Page 1

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 86

Cronica Vãii Jiului Luni, 19 martie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Darul sau blestemul salvatorului de viaþã Neliniºtea continuã de a deschide noi drumuri ºi de a înfrumuseþa viaþa pe care a salvat-o pare a fi darul sau blestemul doctorului Cãtãlin Popa. La prima vedere, discreþia ºi modestia doctorului Cãtãlin Popa creeazã impresia unui om blând care îºi îndeplineºte menirea cuminte. Dar cine l-a urmãrit de prin anii 2002-2003, a fost surprins sã descopere sub ”apa lacului liniºtit” freamãtul unui om tenace, exigent, cu idei novatoare, de pionierat.

PAGINILE 6-7

Ortacii, lãsaþi pe drumuri de FNM ineri, la Bucureºti, ministrul Economiei, V Lucian Bode, nu a ajuns la nicio înþelegere cu reprezentanþii Federaþiei Naþionale a Muncii (FNM) în cadrul întâlnirii care a durat mai bine de patru ore.

>>> PAGINA A 3-A

Minerii pensionari, încã fãrã gratuitãþi ensionarii minerii nu au intrat în posesia gratuitãþilor, iar iarna deja a trecut.

P

>>> PAGINA A 3-A

Declaraþia de avere a lui Buhãescu a fãcut turul României eclaraþia de avere a primarului din Uricani, Dãnuþ Buhãescu, a ajuns subiect de bancuri în spaþiul virtual.

D

>>> PAGINA 5-A

Noul preºedinte al PP Hunedoara are deja nume de scenã: ”Hary OTV” aralambie Vochiþoiu va fi uns astãzi preºedintele PP-DD Hunedoara.

H

>>> PAGINA 5-A


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Luni, 19 martie 2012

"Rabla 2012" a luat startul rogramul P Rabla 2012 porneºte de astãzi, 19 martie 2012, prin înscrirea ºi validarea colectorilor ºi producãtorilor. Proprietarii de rable, persoane fizice, se pot adresa firmelor colectoare, pentru casarea autoturismelor vechi, începând din data de 3 aprilie ºi pânã în19 noiembrie 2012, anunþã Ministerul Mediului ºi

Pãdurilor. Lista producãtorilor, importatorilor de autoturisme ºi distribuitorilor autorizaþi sã participe în anul 2012 la Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naþional, precum ºi cea a operatorilor economici autorizaþi sã desfãºoare activitãþi de colectare ºi tratare a vehiculelor scoase din uz vor fi publicate pe site-ul AFM, www.afm.ro, în cadrul secþiunii „Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naþional 2012”. Guvernul

va menþine prima de casare a maºinilor vechi, acordatã prin programul “Rabla”, la 3.800 lei. Pentru acest an, Administraþia Fondului

pentru Mediu a prevãzut un buget de 114 milioane lei care permite scoaterea din uz a 30.000 de autoturisme mai vechi de 10 ani. Ca ºi în 2010 ºi 2011, cuantumul primei de casare este 3.800 lei, fiind exprimatã printr-un tichet cu valoare nominalã. De asemenea, pentru achiziþionarea unui autovehicul nou pot fi utilizate cel mult 3 tichete valorice. Prin Programul Rabla, în ultimii 2 ani, au fost casate 305.964 autoturisme uzate ºi au fost achiziþionate 101.766 autoturisme noi, dintre care, 40.269 de origine autohtonã. Raul IRINOVICI

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program:

Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 17:00 - 18:00 de lunijoi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi. Nicolae NICOARÃ

ANUNÞURI

Cronica Vãii Jiului

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428

 Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

ADRESA NOASTRÃ

Director:

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Joaca de-a spionii 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Trenul morþii 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Trenul morþii (r)

National TV

PRO TV

9:00 Baronii (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Suflete pereche (r) 10:00 Maestrul beþiv (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 12:00 Teleshopping 13:00 ªtirile Pro TV 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, 13:30 Apropo TV (r) Gadgeturi 14:30 Serviciul Român de 12:45 Grupul Vouã (r) Comedie (r) 13:15 Taxi Driver (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 14:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Dragoste dulce-amarã 17:45 Happy Hour 18:30 ªtiri Naþional TV 19:00 ªtirile Pro TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:30 Pariu cu viaþa (s) 20:15 Suflete pereche 22:30 ªtirile Pro TV 21:15 Destinul regelui 23:00 Spartacus: Nisip 22:45 Joker (r) însângerat (s) 0:30 Gadgeturi, Gadgeturi, 0:00 Las fierbinþi (r) Gadgeturi (r)

Prima TV 9:30 Întâlnirea inimilor (s) 10:30 Medium 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Mondenii 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi 22:15 Trãsniþii - Eunucul 23:15 Focus Monden 23:45 Zece 1:30 Focus (r)

TVR 1 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 Presã ºi putere (r) 12:25 Fabrica de staruri 12:45 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Tunel spre libertate 17:40 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 18:21 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Prim Plan 20:50 Fabrica de staruri 21:00 Henric al VIII-lea 22:00 Cu ochii’n 4 23:10 Replay 0:30 Nocturne 1:30 Tunel spre libertate (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Luni, 19 martie 2012

ineri, la Bucureºti, V ministrul Ortacii, lãsaþi pe drumuri de FNM Economiei, Lucian Bode, nu a ajuns la nicio înþelegere cu reprezentanþii Federaþiei Naþionale a Muncii (FNM) în cadrul întâlnirii care a durat mai bine de patru ore. FNM nu renunþã la revendicãrile lor ºi nici la acþiunile din instanþe care blocheazã înfiinþarea Complexului Eneergetic Hunedoara (CEH), în timp ce statul român nu poate rezolva cererile sindicaliºtilor lui Creþan, întrucât nu-i lasã Uniunea Europeanã.

F

NM îºi susþine revendicãrile

Totuºi, prin insistenþa lor, cei de la FNM – o federaþie cu vreo 100 de membri în total – riscã sã închidã Valea Jiului pentru totdeauna. Dacã CEH nu se va înfiinþa anul acesta, în 2013 toate minele din Valea Jiului ºi viabile ºi neviabile – împreunã cu cele douã termocentrale, îºi vor închide porþile.

”Nu am ajuns la nici un consens cu ministrul Economiei. Dar fãrã noi nu se poate face nimic dacã nu ne retragem acþiunile. Complexul Energetic Hunedoara nu va fi înfiinþat, iar noi nu renunþãm pânã nu ne vor fi satisfãcute revendicãrile. Din punctul meu de vedere, nu ne pot convinge sã ne retragem acþiunile. Ministrul Bode ne-a spus cã, dacã nu se înfiinþeazã Complexul anul acesta, nu va fi înfiinþat niciodatã”, a declarat Constantin Creþan, preºedintele FNM. Printre revendicãrile sindicaliºtilor din FNM se numãrã, printre altele, ºtergerea datoriilor istorice ale Companiei Naþionale a Huilei (CNH), precum ºi garantarea locurilor de muncã în noua formulã pentru cel puþin 10 ani de acum înainte. ”I-am pus sã ne garanteze cã locurile de muncã vor fi pentru o perioadã

de cel puþin 10 ani de acum înainte ºi ministrul Bode a spus cã nu ne poate promite aºa ceva. Nu vor sã fie bine. Cerere de huilã existã ºi este o firmã indianã care vrea o cantitate mare de huilã, dar nu o lasã Comisia Europeanã s-o cumpere. Dar noi nu cedãm. Pânã nu ni se acceptã revendicãrile, nu ne retragem acþiunile”, spune, hotãrât, Constantin Creþan.

NM atenteazã la siguranþa energeticã a României”

”F

Bebe Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, a precizat cã încãpãþânarea celor din FNM nu face decât rãu Vãii Jiului. ”În primul rând, FNM nu reprezintã nimic. Ei sunt o federaþie care are aproape

100 de membri ce nu ºtiu pe ce lume trãiesc. S-au prins acum cã, conform legii, înfiinþarea CEH ar depinde de ei ºi se cred importanþi. Dar ei nu-ºi dau seama cã cã persistarea în acþiunile lor va duce la închiderea completã a CNH. Nu cred cã cineva va putea sã-i convingã sã renunþe”, a declarat, pentr Cronica Vãii Jiului, Bebe Nica. Mai grav, liderul Muntelui susþine cã liderii FNM atenteazã la siguranþa energeticã a României. ”Ar fi nevoie ca ministerul sã se îndrepte împotriva lor. Ce fac ei se

numeºte atentat la siguranþa energeticã a României. Oamenii aceºtia sunt inconºtienþi, mii de familii vor rãmâne pe drumuri din cauza lor, ãºtia din FNM au o problemã de sãnãtate mintalã”, mai spune Bebe Nica.

ttila Dezsi: ”În 2013 s-ar putea închide toate minele ºi cele douã termocentrale”

Jiului, iar binele Vãii Jiului înseamnã înfiinþarea acestui complex energetic”, declarã Dezsi. Ce se va întâmpla dacã nu se înfiinþeazã CEH anul acesta? Verdictul este unul sumbru. ”În 2013, adicã anul viitor, s-au închis toate minele din Valea Jiului, împreunã

A

Attila Dezsi, ministru secretar general al Guvernului, confirmã gravitatea situaþiei. ”Da, FNM poate opri înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara, pentru cã în instanþele de judecatã, pânã nu se finalizeazã un dosar, nu se poate face nimic. Vã asigur cã ministrul Lucian Bode vrea binele Vãii

cu cele douã termocentrale. Oamenii aceºtia riscã tot ce înseamnã minerit, tot ceea ce înseamnã siguranþa a mii de familii din Valea Jiului. Orice acþiune care contravine înfiinþãrii CEH pune în pericol Valea Jiului ºi cele douã termocentrale”, susþine Attila Dezsi. Anamaria NEDELCOFF

Minerii pensionari, încã fãrã gratuitãþi

ensionarii minerii nu au intrat în posesia P gratuitãþilor, iar iarna deja a trecut. Asta în condiþiile în care Comisia Europeanã a avizat de acum o lunã România sã acorde subvenþia din care ar urma sã fie alocate fondurile lor.

