Issuu on Google+

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 87

Cronica Vãii Jiului Marti, 20 martie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

”Greu de ucis”în rolul principal,

Tiberiu Iacob-Ridzi

SUP a cheltuit 45.000 de lei pe un sistem contestat de pacienþi acienþii internaþi la Spitalul de Urgenþã Petroºani ºi aparþinãtorii lor sunt total nemulþumiþi de noul sistem „de securitate” implementat de conducerea unitãþii medicale.

P

>>> PAGINA A 3-A

Nica, te simþi cu musca pe cãciulã? rimul termen în dosarul privind stabilirea ilegalitãþii grevei minerilor de la începutul lunii martie aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara a fost amânat.

P

>>> PAGINA A 5-A

Fãrã cãldurã pe un munte de huilã amenii din judeþul Hunedoara stau pe un munte de huilã, însã se încãlzesc cum pot. Societãþile de termoficare, atât din Valea Jiului, cât ºi din nordul judeþului, au datorii de milioane de lei ºi riscã sã intre în faliment.

O

>>> PAGINILE 6-7

Liderii PP-DD recunosc valoarea actualului primar al Petroºaniului pentru viitoarele alegeri, dar nu recunosc cã nou veniþii ”oameni cu ºcoalã”, foºti politicieni farã scopuri atinse, atenueazã din succesul partidului OTV-ist la nivel PAGINA A 5-A naþional creând nemulþumiri ºi tensiuni.

Premierã medicalã la Spitalul Municipal Hunedoara >>> PAGINA 11


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Mrti, 20 martie 2012

Precizãri la articolul “Ortacii, lãsaþi pe drumuri de FNM” din Cronica Vãii Jiului”, din data de 19.03.2012 ediþia cotidianului “C rima precizare care treP buie fãcutã este faptul cã, Federaþia Naþionalã a Muncii ( FNM ), are în componenþã organizaþii la nivelul judeþelor Gorj, Hunedoara, Vâlcea, Prahova ºi a municipiului Bucureºti. Deci, afirmaþia numitului Nica Petre este falsã ( de fapt este obiºnuit cu falsul ºi cu minciunile… ).

A doua precizare este faptul cã mineritul din Valea Jiului nu se va închide din cauza FNM ci se va închide doar dacã CEH va fi înfiinþat prin HG 1023/2011 ºi Nota de fundamentare la aceastã hotãrâre în formele actuale ale acestora: 1) În HG 1023/2011 nu se face nici o referire la mineritul Vãii Jiului, la CNH sau la minele viabile; 2) Prin Nota de fundamentare a HG 1023/2011, secþiunea a 3-a,

punctul 4, CEH are atribuitã urmãtoarea sarcinã: “Noul operator economic va asigura ºi va stimula activitatea ºi competitivitatea carierelor de lignit existente.”. Deci nimic referitor la minele de huilã din Valea Jiului; 3) Dorinþa celor de la putere ca aceste complexe energetice sã fie înfiinþate în aceasta varã ( cel târziu ) se datoreazã faptului cã se doreºte privatizarea lor ( vanzarea cãtre investitori strãini ) pânã la sfârºitul mandatului ( probabil pentru a mai câºtiga ceva bani grei, în plus, pentru a-i folosi în campania electoralã pentru parlamentare ). Mai concret ºi pe înþelesul tuturor: Înfiinþarea CEH fãrã includerea CNH sau a minelor viabile ºi privatizarea acestuia, va duce la închiderea tuturor minelor din Valea Jiului ºi importarea de huilã din tãrile din zona EURO, tãri ca Germania, Spania, etc.; 4) În programul de revendicãri ºi propuneri ( http://valtercojman.blogspot.com/2012/03/pro puneri-fnm-si-unm-vj-pentru.html ) pus în discuþie cu MECMA, propunerile ºi revendicãrile referitoare la Valea Jiului, îmi aparþin în totalitate ºi au fost aprobate, cu mici completãri, de reprezentanþii organizaþiilor componente a Uniunii Naþionale a Muncii Valea Jiului ( organizaþie zonalã a FNM ): - Am cerut anularea datoriilor istorice sau, cel puþin, a penalitãþilor deoarece a existat un precedent, cu

ani în urmã, privind datoriile SNLO ºi un altul, recent, de acum câteva zile, privind datoriile CFR. Deci dacã se vrea, se poate…; - Deºi nu suntem de acord cu închiderea celor 3 mine, am cerut garanþia cã, mãcar, minele viabile din CNH vor fi incluse în CEH ( aºa cum a fost inclusã SNLO în CEO ), cã minerii îºi vor pãstra drepturile ºi gratuitãþile, cã niciuna din cele 4 mine viabile nu se vor mai închide ºi nu se vor mai face disponibilizãri, sau, cel puþin, nu în urmãtorii 10 ani. Considerãm cã, dacã nu s-au putut oferi aceste garanþii, înseamnã cã se pregãteºte ceva sumbru mineritului din Valea Jiului, mai ales dacã amintim faptul cã existã cãrbune pentru aproximativ 100 de ani ºi solicitãri pentru huila din Valea Jiului dar, NU SUNT DATE APROBÃRI DIN PARTEA GUVERNULUI, la cererea celor din Comisia Europeanã care vor sã aibã, probabil, piaþã de desfacere pentru huila din Germania, Spania, etc. De asemenea, considerãm cã, probleme de sãnãtate mintala, au “liderii” minerilor care acceptã înfiinþarea CEH în forma actualã, fãrã garanþii pentru minele, minerii ºi mineritul din Valea Jiului… Dacã nu au probleme mintale, înseamna ca au alte interese… ceea ce este mult mai grav. Pr eºedinte executiv FNM, Valter COJMAN

ANUNÞURI

Cronica Vãii Jiului

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428

 Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program:

Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 17:00 - 18:00 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi. Nicolae NICOARÃ

Cronica Vãii Jiului

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

ADRESA NOASTRÃ

Director:

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Comanda la mine 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Plasa de stele 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Prima paginã

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Joker (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Iubire interzisã (r) 0:30 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Lois ºi Clark (s) 15:00 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Spartacus: Nisip însângerat (s) 0:00 MasterChef (r)

Prima TV 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r)

TVR 1

8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 10:30 Medium 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 Teleshopping 11:30 M.A.I. aproape de tine (r) 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:00 Cãlãtorii la superlativ 12:30 Nimeni nu-i perfect 12:25 Fabrica de staruri 12:45 Legenda cavalerului 13:00 Teleshopping rãtãcitor ºi a frumoasei Razã13:30 Camera de râs de-Lunã (r) 13:45 Teleshopping 14:00 Jurnalul TVR 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 16:00 Maghiara de pe unu 15:00 Totul despre mame (r) 16:50 Tunel spre libertate 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:40 Legenda cavalerului 17:00 Trãsniþii (r) rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 18:00 Focus 18 18:21 Legenda cavalerului 19:00 Focus Sport rãtãcitor ºi a frumoasei Razã19:30 Iubiri secrete de-Lunã - Ultimul episod 20:30 Misiune imposibilã 2 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 22:15 Trãsniþii - Implantul 20:50 Fabrica de staruri 23:15 Focus Monden 21:10 Pasiune obsesivã 23:45 Rãzboiul lumilor: A doua 22:40 Aparenþe înºelãtoare invazie 0:30 Tunel spre libertate (r) 1:25 Cãlãtorii la superlativ (r) 1:30 Focus (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Marti, 20 martie 2012

dupã cum spune managerul SUP. ªi, pe lângã toate acestea, în spital ºi în curte s-au montat camere de supraveghere. 32 la numãr.

acienþii internaþi la Spitalul de Urgenþã Petroºani ºi aparþinãtorii lor sunt total nemulþumiþi de noul sistem „de securitate” implementat de conducerea unitãþii medicale. Chiar ºi preotul instituþiei spune cã erau lucruri mult mai importante de realizat înainte de acest proiect a cãrui implementare a costat 45.000 de lei.

P

Barierã, cititor de carduri sau camere de supraveghere sunt componentele unui sistem prin care conducerea Spitalului de Urgenþã Petroºani încearcã sã limiteze „debandada” din instituþia medicalã. Un sistem de securitate pentru care s-a plãtit, din fondurile proprii ale spitalului, 45.000 de lei ºi care, spune managerul unitãþii – Alin Vasilescu – este în concordanþã cu prevedere Ministerului Sãnãtãþii.

istemul stârneºte nemulþumiri

S

SUP a cheltuit 45.000 de lei pe un sistem contestat de pacienþi „În Spitalul de Urgenþã Petroºani a putut intra cine a vrut, cum a vrut ºi pe unde a vrut, lucru nefiresc pentru o instituþie medicalã”, a declarat dr. Alin Vasilescu. Acesta a precizat cã, în anii trecuþi în spital au

avut loc mai multe furturi ale unor bunuri aparþinând bolnavilor sau cadrelor medicale. În plus, mai spune acesta, este necesarã o limitare a agenþilor microbieni, în condiþiile în care imunitatea pacienþilor este oricum scãzutã pe fondul afecþiunilor de care suferã. În consecinþã, s-a apelat la un control mai strict pentru cei care intrã în spital ºi aplicarea unor taxe. Aºa cã, de la începutul acestei luni, accesul în spital se face doar cu carduri de acces,

Diabeticii dau bani pe medicamente iabeticii din judeþul Hunedoara D trebuie sã scoatã din buzunar bani pentru medicamentele necesare, în cazul în care acestea nu sunt produse în România. Suma scoasã de un bolnav de diabet din buzunar pentru medicaþia necesarã diferã de la medicament la medicament ºi în funcþie de tipul de diabet. ”Mie mi se prescriu medicamente produse de nemþi, iar când iau tratamentul de la farmacie, îl iau pentru trei luni. Cât dau

pe medicamente este în funcþie de firma care-l produce. Ultima datã am scos din buzunar 40 de lei. ªtiu cã medicamentele mele au ºi variantele româneºti, gratuite, dar medicul meu mi-a spus cã parcã mai bune sunt cele produse la nemþi”, declarã Daniela Lãzãriuc, din Vulcan. Ceea ce nu ºtiu însã bolnavii de diabet este cã au dreptul sã-i cearã medicului specialist sau farmacistului varianta de medicament gratuitã, întrucât substanþa principalã este aceeaºi. ”Marea majoritate a medicamentelor se produc în afara þãrii. Dar trebuie discutat cu medicul specialist. Iar la farmacie pacientul poate întreba de medicamentul gratuit. Acelaºi medicament este produs de firme diferite ºi de aceea preþurile diferã”, a declarat Maria Mesaroº, preºedintele Federaþiei Asociaþiilor

atât pentru personalul angajat – care se ºi ponteazã electronic – cât ºi pentru vizitatori. În plus, pentru aparþinãtorii care doresc sau trebuie sã stea lângã bolnav ºi în afara orelor de vizitã se emite un bilet de voie pe 7 zile, contra sumei de 7 lei ºi a buletinului lãsat în custodie. Iar pentru cei care vor sã intre cu maºina în curtea spitalului, ºi nu sunt angajaþii instituþiei medicale,

a mai fost stabilitã o taxã, de 5 lei pe zi, asta ca sã nu mai intre oricine ºi sã încurce ambulanþele,

Diabeticilor din România. Directorul Direcþiei de Sãnãtate Publicã (DSP) Hunedoara, dr. Dumitra ªtefan, susþine cã decontarea medicamentelor pentru diabetici se face în funcþie de preþul de referinþã al acestora. ”Decontarea la nivel de gratuitate sau compensare se face la un anumit preþ de referinþã. Este vorba de substanþa din care e fãcut medicamentul. Diferenþa de la preþul de referinþã la produsul finit o suportã pacientul. Ca sã vã dau un exemplu. La Aspirinã ºi Aspenter, obþinem acelaºi efect, dar preþurile diferã. Aspirina

