Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 82
Cronica Vãii Jiului Marti, 13 martie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
”Pact împotriva
MORÞII”
În Valea Jiului, 30 la sutã din populaþie cumpãrã mâncare pe datorie. Registre ºi caiete întregi aratã dimensiunea sãrãciei. Existã zone în judeþul Hunedoara atât de sãrace încât comerciaþii ºi cumpãrãtorii au adoptat metode de supravieþuire adaptate vremurilor.
PAGINA 11
Iatã ce au obþinut Personalul Candidaþi minerii din Valea de la suprafaþã dã cu toane în USL Jiului dupã proteste în judecatã CNH aceasta, USL îºi va stabili candidaþii pentru primãriile din Valea Jiului ºi S ãptãmâna upã negocierile purtate cu reprezentanþii
D Ministerului Economiei ºi directorul general al Companiei Naþionale a Huilei Petroºani –
mandatat de MEC, Sindicatul Muntele a fost de acord sã dea majorarea sporului de periculozitate pe tichete cadou. >>> PAGINA A 3-A
ersonalul angajat la Compania Naþionalã a Huilei Petroºani, care munceºte la suprafaþã, a decis sã se lupte în instanþã cu administraþia din minerit pentru drepturile lor.
P
>>> PAGINA A 3-A
listele cu viitorii consilieri locali. Dacã în unele localitãþi s-a stabilit totul pas cu pas, în altele încã se mai aºteaptã rezultatele sondajelor ori schimbãri de rânduri în celelalte partide.
>>> PAGINA A 5-A
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Marti, 13 martie 2012
S.C “ART FOREST COMPANY” S.R.L Petrila, str. Republicii, bl 103 A, ap. 17, Judeþul Hunedoara Nr. Ing. Reg. Com. J20/1024/2003 Cod Unic Inreg. RO 15700061 5) Categoria ºi descrierea serviciilor: Servicii de consultanþã pentru afaceri ºi management ºi servicii conexe. a. Servicii de elaborare Plan Afaceri – 1 lucrare, cod CPV 79314000-8. b. Servicii de consultanþã pentru managementul proiectului – cod CPV 79411000-8. 6) Durata contractului de servicii: Pentru elaborarea planului de afaceri: o lunã, începând de la data semnãrii contractului, dar nu mai târziu de data maximã de înscriere a proiectelor. Pentru consultanþa pentru managementul proiectului: 12 luni de la demararea implementãrii proiectului. 7) Nu se acceptã depunerea de oferte alternative. 8) Documentaþia de atribuire poate fi solicitatã în scris la sediul firmei din Petrila, str. Republicii, bl 103 A, ap 17, jud Hunedoara sau la tel./fax 0354/ 405.382. Documenþia se distribuie gratuit. 9) Având în vedere cã sesiunea de depunere proiecte s-a deschis pe 12 ianuarie 2012, termenul limitã de primire a ofertelor este: 15 martie 2012, ora 10:00. 10) Adresa de primire a ofer-
ANUNÞ DE INTENÞIE 1) Scop: Achiziþia de servicii de consultanþã pentru realizarea unui proiect de investiþii prin Programul Operaþional Sectorial „Creºterea Competitivitãþii Economice” (POS CCE) 2007 - 2013; Axa Prioritarã 1 – Un sistem inovativ ºi ecoeficient de producþie; Domeniul major de intervenþie DMI 1.1 – Investiþii productive ºi pregãtirea pentru competiþia pe piaþã a intreprinderilor, în special a IMW; Operaþiunea a) Sprijin pentru consolidarea ºi modernizarea sectorului productiv prin investiþii tangibile ºi intangibile; A2 – Sprijin financiar în valoare de pânã la 1.065.000 lei acordat pentru investiþii pentru intreprinderile mici ºi mijlocii. 2) Firma Contractantã: S.C ART FOREST COMPANY S.R.L., tel/fax:0354/ 405.382. 3) Procedura de atribuire: Selecþie de oferte conform normelor interne de achiziþii POS CCE. 4) Forma contractului: Contract de servicii.
telor: Petrila, str. Republicii, bl 103 A, ap 17, jud. Hunedoara. Ofertele pot fi trimise prin fax, poºtã sau depuse în original la sediul beneficiarului. În cazul transmiterii prin fax, ofertele vor fi depuse ºi în original sau transmise prin poºtã în maxim 3 zile lucrãtoare. 11) Limba de redactare a ofertei: limba românã. 12) Deschiderea ofertelor va avea loc în data de: 15 martie 2012, ora 11:00. 13) Perioada de valabilitate a ofertelor: 60 de zile de la data de depunere a ofertelor. 14) Criteriul de atribuire: preþul cel mai scãzut. Reprezentant legal: Valericã BOGOS
Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 17:00 - 18:00 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi. Nicolae NICOARÃ
ANUNÞURI
Cronica Vãii Jiului
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428
Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
ADRESA NOASTRÃ
Director:
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Comanda la mine 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Plasa de stele 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Parfum de cedru
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Joker (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Iubire interzisã (r) 0:30 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Taxi (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:30 Apropo TV (r) 14:30 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pariu cu viaþa (s) 21:30 Pariu cu viaþa (s) 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Spartacus: Nisip însângerat (s) 0:00 Las fierbinþi (r)
Prima TV 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Nicãieri nu-i ca acasã! 22:15 Trãsniþii - Colecþia de pãlãrii 23:15 Focus Monden 23:45 Rãzboiul lumilor 1:30 Focus (r)
TVR 1 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Cu ochii’n 4 (r) 12:20 Fabrica de staruri 12:40 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Bãieþii din strada Pal Ultimul episod 18:25 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Fabrica de staruri 21:15 Studio UEFA Champions League (live) 21:40 Fotbal: Bayern Munchen - Basel (live) 23:50 Rezumatele zilei UEFA Champions League (live) 0:40 Crazy Horse
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Marti, 13 martie 2012
Iatã ce au obþinut minerii din Valea Jiului dupã proteste upã negocierile purtate cu reprezentanþii Ministerului Economiei ºi Comerþului ºi directorul general al Companiei Naþionale a Huilei Petroºani – mandatat de MEC, Sindicatul Muntele a fost de acord sã dea majorarea sporului de periculozitate pe tichete cadou.
D
În urma negocierilor, între pãrþi a fost încheiat un nou protocol, ale cãrui detalii au fost fãcute publice ieri. Conform înþelelegerii parafate, Compania Naþionalã a Huilei va acorda salariaþilor care desfãºoarã activitate în condiþii speciale tichete cadou în limita prevederilor Bugetului de Venituri ºi Cheltuieli pentru anul 2012, aprobat prin HG nr. 99 / 2012. Astfel, în luna martie 2012 se vor acorda tichete cadou pentru luna februarie 2012, în cuantum de 300 lei pentru fiecare salariat care desfãºoarã activitate în
condiþii speciale. „Aceste tichete cadou se acordã în compensarea drepturilor salariale reprezentând majorarea sporului de periculozitate pentru luna februarie 2012 de la 600 la 700 lei ºi creºterea salariilor, conform Actului Adiþional la Contractul colectiv de muncã al CNH – SA pentru anul 2012, înregistrat la ITM Hunedoara”, au precizat oficialii CNH. De asemenea, în baza unor Protocoale încheiate lunar între CNH – SA ºi Sindicatul Muntele pentru lunile martie, aprilie, mai ºi
iunie 2012 se vor acorda tichete cadou în cuantum de 200 lei pentru fiecare salariat care desfãºoarã activitate în condiþii speciale, în condiþiile neaplicãrii Actului Adiþional nr. 10. 995 / 99 / 30.12.2011/ 02.02.2012. Sindicaliºtii participanþi la negocieri au fost de acord ca prevederile acestui act adiþional sã nu se aplice pentru perioada în care se acordã tichetele cadou în compensare. Pe de altã parte, Sindicatul Muntele a fost de acord cu compensarea drepturilor salariale reprezentând majorarea sporului de pericu-
lozitate pentru luna februarie 2012 de la 600 la 700 lei ºi creºterea salariilor pentru luna februarie 2012 ºi s-a obligat sã procedeze la renegocierea clauzelor cu privire la sporul de periculozitate. De Paºti, CNH va acorda tot tichete cadou salariaþilor. Astfel, pentru salariaþii care desfãºoarã activitate în condiþii speciale în cuantum de 400 lei pentru fiecare salariat, iar pentru salariaþii care desfãºoarã activitate la suprafaþã tichete cadou în cuantum de 250 lei pentru fiecare salariat. Car men COSMAN
Personalul de la suprafaþã
dã în judecatã CNH P ersonalul angajat la Compania Naþionalã a Huilei Petroºani, care munceºte la suprafaþã, a decis sã se lupte în instanþã cu administraþia din minerit pentru drepturile lor.
Psihologii explicã forþa protestelor în cazul deciziilor rimestrul protestelor în T Valea Jiului. În primele trei luni ale anului au avut loc mai multe proteste în Valea Jiului. Fie cã e vorba de mineri care îºi cer drepturile sau de cetãþeni care au cerut demiterea Guvernului, anul pare a fi unul tumultos.
Explicaþia psihologilor este una complexã vizavi de aceste acþiuni. Vocea strãzii se face auzitã la un alt nivel în aceste condiþii. “Este vorba de psihologia maselor. Când un om merge singur în faþa unui conducãtor sã îºi cearã drepturile nu se face la fel de bine auzit cã ºi când este în grup.
Aºa se explicã faptul cã atunci când merge în grup se schimbã situaþia. Aºa este ºi în cazul protestelor în rândul minerilor. Vocea unui singur miner nu s-ar fi fãcut auzitã precum a fost în cazul celor peste 4-5000 de ortaci”, afirmã psihologii. Totodatã, existã însã riscul ca aceste acþiuni în grup sã fie mai greu de controlat. „În cazul psihologiei maselor situaþia poate deveni mai greu de controlat”, mai spun psihologii. În aceste condiþii este necesarã intervenþia forþelor de ordine, care în unele cazuri poate face mai mult rãu decât bine. În acest caz se vorbeºte despre psihologia ordinii publice.