Pensionarii din mineritul Vãii Jiului încã mai aºteaptã subvenþia la costul energiei electrice ºi bonurile de cãrbune pentru care au protestat în repetate rânduri în ultimele luni. Ei au doar promisiuni ºi niciun rezultat. Cei abilitaþi spun cã totul depinde acum de când va fi adoptat un act adiþional de cãtre CNH ºi ministerul de resort. “Sper cã prin negocieri care au loc în aceastã perioadã, situaþia se va rezolva. Cred în înþelepciunea celor de la CNH ºi a sindicatelor sã gãseascã rapid soluþia de a rezolva situaþia aceasta. Termenul depinde strict de momentul în care va fi semnat

actul adiþional prin care subvenþia sã intre, pentru cã banii existã”, a declarat Dorin Gligor, preºedintele PDL Hunedoara, care a participat în repetate rânduri la negocierile pe care responsabilii din Valea Jiului le-au avut la Ministerul Economiei. Pensionarii mineri nu au

primit nicio facilitate de la începutul anului 2011 când CNH a funcþionat fãrã subvenþie ºi au protestat public pentru asta. Mai mult, Liga Sindicatelor Pensionarilor Mineri a dat în judecatã CNH pentru acest drept al foºtilor mineri, acum pensionari. Diana MITRACHE


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Luni, 19 martie 2012

Culmea tupeului!

CNH, datã în judecatã de Nica ompania Naþionalã a Huilei a fost datã în judecatã de Sindicatul Muntele pentru nerespectarea actului adiþional privind majorãrile salariale ale minerilor.

C

”Am acþionat Compania în instanþã pentru cã nu a fost respectat acel act adiþional care prevedea acordarea sporului de periculozitate angajaþilor din subteran ºi sunt sigur

cã vom avea câºtig de cauzã”, a declarat Bebe Nica, liderul Sindicatului Muntele. Cât despre revendicãrile angajaþilor de la suprafaþã, Nica susþine cã se cautã ºi aici soluþii, dar cã pânã în prezent nu au fost descoperite. ”În anvelopa bugetului de cheltuieli a CNH, nu era trecutã o soluþie care sã mulþumeascã ºi personalul de la suprafaþã. Cãutãm soluþii ºi pentru angajaþii de la suprafaþã, dar vã spun sincer cã în momentul de faþã nu am identificat încã nici una. Asta nu înseamnã cã ne lãsãm bãtuþi”, mai spune liderul Muntelui. Anamaria NEDELCOFF

Asfaltãri de primãvarã e câteva zile, odatã cu încãlzirea vremii, primãriile din Valea Jiului s-au apucat de asfaltat.

D

Peste iarnã, în carosabil au apãrut gropi de câþiva centimetri adâncime, care îi obligã pe ºoferi sã facã slalom pe drum. La Vulcan ºi Petroºani se lucreazã deja intens. “Iarna ºi-a fãcut damblaua ei ºi s-au format gropi în unele zone. Am început sã plombãm aceste gropi cu asfalt rece. Am început de la Valea Ungurului ºi deja suntm în oraº, pe artera DN 66, dat fiind faptul cã aici este traficul cel mai intens ºi consider cã este priporitarã aceastã zonã. Vom continua în tot oraºul.

Angajaþii CNH lucreazã ºi sâmbãta ânã în aprilie, angajaþii Companiei Naþionale a Huilei sunt nevoiþi sã lucreze în fiecare sâmbãtã, pentru a recupera producþia pierdutã în timpul grevei minerilor de la începutul lunii martie.

P

”A fost stabilit programul de lucru pe bazã de protocoale ºi se lucreazã atât pentru recuperarea zilelor pierdute cu greva în fiecare sâmbãtã, cât ºi pentru recuperarea producþiei. Asta este, nu avem ce face, suntem în urmã cu producþia ºi trebuie sã ne respectãm planurile”, a declarat liderul de sindicat Bebe Nica. (A.N.)

În plus de asta, deja facem acele calcule pentru drumul de Crividia pânã la minã la Vulcan, sã facem plombãrile ºi sã turnãm un covor asfaltic. Sperãm cã începând cu data de 1 aprilie sã se ducã toatã zãpada ºi la toate celelalte drumuri, respective în Micro 3 B ºi Centrul Vechi”, ne-a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. Aceste peticeli vin ca soluþie de moment înaintea marilor proiecte de asfaltare integralã, preconizate pentru acest an. Luiza ANDRONACHE

Parcurile asaltate de oameni arcurile ºi locurile de joacã pentru copii au fost asaltate în acest sfârºit de sãptãmânã, cu mic cu mare locuitorii din Petroºani au ieºit din casã pentru a se bucura de primele zile de primãvarã.

P

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Dupã o iarnã capricioasã oamenii spun cã abia au aºteptat ca vremea sã se încãlzeascã, iar acum profitã din plin de zilele frumoase. “Ne bucurãm de aceste momente frumoase. Sperãm sã nu mai vinã vremea rea”, spune

Marcela. “Am aºteptat sã se încãlzeascã ºi sã ies din casã la soare. Este foarte frumos ºi era pãcat sã nu profitãm de aceste ore calde”, afirmã Relu. Cu bicicleta sau cu rolele tinerii s-au dat în parc, însã au fost ºi copii care au excaladat muntele de zãpadã ce încã rezistã

cãldurii ºi nu s-a topit. “Sunt cu prietenii ºi ne dãm cu rolele. Facem puþinã miºcare”, spune Bogdan. ªi în zonele de agrement ale Vãii Jiului de pe malul Jiului ori de la munte au ieºit mulþi localnici la un grãtar în mijlocul naturii. Diana MITRACHE


Politic 5

Cronica Vãii Jiului |Luni, 19 martie 2012

Declaraþia de avere a lui Buhãescu a fãcut turul României eclaraþia de avere a primarului din Uricani, Dãnuþ Buhãescu, a ajuns subiect de bancuri în spaþiul virtual.

D

Asta dupã ce edilul a declarat, pe proprie rãspundere, cã deþine… terenul de sub bloc! E adevãrat, este vorba despre declaraþia de avere din 2006, de când Dãnuþ Buhãescu abia deprindea tainele administraþiei locale ºi deþinea doar un apartament ºi terenul de sub bloc, dupã cum scria. Dar cum actul respectiv aproape a intrat în conºtiinþa

publicã, iar Buhãescu mai vrea o datã mãcar la primãrie, un consilier local s-a gândit cã ar fi numai bine sã o readucã în actualitate ºi a postat-o pe

Facebook. Consilierul în cauzã, Daniel Moraru, spune cã a vrut doar sã arate nivelul de culturã al primarului. „Mi s-a pãrut interesantã. Aratã cumva

nivelul de culturã sau de inteligenþã al personajului. Altfel spus, cred cã de prostie trebuie sã râzi”, a declarat Moraru. Actul care poartã semnãtura primarului în exerciþiu a fãcut rapid turul României, dupã ce a fost preluat ºi distribuit de nenumãrate ori. Între timp, Dãnuþ Buhãescu a evoluat, la fel ca ºi averea lui. Nu se mai laudã cu terenul de sub bloc, ci cu bijuterii în valoare de peste 10.000 de euro. V-am spune suma exactã, dar din pãcate între timp ultima declaraþie dea vere a lui a dispãrut de pe site-ul Primãriei Uricani.

Candidatul PSD se H aralambie Vochiþoiu va fi uns astãzi preºedintele lasã aºteptat... PP-DD Hunedoara. SD Petroºani susþine cã încã nu poate face public numele candidatului la Primãria Petroºani, întrucît nu au centralizat încã toate datele sondajului desfãºurat în ultima perioada.

P

Singurul lucru cert este cã la Petroºani se va candida pe liste comune. ”Vineri am avut o întâlnire la Deva ºi am stabilit care sunt organizaþiile unde se va merge pe liste comune. Cât despre înþelegerea de la Petroºani ce pot sã spun? Mici probleme apar, ca în fiecare alianþã, dar avem un þel comun. Dacã existã maturitate politicã, vor putea fi rezolvate toate nelãmuririle. La începutul acestei sãptãmâni vom face publice numele candidaþilor”, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, liderul PSD Petroºani, Ioan Rus. El mai spune cã în ultima perioadã, deschiderea oamenilor cãtre socialdemocraþi este una mare ºi cã îºi

doreºte o campanie curatã, fãrã jigniri ºi… fãrã câini care sã atenteze la siguranþa afiºelor de campanie. ”Am avut un raport la nivelul judeþului Hunedoara ºi din iunie anul trecut, din 470 de oameni înscriºi în PSD, 350 s-au înscris la Petroºani. Am zis cã pânã la alegeri vreau sã am o echipã de 1.000 de oameni ºi aºa va fi. Îmi mai doresc o campanie curatã, bazatã pe corectitudine, pe dezbateri. ªi aº mai vrea sã ne punem afiºele pe panouri mari, nu pe toate gardurile ºi þevile, sã urineze ºi câinii pe feþele noastre, cã asta nu e campanie”, a precizat Ioan Rus. Anamaria NEDELCOFF

Acesta spune cã mulþi l-au urmat, printre care - a confirmat - ºi fostul vicepreºedinte PSD, Dorina Pleºcan ºi consilierului local Doina Popescu. Vineri, seara târziu, s-a stabilit: Haralambie Vochiþoiu preºedintele filialei judeþene a Partidului Poporului – Dan Diaconescu. Mulþi bãnuiau având în vedere ascensiunea partidului ºi experienþa lui Vochiþoiu. Sâmbãtã, la conferinþa de presã a PP-DD a uneiei dintre cele douã filiale judeþene, de la Petroºani, ne-am aºteptat ca noul preºedinte sã fie prezentat. Raj Tunaru, liderul PP Valea Jiului, a recunoscut cã au fost discuþii de principiu, pentru numirea fostului preºedinte al PSD Petroºani, Haralambie Vochiþoi, în fruntea judeþului, dar cã numirea echipei judeþene va fi numitã oficial, luni (astãzi – n.n.), în prezenta secretarului general al PP ºi preºedintele al acestui partid. Haralambie Vochiþoiu a declarat cã sunt foarte mulþi cei care l-au urmat în PP, dar vor mai urma. Acesta a confirmat ºi numele fostului vicepreºedinte al PSD Petroºani, Dorina Pleºcan ºi al consilierului local Doina Popescu. ”Sunt mulþi cei care au venit alãturi de mine. Nu aº putea sã dau acum nume pentru cã sigur aº omite dintre ei. Lãsaþi-mi câteva zile ºi vã voi spune.