Dar, în timp ce managerul SUP vorbeºte în termeni laudativi despre sistemul implementat ºi despre utilitatea lui, pacienþii au cu totul altã pãrere. „Am ieºit sã-mi cumpãr ceva de al chioºc ºi acum am rãmas pe dinafarã. Nu mi se pare corect ce au fãcut”, a spus o femeie însãrcinatã care a tras minute bune de uºã, pânã când a gãsit pe cineva sã-i deschidã. „Nu e prea corect ce au fãcut. Suntem în Uniunea Europeanã ºi trebuie sã ne raliem cu ei, nu? Era suficient sã punã un sistem de pazã, de securitate, dar fãrã bani”, a declarat un bãrbat care venea în vizitã la mãtuºa lui internatã aici. Iar preotul SUP, Ionel Zãrie, pune degetul pe ranã: „Ca de obicei, românul pune întotdeauna carul înaintea boilor. Erau alte prioritãþi. Nu sunt cearceafuri cum trebuie, nu sunt saltele, mâncarea este cum este… Erau destul de fãcut înainte de acest sistem”. Car men COSMAN

îþi ajunge, sã zicem, patru zile, pe când Aspenterul doar o zi. Ce plãtesc ei este diferenþa de clasã”, precizeazã dr. Dumitra ªtefan. Anamaria NEDELCOFF


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 20 martie 2012

undaþia George Becali, înfiinþatã de latifundiarul din Pipera, ar putea fi executatã silit din cauza datoriilor acumulate cãtre bugetul local din Petroºani.

Becali, cu sabia executãrii silite deasupra capului

F

Deocamdatã, edilii stabilesc dacã se merge pe sechestru asigurãtor, ori pe varianta popririi conturilor bancare pentru recuperarea banilor. Reprezentanþii administraþiei publice din Petroºani vor sã instituie sechestrul asigurãtor pe blocul lui George Becali, din municipiul Petroºani. Inspectorii fiscali nu au de ales, din cauza datoriilor acumulate de Fundaþia

George Becali, care deþine în acte imobilul. Datoriile la bugetul local se cifreazã la 163.000 de

lei, suma reprezentând impozitele neachitate din 2011, primul trimestru al acestui an, dar ºi o

restanþã din 2010. “Nu ºtiu dacã s-a luat legãtura cu Fundaþia. Modalitãþile de comunicare sunt cele

Creºã la Vulcan inisterul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului are în plan sã construiascã o creºã cu program prelungit ºi la Vulcan.

M

Copiii învaþã încã în ºcoli neautorizate n Hunedoara mai sunt ºcoli neavizate sanitar veterinar, unde copiii ajung ca sã înveþe.

Î

Inspectorii sanitari spun cã nu au dat avize pentru ºcoli a cãror grupuri sanitare nu sunt conforme, ori în care locaþia nu e corespunzãtoare. Aproximativ 40 de unitãþi ºcolare din Hunedoara încã nu au avize sanitare ºi nici nu vor primi pentru cã nu au fãcut investiþii. Acestea erau necesare în grupurile sanitare ori pentru

împrejmuirea spaþiului în care învaþã copiii ºi cele mai multe sunt din mediul rural al judeþului. „Au existat mai multe motive pentru care nu au primit aceste unitãþi avize. Sunt chiar ºcoli a cãror directori au fost uituci. Practic, au uitat sã depunã la timp dosarele pentru avize. Au fost, însã, autorizate pentru acest an circa 90 la sutã dintre ºcoli”, a precizat Cecilia Birãu, director adjunct DSP Hunedoara. La începutul anului 53 de

legale, iar dec izia care se va lua va fi comunicatã Fundaþiei George Becali”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Dacã nici aºa nu se reuºeºte recuperarea sumelor restante, s-ar putea trece la executarea silitã. Fundaþia George Becali a intrat în posesia imobilului respectiv în ianuarie 2007, în urma unei licitaþii publice organizatã de municipalitatea in Petroºani. Blocul a fost reparat ºi amenajat, iar Fundaþia George Becali a vrut sã vândã locuinþele. Apartamentele nu ºi-au gãsit însã cumpãrãtor, mai ales cã nici zona în care este situat nu este prea atractivã. De fapt,

Reprezentanþii administraþiei locale au fost înºtiinþaþi de acest lucru de puþin timp. „Joi am fost sunaþi de reprezentanþii Ministerului Dezvoltãrii ºi Turismului, care ne-au solicitat mai multe detalii, la o veche adresã de-a noastrã privind construirea unei creºe cu program prelungit pentru copiii din Municipiul Vulcan. Astfel, împreunã cu Biroul de

Becali a vrut sã vândã garsonierele, însã acestea costau 30.000 de euro, un preþ prea mare pentru zona în care sunt construite. Aºa cã, blocul, situat în cartierul Aeroport din Petroºani, este nelocuit încã din 2007, când s-au finalizat lucrãrile de reabilitare a fostului cãmin de nefamiliºti. Evaluat la 1.649.322 lei, blocul a fost de mai multe ori sub sechestru, mãsurã asiguratorie pusã de reprezentanþii Serviciului Taxe ºi Impozite Petroºani, din cauza datoriilor acumulate de Fundaþia George Becali la plata taxelor ºi impozitelor, ceea ce se va întâmpla ºi acum. Car men COSMAN

Integrare Europeanã, am gãsit de cuviinþã sã facem solicitarea în scris cãtre Minister. Dupã modul cum au pus ei problema când ne-au sunat, sunt convinsã cã acest proiect se va finaliza în scurt timp, þinând cont cã discuþia a fost de pe vremea când era doamna Udrea la minister ”, a declarat Angela Stoica, viceprimarul Municipiului Vulcan. La Vulcan existã doar o singurã creºã drept pentru care, tot mai mulþi pãrinþi solicitã construirea uneia cât mai curând. Locaþia ar putea fi în zona blocurilor D, chiar la intrarea în oraº. “Sunt multe mãmici care pleacã la muncã ºi nu au cu cine sã lase copilul. Astfel, fiind o cerere mare, ne-am ºi gândit ca locaþia sã o gãsim undeva între D-uri, la intrare în Municipiul Vulcan”, a mai spus Angela Stoica. Luiza ANDRONACHE

unitãþi nu au primit avizul de funcþionare, iar acum mai sunt 49. Asta pentru cã directorilor „uituci” le-a amintit prefectul judeþului Hunedoara ce au de fãcut. Restul, însã, aºteaptã fonduri pentru a investi în ºcolile neautorizate. Diana MITRACHE

Încet-încet, locurile se ocupã chiar ºi la ºcolile „sãrace” ãptãmâna trecutã a demarat, în întreaga þarã, înscrierea copiilor în clasa pregãtitoare.

S

Potrivit noii legi a educaþiei, la împlinirea vârstei de ºase ani micuþii vor fi înscriºi, automat, de cãtre Inspectoratele ªcolare Judeþene, în aºa-numitã clasã 0, la ºcolile amplasate în apropierea domiciliului acestora. În principiu, înscrierea copiilor în clasa pregãtitoare se deruleazã în 4 etape, prima dintre acestea fiind demaratã în data de 5 martie. Pânã în prezent, la ªcoala Generalã Nr. 2. din cartierul Colonie, 23 de elevi au fost înscriºi, deja, în clasa „0” sau în clasa I.

”Eu zic cã stãm destul de bine în ceea ce priveºte înscrierile în clasa pregãtitoare ºi a I-a. Deºi este un cartier sãrac, pãrinþii copiilor au venit, mãcar, sã se intereseze ce le putem oferi copiilor lor. La unitatea ºcolarã din Colonie, pentru viitorul an ºcolar, vom avea o clasã pregãtitoare ºi o clasã destinatã elevilor din primul an de învãþãmânt”, a precizat Atena Vlãduceanu, director ªc. Gen. Nr. 2 Petroºani. Pe viitor, copiii ar putea ajunge la ºcoalã chiar ºi mai devreme de împlinirea vârstei de 6 ani... În cazul în care evaluarea psihosomaticã este favorabilã, micuþii ar putea fi acceptaþi în clasa pregãtitoare chiar ºi de la 5 ani! Mir cea NISTOR

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Marti, 20 martie 2012

”Greu de ucis”- în rolul principal, Tiberiu Iacob Ridzi iderii PP-DD L recunosc valoarea actualului primar al Petroºaniului pentru viitoarele alegeri, dar nu recunosc cã nou veniþii ”oameni cu ºcoalã”, foºti politicieni farã scopuri atinse, atenueazã din succesul partidului OTV-ist la nivel naþional creând nemulþumiri ºi tensiuni. Dupã ce liderii USL, respectiv cei ai PSD ºi PNL, au recunoscut cã actualul primar al Petroºaniului este de nebãtut în alegeri, a venit ºi rândul celor de la PP-DD. În viziunea tuturor filialelor partidelor politice locale actualul primar al municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, candidat PDL la viitoarele alegeri locale pentru acelaºi post, este de nebãtut. Procentele din sondajele de opinie îl situeazã între 62 ºi 66 la sutã în intenþia de vot a cetãþenilor, dar ºi la încredere ºi notorietate. Cum celelalte partide nu învaþã de atâþia ani ”sã-ºi creascã viitorul primar” în rãstimpul dintre alegerile locale, adicã sã-l promoveze ºi sã-l formeze conform unor previziuni în ceea ce privesc dorinþele alegãtorilor, la momentul actual, Ridzi nu are contracandidat. Degeaba celelalte partide fac sondaje peste sondaje, pentru cã acestea aratã tocmai nemunca lor din ultimii trei ani pe

aceastã laturã. Partidele au fost ocupate cu lucruri mãrunte, de cartier, cu certuri, bârfe, intrigi, organizãri ºi reorganizãri pentru ca acum sã se trezeascã fãrã oameni pregãtiþi. Dupã ce USL, respectiv PSD ºi PNL, s-a resemnat cã nu-l poate devansa pe actualul primar, a încercat câºtigarea acestuia de partea lor, încercare de înþeles având în vedere cã PDL la nivel de þarã este în declin major. În cazul Partidului Poporului – Dan Diaconescu, liderii locali recunosc la rândul lor cã este ”greu de ucis” Tiberiu Iacob Ridzi.

ulturii” se înghesuie la

”V

PP-DD

PP-DD, un partid nou, cu structuri neconsolidate, dar mult deasupra PDL în sondaje, este de luat în seamã chiar dacã unora nu le place calitatea politicii fãcutã în stil manelisto OTV-ist. ªi liderii acestui partid au fost ºi sunt surprinºi de aderenþa formaþiunii politice la public. Politicienii cu vechi state, dar cãrora nu le-a prea ieºit succesul prin politicã pânã în prezent, s-au lipit rapid de PP, nemaibãgând în seamã UNPR care stagneazã la 1 la sutã în sondaje. Analiºtii susþin cã PP are succes tocmai cã este un partid nou, cu chipuri noi, spre care oamenii

vin în disperarea lor ºi ca urmare a acumulãrii neîncrederii în vechii politicieni. Dar acum vin, precum vulturii, chiar politicienii vechi, renegaþi de partidele din care au fãcut parte, stricând astfel ºandramaua noului partid. S-au creat multe astfel multe nemuþumiri în rândul membrilor ºi al simpatizaþilor PP, lucru ce ar putea atenua ”succesul fulminant” al partidului tv la nivel naþional. Liderii PP nu realizeazã încã acest lucru, dovadã cã se contrazic, nu peste douã zile, ci în aceeaºi conferinþã de presã, ceea ce confirmã spusele preºedintelui PP Valea Jiului, Raj Tunaru, cã fierberea succesului din partid este greu de gestionat. ”Vin foarte mulþi în partidul nostru, parcã prea mulþi dintr-o datã, lucru ce mã îngrijoreazã pentru cã este dificil de gestionat situaþia, pentru cã asta implicã o reponsabilitate uriaºã. Populaþia s-a sãturat de toþi politicienii, vor oameni noi care nu au fãcut politicã” – spune Raj Tunaru. Acelaºi preºedinte Tunaru, a adãugat, printre altele, cã în PP nu are doar oameni simpli, fãrã pregãtire, arãtând noile veniri în partid, foºti membri în alte formaþiuni politice. ”Vedeþi, au venit ºi mai vin la noi oameni serioºi cu experienþã ºi cu pregãtire, deci nu avem – aºa cum se spune – numai oameni simpli” a precizat Raj Tunaru.