„Atunci când este necesarã intervenþia forþelor de ordine situaþia se complicã mult mai mult. Aici cel mai important lucru este intervenþia forþelor de ordine, care însã pot sã greºeascã”, mai spun psihologii. Ortacii din Valea Jiului ºi-au obþinut drepturile datoritã protestelor care au avut loc în cursul sãptãmânii trecute. Vocea celor peste 5000 de mineri care s-au revoltat a dus în cele din urmã la gãsirea unei soluþii favorabile pentru problemele acestora. Totodatã, la începutul anului în Valea Jiului au mai avut loc alte proteste prin care cetãþenii au cerut schimbarea Guvernului Boc. ªi acest lucru s-a înfãptuit în cele din urmã. Raul IRINOVICI
Decizia a fost luatã luni dimineaþã din cauzã cã oamenii se simt discriminaþi. Este vorba despre circa 1.200 de angajaþi ai CNH Petroºani, reprezentaþi de Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului. „Vom da în judecatã administraþia Companiei Naþionale a Huilei Petroºani pentru nerespectarea actului adiþional semnat de salariaþi ºi pentru discriminare, pentru cã aceste tichete cadou se acordã doar pentru personalul din subteran”, a declarat Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ. Acþiunea în
instanþã va fi fãcutã în perioada imediat urmãtoare, iar oamenii sunt extrem de supãraþi pentru cã la Bucureºti s-a negociat doar pentru subteran, deºi toate categoriile de personal au semnat actual adiþional la contractul colectiv de muncã. „În istoria Vãii Jiului nu s-a mai pomenit o astfel de discriminare între salariaþii din subteran ºi cei de la suprafaþã”, a mai spus Lacataº. Nemulþumirile personalului care lucreazã la suprafaþã au apãrut dupã ce s-a anunþat cã minerii vor primi tichete cadou în valoare de 300 de lei, iar din luna martie, de câte 200 de lei, pânã în luna iunie, când se va înfiinþa complexul energetic. De asemenea, de Paºti minerii vor beneficia de adaosuri salariale în valoare de 400 de lei, iar cei de la suprafaþã de numai 250 de lei. Car men COSMAN
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Marti, 13 martie 2012
Contrabandist de þigãri interjudeþean n bãrbat de 33 de ani, din Reºiþa, care a vrut sã facã un ban în plus în judeþul Hunedoara, este cercetat penal de poliþiºti.
U
Maºini abandonate în drum u parcat anul trecut ºi nu ºi-au mai miºcat maºinile de luni de zile. Câþiva ºoferi au uitat pur ºi simplu sã-ºi deszãpezeascã maºinile, iar acum acestea încurcã traficul în plin centrul oraºului Petroºani.
A
Autovehiculele sunt abandonate de câteva luni ºi nimeni nu s-a sinchisit sã le mute. Mai mult, zãpada care a fost îndepãrtatã de pe carosabil s-a strâns în jurul lor, iar acum
sunt pur ºi simplu þinute într-un bulgãre de gheaþã murdarã. Se pare, însã, cã proprietarii lor nici nu mai au nevoie de ele. Cele douã maºini sugrumã traficul din zona Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani, într-un loc în care administraþia localã a investit bani pentru modernizarea arterei rutiere ºi a finanþat iluminatul ornamental al clãdirilor, însã, firma care deþine maºinile nici nu are de gând sã le scoatã dintre gheþuri, deºi parcarea este aproape goalã. „Muncitorii de la deszãpezire au curãþat artera, dar
nu au putut sã dea toatã zãpada din jurul maºinilor. Ei ºi-au fãcut datoria aºa cum au putut, însã, mai sunt ºi astfel de situaþii. Sã sperãm cã se încãlzeºte ºi se va topi zãpada”, spun cei de la salubritate. Pânã acum nici un proprietar de maºini nu a fost amendat din cauzã cã ºi-ar fi abandonat autovehiculul pe domeniul public, deºi, astfel de cazuri sunt peste tot ºi încurcã circulaþia, însã, în Petroºani nu existã nicio firmã care sã se ocupe de ridicarea maºinilor parcate ilegal. Diana MITRACHE
Asta dupã ce oamenii legii au descoperit cã bãrbatul nu venise sã se angajeze în judeþul vecin, ci avea portbagajul plin de þigãri netrimbrate. Contrabandistul a fost prins de poliþiºtii Formaþiunilor de Investigaþii Criminale ºi Investigare a Fraudelor Haþeg, care au desfãºurat o acþiune pentru prevenirea ºi combaterea ilegalitãþilor ce se comit în domeniul producerii ºi comercializãrii produselor din tutun. În autoturismul bãrbatului se aflau 1.000 de pachete de þigãri fãrã banderole de marcaj fiscal. Întreaga cantitate de þigãri a fost ridicatã, în cauzã fiind întocmit dosar penal pentru sãvârºirea infracþiunii de contrabandã. Car men COSMAN
S-a încheiat prima sãptãmânã de înscrieri n judeþul Hunedoara, dupã prima sãptãmânã de înscrieri în clasa pregãtitoare ºi clasa I, statisticile aratã un grad de ocupare mediu.
Î
Spre exemplu, la clasa pregãtitoare au fost înscriºi 728 de copii din 2192 recenzaþi, iar la clasa I, 1399 din 3022. La Petroºani, la o singurã unitate ºcolarã, pânã acum s-a ocupat mai puþin de jumãtate din locuri. „La nivelul ºcolii am înscris aproape 90 de copii, 50 în
Pregãtiri pentru Paºte, la Petroºani ai este puþin, iar M comercianþii de miei vor veni cu marfã la vânzare în pieþe ºi târguri. Dacã anul trecut, producþia nu a fost cea aºteptatã, iar preþurile au fost destul de ridicate, anul acesta, de Paºte
vom avea miei pe alese. Administraþia Pieþelor de la Petroºani pregãteºte punctul de sacrificare. “Am pregãtit deja punctul de sacrificare a mieilor ºi urmeazã sã primim ºi mult aºteptata autorizaþie de
funcþionare permanentã. Nu va mai fi doar pentru sãrbãtorile pascale. Am luat legãtura cu producãtorii de carne de miel, care vin aici sã comercializeze mieii în mod tradiþional, iar aceºtia sunt pe cale sã onoreze invitaþia noastrã”, ne-a declarat Ioan Pristavu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani. Cei mai mulþi oieri preferã sã vinã cu mieii vii pe care care sã-i sacrifice mai apoi la miniabatorul din piaþã, uneori la alegerea clientului, care vrea sã ºtie ce cumpãrã. Luiza ANDRONACHE
casa I ºi 38 în clasa pregãtitoare. Urmeazã sã vedem cam câþi se mai înscriu. Avem 4 clase I de 25 de elevi pe clasã, deci 100 de locuri, ºi 3 clase pregãtitoare cu care ne ducem spre 76 de elevi”, ne-a declarat Elena Gârjob, director ªcoala Generalã I.G. Duca. Prima etapã a înscrierilor va dura pâna pe 16 martie. În etapa a doua, între 20 ºi 27 martie vor fi înscriºi copiii care
solicitã înscrierea la o altã unitate ºcolarã decât ºcoala de circumscripþie. Într-o a treia etapã a înscrierilor, între 23-25 aprilie, vor fi înscriºi copiii care au solicitat înscrierea la o altã ºcoalã decât ºcoala de circumscripþie, dar nu au fost înmatriculaþi, din lipsã de locuri sau cei care nu au participat la nicio etapã, iar între 2 ºi 9 mai este asiguratã înscrierea copiilor care nu au participat la etapele anterioare sau nu au fost înmatriculaþi, din diferite motive. Luiza ANDRONACHE
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Marti, 13 martie 2012 ãptãmâna aceasta, USL îºi va stabili candidaþii pentru primãriile din Valea Jiului ºi listele cu viitorii consilieri locali. Dacã în unele localitãþi s-a stabilit totul pas cu pas, în altele încã se mai aºteaptã rezultatele sondajelor ori schimbãri de rânduri în celelalte partide.
S
Cel mai simplu, din câte declarã, a fost pentru Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, care ºi-a anunþat ºi candidatura pentru încã un mandat. ”Listele candidaþilor la Primãria Lupeni au fost finalizate. Se ºtie care este candidatul la Primãria Lupeni, adicã ei. La Consiliul local, listele au fost definitivate proporþional cu actualii consilieri. De la PSD au fost propuºi 17, iar de la PC-PNL ºapte. Nu existã primul sau ultimul loc, vedem cine va intra ºi ce va fi la alegeri”, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, Cornel Resmeriþã. Cât despre mersul alianþei de când a plecat Constantin Brânduºe, Resmeriþã o catalogheazã ca fiind ”perfectã”:
Candidaþi cu toane în USL
”Avem cu PNL o colaborare perfectã. Cu Cristinel Dãnciulescu Purcaru este o colaborare perfectã, este un coleg de nota 10, nu au existat probleme”. La Vulcan însã este încã ceaþã, având în vedere zvonistica din ultima vreme, cã primarul Gheorghe Ile ar trece la USL. În timp ce Alina Cîrstoiu spune cã nu va lipi vreodatã afiºe pentru Ile, Angela Stoica dã ca sigurã candidatura primarului din partea PDL. ”Noi încã nu ne-am fãcut lis-
O sãptãmânã ºi USL se lanseazã în cursã SL va decide pânã la mijlocul lunii cine sunt candidaþii la alegerile ce bat la uºã.
U
Surse din cadrul coaliþiei au anunþat cã pe 19 martie vor fi încheiate toate negocierile pe judeþe privind candidaturile la alegerile locale din luna iunie. Secretarul general trebuie sã finalizeze discuþiile în cadrul USL ºi 19 martie va fi data de încheiere în toate judeþele a negocie-
rilor cu partenerii din USL. Asta înseamnã modul de candidaturã pe listele de la Consiliul Judeþean ºi local, candidaturile în teritoriu. Regula va fi cea a candidaturilor USL ºi, dacã vor exista anumite excepþii în care vor merge separat, acestea vor fi doar
cu caracter de excepþie. Liviu Dragnea este cel care negociazã la nivel de judeþe ºi în Hunedoara aleºii de pe liste vor fi nominalizaþi,aºa cum au afirmat membrii coaliþiei, cei mai buni în sondaje. Diana MITRACHE
tele în acest sens, cã este prea devreme. ªtim doar cã din partea PDL va candida Gheorghe Ile, atât. Despre cine, ce, pe ce post va mai dori, încã nu ºtiu”, a precizat Angela Stoica. ”În USL Vulcan încã nu au fost finalizate listele, este un sondaj de opinie în derulare, comandat de PNL. Din partea PNL ar urma sã candidez eu, iar din partea PSD domnul Marin Coltescu. Vom vedea ce va fi în funcþie de rezultatele acestuia. Dar se aud chestii interesante vizavi de faptul cã pe Ile îl trece gândul sã treacã la USL. Eu, personal, nu voi lipi niciodatã afiºe pentru Gheorghe Ile. Dar acesta este punctul meu de vedere, nu al filialei PNL Vulcan. Deocamdatã sunt doar zvonuri, nu este nimic sigur”, declarã
Alina Cîrstoiu. Gheorghe Ile spune însã cã tot ce se aude în ultima vreme sunt doar zvonuri: ”O sã vedem ce va fi pânã la alegeri, mai este pânã atunci. Nu-i bai cã nu vrea Alina Cîrstoiu sã lipeascã afiºe cu mine. Toate acestea sunt poveºti de adormit copiii, nu s-a discutat nimic referitor la aceste aspecte”.