Noul preºedinte al PP Hunedoara are deja nume de scenã:

”Hary OTV” Vreau sã precizez un lucru. Vreau sã fac ce face ºi preºedintele Dan Diaconescu, adicã o viaþã mai bunã. Nu vrem sã facem circ, ci o viaþã mai bunã. Sã avem oameni mai buni ºi sã facem lucruri mai bune. Echipa care a fost, a realizat o etapã foarte importantã, iar acum urmeazã consolidarea ºi structurarea în interior pentru a deveni o forþã. Deci se trece la urmãtoarea etapã. Având în vedere cã am experienþã ºi pregãtirea necesarã, alãturi de oamenii pe care i-am gasit aici ºi care vor mai veni, vom gãsi soluþii pentru a obþine voturile cetãþenilor din

judeþ”- a declarat Haralambie Vochiþoiu. Cârcotaºii i-au ºi gãsit o poreclã fostului preºedinte PSD al Petroºaniului, actual lider PP – DD, ”Hary OTV”. În rândul unei anumite pãrþi a populaþiei, porecla poate fi de mare impact. Deºi se spune cã Vochiþoiu va fi candidatul

Car men COSMAN PP pentru Consiliul Judeþean, se ºtie cã acesta îºi doreste sã ajungã senator. Cã Haralambie Vochiþoiu s-a orientat bine ºi cã oferta a fost atractivã o dovedeºte creºterea acestui partid de la zi la zi. Vãdit surprins de valurile de cetãþeni care vin în PP, Raj Tunaru pare îngrijorat. ”Înþeleg cã suntem un partid nou pe scena politicã ºi cã oamenii ãºi pun mari speranþe în noi, cã suntem ultima soluþie pentru ei, dar mã îngrijoreazã aceastã avalanºã pentru cã este greu de gestionat într-un timp atât de scurt cât a mai rãmas pânã la alegerile locale. Apoi conºtientizez responsabilitatea uriaºã care o dã o asemenea încredere a oamenilor” – a declarat Raj Tunaru, preºedinte PP Valea Jiului. Candidatul PP, pentru fotoliul de primar al Petroºaniului, Ion Toma, a precizat cã media pe zi este de 20 de persoane. ”Din toamna anului trecut, stau la partid între oara 10,00 ºi 14,00 ºi vã spun, este pelerinaj. Completeazã adeziuni, îºi spun pãsurile, aflãm cine sunt ºi de ce au venit în partid” - a declarat Ion Toma. Acesta ºi-a prezentat, sâmbãtã, modul de lucru ºi un program electoral, dar a fãcut menþiune cã dacã va apãrea între timp un candidat mai bun, cu notorietate mai mare, el se va da la o parte. Ileana FIRÞULESCU


Cronica Vãii Jiului |Luni, 19 martie 2012

6 Reportaj eliniºtea continuã de a deschide noi N drumuri ºi de a înfrumuseþa viaþa pe care a salvat-o pare a fi darul sau blestemul

Reportaj 7

Darul sau blestemul

doctorului Cãtãlin Popa.

salvatorului de viaþã

La prima vedere, discreþia ºi modestia doctorului Cãtãlin Popa creeazã impresia unui om blând care îºi îndeplineºte menirea cuminte. Dar cine l-a urmãrit de prin anii 20022003, a fost surprins sã descopere sub ”apa lacului liniºtit” freamãtul unui om tenace, exigent, cu idei novatoare, de pionierat. Când spui Cãtãlin Popa, spui Crucea Roºie, spui SMURD, spui SARS – dar câte nu spui - servicii pe care le-a revoluþionat precum în zicala ”omul sfinþeºte locul” ºi a dus voluntariatul la cote nebãnute. Înainte de a lua fiinþã SMURD în judeþul Hunedoara, la Petrila, dr. Cãtãlin Popa, coagulase o echipã de profesioniºti voluntari cu suflet cât ”o Românie dodoloaþã” ºi a înfiinþat Serviciu de Pompieri Voluntari-Salvare Montanã, denumire total necuprinzãtoare pentru complexitatea intervenþiilor. Cu douã intervenþii ale acestui serviciu, doi ziariºti au obþinut premii la concursuri naþionale, în anul 2003, voluntarii pompieri de la Petrila impresionând jurii ºi sãli întregi. Era vorba de intervenþiile de la ”lacurile blestemate” de la halda de steril a Petrilei, în care un fiu de miner, Alexandru ºi-a pierdut viaþa. Pentru a-l gãsi s-au fãcut scufundãri, au trecut lacul prin mânã, cum se spune, dar noaptea îngreuna cãutarea. Nu au renunþat. Coordonatorul voluntarilor, dr. Cãtãlin

Popa, a hotãrât sã se goleascã lacul, parþial, salvatorii pompieri sãpând un ºanþ cãtre alt lac aflat sub nivelul celui ucigaº. S-au aprins focuri, s-au hrãnit din ce le-au oferit localnicii ºi s-a muncit de la ora 19,00, la ora 5,10 dimineaþa, când tânãrul a fost gãsit la trei metri de mal. În tot acest timp tatãl copilului, venit direct din frontul minei Petrila, unde primise cumplita veste, era asistat medical… A fost doar unul din cazuri, din sutele în care echipa doctorului a intervenit.

SMURDT atãl ului din judeþ Apoi, dr. Cãtãlin Popa a devenit coordonatorul primelor echipaje SMURD din Valea Jiului, serviciu

care s-a extins gradual sub conducerea sa. Apreciat pentru munca depusã, pentru ideile de ridicare a profesiunii la înalte standarde ºi de eficientizare, coordonatorul SMURD România, Raed Arafat, a avut în pionierul Vãii Jiului un sprijin valoros ºi în iniþierea ºi susþinerea înfiinþãrii Asociaþiei SALVITAL SMURD Hunedoara, alãturi de responsabili judeþeni, Cãtãlin Popa devenind coordonatorul medical al SMURD Hunedoara. Gradual, Asociaþia s-a consolidat prin introducerea primãriilor în respectiva Asoaciaþie pentru susþinerea acestui serviciu. Dr. Cãtãlin Popa s-a arãtat atunci mulþumit, ºtiind cã s-a fãcut un pas uriaº în ridicarea calitãþii, echipamentele fiind esenþiale. ”Este mult mai bine acum ºi din punct de vedere al coordonãrii, deoarece ne va fi mult mai uºor sã lucrãm cu paramedicii, sã-i verificãm. Înainte, numai pentru achiziþionarea de exhipament - de exemplu- trebuia sã întocmesc o grãmadã de hârtii, era foarte multã birocraþie ºi trebuia sã respectãm legislaþia”, a declarat la vremea respectivã dr. Cãtãlin Popa, medic-coordonator SMURD Hunedoara.

S

ARS - ºtiinþã ºi credinþã

Dar Cãtãlin Popa nu s-a

celor douã ministere, respectiv cel al Muncii ºi cel al Educaþiei pentru o viitoare legislaþie în domeniu”- a declarat dr. Cãtãlin Popa.

I NSEMEX îl are… Cine crede cã dr. Popa sa mulþumit sã fie DOAR arbitru internaþional la concursuri de Cruce Roºie, dupã ce a fost chiar preºedintele acesteia, dupã ce a fost pãrintele SMURD în judeþ, dupã ce a înfiinþat SARS, se însealã. Împreunã cu echipa sa de profesioniºti, în colaborare cu specialiºti recunoscuþi internaþional, ºi-a creat propria pepinierã a viitorilor coechipieri. A înfiinþat ºi ªcoala Naþionalã Search and Rescue Service - SARS România, cu stagii de varãiarnã, în care sunt pregãtiþi tinerii în tabere de gen. Entuziasmul elevilor nu poate fi descris, deºi au recunoscut cã ºcoala este

oprit aici, în noiembrie 2008 înfiinþeazã, tot la Petrila, SEARCH AND RESCUE SERVICE – SARS, Serviciul de CautareSalvare, un serviciu complex specializat în intervenþii în cazuri extreme. SARS este o organizaþie ºtiinþificã, profesionalã, nonguvernamentalã ºi apoliticã. SARS România are sediul în prezent, la Vulcan, iar

colectivul este format din medici care au lucrat în teatre de rãzboi, campioni naþionali ºi europeni la escaladã ºi schi, antrenor naþional de schi, salvatori speologi, salvatori montani, salvatori de suprafaþã-medii toxice etc. ”Avem salvarea de la înãlþime, din subteran, din apã, din medii toxice sau din medii cu temperaturi

extreme. SARS poate interveni în situaþiile speciale, având în vedere cã personalul nostru cuprinde cadre medicale specializate în prim ajutor ºi asistenþã medicalã de urgenþã, persoane abilitate pentru a executa intervenþii la înãlþime (alpiniºti), atât în mediul urban cât ºi în cel montan, subteran (speologi), scafandri, precum ºi persoane care au absolvit ºcoala de escaladã pe gheaþã din Chamonix (Franþa)” – spune Cãtãlin Popa. Acesta a precizat cã SARS nu se intersecteazã cu activitatea serviciilor ISU, SMURD, Salvamont, ci este unul complementar, de salvare urbanã, care existã ºi funcþioneazã ca un ceas elveþian în lume. ”În Occident, prin Rezoluþia 57/150/2002, ONU a înfiinþat o organiyazºie numitã INSARAG, unde noþiunea de slavare urbanã a fost bine definitã, existã ºi funcþioneazã dovedindu-se foarte utilã. A fost introdusã de Agenþia Federalã de Management a Situaþiilor de Urgenþã USA – FEM, care funcþioneazã ceas” – spune sã Cãtãlin Popa.

grea. O paginã web, http://jiunimea.gds.ro/2009/09/star t-la-salvat-de-vieti-alaturi-desars/ aratã efectul acestui colectiv de instructori asupra tinerilor. Mai nou, adicã de vreo doi ani, dr. Cãtãlin Popa predã ºi la INSEMEX Petroºani, în cadrul grupului de autorizare salvatori minieri, unde existã ºi cursuri de prim ajutor… Se va opri vreodatã doctorul Popa din cãutãrile ºi iniþiativele sale care privesc viaþa ºi omul, în general? Mulþi spun cã nu, pentru cã este nãscut, are darul de a înfrumuseþa aceastã viaþã dupã ce a salvat-o. Deºi a întâmpinat greutãþi, trãdãri, lipsuri, a luat-o iar ºi iar de la capãt pânã i-a ieºit ceea ce ºi-a propus ºi asta pentru cã a ºtiut sã se înconjoare de oameni entuziaºti, valoroºi profesional ºi uman. Sunt mulþi cei pentru care Cãtãlin Popa este un model pentru depãºirea propriilor limite. Ileana FIRÞULESCU

de D eschizãtor alte drumuri Dar ce te faci cã nu existã specializãrile necesare acestui serviciu în Codul Ocupaþiilor din România – COR. În aceeaºi situaþie se aflau, cu câþiva ani în urmã, salvatorii minieri. Adicã, oficial nu existã aceste meserii cu competenþe sociale ºi civile. Dar cei de la SARS au spart gheaþa ºi s-a obþinut prima diplomã în ”competenþe profesionale dobândite: personal de intervenþie pentru situaþii de urgenþã” giratã de Ministerul Muncii ºi Ministerul Educaþiei. ªi pentru cã lipseºte legislaþia în acest domeniu profesional, SARS deschide drumuri… ”În prezent lucrãm la standardul ocupaþional, alãturi de noi fiind prof.univ.dr.ing. Ioan Popa, cel care a înfiinþat prima catedrã de Situaþii de Urgenþã, la Facultatea Politehnicã Bucureºti ºi Nicolae Steiner, expert NATO, medic ºef al protecþiei civile, cu multiple lucrãri de gen în USA ºi Europa. Toatã aceastã documentaþie o vom înainta

