plãtim.

Repet, hotãrârea CJH este bine venitã” – a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Entuziasmat, ºeful salvamontiºtilor din Parâng, Dumitru Bârlida, a precizat cã acest parteneriat va ridica în continuare calitatea serviciilor, pentru cã echipamentele sunt importante în salvarea de vieþi, pe munte. ”Ne ajutã foarte mult aceastã hotãrâre pentru cã CJH are alte fonduri comparativ cu cele locale. Dacã nu ar fi fost Consiliul Judeþean, noi eram acum liberi, fãrã ocupaþie, ca sã zic aºa. 80 la sutã din echipamentele pe care le avem sunt de la judeþ. Noi acþionãm, fireºte ºi în judeþ. Este o treabã foarte bunã! / a declarat Dumitru Bârlida, ºef Salvamont Petroºani. ”Am observat cã atât primãria din Petroºani, cât ºi cea din Lupeni stau mai dificil cu fondurile ºi atunci am încercat sã-i sprijinim noi” a afirmat preºedintele CJH, Mircea Ioan Moloþ. Cu aceste parteneriate, sau acorduri de asociere, s-a demonstrat cã atunci când vrei, poþi, ºi cã atunci când au existat frecuºuri politice, acestea au adus numai dejavantaje în sensul nerezolvãrii multor probleme care au afectat în continuare cetãþenii ºi dezvoltarea zonei.

Actualitate 7

Un proiect european, aproape de final a sfârºitul L sãptãmânii trecute, staþiunea bulgarã Bansko a gãzduit una dintre etapele componente ale proiectului “Înfrãþire, Voluntariat, Cooperare”. Proiectul, destinat dezvoltãrii muncii de voluntariat, s-a derulat în mai multe localitãþi europene înfrãþite între ele. Este

Extraºi,

nu tãiaþi eºi mai mulþi D cetãþeni s-au plâns de faptul cã unii dintre pomii din parcul amplasat în vecinãtatea teatrului au fost tãiaþi, acest lucru nu s-a întâmplat.

Arborii au fost scoºi cu rãdãcinã, cu tot, fiind replantaþi în altã zonã a municipiului Petroºani. De tãiere sau extragere a scãpat, inclusiv, pomul declarat monument al naturii. La finalizarea lucrãrilor de reamenajare a centrului localitãþii, în zona din care au fost scoºi cei câþiva pomi vor fi replantaþi alþii. “Am primit mai multe sesizãri legate Ileana FIRÞULESCU de faptul cã am tãiat unii pomi din

Va l e a J i u l u i , i r u l o b m i s i º e n printre rui lãdirile industriale din Valea Jiului zac în paraginã. Aºa se face cã aceste clãdiri impunãtoare, care odatã aduceau prosperitate în Valea Jiului, se aflã acum pe punctul de a se dãrâma, sub tutela autoritãþilor.

C

Dacã în timpurile nu foarte îndepãrtate aceste clãdiri reprezentau o sursã de venit pentru administraþiile locale ºi acoperiºurile lor adãposteau sute de angajaþi, astãzi aceste clãdiri adãpostesc doar hoþii de fier vechi. Mai mult, nici nu mau putem vorbi de clãdiri, ci doar de ruine. Acestea reprezintã un pericol pentru cei care trãiesc de pe urma fierului care ºi aºa este din ce în ce mai puþin. Nu de puþine ori tineri au fost prinºi sub

zidurile care se dãrâmã sub propria greutate. Toþi edilii din Valea Jiului au identificat în strategiile de dezvoltare ca punct slab existenþa clãdirilor industriale abandonate. Potrivit primarilor din Valea Jiului, aceºtia au încercat prin diferite metode de a face cunoscute aceste posibile locaþii investitorilor. Toþi primarii din Valea Jiului au scos spre concesiune terenuri ºi clãdiri dezafectate, care sã fie puse la dispoziþia investitorilor. Însã, toþi se plâng de faptul cã investitorii nu sunt atraºi de Valea Jiului, din diverse motive. Absenþa investitorilor care sã fie dispuºi sã reabiliteze ºi sã utilizeze clãdirile dezafectate nu motiveazã primarii de a reabilita clãdirile. Astfel, acestea stau sã se

prãbuºeascã, fie în timp ajung doar niºte schele ale cãror structuri metalice sunt duse la fier vechi.