ª

i totuºi, Ridzi…

În ceea ce priveºte candidatul pentru fotoliul de primar al Petroºaniului, acelaºi Raj Tunaru a recunoscut supremaþia lui Tiberiu Iacob Ridzi în opþiunile alegãtorilor. ”Recunoaºtem valoarea actualului primar Tiberiu Iacob Ridzi. Dar

partidul din care face parte are probleme ºi s-ar putea sã aibã soarta PNÞCD. Clar, Tiberiu Iacob Ridzi are ºansele cele mai mari sã fie viitorul primar al Petroºaniului. Dar, noi intrãm în teren ca sã câºtigãm. Sunt convins cã vom ieºi pe locul II.

Repet, aceste alegeri locale sunt botezul PP ºi sunt foarte importante pentru partid ºi viitorul lui” – recunoaºte preºedintele PP-DD Valea Jiului, Raj Tunaru. Cine a spus cã în politicã nu este greu?? Ileana FIRÞULESCU

Nica, te simþi cu musca pe cãciulã? rimul termen în dosarul privind stabilirea ilegalitãþii grevei minerilor de la începutul lunii martie aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara a fost amânat.

P

Sindicatul Muntele a fost dat în judecatã de conducerea Companiei Naþionale a Huilei, care îi considerã pe sindicaliºtii lui Petre Nica principalii vinovaþi de greva ortacilor. Zoltan Lacataº, preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ) spune cã fiecare societate poate reacþiona dupã cum doreºte când vine vorba de proteste. „Fiecare societate acþioneazã conform legii. Consider cã

salariaþii meritã toatã cinstea pentru ceea ce fac. Legislaþia româneascã spune cã angajatorul poate sã facã tot felul de demersuri”, a declarat Lacataº. Reprezentanþii Federaþiei Naþionale a Muncii spun cã greva a fost legalã „în mare parte”, contrazicându-se singuri

în termeni: „În mare parte, greva e legalã, cã a fost spontanã, dar pânã la un punct. A fost declanºatã de liderii de la Muntele. Se bazeazã pe faptul cã au declarat-o spontanã. I-a dat în judecatã pe cei de la Muntele fiindcã de data asta au cerut demisia lui Jujan. În mare dreptate CNH are dreptate, greva a fost spontanã doar prima zi. Nu poate fi o grevã spontanã cinci zile la rând. Vor plãti ºi minerii pentru cele cinci zile în care nu au muncit”. Oana Stoicuþa, purtãtorul de cuvânt al CNH, a precizat cã s-au urmat paºii legali ºi cã cei de la Muntele au fost traºi la rãspundere pentru cã sunt reprezentativi. „Pe baza Legii 62 din 2011 în declararea unui conflict de muncã trebuie declaraþi niºte paºi care au fost sãriþi. CNH,

ca unitate subordonatã Ministerului Economiei, trebuie sã ia mãsuri în acþiunea de constatare a ilegalitãþii grevei. Opozantul a fost sindicatul Muntele, în calitate de organizaþie sindicalã reprezentativã”, a precizat ea.

ei de la Muntele se declarã “fete mari”

C

„ Cã am fost daþi în judecatã este opþiunea administratorului unitãþilor. Noi vom prezenta

documentele care aratã cã a fost un protest spontan, sper ca judecãtorii sã constate acest lucru. De prejudiciu nu poate fi vorba, cã noi am lucrat ºi sâmbetele ºi duminicile ºi zilele nelucrate se recupereazã. Nu înþeleg care este scopul acestor acþiuni în instanþã. S-a amânat ºi vom formula o întâmpinare pentru data viitoare”, a declarat Tiberiu Cozma, vicepreºedinte al Muntelui. Anamaria NEDELCOFF


6 Reportaj amenii din judeþul Hunedoara stau pe un munte de huilã, însã se încãlzesc cum pot. Societãþile de termoficare, atât din Valea Jiului, cât ºi din nordul judeþului, au datorii de milioane de lei ºi riscã sã intre în faliment. Unele s-au ºi desfiinþat deja de ani buni, iar centralele termice au fost vândute la fier vechi.

O

Pe lângã datoriile pe care societãþile de termoficare le au cãtre stat ori cãtre furnizori, tot mai puþini oameni au rãmas branºaþi la sistemele centralizate de termoficare din cauza pierderilor pe reþea, costurile ridicate ale gigacaloriei, ori din dorinþa de a avea cãldurã cât mai multã, dupã bunul plac ºi buzunar.

pãcurii, motiv L ipsa de greva foamei

Fãrã cãldurã

În municipiul Brad, la începutul acestei ierni, furnizarea agentului termic pentru cele aproximativ 3.000 de apartamente a ridicat probleme, cu toate investiþiile din ultimii ani: societatea de termoficare nu avea pãcurã suficientã, motiv pentru care primarul Florin Cazacu a fãcut greva foamei timp de ºase zile. Pânã când statul i-a acordat un milion de lei pentru termoficare.

Cronica Vãii Jiului |Marti, 20 martie 2012 umai câteva mii de apartamente mai sunt branºate

”Este nevoie de aproximativ 2.500 de tone de pãcurã pentru aceastã iarnã, iar suma repartizatã nu este de ajuns pentru iarna aceasta. Banii asigurã pãcura pentru o perioadã, dar sã nu uitãm cã iarna este abia la început. Dacã va fi alocatã o cantitate de 2.500 de tone de pãcurã din rezerva de stat, atunci s-ar asigura cãldurã pentru toatã iarna, fãrã nicio problemã”,

pe un munte de huilã susþinea la acea vreme Cazacu. Problema de la Brad s-a transformat însã în meci politic, preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor, acuzându-l pe Cazacu de incompetenþã. ”În perioada 2007-2011, sprijinul acordat de la nivelul central al statului pentru susþinerea sistemului centralizat de alimentare cu energie termicã furnizatã în municipiul Brad se ridicã la suma de 7.686.000 de lei. De altfel, s-a mai propus ca operarea, admi-

COLÞUL LUI DENIS

nistrarea ºi exploatarea sistemului de furnizare a energiei termice sã fie transferatã, în urma unei proceduri concurenþiale, unei companii private de tip ESCO, care sã realizeze investiþiile necesare pentru îmbunãtãþirea serviciului, urmând sã-ºi recupereze cheltuielile de la utilizatorii finali, cu reducerea garantatã a facturii de energie. Reamintesc cã alimentarea cu energie termicã a populaþiei reprezintã un serviciu public în sarcina autoritãþii

administraþiei publice locale, care are obligaþia de a identifica ºi implementa cele mai bune mãsuri, astfel încât sã nu fie afectatã sãnãtatea populaþiei ºi calitatea vieþii”, a declarat Gligor. Totuºi, brãdenii plãtesc 831 de lei\Gcal, preþul fiind cel mai ridicat din þarã. În municipiul Hunedoara nu mai existã societate de termoficare din anul 2003, iar în Deva mai sunt racordate aproximativ 10.000 de apartamente.

N

În Valea Jiului, Termocentrala Paroºeni este cea care mai asigurã cãldurã în Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. În municipiul Petroºani, mai sunt branºate 1.773 de apartamente individuale ºi câteva asociaþii de locatari. ”În prezent mai sunt branºate la reþeaua de termoficare aproximativ 2.900 de apartamente”, spune primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi. La Vulcan, cãldura ajunge în apartamentele a 30% din populaþia încã branºatã cu ajutorul societãþii Pregoterm SA, societate care s-a nãscut în anul 2009, în urma insolvenþei Edil Therma SA, care era plinã de datorii. Nici Pregotermul nu a scãpat de datorii, pentru cã, spune primarul Gheorghe Ile, oamenii nu-ºi plãtesc ce consumã. ”Datoriile oamenilor sunt de peste 830.000 de lei, iar aceste datorii genereazã alte datorii ale Pregoterm cãtre furnizori. La ora actualã, mai sunt aproximativ 30% din apartamente, plus instituþiile publice”, a declarat Ile. Totuºi, nici aici situaþia nu e prea roz. În doi ani de la înfiinþare, datoria Pregotermului se ridicã la aproape 16 miliarde de lei. ”La Pregoterm e o situaþie complicatã, acolo nu se prezintã cheltuielile defalcat, pentru energie termicã ºi pentru gunoiul menajer, sunt amestecate. În doi ani a reuºit sã aibã datorii de 16 miliarde de lei vechi, cât a avut fosta societate de termoficare în 20 de ani. Le-am cerut o situaþie a pierderilor la energie termicã ºi a pierderilor la deºeurile menajere ºi nu am primit-o”, spune Dorel ªchiopu, consilier local PRM.

Pensionarii minieri ºi ”dosarul gratuitãþilor” entru a-ºi primi gratuitãþile, pensionarii minieri trebuie sã-ºi depunã dosarele care fac dovada cã îndeplinesc condiþiile acordãrii acestor drepturi, aºa cum fãceau în fiecare an.

P

Pentru ca pensionarilor minieri sã li se acorde gratuitãþile de cãtre Compania Naþionalã a Huilei este nevoie de actualizarea bazei de date privind numãrul celor care benefiaciazã de aceste drepturi. Pentru cã de-a lungul unui an ºi trei luni, de când au fost sistate gratuitãþile, mulþi salariaþi ai CNH s-au pensionat , alþi pensionari au decedat, este necesar, aºa cum se

fãcea anual, ca fiecare beneficiar sã-ºi întocmeascã un dosar din care sã rezulte cã îndeplineºte condiþiile pentru acordarea acestor gratuitãþi.