COLÞUL LUI DENIS


Cronica Vãii Jiului |Luni, 19 martie 2012

6 Reportaj eliniºtea continuã de a deschide noi N drumuri ºi de a înfrumuseþa viaþa pe care a salvat-o pare a fi darul sau blestemul

Reportaj 7

Darul sau blestemul

doctorului Cãtãlin Popa.

salvatorului de viaþã

La prima vedere, discreþia ºi modestia doctorului Cãtãlin Popa creeazã impresia unui om blând care îºi îndeplineºte menirea cuminte. Dar cine l-a urmãrit de prin anii 20022003, a fost surprins sã descopere sub ”apa lacului liniºtit” freamãtul unui om tenace, exigent, cu idei novatoare, de pionierat. Când spui Cãtãlin Popa, spui Crucea Roºie, spui SMURD, spui SARS – dar câte nu spui - servicii pe care le-a revoluþionat precum în zicala ”omul sfinþeºte locul” ºi a dus voluntariatul la cote nebãnute. Înainte de a lua fiinþã SMURD în judeþul Hunedoara, la Petrila, dr. Cãtãlin Popa, coagulase o echipã de profesioniºti voluntari cu suflet cât ”o Românie dodoloaþã” ºi a înfiinþat Serviciu de Pompieri Voluntari-Salvare Montanã, denumire total necuprinzãtoare pentru complexitatea intervenþiilor. Cu douã intervenþii ale acestui serviciu, doi ziariºti au obþinut premii la concursuri naþionale, în anul 2003, voluntarii pompieri de la Petrila impresionând jurii ºi sãli întregi. Era vorba de intervenþiile de la ”lacurile blestemate” de la halda de steril a Petrilei, în care un fiu de miner, Alexandru ºi-a pierdut viaþa. Pentru a-l gãsi s-au fãcut scufundãri, au trecut lacul prin mânã, cum se spune, dar noaptea îngreuna cãutarea. Nu au renunþat. Coordonatorul voluntarilor, dr. Cãtãlin

Popa, a hotãrât sã se goleascã lacul, parþial, salvatorii pompieri sãpând un ºanþ cãtre alt lac aflat sub nivelul celui ucigaº. S-au aprins focuri, s-au hrãnit din ce le-au oferit localnicii ºi s-a muncit de la ora 19,00, la ora 5,10 dimineaþa, când tânãrul a fost gãsit la trei metri de mal. În tot acest timp tatãl copilului, venit direct din frontul minei Petrila, unde primise cumplita veste, era asistat medical… A fost doar unul din cazuri, din sutele în care echipa doctorului a intervenit.

SMURDT atãl ului din judeþ Apoi, dr. Cãtãlin Popa a devenit coordonatorul primelor echipaje SMURD din Valea Jiului, serviciu

care s-a extins gradual sub conducerea sa. Apreciat pentru munca depusã, pentru ideile de ridicare a profesiunii la înalte standarde ºi de eficientizare, coordonatorul SMURD România, Raed Arafat, a avut în pionierul Vãii Jiului un sprijin valoros ºi în iniþierea ºi susþinerea înfiinþãrii Asociaþiei SALVITAL SMURD Hunedoara, alãturi de responsabili judeþeni, Cãtãlin Popa devenind coordonatorul medical al SMURD Hunedoara. Gradual, Asociaþia s-a consolidat prin introducerea primãriilor în respectiva Asoaciaþie pentru susþinerea acestui serviciu. Dr. Cãtãlin Popa s-a arãtat atunci mulþumit, ºtiind cã s-a fãcut un pas uriaº în ridicarea calitãþii, echipamentele fiind esenþiale. ”Este mult mai bine acum ºi din punct de vedere al coordonãrii, deoarece ne va fi mult mai uºor sã lucrãm cu paramedicii, sã-i verificãm. Înainte, numai pentru achiziþionarea de exhipament - de exemplu- trebuia sã întocmesc o grãmadã de hârtii, era foarte multã birocraþie ºi trebuia sã respectãm legislaþia”, a declarat la vremea respectivã dr. Cãtãlin Popa, medic-coordonator SMURD Hunedoara.

S

ARS - ºtiinþã ºi credinþã

Dar Cãtãlin Popa nu s-a

celor douã ministere, respectiv cel al Muncii ºi cel al Educaþiei pentru o viitoare legislaþie în domeniu”- a declarat dr. Cãtãlin Popa.

I NSEMEX îl are… Cine crede cã dr. Popa sa mulþumit sã fie DOAR arbitru internaþional la concursuri de Cruce Roºie, dupã ce a fost chiar preºedintele acesteia, dupã ce a fost pãrintele SMURD în judeþ, dupã ce a înfiinþat SARS, se însealã. Împreunã cu echipa sa de profesioniºti, în colaborare cu specialiºti recunoscuþi internaþional, ºi-a creat propria pepinierã a viitorilor coechipieri. A înfiinþat ºi ªcoala Naþionalã Search and Rescue Service - SARS România, cu stagii de varãiarnã, în care sunt pregãtiþi tinerii în tabere de gen. Entuziasmul elevilor nu poate fi descris, deºi au recunoscut cã ºcoala este

oprit aici, în noiembrie 2008 înfiinþeazã, tot la Petrila, SEARCH AND RESCUE SERVICE – SARS, Serviciul de CautareSalvare, un serviciu complex specializat în intervenþii în cazuri extreme. SARS este o organizaþie ºtiinþificã, profesionalã, nonguvernamentalã ºi apoliticã. SARS România are sediul în prezent, la Vulcan, iar

colectivul este format din medici care au lucrat în teatre de rãzboi, campioni naþionali ºi europeni la escaladã ºi schi, antrenor naþional de schi, salvatori speologi, salvatori montani, salvatori de suprafaþã-medii toxice etc. ”Avem salvarea de la înãlþime, din subteran, din apã, din medii toxice sau din medii cu temperaturi

extreme. SARS poate interveni în situaþiile speciale, având în vedere cã personalul nostru cuprinde cadre medicale specializate în prim ajutor ºi asistenþã medicalã de urgenþã, persoane abilitate pentru a executa intervenþii la înãlþime (alpiniºti), atât în mediul urban cât ºi în cel montan, subteran (speologi), scafandri, precum ºi persoane care au absolvit ºcoala de escaladã pe gheaþã din Chamonix (Franþa)” – spune Cãtãlin Popa. Acesta a precizat cã SARS nu se intersecteazã cu activitatea serviciilor ISU, SMURD, Salvamont, ci este unul complementar, de salvare urbanã, care existã ºi funcþioneazã ca un ceas elveþian în lume. ”În Occident, prin Rezoluþia 57/150/2002, ONU a înfiinþat o organiyazºie numitã INSARAG, unde noþiunea de slavare urbanã a fost bine definitã, existã ºi funcþioneazã dovedindu-se foarte utilã. A fost introdusã de Agenþia Federalã de Management a Situaþiilor de Urgenþã USA – FEM, care funcþioneazã ceas” – spune sã Cãtãlin Popa.

grea. O paginã web, http://jiunimea.gds.ro/2009/09/star t-la-salvat-de-vieti-alaturi-desars/ aratã efectul acestui colectiv de instructori asupra tinerilor. Mai nou, adicã de vreo doi ani, dr. Cãtãlin Popa predã ºi la INSEMEX Petroºani, în cadrul grupului de autorizare salvatori minieri, unde existã ºi cursuri de prim ajutor… Se va opri vreodatã doctorul Popa din cãutãrile ºi iniþiativele sale care privesc viaþa ºi omul, în general? Mulþi spun cã nu, pentru cã este nãscut, are darul de a înfrumuseþa aceastã viaþã dupã ce a salvat-o. Deºi a întâmpinat greutãþi, trãdãri, lipsuri, a luat-o iar ºi iar de la capãt pânã i-a ieºit ceea ce ºi-a propus ºi asta pentru cã a ºtiut sã se înconjoare de oameni entuziaºti, valoroºi profesional ºi uman. Sunt mulþi cei pentru care Cãtãlin Popa este un model pentru depãºirea propriilor limite. Ileana FIRÞULESCU

de D eschizãtor alte drumuri Dar ce te faci cã nu existã specializãrile necesare acestui serviciu în Codul Ocupaþiilor din România – COR. În aceeaºi situaþie se aflau, cu câþiva ani în urmã, salvatorii minieri. Adicã, oficial nu existã aceste meserii cu competenþe sociale ºi civile. Dar cei de la SARS au spart gheaþa ºi s-a obþinut prima diplomã în ”competenþe profesionale dobândite: personal de intervenþie pentru situaþii de urgenþã” giratã de Ministerul Muncii ºi Ministerul Educaþiei. ªi pentru cã lipseºte legislaþia în acest domeniu profesional, SARS deschide drumuri… ”În prezent lucrãm la standardul ocupaþional, alãturi de noi fiind prof.univ.dr.ing. Ioan Popa, cel care a înfiinþat prima catedrã de Situaþii de Urgenþã, la Facultatea Politehnicã Bucureºti ºi Nicolae Steiner, expert NATO, medic ºef al protecþiei civile, cu multiple lucrãri de gen în USA ºi Europa. Toatã aceastã documentaþie o vom înainta

COLÞUL LUI DENIS


Cronica Vãii Jiului |Luni, 19 martie 2012

8 Actualitate

A protestat pentru cã i-au tãiat „stâlpul protestelor” irc în faþa Poliþiei C Municipiului Petroºani, unde un bãrbat, cunoscut cu probleme psihice, s-a urcat pe un stâlp de curent ºi a anunþat cã se aruncã în gol. Motivul nemulþumirii era neclar chiar ºi pentru protestatar, însã cel mai mare motiv de supãrare pentru bãrbat este cã autoritãþile i-au luat stâlpul de la Garã pe care obiºnuia sã se urce de câte ori bea câte ceva. Bãrbatul, în vârstã de 52 de ani, s-a urcat cu o dexteritate exersatã în timp, pe stâlpul de lângã poliþie ºi a început sã strige cã se aruncã în gol. Pompierii ºi poliþiºtii din

Petroºani au ajuns imediat la locul protestului ºi, dupã câteva zeci de minute de negocieri,

l-au convins sã coboare. Protestatarul este o mai veche cunoºtinþã a oamenilor legii ºi,

Hoþi de motorinã arestaþi inci bãrbaþi sunt cercetaþi de poliþiºti în stare de reþinere pentru comiterea mai multor furturi de motorinã din rezervoarele unor autovehicule parcate pe raza comunei Criºcior.