degradate, la P ãºuni dispoziþia investitorilor

Autoritãþile locale din Lupeni, au pus la dispoziþia investitorilor pânã ºi pãºunile. Conform informaþiilor de pe site-ul regiuneadevest.ro, suprafaþã pãºunilor scoase pentru a fi concesionate este de 15 hectare. Totodatã, în informaþiile oferite de cei de la Lupeni se specificã ºi faptul cã pãºunile sunt degradate. Mai mult terenurile libere de sarcini ar fi trebuit transformate în binecunoscutul parc industrial Valea Jiului. Totul a rãmas la stadiul de discuþii ºi atât. Edilii din Valea Jiului trebuiau sã prezinte

vorba despre Petroºani, Bansko, Varpalota ºi Wolfsberg. Municipiul din Valea Jiului a fost reprezentat în Bansko de o delegaþie condusã de cãtre Eduard Wersanski, unul dintre iniþiatorii proiectului. “Acest proiect, cu finanþare europeanã, a fost fãcut în vederea îndeplinirii a douã scopuri. Primul dintre ele se referã la dezvoltarea în rândul locuitorilor municipiului Petroºani a ideii de solidaritate, întrajutorare ºi voluntariat. În ceea ce priveºte

cel de-al doilea deziderat, acesta se referã la dezvoltarea ºi întãrirea relaþiilor ºi legãturilor dintre oamenii ºi administraþiile locale din cele 4 oraºe europene”, a precizat Eduard Wersanski. Proiectul prin intermediul cãruia s-a dorit dezvoltarea relaþiilor dintre cele 4 localitãþi europene s-a întins pe durata a aproape un an de zile. Pornit la drum pe data de 24 august 2011, la Petroºani, acesta are programatã conferinþa de încheiere în oraºul maghiar Varpalota, în data de 10 mai. Mir cea NISTOR

zona respectivã dar, þin sã precizez, niciunul nu a fost tãiat. Pomii au fost scoºi cu rãdãcinã ºi mutaþi în altã zonã”, a precizat Lucian Dragomir, director SPADPP Primãria Petroºani. Lucrãrile de modernizare a centrului Capitalei Vãii Jiului urmeazã a fi încheiate în aceastã varã. Mir cea NISTOR terenurile care se preteazã pentru înfiinþarea unui parc industrial. Terenurile ar fi urmat sã fie comasate pentru ca la final sã rezulte parcul industrial Valea Jiului. La momentul înfiinþãrii comisiei interministeriale, Liviu Grãdinaru, director general al Direcþiei pentru Relaþia cu Comunitãþile Locale din Ministerul Administraþiei ºi Internelor, a afirmat cã un parc industrial în Valea Jiului reprezintã o alternativã la minerit. „Valea Jiului nu poate sã trãiascã numai din minerit. S-a vãzut în România cã zonele mono-industriale nu au viaþã lungã. În Valea Jiului lucreazã ºi ingineri ºi maiºtri, care pot face ºi altceva în afarã de minerit. Noi vrem sã oferim posibilitatea primarilor sã desfãºoare ºi alte activitãþi în acele zone“, declarã Liviu Gradinaru. Astfel, terenurile care cândva au aparþinut unitãþilor miniere ar trebui introduse în circuitul industrial. Ce uitã însã reprezentantiistatului sã spunã este faptul cã pentru înfiinþarea unui parc industrial este nevoie de fonduri. Administraþia localã de la Petroºani chiar a solicitat undeva la 20 de miliarde de lei vechi. Banii ar fi necesari pentru introducerea utilitãþilor pe terenul unde a funcþionat preparaþia Livezeni. Raul IRINOVICI

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului |Marti, 27 martie 2012

8 Actualitate

Actualitate 9

Primar în inspecþie pe ºantier R

eprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani, în frunte cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi, au inspectat ieri lucrãrile de asfaltare de strãzi.

Dependenþi de huilã, “la mica înþelegere” n prezent, Compania Naþionalã a Huilei furnizeazã cãrbune Termocentralei Mintia fãrã un contract, întrucât încã nu s-a ajuns la o înþelegere în legãturã cu preþul de vânzare. Mai mult, Mintia ar avea nevoie de

Î

ANUNÞ În temeiul art. 39 aliniatul (1) din Legea nr. 215/ 2001, republicatã privind Administraþia publicã localã, se convocã Consiliul local al Municipiului Lupeni în ºedinþã ordinarã pentru joi 29 martie 2012, ora 1500, în sala de ºedinþe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu urmãtoarea

