Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 59
Cronica Vãii Jiului Joi, 9 februarie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Lupta pentru ciolan
NU CUNOAªTE LIMITE Douã articole gãzduite în paginile Cronicii Vãii Jiului au aprins spiritele în mediul academic. Mai exact, o parte a cadrelor didactice apropiate de actuala conducere a Universitãþii Petroºani. Ce s-a întâmplat de fapt...
PAGINA 11
Hunedoara are un nou prefect rintr-o hotãrâre de Guvern, ªtefan Dezmeri este, de ieri, noul prefect de Hunedoara.
P
>>> PAGINA A 3-A
Administraþia de la Facturile la termoficare Lupeni s-a implicat în nu au crescut încã eºi temperaturile de afarã au fost extrem de scãzute în ultima lunã, populaþia nu a plãtit mai mult la termoficare, cel puþin deocamdatã.
D
>>> PAGINA A 8-A
problema salvatorilor montani roblemele salvatorilor montani din Lupeni au fost, într-un final, rezolvate. >>> PAGINA 12
P
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 9 februarie 2012
O searã de drum’n’bass vs dubstep la 3D Stage Club cu DJ RIZZY um îi stã bine unui club care se respectã, 3D Stage Club vã propune pentru joi, 9 februarie, o searã de drum’n’bass vs dubstep cu DJ RIZZY.
C
Drum and bass (sau drum’n’bass ºi abreviat DnB) este un stil de muzicã electronicã numit ºi jungle. Acesta îºi are originea la începutul anilor ‘90 în scena muzicalã de breakbeat hardcore ºi rave din Marea Britanie ºi a luat fiinþã când armoniile de bas din reggae au fost mixate cu ritmurile breakbeat de ºi influenþe din techno, dar pe o vitezã mãritã. Pionierii ca DJ General Levy au devenit rapid starurile acestui gen pe atunci încã denumit jungle. Mai târziu, producãtori precum sau au transformat acest curent ºi l-au direcþionat mai mult într-o arie instrumentalã, folosindu-se de sub-genuri ca ºi apropiind acest stil mai mult de techno. Dintre cei mai cunoscuþi artiºti DnB sunt
Shy FX, Ed Rush & Optical, LTJ Bukem, Goldie ºi Roni Size. Acest gen muzical, având aproape în totalitate originea în Anglia, se bazeazã pe una dintre cele mai complexe forme ritmice ale muzicii de dans, compusã în special din breakbeat-uri ºi ritmuri rapide ºi foarte rapide. De obicei, fiecare melodie este complet instrumentalã, axându-se pe ornamentaþii de tobe rapide ºi linii de bas. (sursa Wikipedia) Aºadar, sâmbãtã 09. 02. 2012, ora 22 la 3D Stage
Club - Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã”nr. 100 demisol va fi o searã incitatntã alãturi de DJ RIZZY. Descoperã o
bãuturã la preþ promoþional în fiecare searã la Club 3D Stage. PR. Manager: Petronela Cerbu
ANUNÞURI
Cronica Vãii Jiului
Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
ANGAJARE S.C EURO JOBS S.R.L angajeazã:
Director:
- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Cerinþe: studii superioare de specialitate ºi experienþã relevantã în domeniu; Program full time; CV- urile se pot trimite la adresa de e-mail office@euro-jobs.org . Pentru detalii suplimentare, ne puteþi contacta la numarul de tel.: 0733.076.679. Interviul va avea loc miercuri, 8 februarie, ora 12:00.
