Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 75
Cronica Vãii Jiului Vineri, 2 martie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor:
„Campaniile electorale pe gãleþi ºi pe plicuri sunt un afront la adresa democraþiei”
reºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor, este pregãtit de o campanie electoralã. Cu mesaje corecte, ºi nu crede cã este corectã ideea de generalizare ºi de abordare unilateralã a clasei politice din România.
P
>>> PAGINA A 5-A
La un pas de tragedie: s-a prãbuºit plafonul blocului ai mulþi oameni care locuiesc în Vulcan au fost la un pas de moarte, dupã ce planºeul blocului s-a prãbuºit în interiorul scãrii.
M
>>> PAGINA A 3-A
Indemnizaþiile parlamentarilor PSD ajutã categoriile defavorizate arlamentarii PSD din judeþul Hunedoara nu îºi vor supãra liderul politic, adicã pe Victor Ponta ºi îºi vor dona indemnizaþile, aºa cum au promis.
P
>>> PAGINA A 5-A
Colaborare masonicã între o lojã masculinã ºi una femininã area Lojã Naþionalã a României ºi Marele Ordin Feminin Român au semnat un protocol de colaborare, evenimentul fiind o premierã istoricã în masoneria românã.
M
>>> PAGINA 11
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 2 martie 2012
ANUNÞURI Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348
ANUNÞURI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 17:00 - 18:00 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi. Nicolae NICOARÃ
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
E-mail: cronicavj@gmail.com
ADRESA NOASTRÃ
Director:
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Burlacul III (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Ordinul 22:20 Kickboxer 0:15 Max Havoc: Cercul puterii
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:15 ªocant TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Deºertul de foc 22:15 American Ninja 5 0:15 În cãutarea fericirii (r) 1:15 American Ninja 5 (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Crimele din Midsomer (r) - Dansând cu moartea 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Minotaur (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 23:00 Alfie
1:15 Minotaur (r)
Prima TV 8:00 Levintza prezintã (r) 8:30 Secrete de Stil (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Despãrþirea 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Iubiri secrete (r) 21:30 Iubiri secrete (r) 22:30 Iubiri secrete (r) 23:15 Familia lui Moº Crãciun 1:00 Trãdaþi în dragoste Redifuzare
TVR 1 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Garantat 100% (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 14:45 M.A.I. aproape de tine 15:30 Tribuna partidelor parlamentare 16:00 Parlamentul României 17:00 Telejurnal 17:30 La vie en rose 18:25 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 O datã-n viaþã - Prima parte 22:00 O datã-n viaþã (live) Partea a doua 23:10 Viaþa mea, ce întâmplare! 0:50 Concert: Diane Warnick 1:50 Garantat 100% (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 2 martie 2012
La un pas de tragedie: s-a prãbuºit plafonul blocului ai mulþi oameni care locuiesc în Vulcan au fost la un pas de moarte, dupã ce planºeul blocului s-a prãbuºit în interiorul scãrii.
M
Abia am reuºit sã-mi feresc copilul. Acum uºa este îndoitã, cã se lasã ºi planºeul apasã mai greu spre apartamentul meu”, spune unul dintre locatarii care stau la etajul IV. „Eram în casã ºi am auzit o bubuiturã puternicã. Aºa
am ieºit pe scarã ºi am vãzut ce s-a petrecut. Bine cã nu erau vecinii pe scarã”, spune un alt locatar de la ultimul etaj. Cu toþii sunt acum îngroziþi ºi privesc cu teamã spre plafonul din care stau sã mai cadã bucãþi de planºeu.
Câþiva dintre ei se aflau chiar pe casa scãrii în momentul în care planºeul a cãzut în spatele lor cu o bubuiturã puternicã. Oamenii povestesc cum au auzit o bubuiturã puternicã ºi unul dintre locatari chiar era pe scara blocului împreunã cu copilul sãu. Incidentul s-a petrecut miercuri seara ºi doar o minune a fãcut ca nimeni sã nu fie rãnit. „Ne-am speriat îngrozitor. Eram cu bãieþelul meu pe scãri, când în spatele meu a cãzut bucata de beton armat.
ªi fierul mai cedeazã... in cauza temperaturilor scãzute dar ºi a instalaþiilor vechi ºi uzate, sunt înregistrate tot mai multe avarii.
D
Fie la reþeaua centralã de termoficare fie la cea de furnizare a apei potabile. Instalaþiile cedeazã una dupã alta, reprezentanþii celor douã firme fiind nevoiþi sã intervinã, aproape zilnic, la remedierea defecþiunilor. În nici un an de zile reþeaua de termoficare a cedat, pentru a 5-a oarã, în exact aceeaºi zonã. Respectiv pe strada ªt.O. Iosif din Petroºani, avaria afectând din nou furnizarea de agent termic cãtre mai multe zone din localitate. Este
vorba despre zona Pieþei Centrale ºi cartierul Colonie, aici fiind afectate, inclusiv, ªcoala Generalã Nr. 2 ºi sediul societãþii locale de termoficare. Deºi angajaþii SE Paroºeni au intervenit încã din cursul dimineþii zilei de 29 februarie cei domiciliaþi în zonele afectate au fost nevoiþi sã stea câteva ore bune în frig. Probleme au fost înregistrate ºi de cãtre reþeaua de furnizare a apei potabile ºi în acest caz fiind înregis-
Apa scursã de la zãpada care se topeºte pe acoperiº se infiltreazã tot mai mult ºi a erodat întreg planºeul. Blocul se aflã în centrul vechi al municipiului Vulcan ºi de ani de zile structura de rezistenþã este grav afectatã. În ultima perioadã, însã, a fost tocmitã o firmã care sã realizeze un acoperiº în ºarpantã, iar muncitorii sunt ºi acum în zonã. Proiectul costã o mulþime de bani ºi muncitorii care au lucrat la acoperiº nu au avut în vedere ºi planºeul. „Avem un proiect de 163.000 de dolari, iar locatarii participã cu munca. Proiectul prevede realizarea acoperiºului, dar am fost la primãrie ºi am discutat cu reprezentanþii firmei, care au spus cã vor lua în calcul acum ºi consolidarea planºeului. Sperãm sã facem asta cât mai repede posibil”, a spus Marius
În urmã cu câteva zile alte douã blocuri din Aninoasa au fost evacuate, dupã ce acoperiºul vechi ºi erodat de timp a cedat ºi s-a prãbuºit în interiorul clãdirilor. Diana MITRACHE
trate mai multe spargeri de conducte. O bunã parte dintre acestea s-au produs în subsolul blocurilor de locuinþe astfel cã oamenii, acum proprietari, au fost nevoiþi sã scoatã din propriul buzunar banii necesari achitãrii contravalorii reparaþiilor. Mir cea NISTOR
ajoritatea lucrãrilor importante Lucrãrile Lupeniului, M ce urmeazã a fi derulate în municipiul Lupeni sunt condiþionate de vremea de afarã.
Cucuteanu, preºedintele comitetului de iniþiativã al proiectului de reabilitare. Pompierii au ajuns imediat dupã ce planºeul s-a prãbuºit ºi au reuºit sã îndepãrteze bucãþile care riscau sã se prãbuºeascã. Acum oamenii care locuiesc în acest bloc spun cã aºteaptã reabilitarea acoperiºului ºi se bucurã cã au scãpat ca prin minune de o nenorocire. Placa din beton, de aproximativ 13 metri pãtraþi, bloca accesul în trei apartamente situate la etajul 4. Nicun locatar al blocului nu a fost rãnit în urma prãbuºirii planºeului.
condiþionate de vreme Oficialii primãriei sunt de pãrere cã în urmãtoarele douã sãptãmâni, dacã vremea va permite, va putea începe reabilitarea strãzilor ºi a douã poduri din Lupeni, precum ºi reabilitarea Palatului Cultural. ”Marile proiecte ale Lupeniului sunt deja finanþate, semnate, parafate, însã nu putem sã
le dãm drumul acum, ci în funcþie de condiþiile meteorologice. Cum se va topi zãpada, vom da drumul la reabilitarea celor 13 strãzi ºi a douã poduri din Lupeni. Tot de vreme depinde ºi începerea lucrãrilor de reabilitare a Palatului Cultural din Lupeni. Eu sunt optimist, cred cã în douã sãptãmâni vom da drumul acestor
lucrãri”, a declarat Gabriel Lungu, city-managerul municipiului Lupeni. În 29 februarie, Spitalul Municipal Lupeni a primit ºi vizita celor de la ADR Vest, pentru proiectul de reabilitare ºi modernizare a ambulatoriului. ”Este vorba despre un proiect de 200 de miliarde de lei vechi, cu privire la modernizarea ºi reabilitarea ambulatoriului spitalului, precum ºi achiziþionarea echipamentelor medicale. Vom avea, printre altele, un tomograf
computerizat foarte performant”, mai spune Gabriel Lungu. O altã noutate este cã, tot în acest an, în Lupeni va fi construit al treilea bloc ANL: ”S-a primit o adresã de la ANL pentru a se construi încã un bloc în Lupeni. Anul 2012 este unul bun pentru Lupeni, pentru proiectele de anvergurã”, este de pãrere Lungu. Anamaria NEDELCOFF
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 2 martie 2012
Termocentrala Mintia, a rãmas fãrã stoc de cãrbune eputatul PNL de Hunedoara a lansat un atac dur împotriva conducerii Termocentralei Mintia, pe care o acuzã de management defectuos împotriva intereselor naþionale.
D
Deºi anul 2011 a fost unul secetos, iar repercusiunile lipsei de apã vor fi simþite ºi în 2012, Tiberiu Borca, directorul Termocentralei Mintia, nu ºi-a fãcut la 1
octombrie anul trecut stocul necesar de cãrbune, de minim 400.000 de tone. În prezent, în loc sã fie cumpãratã Gigacaloria cu 65 de lei, este cumpãratã din import cu 85 de lei, Mintia mergând astfel în pierdere. ”Într-un an normal, la 1 octombrie, Mintia trebuia sã facã stocul de 400.000 de tone. Dacã este secetã, cum a fost anul trecut, stocul trebuia sã fie mai mare. Dacã stocul ar fi fost fãcut din timp, s-ar fi plãtit 65 de lei pe Gigacalorie, nu ca acum, 75 de lei sau 85. Tiberiu Borca a achiziþionat
numai 100.000 de tone de cãrbune, ceea ce înseamnã cã Mintia merge în pierdere, însã, din câte vãd, nimeni nu-l trage la rãspundere pe Borca. Dacã Tiberiu Borca ar fi avut viziune, probabilitatea ca Mintia sã aibã profit ar fi fost mult mai mare, iar comanda pentru Valea Jiului ar fi fost alta”, susþine deputatul PNL de Hunedoara, Bogdan Þîmpãu. Mai mult, deputatul naþional liberal susþine cã, în prezent, Mintia lucreazã la turaþie maximã, cu patru grupuri, lucru confirmat ºi de surse din interiorul termocentralei.