ORDINE DE ZI 1 – Proiect de hotãrâre privind alocarea sumei de 15.000 lei din bugetul local , cap. 67.02. „Culturã, recreere ºi religie” pentru organizarea unor manifestãri comemorative cu ocazia Zilei Veteranilor de Rãzboi ºi a Zilei Eroilor Neamului. Iniþiator:Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 2 – Proiect de hotãrâre privind alocarea sumei de 2.000 lei din bugetul local, capitolul 67.02 - „Culturã, recreere ºi religie”, subcap. 67.02.50 – Alte cheltuieli în domeniul culturii, recreerii ºi religiei, alin. 20.30.30 – Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii pentru participarea în calitate de coorganizator a unor manifestãri cultural-religioase. Iniþiator:Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 3 – Proiect de hotãrâre. privind aprobarea alocãrii sumei de 3.000 lei din bugetul local, Capitolul 67.02 -

vreo 100.000 de tone de huilã pe lunã, însã Valea nu poate da decât undeva la un sfert din cantitatea necesarã termocentralei, deoarece nu existã nici tehnologia necesarã ºi nici personal destul pentru a produce atât.

„Culturã, recreere ºi religie”, paragraful 67.02.05.01 – Sport, alin. 20.30.30 – Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii în vederea editãrii unui album de muzicã folk în parteneriat cu solistul Florin Paul Camen. Iniþiator:Ioan Cristian Roºu, Consilier local 4 – Proiect de hotãrâre privind aprobarea programului de acþiuni ºi lucrãri publice de interes local executate cu beneficiarii de venit minim garantat stabilit potrivit prevederilor Legii nr. 416/ 2001. Iniþiator:Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 5 – Proiect de hotãrâre. pentru revocarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 108/ 2011 privind concesionarea unui teren în suprafaþã de 240 m situaþi în Municipiul Lupeni, înscris în CF nr. 652 Lupeni, nr. topo 1264. Iniþiator:Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 6 – Proiect de hotãrâre privind aprobarea alocãrii sumei de 1.100 lei din bugetul local, capitolul 67.02 „Culturã, recreere ºi religie” subcapitolul 67.02.05.02 “Tineret”, alin.20.30.30 – „Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii” în vederea deplasãrii echipei de rugby a Liceului Teoretic Lupeni, la Olimpiada Sportului ªcolar. Iniþiator:Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 7 – Diverse. PRIMAR CORNEL RESMERIÞÃ RESMERIÞÃ

ãrbunele din import… prea bun, prea ca la europeni

C

Deºi existã o relaþie de dependenþã între CNH ºi Mintia, apar ºi ”mici frecuºuri”. CNH e nemulþumitã de preþul pe care-l oferã Mintia pe cãrbune, de 65 de lei\Gcal, în timp ce Mintia se plânge cã huila de Valea Jiului e ”foarte proastã, jumãtate numai piatrã”. De aceea termocentrala din capitala judeþului preferã importurile, oferind 85 de lei\Gcal, însã ºi aici apare o altã problemã, demnã de scrierile lui Caragiale. Huila din import e ”prea bunã” ºi stricã instalaþiile de ardere, care sunt proiectate pe calitatea cãrbunelui din Valea Jiului. ”Fiecare grup are douã cazane care sunt de fapt ”plãmânii” grupului. Preîncãlzitoarele de aer ale acestora sunt înfundate cu zgurã pietrificatã ºi nu le curãþã nimeni. Mai contribuie ºi vârsta grupurilor, au fost construite în 1970, 1971. Dacã nu te ajutã plãmânii, nu poþi sã fugi, aºa ºi cu Mintia. În loc sã producã 210 Mw\grup, ca de exemplul Grupul 4 nu poate produce mai mult de 123 Mw\orã încãrcat la maxim, deºi turbina e bunã, dar preîncãlzitorii sunt înfundaþi. Huila de Valea Jiului are cenuºã 40% ºi 50% piatrã. Cât bagi în foc atâta scoþi. Se distrug morile când se macinã piatra în loc de cãrbune, iar cenuºa trebuie s-o pui undeva împreunã cu zgura. Alþi bani ºi aici, plus cã se mai duc bani în plus pe transport când cari 50% steril ºi piatrã. Dacã ar fi fost separat fizic, cãrbunele din Vale ar fi avut 5400 kcal\kg”, declarã surse din Mintia.