Reamintim cã pensionarii beneficiazã de 3000 kW/an ºi 3 ratii de cãrbune pentru familist ºi 2 raþii pentru nefamilist, pe an. Documentele care tre-

buie depuse la UPCVJ – Coroieºti, sunt: decizia de pensionare, contract de casã, buletin soþ/soþie, carte de muncã, certificat de casãtorie, ultimul cupon de pensie ºi fac-

Reportaj 7

turile cu chitanþele aferente, începând din ianuarie 2011 pânã în prezent. De precizat cã ºi urmaºii, respectiv soþiile de miner, au dreptul la gratuitãþi. Aceste documente doveditoare sunt strict necesare pentru cã de-a lungul timpului au fost cazuri în care CNH a fost pãcãlitã, prin diverse tertipuri, ºi a suportat gratuitãþi pentru cei care nu aveau acest drept. Reprezentanþii Companiei Naþionale a Huilei Petroºani spun cã atunci când toate formalitãþile legale vor fi îndeplinite, pensionarii îºi vor primi drepturile. La momentul respectiv, Compania va face un anunþ public pentru a informa beneficiarii. Ileana FIRÞULESCU

00 de miliarde de lei vechi datorie la Lupeni

2

Cea mai dramaticã situaþie însã se înregistreazã la Lupeni, unde societatea de termoficare are datorii de peste 200 de miliarde de lei vechi, bani adunaþi de ani buni. Chiar dacã mai beneficiazã de cãldurã aproximativ 1000 de familii, pierderile pe reþea sunt mari. ”Universal Edil are peste 200 de miliarde de lei datorie. Este foarte mult, dar s-a ajuns la aceastã situaþie ºi din cauza guvernului, care nu a dat subvenþiile ºi atunci toate aceste datorii s-au adunat. Investiþii am tot încercat sã facem, dar pierderi pe reþea tot sunt. Mai sunt ºi situaþii jenante în care vin oameni ºi furã þevile, sã le ducã la fier vechi, acele þevi trebuie înlocuite. E o situaþie fãrã ieºire, dar nici nu putem sã-i lãsãm pe oameni fãrã cãldurã”, spune primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. În oraºele Uricani, Petrila ºi Aninoasa lucrurile sunt mult mai simple. Fiecare locuitor se

încãlzeºte cu ce poate, întrucât societãþile de termoficare au fost desfiinþate de peste cinci ani, iar centralele termice au fost vândute la centrele de fier vechi. În aceste localitãþi, majoritatea oamenilor se încãlzesc cu lemne, cãrbuni ºi cine ºi-a permis, ºi-a cumpãrat centrale pe gaz. „Se încãlzesc cu gaz, cãrbune, lemn sau energie electricã. Peste 80% din populaþie este racordatã la reþeaua de gaz metan, dar mulþi nu ºi-au montat încã centrale termice. Cea mai mare parte se încãlzeºte cu lemn sau cãrbune, pentru cã blocurile sunt prevãzute din construcþie în acest mod”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. ”Nici la Petrila nu mai avem centrale termice de cartier pe bazã de cãrbune. Erau prea poluante ºi nu erau rentabile. Cei de la blocuri au, în general, centrale prfoprii, pe gaz, iar la case se încãlzesc cu lemne sau cãrbune. Acesta este specificul zonei, nu avem ce face”, spune Dorin Curtean, city-managerul Petrilei. Anamaria NEDELCOFF

Cãrbune suficient antitatea de cãrbune de la Termocentrala C Paroºeni este suficientã pentru a asigura buna funcþionare a acesteia pânã la încheierea sezonului actual de termoficare.

Aceasta chiar ºi în condiþiile în care, cu doar câteva zile în urmã, reprezentanþii termocentralei susþineau cã, din cauza grevei minerilor, stocurile de cãrbune sunt insuficiente pentru alimentarea cu energie termicã a societãþilor de termoficare din zonã. În principiu, din cauza sosirii primãverii, nicidecum a grevei minerilor, Termocentrala Paroºeni ar urma sã sisteze furnizarea agentului termic peste 4 sãptãmâni. Bineînþeles, totul depinde de încãlzirea, sau nu, a vremii. Anul trecut, în Petroºani, sistemul de termoficare a fost oprit la mijlocul lunii aprilie. Mir cea NISTOR


6 Reportaj amenii din judeþul Hunedoara stau pe un munte de huilã, însã se încãlzesc cum pot. Societãþile de termoficare, atât din Valea Jiului, cât ºi din nordul judeþului, au datorii de milioane de lei ºi riscã sã intre în faliment. Unele s-au ºi desfiinþat deja de ani buni, iar centralele termice au fost vândute la fier vechi.

O

Pe lângã datoriile pe care societãþile de termoficare le au cãtre stat ori cãtre furnizori, tot mai puþini oameni au rãmas branºaþi la sistemele centralizate de termoficare din cauza pierderilor pe reþea, costurile ridicate ale gigacaloriei, ori din dorinþa de a avea cãldurã cât mai multã, dupã bunul plac ºi buzunar.

pãcurii, motiv L ipsa de greva foamei

Fãrã cãldurã

În municipiul Brad, la începutul acestei ierni, furnizarea agentului termic pentru cele aproximativ 3.000 de apartamente a ridicat probleme, cu toate investiþiile din ultimii ani: societatea de termoficare nu avea pãcurã suficientã, motiv pentru care primarul Florin Cazacu a fãcut greva foamei timp de ºase zile. Pânã când statul i-a acordat un milion de lei pentru termoficare.

Cronica Vãii Jiului |Marti, 20 martie 2012 umai câteva mii de apartamente mai sunt branºate

”Este nevoie de aproximativ 2.500 de tone de pãcurã pentru aceastã iarnã, iar suma repartizatã nu este de ajuns pentru iarna aceasta. Banii asigurã pãcura pentru o perioadã, dar sã nu uitãm cã iarna este abia la început. Dacã va fi alocatã o cantitate de 2.500 de tone de pãcurã din rezerva de stat, atunci s-ar asigura cãldurã pentru toatã iarna, fãrã nicio problemã”,

pe un munte de huilã susþinea la acea vreme Cazacu. Problema de la Brad s-a transformat însã în meci politic, preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor, acuzându-l pe Cazacu de incompetenþã. ”În perioada 2007-2011, sprijinul acordat de la nivelul central al statului pentru susþinerea sistemului centralizat de alimentare cu energie termicã furnizatã în municipiul Brad se ridicã la suma de 7.686.000 de lei. De altfel, s-a mai propus ca operarea, admi-

COLÞUL LUI DENIS

nistrarea ºi exploatarea sistemului de furnizare a energiei termice sã fie transferatã, în urma unei proceduri concurenþiale, unei companii private de tip ESCO, care sã realizeze investiþiile necesare pentru îmbunãtãþirea serviciului, urmând sã-ºi recupereze cheltuielile de la utilizatorii finali, cu reducerea garantatã a facturii de energie. Reamintesc cã alimentarea cu energie termicã a populaþiei reprezintã un serviciu public în sarcina autoritãþii

administraþiei publice locale, care are obligaþia de a identifica ºi implementa cele mai bune mãsuri, astfel încât sã nu fie afectatã sãnãtatea populaþiei ºi calitatea vieþii”, a declarat Gligor. Totuºi, brãdenii plãtesc 831 de lei\Gcal, preþul fiind cel mai ridicat din þarã. În municipiul Hunedoara nu mai existã societate de termoficare din anul 2003, iar în Deva mai sunt racordate aproximativ 10.000 de apartamente.

N

În Valea Jiului, Termocentrala Paroºeni este cea care mai asigurã cãldurã în Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. În municipiul Petroºani, mai sunt branºate 1.773 de apartamente individuale ºi câteva asociaþii de locatari. ”În prezent mai sunt branºate la reþeaua de termoficare aproximativ 2.900 de apartamente”, spune primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi. La Vulcan, cãldura ajunge în apartamentele a 30% din populaþia încã branºatã cu ajutorul societãþii Pregoterm SA, societate care s-a nãscut în anul 2009, în urma insolvenþei Edil Therma SA, care era plinã de datorii. Nici Pregotermul nu a scãpat de datorii, pentru cã, spune primarul Gheorghe Ile, oamenii nu-ºi plãtesc ce consumã. ”Datoriile oamenilor sunt de peste 830.000 de lei, iar aceste datorii genereazã alte datorii ale Pregoterm cãtre furnizori. La ora actualã, mai sunt aproximativ 30% din apartamente, plus instituþiile publice”, a declarat Ile. Totuºi, nici aici situaþia nu e prea roz. În doi ani de la înfiinþare, datoria Pregotermului se ridicã la aproape 16 miliarde de lei. ”La Pregoterm e o situaþie complicatã, acolo nu se prezintã cheltuielile defalcat, pentru energie termicã ºi pentru gunoiul menajer, sunt amestecate. În doi ani a reuºit sã aibã datorii de 16 miliarde de lei vechi, cât a avut fosta societate de termoficare în 20 de ani. Le-am cerut o situaþie a pierderilor la energie termicã ºi a pierderilor la deºeurile menajere ºi nu am primit-o”, spune Dorel ªchiopu, consilier local PRM.

Pensionarii minieri ºi ”dosarul gratuitãþilor” entru a-ºi primi gratuitãþile, pensionarii minieri trebuie sã-ºi depunã dosarele care fac dovada cã îndeplinesc condiþiile acordãrii acestor drepturi, aºa cum fãceau în fiecare an.

P

Pentru ca pensionarilor minieri sã li se acorde gratuitãþile de cãtre Compania Naþionalã a Huilei este nevoie de actualizarea bazei de date privind numãrul celor care benefiaciazã de aceste drepturi. Pentru cã de-a lungul unui an ºi trei luni, de când au fost sistate gratuitãþile, mulþi salariaþi ai CNH s-au pensionat , alþi pensionari au decedat, este necesar, aºa cum se

fãcea anual, ca fiecare beneficiar sã-ºi întocmeascã un dosar din care sã rezulte cã îndeplineºte condiþiile pentru acordarea acestor gratuitãþi.

Reamintim cã pensionarii beneficiazã de 3000 kW/an ºi 3 ratii de cãrbune pentru familist ºi 2 raþii pentru nefamilist, pe an. Documentele care tre-

buie depuse la UPCVJ – Coroieºti, sunt: decizia de pensionare, contract de casã, buletin soþ/soþie, carte de muncã, certificat de casãtorie, ultimul cupon de pensie ºi fac-

Reportaj 7

turile cu chitanþele aferente, începând din ianuarie 2011 pânã în prezent. De precizat cã ºi urmaºii, respectiv soþiile de miner, au dreptul la gratuitãþi. Aceste documente doveditoare sunt strict necesare pentru cã de-a lungul timpului au fost cazuri în care CNH a fost pãcãlitã, prin diverse tertipuri, ºi a suportat gratuitãþi pentru cei care nu aveau acest drept. Reprezentanþii Companiei Naþionale a Huilei Petroºani spun cã atunci când toate formalitãþile legale vor fi îndeplinite, pensionarii îºi vor primi drepturile. La momentul respectiv, Compania va face un anunþ public pentru a informa beneficiarii. Ileana FIRÞULESCU

00 de miliarde de lei vechi datorie la Lupeni

2

Cea mai dramaticã situaþie însã se înregistreazã la Lupeni, unde societatea de termoficare are datorii de peste 200 de miliarde de lei vechi, bani adunaþi de ani buni. Chiar dacã mai beneficiazã de cãldurã aproximativ 1000 de familii, pierderile pe reþea sunt mari. ”Universal Edil are peste 200 de miliarde de lei datorie. Este foarte mult, dar s-a ajuns la aceastã situaþie ºi din cauza guvernului, care nu a dat subvenþiile ºi atunci toate aceste datorii s-au adunat. Investiþii am tot încercat sã facem, dar pierderi pe reþea tot sunt. Mai sunt ºi situaþii jenante în care vin oameni ºi furã þevile, sã le ducã la fier vechi, acele þevi trebuie înlocuite. E o situaþie fãrã ieºire, dar nici nu putem sã-i lãsãm pe oameni fãrã cãldurã”, spune primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. În oraºele Uricani, Petrila ºi Aninoasa lucrurile sunt mult mai simple. Fiecare locuitor se

încãlzeºte cu ce poate, întrucât societãþile de termoficare au fost desfiinþate de peste cinci ani, iar centralele termice au fost vândute la centrele de fier vechi. În aceste localitãþi, majoritatea oamenilor se încãlzesc cu lemne, cãrbuni ºi cine ºi-a permis, ºi-a cumpãrat centrale pe gaz. „Se încãlzesc cu gaz, cãrbune, lemn sau energie electricã. Peste 80% din populaþie este racordatã la reþeaua de gaz metan, dar mulþi nu ºi-au montat încã centrale termice. Cea mai mare parte se încãlzeºte cu lemn sau cãrbune, pentru cã blocurile sunt prevãzute din construcþie în acest mod”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. ”Nici la Petrila nu mai avem centrale termice de cartier pe bazã de cãrbune. Erau prea poluante ºi nu erau rentabile. Cei de la blocuri au, în general, centrale prfoprii, pe gaz, iar la case se încãlzesc cu lemne sau cãrbune. Acesta este specificul zonei, nu avem ce face”, spune Dorin Curtean, city-managerul Petrilei. Anamaria NEDELCOFF

Cãrbune suficient antitatea de cãrbune de la Termocentrala C Paroºeni este suficientã pentru a asigura buna funcþionare a acesteia pânã la încheierea sezonului actual de termoficare.