”Acum se lucreazã în plin, cu patru grupuri, numai cã grupurile produc puþin. Este adevãrat cã acum Mintia nu mai are cãrbune, a ars tot ºi Borca are probleme cu huila din Valea Jiului, care nu este chiar aºa de bunã, 50% din ea este piatrã. Acum Mintia se aflã la mâna CNH, care nu dã cãrbune suficient. Dar când va veni primãvara, se va termina ºi cu producþia la Mintia, pentru cã acum, din cauza secetei, Mintia lucreazã ºi pentru hidro, dar când partea hidro îºi va reveni, Mintia nu va mai avea
producþie”, avertizeazã surse din cadrul termocentralei. Constantin Jujan, directorul general al Companiei Naþionale a Huilei, a preferat sã dea un rãspuns diplomatic: ”Mintia cumpãrã cãrbune de la noi, nu pot sã spun preþul, vom negocia. Da, CNH poate asigura cât cãrbune vrea Mintia”. Tiberiu Borca nu a putut da vreun rãspuns întrebãrilor noastre, motivând cã se aflã într-o ºedinþã prelungitã. Anamaria NEDELCOFF
Scutiþi de impozite la Petrila ocutorii din L Petrila trecuþi de 62 de ani ºi care au venituri modeste nu plãtesc impozite. Consilierii au agreat ideea cã oamenii o duc greu ºi au ales varianta optimã pentru a-i scuti pe bãtrâni.
Meserii în contradicþie cu DEX-ul n ultima perioadã, angajatorii devin din ce în ce mai pretenþioºi în ceea ce priveºte profilul viitorului salariat, ajungânduse ca un om, oricât de ºcolit ar fi, sã fie acceptat sau nu la un loc de muncã în funcþie de fotografiile ºi comentariile postate pe site-urile de socializare.
Î
Dar ce ne facem când job-urile angajatorilor ce se vor a fi serioºi ne induc în eroare… sau cel puþin denumirile lor ne fac sã cãscãm ochii mari ºi sã ne întrebãm ce calificãri ar trebui sã deþinem pentru a ocupa posturile respective. Spre exemplu, o companie angajeazã
”grataragiu”, o funcþie ce dã bãtãi de cap siteu-ului dexonline.ro, întrucât termenul cãutat nu este gãsit sub nicio formã, însã mai jos angajatorul precizeazã la responsabilitãþi cã este vorba despre ”preparare mici ºi cârnaþi grãtar”, muncã pentru care este nevoie de ”corectitudine, seriozitate”. O altã societate comercialã angajeazã ”scuterist”, ale cãrui responsabilitãþi sunt ”livrare comenzi cãtre clienþii companiei”. Alt angajator cautã ”sacrificator”, care conform DEX-ului, înseamnã ”preot care oficiazã un sacrificiu”.
Un rând mai jos se explicã la capitolul responsabilitãþi ce rol are sacrificatorul zilelor noastre: ”locul de muncã se aflã într-un abator din Franþa, religie musulmanã(?!)”, iar experienþa trebuie sã fie de minim 6 luni… în religia musulmanã sau sacrificii animale? Altcineva cautã o femeie pânã în 40 de ani pentru a fi… ”amanetar”, iar altul cautã ”escavatorist buldozerist\maºinist terasament”, o meserie care nu ºtim la ce poziþie este trecutã în nomenclatorul de meserii. Anamaria NEDELCOFF
Decizia a fost luatã în ºedinþa de consiliu, la sugestia consilierului local Emanuel Andronache, care a avut ideea de a-i scuti de plata taxelor locale pe cei mai în vârstã. Aºa se face cã acum nici
un proprietar de locuinþã trecut de 62 de ani ºi care un venit lunar de sub 800 de lei nu va mai plãti taxe locale în 2011. „Am ajuns de la 65 la 62 de ani, ca vârstã minimã pentru cei care nu trebuie sã mai achite taxele locale, dacã au venitul pe membru de familie mai mic de 800 de lei. E o decizie la care s-a ajuns dupã mai multe negocieri, dar e bine cã în acest an oamenii sunt scutiþi”, a declarat Emanuel Andronache, consilier local.
Taxele locale pentru un apartament cu douã camere la Petrila sunt între 800 ºi 900 de lei în funcþie de zona în care este amplasat blocul. Iniþial, proiectul de hotãrâre a fost conceput pentru ca doar persoanele trecute de 65 de ani sã fie scutite, dacã au venitul sub 750 de lei, însã, în urma amendamentelor aduse de cãtre consilierul PRM Andronache, a fost scãzutã vârsta minimã. Diana MITRACHE
Politic 5
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 2 martie 2012
Preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor:
„Campaniile electorale pe gãleþi ºi pe plicuri sunt un afront la adresa democraþiei” reºedintele P PDL Hunedoara, Dorin Gligor, este pregãtit de o campanie electoralã. Cu mesaje corecte, ºi nu crede cã este corectã ideea de generalizare ºi de abordare unilateralã a clasei politice din România. „Nu putem trãi într-o continuã generalizare. Generalizând, astãzi clasa politicã nu poate lua nici mãcar la bacalaureat o notã de trecere, dar speranþa redresãrii vine tot dintr-o clasã politicã, una ce trebuie sã fie corectã. Simt acum, în perioada preelectoralã, o luptã de discreditare a unui comportament
politic corect. Se „trage” din orice direcþie, iar asta e doar o atitudine pompieristicã cu care cred unii cã vor atrage voturi. Eu aleg, cu riscurile de rigoare, o campanie pe mesaje corecte, pe asumare de responsabilitãþi.”, a declarat Dorin Gligor
Preºedintele PDL Hunedoara s-a detaºat de campaniile electorale cumpãrate ºi lipsite de acþiuni responsabile, care nu fac altceva decât sã discrediteze însãºi democraþia. „Nu vreau sã mai aud de campanii electorale pe gãleþi ºi pe plicuri. Aceste variante, ºi asta este demonstrat, sunt un afront la adresa democraþiei. În anii ` 90 – 2000 exista o politicã prin care sã discreditãm însãºi democraþia. Acum
privite pragmatic, fiindcã nu putem sã distrugem tot ºi sã nu punem nimic în loc. Soluþiile pentru redresarea ºi modernizarea României, atât în plan economic cât ºi în plan social, se vor realiza tot cu ajutorul unei clase politice, dar una cu un comportament corect.”, a mai spus Gligor.
vorbim de o politicã mincinoasã, care se face în România, prin care se
Indemnizaþiile parlamentarilor PSD ajutã categoriile defavorizate arlamentarii PSD din judeþul Hunedoara nu îºi vor supãra liderul politic, adicã pe Victor Ponta ºi îºi vor dona indemnizaþile, aºa cum au promis. De câºtigat au chiar categoriile sociale defavorizate ºi tinerii, care vor primi un ajutor financiar nesperat.
P
Preºedintele PSD, Victor Ponta, a avertizat cã social – democraþi care nu îºi vor dona indemnizaþiile de bazã riscã sã fie daþi afarã din partid. Banii vor intra pe cardurile aleºilor în data de 5 martie, iar în zilele urmãtoare vor fi donaþi. “Toþi cei care încaseazã indemnizaþiile sunt obligaþi sã le doneze. Toþi parlamentarii Opoziþiei vor fi solidari cu oamenii în suferinþã din România. Dacã va fi vreun parlamentar -ºi vorbesc aici în numele PSD - care nu acceptã aceastã decizie ºi considerã cã interesul sãu financiar este mai presus, atunci acel parlamentar va pleca din partid”, a declarat Ponta. Nu este cazul parlamentarilor hunedoreni, care ºi-au ales deja locaþiile în care vor dona banii. Cosmin Nicula, senator pe colegiul Valea Jiului, a ales sã ajute mai multe persoane din banii primiþi
discrediteazã politicianul, instituþia politicianului. Lucrurile trebuie
Totodatã, Dorin Gligor considerã cã, de multe ori clasa politicã ºi-a urmãrit doar propriul interes, fapt ce a dus la accentuarea neîncrederii cetãþenilor în politicieni. „Din pãcate, în România post-revoluþionarã clasa politicã a fãcut legi pentru ea ºi nu pentru cetãþenii României. Legislaþia pentru algerile prin vot uninominal s-a fãcut cu
trei luni îainte de alegeri. Eu cred cã poþi sã câºtigi încrederea electoratului numai dupã ce þi-ai creat o notorietate. Ori, într-o lume bazazã pe neîncredere, în 3 - 6 luni de zile nu poþi câºtiga încrederea ºi nu poþi dobândi notorietatea doritã. Când voteazã, cetãþeanul te învesteºte cu încredere. Cetãþeanul voteazã. Demersul nu se opreºte însã aici. El plãteºte ºi taxe pentru instituþiile statului. De multe ori, acestea nu-ºi fac datoria ºi atunci, unii politicieni - care au înºelat printr-un blat, troc fãcut cu aceste instituþii - mai câºtigã un mandat. Asta a fost regula generalã pânã acum.”, a mai spus preºedintele PDL Hunedoara. Marius MITRACHE
Patru femei pe lista consilierilor locali ºi o viitoare primãriþã a alegerile locale din acest an, PSD Petroºani are patru femei pe listele pentru consilieri. Femeile social democrate îºi pregãtesc ºi ”o candidatã” pentru fotoliul de primar.