alea nu poate V asigura 100.000 de tone pe lunã pentru Mintia Însã ºi cealaltã parte a baricadei existã nemulþumiri. Sindicaliºtii din minerit considerã cã preþul de cumpãrare a huilei din Vale e discriminatoriu. ”Contractul pe care îl avem cu Mintia face referire la

puterea caloricã. Acceptã minim 3300 kcal pe kilogram. Ceea ce aduc din import are puterea caloricã peste 5.000 kcal ºi nu-l pot arde. CNH primeºte 65 de lei\Gcal, pe când celor din import le dau 85 de lei. Este un lucru cu care noi nu suntem de acord. Piaþa energiei nu este liberalizatã”, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

milioane tone. Preþul plãtit de Mintia pentru huila de Valea Jiului a fost de 65 lei/Gcal în luna ianuarie, 75 lei/Gcal în luna februarie. Pentru luna martie, pretul la care este facturatã cantitatea de huilã livratã de CNH cãtre Mintia este de 65 lei/Gcal. Din informaþiile pe care le avem, preþul la care Mintia achiziþioneazã huila din import este de 85 lei/Gcal”, precizeazã Oana Stoicuþa.

ât despre cantitatea cerutã de Mintia, Nica recunoaºte cã nu poate fi asiguratã.

minelor Î nchiderea agraveazã situaþia

C

”În momentul de faþã nu putem asigura cantitatea cerutã. Ei au cerut o cantitate mai mare. Dar Valea Jiului nu e pregãtitã sã livreze o asemenea cantitate. Ar însemna sã lucrãm ºi duminicile. Cererea a fost de 100.000 de tone pe lunã, iar noi dãm vreo 8.000 de tone pe zi, ºi nu avem nici tehnicã, nici oameni, sunt toate neajunsurile legate între ele”, spune Petre Nica. CNH : ”Dacã nu le convine calitatea, pot refuza livrarea” Oficialii CNH nu sunt însã de acord cu faptul cã huila nu ar corespunde calitativ. ”Calitatea huilei livrate de CNH cãtre Termocentrala Mintia este de 3.357 Gcal\t ºi rãspunde pretenþiilor beneficiarului. Precizãm faptul cã huila livratã este recepþionatã cantitativ ºi calitativ de cãtre reprezentanþi ai Electrocentrale DevaMintia. În situaþia în care huila nu corespunde din punct de vedere calitativ, livrarea poate fi refuzatã de cãtre aceºtia”, declarã Oana Stoicuþa, purtãtorul de cuvânt al CNH. Reprezentanþii CNH mai recunosc faptul cã încã nu s-a ajuns la un contract între ei ºi Mintia, din cauzã cã nu s-au înþeles la preþ. ”La acest moment, nu existã un contract încheiat între CNH ºi Mintia, preþul de vânzare a huilei fiind încã subiectul unor discuþii între CNH, Termocentrala Mintia ºi MECMA. Cantitatea de huilã programatã a se livra în acest an cãtre Mintia este de 1,29

Dar situaþia din prezent se poate agrava ca urmare a închiderii minelor declarate neviabile, urmând a avea de suferit atât CNH, cât ºi Mintia. ”În perioada care va urma dupa intrarea în program de închidere a minelor EM Petrila, EM Paroºeni ºi EM Uricani, producþia CNH va intra pe un trend descendent, fapt ce va influenþa implicit ºi situatia livrãrilor cãtre beneficiari. Menþionãm cã pentru anul 2012, producþia aferentã celor trei exploatîri este de 695 mii tone. Producþia CNH poate fi revitalizatã doar în condiþiile implementãrii unui program de retehnologizare cu accent pe creºterea productivitãþii muncii. Totuºi, Mintia încã are pierderi, iar oficialii guvernului român spun cã ar fi ºi din cauza preþului mai mare pe care îl cere CNH. ”Cãrbunele din Valea Jiului care de câteva luni îl cumpãrã cu 72-73 de lei pe Gcal duce ºi acesta la pierderi, fiindcã preþul e mai mare. Când ai un consum foarte mare ºi capacitãþile de producþie sunt limitate”, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, Caroly Borbely, secretar de stat în Ministerul Economiei. Aceeaºi variantã o are ºi Tiberiu Borca, directorul Termocentralei Mintia. ”Întrebaþi-i pe cei din CNH de ce înregistrãm pierderi. Acestea sunt din cauzã cã preþul la materia primã a crescut corelat cu produsul finit”, precizeazã Borca. Anamaria NEDELCOFF