La Petroºani sfârºitul de sãptãmânã va aduce noutãþi. „Încã nu am finalizat listele, iar deocamdatã candidat la Primãria Petroºani din partea USL este Ioan Rus. Atât ºtiu, cã postul este al PSD-ului, iar norma de reprezentare în consiliul local va fi hotãrâtã în funcþie de rezultatele sondajelor. Aºteptãm ca aceste sondaje sã fie finalizate ºi atunci vom ºti rezultatele”, a declarat Gerschner. Consilierul local Doina Popescu a precizat cã ea nu mai vrea sã candideze pentru încã un mandat ”atâta vreme cât Rus este preºedinte”. ”Eu nu mai candidez pentru un post de consilier local, cã se alege praful de organizaþie, Rus þine ºedinþele de partid pe ascuns. Mi se reproºeazã cã sunt fan Vochiþoiu ºi de aceea atitudinea asta faþã de mine. Nu mai vreau sã candidez atâta vreme cât este Rus preºedinte. Am ajuns sã mã înþeleg mai bine cu Ridzi decât cu Rus”. Anamaria NEDELCOFF
Am întâlnit ºi funcþionare fericite ouã administraþii locale D din Valea Jiului au alocat diferite sume de bani angajatelor din primãrii cu ocazia zilei internaþionale a femeii. Astfel, la Petrila doamnele ºi domniºoarele din administraþia publicã au primit câte 300 de lei din partea primãriei. La Petroºani se pare cã încã se menþine anul de crizã, deoarece aici s-au alocat doar 150 de lei pentru funcþionarele din primãrie. În timp ce reprezentanþii administraþiilor locale se rezumã la alocarea unor prime ºi continuarea masivã a investiþiilor în acest an, reprezentanþii þãrii vin cu alte promisiuni mãreþe. Spre exemplu, preºedintele României, Traian Bãsescu, a afirmat cã salariile bugetarilor vor
creºte în luna iunie, adicã exact în luna alegerilor, cu 15 procente. “România este mult mai pregãtitã, avem o rezervã creatã din împrumuturi. Salariile ar trebui sã creascã cu circa 15% pentru a reveni la salariile anterioare. 15% ºi cu 15% fac 25% pentru cã s-a aplicat procentul la o sumã mult mai micã. Mãrirea ar trebui fãcutã o singurã datã. Dacã facem o
mãrire de 15% practic media anualã ar fi de circa 7%. O astfel de mãsurã nu aduce nimic pentru putere dar este o chestiune de echitate”, a afirmat preºedintele în cadrul unei emisiuni televizate. În replicã, preºedintele PSD, Victor Ponta, susþine cã în acest an nu vor exista majorãri salariale. “Nu se majoreazã nici un salariu. Se restituie o parte din ce s-a luat în 2010, dar nici mãcar cât s-a tãiat. Trebuie sã
cerem Guvernului încã din acest an luarea acelor mãsuri economice care sã asigure o dezvoltare sustenabila a României: scãderea CAS, scãderea TVA pentru produsele alimentare, încetarea investiþiilor cu caracter politic ºi electoral. Tot acest mix de politici economice ne poate asigura mãsura anunþatã de domnul Bãsescu acum câteva zile”, afirmã Ponta. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului |Marti, 13 martie 2012
6 Actualitate
CASTELUL CORVINILOR aºteaptã un nou proiect de restaurare
Defriºãrile masive din Retezat, aduse în atenþia autoritãþilor europene oi europarlamentari români, Sabin Cutaº, (PC) ºi Daciana Sârbu, (PSD), au atras atenþia autoritãþilor europene asupra pericolelor ce ameninþã zonele protejate din România, printr-un demers iniþiat împreunã cu europarlamentarii Gaston Franco (Franþa) ºi Satu Hassi (Finlanda).
D
astelul Corvinilor din Hunedoara trebuie sã mai aºtepte cel puþin pânã la jumãtatea acestui an pentru ca Ministerul Culturii sã scoatã la licitaþie execuþia noului proiect de restaurare a monumentului istoric.
C
De mai bine de un an lucrãrile de restaurare a Castelului Corvinilor stagneazã, iar situaþia va rãmâne neschimbatã încã vreo câteva luni. Muncitorii care lucrau aici ºi-au strâns de prin 2010 sculele ºi au plecat acasã, dupã ce oficialii Ministerului Culturii au descoperit cã s-a lucrat „dupã ureche”. „În 2010 a fost sistatã lucrarea, considerându-se cã sunt vicii de proiectare ºi, implicit, de execuþie ºi trebuie elaborat un alt proiect. În 2011, Ministerul Culturii a scos la licitaþie proiectarea ºi
este posibil ca la jumãtatea acestui an sã se liciteze execuþia noului proiect”, a declarat Nicolae Ceriºer, directorul muzeului Castelul Corvinilor. Veºtile de la Ministerul Culturii vin destul de greu, iar între timp numãrul turiºtilor scãzut foarte mult. Conform datelor oficiale, anul trecut Castelul a fost vizitat de 60.000 de turiºti, mai puþin cu 1.400 faþã de 2010. ªi, din pãcate, se pãstreazã trendul descendent. „În luna februarie
abia dacã am avut 400 de turiºti. Sã sperãm cã, dacã vremea se mai încãlzeºte va începe sã se revigoreze turismul de weekend”, a mai spus Ceriºer.
derulat în P roiect hopuri
Construit secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara, pe locul unei vechi întãrituri, pe o stâncã la picioarele cãreia curge pârâul Zlaºti, Castelul nu a mai fost restaurant complet din anul 1870. În perioada anilor 19561968 a mai avut loc o lucrare de
Stripperii au înnebunit Facebook-ul ste clar! Femeile s-au distrat cum nu au mai fãcut-o demult. Despre petrecerea de 8 Martie se va vorbi cel puþin încã o lunã de zile de acum încolo, iar pe Facebook s-a stârnit un adevãrat “dezmãþ” al postãrilor ºi comentariilor, unele mai funny decât altele.
E
De departe, însã cea mai mediatizatã petrecere este cea care s-a organizat la Sala Dincã din Vulcan, unde au fost peste 400 de
femei. Locaþia de la Vulcan a fost la înãlþimea unui eveniment ce are loc doar o singurã datã pe an, iar orga-
restaurare primarã în care s-a intervenit pentru consolidarea zidurilor ºi a bolþilor din piatrã de la capela castelului ºi din Sala Dietei. În urmã cu mai bine de 15 ani s-a decis restaurarea monumentului istoric, dar procesul s-a derulat în hopuri. Din 1997, prin planul naþional de restaurare, a început ºantierul de restaurare a Castelului Corvinilor. Pânã în anul 2008 finanþarea a fost destul de incoerentã ºi mai mult a contribuit Primãria Municipiului Hunedoara decât Ministerul Culturii. În anul 2008, Castelul Corvinilor a fost considerat o prioritate naþionalã ºi a beneficiat de finanþãri substanþiale, însã ministrul Culturii a decsoperit cã lucrãrile sunt prost executate. Potrivit specialiºtilor, lucrarea de restaurare a componentelor artistice din piatrã a fost finalizatã în proporþie de aproximativ 50%, iar acum aºteptãm implementarea unui nou proiect pentru monumentul medieval. Car men COSMAN
nizatorii s-au pregãtit ca niºte adevãraþi profesioniºti. “A fost cea mai tare petrecere. Nu ºtiu cum va fi urmãtoarea, dar abia o aºtept”, stã scris într-unul din comentariile postate de o femeie. “Locaþia a fost extraordinarã iar gazdele ne-au primit excelent. Am vorbit ºi cu alte prietene ºi cred cã la noi a fost cea mai mare distracþie”, spune Alina. Însã, de departe, cele mai discutate postãri ºi fotografii, sunt cele care fac referire la stripperii care au încãlzit atmosfera. Sunt sute de poze ºi mesaje cu acest subiect. Cei trei bãieþi, Radu, Geany ºi Gabi, au distrat femeile de ziua lor la Sala Dincã din Vulcan ºi, cu siguranþã, a fost o petrecere nebunã de care chiar ºi ei îºi vor aminti. Astfel, pânã la urmãtoare ieºire, nu ne rãmâne decât sã ne amintim de nebunia de anul acesta. Nu, fetelor? Marius MITRACHE
În fapt, cei patru eurodeputaþi au iniþiat la Parlamentul European o declaraþie scrisã privind despãdurirea în UE, prin care solicitã îmbunãtãþirea protecþiei pãdurilor ºi a gestionarii durabile a acestora în UE, ca reacþie la procesul actual de degradare a pãdurilor ºi de reducere a biodiversitãþii acestora. Europarlamentarii atrag atenþia autoritãþilor europene în special asupra pericolelor la care sunt expuse zonele protejate din Europa, precum Parcul National Retezat din România. Aceºtia subliniazã cã gestionarea durabilã a pãdurilor prezintã diferenþe între si în cadrul þãrilor din UE, diferenþe care duc la modificarea structurii ºi biodiversitãþii pãdurilor. Mai mult, schimbãrile climatice reprezintã o
provocare importantã pentru pãdurile europene, determinând incidenþa crescutã a catastrofelor naturale, dispariþia unor specii de plante ºi animale, deteriorarea calitãþii solului, deºertificare ºi inundaþii. Subliniind, în apelul lor, cã Uniunea Europeanã are în acest moment un sistem fragmentat de monitorizare a arealului sau forestier, deputaþii solicitã realizarea unui sistem armonizat ºi cuprinzãtor de monitorizare a pãdurilor la nivelul Uniunii Europene, care sã includã raportãri continue ºi obligatorii privind împãdurirea, reîmpãdurirea ºi despãdurirea. Dacã va primi sprijinul a jumãtate plus unu din numãrul total al eurodeputaþilor, declaraþia scrisã va deveni poziþie oficialã a Parlamentului European. Defriºãrile masive din Retezat au stârnit ample reacþii din partea ONG –urilor ºi a activiºtilor ecologiºti, iar anul trecut mai multe instituþii au verificat dacã tãierile au respectat toate normativele în vigoare. La vremea respectivã autoritãþile au spus cã tãierile au fost autorizate de Ocolul Silvic Retezat sub pretextul cã pãdurea a fost atacatã de un gândac nimicitor Marius MITRACHE
Actualitate 7
Cãutaþi în munþii din Valea Jiului oi bãrbaþi din Uricani, care au D încercat sã urce la munte în zona Tuliºa au fost cãutaþi de jandarmi, din cauzã cã nu mai gãseau singuri drumul înapoi.