C

Ei au fost surprinºi chiar în flagrant ºi acum riscã sã facã puºcãrie. O patrulã din cadrul Secþiei de Poliþie Ruralã Criºcior a surprins, zilele trecute, trei persoane care încercau sã sustragã motorinã din rezervorul unei autoutilitare parcate pe D.N. 74, pe

raza localitãþii Criºcior. Cele trei persoane se deplasau cu un autoturism înmatriculat în Franþa, în portbagajul cãruia au fost gãsite 6 canistre din plastic. „La faþa locului a fost identificat un bãrbat de 23 de ani, din comuna Luncoiu de Jos, în timp ce alte douã persoane au reuºit sã fugã, însã, au fost identificate ulterior. Ambii au 19 ani ºi sunt din aceiaºi localitate”, a declarat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Celor 3 le-a fost întocmit dosar penal pentru comiterea infracþiunii de tentativã de furt calificat, iar în

urma extinderii cercetãrilor poliþiºtii au stabilit cã cei trei suspecþi, împreunã alþi doi tot din comuna Luncoiu de Jos, au mai comis ºi alte fapte similare pe raza comunei Criºcior. Astfel, poliþiºtii au stabilit cã cei cinci suspecþi, în perioada noiembrie 2011-martie 2012, au sustras, pe timp de noapte, cantitatea totalã de 160 de litri de motorinã, în valoare de 960 lei. Suspecþii au fost reþinuþi pentru de 24 de ore, urmând sã fie prezentaþi Judecãtoriei Brad, cu propunerea de arestare preventivã. Diana MITRACHE

Incendii în judeþul Hunedoara proape 60 de subA ofiþeri au fost ang renaþi la sfârºitul sãptãmânii trecute, în lupta cu focul, iar focarele s-au întins pe tot judeþul Hunedoara. De vinã au fost cei care au profitat de încãlzirea vremii ºi ºi-au dat foc la miriºti, iar mai apoi au provocat adevãrate incendii. Incendiile s-au întins pe suprafeþe importante ºi, potrivit ISU Hunedoara zeci de oameni s-au luptat de sâmbãtã de la prânz cu flãcãrile. “La ora 18,30, sâmbãtã erau în desfãºurare 9 intervenþii, dupã cum urmeazã: Deva –douã, Hunedoara – 3, Petroºani ºi Orãºtie câte unul ºi Ilia 2. În total sunt 58 de subofiþeri care au încercat sã limiteze efectele focului. Asta dupã ce sâmbãtã

dimineaþã au fost nevoiþi sã stingã focul la o pensiune din Comuna ªoimuº”, au spus reprezentanþii ISU Hunedoara. Cei mai mulþi proprietari de terenuri agricole au vrut sã

profite de vremea bunã ºi au ieºit pe miriºti. Ei au dat, cel mai probabil, foc la resturile rãmase pe câmp ºi nu au mai supravegheat zona. Diana MITRACHE

pânã acum aproximativ doi ani, protesta pe un stâlp de telecomunicaþii, dezafectat, din

apropierea Staþiei CFR Petroºani. Sãtui sã îl tot coboare pe bãrbat de acolo, edilii au decis sã punã la pãmânt stâlpul înalt de circa 30 de metri, dar omul tare s-a supãrat când s-a întors de la un spital de boli nervoase, unde a fost internat, ºi nu ºi-a mai gãsit stâlpul acolo unde îl ºtia. Aºa cã a decis sã protesteze, pentru stâlpul lui, chiar lângã sediul Poliþiei Municipiului Petroºani, pentru ca nemulþumirile sã se facã mult mai repede auzite. Chiar dacã a tulburat liniºtea publicã, bãrbatul va scãpa ºi de aceastã datã nepedepsit, tocmai pentru cã se regãseºte în evidenþele medicale cu probleme psihice. Car men COSMAN

Actualitate 9

Alcool în rafturi, fãrã documente legale n urma unui control efectuat ieri la o societate comercialã din Orãºtie, poliþiºti din cadrul Poliþiei Municipiului Orãºtie au descoperit în rafturi 43 de sticle cu bãuturi spirtoase de diferite sortimente, pentru administratorul firmei nu a putut prezenta acte de provenienþã ºi nici de intrare în gestiune.

Î

Administratorul societãþii, un bãrbat în vârstã de 44 de

ani, din Orãºtie, nu a putut prezenta nici procesul-verbal de inventariere a stocului de mãrfuri aflat în gestiune la data de 31.12.2011, creând prin faptele sale suspiciuni în legãturã cu modul de conducere a evidenþelor contabile ºi a înregistrãrii în contabilitate a fondului de mãrfuri expus spre vânzare. „Bãrbatul a fost sancþionat contravenþional cu amendã în valoare de 1.500 lei, iar bãuturile alcoolice, în valoare de aproximativ 398

lei, au fost confiscate. În cauzã se efectueazã cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de evaziune fiscalã”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Totodatã, a fost sesizatã Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara în vederea efectuãrii inspecþiei generale a agentului economic ºi a stabilirii eventualului prejudiciu bugetului de stat. Car men COSMAN

ai multe percheziþii domiciliare au avut loc în acest week-end în câteva oraºe din judeþul Hunedoara. DIICOT Alba a organizat evenimentul ºi au fost vizaþi traficanþii ºi consumatorii de droguri ºi substanþe etnobotanice.

M

Medicamente pentru cronici, fãrã programare olnavii cronici pot lua reþete de la medicii lor de familie, chiar ºiîn afara orelor de programare.

B

Asta e valabil pentru toþi cronicii, care pânã acum, dacã nu reuºeau sã se prezinte la cabinetul medicului de

familie la o datã programatã sau pur ºi simplu refuzau programarea, erau nevoiþi sã plãteascã contravaloarea serviciilor medicale. Astfel, pacienþii nu puteau beneficia de prescripþii medicale în regim compensat. Ministrul sãnãtãþii Ladislau Ritl a cerut Casei Naþionale de Asigurãri de

Sãnãtate sã modifice aceastã prevedere, astfel încât pacienþii cronici sã poatã beneficia de medicamente compensate. De asemenea, ministrul a susþinut cã poartã discuþii pentru creºterea valorii punctului “per capita” la medicii de familie, în limitele bugetare. Raul IRINOVICI

Razii în Hunedoara pentru droguri

Potrivit lui Traian Berbeceanu, ºeful DIICOT Alba chiar sâmbãtã dimineaþã în câteva locaþii din judeþul Hunedoara mascaþii au ridicat mai multe probe. Acþiunea a avut drept scop identificarea traficanþilor de droguri despre

care agenþii bãnuiau cã se ocupã cu consum ºi trafic de stupefiante ºi etnobotanice. „Suntem în plinã anchetã ºi în aceastã dimineaþã (n.r. sâmbãtã) au loc mai multe razii. Locaþiile nu pot fi fãcute deocamdatã publice, dar sunt vizaþi atât traficanþii, cât ºi consumatorii”, a spus Berbeceanu. Câteva zeci de persoane au fost audiate în acest dosar. Mascaþii au reuºit sã confiºte mai mute probe ºi chiar ºi droguri. Diana MITRACHE

Universitatea Petroºani are un nou Rector ectorul ales al R Universitãþii Petroºani, Aron Poantã, îºi va prelua, de luni, atribuþiile ce îi revin.

104 voturi ºi a fost urmat de Radu Sorin, cu 85 de voturi, ºi Ionel Vereº cu doar 16 voturi. Dupã confirmarea de cãtre minister a noului rec-

tor ales, urmeazã urmeazã completarea structurii administrative, respectiv alegerea prorectorilor, decanilor ºi prodecanilor. Car men COSMAN

Ministerul Educaþiei l-a avizat pe post, la finele sãptãmânii trecute, ºi a confirmat astfel, alegerile desfãºurate la finele lunii februarie. Aron Poantã a fost desemnat câºtigãtor al acestor alegeri extrem de controversate desfãºurate în Dealul Institutului, precedate de o campanie extrem de durã. Aron Poantã a obþinut

Investiþii în termoficare eprezentanþii societãþii locale de termoficare din Petroºani

R

intenþioneazã sã readucã lumea la încãlzirea centralizatã.

Plecând de la acest deziderat, în perioada imediat urmãtoare, vor fi demarate o serie de noi investiþii. Astfel, 10 miliarde de lei vechi urmeazã a fi cheltuiþi pentru refacerea reþelelor de termoficare. Zonele vizate pentru refacerea reþelelor sunt cele situate în preajma

Punctelor Termice 10 A (unde 54% din locatari sunt, în prezent, debranºaþi), 6 ºi 7 de pe strada Unirii. Totodatã, reþeaua de alimentare cu agent termic a ªcolii Generale Nr. 2 din Colonie urmeazã ºi ea sã fie schimbatã. Mir cea NISTOR

Sporuri disputate ºi la Vulcan i primãria ª Vulcan, ca ºi alte primãrii din Valea Jiului, este în proces cu Curtea de Conturi din cauza unor sporuri acordate funcþionarilor, cum ar fi cel de dispozitiv de 25 %, de confidenþialitate de 10 % ºi cel de condiþii nocive sau de antenã, cum mai este numit, în cuantum de pânã în 10 %, asupra cãruia Curtea de Conturi a revenit, însã, ºi a considerat cã a fost dat legal.

„Este un proces pe rol cu privire la un raport pe care l-a încheiat Camera de Conturi a judeþului Hunedoara în urma unui control de anul trecut de la primãria Vulcan. În acest raport, ei au constatat cã s-ar fi acordat anumite sporuri funcþionarilor publici fãrã respectarea prevederilor legale. Acest raport a fost contestat de cãtre primãria Vulcan conform reglementãrilor din regulamentul de

organizare ºi funcþionare al Curþii de Conturi ºi deocamdatã nu avem o soluþie”, ne-a declarat Rodica Peter, secretar la Primãria Municipiului Vulcan. Dacã la celelalte primãrii, conducerea nu a sista acordarea acestor sporuri funcþionarilor, la Vulcan situaþia este alta. “ Nu, la noi nu se mai acordã. Aºteptãm soluþia instanþei”, a mai spus Rodica Peter. Luiza ANDRONACHE


Cronica Vãii Jiului |Luni, 19 martie 2012

8 Actualitate

A protestat pentru cã i-au tãiat „stâlpul protestelor” irc în faþa Poliþiei C Municipiului Petroºani, unde un bãrbat, cunoscut cu probleme psihice, s-a urcat pe un stâlp de curent ºi a anunþat cã se aruncã în gol. Motivul nemulþumirii era neclar chiar ºi pentru protestatar, însã cel mai mare motiv de supãrare pentru bãrbat este cã autoritãþile i-au luat stâlpul de la Garã pe care obiºnuia sã se urce de câte ori bea câte ceva. Bãrbatul, în vârstã de 52 de ani, s-a urcat cu o dexteritate exersatã în timp, pe stâlpul de lângã poliþie ºi a început sã strige cã se aruncã în gol. Pompierii ºi poliþiºtii din

Petroºani au ajuns imediat la locul protestului ºi, dupã câteva zeci de minute de negocieri,

l-au convins sã coboare. Protestatarul este o mai veche cunoºtinþã a oamenilor legii ºi,

Hoþi de motorinã arestaþi inci bãrbaþi sunt cercetaþi de poliþiºti în stare de reþinere pentru comiterea mai multor furturi de motorinã din rezervoarele unor autovehicule parcate pe raza comunei Criºcior.