L
aflat cã organizaþia municipalã are pe listele candidaþilor pentru funcþiile de consilieri locali patru femei ”puternice”, dupã spusele lor. Este vorba de Margareta Burduf – de profesie
Ca orice zi de 1 Martie, s-au transmis mesaje, s-au împãrþit mãrþiºoare ºi flori ºi, evivent, pupãturile de rigoare. La PSD Petroºani, Margareta Burduf preºedinte OFSD, Violeta Popa – prim ca indemnizaþie, iar acest vicepreºedinte, Mariana lucru se va întâmpla, la Popa – preºedinte PSD ºi vedere, în data de 7 martie. Lavinia Grigoriu – „O treime din bani va merge preºedinte OTSD ºi-au la Asociaþia Noua Speranþã fãcut datoria de suflet ºi au din Petrila, pentru ajutorarea fãcut urãrile începutului de copiilor bolnavi de HIV/ primãvarã. SIDA, o treime din indenizaCu aceastã ocazie am þie va fi donatã la Petroºani pentru douã cazuri sociale, Lupeni. Am încheiat un parteneriat iar ultima parte a banilor va fi donatã cu tinerii de acolo”, a declarat la Crucea Roºie Uricani”, a declarat Resmeriþã, care a explicat cã, fiind Nicula. În principiu, vorbim despre o profesor, se simte extrem de apropisumã de 3.900 de lei, dar senatorul at de tineri. PSD nu ºtie cât se va tãia din aceºti Doar deputatul Laurenþiu Nistor bani din cauzã cã nu au participat la nu s-a decis, încã, ce va face cu comisiile de specialitate ºi la ºedinþele banii, dar oricum îi va folosi în scoîn plen. puri caritabile. „În data de 6 martie Cristian Resmeriþã, deputat PSD, voi scoate banii de pe card ºi apoi îi a ales sã ajute tinerii cu indemnizaþia voi dona unui azil de bãtrâni sau unei de bazã. „Deja am donat indemnizacase de copii din judeþul Hunedoara. þia pe februarie pentru acþiunile orga- Încã nu sunt decis”, a declarat nizate de tinerii de la Grupul ªcolar preºedintele PSD Hunedoara. Minier Lupeni ºi Liceul teoretic Car men COSMAN
economist, actualul loc de muncã este E.ON Energie România, Regiunea Est Timiºoara, CRC Petroºani, Violeta Nicorici - ºef Birou Resurse Umane, Staþia Centralã de Salvare Minierã SALVAMIN Petroºani, Lavinia Grigoriu – economist, studentã la ªtiinþe Politice SNSPA, asistent manager SOCOM Unirea Petroºani ºi Angela Popa – administrator în francizã, SC Kessler Petroºani. Reprezentantele femeilor social democrate au mai precizat cã sunt hotãrâte ca, peste patru ani, sã aibã o femeie bine pregãtitã, dinamicã ºi puternicã pentru a candida la funcþia de primar al Petroºaniului, funcþie pe care s-o ocupe fãrã probleme, în urma alegerilor, respectând toate regulile de competenþã ºi imagine. Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 2 martie 2012
6 Interviu urnalistul ºi scriitorul bucureºtean Alexandru Dumitriu este îndrãgostit de Valea Jiului ºi de oamenii ei. Apariþiile sale editoriale sunt cu ºi despre Valea Jiului. La 24 de ani, Alexandru este un înþelept ºi un perfecþionist, dar simþãmintele sale încãlzesc ºi înalþã omul spre devenirea completã: ”Aici, fiinþa mea este invadatã de o liniºte absolutã când contemplu înãlþimile munþilor. Pur ºi simplu mã bucurã munþii.(…) Pe urmã, oamenii întâlniþi. M-a impresionat bunul lor simþ. În fine, sãrãcia la care sunt condamnaþi (…)”
J
- Cine eºti tu, Alexandru Dumitriu, ºi ce legãturi ai cu Valea Jiului? - Pe scurt, sunt un tânãr bucureºtean (deºi nu-mi prea place aceastã origine), student la Facultatea de Litere ºi colaborator la revista „Flacãra lui Adrian Pãunescu”. Am cunoscut Valea Jiului pornind de la fotbal. În 1997, Jiul Petroºani juca în primul eºalon. Eu aveam 10 ani pe atunci. Ascultam emisiunea radiofonicã „Fotbal minut cu minut” ºi m-am ataºat de aceastã echipã, dintr-un motiv de compasiune infantilã: ocupa ultima poziþie a clasamentului, retrogradarea fiind inevitabilã. Îmi doream sã asist la un meci al Jiului, pe stadionul din Petroºani. S-a întâmplat când eram în clasa X-a. De atunci, am revenit de nenumãrate ori în Vale, ºi nu doar pentru fotbal, convocându-mi ºi prietenii în aceste deplasãri. Nu e an în care sã nu mã întorc în Valea Jiului. Iar entuziasmul e acelaºi de fiecare datã. Cam acesta ar fi istoricul. Deci, fotbalul m-a adus în Vale. Din pãcate, Jiul, care a devenit echipa mea de suflet, unul dintre cluburile de tradiþie ale fotbalului românesc, hoinãreºte astãzi prin Liga a III-a. În schimb, cariera bunicii mele, actriþa Mariana Cercel, chiar este legatã de Valea Jiului: dupã absolvirea I.A.T.C.-ului, în 1964, a fãcut parte timp de trei ani din colectivul artistic al Teatrului petroºãnean, cu care a efectuat numeroase turnee în Capitalã ºi în provincie, evoluând în spectacole de anvergurã, primite favorabil
de critica de specialitate ºi de public. Mi-a spus adesea cã îºi doreºte sã mai vadã Valea ºi poate cã la varã o voi însoþi în cãlãtoria preconizatã. - Ai scris cãrþi despre Valea Jiului ºi ai altele în pregãtire? De ce ai ales sã scrii despre aceastã zonã? Este cumva vorba despre durerile care trebuie strigate, descãtuºate pentru a le vindeca? - Da, prima mea carte este despre Valea Jiului, aºa cum am gãsit-o la 16-17 ani. Se intituleazã „De vorbã cu mine ºi cu Valea Jiului”. O carte care conþine destule stângãcii stilistice, dar, dincolo de precaritãþile inerente ale noviciatului, volumul
Între ”Parângul sufletului meu” ºi ”Siropul de zmeurã” elaborarea frazei – pe care o vreau elegantã –, mã jeneazã diletantismul unor exprimãri din carte, mult prea neglijente ºi chiar puerile pentru exigenþa mea de astãzi. Însã, cum spuneam, pe lângã aceste inabilitãþi, sunt mândru de felul în care vedeam lucrurile. O consolare frumoasã poate pentru „orgoliul scriitoricesc”, cam ºifonat în urma debutului. Am scris apoi o culegere de nuvele, „Shambala Triaj”, în care Valea Jiului s-a constituit într-un motiv literar autonom. Titlurile câtorva proze sunt, de altfel, semnificative: „Parângul sufletului meu”, „Lumini albastre spre Lupeni” sau „Toamna din trenul cãtre Petroºani”. Mai am un volum datorat Vãii, care va vedea lumina tiparului în acest an: o monografie consacratã scriitorului Ion D. Sîrbu, nãscut la Petrila (culmea, în localitatea natalã nu existã un bust al sãu ºi nici
Foto Alexandru Dumitriu
dezvãluie gândirea mea de atunci; iar aceastã gândire – care nu s-a dovedit perisabilã – reprezintã o mare satisfacþie, devansând nemulþumirile amintite. Pânã la urmã, eram doar un adolescent când am scris cartea. Acum, când sunt preocupat de a fi cât mai riguros în Foto Alexandru Dumitriu
Interviu 7
o stradã nu îi poartã numele). Aº fi aflat mult mai târziu de Ion D. Sîrbu dacã nu era aceastã atracþie pentru Valea Jiului. ªi, neîndoielnic, nu i-aº fi explorat opera ºi biografia cu acelaºi interes ºi n-aº fi gândit vreo finalitate editorialã. Iatã, deci, cât de nebãnuite ºi de fertile sunt cãile fotbalului! De ce am ales sã scriu despre Valea Jiului? Pentru cã aºa mi s-a pãrut firesc. Am trãit aici – acolo – clipe extraordinare. Pe de o parte a fost bucuria peisajului. Valea Jiului este, pentru mine, un topos afectiv. Aici, fiinþa mea este invadatã de o liniºte absolutã când contemplu înãlþimile munþilor. Pur ºi simplu mã bucurã munþii. ªi din Tîrgu-Jiu se vãd aceste masive, în toatã semeþia lor; dar e ca ºi cum i-aº privi într-un album. Sentimentul îºi pierde intensitatea, nu poate concura bucuria dinlãuntrul
Bledea). Iar acest sedentarism a avut repercusiuni nefaste în studenþie, astfel încât a trebuit sã devin un autodidact „stahanovist” ca sã fac faþã onorabil pretenþiilor universitare, instrucþia mea fiind deficitarã. Venit din ambianþa lejerã a liceului, în facultate îmi lipsea dispoziþia studiului asiduu, pentru cã nu-mi consolidasem acest reflex la vremea potrivitã. N-aº putea cita concludent versurile bacoviene „Liceu, cimitir al tinereþii mele/ În lume m-ai dat/ În vâltorile grele/ Atât de blazat.” Mai ales cã nici nu am cunoscut „Pedanþi profesori/ ªi examene grele.” Dar liceul m-a dat în lume, „în vâltorile grele”, cu destule lacune. Privind din perspectiva zilei de azi, poate nu greºesc dacã spun cã am înlãturat o bunã parte a acelor carenþe. Vãii. Pe urmã, oamenii întâlniþi. M-a impresionat bunul lor simþ. În fine, sãrãcia la care sunt condamnaþi. ªi atunci, m-am simþit dator sã arãt greutãþile acestor oameni, care nu mai au unde sã munceascã. Am zãrit, în vacanþele estivale, grupuri întregi de persoane care cutreierau munþii de dimineaþã pânã seara, pentru a culege fructe de pãdure, descãrcând apoi cantitãþile recoltate la centrele de colectare. Aºa se descurcã unii nevoiaºi ai Vãii Jiului. Are Ion D.
nesãbuite care au terminat mineritul. Acolo unde altãdatã funcþiona o industrie puternicã, oamenii rãmaºi pe drumuri trebuie sã culeagã bureþi ºi fructe de pãdure pentru a se descurca de pe azi pe mâine – asta este o crimã. - Vorbeºte-mi despre un moment/situaþie care þi-a marcat viaþa în sensul bun ºi unul în sens negativ. - Întâlnirea cu marele poet ºi gazetar Adrian
abstracþie de nevoile celor de jos. Dimpotrivã, s-a zbãtut pentru cei mulþi, a adâncit nevoile acestora în propriul scris. Conºtiinþa lui demofilã îl îndemna la o permanentã luptã. El nu participa la emisiuni împins de o megalomanie infatigabilã, aºa cum pretind unii, ci ca sã apere cauza semenilor sãi batjocoriþi de politici prãpãstioase, pentru cã îl afectau ºi, în acelaºi timp, îl responsabilizau necazurile lor. ªi sunt convins cã ºi aceste tris-
Adrian Pãunescu, nu ºi pentru unii care îºi închipuie cã ar alcãtui elita inteligenþei autohtone. Cât despre momentul negativ, aº numi aici perioada liceului. Am nimerit întrun mediu deloc antrenant, unde nu exista competiþie intelectualã (mã refer la calitatea colegilor, altminteri instituþia de învãþãmânt pe care am urmat-o era ºi este una
- Care sunt reperele dupã care îþi cãlãuzeºti viaþa? - Îmi place sã cred cã am o moralã fermã, care nu se va deteriora. Dar ºtiu eu cât îmi voi afirma aceastã consecvenþã? În ziua de azi, normele eticii sunt foarte fragile ºi capricioase. Mi-e oroare de clipa în care voi fi nevoit sã recurg la compromisuri. Deocamdatã, nu a fost cazul. Poate n-am intrat bine
mãsurile iresponsabile – ºi utilizez un eufemism – ale guvernanþilor. Foarte mulþi localnici de-abia reuºesc sã facã faþã cheltuielilor. ªi asta cu eforturi greu de imaginat, printr-o austeritate excesivã. Atâþia oameni nu îºi permit o igienã decentã! Haideþi sã ne gândim cât costã un ºampon, o pastã de dinþi, o spumã de bãrbierit, un detergent etc. Pentru cineva care cautã fier vechi ca sã aibã ce pune pe masã, toate acestea sunt un lux! Sã ne mai gândim cât costã metrul cub de apã în Valea Jiului: enorm! Practic, atâþia oameni sunt privaþi de un minim confort. Deci, vreau ca aceastã degradantã pauperitate sã fie eradicatã. Dar – ºi acum trec la urmãtoarea întrebare – mã tem cã sistemul politic actual reprezintã impedimentul decisiv. Capitalismul românesc, într-un mod aparent paradoxal, este foarte restrictiv. De ce un miner – pentru cã vorbim de la Valea Jiului – câºtigã atât de puþin în comparaþie cu un corporatist? Minerul îºi riscã viaþa zi de zi în subteran ºi încaseazã o leafã infimã. Iar corporatistul ce face? E mai valoros un costum imaculat decât o salopetã murdarã? Sunt mai valoroºi pantofii bine lustruiþi decât cizmele pline de noroi? Sunt mai valoroase mâinile fine decât cele bãtãtorite de trudã ale minerilor? E mai valoroasã munca la un computer decât abatajul? Nu pot accepta aceastã situaþie. Eu vreau un sistem în care fiecare meserie, fiecare competenþã sã fie retribuite echitabil, fãrã discrepanþele uriaºe din prezent. Apoi, cum e posibil ca unii sã devinã milionari peste noapte? „S-au