Cei doi au apelat 112 duminicã seara, dupã ce au încercat sã coboare ºi nu au reuºit. „Jandarmii au fost sesizaþi în jurul ore 20,30 cu privire la faptul cã douã persoane se aflã blocate pe stânci, în zona „Sterminos”, din masivul Tuliºa. Apelul la numãrul de urgenþã a fost fãcut chiar de unul dintre cei doi bãrbaþi blocaþi pe stânci. Acesta a comunicat faptul cã din cauza vântul puternic, a ceþii dense ºi în special a zãpezii, nu pot sã coboare”, spune Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara.. Cãtre zona indicatã, situatã la distanþa de 8 km faþã de oraºul Uricani, s-a deplasat o echipã formatã din jandarmi montani ºi salvamontiºti, care i-au reperat la miezul nopþii. Jandarmii montani ºi salvamontiºtii au fost nevoiþi sã parcurgã o parte din traseu pe schiuri de turã. Cei doi bãrbaþi, în vârstã de 24 ºi respectiv 31 ani, domiciliaþi în oraºul Uricani, au fost conduºi cãtre localitatea de domiciliu. Tinerii nu au necesitat îngrijiri medicale. Aceºtia le-au comunicat jandarmilor montani ºi salvamontiºtilor faptul cã s-au rãtãcit în jurul orei 16.00, iar pânã s-au decis sã sune la112 au încercat sã gãseascã calea de întoarcere. Pe întreaga duratã a acþiunii de cãutare, membrii echipei au comunicat cu cei doi tineri cu ajutorul telefonului mobil. Diana MITRACHE
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Marti, 13 martie 2012
6 Actualitate
CASTELUL CORVINILOR aºteaptã un nou proiect de restaurare
Defriºãrile masive din Retezat, aduse în atenþia autoritãþilor europene oi europarlamentari români, Sabin Cutaº, (PC) ºi Daciana Sârbu, (PSD), au atras atenþia autoritãþilor europene asupra pericolelor ce ameninþã zonele protejate din România, printr-un demers iniþiat împreunã cu europarlamentarii Gaston Franco (Franþa) ºi Satu Hassi (Finlanda).
D
astelul Corvinilor din Hunedoara trebuie sã mai aºtepte cel puþin pânã la jumãtatea acestui an pentru ca Ministerul Culturii sã scoatã la licitaþie execuþia noului proiect de restaurare a monumentului istoric.
C
De mai bine de un an lucrãrile de restaurare a Castelului Corvinilor stagneazã, iar situaþia va rãmâne neschimbatã încã vreo câteva luni. Muncitorii care lucrau aici ºi-au strâns de prin 2010 sculele ºi au plecat acasã, dupã ce oficialii Ministerului Culturii au descoperit cã s-a lucrat „dupã ureche”. „În 2010 a fost sistatã lucrarea, considerându-se cã sunt vicii de proiectare ºi, implicit, de execuþie ºi trebuie elaborat un alt proiect. În 2011, Ministerul Culturii a scos la licitaþie proiectarea ºi
este posibil ca la jumãtatea acestui an sã se liciteze execuþia noului proiect”, a declarat Nicolae Ceriºer, directorul muzeului Castelul Corvinilor. Veºtile de la Ministerul Culturii vin destul de greu, iar între timp numãrul turiºtilor scãzut foarte mult. Conform datelor oficiale, anul trecut Castelul a fost vizitat de 60.000 de turiºti, mai puþin cu 1.400 faþã de 2010. ªi, din pãcate, se pãstreazã trendul descendent. „În luna februarie
abia dacã am avut 400 de turiºti. Sã sperãm cã, dacã vremea se mai încãlzeºte va începe sã se revigoreze turismul de weekend”, a mai spus Ceriºer.
derulat în P roiect hopuri
Construit secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara, pe locul unei vechi întãrituri, pe o stâncã la picioarele cãreia curge pârâul Zlaºti, Castelul nu a mai fost restaurant complet din anul 1870. În perioada anilor 19561968 a mai avut loc o lucrare de
Stripperii au înnebunit Facebook-ul ste clar! Femeile s-au distrat cum nu au mai fãcut-o demult. Despre petrecerea de 8 Martie se va vorbi cel puþin încã o lunã de zile de acum încolo, iar pe Facebook s-a stârnit un adevãrat “dezmãþ” al postãrilor ºi comentariilor, unele mai funny decât altele.
E
De departe, însã cea mai mediatizatã petrecere este cea care s-a organizat la Sala Dincã din Vulcan, unde au fost peste 400 de
femei. Locaþia de la Vulcan a fost la înãlþimea unui eveniment ce are loc doar o singurã datã pe an, iar orga-
restaurare primarã în care s-a intervenit pentru consolidarea zidurilor ºi a bolþilor din piatrã de la capela castelului ºi din Sala Dietei. În urmã cu mai bine de 15 ani s-a decis restaurarea monumentului istoric, dar procesul s-a derulat în hopuri. Din 1997, prin planul naþional de restaurare, a început ºantierul de restaurare a Castelului Corvinilor. Pânã în anul 2008 finanþarea a fost destul de incoerentã ºi mai mult a contribuit Primãria Municipiului Hunedoara decât Ministerul Culturii. În anul 2008, Castelul Corvinilor a fost considerat o prioritate naþionalã ºi a beneficiat de finanþãri substanþiale, însã ministrul Culturii a decsoperit cã lucrãrile sunt prost executate. Potrivit specialiºtilor, lucrarea de restaurare a componentelor artistice din piatrã a fost finalizatã în proporþie de aproximativ 50%, iar acum aºteptãm implementarea unui nou proiect pentru monumentul medieval. Car men COSMAN
nizatorii s-au pregãtit ca niºte adevãraþi profesioniºti. “A fost cea mai tare petrecere. Nu ºtiu cum va fi urmãtoarea, dar abia o aºtept”, stã scris într-unul din comentariile postate de o femeie. “Locaþia a fost extraordinarã iar gazdele ne-au primit excelent. Am vorbit ºi cu alte prietene ºi cred cã la noi a fost cea mai mare distracþie”, spune Alina. Însã, de departe, cele mai discutate postãri ºi fotografii, sunt cele care fac referire la stripperii care au încãlzit atmosfera. Sunt sute de poze ºi mesaje cu acest subiect. Cei trei bãieþi, Radu, Geany ºi Gabi, au distrat femeile de ziua lor la Sala Dincã din Vulcan ºi, cu siguranþã, a fost o petrecere nebunã de care chiar ºi ei îºi vor aminti. Astfel, pânã la urmãtoare ieºire, nu ne rãmâne decât sã ne amintim de nebunia de anul acesta. Nu, fetelor? Marius MITRACHE
În fapt, cei patru eurodeputaþi au iniþiat la Parlamentul European o declaraþie scrisã privind despãdurirea în UE, prin care solicitã îmbunãtãþirea protecþiei pãdurilor ºi a gestionarii durabile a acestora în UE, ca reacþie la procesul actual de degradare a pãdurilor ºi de reducere a biodiversitãþii acestora. Europarlamentarii atrag atenþia autoritãþilor europene în special asupra pericolelor la care sunt expuse zonele protejate din Europa, precum Parcul National Retezat din România. Aceºtia subliniazã cã gestionarea durabilã a pãdurilor prezintã diferenþe între si în cadrul þãrilor din UE, diferenþe care duc la modificarea structurii ºi biodiversitãþii pãdurilor. Mai mult, schimbãrile climatice reprezintã o
provocare importantã pentru pãdurile europene, determinând incidenþa crescutã a catastrofelor naturale, dispariþia unor specii de plante ºi animale, deteriorarea calitãþii solului, deºertificare ºi inundaþii. Subliniind, în apelul lor, cã Uniunea Europeanã are în acest moment un sistem fragmentat de monitorizare a arealului sau forestier, deputaþii solicitã realizarea unui sistem armonizat ºi cuprinzãtor de monitorizare a pãdurilor la nivelul Uniunii Europene, care sã includã raportãri continue ºi obligatorii privind împãdurirea, reîmpãdurirea ºi despãdurirea. Dacã va primi sprijinul a jumãtate plus unu din numãrul total al eurodeputaþilor, declaraþia scrisã va deveni poziþie oficialã a Parlamentului European. Defriºãrile masive din Retezat au stârnit ample reacþii din partea ONG –urilor ºi a activiºtilor ecologiºti, iar anul trecut mai multe instituþii au verificat dacã tãierile au respectat toate normativele în vigoare. La vremea respectivã autoritãþile au spus cã tãierile au fost autorizate de Ocolul Silvic Retezat sub pretextul cã pãdurea a fost atacatã de un gândac nimicitor Marius MITRACHE
Actualitate 7
Cãutaþi în munþii din Valea Jiului oi bãrbaþi din Uricani, care au D încercat sã urce la munte în zona Tuliºa au fost cãutaþi de jandarmi, din cauzã cã nu mai gãseau singuri drumul înapoi.