C

Ei au fost surprinºi chiar în flagrant ºi acum riscã sã facã puºcãrie. O patrulã din cadrul Secþiei de Poliþie Ruralã Criºcior a surprins, zilele trecute, trei persoane care încercau sã sustragã motorinã din rezervorul unei autoutilitare parcate pe D.N. 74, pe

raza localitãþii Criºcior. Cele trei persoane se deplasau cu un autoturism înmatriculat în Franþa, în portbagajul cãruia au fost gãsite 6 canistre din plastic. „La faþa locului a fost identificat un bãrbat de 23 de ani, din comuna Luncoiu de Jos, în timp ce alte douã persoane au reuºit sã fugã, însã, au fost identificate ulterior. Ambii au 19 ani ºi sunt din aceiaºi localitate”, a declarat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Celor 3 le-a fost întocmit dosar penal pentru comiterea infracþiunii de tentativã de furt calificat, iar în

urma extinderii cercetãrilor poliþiºtii au stabilit cã cei trei suspecþi, împreunã alþi doi tot din comuna Luncoiu de Jos, au mai comis ºi alte fapte similare pe raza comunei Criºcior. Astfel, poliþiºtii au stabilit cã cei cinci suspecþi, în perioada noiembrie 2011-martie 2012, au sustras, pe timp de noapte, cantitatea totalã de 160 de litri de motorinã, în valoare de 960 lei. Suspecþii au fost reþinuþi pentru de 24 de ore, urmând sã fie prezentaþi Judecãtoriei Brad, cu propunerea de arestare preventivã. Diana MITRACHE

Incendii în judeþul Hunedoara proape 60 de subA ofiþeri au fost ang renaþi la sfârºitul sãptãmânii trecute, în lupta cu focul, iar focarele s-au întins pe tot judeþul Hunedoara. De vinã au fost cei care au profitat de încãlzirea vremii ºi ºi-au dat foc la miriºti, iar mai apoi au provocat adevãrate incendii. Incendiile s-au întins pe suprafeþe importante ºi, potrivit ISU Hunedoara zeci de oameni s-au luptat de sâmbãtã de la prânz cu flãcãrile. “La ora 18,30, sâmbãtã erau în desfãºurare 9 intervenþii, dupã cum urmeazã: Deva –douã, Hunedoara – 3, Petroºani ºi Orãºtie câte unul ºi Ilia 2. În total sunt 58 de subofiþeri care au încercat sã limiteze efectele focului. Asta dupã ce sâmbãtã

dimineaþã au fost nevoiþi sã stingã focul la o pensiune din Comuna ªoimuº”, au spus reprezentanþii ISU Hunedoara. Cei mai mulþi proprietari de terenuri agricole au vrut sã

profite de vremea bunã ºi au ieºit pe miriºti. Ei au dat, cel mai probabil, foc la resturile rãmase pe câmp ºi nu au mai supravegheat zona. Diana MITRACHE

pânã acum aproximativ doi ani, protesta pe un stâlp de telecomunicaþii, dezafectat, din

apropierea Staþiei CFR Petroºani. Sãtui sã îl tot coboare pe bãrbat de acolo, edilii au decis sã punã la pãmânt stâlpul înalt de circa 30 de metri, dar omul tare s-a supãrat când s-a întors de la un spital de boli nervoase, unde a fost internat, ºi nu ºi-a mai gãsit stâlpul acolo unde îl ºtia. Aºa cã a decis sã protesteze, pentru stâlpul lui, chiar lângã sediul Poliþiei Municipiului Petroºani, pentru ca nemulþumirile sã se facã mult mai repede auzite. Chiar dacã a tulburat liniºtea publicã, bãrbatul va scãpa ºi de aceastã datã nepedepsit, tocmai pentru cã se regãseºte în evidenþele medicale cu probleme psihice. Car men COSMAN

Actualitate 9

Alcool în rafturi, fãrã documente legale n urma unui control efectuat ieri la o societate comercialã din Orãºtie, poliþiºti din cadrul Poliþiei Municipiului Orãºtie au descoperit în rafturi 43 de sticle cu bãuturi spirtoase de diferite sortimente, pentru administratorul firmei nu a putut prezenta acte de provenienþã ºi nici de intrare în gestiune.

Î

Administratorul societãþii, un bãrbat în vârstã de 44 de

ani, din Orãºtie, nu a putut prezenta nici procesul-verbal de inventariere a stocului de mãrfuri aflat în gestiune la data de 31.12.2011, creând prin faptele sale suspiciuni în legãturã cu modul de conducere a evidenþelor contabile ºi a înregistrãrii în contabilitate a fondului de mãrfuri expus spre vânzare. „Bãrbatul a fost sancþionat contravenþional cu amendã în valoare de 1.500 lei, iar bãuturile alcoolice, în valoare de aproximativ 398

lei, au fost confiscate. În cauzã se efectueazã cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de evaziune fiscalã”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Totodatã, a fost sesizatã Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara în vederea efectuãrii inspecþiei generale a agentului economic ºi a stabilirii eventualului prejudiciu bugetului de stat. Car men COSMAN

ai multe percheziþii domiciliare au avut loc în acest week-end în câteva oraºe din judeþul Hunedoara. DIICOT Alba a organizat evenimentul ºi au fost vizaþi traficanþii ºi consumatorii de droguri ºi substanþe etnobotanice.

M

Medicamente pentru cronici, fãrã programare olnavii cronici pot lua reþete de la medicii lor de familie, chiar ºiîn afara orelor de programare.

B

Asta e valabil pentru toþi cronicii, care pânã acum, dacã nu reuºeau sã se prezinte la cabinetul medicului de

familie la o datã programatã sau pur ºi simplu refuzau programarea, erau nevoiþi sã plãteascã contravaloarea serviciilor medicale. Astfel, pacienþii nu puteau beneficia de prescripþii medicale în regim compensat. Ministrul sãnãtãþii Ladislau Ritl a cerut Casei Naþionale de Asigurãri de

Sãnãtate sã modifice aceastã prevedere, astfel încât pacienþii cronici sã poatã beneficia de medicamente compensate. De asemenea, ministrul a susþinut cã poartã discuþii pentru creºterea valorii punctului “per capita” la medicii de familie, în limitele bugetare. Raul IRINOVICI

Razii în Hunedoara pentru droguri

Potrivit lui Traian Berbeceanu, ºeful DIICOT Alba chiar sâmbãtã dimineaþã în câteva locaþii din judeþul Hunedoara mascaþii au ridicat mai multe probe. Acþiunea a avut drept scop identificarea traficanþilor de droguri despre

care agenþii bãnuiau cã se ocupã cu consum ºi trafic de stupefiante ºi etnobotanice. „Suntem în plinã anchetã ºi în aceastã dimineaþã (n.r. sâmbãtã) au loc mai multe razii. Locaþiile nu pot fi fãcute deocamdatã publice, dar sunt vizaþi atât traficanþii, cât ºi consumatorii”, a spus Berbeceanu. Câteva zeci de persoane au fost audiate în acest dosar. Mascaþii au reuºit sã confiºte mai mute probe ºi chiar ºi droguri. Diana MITRACHE

Universitatea Petroºani are un nou Rector ectorul ales al R Universitãþii Petroºani, Aron Poantã, îºi va prelua, de luni, atribuþiile ce îi revin.

104 voturi ºi a fost urmat de Radu Sorin, cu 85 de voturi, ºi Ionel Vereº cu doar 16 voturi. Dupã confirmarea de cãtre minister a noului rec-

tor ales, urmeazã urmeazã completarea structurii administrative, respectiv alegerea prorectorilor, decanilor ºi prodecanilor. Car men COSMAN

Ministerul Educaþiei l-a avizat pe post, la finele sãptãmânii trecute, ºi a confirmat astfel, alegerile desfãºurate la finele lunii februarie. Aron Poantã a fost desemnat câºtigãtor al acestor alegeri extrem de controversate desfãºurate în Dealul Institutului, precedate de o campanie extrem de durã. Aron Poantã a obþinut

Investiþii în termoficare eprezentanþii societãþii locale de termoficare din Petroºani

R

intenþioneazã sã readucã lumea la încãlzirea centralizatã.

Plecând de la acest deziderat, în perioada imediat urmãtoare, vor fi demarate o serie de noi investiþii. Astfel, 10 miliarde de lei vechi urmeazã a fi cheltuiþi pentru refacerea reþelelor de termoficare. Zonele vizate pentru refacerea reþelelor sunt cele situate în preajma

Punctelor Termice 10 A (unde 54% din locatari sunt, în prezent, debranºaþi), 6 ºi 7 de pe strada Unirii. Totodatã, reþeaua de alimentare cu agent termic a ªcolii Generale Nr. 2 din Colonie urmeazã ºi ea sã fie schimbatã. Mir cea NISTOR

Sporuri disputate ºi la Vulcan i primãria ª Vulcan, ca ºi alte primãrii din Valea Jiului, este în proces cu Curtea de Conturi din cauza unor sporuri acordate funcþionarilor, cum ar fi cel de dispozitiv de 25 %, de confidenþialitate de 10 % ºi cel de condiþii nocive sau de antenã, cum mai este numit, în cuantum de pânã în 10 %, asupra cãruia Curtea de Conturi a revenit, însã, ºi a considerat cã a fost dat legal.