”M
este, indiscutabil, un moment decisiv, în sensul bun, desigur, pentru formarea mea. A ºtiut sã-mi transmitã o încredere plenarã în forþa ºi eficienþa scrisului. Adrian Pãunescu te fãcea sã crezi cã un articol poate zgudui nedreptãþi. Acum, de multe ori scriu fãrã acea mobilizare de care vorbeam, dintr-un fel de rutinã, dintr-o oarecare inerþie, ca paletele ventilatorului care îºi continuã un timp miºcarea dupã ce aparatul a fost scos din prizã. Oricâte abjecþii s-ar vehicula despre poet, el rãmâne o conºtiinþã a inteligenþei româneºti. Inteligenþe sunt atâtea, conºtiinþe nu prea. Adrian Pãunescu n-a fost un intelectual silenþios, acaparat de propriul scris, fãcând
gãseau teatral patetismul solidaritãþii lui, pe Adrian Pãunescu l-a consumat efectiv sãrãcia cu care se confruntã compatrioþii sãi. Sigur cã pe un poet te aºtepþi sã-l gãseºti mai degrabã la TVR Cultural. Ar fi fost un semn de dublã normalitate: întâi, cã treburile politice mergeau aºa cum trebuie, ºi, apoi, cã Adrian Pãunescu nu mai era indezirabil. Nici una, nici alta nu s-au petrecut. La TVR Cultural îºi etalau elevaþia pe alocuri soporificã ºi vehementa intransigenþã ideologicã alte nume, iar Adrian Pãunescu vorbea la posturile de ºtiri despre dificultãþile pensionarilor, despre prãbuºirea industriei sau despre exodul medicilor. Teme grave, esenþiale pentru
de coroanã. Or, România are nevoie acum de un sistem a cãrui concretã ºi imediatã prioritate sã fie binele majoritãþii umilite. - Ai timp de iubire? Crezi în existenþa ei? - Iubirea este echilibrul interior care îmi potenþeazã toate activitãþile. În corespondenþa lui, Ion D. Sîrbu consemna credinþa delicatei poete Eta Boeriu cã opera sau onorurile obþinute sunt insignifiante faþã de dragostea de care a beneficiat ºi pe care a dãruit-o. Împãrtãºesc, la rându-mi, aceastã superbã convingere. Pentru cã, fãrã iubire, fiinþa noastrã s-ar veºteji, ar fi supusã unei dezolante ariditãþi. ªi îi mulþumesc ºi cu acest prilej „oficial” Lidiei cã face parte din viaþa mea, salvându-mi sufletul de la deºertificare. Interviu r ealizat de Ileana FIRÞULESCU
COLÞUL LUI DENIS
afã ºi încaseazã o le an er bt su în zi aþa zi de n costum inerul îºi riscã vi E mai valoros u ? ce fa ce l tu i bine is orat valoroºi pantofi ai m infimã. Iar corp t n u S ã? fine ar loroase mâinile o salopetã murd t va câ ai de m t t la n u u S ac ? im oroi ã munca la zmele pline de n ? E mai valoroas or il er in lustruiþi decât ci m e al tuaþie”. rite de trudã cepta aceastã si ac t decât cele bãtãto po u N l? teþi u aj cât abat un computer de Pãunescu i-au grãbit sfârºitul. Deºi unii
Sîrbu în volumul „Povestiri petrilene” o prozã, „Siropul de zmeurã”, în care un personaj feminin vorbeºte despre aceeaºi sursã de venit: „Într-o varã – asta sa întâmplat înainte de rãzboi, bãrbaþii noºtri erau fãrã lucru – am trãit numai din zmeurã. [...] Era foamete în colonie, umblau oamenii pe dealuri de erau mai mulþi culegãtori decît tufe.” Au trecut mai bine de 70 de ani ºi atâþia localnici, ºomeri, bântuie munþii ca sã culeagã fructe de pãdure sau ciuperci! Dar asta este o activitate sezonierã. Ce pot face oamenii iarna? Se duc la colindat? Unde e industria Vãii Jiului, care asigura mii de locuri de muncã? Aceastã zonã a fost distrusã de guvernãrile
aceastã idee. Ce-a însemnat monarhia? Într-adevãr, a fost sprijinitã dezvoltarea culturii, s-au construit edificii importante, splendide monumente arhitecturale, Bucureºti-Micul Paris... Dar cum arãta ruralitatea? Era abandonatã în beznã ºi mizerie! A trebuit sã vinã aºa-zisul comunism, instaurat de ocupaþia sovieticã, pentru ca satele româneºti sã fie electrificate. Altminteri, þãranii ar fi folosit mult ºi...rãu lumânãri din seu de oaie ori petrol lampant! Cum arãta Valea Jiului? Cum o ducea proletariatul? Lupeni ’29 ar trebui sã spunã totul. Sã fim realiºti: monarhia n-a echivalat cu un moment de prosperitate. Da, se manifestã aceastã seducþie a distincþiei, a solemnitãþii regale, mai ales cã lumea politicã româneascã este dominatã de rãfuieli contondente ºi bãdãrãnie. Monarhia oferã un climat de civilitate (sau, cel puþin, aºa lasã impresia). Însã cam atât. La nivelul mulþimilor va domni aceeaºi penurie. Iar corupþii nu se vor sinchisi
Foto Alexandru Dumitriu
performantã). M-a contaminat atmosfera de acutã indolenþã din clasa mea, înscriindu-mã ºi eu într-o comoditate vertiginoasã. Ce-i drept, nici cadrele didactice nu prea încercau sã ne stimuleze (cu unele excepþii, printre care o distinsã profesoarã de Istorie, doamna Mihaela Selevet, ale cãrei ore sunt, pentru mine, cea mai frumoasã amintire din liceu, sau profesorul de Logicã ºi Filozofie, domnul Florin
în viaþã. Nu fac aici angajamente de conºtiinþã, însã educaþia primitã acasã, precum ºi principiile sedimentate pe parcurs ar trebui sã mã fereascã mãcar de flagelul parvenitismului, de obedienþã ºi de trãdãri ale idealurilor asumate. - Cum þi-ai dori sã fie Valea Jiului în viitor? Are ºanse dorinþa ta? - Mi-aº dori ca oamenii Vãii Jiului sã pãrãseascã sãrãcia cruntã la care îi obligã
orientat!”, ni se spune. Nici asta nu pot accepta. Cum de cineva care se dedicã total unei meserii, pregãtindu-se temeinic pentru acel domeniu, sã fie sfidat din punct de vedere financiar de un oportunist care a ºtiut sã se „orienteze”? Un sistem care încurajeazã aceastã „orientare” în detrimentul muncii serioase nu e bun. Aud diverºi comentatori vorbind tot mai insistent ºi elogios despre monarhie, care, în opinia lor, ar redresa România. Eu nu agreez
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 2 martie 2012
6 Interviu urnalistul ºi scriitorul bucureºtean Alexandru Dumitriu este îndrãgostit de Valea Jiului ºi de oamenii ei. Apariþiile sale editoriale sunt cu ºi despre Valea Jiului. La 24 de ani, Alexandru este un înþelept ºi un perfecþionist, dar simþãmintele sale încãlzesc ºi înalþã omul spre devenirea completã: ”Aici, fiinþa mea este invadatã de o liniºte absolutã când contemplu înãlþimile munþilor. Pur ºi simplu mã bucurã munþii.(…) Pe urmã, oamenii întâlniþi. M-a impresionat bunul lor simþ. În fine, sãrãcia la care sunt condamnaþi (…)”
J
- Cine eºti tu, Alexandru Dumitriu, ºi ce legãturi ai cu Valea Jiului? - Pe scurt, sunt un tânãr bucureºtean (deºi nu-mi prea place aceastã origine), student la Facultatea de Litere ºi colaborator la revista „Flacãra lui Adrian Pãunescu”. Am cunoscut Valea Jiului pornind de la fotbal. În 1997, Jiul Petroºani juca în primul eºalon. Eu aveam 10 ani pe atunci. Ascultam emisiunea radiofonicã „Fotbal minut cu minut” ºi m-am ataºat de aceastã echipã, dintr-un motiv de compasiune infantilã: ocupa ultima poziþie a clasamentului, retrogradarea fiind inevitabilã. Îmi doream sã asist la un meci al Jiului, pe stadionul din Petroºani. S-a întâmplat când eram în clasa X-a. De atunci, am revenit de nenumãrate ori în Vale, ºi nu doar pentru fotbal, convocându-mi ºi prietenii în aceste deplasãri. Nu e an în care sã nu mã întorc în Valea Jiului. Iar entuziasmul e acelaºi de fiecare datã. Cam acesta ar fi istoricul. Deci, fotbalul m-a adus în Vale. Din pãcate, Jiul, care a devenit echipa mea de suflet, unul dintre cluburile de tradiþie ale fotbalului românesc, hoinãreºte astãzi prin Liga a III-a. În schimb, cariera bunicii mele, actriþa Mariana Cercel, chiar este legatã de Valea Jiului: dupã absolvirea I.A.T.C.-ului, în 1964, a fãcut parte timp de trei ani din colectivul artistic al Teatrului petroºãnean, cu care a efectuat numeroase turnee în Capitalã ºi în provincie, evoluând în spectacole de anvergurã, primite favorabil
de critica de specialitate ºi de public. Mi-a spus adesea cã îºi doreºte sã mai vadã Valea ºi poate cã la varã o voi însoþi în cãlãtoria preconizatã. - Ai scris cãrþi despre Valea Jiului ºi ai altele în pregãtire? De ce ai ales sã scrii despre aceastã zonã? Este cumva vorba despre durerile care trebuie strigate, descãtuºate pentru a le vindeca? - Da, prima mea carte este despre Valea Jiului, aºa cum am gãsit-o la 16-17 ani. Se intituleazã „De vorbã cu mine ºi cu Valea Jiului”. O carte care conþine destule stângãcii stilistice, dar, dincolo de precaritãþile inerente ale noviciatului, volumul
Între ”Parângul sufletului meu” ºi ”Siropul de zmeurã” elaborarea frazei – pe care o vreau elegantã –, mã jeneazã diletantismul unor exprimãri din carte, mult prea neglijente ºi chiar puerile pentru exigenþa mea de astãzi. Însã, cum spuneam, pe lângã aceste inabilitãþi, sunt mândru de felul în care vedeam lucrurile. O consolare frumoasã poate pentru „orgoliul scriitoricesc”, cam ºifonat în urma debutului. Am scris apoi o culegere de nuvele, „Shambala Triaj”, în care Valea Jiului s-a constituit într-un motiv literar autonom. Titlurile câtorva proze sunt, de altfel, semnificative: „Parângul sufletului meu”, „Lumini albastre spre Lupeni” sau „Toamna din trenul cãtre Petroºani”. Mai am un volum datorat Vãii, care va vedea lumina tiparului în acest an: o monografie consacratã scriitorului Ion D. Sîrbu, nãscut la Petrila (culmea, în localitatea natalã nu existã un bust al sãu ºi nici
Foto Alexandru Dumitriu
dezvãluie gândirea mea de atunci; iar aceastã gândire – care nu s-a dovedit perisabilã – reprezintã o mare satisfacþie, devansând nemulþumirile amintite. Pânã la urmã, eram doar un adolescent când am scris cartea. Acum, când sunt preocupat de a fi cât mai riguros în Foto Alexandru Dumitriu
Interviu 7
o stradã nu îi poartã numele). Aº fi aflat mult mai târziu de Ion D. Sîrbu dacã nu era aceastã atracþie pentru Valea Jiului. ªi, neîndoielnic, nu i-aº fi explorat opera ºi biografia cu acelaºi interes ºi n-aº fi gândit vreo finalitate editorialã. Iatã, deci, cât de nebãnuite ºi de fertile sunt cãile fotbalului! De ce am ales sã scriu despre Valea Jiului? Pentru cã aºa mi s-a pãrut firesc. Am trãit aici – acolo – clipe extraordinare. Pe de o parte a fost bucuria peisajului. Valea Jiului este, pentru mine, un topos afectiv. Aici, fiinþa mea este invadatã de o liniºte absolutã când contemplu înãlþimile munþilor. Pur ºi simplu mã bucurã munþii. ªi din Tîrgu-Jiu se vãd aceste masive, în toatã semeþia lor; dar e ca ºi cum i-aº privi într-un album. Sentimentul îºi pierde intensitatea, nu poate concura bucuria dinlãuntrul
Bledea). Iar acest sedentarism a avut repercusiuni nefaste în studenþie, astfel încât a trebuit sã devin un autodidact „stahanovist” ca sã fac faþã onorabil pretenþiilor universitare, instrucþia mea fiind deficitarã. Venit din ambianþa lejerã a liceului, în facultate îmi lipsea dispoziþia studiului asiduu, pentru cã nu-mi consolidasem acest reflex la vremea potrivitã. N-aº putea cita concludent versurile bacoviene „Liceu, cimitir al tinereþii mele/ În lume m-ai dat/ În vâltorile grele/ Atât de blazat.” Mai ales cã nici nu am cunoscut „Pedanþi profesori/ ªi examene grele.” Dar liceul m-a dat în lume, „în vâltorile grele”, cu destule lacune. Privind din perspectiva zilei de azi, poate nu greºesc dacã spun cã am înlãturat o bunã parte a acelor carenþe. Vãii. Pe urmã, oamenii întâlniþi. M-a impresionat bunul lor simþ. În fine, sãrãcia la care sunt condamnaþi. ªi atunci, m-am simþit dator sã arãt greutãþile acestor oameni, care nu mai au unde sã munceascã. Am zãrit, în vacanþele estivale, grupuri întregi de persoane care cutreierau munþii de dimineaþã pânã seara, pentru a culege fructe de pãdure, descãrcând apoi cantitãþile recoltate la centrele de colectare. Aºa se descurcã unii nevoiaºi ai Vãii Jiului. Are Ion D.