Cei doi au apelat 112 duminicã seara, dupã ce au încercat sã coboare ºi nu au reuºit. „Jandarmii au fost sesizaþi în jurul ore 20,30 cu privire la faptul cã douã persoane se aflã blocate pe stânci, în zona „Sterminos”, din masivul Tuliºa. Apelul la numãrul de urgenþã a fost fãcut chiar de unul dintre cei doi bãrbaþi blocaþi pe stânci. Acesta a comunicat faptul cã din cauza vântul puternic, a ceþii dense ºi în special a zãpezii, nu pot sã coboare”, spune Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara.. Cãtre zona indicatã, situatã la distanþa de 8 km faþã de oraºul Uricani, s-a deplasat o echipã formatã din jandarmi montani ºi salvamontiºti, care i-au reperat la miezul nopþii. Jandarmii montani ºi salvamontiºtii au fost nevoiþi sã parcurgã o parte din traseu pe schiuri de turã. Cei doi bãrbaþi, în vârstã de 24 ºi respectiv 31 ani, domiciliaþi în oraºul Uricani, au fost conduºi cãtre localitatea de domiciliu. Tinerii nu au necesitat îngrijiri medicale. Aceºtia le-au comunicat jandarmilor montani ºi salvamontiºtilor faptul cã s-au rãtãcit în jurul orei 16.00, iar pânã s-au decis sã sune la112 au încercat sã gãseascã calea de întoarcere. Pe întreaga duratã a acþiunii de cãutare, membrii echipei au comunicat cu cei doi tineri cu ajutorul telefonului mobil. Diana MITRACHE
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Marti, 13 martie 2012
8 Actualitate
Actualitate 9
etroºãnenii care au fost “recompensaþi” cu amenzi contravenþionale îºi pot “spãla pãcatele” prestând muncã în folosul comunitãþii. Beneficiarii acestui “drept” sunt cei care au încãlcat legile de circulaþie, nu ºi-au cumpãrat bilete pentru transportul în comun ori pe CFR sau au tulburat liniºtea publicã.
P
Peste un sfert din solicitãrile de restituire a TVA
respinse de finanþiºtii hunedoreni ai bine de 30 la sutã din solicitãrile agenþilor economici hunedoreni de rambursare a taxei pe valoare adãugãta au fost respinse de inspectorii Direcþiei Generale a Finanþelor Publice a judeþului Hunedoara.
M
Astfel, în urma verificãrilor privind realitatea ºi legalitatea operaþiunilor pentru care agenþii
economici au solicitat rambursarea taxei pe valoarea adãugatã din suma solicitatã la rambursare/restituire în valoare de 6.197 mii lei, s-a admis la rambursare/restituire suma de 4.312 mii lei ºi s-a respins suma de 1.885 mii lei. Potrivit directorului general al DGFP Hunedoara, Lucian Heiuº în perioada ianuarie – februarie 2012, structurile cu atribuþii de inspecþie fiscalã din cadrul ºi subordinea Direcþiei Generale a Finanþelor Publice a
judeþului Hunedoara au efectuat un numãr de 192 acþiuni de control la persoane juridice. În cadrul inspecþiilor fiscale efectuate s-a avut în vedere respectarea de cãtre contribuabili a reglementãrilor legale privind stabilirea, evidenþierea declararea ºi plata impozitelor, taxelor, contribuþiilor datorate bugetului general consolidat . “La nivelul judeþului, rezultatele înregistrate urmare verificãrilor efectuate la persoane juridice se concretizeazã în
atragerea la bugetul de stat a unor venituri suplimentare în sumã totalã de 63.576 mii lei reprezentând diferenþe de impozite ºi taxe, 42.714 mii lei, accesorii 20.797 mii lei, amenzi contravenþionale aplicate 35 mii lei, confiscãri 30 mii lei. Analizând comparativ valoarea sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat în perioada ianuarie – februarie 2012 (63.576 mii lei ) cu realizãrile perioadei ianuarie februarie 2011 ( 69.771 mii
lei), rezultã un indice de evoluþie a indicatorului de 91 %”, declarã Lucian Heiuº. Pe de altã parte, la contribuabili persoane fizice s-au efectuat un numãr de 67 acþiuni de control, rezultatele acestor acþiuni fiind concretizate în stabilirea unor venituri suplimentare în sumã totalã de 757 mii lei reprezentând diferenþe de impozite ºi taxe, accesorii ºi amenzi. Marius MITRACHE
Iuliu Winkler apreciazã Bugetari mai demisia lui Tokes bogaþi uroparlamentarul E hunedorean Iuliu
Winkler salutã decizia prin care Lazlo Tokes a demisionat din UDMR. Mai mult,Winkler a spus cã acesta a încurcat în repetate rânduri politica dusã de aceastã formaþiune politicã ºi chiar în Parlamentul European euroaleºii erau stânjeniþi de comportamentul sãu. “De ce ar trebui sã fie afectatã UDMR de demisia unui om care nu a fãcut altceva, de ani ºi ani de zile, decât sã critice UDMR în niºte ter-
meni uneori chiar dincolo de hotarul ºi al bunei cuviinþe ºi al limbajului politic acceptabil, un om care a fãcut în permanenþã, din interior, o criticã maximalistã? Nu ºtiu de unde provine poziþia sau competenþa de a emite asemenea judecãþi morale”, a declarat europarlamentarul Iuliu Winkler pentru site-ul Ziare.com. Tokes a renunþat la UDMR din motive legate de “poziþia permisivã a Uniunii privind investiþia de la Roºia Montanã, comportamentul unor deputaþi UDMR ce încearcã sã zãdãrniceascã activitatea ANI,
ugetarii primesc mai mulþi bani B din varã. Coaliþia de guvernãmânt a gãsit surse din care sã le mãreascã angajaþilor la stat salariile.
participarea UDMR la guvernare de dragul puterii ºi practica
bazatã pe interese obscure de partid”. Diana MITRACHE
Aºa se face cã de la 1 iunie, aceºtia vor primi mai mult cu 15 la sutã. În consecinþã, din 1 iunie, bugetarii vor primi exact cât aveau în luna octombrie 2010, atunci când s-au operat ºi primele tãieri de salarii. Este vorba de un acord în cadrul
coaliþiei de guvernare în sensul în care niciun partid din arcul guvernamental nu a ridicat în cadrul ºedinþei vreo problemã privind recuperãrile salariale din luna iunie. Diana MITRACHE
Alte locuinþe pentru vulcãneni ostele garnizoane de la Vulcan, din zona Dincã, pot fi transformate în blocuri de locuinþe sociale. Clãdirile, devastate acum, au fost demult corpuri ale unei unitãþi militare.
F
„Am dat cele trei blocuri spre finanþare la Bucureºti. Avem proiectul tehnic realizat ºi asteptam doar finanþarea. Pot sã vã spun cã din ultimele noastre discuþii cu cei de la Ministerul Dezvoltari,
lucrãrile de reabilitare ºi modernizare la un bloc se vor derula în acest an, iar la celelalte douã în anii urmãtori”, a declarat Angela Stoica, viceprimarul Municipiului Vulcan. În prezent, la primãria Vulcan sunt depuse mii de cereri pentru acordarea de locuinþe, care nu pot fi rezolvate prea curând. În schimb, administraþia localã reabiliteazã apartamentele degradate de la ultimele etaje ale blocurilor din Dallas. Luiza ANDRONACHE
“Domeniile de activitate în care pot lucra cei care doresc sã-ºi achite prin intermediul muncii în folosul comunitãþii contravaloarea amenzilor sunt stabilite în Hotãrârea Consiliului Local Nr. 51/2010. Este vorba despre întreþinerea drumurilor, parcurilor ºi zonelor verzi sau
Amenzile, rãsplãtite prin muncã
curãþenia ºi igienizarea localitãþii”, a precizat Florina Sfetcu, referent Serviciul Public de Administrare a Domeniilor Publice ºi Private din cadrul
Primãriei Petroºani. Deºi, prin prestarea de muncã în folosul comunitãþii, contravenienþii ar scãpa de stingerea “datoriilor” mulþi dintre aceºtia
Aninoasa începe procesul spre normalitate asfaltarea integralã a drumului. Aceastã lucrare se va face în baza programului naþional de 10.000 de kilometri derulat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. „Sper sã reuºim sã realizãm canalizarea pe drum, lãsând la o parte strãzile, ca sã putem sã ne apucãm de reabilitarea drumului. Oricum
-a început lucrul serios la Aninoasa. Muncitorii de la Hidroconstrucþia lucreazã la extinderea reþelei de canalizare ºi apã potabilã, iar o mare parte din proiect trebuie sã fie gata pânã în vara acestui an.
S
o vom face ºi vom realiza atât cât se poate. Cu cât fac ei la canalizare mai mult, cu atât facem ºi noi la drum mai mult”, a mai declarat Botgros. Lucrãrile de asfaltare integralã a drumului din Aninoasa, DN 66B, conform estimarilor edilului, vor începe undeva spre sfârºitul lunii mai. Luiza ANDRONACHE
“Sper sã mergem într-un ritm mai avansat. Dupã discuþia pe care o voi avea marþi cu conducerea firmei, o sã atacãm investiþia din trei puncte pentru a putea avansa cât mai repede”, ne-a declarat Ilie Botgros, primarul Oraºului Aninoasa. Însã, cea mai bunã veste care vine dinspre Aninoasa în ultimul timp, este cea privind
preferã sã “tragã chiulul”. Pânã la urmã, însã, ºi “chiulangiii” sunt nevoiþi, prin aplicarea legilor în vigoare, sã-ºi achite datoriile cãtre bugetul local,
Noroc cu pensionarii… ensionarii au rãmas P cei mai buni platnici ai taxelor ºi impozitelor locale. Pentru a scãpa de o grijã, dar, în special, pentru a beneficia de bonificaþia în valoare de 10% valabilã pânã în data de 31 martie cei mai mulþi dintre vârstnicii din Petroºani ºi-au achitat, deja, contravaloarea dãrilor locale. În schimb, reprezentanþii celorlalte categorii sociale nu s-au prea înghesuit sã-ºi achite taxele. “Tot pensionarii au rãmas cei mai bun-platnici. Reprezentanþii celorlalte categorii sociale, deocamdatã, nu prea au venit sã-ºi achite impozitele ºi taxele locale. Chiar dacã unii dintre ei beneficiazã de reduceri”, a spus Ioana Mãrgulescu, ºef Birou Impozite ºi Taxe Locale
Magazine în loc de legume n piaþa Centralã de la Petroºani se construieºte din greu ºi, dacã legumele ºi fructele se vând mai greu, comercianþii se reprofileazã pe alt gen magazine. În aceste zile se extind mai multe spaþii comerciale, iar acolo vor fi deschise câteva magazine din care nu se vor vinde neapãrat legume, fructe, sau mezeluri.