Aceasta chiar ºi în condiþiile în care, cu doar câteva zile în urmã, reprezentanþii termocentralei susþineau cã, din cauza grevei minerilor, stocurile de cãrbune sunt insuficiente pentru alimentarea cu energie termicã a societãþilor de termoficare din zonã. În principiu, din cauza sosirii primãverii, nicidecum a grevei minerilor, Termocentrala Paroºeni ar urma sã sisteze furnizarea agentului termic peste 4 sãptãmâni. Bineînþeles, totul depinde de încãlzirea, sau nu, a vremii. Anul trecut, în Petroºani, sistemul de termoficare a fost oprit la mijlocul lunii aprilie. Mir cea NISTOR


Cronica Vãii Jiului |Marti, 20 martie 2012

8 Actualitate

Iubitorii de mici, pasibili de amenzi reºedintele Traian Bãsescu a promulgat Legea Picnicului. Prin urmare, de acum înainte, mesele “ilegale” din naturã vor fi aspru sancþionate de prevederile noii legi.

P

Pânã una-alta, autoritãþile locale din întreaga þarã vor trebui sã amenajeze spaþii speciale în parcuri sau în afara oraºului (în zonele limitrofe ale pãdurii situate în intravilanul localitãþii) pentru cei care doresc sã organizeze pinicuri. Aceasta, în ideea protejãrii mediului. “Colegii mei de la Serviciul pentru Administrarea Domeniului Public ºi Privat lucreazã, în aceste zile, la identificarea

zonelor care se vor putea încadra în prevederile noii legi. Când situaþia va fi definitivatã vom anunþa care sunt zonele în care pot fi organizate picnicuri”, a precizat Nicu Taºcã, purtãtor

de cuvânt Primãria Petroºani. Printre obligaþiile celor care vor mai dori sã-ºi prãjeascã micul sau cârnatul în aer liber, de acum înainte, se numãrã: - sã nu foloseascã produse

Foc în Parcul Naþional Defileul Jiului ai multe hectare de pãdure ard în Parcul Naþional Defileul Jiului,la 15 km de Petroºani. Circulaþia rutierã a fost întreruptã din cauzã cã de pe versanþi cad lemne ºi bolovani. Alte 131 de incendii au avut loc în week-end în mai multe localitãþi din judeþul Hunedoara.

M

Din cauza incendiului care s-a propagat în urmã cu mai multe ore în Defileul Jiului, circulaþia rutierã a fost întreruptã timp de mai multe ore. În zonã au loc cãderi de pietre de pe munþi, iar un copac ars a cãzut pe o maºinã ce se afla în trafic pe o porþiune de drum în judeþul Gorj. Zeci de pompieri ºi voluntari de la ISU Gorj s-au luptat cu

flãcãrile, dar operaþiunea a fost abandonatã pe timpul nopþii de duminicã. Din primele cercetãri, cauza incendiului ar fi un foc lãsat nesupravegheat. În ultimele douã zile angajaþii Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã al judeþului Hunedoara au intervenit pentru lichidarea a 131 de arderi de vegetaþie uscatã. 71 de arderi au fost semnalate

de igienã personalã la o distanþã mai micã de 30 de metri de râuri sau lacuri - sã nu hrãneascã animalele sãlbatice - sã nu arunce þigãri, chibrit-

sâmbãtã, iar 60 duminicã. “Suprafaþa totalã afectatã de aceste incendii este de peste 1.000 de hectare, dintre care 270 de hectare sunt litierã de pãdure. Cele mai multe incendii au fost semnalate în raionul de intervenþie al Detaºamentelor din Deva, Hunedoara, Orãºtie al Staþiei Brad ºi al Secþiei Ilia”,a declarat Anemona Doda,purtãtor de cuvânt ISU Hunedoara. De la începutul acestei luni pompierii hunedoreni au intervenit pentru lichidarea a 348 de incendii de vegetaþie uscatã. Pentru descurajarea fenomenului de folosire a focului deschis, în scopul igienizãrii terenurilor, se vor organiza patrule mixte formate din

Statuia minerului intrã în reparaþii tatuia minerului din Parcul Central S Carol Schreter al municipiului Petroºani intrã în reparaþii. Asta dupã ce din toamnã ºi pânã acum soclul a fost mai mereu vandalizat. Reparaþiile le suportã primãria. Marmura a fost ciobitã, spartã ºi unele bucãþi au fost furate, iar acum edilii locali spun cã vor repara totul. “Soclul a fost deteriorat ºi acum se lucreazã la reamenajarea lui.Plãcile de marmurã au fost scoase ºi recuperate, atât cât s-a putut, iar recondiþionarea se va face în câteva zile”, a spus Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Statuia minerului a fost iniþial amplasatã în curtea Muzeului Mineritului, însã, dupã ce a fost reabilitat parcul, i s-a gãsit un loc în centrul amplasamentului. Totuºi, nu este pentru prima datã când statuia este vandalizatã ºi de aici s-au mai furat ºi alte obiecte. Unul dintre cele mai cunoscute incidente fiind acela în care s-a furat un tablou al lui Michael Jackson. Diana MITRACHE

uri sau obiecte aprinse în alte locuri decât cele special amenajate - sã nu distrugã plantele, animalele sau rocile - sã arunce deºeurile doar în locurile special amenajate - sã respecte orarul de desfãºurare a activitãþii de picnic - sã parcheze autovehiculele doar în locurile special amenajate acestui scop - sã foloseascã pentru satisfacerea necesitãþilor fiziologice doar locurile special amenajate - sã respecte ordinea publicã ºi bunele moravuri. Cei care nu vor respecta prevederile Legii Picnicului vor suporta rigorile noii legi, adicã vor fi sancþionaþi contravenþional cu amenzi cuprinse între 100 ºi 50.000 de lei. Mir cea NISTOR

pompieri, reprezentanþi ai ocoalelor silvice ºi ai primãriilor, care vor aplica sancþiuni cuprinse între 1.000 ºi 2.500 de lei fermierilor care utilizeazã acest procedeu. Patrulele vor acþiona pe raza localitãþilor Deva, Hunedoara, Orãºtie, Petroºani, Brad, Geoagiu, Orãºtioara, Ilia, Dobra, Râu de Mori ºi Baru. În plus, conform protocolului încheiat între Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã, Garda de Mediu ºi Agenþia de Plãþi ºi Intervenþii pentru Agriculturã se va realiza identificarea corectã a

locaþiei unde a avut loc arderea vegetaþiei uscate de pe miriºti sau pãºuni prin intermediul unei aplicaþii care genereazã informaþii colectate prin satelit. Prin intermediul acestei tehnici de ultimã generaþie poate fi identificat cu uºurinþã ºi proprietarul terenului pe care s-a produs arderea. APIA poate suspenda acordarea subvenþiilor destinate igienizãrii terenurilor chiar dacã fermierii folosesc focul deschis pentru curãþarea terenurilor cu obþinerea în prealabil a permisului de lucru cu foc. Diana MITRACHE

Actualitate 9

Monica Iacob Ridzi: “Nu mi se pare corect sã se importe huilã mai scumpã” iderii PD-L fac front comun pentru salL varea mineritului din Valea Jiului ºi a locurilor de muncã de la Compania Naþionalã a Huilei. Arion ºi mineritul Deputatul PDL, Viorel Arion, este interesat de soarta mineritului din Judeþul Hunedoara. Din 2008 ºi pânã în prezent, de când este deputat PDL, Arion nu a avut nicio curiozitate vizavi de minerit, anul acesta, se dovedeºte foarte interesat de acest sector economic. Astfel, el a emis o interpelare ministrului Economiei, Comerþului ºi a Mediului de Afaceri, Lucian Bode. “Judeþul Hunedoara este cunoscut ca fiind un judeþ care s-a bazat pânã acum pe trei mari piloni industriali: producerea de energie, minerit ºi siderurgie.

ste clar ! Valea Jiului, în general aratã ca o zonã gri, cu aspect sumbru ºi neîngrijt. În ultimii ani, puþine oraºe au reuºit sã-ºi mai schimbe puþin aspectul, însã chiar ºi aºa, mai este mult de lucru.

E

O localitate care în partea veche, cum este numitã de localnici,

Restructurãrile din ultimii ani au dus la pierderea a mai multor mii de locuri de muncã, mulþi dintre foºtii siderurgiºti sau mineri fiind nevoiþi sã se orienteze spre alte calificãri”, se aratã în interpelarea lui Arion. Deputatul democrat liberal doreºte sã afle care este strategia ministerului pentru mineritul din judeþul Hunedoara.

„Vã rog sã îmi comunicaþi domnule ministru care este strategia ministerului pe care îl conduceþi în ceea ce priveºte mineritul ºi în special mineritul din judeþul Hunedoara ºi care este strategia ministerului Economiei în ceea ce priveºte investiþiile din minerit ºi producþia de enrgie”, se mai arãta în interpelarea cãtre ministrul

Lucian Bode.

Monica Iacob Ridzi ºi altervativele la minerit Colega de partid al lui Arion, Monica Iacob Ridzi, considerã cã turismul nu trebuie sã fie o alternativã la minerit, ci cã acestea trebuie sã se dezvolte în paralel. Monica Iacob Ridzi a declarat la

Petroºani cã minerii sunt nedreptãþiþi, deoarece au dreptul la majorarea salarialã ºi le-a mulþumit cã au protestat paºnic. “Nu mi se pare corect sã se importe huilã mai scumpã. Mintia ºi Paroseni, cele douã termocentrale sunt construite sã funcþioneze cu huilã din Valea Jiului. Consider cã minerilor de aici li se face o nedreptate. Am fost de douã ori în minã, iar soþul meu a lucrat în subteran. ªtiu cum se munceºte acolo ºi le-am zis celor de la minister la toate întâlnirile pe care le-am avut sã vinã aici, sã vadã realitatea. Existã deschidere ºi din partea lor ºi sper cã lucrurile sã se rezolve într-un fel”, a declarat Monica Iacob Ridzi. ªi preºedintele PD-L Hunedoara, Dorin Gligor se aflã în aceste zile la Bucureºti pentru a face lobby pentru salvarea mineritului din Valea Jiului. Raul IRINOVICI

Uricani, un oraº sumbru blocurile gri-cenuºiu, aproape negre, faþadele scorojite de timp ºi nepãsarea, creeazã un ansamblu deprimant, este cu siguranþã Uricaniul, cel mai vestic oraº din Valea Jiului. Aici, deºi existã un proiect depus spre finanþare pentru reabilitarea a 15 edificii, pânã acum, imaginea nu s-a schimbat cu nimic.