Ei au început cu drumul de la Universitate. “Se continuã lucrãrile pe care le-am început anul trecut. Este vorba de drumul care duce la Universitate, care va fi reabilitat complet, atât partea carosabilã, cât ºi trotuarele ºi zonele verzi”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, pri-

marul Municipiului Petroºani. Conform primarul, aceastã lucrare se va finaliza în douã, trei sãptãmâni. De asemenea, dupã ce un petroºenean s-a plâns cã aproape ºi-a distrus maºina pe drumul pe care locuieºte, primãria a executat câteva reparaþii ºi aici. Este vorba despre strada Brazilor, tot din zona Universitãþii. “Sãptãmâna trecutã ne-am apucat ºi am scos noroiul care a fost aici, am pietruit, iar în momentul de faþã, strada este practicabilã”, a mai spus Iacob Ridzi. Luiza ANDRONACHE

Calvarul Începe deratizarea! ºoferilor, la final E RUPO face parcãri în D Petroºani Administraþia localã de la Petroºani implementeazã un proiect care prevede creºterea numãrului de parcãri din localitate. Cei de aici vor amenaja mai multe locuri destinate pentru staþionarea autoturismelor. În cadrul proiectului se vor realiza ºi accesele cãtre aceste zone. Cei de la Petroºani au atribuit deja contractul. Mai exact, contractul în valoare de 720 de mii de lei. În conformitate cu documentele realizate de administraþia localã din Petroºani vor fi executate lucrãri pentru amenajarea unor parcãri precum ºi a

acceselor aferente, respectiv, a unui numãr de 20 locaþii cuprinzând un numãr de 274 locuri de parcare cu o suprafaþa parcãri de 3.474,17 mp ºi cu o suprafaþa acces de 2.959,10 mp pe raza municipiului Petroºani. Autoritatea contractantã urmãreºte prin prezenta investiþie sã execute lucrãri pentru amenajarea unor parcãri precum ºi a acceselor aferente pe raza municipiului Petroºani. Amplasamentele locurilor de parcare ºi accesele aferente sunt situate pe raza municipiului Petroºani, atât în zona Nord, zona Centru cât ºi cartierul Aeroport. Raul IRINOVICI

dilii din Petroºani au demarat în forþã activitãþile de primãvarã, iar în cel mai scurt timp va avea loc ºi o deratizare. Sunt vizate subsolurile blocurilor, ºcolile, parcurile ºi zonele de depozitare a gunoiului.

Odatã cu încãlzirea vremii la Petroºani va începe ºi o campanie de deratizare. Vor fi curãþate ºi dezinfectate locurile în care se depoziteazã gunoiul, ºcolile ºi subsolurile. “Ne-am propus sã demarãm aceastã campanie, acum cã s-a încãlzit afarã. În cel mai scurt timp vom face dezinsecþia oraºului. Vom merge la ºcoli, spital, sau în subsolul blocurilor. Dezinsecþia se face pentru ºobolani ºi insecte”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Mai mult, ºi câinii vor fi adunaþi de pe strãzi. Primarul spune cã aproape a dublat numãrul de locuri de la adãpos-

Deþinuþii, pãziþi de … deþinuþi D ouã dintre cele 6 turnuri de pazã ale Penitenciarului Bârcea Mare sunt asigurate chiar de deþinuþi. La aceastã situaþie s-a ajuns din cauzã cã în cadrul penitenciarului nu are cine sã asigure paza în cele 2 foiºoare de control.

Nu orice deþinut poate asigura paza, ci numai persoanele private de libertate care au fost condamnate pentru infracþiuni uºoare. Deþinuþii au voie sã iasã la muncã dacã doresc ºi, la fiecare 3 zile muncite, condamnaþilor li se reduce din pedeapsã o zi. Pânã acum,

puºcãriaºii erau folosiþi doar la bucãtãrie, acþiuni de igienizare sau agriculturã, dar recent s-a decis sã asigure ºi o parte din pazã, în lipsa personalului necesar.

Anul trecut 6 angajaþi au plecat de la Penitenciarul Bârcea Mare, fie prin pensionare, fie prin demisie, iar locurile lor au rãmas libere. Car men COSMAN

tul de câini. “Am crescut numãrul locurilor din adãpost de la 70 la 120 de locuri ºi colaborãm ºi cu cele douã firme particulare care se ocupã cu maidanezi. Sperãm sã fie eficientã aceastã campanie”, a mai

declarat Ridzi. Acþiunile de primãvarã vor continua ºi în urmãtoarele zile când vor fi toaletaþi copacii ºi vor fi adunate deºeuri din zonele verzi. Diana MITRACHE