Î
Deocamdatã lucrãrile sunt la început ºi, potrivit celor din administraþia
localã, proprietarii au obþinut înainte de a se apuca de lucrãri ºi avizele necesare de la primãrie. Construcþiile sunt fãcute de proprietarii spaþiilor existente, care au decis sã le extindã pentru a mãri suprafaþa viitoarelor magazine. „Sunt 5 spaþii comerciale, patru au fost atribuite ºi unul concesionat. Sunt agenþi privaþi care fac acolo lucrãri ºi au primit autorizaþie de construire înainte”, spune Nicu Taºcã purtãtor de cuvânt
Primãria Petroºani. Administraþia pieþelor nu a mai reuºit din fonduri proprii decât sã închidã hala de jos ºi aici s-au oprit investiþiile. Singurii
vrând-nevrând. “Am avut multe cazuri de contravenienþi care au fost înºtiinþaþi cã trebuie sã vinã sã presteze ore de muncã în folosul comunitãþii dar aceºtia nu au binevoit sã se conformeze. Din acest motiv am apelat la ajutorul Poliþiei cu reprezentanþii cãreia, þin sã menþionez, avem o colaborare foarte bunã. Dacã nici dacã dupã intervenþia poliþiºtilor nu au venit la muncã, pentru noi, a însemnat cã dau dovadã de rea-voinþã. Prin urmare, potrivit unui articol de lege, am retransformat orele de muncã în folosul comunitãþii în platã, pe motiv de rea-voinþã”, a mai precizat Florina Sfetcu. De-a lungul anului trecut 344 de persoane au preferat sã-ºi achite amenzile prestând muncã în folosul comunitãþii. Anul acesta alþi 50 de oameni au urmat aceeaºi cale. Mir cea NISTOR
care îºi permit acum sã construiascã sunt oamenii de afaceri, care sperã ca pe viitor sã aibã un vad mai bun în incinta pieþei. Diana MITRACHE
Petroºani. Zilnic, în medie, pragul Biroului de Taxe ºi Impozite Locale este trecut de 400-500 de oameni. Cei mai mulþi dintre aceºtia provin din rândul pensionarilor, zilele cele mai aglomerate fiind cele în care cei de vârsta a treia îºi încaseazã pensile. Mir cea NISTOR
Cronica Vãii Jiului |Marti, 13 martie 2012
8 Actualitate
Actualitate 9
etroºãnenii care au fost “recompensaþi” cu amenzi contravenþionale îºi pot “spãla pãcatele” prestând muncã în folosul comunitãþii. Beneficiarii acestui “drept” sunt cei care au încãlcat legile de circulaþie, nu ºi-au cumpãrat bilete pentru transportul în comun ori pe CFR sau au tulburat liniºtea publicã.
P
Peste un sfert din solicitãrile de restituire a TVA
respinse de finanþiºtii hunedoreni ai bine de 30 la sutã din solicitãrile agenþilor economici hunedoreni de rambursare a taxei pe valoare adãugãta au fost respinse de inspectorii Direcþiei Generale a Finanþelor Publice a judeþului Hunedoara.
M
Astfel, în urma verificãrilor privind realitatea ºi legalitatea operaþiunilor pentru care agenþii
economici au solicitat rambursarea taxei pe valoarea adãugatã din suma solicitatã la rambursare/restituire în valoare de 6.197 mii lei, s-a admis la rambursare/restituire suma de 4.312 mii lei ºi s-a respins suma de 1.885 mii lei. Potrivit directorului general al DGFP Hunedoara, Lucian Heiuº în perioada ianuarie – februarie 2012, structurile cu atribuþii de inspecþie fiscalã din cadrul ºi subordinea Direcþiei Generale a Finanþelor Publice a
judeþului Hunedoara au efectuat un numãr de 192 acþiuni de control la persoane juridice. În cadrul inspecþiilor fiscale efectuate s-a avut în vedere respectarea de cãtre contribuabili a reglementãrilor legale privind stabilirea, evidenþierea declararea ºi plata impozitelor, taxelor, contribuþiilor datorate bugetului general consolidat . “La nivelul judeþului, rezultatele înregistrate urmare verificãrilor efectuate la persoane juridice se concretizeazã în
atragerea la bugetul de stat a unor venituri suplimentare în sumã totalã de 63.576 mii lei reprezentând diferenþe de impozite ºi taxe, 42.714 mii lei, accesorii 20.797 mii lei, amenzi contravenþionale aplicate 35 mii lei, confiscãri 30 mii lei. Analizând comparativ valoarea sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat în perioada ianuarie – februarie 2012 (63.576 mii lei ) cu realizãrile perioadei ianuarie februarie 2011 ( 69.771 mii
lei), rezultã un indice de evoluþie a indicatorului de 91 %”, declarã Lucian Heiuº. Pe de altã parte, la contribuabili persoane fizice s-au efectuat un numãr de 67 acþiuni de control, rezultatele acestor acþiuni fiind concretizate în stabilirea unor venituri suplimentare în sumã totalã de 757 mii lei reprezentând diferenþe de impozite ºi taxe, accesorii ºi amenzi. Marius MITRACHE
Iuliu Winkler apreciazã Bugetari mai demisia lui Tokes bogaþi uroparlamentarul E hunedorean Iuliu
Winkler salutã decizia prin care Lazlo Tokes a demisionat din UDMR. Mai mult,Winkler a spus cã acesta a încurcat în repetate rânduri politica dusã de aceastã formaþiune politicã ºi chiar în Parlamentul European euroaleºii erau stânjeniþi de comportamentul sãu. “De ce ar trebui sã fie afectatã UDMR de demisia unui om care nu a fãcut altceva, de ani ºi ani de zile, decât sã critice UDMR în niºte ter-
meni uneori chiar dincolo de hotarul ºi al bunei cuviinþe ºi al limbajului politic acceptabil, un om care a fãcut în permanenþã, din interior, o criticã maximalistã? Nu ºtiu de unde provine poziþia sau competenþa de a emite asemenea judecãþi morale”, a declarat europarlamentarul Iuliu Winkler pentru site-ul Ziare.com. Tokes a renunþat la UDMR din motive legate de “poziþia permisivã a Uniunii privind investiþia de la Roºia Montanã, comportamentul unor deputaþi UDMR ce încearcã sã zãdãrniceascã activitatea ANI,
ugetarii primesc mai mulþi bani B din varã. Coaliþia de guvernãmânt a gãsit surse din care sã le mãreascã angajaþilor la stat salariile.
participarea UDMR la guvernare de dragul puterii ºi practica
bazatã pe interese obscure de partid”. Diana MITRACHE
Aºa se face cã de la 1 iunie, aceºtia vor primi mai mult cu 15 la sutã. În consecinþã, din 1 iunie, bugetarii vor primi exact cât aveau în luna octombrie 2010, atunci când s-au operat ºi primele tãieri de salarii. Este vorba de un acord în cadrul
coaliþiei de guvernare în sensul în care niciun partid din arcul guvernamental nu a ridicat în cadrul ºedinþei vreo problemã privind recuperãrile salariale din luna iunie. Diana MITRACHE
Alte locuinþe pentru vulcãneni ostele garnizoane de la Vulcan, din zona Dincã, pot fi transformate în blocuri de locuinþe sociale. Clãdirile, devastate acum, au fost demult corpuri ale unei unitãþi militare.
F
„Am dat cele trei blocuri spre finanþare la Bucureºti. Avem proiectul tehnic realizat ºi asteptam doar finanþarea. Pot sã vã spun cã din ultimele noastre discuþii cu cei de la Ministerul Dezvoltari,
lucrãrile de reabilitare ºi modernizare la un bloc se vor derula în acest an, iar la celelalte douã în anii urmãtori”, a declarat Angela Stoica, viceprimarul Municipiului Vulcan. În prezent, la primãria Vulcan sunt depuse mii de cereri pentru acordarea de locuinþe, care nu pot fi rezolvate prea curând. În schimb, administraþia localã reabiliteazã apartamentele degradate de la ultimele etaje ale blocurilor din Dallas. Luiza ANDRONACHE
“Domeniile de activitate în care pot lucra cei care doresc sã-ºi achite prin intermediul muncii în folosul comunitãþii contravaloarea amenzilor sunt stabilite în Hotãrârea Consiliului Local Nr. 51/2010. Este vorba despre întreþinerea drumurilor, parcurilor ºi zonelor verzi sau
Amenzile, rãsplãtite prin muncã
curãþenia ºi igienizarea localitãþii”, a precizat Florina Sfetcu, referent Serviciul Public de Administrare a Domeniilor Publice ºi Private din cadrul
Primãriei Petroºani. Deºi, prin prestarea de muncã în folosul comunitãþii, contravenienþii ar scãpa de stingerea “datoriilor” mulþi dintre aceºtia
Aninoasa începe procesul spre normalitate asfaltarea integralã a drumului. Aceastã lucrare se va face în baza programului naþional de 10.000 de kilometri derulat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. „Sper sã reuºim sã realizãm canalizarea pe drum, lãsând la o parte strãzile, ca sã putem sã ne apucãm de reabilitarea drumului. Oricum
-a început lucrul serios la Aninoasa. Muncitorii de la Hidroconstrucþia lucreazã la extinderea reþelei de canalizare ºi apã potabilã, iar o mare parte din proiect trebuie sã fie gata pânã în vara acestui an.
S
o vom face ºi vom realiza atât cât se poate. Cu cât fac ei la canalizare mai mult, cu atât facem ºi noi la drum mai mult”, a mai declarat Botgros. Lucrãrile de asfaltare integralã a drumului din Aninoasa, DN 66B, conform estimarilor edilului, vor începe undeva spre sfârºitul lunii mai. Luiza ANDRONACHE
“Sper sã mergem într-un ritm mai avansat. Dupã discuþia pe care o voi avea marþi cu conducerea firmei, o sã atacãm investiþia din trei puncte pentru a putea avansa cât mai repede”, ne-a declarat Ilie Botgros, primarul Oraºului Aninoasa. Însã, cea mai bunã veste care vine dinspre Aninoasa în ultimul timp, este cea privind
preferã sã “tragã chiulul”. Pânã la urmã, însã, ºi “chiulangiii” sunt nevoiþi, prin aplicarea legilor în vigoare, sã-ºi achite datoriile cãtre bugetul local,
Noroc cu pensionarii… ensionarii au rãmas P cei mai buni platnici ai taxelor ºi impozitelor locale. Pentru a scãpa de o grijã, dar, în special, pentru a beneficia de bonificaþia în valoare de 10% valabilã pânã în data de 31 martie cei mai mulþi dintre vârstnicii din Petroºani ºi-au achitat, deja, contravaloarea dãrilor locale. În schimb, reprezentanþii celorlalte categorii sociale nu s-au prea înghesuit sã-ºi achite taxele. “Tot pensionarii au rãmas cei mai bun-platnici. Reprezentanþii celorlalte categorii sociale, deocamdatã, nu prea au venit sã-ºi achite impozitele ºi taxele locale. Chiar dacã unii dintre ei beneficiazã de reduceri”, a spus Ioana Mãrgulescu, ºef Birou Impozite ºi Taxe Locale
Magazine în loc de legume n piaþa Centralã de la Petroºani se construieºte din greu ºi, dacã legumele ºi fructele se vând mai greu, comercianþii se reprofileazã pe alt gen magazine. În aceste zile se extind mai multe spaþii comerciale, iar acolo vor fi deschise câteva magazine din care nu se vor vinde neapãrat legume, fructe, sau mezeluri.