“Doamna fost Ministru Udrea l-a atacat pe domnul Orban, care se ocupã de fondurile structurale ºi i-a atras atenþia cã dacã nu reuºeºte sã convingã Comisia Europeanã ca banii care se realocã, sã-i direcþioneze spre acest program de anvelopare a blocurilor, îi va solicita solicitarea demisia. Noi avem 15 proiecte pentru 15 blocuri din oraºul Uricani. Toate sunt plãtite, iar aceste proiecte conþin inclusiv studii termice ºi energetice, adicã toate documentaþiile posibile. Sigur, ºtiþi cã în acest program, fãrã sã îþi dea Guvernul

undã verde, nu ai cum sã începi”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. Primarul Buhãescu recunoaºte cã oraºul aratã cum aratã, dar mai spune cã nici restul Vãii Jiului nu este mai presus“ Eu cred cã toatã Valea Jiului are nevoie de o reabilitare serioasã. Unde vreþi sã mergem sã vã aratã, în Petroºani, Petrila, Vulcan, Lupeni sau în Aninoasa? În toate oraºele vã arãt blocuri precum partea noastrã de oraº vechi. Aceasta, clar, are nevoie de o reabilitare. Dupã lege, scrie clar, obligaþia revine proprietarilor, dar pe de altã parte sã nu uitãm cã în Valea Jiului au

avut loc restructurãri masive odatã ce s-au închis mii ºi mii de locuri de muncã, trebuie sã recunoaºtem, de actuala guvernare. Nimic nu s-a fãcut pentru Valea Jiului, iar ce s-a fãcut, s-a fãcut

cu direcþie politicã, dar nici pentru ãia sã ºtiþi cã nu s-a fãcut chiar mare lucru. Chiar dacã s-au fãcut investiþii dirijate politic, sã ºtiþi cã ºi alea au fost mici. Dar, oricum, e mai mult decât era înainte, trebuie sã o recunosc”, a mai spus Buhãescu. Luiza ANDRONACHE

În Petroºani, curãþenia continuã datã cu încheierea sezonului de iarnã, edilii din capitala Vãii Jiului au demarat operaþiunea de curãþire a arterelor de circulaþie, parcurilor ºi zonelor verzi.

O

Deocamdatã, la o sãptãmânã de la debutul lucrãrilor,

s-a reuºit îndepãrtarea nisipului, folosit ca material antiderapant pe timp de iarnã, din zona centralã a localitãþii. În acelaºi timp, locuitorii urbei sunt rugaþi sã nu mai arunce, decât în spaþiile special amenajate, resturile provenite din consumarea unor

alimente sau bãuturi. Acþiunea de îndepãrtare a gunoaielor strânse de-a lungul iernii va continua, în Petroºani, în zilele urmãtoare, ºi în zonele mãrginaºe ale localitãþii. Mir cea NISTOR


Cronica Vãii Jiului |Marti, 20 martie 2012

8 Actualitate

Iubitorii de mici, pasibili de amenzi reºedintele Traian Bãsescu a promulgat Legea Picnicului. Prin urmare, de acum înainte, mesele “ilegale” din naturã vor fi aspru sancþionate de prevederile noii legi.

P

Pânã una-alta, autoritãþile locale din întreaga þarã vor trebui sã amenajeze spaþii speciale în parcuri sau în afara oraºului (în zonele limitrofe ale pãdurii situate în intravilanul localitãþii) pentru cei care doresc sã organizeze pinicuri. Aceasta, în ideea protejãrii mediului. “Colegii mei de la Serviciul pentru Administrarea Domeniului Public ºi Privat lucreazã, în aceste zile, la identificarea

zonelor care se vor putea încadra în prevederile noii legi. Când situaþia va fi definitivatã vom anunþa care sunt zonele în care pot fi organizate picnicuri”, a precizat Nicu Taºcã, purtãtor

de cuvânt Primãria Petroºani. Printre obligaþiile celor care vor mai dori sã-ºi prãjeascã micul sau cârnatul în aer liber, de acum înainte, se numãrã: - sã nu foloseascã produse

Foc în Parcul Naþional Defileul Jiului ai multe hectare de pãdure ard în Parcul Naþional Defileul Jiului,la 15 km de Petroºani. Circulaþia rutierã a fost întreruptã din cauzã cã de pe versanþi cad lemne ºi bolovani. Alte 131 de incendii au avut loc în week-end în mai multe localitãþi din judeþul Hunedoara.

M

Din cauza incendiului care s-a propagat în urmã cu mai multe ore în Defileul Jiului, circulaþia rutierã a fost întreruptã timp de mai multe ore. În zonã au loc cãderi de pietre de pe munþi, iar un copac ars a cãzut pe o maºinã ce se afla în trafic pe o porþiune de drum în judeþul Gorj. Zeci de pompieri ºi voluntari de la ISU Gorj s-au luptat cu

flãcãrile, dar operaþiunea a fost abandonatã pe timpul nopþii de duminicã. Din primele cercetãri, cauza incendiului ar fi un foc lãsat nesupravegheat. În ultimele douã zile angajaþii Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã al judeþului Hunedoara au intervenit pentru lichidarea a 131 de arderi de vegetaþie uscatã. 71 de arderi au fost semnalate

de igienã personalã la o distanþã mai micã de 30 de metri de râuri sau lacuri - sã nu hrãneascã animalele sãlbatice - sã nu arunce þigãri, chibrit-

sâmbãtã, iar 60 duminicã. “Suprafaþa totalã afectatã de aceste incendii este de peste 1.000 de hectare, dintre care 270 de hectare sunt litierã de pãdure. Cele mai multe incendii au fost semnalate în raionul de intervenþie al Detaºamentelor din Deva, Hunedoara, Orãºtie al Staþiei Brad ºi al Secþiei Ilia”,a declarat Anemona Doda,purtãtor de cuvânt ISU Hunedoara. De la începutul acestei luni pompierii hunedoreni au intervenit pentru lichidarea a 348 de incendii de vegetaþie uscatã. Pentru descurajarea fenomenului de folosire a focului deschis, în scopul igienizãrii terenurilor, se vor organiza patrule mixte formate din

Statuia minerului intrã în reparaþii tatuia minerului din Parcul Central S Carol Schreter al municipiului Petroºani intrã în reparaþii. Asta dupã ce din toamnã ºi pânã acum soclul a fost mai mereu vandalizat. Reparaþiile le suportã primãria. Marmura a fost ciobitã, spartã ºi unele bucãþi au fost furate, iar acum edilii locali spun cã vor repara totul. “Soclul a fost deteriorat ºi acum se lucreazã la reamenajarea lui.Plãcile de marmurã au fost scoase ºi recuperate, atât cât s-a putut, iar recondiþionarea se va face în câteva zile”, a spus Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Statuia minerului a fost iniþial amplasatã în curtea Muzeului Mineritului, însã, dupã ce a fost reabilitat parcul, i s-a gãsit un loc în centrul amplasamentului. Totuºi, nu este pentru prima datã când statuia este vandalizatã ºi de aici s-au mai furat ºi alte obiecte. Unul dintre cele mai cunoscute incidente fiind acela în care s-a furat un tablou al lui Michael Jackson. Diana MITRACHE

uri sau obiecte aprinse în alte locuri decât cele special amenajate - sã nu distrugã plantele, animalele sau rocile - sã arunce deºeurile doar în locurile special amenajate - sã respecte orarul de desfãºurare a activitãþii de picnic - sã parcheze autovehiculele doar în locurile special amenajate acestui scop - sã foloseascã pentru satisfacerea necesitãþilor fiziologice doar locurile special amenajate - sã respecte ordinea publicã ºi bunele moravuri. Cei care nu vor respecta prevederile Legii Picnicului vor suporta rigorile noii legi, adicã vor fi sancþionaþi contravenþional cu amenzi cuprinse între 100 ºi 50.000 de lei. Mir cea NISTOR

pompieri, reprezentanþi ai ocoalelor silvice ºi ai primãriilor, care vor aplica sancþiuni cuprinse între 1.000 ºi 2.500 de lei fermierilor care utilizeazã acest procedeu. Patrulele vor acþiona pe raza localitãþilor Deva, Hunedoara, Orãºtie, Petroºani, Brad, Geoagiu, Orãºtioara, Ilia, Dobra, Râu de Mori ºi Baru. În plus, conform protocolului încheiat între Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã, Garda de Mediu ºi Agenþia de Plãþi ºi Intervenþii pentru Agriculturã se va realiza identificarea corectã a

locaþiei unde a avut loc arderea vegetaþiei uscate de pe miriºti sau pãºuni prin intermediul unei aplicaþii care genereazã informaþii colectate prin satelit. Prin intermediul acestei tehnici de ultimã generaþie poate fi identificat cu uºurinþã ºi proprietarul terenului pe care s-a produs arderea. APIA poate suspenda acordarea subvenþiilor destinate igienizãrii terenurilor chiar dacã fermierii folosesc focul deschis pentru curãþarea terenurilor cu obþinerea în prealabil a permisului de lucru cu foc. Diana MITRACHE

Actualitate 9

Monica Iacob Ridzi: “Nu mi se pare corect sã se importe huilã mai scumpã” iderii PD-L fac front comun pentru salL varea mineritului din Valea Jiului ºi a locurilor de muncã de la Compania Naþionalã a Huilei. Arion ºi mineritul Deputatul PDL, Viorel Arion, este interesat de soarta mineritului din Judeþul Hunedoara. Din 2008 ºi pânã în prezent, de când este deputat PDL, Arion nu a avut nicio curiozitate vizavi de minerit, anul acesta, se dovedeºte foarte interesat de acest sector economic. Astfel, el a emis o interpelare ministrului Economiei, Comerþului ºi a Mediului de Afaceri, Lucian Bode. “Judeþul Hunedoara este cunoscut ca fiind un judeþ care s-a bazat pânã acum pe trei mari piloni industriali: producerea de energie, minerit ºi siderurgie.

ste clar ! Valea Jiului, în general aratã ca o zonã gri, cu aspect sumbru ºi neîngrijt. În ultimii ani, puþine oraºe au reuºit sã-ºi mai schimbe puþin aspectul, însã chiar ºi aºa, mai este mult de lucru.

E

O localitate care în partea veche, cum este numitã de localnici,

Restructurãrile din ultimii ani au dus la pierderea a mai multor mii de locuri de muncã, mulþi dintre foºtii siderurgiºti sau mineri fiind nevoiþi sã se orienteze spre alte calificãri”, se aratã în interpelarea lui Arion. Deputatul democrat liberal doreºte sã afle care este strategia ministerului pentru mineritul din judeþul Hunedoara.

„Vã rog sã îmi comunicaþi domnule ministru care este strategia ministerului pe care îl conduceþi în ceea ce priveºte mineritul ºi în special mineritul din judeþul Hunedoara ºi care este strategia ministerului Economiei în ceea ce priveºte investiþiile din minerit ºi producþia de enrgie”, se mai arãta în interpelarea cãtre ministrul

Lucian Bode.