„Este un proces pe rol cu privire la un raport pe care l-a încheiat Camera de Conturi a judeþului Hunedoara în urma unui control de anul trecut de la primãria Vulcan. În acest raport, ei au constatat cã s-ar fi acordat anumite sporuri funcþionarilor publici fãrã respectarea prevederilor legale. Acest raport a fost contestat de cãtre primãria Vulcan conform reglementãrilor din regulamentul de

organizare ºi funcþionare al Curþii de Conturi ºi deocamdatã nu avem o soluþie”, ne-a declarat Rodica Peter, secretar la Primãria Municipiului Vulcan. Dacã la celelalte primãrii, conducerea nu a sista acordarea acestor sporuri funcþionarilor, la Vulcan situaþia este alta. “ Nu, la noi nu se mai acordã. Aºteptãm soluþia instanþei”, a mai spus Rodica Peter. Luiza ANDRONACHE


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Luni, 19 martie 2012

Fiecare îºi joacã rolul iaþa este un teatru. Fiecare dintre noi ne jucãm rolurile în fiecare zi. Pentru unii rolurile sunt meseria. În acest caz, artiºtii îºi dedicã rolurile spectatorilor.

V

Pentru ca o piesã sã aibã succes, sala trebuie sã fie plinã, trebuie sã existe spectatori. Astfel, oamenii de teatru trebuie sã îi atragã pe spectatori în salã. Actorii Teatrului Dramatic ID Sârbu din Petroºani le prezintã copiilor o lume fantasticã. Ei încearcã sã îi atragã pe cei mici, dar ºi pe cei mai pe tãrâmul pieselor de teatru. Nu e uºor, dar e frumos, spun cei de la instituþia de culturã din Petroºani. “Nu este uºor, dar nici greu. Trebuie sã îþi dedici viaþa pentru o astfel de carierã. Existã

nenumãrate satisfacþii. În ultima perioadã avem foarte mulþi copii care participã la spectacolele noastre. Mai mult, pentru a-i atrage punem în scenã diferite piese pentru vârsta lor”, spun reprezentanþii Teatrului Dramatic ID Sârbu Petroºani. Pentru a veni în sprijinul celor mici, cei de la teatru le prezintã elevilor piese pe care le au în programa ºcolarã. „Încercãm sã adaptãm spectacolele noastre în funcþie de programa lor ºcolarã. Vom avea în premierã câteva piese care se regãsesc ºi în ceea ce au copiii de studiat”, mai spun cei de

la Teatru. Existã ºi persoane care practicã aceastã meserie din purã plãcere. Pentru aceasta, cunoscãtorii tainelor teatrale îi induc în aceastã lume. Sala de spectacole a teatrului Dramatic ID Sârbu este plinã în fiecare zi când aici au loc reprezentaþii artistice. Raul IRINOVICI

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

19 martie 2012

Nu încerca sã faci totul numai dupã cum crezi tu de cuviinþã, deoarece nu vei realiza mare lucru. Iniþiativele tale au toate ºansele sã se bucure de succes, cu condiþia sã þii cont ºi de pãrerea celor din jur. N-ar fi exclus sã fii ceva mai pesimist în prima jumãtate a zilei.

Este necesar sã discuþi cu persoanele mai tinere din familie, pentru a ajunge la un acord în ceea ce priveºte chestiunile familiale. Este singura posibilitate de a rezolva problemele fãrã ca nimeni sã nu aibã ceva de comentat. Încercã sã înãbuºi din faºã orice urmã de disputã.

Este posibil sã primeºti o sumã de bani pe care o aºtepþi de mai mult timp. Eºti cam obosit, dar ideile pe care le ai te ajutã sã te descurci fãrã probleme. Cel mai favorizat rãmâne totuºi domeniul intelectual, în care poþi avea o realizare deosebitã. Se vor ivi unele atercaþii.

Stai ca pe ghimpi în aºteptarea unei veºti, care întârzie. Dacã vei da dovadã de mai multã rãbdare va fi mai bine pentru toatã lumea. Ai face bine dacã ai ieºi câteva ore afara, pentru a te deconecta. De fapt activitãþile de divertisment îþi vor permite sã îmbini utilul cu plãcutul.

În plan mental funcþionezi la limita superioarã. S-ar putea sã ai idei noi, pe care sã le prezinþi ºi altora. Trãieºti o emoþie puternicã ºi aceasta te-ar putea ajuta sã realizezi ceva mai deosebit, sã dai dovadã de un plus de creativitate. Ai putea mãcar sã schimbi puþin decorul în apartament.

Nu eºti în forma ta cea mai bunã, ceea ce îþi stârneºte îngrijorare în ceea ce priveºte sãnãtatea ta. De fapt nu este nimic grav, atâta doar cã trebuie sã aloci mai mnult timp odihnei. Relaþia cu prietenii poate fi cam încordatã, aºa cã evitã discuþiile în contradictoriu.

De energie nu duci lipsã ºi de aceea ai tendinþa de a te implica în activitãþi dintre cele mai diverse. Eºti entuziast ºi bine dispus, dar relaþia cu cei din jur este un pic tensionatã. Puterea ta de convingere este maximã, ceea ce îþi permite sã obþii promisiuni importante.

Este foarte posibil sã obþii o aprobare pe care ai cerut-o cu mult timp în urmã. Cineva din familie va avea probleme ºi de aceea îþi va solicita ajutorul. Oricum, lucrurile se vor rezolva fãrã nici un fel de emoþii. Sfaturile tale înþelepte pot salva multã lume din încurcãturã.

Ai chef de de o activitate mai deosebitã, dar unele treburi te mai reþin pe-acasã. Nu face totul de mântuialã, cãci se va gãsi cineva din familie sã îþi facã observaþie. Pe plan social vei avea o realizare, pe care de fapt o aºteptai de mai mult timp. Fii atent la toate detaliile.

Eºti tensionat ºi asta îþi creeazã greutãþi în comunicarea cu cei din jur. Dedicã-þi timpul activitãþilor de divertisment, cãci în aceastã direcþie ai putea avea rezultate care sã te satisfacã. În plan financiar lucrurile nu evolueazã chiar aºa cum îþi doreºti, iar cheltuielile nu se mai termina.

Pentru astãzi ar fi de dorit sã nu asculþi sfaturile celor mai tineri, care, deºi foarte binevoitori, dau dovadã de multã superficialitate. Cei vârstnici sunt cei care îþi pot oferi stabilitatea de care ai nevoie. În cazul în care vei avea ocazia sã faci unele schimbãri, ar fi bine sã nu te grãbeºti.

În cazul în care eºti implicat într-o activitate intelectualã, calitãþile tale au toate ºansele sã iasã în evidenþã. Ai putea sã faci o mulþime de drumuri ºi nu are nici un rost sã te împotriveºti, cãci ai toate ºansele sã poþi îmbina utilul cu plãcutul. Fii totuºi atent.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Luni, 19 martie 2012

VORBA LU` BUJI

de Mircea BUJORESCU

Cine ºtie, cunoaºte, cine are.. posedã oamnelor, D domniºoarelor ºi domnilor, dragelor ºi dragilor, bã Cornele, astãzi vom vorbi despre pleonasm. În DEX (Dicþionarul Explicativ al Limbii Române) definiþia exactã este: „Greºealã

de exprimare constând în folosirea alãturatã a unor cuvinte care repetã inutil aceeaºi idee; folosirea paralelã a unor cuvinte sau expresii identice sau apropiate ca sens”. În limbaj curent, cele mai tari exemple sunt „avansaþi înainte”, „enorm de mare”, etc. etc. Filosoful bulgar Duhanov folosea, pejorativ, o

ªahul, materie obligatorie în ºcoli? levii noºtri ar putea fi obligaþi sã înveþe ºah la ºcoalã. Parlamentul European a aprobat sãptãmâna trecutã o declaraþie scrisã prin care se recomandã statelor membre introducerea ºahului în sistemul de învãþãmânt, începând cu viitorul an ºcolar.

E

Cei care au avut iniþiativa introducerii ºahului ca disciplinã în ºcoli, au folosit ca argumente numeroasele studii care aratã cã ºahul îmbunãtãþeºte rezultatele la matematicã ale elevilor ºi are avantaje pedagogice. În Valea Jiului, într-ale ºahului existã cluburi cu tradiþii ºi rezultate, iar unul din ele este cel de la Vulcan. Reprezentanþii acestuia salutã iniþiativa. „ Este o idee mai veche, cel puþin la nivelul Federaþiei Române de ªah se discutã de ani buni. Este nemaipomenit. Sã ºtiþi cã ºahul nu trebuie jucat doar de cãtre cei care sperã sã ajungã campioni naþionali. ªahul trebui jucat de absolut orice copil ºi trebui sã facã parte din elementara bazã de culturã a oricãrui dintre noi. ªahul are avantaje extraordinare. Ordoneazã gândirea, te învaþã când sã ataci, când sã te aperi, sã gândeºti înainte de a spune sau de a face ceva. Ideea de a introduce ºahul în ºcoli este una nemaipomenitã ”, ne-a declarat Dorel ªchiopu,

expresie care a fãcut înconjurul lumii. „Ce e, e, ce nu e, nu e ºi unde este aglomeraþie, se numeºte înghesuialã”! Ceea ce, dacã n-ar fi un silogism idiot, ar fi un pleonasm perfect. Dacã primul ministru, în celebrul interviu cu nepotul Suzanei Gãdea, ne-a þinut lecþii de limba românã, înseamnã cã

preºedintele Secþiei de ªah din cadrul Clubului Sportiv Vulcan. Copiii vãd ºahul ca un joc interesant, care poate sã le dezvolte capacitãþile intelectuale. Ei se aratã bucuroºi la gândul cã vor juca ºi la ºcoalã. “ Da, mi-ar plãcea asta. Este un sport logic”, ne-a declarat un elev al ªcolii generale nr.6 din Vulcan. “ Îmi place ºahul pentru cã mã ajutã la minte. Mã joc ºi acasã, cu prietenii ºi cu bunicul, când are timp ”, a mai spus un elev din cadrul aceleiaºi unitãþi de învãþãmânt. Însã, dacã ºahul devine disciplinã de învãþãmânt, unii dascãli nu vãd cu ochi buni asta. Dar, dacã este doar o activitate recreativã, opþionalã, atunci sunt de acord. “ Ar fi interesant sã se introducã în programa ºcolarã, sã fi cuprinsã ºi o orã de studiere a ºahului. Asta da, mi se pare normal. Dar ca sã fie ca orã, disciplinã separatã în programã, nu mi se pare normal, nu vãd legãtura ”, a afirmat prof. Rodica Butnariu, director adjunct ªcoala generalã nr. 6 Vulcan. În anul 2008, ºase parlamentari, PSD ºi PRM, au depus la Senat o propunere legislativã de introducere a disciplinei ºah în programa elevilor. Proiectul de lege prevedea ca Ministerul Educaþiei sã organizeze, în fiecare unitate de învãþãmânt preuniversitar, un club de ºah pentru care se ºi asigura dotarea necesara. In þãri precum Rusia, China, SUA, Cehia, Anglia, Spania, Argentina si Venezuela, ºahul este disciplinã obligatorie în ºcoli. Luiza ANDRONACHE

am ajuns rãu de tot. În loc sã ne explice cum va face el sã trãim ºi noi mai bine, cãuta înþelesurile „adânci” ale cuvântului „salutar”. Cã, între timp, a „scãpat” pe gurã vreo câteva cacofonii (politica care) nu mai conta. El – cu ochii pe ceas – se Gâ(n)dea cum sã scape de întrebãrile incomode, se eschiva, folosindu-se de, vezi Doamne, vasta sa culturã. Când l-a întrebat Gâdea de chestia aia mãruntã cu serviciile secrete, a dat-o iar „dupã cireº”. Cicã au mai fost de ãºtia care, din ºefi de spioni, au ajuns ºefi de guverne. Fâs! A dat-o-n barã! De-aia am dat titlul acestui articolaº. Actualul prim – ministru ºtie. Dar încalcã regula. El numai