Î
Deocamdatã lucrãrile sunt la început ºi, potrivit celor din administraþia
localã, proprietarii au obþinut înainte de a se apuca de lucrãri ºi avizele necesare de la primãrie. Construcþiile sunt fãcute de proprietarii spaþiilor existente, care au decis sã le extindã pentru a mãri suprafaþa viitoarelor magazine. „Sunt 5 spaþii comerciale, patru au fost atribuite ºi unul concesionat. Sunt agenþi privaþi care fac acolo lucrãri ºi au primit autorizaþie de construire înainte”, spune Nicu Taºcã purtãtor de cuvânt
Primãria Petroºani. Administraþia pieþelor nu a mai reuºit din fonduri proprii decât sã închidã hala de jos ºi aici s-au oprit investiþiile. Singurii
vrând-nevrând. “Am avut multe cazuri de contravenienþi care au fost înºtiinþaþi cã trebuie sã vinã sã presteze ore de muncã în folosul comunitãþii dar aceºtia nu au binevoit sã se conformeze. Din acest motiv am apelat la ajutorul Poliþiei cu reprezentanþii cãreia, þin sã menþionez, avem o colaborare foarte bunã. Dacã nici dacã dupã intervenþia poliþiºtilor nu au venit la muncã, pentru noi, a însemnat cã dau dovadã de rea-voinþã. Prin urmare, potrivit unui articol de lege, am retransformat orele de muncã în folosul comunitãþii în platã, pe motiv de rea-voinþã”, a mai precizat Florina Sfetcu. De-a lungul anului trecut 344 de persoane au preferat sã-ºi achite amenzile prestând muncã în folosul comunitãþii. Anul acesta alþi 50 de oameni au urmat aceeaºi cale. Mir cea NISTOR
care îºi permit acum sã construiascã sunt oamenii de afaceri, care sperã ca pe viitor sã aibã un vad mai bun în incinta pieþei. Diana MITRACHE
Petroºani. Zilnic, în medie, pragul Biroului de Taxe ºi Impozite Locale este trecut de 400-500 de oameni. Cei mai mulþi dintre aceºtia provin din rândul pensionarilor, zilele cele mai aglomerate fiind cele în care cei de vârsta a treia îºi încaseazã pensile. Mir cea NISTOR
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Marti, 13 martie 2012 SC EURO JOBS SRL
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei -BUCATAR - 600 lei -OSPATAR - 550 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna martie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
13 martie 2012
Chiar dacã nu te tenteazã ar fi bine sã o accepþi, cãci ar putea reprezenta o bunã ocazie de a cunoaºte o persoanã ce îþi va fi de un real sprijin în viitorul apropiat. Aºa deci, nu mai sta pe gânduri ºi nu lãsa oportunitãþile nefolosite. Multã atenþie va trebui sã acorzi alimentaþiei.
O rudã îndepãrtatã îþi va da niºte informaþii care îþi convin; nu este însã oportun sã le foloseºti acum. Succesul pe care þi-l doreºti este condiþionat de rãbdare ºi perseverenþã. Dialogul cu cei apropiaþi nu va avea rezultatele aºteptate, aºa cã ar fi bine sã laºi lucrurile aºa.
Ar fi bine sã faci o schimbare de program, cãci astãzi nu ai nici o ºansã sã finalizezi ceea ce þi-ai propus. Lucrurile îþi ies destul de greu, mai ales la serviciu, aºa cã, cel mai bine ar fi sã te ocupi de chestiunile de rutinã. În familie se vor discuta proiecte de interes comun.
Eºti cam prost dispus ºi asta te împiedicã sã faci tot ce þi-ai dori. Nu trebuie sã te impacientezi, în definitiv, o zi de odihnã este binevenitã, chiar ºi pentru un om cu posibilitãþile tale. Sugestia unui pãrinte de a pleca la drum nu este dintre cele mai bune, mai ales cã mai sunt multe de fãcut.
Vei face o investiþie de naturã domesticã, ceea ce îþi va entuziasma întreaga familie. În a doua parte a zilei o durere de cap sau de dinþi îþi va înrãutãþi ºi starea psihicã. O veste bunã de la pãrinþi sau în legãturã cu pãrinþii, te va face sã uiþi de toate relele.
Dacã vrei spleci la drum, verificã-þi cu atenþie mijlocul de transport. Ai de dat niºte bani ºi ar fi bine sã nu mai amâni. Ar fi bine dacã te-ai ocupa mai mult de cele pe care le-ai abandonat în trecut. Un prieten îþi va aduce la cunoºtinþã o realizare recentã.
Fãrã a þi se fi întâmplat nimic rãu, eºti cam pesimist. Finalizãrile pe care le aºtepþi întârzie sã aparã, iar ritmul în care trebuie sã munceºti acum îþi dã toate planurile peste cap. Încearcã o ieºire în societate dupã orele de program; îþi va face bine sã vezi cã alþii au probleme mai mari.
O persoanã încearcã sã îþi facã greutãþi, þesând tot felul de intrigi în jurul tãu. Inspiraþia de care dai dovadã te va ajuta sã-l contracarezi. Dacã simþi nevoia sã stai de vorbã cu cineva, apeleazã cu încredere la vechii prieteni. Cineva din anturajul apropiat îþi va face o propunere.
Capacitatea ta de a lua decizii este maximã. ªi totuºi, nu ar fi indicat sã o foloseºti în domeniul tranzacþiilor financiare. Ai putea însã sã te ocupi de relaþiile cu prietenii, cu condiþia sã nu fii prea insistent sau poate prea indiscret. Vei avea de semnat acte sau orice alt fel de documente.
Te aºteaptã o zi destul de bunã, cãci orice vei încerca, vei reuºi sã rezolvi. Ar fi bine sã nu insiºti sã îþi impuni punctele de vedere, cãci nu vei reuºi altceva decât sã îþi deteriorezi relaþiile cu cei din jur. O plimbare cu persoana iubitã, te-ar ajuta sã uiþi aceste mici neplãceri.
Eºti neatent ºi riºti sã faci o greºealã care te-ar putea costa mult în viitorul apropiat. Din fericire unul dintre prieteni este de partea ta ºi îþi dã o mânã de ajutor. Pãrintele de sex opus va avea o realizare materialã, de care va profita întreaga familie. N-ar fi exclus sã cumperi un obiect.
Nu te poþi plânge de lipsã de energie, dar ai tendinþa sã te implici în prea multe activitãþi ºi nu mai reuºeºti sã le ºi finalizezi. Unele din problemele cu care te confrunþi þi se par greu de depãºit, ceea ce te face mai pesimist. Câteva ore de odihnã, te vor ajuta sã te pui pe picioare.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Marti, 13 martie 2012
”Pact împotriva morþii” n Valea Jiului, 30 la sutã din populaþie cumpãrã mâncare pe datorie. Registre ºi caiete întregi aratã dimensiunea sãrãciei.