Monica Iacob Ridzi ºi altervativele la minerit Colega de partid al lui Arion, Monica Iacob Ridzi, considerã cã turismul nu trebuie sã fie o alternativã la minerit, ci cã acestea trebuie sã se dezvolte în paralel. Monica Iacob Ridzi a declarat la

Petroºani cã minerii sunt nedreptãþiþi, deoarece au dreptul la majorarea salarialã ºi le-a mulþumit cã au protestat paºnic. “Nu mi se pare corect sã se importe huilã mai scumpã. Mintia ºi Paroseni, cele douã termocentrale sunt construite sã funcþioneze cu huilã din Valea Jiului. Consider cã minerilor de aici li se face o nedreptate. Am fost de douã ori în minã, iar soþul meu a lucrat în subteran. ªtiu cum se munceºte acolo ºi le-am zis celor de la minister la toate întâlnirile pe care le-am avut sã vinã aici, sã vadã realitatea. Existã deschidere ºi din partea lor ºi sper cã lucrurile sã se rezolve într-un fel”, a declarat Monica Iacob Ridzi. ªi preºedintele PD-L Hunedoara, Dorin Gligor se aflã în aceste zile la Bucureºti pentru a face lobby pentru salvarea mineritului din Valea Jiului. Raul IRINOVICI

Uricani, un oraº sumbru blocurile gri-cenuºiu, aproape negre, faþadele scorojite de timp ºi nepãsarea, creeazã un ansamblu deprimant, este cu siguranþã Uricaniul, cel mai vestic oraº din Valea Jiului. Aici, deºi existã un proiect depus spre finanþare pentru reabilitarea a 15 edificii, pânã acum, imaginea nu s-a schimbat cu nimic.

“Doamna fost Ministru Udrea l-a atacat pe domnul Orban, care se ocupã de fondurile structurale ºi i-a atras atenþia cã dacã nu reuºeºte sã convingã Comisia Europeanã ca banii care se realocã, sã-i direcþioneze spre acest program de anvelopare a blocurilor, îi va solicita solicitarea demisia. Noi avem 15 proiecte pentru 15 blocuri din oraºul Uricani. Toate sunt plãtite, iar aceste proiecte conþin inclusiv studii termice ºi energetice, adicã toate documentaþiile posibile. Sigur, ºtiþi cã în acest program, fãrã sã îþi dea Guvernul

undã verde, nu ai cum sã începi”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. Primarul Buhãescu recunoaºte cã oraºul aratã cum aratã, dar mai spune cã nici restul Vãii Jiului nu este mai presus“ Eu cred cã toatã Valea Jiului are nevoie de o reabilitare serioasã. Unde vreþi sã mergem sã vã aratã, în Petroºani, Petrila, Vulcan, Lupeni sau în Aninoasa? În toate oraºele vã arãt blocuri precum partea noastrã de oraº vechi. Aceasta, clar, are nevoie de o reabilitare. Dupã lege, scrie clar, obligaþia revine proprietarilor, dar pe de altã parte sã nu uitãm cã în Valea Jiului au

avut loc restructurãri masive odatã ce s-au închis mii ºi mii de locuri de muncã, trebuie sã recunoaºtem, de actuala guvernare. Nimic nu s-a fãcut pentru Valea Jiului, iar ce s-a fãcut, s-a fãcut

cu direcþie politicã, dar nici pentru ãia sã ºtiþi cã nu s-a fãcut chiar mare lucru. Chiar dacã s-au fãcut investiþii dirijate politic, sã ºtiþi cã ºi alea au fost mici. Dar, oricum, e mai mult decât era înainte, trebuie sã o recunosc”, a mai spus Buhãescu. Luiza ANDRONACHE

În Petroºani, curãþenia continuã datã cu încheierea sezonului de iarnã, edilii din capitala Vãii Jiului au demarat operaþiunea de curãþire a arterelor de circulaþie, parcurilor ºi zonelor verzi.

O

Deocamdatã, la o sãptãmânã de la debutul lucrãrilor,

s-a reuºit îndepãrtarea nisipului, folosit ca material antiderapant pe timp de iarnã, din zona centralã a localitãþii. În acelaºi timp, locuitorii urbei sunt rugaþi sã nu mai arunce, decât în spaþiile special amenajate, resturile provenite din consumarea unor

alimente sau bãuturi. Acþiunea de îndepãrtare a gunoaielor strânse de-a lungul iernii va continua, în Petroºani, în zilele urmãtoare, ºi în zonele mãrginaºe ale localitãþii. Mir cea NISTOR


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Marti, 20 martie 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

20 martie 2012

O rudã îþi va da niºte informaþii pe care ar trebui sã le verifici înainte de a le folosi. Oricum, eºti cam împrãºtiat ºi ai putea greºi cu uºurinþã. Sãnãtatea þi-ar putea crea unele probleme: te poþi confrunta cu migrene sau stãri febrile. La serviciu va fi foarte multã forfotã.

Una din problemele cu care te-ai confruntat pânã acum pare a-ºi gãsi rezolvarea cãutatã. Conjunctura te favorizeazã dându-þi posibilitatea de a te implica în colaborãri rentabile. Comunicarea cu cei din jur decurge foarte armonios, ceea ce-þi permite sã afli informaþii diverse.

Ar fi bine sã profiþi de aceastã zi mai lejerã ºi sã îþi pãstrezi ceva mai mult timp pentru odihnã ºi relaxare. Este posibil sã câºtigi o sumã de bani din colaborãri, ceea ce te va ajuta sã faci faþã cheltuielilor. Din punct de vedere mintal funcþionezi excelent; ai putea lua decizii în chestiuni complicate.

În cazul în care doreºti sã-þi îmbunãtãþeºti confortul în apartament, conjunctura astralã te favorizeazã. În relaþia cu superiorii ierarhici vor fi discuþii aprinse ºi ar fi de dorit sã nu insiºti sã-þi impui punctele de vedere. Cel mai bine ar fi sã eviþi discuþiile în contradictoriu.

Nu este exclus ca sã aparã un obstacol neaºteptat în calea finalizãrii unuia din proiectele tale, dar nu trebuie sã te impacientezi-se va gãsi cineva sã îþi dea o mânã de ajutor. În ceea ce priveºte relaþia cu fiinþa iubitã, încearcã pe cât posibil sã nu te implici în discuþii în contradictoriu.

În aceastã perioadã va trebui sã faci unele compromisuri, ceea ce nu îþi surâde, dar altfel nu se va putea. Din fericire comunicarea cu cei din jur evolueazã cât se poate de bine ºi acest lucru te va ajuta în discuþiile pa care le vei avea. Este posibil sã þi se propunã o colaborare interesantã.

Este o perioadã bunã pentru a-þi pune în practicã proiecte pe care þi le-ai fãcut de mai mult timp. Unele din nemulþumirile tale legate de chestiunile profesionale vor putea fi rezolvate, ceea ce îþi va lua o piatrã de pe inimã. Beneficiezi de suficientã energie.

Energia mentalã atinge cote maxime, astfel încât ai putea face faþã cu succes unor activitãþi intelectuale. O bunã parte a timpului liber þi-o vei dedica fiinþei iubite. N-ar fi exclus sã faci o impresie excelentã unei persoane de sex opus, dar nu este caul sã faci schimbãri în plan sentimental.

Vei avea parte de câºtiguri suplimentare ce te vor ajuta sã îþi menþii echilibrul financiar. Va trebui sã depui un efort susþinut dacã doreºti ca rezultatele sã te satisfacã pe deplin. Activitãþile comerciale te avantajoase cu condiþia sã nu te cramponezi de soluþii clasice.

Activitãþile intelectuale îþi vor permite sã-þi pui în valoare capacitãþile; în cazul în care vei avea de dat un examen, rezultatele vor fi cel puþin mulþumitoare. Situaþia financiarã s-ar putea îmbunãtãþi datoritã unor activitãþi extraprofesionale în care eºti implicat.

Este posibil sã ai parte de un câºtig ce-þi va permite sã-þi echilibrezi pentru un timp situaþia financiarã. În cazul în care îþi doreºti sã-þi cumperi un obiect de lux, ocaziile nu se vor lãsa aºteptate. Cãlãtoriile sunt avantajoase. Energia mentalã atinge cote maxime.

Se vor ivi unele neînþelegeri cu colaboratorii, dar pânã la urmã veþi reuºi sã ajungeþi la un numitor comun. Traversezi o perioadã agitatã, în care te confrunþi cu situaþii de tot felul ºi nu ai timp nici mãcar sã respiri. De energie nu duci lipsã , dar ai tendinþa de a þi-o risipi.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Marti, 20 martie 2012

M e d i c i i români fug în strãinãtate

Însoþitorii persoanelor cu handicap din Lupeni nu mai au din ce trãi nsoþitorii persoanelor cu handicap din Lupeni nu ºi-au primit salariile de câteva luni.

Î

Sãtui sã aºtepte ºi mai ales fãrã bani, ei au venit ieri la primãrie sã cearã explicaþii primarului Cornel Resmeriþã. Cei mai mulþi dintre ei nu au alte venituri în afarã de salariu de însoþitor ºi pensia de handicap a membrului din familie care necesitã sprijin. “Noi n-am luat banii de însoþitor pentru grad I handicap din luna decembrie, iar pe anul acesta nu s-a dat niciun ban. Deci, ianuarie, februarie, martie ºi vine ºi aprilie, iar noi nu am luat nimic. Trebuie sã þinem copiii, sã le cumpãrãm medicamente. Dacã nu le luãm medicamentele, ei ºi mor. La al meu, în douã zile, dacã nu îi dau medicamentele, moare. Mâncare, iar. Eu dacã nu îi da mâncare la copilul meu, sare ºi la mine ºi la nevastã-mea”, ne-a declarat tatãl unui copil bolnav. “Eu am venit astãzi aici pentru cã sunt singura întreþinãtoare a unui copil de 35 de ani care are oligofrenie gradul 3 ºi tulburãri de comportament. Nu am primit bani pe lunile ianuarie, februarie ºi martie”, ne-a spus mama unei persoane bolnave. “Trebuia sã ne dea banii de concediu pe anul trecut ºi anul acesta, salariile nu ni le-au dat din ianuarie…Noi nu cerem altceva decât banii noºtri la care avem dreptul. Nu avem medicamente ºi nu mai putem. Acestea sunt pe primul plan la copilul meu, pentru cã este autist” , a spus mama

unui alt copil grav bolnav. Oamenii au încercat pânã acum în nenumãrate rânduri sã obþinã înduplecare ºi o soluþie la problema lor, însã pânã acum, în zadar. Primarul Cornel Resmeriþã spune cã nu are cum sã rezolve aceastã chestiune pânã când nu se face o rectificare bugetarã de la centru. “Aceºti oameni au perfectã dreptate. Trebuie sã se ºtie clar cã pentru însoþitorii persoanelor cu handicap s-au primit salariile numai pentru 6 luni, dar aceste 6 luni sunt împãrþite pe trimestre, nicidecum primele 6 luni ale anului. Pe primul trimestru numai pe o lunã de zile, pe trimestrul II pe douã luni de zile, pe trimestrul III, la fel, pe douã luni de zile , iar pe trimestrul IV încã o lunã de zile. În total, 6 luni de zile. Noi am încercat sã facem o rectificare, sã aducem banii de pe trimestrul III pe trimestrul I ºi II, iar de pe trimestrul IV, la fel , lucru care nu ni s-a probat. Datoritã acestui fapt nu s-au putut plãti banii. Noi am dori din tot sufletul ca aceºti bani sã-i putem plãti din bugetul primãriei, dar þinând cont cã dumnealor sunt foarte mulþi, sumele lor sunt mult mai mari decât cele ale angajaþilor primãriei ca salarii de primit. În acest fel, primãria nu poate suporta ºi salariile însoþitorilor”, a afirmat Cornel Resmeriþã, primarul Oraºului Lupeni. În aceastã situaþia disperatã sunt sute de persoane din Municipiul Lupeni, care de luni de zile nu mai au niciun venit. Luiza ANDRONACHE

ute de cadre S medicale din judeþul Hunedoara au luat drumul strãinãtãþii în ultimii ani, pentru a lucra în domeniul în care s-au pregãtit pe sume care le asigurã o viaþã decentã. Cei care au rãmas se zbat în zeci de gãrzi ºi trebuie sã uite de familie ºi de ei înºiºi, dacã vor sã câºtige ”imensa” sumã de 2.000 de lei lunar. Unii dintre medici, mai norocoºi, aleg sã lucreze ºi la privat, reuºind printr-o muncã titanicã sã câºtige undeva în jurul a 1.000 de euro… În timp ce în afarã un medic poate câºtiga cu program lejer