nesãbuite care au terminat mineritul. Acolo unde altãdatã funcþiona o industrie puternicã, oamenii rãmaºi pe drumuri trebuie sã culeagã bureþi ºi fructe de pãdure pentru a se descurca de pe azi pe mâine – asta este o crimã. - Vorbeºte-mi despre un moment/situaþie care þi-a marcat viaþa în sensul bun ºi unul în sens negativ. - Întâlnirea cu marele poet ºi gazetar Adrian
abstracþie de nevoile celor de jos. Dimpotrivã, s-a zbãtut pentru cei mulþi, a adâncit nevoile acestora în propriul scris. Conºtiinþa lui demofilã îl îndemna la o permanentã luptã. El nu participa la emisiuni împins de o megalomanie infatigabilã, aºa cum pretind unii, ci ca sã apere cauza semenilor sãi batjocoriþi de politici prãpãstioase, pentru cã îl afectau ºi, în acelaºi timp, îl responsabilizau necazurile lor. ªi sunt convins cã ºi aceste tris-
Adrian Pãunescu, nu ºi pentru unii care îºi închipuie cã ar alcãtui elita inteligenþei autohtone. Cât despre momentul negativ, aº numi aici perioada liceului. Am nimerit întrun mediu deloc antrenant, unde nu exista competiþie intelectualã (mã refer la calitatea colegilor, altminteri instituþia de învãþãmânt pe care am urmat-o era ºi este una
- Care sunt reperele dupã care îþi cãlãuzeºti viaþa? - Îmi place sã cred cã am o moralã fermã, care nu se va deteriora. Dar ºtiu eu cât îmi voi afirma aceastã consecvenþã? În ziua de azi, normele eticii sunt foarte fragile ºi capricioase. Mi-e oroare de clipa în care voi fi nevoit sã recurg la compromisuri. Deocamdatã, nu a fost cazul. Poate n-am intrat bine
mãsurile iresponsabile – ºi utilizez un eufemism – ale guvernanþilor. Foarte mulþi localnici de-abia reuºesc sã facã faþã cheltuielilor. ªi asta cu eforturi greu de imaginat, printr-o austeritate excesivã. Atâþia oameni nu îºi permit o igienã decentã! Haideþi sã ne gândim cât costã un ºampon, o pastã de dinþi, o spumã de bãrbierit, un detergent etc. Pentru cineva care cautã fier vechi ca sã aibã ce pune pe masã, toate acestea sunt un lux! Sã ne mai gândim cât costã metrul cub de apã în Valea Jiului: enorm! Practic, atâþia oameni sunt privaþi de un minim confort. Deci, vreau ca aceastã degradantã pauperitate sã fie eradicatã. Dar – ºi acum trec la urmãtoarea întrebare – mã tem cã sistemul politic actual reprezintã impedimentul decisiv. Capitalismul românesc, într-un mod aparent paradoxal, este foarte restrictiv. De ce un miner – pentru cã vorbim de la Valea Jiului – câºtigã atât de puþin în comparaþie cu un corporatist? Minerul îºi riscã viaþa zi de zi în subteran ºi încaseazã o leafã infimã. Iar corporatistul ce face? E mai valoros un costum imaculat decât o salopetã murdarã? Sunt mai valoroºi pantofii bine lustruiþi decât cizmele pline de noroi? Sunt mai valoroase mâinile fine decât cele bãtãtorite de trudã ale minerilor? E mai valoroasã munca la un computer decât abatajul? Nu pot accepta aceastã situaþie. Eu vreau un sistem în care fiecare meserie, fiecare competenþã sã fie retribuite echitabil, fãrã discrepanþele uriaºe din prezent. Apoi, cum e posibil ca unii sã devinã milionari peste noapte? „S-au
”M
este, indiscutabil, un moment decisiv, în sensul bun, desigur, pentru formarea mea. A ºtiut sã-mi transmitã o încredere plenarã în forþa ºi eficienþa scrisului. Adrian Pãunescu te fãcea sã crezi cã un articol poate zgudui nedreptãþi. Acum, de multe ori scriu fãrã acea mobilizare de care vorbeam, dintr-un fel de rutinã, dintr-o oarecare inerþie, ca paletele ventilatorului care îºi continuã un timp miºcarea dupã ce aparatul a fost scos din prizã. Oricâte abjecþii s-ar vehicula despre poet, el rãmâne o conºtiinþã a inteligenþei româneºti. Inteligenþe sunt atâtea, conºtiinþe nu prea. Adrian Pãunescu n-a fost un intelectual silenþios, acaparat de propriul scris, fãcând
gãseau teatral patetismul solidaritãþii lui, pe Adrian Pãunescu l-a consumat efectiv sãrãcia cu care se confruntã compatrioþii sãi. Sigur cã pe un poet te aºtepþi sã-l gãseºti mai degrabã la TVR Cultural. Ar fi fost un semn de dublã normalitate: întâi, cã treburile politice mergeau aºa cum trebuie, ºi, apoi, cã Adrian Pãunescu nu mai era indezirabil. Nici una, nici alta nu s-au petrecut. La TVR Cultural îºi etalau elevaþia pe alocuri soporificã ºi vehementa intransigenþã ideologicã alte nume, iar Adrian Pãunescu vorbea la posturile de ºtiri despre dificultãþile pensionarilor, despre prãbuºirea industriei sau despre exodul medicilor. Teme grave, esenþiale pentru
de coroanã. Or, România are nevoie acum de un sistem a cãrui concretã ºi imediatã prioritate sã fie binele majoritãþii umilite. - Ai timp de iubire? Crezi în existenþa ei? - Iubirea este echilibrul interior care îmi potenþeazã toate activitãþile. În corespondenþa lui, Ion D. Sîrbu consemna credinþa delicatei poete Eta Boeriu cã opera sau onorurile obþinute sunt insignifiante faþã de dragostea de care a beneficiat ºi pe care a dãruit-o. Împãrtãºesc, la rându-mi, aceastã superbã convingere. Pentru cã, fãrã iubire, fiinþa noastrã s-ar veºteji, ar fi supusã unei dezolante ariditãþi. ªi îi mulþumesc ºi cu acest prilej „oficial” Lidiei cã face parte din viaþa mea, salvându-mi sufletul de la deºertificare. Interviu r ealizat de Ileana FIRÞULESCU
COLÞUL LUI DENIS
afã ºi încaseazã o le an er bt su în zi aþa zi de n costum inerul îºi riscã vi E mai valoros u ? ce fa ce l tu i bine is orat valoroºi pantofi ai m infimã. Iar corp t n u S ã? fine ar loroase mâinile o salopetã murd t va câ ai de m t t la n u u S ac ? im oroi ã munca la zmele pline de n ? E mai valoroas or il er in lustruiþi decât ci m e al tuaþie”. rite de trudã cepta aceastã si ac t decât cele bãtãto po u N l? teþi u aj cât abat un computer de Pãunescu i-au grãbit sfârºitul. Deºi unii
Sîrbu în volumul „Povestiri petrilene” o prozã, „Siropul de zmeurã”, în care un personaj feminin vorbeºte despre aceeaºi sursã de venit: „Într-o varã – asta sa întâmplat înainte de rãzboi, bãrbaþii noºtri erau fãrã lucru – am trãit numai din zmeurã. [...] Era foamete în colonie, umblau oamenii pe dealuri de erau mai mulþi culegãtori decît tufe.” Au trecut mai bine de 70 de ani ºi atâþia localnici, ºomeri, bântuie munþii ca sã culeagã fructe de pãdure sau ciuperci! Dar asta este o activitate sezonierã. Ce pot face oamenii iarna? Se duc la colindat? Unde e industria Vãii Jiului, care asigura mii de locuri de muncã? Aceastã zonã a fost distrusã de guvernãrile
aceastã idee. Ce-a însemnat monarhia? Într-adevãr, a fost sprijinitã dezvoltarea culturii, s-au construit edificii importante, splendide monumente arhitecturale, Bucureºti-Micul Paris... Dar cum arãta ruralitatea? Era abandonatã în beznã ºi mizerie! A trebuit sã vinã aºa-zisul comunism, instaurat de ocupaþia sovieticã, pentru ca satele româneºti sã fie electrificate. Altminteri, þãranii ar fi folosit mult ºi...rãu lumânãri din seu de oaie ori petrol lampant! Cum arãta Valea Jiului? Cum o ducea proletariatul? Lupeni ’29 ar trebui sã spunã totul. Sã fim realiºti: monarhia n-a echivalat cu un moment de prosperitate. Da, se manifestã aceastã seducþie a distincþiei, a solemnitãþii regale, mai ales cã lumea politicã româneascã este dominatã de rãfuieli contondente ºi bãdãrãnie. Monarhia oferã un climat de civilitate (sau, cel puþin, aºa lasã impresia). Însã cam atât. La nivelul mulþimilor va domni aceeaºi penurie. Iar corupþii nu se vor sinchisi
Foto Alexandru Dumitriu
performantã). M-a contaminat atmosfera de acutã indolenþã din clasa mea, înscriindu-mã ºi eu într-o comoditate vertiginoasã. Ce-i drept, nici cadrele didactice nu prea încercau sã ne stimuleze (cu unele excepþii, printre care o distinsã profesoarã de Istorie, doamna Mihaela Selevet, ale cãrei ore sunt, pentru mine, cea mai frumoasã amintire din liceu, sau profesorul de Logicã ºi Filozofie, domnul Florin
în viaþã. Nu fac aici angajamente de conºtiinþã, însã educaþia primitã acasã, precum ºi principiile sedimentate pe parcurs ar trebui sã mã fereascã mãcar de flagelul parvenitismului, de obedienþã ºi de trãdãri ale idealurilor asumate. - Cum þi-ai dori sã fie Valea Jiului în viitor? Are ºanse dorinþa ta? - Mi-aº dori ca oamenii Vãii Jiului sã pãrãseascã sãrãcia cruntã la care îi obligã
orientat!”, ni se spune. Nici asta nu pot accepta. Cum de cineva care se dedicã total unei meserii, pregãtindu-se temeinic pentru acel domeniu, sã fie sfidat din punct de vedere financiar de un oportunist care a ºtiut sã se „orienteze”? Un sistem care încurajeazã aceastã „orientare” în detrimentul muncii serioase nu e bun. Aud diverºi comentatori vorbind tot mai insistent ºi elogios despre monarhie, care, în opinia lor, ar redresa România. Eu nu agreez
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 2 martie 2012 n Hunedoara este cel mai periculos sã trãieºti. Cel puþin aºa susþin cei de la Econtext, care au realizat o nouã hartã a infracþionalitãþii.