ºtie. De cunoscut, nu cunoaºte. El are puterea. Dar, împotriva firii, nu o posedã. Aºa cã, acum când deja sunt semne cã dau urzicile, vine ºtevia ºi rãsar lobodele, M.R.U., asociat cu politica devine un pleonasm. Aºteptãrile românilor erau altele. Dã-le, nene, sã bage la maþ ºi, dupã aia, vorbeºte-le despre Platon ºi Aristotel, despre Mata Hari ºi Putin. Zãdarnic ºtii, dacã nu cunoºti, degeaba ai, dacã nu posezi... Cât despre pleonasm, dragelor ºi dragilor, bã Cornele, o chestie e clarã. Amintiþi-vã de „Sã trãiþi bine”. „Românii trãiesc bine” a devenit, deja, exemplul tipic de pleonasm. Dar cui sã-i explici? N-ai cu cine, bã, n-ai cu cine...

acum pe mai multe porþiuni. Se remediazã deficienþele depistate Pe tronsonul Petroºani-Baru Mare, proiectul este executat în proporþie de aproximativ 80 la sutã, valoarea contractului fiind de aproape 13,7 milioane de euro, pentru 23 de kilometri de drum. Termenul iniþial de finalizare pentru acest tronson a fost 8 august 2006, însã acesta a fost depãºit. Pentru cel de-al doilea tronson, Baru-Haþeg, în lungime de aproape 26 de kilometri, suma alocatã este de 42 de milioane de lei ºi aici lucrãrile sunt cele mai avansate. Practic, se refac anumite lucrãri la care în timpul recepþiei s-au gãsit deficienþe ºi se lãrgeºte un pod. Al treilea tronson se întinde de la Haþeg la Simeria, pe o lungime de 30,6 kilometri. Suma alocatã este de peste 12,2 milioane de euro ºi ar mai fi puþin de lucru. Noul termen de finalizare a fost stabilit pen-

tru acest an, dar rãmâne de vãzut dacã, mãcar de aceastã datã, constructorii se vor încadra în termene. „Pe douã tronsoane, lucrãrile au fost recepþionate, dar mai sunt unele deficiente care trebuie remediate. În plus, mai trebuie turnat stratul de uzurã. Pe tronsonul Simeria – Haþeg, din câte am înþeles se taluzeazã”, a declarat Costel Avram, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Proiectul a avut, pe parcursul derulãrii lui, unele probleme, unde a fost nevoie de intervenþii. De exemplu, localnicii din satul Ruºi s-au plâns cã s-au executat ºanþuri de scurgere a apei doar pe partea dreaptã a drumului, în timp ce pe partea stângã, apa ajunge direct în curþile oamenilor, odatã cu înãlþarea drumului. Probleme s-au descoperit ºi pe tronsonul Baru-Petroºani la zidurile de sprijin, care au trebuit refãcute. Car men COSMAN

DN 66 redevine coºmarul ºoferilor

N 66, Petroºani – Simeria, redevine coºmarul ºoferilor odatã cu încãlzirea vremii. Douã tronsoane din acest drum au fost recepþionate, dar lucrãrile au luat-o de la capãt, dupã ce s-au gãsit deficienþe care trebuie remediate.

D

Drumul naþional care face legãtura între Simeria ºi Petroºani este în reparaþii de aproape 10 ani, iar pânã acum a înghiþit milioane de euro. Termenele de finalizare au fost

demult depãºite ºi, odatã cu încãlzirea vremii, a redevenit coºmarul ºoferilor. Semafoare, porþiuni de drum îngustat, cozi de autoturisme ºi nervi, acesta este tabloul general, mai ales pe porþiunea Haþeg – Petroºani, unde lucrãrile au fost reluate. Lucrãrile au demarat în 2003, iar la vremea respectivã Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei anunþa cã valoarea lucrãrilor este de 46 de milioane de euro. În 19 martie 2003, Administraþia Naþionalã a Drumurilor, actuala Companie

Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale, a contractat aceastã lucrare cu trei constructori, pentru fiecare tronson. Termenele de execuþie s-au tot prelungit, mai ales cã unul dintre constructorii iniþiali, firma Prodeftiki, a dat faliment ºi a trebuit înlocuit, iar preþurile au crescut în timp, odatã cu modificarea proiectelor. Termenul limitã de finalizare a lucrãrilor a fost, iniþial, vara anului 2006, dupã care s-a prelungit pânã în toamna lui 2007, ulterior fiind la 31 martie 2010, însã la amenajarea DN 66 se lucreazã ºi


12 Turism

Cronica Vãii Jiului |Luni, 19 martie 2012

eci de schiori s-au oprit puþin din schiat ºi au construit oameni de zãpadã. Aceasta este cea de-a patra ediþie a Festivalului Oamenilor de Zãpadã care are loc la Straja în Valea Jiului.

Z

Mexicani, bucãtari sau oameni de zãpadã clasici, dar ºi politicieni, ori vedete autohtone au rãsãrit sâmbãtã dimineaþã în apropierea cabanelor în Straja. Turiºtii ºi-au dat toatã silinþa sã realizeze cel mai frumos om din omãt ºi cu toþii au avut pânã la urmã de câºtigat. Festivalul oamenilor de zãpadã este un prilej pentru toatã lumea sã se distreze sã se amuze sau sã creeze ºi mulþi au venit cu planuri bine stabilite. Zãpada doar a fost cea care s-a lãsat cu greu modelatã. “Omul nostru e mexican ºi l-am ºi botezat Luis Miguel. Sper sã câºtigãm ceva cu el cã nouã ne place mult”, spune un concurent. “E plãcut, afarã temperatura e numai bunã ºi de schiat ºi pentru oameni de zãpadã. Zãpada nu s-a lãsat uºor modelatã, dar am avut vin fiert ºi a mers”, spune un altul. „Aºa-l vedem noi pe Traian Bãsescu, face plajã. Vorbind serios, noi am vrut ceva inedit. Ne-am simþit bine ºi mi se pare o idee foarte bunã acest festival”, a spus Andrei unul dintre „muncitorii” care l-au

Festival cu oameni de zãpadã la Straja

întruchipat pe preºedinte. Maºina „eco” a fost poate ce-a mai frumoasã realizare a unor turiºtii care au muncit mai bine de opt ore. „De la ora 10 ne-am apucat ºi acum, dupã premiere, o sã plecãm cu ea. Am fãcut-o decapotabilã pentru cã vremea este superbã” a spus Florin unul dintre „ºoferii” maºinii „eco”. Organizatorii fac din acest

festival un nou prilej de voie de bunã ºi toþi cei care au schiat sau au construit oameni de zãpadã au primit vin fiert sau ceai. “Ca în fiecare an toþi concurenþii au fost premiaþi. Sunt mulþi copii care au participat ºi ar fi fost dezamãgiþi dacã le-am fi spus cã omul lor de zãpadã, la care au pus atâta suflet, nu este cel mai frumos. Fiecare a primit diplomã ºi un premiu, iar noi ne bucurãm cã au participat. Toatã lumea a primit ceai cald ºi vin fiert gratuit. Este un prilej de distracþie ºi bunã dispoziþie ºi la final îi premiem pe toþi cei care ºi-au dat silinþa sã creeze o figurinã fie ea cât de micã”, a declarat Emil Pãrãu organizatorul competiþiei. Turiºtii care au urcat duminicã la Straja, au avut parte de o vreme

cu soare ca într-o veritabilã primãvarã. Ei ºi-au dat jos hainele groase ºi, dupã o turã de pârtie, s-au tolãnit în ºezlonguri la soare, ca sã prindã un bronz de munte. În Straja s-au înregistrat la amiazã 17 grade Celsius, adicã o vreme numai bunã de plajã. Diana MITRACHE

Ciobanul rãtãcit a fost gãsit iobanul care a dispãrut din Jieþ, Valea Jiului, în luna februarie a fost gãsit mort. Descoperirea a fost fãcutã de rudele omului, care l-au depistat chiar în apropierea stânii unde trebuia sã ajungã.

C

Cic Florea Dumitru aplecat de acasã în 21 ianuarie ºi rudele l-au dat dispãrut dupã ce nu a mai rãspuns la telefonul mobil. Zile în ºir rudele ºi salvamontiºtii l-au cãutat în munþi, dar fãrã succes. Corpul ciobanului a fost gãsit la o distanþã micã de stânã la care trebuia sã ajungã în ianuarie. “Salvamontiºtii au plecat

duminicã dimineaþã în zona indicatã de rudele omului. Ciobanul a fost descoperit chiar de familia sa nu departe de locul în care trebuia sã ajungã. Nu se ºtie deocamdatã din ce cauzã a murit, dar cert este cã noi nu l-am gãsit chiar dacã l-am cãutat de nenumãrate ori în acel loc din cauzã cã a

fost zãpadã mare”, spune Dumitru Bârlida, ºeful echipei Salvamont Petroºani. În ziua în care ciobanul a plecat spre stânã a nins foarte mult, iar în Parâng au fost foarte multe avalanºe. Salvamontiºtii l-au cãutat ºi cu aparaturã de depistare a semnalului de la telefonul mobil, dar

nu l-au gãsit din cauza nãmeþilor uriaºi. Acum cã zãpada s-a topit, trupul omului a fost zãrit de rudele care nu au încetat sã-l caute luni de zile. Trupul va ajunge la medicinã legalã, pentru ca specialiºtii sã afle cauza decesului ciobanului de 45 de ani. Diana MITRACHE


CVJ, Nr, 86, Luni 19 martie 2012  

CVJ, Nr, 86, Luni 19 martie 2012

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you