ºi 4.000 de euro pe lunã. Medicii care au norocul sã lucreze ºi la privat ºi la stat se declarã mulþumiþi. Vorbesc despre provocãri, satisfacþia muncii ºi despre familie, care de multe ori e neglijatã… În judeþul Hunedoara, pe piaþa medicinei de urgenþã a intrat ºi o firmã privatã, care i-a angajat pe cei mai buni medici, pe care îi plãteºte ºi mai mult decât la stat. ”În ambele locuri e bine, doar cã provocarea e mai mare la privat. Am ocazia sã îmi pun în valoare calitãþile ºi experienþa. La ambulanþa de stat nu se lucreazã la domiciliul pacientului, în timp ce la privat se face asta. Am considerat cã ceea ce fac eu la privat este o evoluþie”, spune unul dintre medicii ce lucreazã la Ambulanþa Deva, care nu vrea sã-ºi decline identitatea, pentru a evita comentariile ce ar putea apãrea din partea colegilor. Financiar, lucrurile nu stau foarte bine la stat. ”Din punct de vedere financiar, statul plãteºte foarte prost. Urgentiºtii sunt plãtiþi foarte prost. Prin lucrul la privat se reîntregeºte venitul fami-

liei. La stat se lucreazã în ture de noapte, sâmbãta, duminica ºi se iau 2.000 de lei. Chiar e foarte puþin ºi nu suntem recompensaþi la adevãrata valoare. Se plãteºte mai bine la privat ºi poate cã mi-aº permite sã lucrez numai la privat dacã aº avea mai multe urgenþe. La privat programul îl fac eu, în

funcþie de fiecare medic, de ture. Nu lucrãm noaptea sau sâmbãta ºi duminica. M-a tot bãtut gândul sã merg în strãinãtate, dar am tot amânat. E greu sã îþi laºi familia, copiii, pãrinþii”, mai spune medicul devean. Daniela Popa, din Petrila, este medic de familie, dar lucreazã ºi la Spitalul de Urgenþã din

Petroºani, tot din cauza salariilor mici pe care le acordã statul român dupã ani întregi de ºcoalã. ”Eu susþin ºi stat ºi privat, din cauza salariilor mici. Se câºtigã undeva la 15 milioane la stat ºi se lucreazã în ture de câte 7 ore zilnic. Dacã faci ºi gãrzi, înseamnã cã ai timp liber undeva la o orã pe zi. Deci programul e non stop, acesta e sistemul. M-am gândit sã plec din þarã, dar nu am fãcut-o de fraierã”, declarã Daniela Popa. Mihai Preda, pânã anul trecut, putea fi gãsit la Compartimentul de Primire a Urgenþelor din Vulcan. De câteva luni este la Timiºoara, la rezidenþiat ºi statutul nu îi dã voie sã lucreze ºi la privat, chiar dacã din punct de vedere profesional e pregãtit. În timpul rezidenþiatului, salariul e unul mizerabil: 870 de lei. Asta dupã ani întregi de muncã. ”În mânã iau opt milioane. Nu mã pot angaja la privat, deoarece singurul loc în care ai voie sã profesezi este cel în care îþi faci rezidenþiatul”, spune el. Anamaria NEDELCOFF

Premierã medicalã la Spitalul Municipal Hunedoara ntervenþie medicalã în premierã la Hunedoara, unde, la Spitalul Municipal “Dr.Alexandru Simionescu”, unei femei de 84 de ani i s-a implantat un stimulator cardiac într-un spital neuniversitar.

I

Intervenþia a constat în introducerea unei sonde prin sistemul venos de la nivelul hemitoracelui stâng pânã în interiorul ventriculuilui drept. Sonda este definitivã s-a conectat la un stimulator implantat subcutanat ºi care emite impulsuri electrice pentru fiecare contracþie cardiacã. Acest timp de operaþie se efectueazã la pacienþi la care datoritã afectãrii sistemului electric al inimii impulsul fiziologic nu mai ajunge la ventricului, frecvenþa ventricularã scãzând sub necesitãþile organismului, stopul cardiac fiind de cele mai multe ori imminent.

Intervenþia medicalã de la spitalul hunedorean a fost pregãtitã de aproximativ un an ºi jumãtate, prin crearea condiþiilor ºi evaluarea repetatã a posibilitãþii de a efectua aceastã intervenþie în Spitalul Municipal Hunedoara. Operaþia s-a putut efectua cu succes dat fiind faptul cã femeia, în vârstã de 84 de ani, are o stare biologicã foarte bunã, dar prezintã protezã de ºold ºi mobilizare dificilã, iar prin efectuarea intervenþiei la Hunedoara s-au redus dificultãþile legate de deplasarea într-o clinicã universitarã. Intervenþia era absolut necesarã, pentru cã suferea de bloc atrio-ventricular gradul 3 infrahisian, cu frecvenþa ventricularã de 38/minut, instalat cu 24 de ore înainte de implant. Aceastã operaþie unicã în România a fost efectuatã de dr. Constantin Luca, asistent universitar, medic primar cardiologie , Institutul de Boli Cardiovasculare

Timiºoaraº dr. Constantin Blaj, medic primar cardiologie ºi medicinã internã, Spitalul Municipal “Dr.Alexandru Simionescu” Hunedoara, asistaþi de o asistentã din secþia cardiologie, o instrumentarã ºi un operator pentru aparatura radiologicã. Reprezentanþii spitalului spun cã intervenþia a decurs fãrã incidente sau accidente, iar evoluþia clinicã ºi electrocardiograficã postoperatorie a pacientei este foarte bunã. Femeia se aflã încã în Unitatea de Supraveghere ºi Tratament Avansat al Pacienþilor Cardiaci Critici din Spitalul Municipal “Dr.Alexandru Simionescu”Hunedoara, pentru monitorizare. Pânã în prezent în acest spital au fost montate în ultimii ani aproximativ 20 de electrostimulãri temporare, la pacienþi care a fost necesar sã fie trimiºi în Clinici pentru electrostimulare permanentã. Car men COSMAN


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 20 martie 2012

Peste 30 de persoane, blocate de o avalanºã u mai puþin de 9 autoturisme ºi peste 30 de persoane au fost blocate de o avalanºã, ore în ºir, pe DN 7A, în zona Cabanei Mija.

N

Tone întregi de zãpadã s-au prãbuºit, duminicã seara, pe carosabil ºi au blocat 9 autoturisme în care se aflau 32 de per-

soane. Drumul a fost acoperit de zãpadã pe o lungime de 10 metri, iar nãmeþii prãbuºiþi aveau peste 3 metri înãlþime. În zona nu este nici semnal la telefonul mobil, aºa cã oamenii au fost nevoiþi sã plece pe jos pentru a cere ajutor. „Nu ºtim cât au stat blocaþi, pentru cã în zonã nu este semnal la telefonul mobil. Noi am fost

anunþaþi telefonic ºi am luat imediat legãtura cu firma care se ocupã de acest drum, care a trimis un utilaj. De asemenea, am trimis ºi noi au autocamion cu 10 subofiþeri”, a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. La faþa locului au intervenit ºi salvamontiºtii din Petroºani, mai ales cã în orice moment se

Cioban gãsit mort în coliba din munte n cioban în U vrstã de 60 de ani, din

malele pe care le deþine familia lui. Luni dimineaþa,

soþia lui i-a trimis mâncare printr-o cunoºtinþã, un bãrbat

de 42 de ani, însã acesta a fãcut o descoperire macabrã. Bãtrânul zãcea fãrã viaþã în coliba din munte, iar soþia lui a alertat imediat autoritãþile. „Din examinarea

Petroºani, a fost gãsit mort în coliba sa din munte, de o cunoºtinþã care urcase sã îi ducã de mâncare. Poliþiºtii au cerut ajutorul salvamontiºtilor pentru a-i aduce trupul la Medicinã Legalã. Bãrbatul a urcat în urmã cu douã sãptãmâni la coliba sa din zona Mãgura Masivul Parâng ca sã aibã grijã de ani-

Ioan Dan Bãlan Cronicã rimatã

A fost, e, va fi odatã Nu, n-o sã-mi cânte Martie de cer, nici de lumina-n verde viu filtratã; poate de drumul scurt ºi efemer hulit cã-i „viaþã care-a fost odatã”. Nu cred cã-n áripi care se plesnesc precum în palme aer sub bãtaie, vântul din vest cu iz itac, grecesc, va echipa lupu-n cojoc de oaie.

mai putea produce o avalanºã, din cauza zãpezii înmuiate de pe versanþi. Pentru cã utilajul nu a fãcut faþã, echipele de intervenþie au dat ore în ºir la lopatã ºi au reuºit deblocarea unui sens de mers, aºa încât maºinile sã poatã trece. Salvamontiºtii îi avertizeazã pe turiºti cã oricând în zonã zãpada o poate lua la vale ºi sã blocheze din nou drumul. Car men COSMAN

ªi nici cã rana dulce din Carpaþi ce cântã cu istoria-n durere, îmi va sãlta vreunul dintre fraþi mai sus de satisfacþii ºi plãcere. Cã n-o sã scrie nimeni în Coran, în Biblie, în cãrþi indo-chineze, ce parte mi-a rãmas de la roman, ori de la dac puþind a cãcãreze. ªtiu cã-n cazanul roºu am fost pus sã-nghit din zeama omului ca „Om”; întregul Est în-acest fel rãpus – îºi catã starea silvicului „Pom”, Ori, cum îmi spune Luna pe senin cã muzica nocturnã-i mai plãcutã,

corpului, nu s-au constatat urme de violenþã. Probabil este vorba despre o moarte naturalã, însã cauza decesului va fi stabilitã de medicii legiºti, dupã efectuarea necropsiei”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cadavrul bãrbatului a fost adus din munte de 4 salvamontiºti de la Serviciul Salvamont Petroºani - dotaþi cu achii, achii cu role ºi frânghii - în condiþiile în care la munte stratul de zãpadã este încã foarte mare. Car men COSMAN

jur pe-un butoi ºi pe-un pahar cu vin: sunt „greci” destui ce-aduc în dar cucutã! Nu din Atena, Sparta sau Corint ne vine primãvara cu otravã, ci din „blazonul foºtilor” ce mint cã am cosit pânã la fân, otavã. Da, prima lor decadã-n cireºar ne va sili-n genunchi, fãrã mãtãnii, sã acceptãm iar ternul avatar cã am mai fost „huliþi... tot ca dihãnii”! Eu? n-o sã trag pe lângã boi la jug sã fiu pe plac la nobilii din U.E.; le strig „în puii mei” ºi-n codru fug... dar unde-i rima ce-n Nobel mã suie?


CVJ, nr. 87, Marti 20 martie 2012