Avem Î cea mai ridicatã ratã a infracþionalitãþii
Unde este cel mai periculos de trãit. Asta au încercat sã afle cei
de la Econtext, raportat la rata infracþionalitãþii. Iar judeþul Hunedoara rãmâne ºi de aceastã datã capul de afiº al topului infracþional, cu 2.384 de infracþiuni la suta de mii de locuitori. Alba este pe locul doi, cu 2.094 infracþiuni, iar Gorjul vine pe trei, cu 1.916 infracþiuni. Realizatorii top-ului spun cã, de fapt, este o
„triadã”, mai ales cã aceste judeþe sunt învecinate. Partea bunã este cã numãrul infracþiunilor a scãzut în toate cele trei judeþe comparativ cu 2009. Datele luate în calcul sunt valabile pentru anul 2010 ºi provin de la Inspectoratul General al Poliþiei Române. Car men COSMAN
Primãrie fãrã organigramã rimãria Petrila nu are organigramã ºi funcþioneazã fãrã acest act din vina consilierilor. Nici anul trecut, consilierii nu au reuºit sã voteze organigrama pânã înspre toamnã.
P
În ºedinþa de miercuri nu s-a votat statul de funcþii al Primãriei Petrila ºi consilierii au motivat cã aceasta a fost prost conceputã. Mai mult, au existat consilieri care au spus cã nu au votat din cauzã cã primarul Ilie Pãducel nu a participat la ºedinþa de consiliu ºi acesta era un proiect iniþiat de edil. „A lipsit primarul ºi era proiectul sãu. Nu a avut cine sã ne convingã cã e bine sau prost întocmitã organi-
grama, aºa cã nu am votat-o”, susþin consilierii care s-au opus la vot. „Aveam o listã lungã cu amendamente,dar nu am avut cui sã o prezint, aºa cã nu am votat proiectul de hotãrâre”, spune un alt consilier local. Alþii, însã, au susþinut cã organigrama este foarte prost conceputã ºi sunt mulþi oameni schimbaþi din funcþii, pentru care consilierii nu ºi-au dat accept. În fapt, o
parte dintre funcþionarii publici au fost avansaþi, iar alþii mutaþi la iniþiativa primarului, lucru cu care consilierii nu au fost de acord. Nici anul trecut nu au stat mai bine ºi primãria Petrila a funcþionat fãrã a avea organigrama aprobatã pânã în luna august, tot din cauza consilierilor care nu au agreat împãrþirea pe posturi a angajaþilor. Diana MITRACHE
Zãpada a anulat participarea in cauza zãpezii, copiii din Valea Jiului au ratat participarea la un festival de muzicã uºoarã de la Cluj – Napoca.
D
Pentru cã nu au putut face deplasarea, micuþii interpreþi care se pregãtesc la Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani mai au o singurã ºansã de a fi prezenþi la festivalul „Premiile Muzicale –
Junior” care are finala programatã la Sibiu, în aceastã primãvarã. Respectiv, sã participe la ultima preselecþie care va avea loc în Bucureºti. „Din pãcate, deºi ne-am pregãtit pentru participare ºi ne-am înscris, nu am putut fi prezenþi la Cluj din cauza condiþiilor atmosferice nefavorabile. Sperãm sã fim prezenþi la Bucureºti acolo unde se va derula ultimul concurs regional de preselecþie în vederea participãrii la finala de la Sibiu”, a declarat Eugen
Munteanu, referent muzical CCS Petroºani. Festivalul, organizat de Asociaþia „Belle Arti”, îºi propune sã contribuie la descoperirea ºi promovarea tinerilor interpreþi de muzicã uºoarã, sã aducã în lumina reflectoarelor cei mai talentaþi copii din întreaga þarã, într-un cadru competitiv real. La preselecþia din Capitalã, Valea Jiului ar urma sã fie reprezentatã de 6 competitori cu vârste cuprinse între 6 ºi 17 ani. Mir cea NISTOR
Ziua bolilor rare n data de 29 februarie a fost marcatã, pe plan mondial, Ziua Internaþionalã a Bolilor Rare.
Î
Înºelãciune prin telefon n bãrbat din U Petroºani a fost pe punctul de a deveni victima unor escroci, care pretindeau cã omul ar fi câºtigat o sumã de bani. Îndemnat de un telefon primit de la o firmã din Bucureºti, Paul Coita a ajuns joi dimineaþã la sediul bãncii, moment în care saprins cã este victima unor infractori. Bãrbatul a primit un telefon în care era anunþat cã dacã vireazã
o sumã de bani în contul bãncii, va primi aproape imediat 10.000 de lei. El a purtat mai multe discuþii telefonice din faþa bãncii cu cel care îi indica numãrul contului, ºi era pe punctul de a vira suma în contul respectiv. „M-a sunat un domn care a zis cã reprezintã o firmã din Bucureºti ºi mi-a zis sã depun într-un cont, cã mi-a dat ºi numãrul acestuia, suma de 500 de lei. Apoi au zis cã voi scoate suma de 10.000
de lei. Nu am crezut, dar am mers cã îmi indica ºi o persoanã de la bancã. Am vrut sã vãd cine e ºi am constatat cã sunt pãcãlit. Acum mã duc la poliþie sã reclam”, a povestit Paul Coita, prezumtiva victimã. Dupã ce a vorbit cu mai mulþi oameni, care l-au sunat pe rând ºi au încercat sã-l convingã cã este marele câºtigãtor al unui premiu, omul s-a trezit cã a stat de vorbã ºi cu femei ºi cu bãrbaþi, însã,pânã la urmã nu s-a lãsat
pãcãlit. Astfel de înºelãciuni au loc cu sutele ºi omul a plecat imediat la poliþie unde a reclamat ce i s-a întâmplat. Numai sãptãmâna trecutã au fost arestaþi doi tineri din Aninoasa, fraþi, care deschideau astfel de conturi, iar capii reþelei sunt oameni din penitenciar, care fac astfel de scenarii în urma cãrora zeci de oameni sunt înºelaþi cu câºtiguri fictive. Diana MITRACHE
În România, circa 1 milion de persoane sunt diagnosticate ca având afecþiuni rare, 75% dintre acestea fiind copii. În acelaºi timp, 9 din 10 pacienþi români nu beneficiazã de tratament adecvat din cauza lipsei diagnosticului sau a diagnosticãrii tardive. Bolile rare au devenit o prioritate europeanã în strategiile de sãnãtate publicã abia în urmã cu
câþiva ani când au fost inventariate cazurile ºi s-a constatat cã existã între 6.000 ºi 8.000 de astfel de boli cu incidenþã foarte redusã. În parantezã fie spus, aproape 3 sferturi dintre aceste boli nu pot fi, în prezent, tratate. Potrivit datelor oficiale, anul trecut, în judeþul Hunedoara au fost diagnosticate doar 2 persoane ca fiind suferinde de o boalã rarã. Cei 2 primesc, prin intermediul unui program naþional, pentru tratarea bolilor, câte 15.000 de lei pe trimestru. Mir cea NISTOR
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 2 martie 2012
De 1 Martie, bãrbaþii cumpãrã, femeile primesc I eri, indiscutabil, bãrbaþii au venit cu flori ºi mãrþiºoare la serviciu sau acasã. Încã din zorii zilei, masculii de toate vârstele au luat cu asalt piaþa de flori ºi mãrþiºoare ºi au cumpãrat cel puþin câte
o atenþie pentru colege, mame, soþii sau fiice.
Comercianþii de sezon ºi-au întins tarabele la Petroºani, în faþa ªcolii Sportive, încã de acum câteva zile. Florile de primãvarã ºi mãrþiºoarele lucrate manual au avut cea mai mare trecere. “Eu pãstrez
tradiþia ºi încã obiºnuiesc sã duc flori soþiei, colegelor ºi soacrei”, ne-a declarat un bãrbat. “Eu mi-am fãcut datoria încã de la primele ore ale dimineþii. Am luat flori ºi mãrþiºoare pentru toate colegele de serviciu ”, a afirmat un alt bãrbat. Flori ºi mãrþiºoare au
cumpãrat ºi tineri, odatã pentru a respecta tradiþia, dat ºi pentru a bucura doamnele ºi domniºoarele din viaþa lor. “Dacã sãrbãtorim Valentine’s Day care nu este al nostru, cum am putea sã uitãm de 1 martie?! Sigur, cumpãr flori pentru toate colegele de clasã, dar ºi pentru mama ºi
iubita mea”, ne-a declarat un adolescent. Preþul unui buchet de zambile costã 2 lei, un fir de lalea 2 lei, o orhidee 6 lei, la fel ºi narcisele. Mãrþiºoarele au preþuri diverse, în funcþie de materiale din care au fost confecþionate. Luiza ANDRONACHE
ªi totuºi, florile… ªoferiþele, amendate cu mãrþiºoare n pieþele din Valea Jiului, cu ocazia primei zile de primãvarã, cel mai bine vândut produs au fost florile.