Î
Existã zone în judeþul Hunedoara atât de sãrace încât comerciaþii ºi cumpãrãtorii au adoptat metode de supravieþuire adaptate vremurilor. Pentru a nu-ºi închide porþile, magazinele alimentare au nevoie de clienþi ºi cum
puterea de cumpãrare a clienþilor este extrem de scãzutã, cele douã pãrþi au fãcut un fel de ”pact împotriva morþii”, cum îi spun comercianþii. Este vorba de alimente date pe datorie în magazinele de profil de cartier. Registre, caiete întregi aratã dimensiunea sãrãciei. În Valea Jiului sunt multe asemenea situaþii. ”Din totalul clienþilor mei, 42 la sutã cumpãrã pe datorie. Sunt familii cu copii, care dupã plata facturilor nu mai rãmân
cu nimic, iar copiii trebuie hrãniþi, trebuie trimiºi la ºcoalã cã dacã nu, pierd alþi bani – alocaþiile. Cã un rãu nu vine singur. Apoi ei, pãrinþii trebuie sã manânce ca sã poatã munci. Luna urmãtoare, pentru a-ºi plãti datoria, renunþã la o facturã sau se mai întâmplã sã fie chemaþi pe la câte o gospodãrie, la muncã, ºi mai fac un ban în plus.ªi uite aºa se târãsc prin viaþã ºi ei ºi noi”- a declarat Mihaela B., proprietara unui chioºc alimen-
tar din Petrila. Tot în Petrila, în marele cartier 8 Martie, procentul celor care cumpãrã pe datorie este ceva mai mic, de 35 la sutã, la alte douã magazine de cartier. Procedura este aceeaºi, dar în acestã zonã existã cazuri sãrãcie profundã. ”Cele mai multe produse le-am dat de sãrbãtori, pe datorie. Au fost câteva cazuri în care copiii nu aveau haine de iarnã, nu aveau ce încãlþa. Umblau cu adidaºi rupþi ºi se anunþa iarnã grea. Au fost familii cãrora le-am dat alimente, dar sã plãteascã peste douã luni, cu condiþia sã-ºi îmbrace copiii. ªtiam cã au bãtrânii, pãrinþii înscriºi la Casa Pensionarilor, ºi periodic, pentru a se descurca iau bani împrumut de la CAR. Aºa au fãcut ºi de data asta. Sigur cã m-am gândit de multe ori dacã voi lua þeapã. Dar ce sã fac? ªi eu trbuie sã trãiesc ºi ei. Poate or veni vremuri mai bune, dar nu cred” – spune Alin Concsa, tot din Petrila. Lucrurile stau la fel ºi în
Petroºani. Cu toatã prudenþa, fiind pãþiþi, tot se mai practicã aceastã luptã pentru supravieþuire. ”La noi sunt puþini, cam 10-15 la sutã din clienþi mai iau pe datorie, dar numãrul lor diferã de la o lunã la alta. Sunt luni când au cu ce sã-ºi asigure mâncarea, dar sunt luni când nu se descurcã. Cei cãrãra le dãm acum pe datorie, sunt serioºi doar cã nu au avut noroc în viaþã. Mai iau bani împrumut de la vcini, de la CAR-uri” – a declarat MarianaMonica C., prorietarã chioºc alimentar Aeroport. În Petrila, doar în douã luni ºi 12 zile, cât a trecut din acest an, se împrumutaserã de la CAR Pensionari Petrila 231 de persoane. Suma totalã împrumutatã se ridicã la 594.300 lei, adicã 5.943.000.000 lei vechi, ne-a comunicat preºedintele Casei Pensionarilor, Martin Borºa. Acesta a subliniat amar: e mare sãrãcia… Ileana FIRÞULESCU
upã „momenAu trecut 22 de ani. Degeaba! tul Decembrie D 1989” cu toþii am sperat cã România va reintra pe fãgaºul normal ºi vom redeveni ce am fost în perioada interbelicã. Nimic mai fals! Cameleonii politici s-au colorat din roºii în toate culorile curcubeului dar nãravurile au rãmas aceleaºi. La fel ºi nepriceperea sau mai bine zis dezinteresul (în afarã, bineînþeles, de interesul propriu) în conducerea destinelor naþiei române. În acest timp, Þara a mers din rãu în mai rãu, devenind o simplã piaþã de desfacere pentru firmele din vest. Singurul lucru cu care ne-am putea lãuda ar fi intrarea în NATO ºi UE, dar acesta ar fi venit de la sine pentru cã a fost motivul pentru care românii au fost „revoluþionaþi”. Nu de alta dar vesticii aveau nevoie de resursele materiale sau minerale ºi forþa de muncã din Est dar ºi de mutarea gardului de protecþie cât mai departe de ei... Douã simple cifre pot fi dovada a ceea ce
s-a petrecut în Valea Jiului în ultimii 22 de ani. Acestea sunt 55.000 ºi 8.000. Adicã numãrul celor care munceau în minerit în 1990, respectiv în 2012. Iar viitorul nu se anunþã deloc mai roz pentru cã se pregãtesc noi disponibilizãri ºi închideri de mine. Dupã primele disponibilizãri minereºti, de la debutul cãrora s-au împlinit, în septembrie anul trecut, 15 ani ºi în urma cãrora aproape 20.000 de mineri au renunþat la un serviciu
sigur, Guvernul României a promis lansarea unui numãr impresionant de „oportunitãþi” pentru miile de proaspeþi ºomeri (în 1997) din Valea Jiului. Pentru început, „Valea Plângerii” a fost declaratã „zonã specialã”, ocazie cu care micii afaceriºtii locali s-au transformat în marii oameni de afaceri de astãzi, din unele afaceri mai mult sau mai puþin legale. Mai apoi, pentru a-i ajuta tot pe foºtii mineri ºi a le gãsi un loc
de muncã, cineva „de sus” a venit cu o altã idee strãlucitã ºi anume aceea de a construi prin Valea Jiului autostrãzi peste autostrãzi sau hidrocentrale peste hidrocentrale, lucrãri care ar fi trebuit sã „absoarbe” între 5.000 ºi 7.500 de ºomeri. Ce s-a realizat ºi ce nu s-a realizat din toate aceste proiecte „faraonice” ºtie astãzi toatã lumea. Adicã nimic! Dupã ce toate celelalte proiecte au cãzut unul dupã altul, prin luna august a anului 1999
cuiva i-a venit ideea sã transforme Valea Jiului într-un paradis turistic, odatã cu demararea unui Program de Dezvoltare Localã prin Integrare Europeanã, etapa I, proiect „Valea Jiului Zonã turisticã”, proiect sprijinit chiar de cãtre primul ministru din acea vreme. Astfel, în urmã cu 13 ani, Fundaþia „România - Generaþia Urmãtoare” lansa în colaborare cu alte instituþii mai mult sau mai puþin centrale, un proiect de constituire a
Companiei de Turism „Valea Jiului”. Printre co-fondatori se aflau „reprezentanþii autorizaþi ai comunitãþii locale ºi investitori reali în domeniu”. Cât de autorizaþi ºi cât de reali au fost toþi aceºtia se vede bine acum, la împlinirea a aproape 13 ani de la demararea proiectului care a adus tot atâtea locuri de muncã pentru foºtii mineri, cât ºi celelalte iniþiative ale guvernanþilor de ieri ºi de azi. Nici Valea nu s-a transformat în „paradis turistic” ºi nici disponibilizaþii nu s-au ales cu un loc de muncã în sectorul turistic. Una peste alta, dupã 22 ani de „proiecte futuriste”, zona a rãmas într-adevãr una defavorizatã (aveau ceva dreptate guvernanþii în anul 1997 când i-au pus aceastã pecete), iar foºtii mineri, sãtui sã mai aºtepte mult-promisele locuri de muncã au ales calea exilului, ajungând în prezent sã lucreze prin Italia sau Spania. Mãrturie stã reducerea numãrului populaþiei din Valea Jiului cu aproape 25.000 de locuitori în, doar, ultimii 10 ani... Mir cea NISTOR
12 Turism
Cronica Vãii Jiului |Marti, 13 martie 2012
Va continua proiectul ”Telegondola” din Parâng-Petroºani? u se ºtie dacã în reducerea cu 15 la sutã a finanþãrii unor proiecte ale Ministertului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, anunþatã de premierul Mihai Rãzvan Ungureanu, este inclus ºi proiectul ”Domeniul schiabil Parâng” de la Petroºani.
N
Anunþul fãcut de premierul României, Mihai Rãzvan Ungureanu, cã bugetul din acest an al Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului (MDRT) va fi redus cu 15%, dupã ce instituþia a decis sã prioritizeze proiectele de investiþii, responsabilii administrativi ºi politici din Valea Jiului, respectiv din Petroºani, ºi-au pus întrebarea: ºi proiectul ”Domeniul schiabil Parâng”? Îngrijorarea privind
posibila stopare a finanþãrii a venit ca urmare a declaraþiilor purtãtorului de cuvânt al MRDT ºi comunicatul emis de minister, în care se spune cã doar proiectele cu grad de 80 la sutã finalizare vor fi finanþate în continuare. “În vederea eficientizãrii investiþiilor derulate, MDRT a decis prioritizarea acestora. Astfel, prioritate au obiectivele finalizate în proporþie de peste 80%, a cãror conservare a ºantierelor ar
presupune cheltuieli comparabile cu cele necesare încheierii lucrãrilor. Pioritare sunt ºi obiectivele pentru care Guvernul ºi-a asumat angajamentul, mai ales, internaþional, ºi care nu pot suporta amânare (de exemplu infrastructura turisticã necesarã organizãrii în România, pe Valea Prahovei, în februarie 2013, a Festivalului Olimpic al Tineretului European - FOTE), precum ºi obiectivele aflate în zonele de interes turistic (drumuri judeþene ºi locale care duc spre zone turistice, reþele de apã, canalizare ºi epurare a apelor din localitãþile turistice)”, a declarat purtãtorul de cuvânt al MDRT, Bogdan Oprea. S-au fãcut glume pe seama bazinelor de înot,
spunându-se cã nu suntem o naþie de înotãtori, s-a spus cã nu vor mai fi finanþate constucþiile de bazine de înot ºi sãli de sport. În rest nimic clar, respectiv care proiecte merg mai departe ºi care nu. În luna februarie 2009, ministrul Elena Udrea promitea cã în Parâng va fi construit, de la zero, cel mai mare domeniu schiabil din Europa de SudEst, proiect care va costa 68 de milioane de euro. Adicã peste 30 de kilometri de pârtii, 7 telescaune, 2 telegondole care vor deservi în jur de 300.000 de turisti pe an. Lucrãrile au început anul trecut, deci la anvergura unui astfel de proiect preconizat a se finaliza în patru ani, nici vorbã de
Grimpday, sub semnul întrebãrii articiparea echipei Asociaþiei Search and Rescue P Service (SARS) România la Campionatul European de Salvare Urbanã Grimpday 2012 ce va avea loc la începutul lunii mai în oraºul Namur, din Belgia, stã sub semnul întrebãrii. Preºedintele asociaþiei, dr. Cãtãlin Popa, spune cã timpul este limitat, iar banii care ar trebui adunaþi sunt mulþi, numai taxa de participare fiind de 500 de euro anul acesta. ”Degeaba suntem buni, degeaba vrem sã ne impunem în domeniul salvãrii urbane la Grimpday 2012. Pentru a participa este nevoie de bani ºi numai taxa de participare este de 500 de euro, a crescut cu 80 de euro. Încã nu am ajuns la o concluzie, dacã vom participa sau nu, chiar dacã avem prioritate la înscriere, datoritã faptului cã suntem în primele 30 de echipe. Nu am rezolvat încã partea financiarã. E mai greu, cã anii trecuþi campionatul era în iunie. Acum este pe 12 mai ºi timpul e foarte scurt”, a declarat dr. Cãtãlin Popa. Anul trecut, echipa SARS România a ocupat locul 17 din 40 de echipe, iar în 2010 s-a clasat pe a cincea poziþie din 30 de echipe. Anamaria NEDELCOFF
finalizare lucrãri în proporþie de 80 la sutã pentru a intra pe lista prioritãþilor. Nimeni nu a putut sã spunã cum rãmâne cu noi, cei din Petroºani, pentru cã lista proiectelor care vor fi continuate nu este finalizatã, dupã spusele secretariatului ministerului. La Petroºani nu a venit nici o comunicare pe aceastã temã. Nici de bine, nici de rãu. ”Noi suntem în grafic cu lucrãrile în Parâng. Deocamdatã, noi nu am primit nici un semnal în acest sens. Ca volum de lucrãri nu ne încadrãm în acel 80 la sutã, pentru cã nu avem cum. Lucrãrile au început abia anul trecut ºi, la complexitatea acestui proiect, dureazã patru ani dacã finanþarea va fi ritmicã. Dar am primit prima transã a
finanþãrii în urmã cu circa douã sãptãmâni. Din ce am vãzut eu pânã acum, aceastã reducere a finantãrilor se referã la ANL, la bazine de întot ºi sãli de sport… Nu, nu am primit nici o precizare în acest sens” – a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Asta ar mai trebui Vãii Jiului (tãierea finanþãrii) ºi o bubã undeva! Finalizarea acestui proiect ar relansa zona ºi i-ar valorifica potenþialul turistic, asta însemnând locuri de muncã, dezvoltarea producþiei ºi comerþului specific unei staþiuni turistice ºi atragerea de investitori. Dã-le, Doamne, gând bun guvernanþilor! Ileana FIRÞULESCU