Î
Chiar dacã sãrãcia este cuvântul aflat la ordinea zilei, în România, bãrbaþii au ales sã le ducã soþiilor sau iubitelor un buchet de flori, în locul unuia de ceapã verde sau de pãtrunjel. Poate, mult mai utile, în bucãtãrie… “Ce-i drept, toate produsele s-au aflat la
mare cãutare, deºi unele au preþurile majorate ºi sunt cam supraevaluate. Totuºi, cea mai bunã vânzare au fãcut-o florarii”, a declarat Ioan Pristavu, administratorul pieþelor din Petroºani. Dupã cum au precizat comercianþii de flori, într-o singurã zi, au avut vânzãri cât în 10 zile obiºnuite. Comerþul cu flori se va mai întâlni cu o astfel de oportunitate, probabil, doar cu ocazia zilei de 8 Martie. Mir cea NISTOR
oferiþele care au trecut astãzi prin centrul municipiului Petroºani au fost oprite cu zâmbete pe faþã de cãtre poliþiºtii rutieri.
ª
Nu de alta dar, doamnele sau domniºoarele nu s-au ales cu amenzi pentru sãvârºirea vreunei contravenþii, ci au primit, în dar, câte un mãrþiºor. Din partea Inspectoratului Judeþean de Poliþie Hunedoara, cu ocazia debutului calen-
daristic al primãverii. “Le-am acordat ºoferiþelor, din partea Inspectoratului Judeþean, cu ocazia zilei de 1 martie, câte o felicitare ºi un mãrþiºor. Þin sã precizez cã pânã la aceastã orã (n.r. 13:30 – 1 martie) nu am acordat ºi altfel de cadouri cu ocazia începutului primãverii. Mai exact, toate ºoferiþele s-au comportat, astãzi, exemplar în trafic. De altfel, nu doamnele sau domniºoarele sunt cele care ne creeazã cele mai multe probleme,
Mãrþiºoarele s-au vândut cel mai bine eschis în urmã cu doar câteva zile, târgul de primãvarã de la Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani a înregistrat vânzãri semnificative.
D
De trecere în rândul amatorilor de “frumos” s-au bucurat atât picturile cât ºi sculpturile sau celelate obiecte
reunite în cadrul expoziþiei. Cel mai bine, însã, s-au vândut mãrþiºoarele. “Artiºtii plastici sau tinerii invitaþi, în premierã, pentru a-ºi expune lucrãrile, pot sã spun, s-au bucurat de un real succes. În primul rând, din punct de vedere vizual, ºi apoi din cel al vânzãrilor. De trecere, în ceea ce-i priveºte pe vizitatorii care ne-au trecut prag-
ul, în primul rând s-au bucurat mãrþiºoarele. De altfel era ºi sezonul în care acestea sunt foarte cãutate”, a precizat Lavinia Hulea, director CCS Petroºani. În doar câteva zile de la vernisaj standul pe care erau expuse mãrþiºoarele purtând paternitatea lui Nicu Nicoarã au rãmas aproape pustii. “Mã bucur cã lucrãrile mele
au fost apreciate de cãtre toþi cei care au trecut pragul expoziþiei ºi s-au vândut foarte bine. Am muncit foarte mult la ele ºi, consider cã preþurile la care au fost vândute sunt invers proporþionale cu calitatea exponatelor dar, pentru mine, fiecare mãrþiºor reprezintã o lucrare de suflet. Nu preþul era cel mai important ci faptul cã lumea s-a bucurat sã le vadã ºi sã-mi aprecieze munca”, a spus Nicu Nicoarã. Expoziþia, una cu vânzare, în care mai pot fi gãsite ºi alte “produse” în afarã de cele specifice debutului primãverii, va mai fi deschisã pentru încã o sãptãmânã. Mir cea NISTOR
ºoferiþele fiind mult mai atente la respectarea legilor în vigoare”, a spus Ciprian Harangozo, agent în cadrul Poliþiei Rutiere Petroºani. Speriate, la început, pentru cã au fost somate sã tragã pe dreapta ºoferiþele s-au destins abia dupã ce au vãzut despre ce este vorba. Adicã despre un simplu mãrþiºor oferit de cãtre “rutieri”. “Când am vãzut cã mi se face semn sã trag pe dreapta m-am speriat cã am încãlcat vreo regulã. M-am liniºtit
abia dupã ce am vãzut despre ce este vorba”, a declarat o tânãrã. “Este pentru prima oarã când primesc un astfel de cadou. Le mulþumesc poliþiºtilor rutieri ºi, þin sã-i asigur, voi încerca ºi de acum înainte sã nu încalc nici o regulã”, a spus o altã conducãtoare auto. Acþiuni de aplicare a “amenzilor” sub formã de mãrþiºoare s-au derulat ieri în aproape toate localitãþile importante din judeþul Hunedoara. Mir cea NISTOR
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 2 martie 2012
Concert Harmony, la Club 3D Stage ARMONY este o trupã de pop-rock din Valea Jiului care activeazã în formula actualã încã din 2009, avandu-i drept componenþi pe Willy Gorgan (voce, clape), Alin Moise (chitara), Marius Macavei (bass), Cosmin Miron (saxofon) ºi Csabi Boros (tobe).
H
petreceri private, precum ºi la zilele oraºelor. Este singura trupã din judeþ care s-a calificat la secþiunea rock “Teo Peter” din cadrul Festivalului de la Mamaia. În toamna lui 2010 trupa se calificã la concursul internaþional
«Global Battle of the Bands», care s-a þinut la Bucureºti, la Arenele Romane. Concertul va avea loc duminicã, 04 martie 2012, ora 20 la Club 3D Stage - Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã”
Pânã în prezent Harmony a susþinut numeroase concerte în cluburi, la festivaluri,
ANUNÞ DE LICITAÞIE Consiliul Local al municipiului Petroºani Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat cu sediul în Petroºani, str.1Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de e-mail spadpp_petrosani@yahoo.com organizeazã: - licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului aferent imobilului cu destinaþie de garaj, în suprafaþã de 56,0 mp., situat în municipiul Petroºani, str. Gãrii; - licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 7,0 mp., situat în municipiul Petroºani, str. Independenþei, în scopul suplimentãrii concesiunii terenului aferent garajului nr.154; - licitaþie publicã în vederea atribuirii
contractului de concesiune a terenului, în suprafaþã de 3,75 mp., situat în municipiul Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, în vederea amplasãrii unui panou publicitar. Ofertele se depun pânã în ziua de 22.03.2012, ora 9.00 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 22.03.2012, orele 11.00, 12.00 respectiv 13.00, în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei. Ofertele se depun la sediul instituþiei, biroul de registraturã, camera 5 sau 7. Relaþii, detalii cât ºi documentaþia de atribuire, se pot obþine de la Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani, camera 45. DIRECTOR EXECUTIV, EXECUTIV, INSPECTOR S.P.A.D.P .P., ., S.P.A.D.P.P Lucian-Octavian DRAGOMIR Mihaela FILIPOIU
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
2 martie 2012
Sunteþi dominat de sentimente contradictorii, iar situaþia financiarã nu vã oferã prea multe motive de bucurie. O persoana mai în vârstã vã propune sã vã asociaþi într-o afacere. Relaþiile sentimentale sunt foarte bune ºi aveþi toate ºansele sã petreceþi o searã romanticã.
Neînþelegerile cu persoana iubitã vã fac sã acceptaþi fãrã ezitãri o ieºire cu prietenii. Nu exageraþi pozând în victimã. S-ar putea sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã care vã cucereºte imediat. Nu vã pripiþi ºi nu luaþi nici o decize în privinþa relaþiilor sentimentale.
Este o zi bunã pentru întâlniri cu prietenii. Dacã nu vã controlaþi pornirile impulsive, puteþi avea probleme. O rudã mai în vârstã vã împrumutã o sumã mare de bani, pe care i-aþi cerut-o mai demult. Dupã-amiazã vi se propune o colaborare. Nu vã grãbiþi sã acceptaþi!
Plecaþi într-o cãlãtorie în care cheltuiþi cam mult, dar puteþi avea mari satisfacþii pe plan sentimental. S-ar putea sã vã simþiþi foarte bine într-un grup, deºi nu v-aþi fi aºteptat. Nu încercaþi sã monopolizaþi discuþiile între prieteni. Seara ar putea deveni plictisitoare.
S-ar putea sã fiþi încordat din cauza colaborãrii dificile cu un partener de afaceri. Este indicat sã amânaþi orice decizie în privinþa investiþiilor, pentru cã aveþi dificultãþi de concentrare. Ascultaþi sfaturile unei persoane cu experienþã în afaceri! Totuºi decizia finalã vã aparþine.
Nu vã ajung banii pentru o excursie sau o cãlãtorie, spre nemulþumirea partenerului de viaþã. Se pare cã nu reuºiþi sã-i explicaþi situaþia suficient de convingãtor. Ascultaþi ºi pãrerile celor din jur ºi nu mai fiþi atât de cârcotaº. E timpul sã vã mai analizaþi comportamentul.
Dimineaþa s-ar putea sã fiþi cu capul în nori ºi sã neglijaþi problemele importante. Nu începeþi activitãþi noi, pentru cã s-ar putea sã luaþi decizii greºite. Ar fi bine sã vã gândiþi cu mai multã seriozitate la ce vã propuneþi sã realizaþi. Trasaþi-vã sarcini clare pentru a vã reliza scopul.
Sunteþi dezamãgit de o persoanã în care aþi avut mare încredere. Nu este sfârºitul lumii! Aveþi ºi prieteni adevãraþi. Pe plan sentimental, traversaþi o perioadã favorabilã. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o rudã din partea partenerului de viaþã. Pãstraþi-vã calmul.
Se pare cã nu sunteþi în cea mai bunã formã fizicã ºi intelectualã. Nu vã asumaþi nici un risc, pentru cã nu aveþi prea multe ºanse de reuºitã. Rãbdare ºi calm! Nu trebuie sã vã implicaþi foarte mult în afaceri pentru cã ºansele dumneavoastrã de reuºitã sunt minime.
La serviciu, s-ar putea sã fiþi agitat din cauza unei decizii pripite a ºefului. Temperaþi-vã nervozitatea, altfel riscaþi sã vã complicaþi situaþia. Discutaþi calm cu persoana iubitã, ca sã nu daþi ocazia unor certuri! Cu multã rãbdare veþi reuºi sã comunicaþi mai eficient.
Dimineaþa s-ar putea sã vã punã pe gânduri o ceartã cu o persoanã în vârstã. Întrebaþi-vã dacã aveþi o atitudine corectã faþã de cei din jur! Ar fi bine sã fiþi mai prudent, ca sã nu declanºaþi un scandal. Menajaþi-vã sãnãtatea! E timpul sã vã acordaþi mai mult timp pentru odihnã.
Dimineaþa, sunteþi confuz ºi riscaþi sã aveþi probleme atât pe plan social, cât ºi financiar. Nu vã ocupaþi astãzi de afaceri. Relaþiile sentimentale merg bine, ceea ce vã menþine moralul ridicat. Spre searã, vã reveniþi ºi comunicaþi mai uºor. Nu trebuie însã sã faceþi excese.
* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 2 martie 2012
VORBA LU` BUJI
de Mircea BUJORESCU
Clasa „Zero” ºi baba cu chiloþi de tablã... olinele sterpe de cântec ºi pãdurea vlãguitã de clorofilã se cãznesc, din rãsputeri, sã revinã la viaþã. Dupã calendar, a venit primãvara. Dar, cum la noi toate s-au întors cu susu-n jos, cum nãmeþii mai acoperã o treime din þarã, nu ºtim sigur cã a venit primãvara. Unii zic cã da, alþii zic cã nu...
C
Din 1 martie pânã dupã 8 ale lunii, a început isteria preamãririi gingãºiei, frumuseþii, iubirii de iubite, mame, sau tovarãºe de muncã ºi viaþã, ce s-o mai lungim, e lucrul dracului. Femeia e la putere. Mãcar în zilele astea, o dã dracului de cratiþã ºi se simte ºi ea mai om. Lãsând gluma la o parte, chiar dacã pânã ºi lucrurile astea intime au ajuns sã fie exploatate comercial, meritã sã acordãm domniºoarelor ºi doamnelor gratitudinea noastrã, mãcar pentru faptul cã sunt forme de
viaþã nãscãtoare de viaþã... Sãrut mâna fetelor, sã fiþi iubite! Pânã acum a scris „aripa” melancolicã a caracterului meu. Sã nu-mi dezamãgesc cititorii fideli (mai ales pe cei care-mi citesc articolaºele, uneori integral, la posturile de radio ºi TV locale) voi scrie cu „aripa” flegmaticã. Flegmaticã, dar serioasã, altfel mã taie de la caºcaval directorul publicaþiei... Aºadar, a fost 1 Martie. Domniºoarelor ºi domnilor, stimaþi radioascultãtori ºi telespectatori, dragelor ºi dragilor, bã
Cornele, încep... babele. Fiecare îºi alege baba ºi vede (dupã vreme) cum îi e sorocul. Numai cã, bulversaþi de atâtea zambile, ghiocei, mãrþiºoare ºi alte bazaconii, am uitat cã s-a fãcul oul 1 (un) leu, cã mai e mult pânã dau urzicile ºi loboda, cã urlã þara dupã medicamente ºi cã ne-am „lustrat” pânã ne-au sãrit capacele. Îi „lustrãm” pe comuniºti, dar uitãm de uteciºti ºi nu-i ºtim pe securiºti... România, tatã, ce, uitãm unde trãim? Ca tot omul, mi-am ales ºi eu o babã. Bine, mai multe, dar la asta þin cel mai mult, fiindcã e „la modã”. Fiind „la modã”, a scos lumea-n stradã, ceea ce înseamnã cã are valoare. Este vorba despre Baba, cu „B”
Paºtele, tot mai aproape… ânã la Sfintele Sãrbãtori ale Paºtelui nu au mai rãmas decât 6 sãptãmâni de zile.
P
Chiar dacã, pânã în prezent, nu au luat legãtura cu crescãtorii de oi, administratorii pieþei centrale din Petroºani sunt convinºi cã aceºtia vor fi prezenþi la întâlnirea anualã cu amatorii de carne de miel. “Nu se pune problema sã ne lipseascã, în acest an, carnea de miel.
Comercianþi, zic eu, vor fi destui. Singura problemã este legatã de fondurile de care vor dispune cei care vor dori sã cumpere carne de miel. Nu de ala, dar, lumea este tot mai sãracã”, a spus Ioan Pristavu, administratorul pieþelor din Petroºani. Pânã una-alta, abatorul este pregãtit, încã de pe acuma, sã facã faþã unui numãr mare de solicitãri. Ba
chiar, acesta urmeazã a intra în posesia unei autorizaþii permanente de
funcþionare ca abator de capacitate micã. Mai exact, destinat tãierii animalelor de pânã la 16 luni. Pe de altã parte, în viitorul apropiat, Piaþa Agroalimentarã Centralã din Petroºani urmeazã a primi ºi autorizaþia de funcþionare. Actul, care lipseºte încã de la demararea activitãþii principalei pieþe din capitala Vãii Jiului va certifica, în sfârºit, intrarea acesteia în normalitate. Mir cea NISTOR
Colaborare masonicã între o lojã masculinã ºi una femininã area Lojã Naþionalã a României ºi Marele Ordin Feminin Român au semnat un protocol de colaborare, evenimentul fiind o premierã istoricã în masoneria românã.
M
Este vorba despre protocolul bilateral “Concordia” prin care cele douã puteri masonice se angajeazã sã participe la reconstucþia României, dar ºi sã respecte cu stricteþe principiile masonice.( sursa B1TV) “Masoneria din totdeauna a fost cea care a construit societatea. ªi atunci rolul nostru este acela de a ne face simþitã prezenta la modul concret. În primul rând înlãturând în lumea noastrã , în cercurile noastre
orice formã de agresiune, de lipsã de comunicare”, a declarat Graziela Barla, mare maestru. Maeºtrii celor douã loji ºi-au expri-
mat speranþa ca ºi alte organizaþii masonice vor intra în acest parteneriat. Marius MITRACHE
mare, ãla de la Învãþãmânt. Baba din „Clasa 0”, din banca de la geam. Zeci de mii de pãrinþi trebuie sã-ºi înscrie copiii în... clasa zero. Bã, nene, îþi vine sã-þi bagi picioarele-n ea de Reformã, dacã asta e reformã! Lãsaþi, bã, copiii sã-ºi trãiascã liniºtiþi copilãria! Umblã bieþii pãrinþi cantauri, debusolaþi pe la ºcoli, fac dosare, fac schimburi de domiciliu, dau ºpãgi, numai sã-ºi înscrie copiii în clasa... zero. ...Parcã-l ºi vãd pe Gigel din clasa Zero B cum scrie el disciplinat „Ana are mere”, „Baba are bere” etc. Am sperat într-o Reformã „clasa întâi” ºi ni se oferã una „zero barat”! Vin babele. Dacã mai apuc anul viitor, vreau o Babã nouã! Una cu chiloþi de tablã!
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 2 martie 2012
Vor sã concesioneze domeniul schiabil din Parâng eºi proiectul este abia la început, D reprezentanþii Primãriei Municipiului Petroºani cautã deja o firmã cãreia sã-i concesioneze domeniul schiabil din staþiunea Parâng. Edilii vor în acest fel sã asigure ºi paza lucrãrilor deja executate, pânã la
finalizarea proiectului în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro, implementat cu bani de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. În plus, municipalitatea ar obþine ºi beneficii financiare, în condiþiile în care firma care va concesiona instalaþiile de transport pe cablu ºi terenul de sub ele va plãti atât o redevenþã,
cât ºi o cotã din veniturile obþinute din exploatarea acestora. „Gestionarea unui domeniu schiabil performant ºi în condiþii de concurenþã genereazã un ansamblu de activitãþi complexe, care presupun un act managerial adecvat, un cash flow constant ºi un numãr mare de angajaþi. Iar primãria
Petroºani nu poate face angajãri, fiind condiþionatã din acest punct de vedere de actele normative în vigoare”, a motivat decizia primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob – Ridzi. Deja a fost întocmit un studiu de oportunitate privind concesionarea unor bunuri proprietate publicã ce aparþin domeniului schia-
bil din Parâng, care a costat 6.500 de lei. Reprezentanþii administraþiei publice locale spun cã, în prima fazã de concesioneazã ceea ce deja existã, urmând ca, pe parcursul realizãrii lucrãrilor, sã se încheie contracte subsecvente cu firma care câºtigã licitaþia ºi, evident, sã creascã redevenþa.
În Staþiunea Parâng se deruleazã un proiect investiþional ºi, potrivit proiectului finanþat de MDRT, domeniul schiabil din Parâng se va întinde pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii. Pentru acces, intre Petroºani ºi staþiunea montanã Parâng va fi amenajatã o telegondolã. Car men COSMAN
viceprimarul Municipiului Vulcan. Firma care a câºtigat lucrarea ar trebui sã se apuce de treaba în curând, astfel cã, dupã centru, respectiv, Bulevardul Mihai Viteazu, ºi partea veche a oraºului, Centrul vechi, va cãpãta o altã înfãþiºare. „Banii sunt, din moment ce a avut loc ºi licitaþia, se ºtie ºi constructorul ºi pot sã vã spun cã la sfârºitul lunii martie vom începe. Nu
mai sunt douã tronsoane sau douã loturi, cum spuneam noi, ci de la sfârºitul lui decembrie s-a transformat totul într-unul singur. Când vom aborda aceste lucrãri, ne vom apuca ºi de-o parte ºi de cealaltã a strãzi Nicolae Titulescu ”, a mai spus Angela Stoica. Valoarea totalã a proiectului se ridicã la suma de circa 17 miliarde de lei vechi.
Sute de elevi iau burse, în Petroºani onsilierii Locali din Petroºani au aprobat cuantumul burselor ºcolare care se vor acorda în anul ºcolar 2011 – 2012 în unitãþile de învãþãmânt de pe raza localitãþii.
C
La adoptarea acestei hotãrâri s-au luat în calcul solicitãrile transmise municipalitãþii de conducerile Colegiului naþional „Mihai Eminescu”, Colegiului Economic „Hermes”, Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida”, al celui de Informaticã, precum ºi de la ªcoala Generalã „I.G. Duca”. „Propunerile ºcolilor, aprobate de Consiliile de Administaþie ºi de cãtre Inspectoratul ªcolar ne-au fost comunicate de unitãþile de învãþãmânt. (…) Cuantumul unei burse acordate din sumele
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ºi numãrul acestora se stabilesc anual, prin hotãrâre de Consiliu Local”, a declarat Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Conform solicitãrilor venite de la unitãþile ºcolare, aprobate de consilierii locali, în Petroºani se acordã 320 de burse de toate tipurile pentru semestrul I, respectiv 309 pentru semestrul II. Valoarea unei burse sociale este de 60 de lei/lunã, de performanþã – 80 de lei, de merit tot 80 de lei/ lunã, iar de studiu 70 de lei.
ani pentru transportul cadrelor didcatice
B
Câteva mii de lei noi vor merge anul acesta din bugetul
local al municipiului Petroºani pentru decontarea biletelor de cãlãtorie pentru profesorii care nu au domiciliul în Petroºani, dar predau aici. Cea mai mare sumã, respectiv 3.418 lei sunt destinate decontãrii transportului pentru personalul didactic de la Colegiul tehnic „Dimitrie Leonida”. Alþi 738 de lei reprezintã cheltuielile de transport pentru profesorii de la Colegiul Naþional „Mihai Eminescu”, iar 787 de lei merg cãtre deconturile cheltuielilor de transport pentru personalul didactic de la grãdiniþa cu program Prelungit nr 3, care nu dispune de locuinþã pe teritoriul municipiului Petroºani. Car men COSMAN
Centrul vechi al Vulcanului se reabiliteazã
n acest an, centrul vechi al Municipiului Vulcan va intra în plinã transformare. Strãzile ºi aleile de aici vor fi complet reabilitate, în baza unui proiect despre care se vorbeºte de anul trecut.
Î
„Aleile ºi strãduþele din Centrul Vechi al Municipiului Vulcan, au fost cuprinse în programul 10.000 de kilometri al Ministerului Dezvoltãrii ºi Turismului, care la sfârºitul anului trecut a ºi licitat pentru pachetul din judeþul Hunedoara. Licitaþia a avut loc la Bucureºti, iar firma care a câºtigat este din Timiºoara. De la începutul lunii decembrie a anului trecut s-a început sã se lucreze la documentaþia tehnicã, iar noi, primãria Vulcan, am fãcut studiile de fezabilitate ”, a declarat Angela Stoica,
Luiza ANDRONACHE