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Te pui cu blondele? (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Jane Doe 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Jane Doe (r)
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Baronii (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:15 ªocant TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Fosta mea iubire (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Poama acrã (r) 23:45 Conan aventurierul (r) 0:45 În cãutarea fericirii (r) 1:45 Pitici de varã (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Trecut întunecat (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Omul orchestrã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:45 Cabina telefonicã 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Dexter - Bunã, banditule! 0:00 Box “Noaptea Campionilor”: Urmaºii lui Bute 1:30 ªtirile Pro TV (r)
Prima TV 8:00 Iubiri secrete 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Levintza prezintã (r) 10:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Academia lui Horia 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi Redifuzare 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Mediumul 0:30 Focus (r)
TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Omul ºi timpul (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 17:00 Telejurnal 17:30 Lozul cel mare (live) 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Judecã tu! 22:10 Exclusiv Documentarele Televiziunii Române 23:20 Aventura urbanã (r) 0:15 Profesioniºtii... (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Joi, 9 februarie 2012
Secretarul da, vicele ba! Alianþã degeaba la Aninoasa e duc lupte strânse, la Aninoasa, dar nu între putere ºi opoziþie, ci chiar în interiorul Alianþei USL. Acest lucru este spus cu convingere ºi în gura mare chiar de cãtre liderul opoziþiei, viceprimarul Mihãiþã Nistor.
S
Hunedoara are un nou prefect rintr-o hotãrâre de Guvern, ªtefan P dezmeri este, de ieri, noul prefect de Hunedoara. Numirea lui ªtefan Dezmeri în fruntea Prefecturii Hunedoara vine ca urmare a desemnãrii, la sfârºitul anului trecut, a lui Attila Dezsi în funcþia de secretar general al Guvernului. Dezmeri ªtefan are 53 de ani, este de profesie inginer, dar este ºi absolvent al unui master de politici publice ºi dezvoltare localã organizat de
SNSPA. Din anul 2011 a îndeplinit funcþia de preºedinte executiv al Organizaþiei Judeþene Hunedoara a UDMR. A abslovit Institutul de Mine Petroºani. De-a lungul timpului Dezmeri a urmat ºi absolvit mai multe cursuri de perfecþionare în domeniul sãu de activitate, dar ºi un curs postuniversitar de management la Universitatea Petroºani. Este absolvent al Masterului de Politici Publice ºi Dezvoltare Localã organizat de SNSPA - Facultatea de ªtiinþe Politice Bucureºti. Timp de 20 de ani, pânã în 2005, a lucrat la Exploatarea Minierã Petrila, apoi la Biroul Român de
Metrologie Localã. Între anii 2004 ºi 2008 a fost membru în Consiliul Local Petrila. A fost membru fondator al Organizaþiei UDMR Petrila, preºedinte al acesteia între anii 2000 - 2011, membru în Biroul Permanent al Organizaþiei Judeþene Hunedoara a UDMR, iar din 2011 a fost preºedintele executiv al Organizaþiei Judeþene Hunedoara a UDMR. Dezmeri ªtefan este vorbitor nativ al limbilor maghiarã ºi românã, dar ºi vorbitor de englezã, francezã ºi rusã. Car men COSMAN
“Funcþioneazã doar pe hârtie. Avem o alianþã semnatã între Partidul Social Democrat ºi Partidul Naþional Liberal, dar PSD-ul, în ºedinþele de Consiliu Local, nu voteazã cu opoziþia”, a declarat Mihãiþã Nistor, viceprimarul Oraºului Aninoasa ºi preºedintele PNL din aceastã localitate. Lupta cea mai strânsã se dã pe candidatura Alianþei
pentru fotoliul de viceprimar. Anunþul cã aceastã poziþie revine PSD-ului, l-a derutat pe vicele liberal Nistor, care nu vrea sã accepte asta nici în ruptul capului. „ În cadrul comisiei de negociere de la nivel de judeþ, Aninoasa revine PSD-ului, iar PSD-ul are ca propunere pe Dunca Nicolae ”, a declarat Sorin Vasilescu, prim-vicepreºedintele PSD Hunedoara. “Surse din PSD spun asta, dar deocamdatã, PNL-ul m-a desemnat pe mine sã candidez la funcþia de primar al Oraºului Aninoasa. Eu am încredere în înþelepciunea liderilor PSD ai judeþului Hunedoara, în domnul Nistor ºi echipa de negociatori, asta fiindcã Partidul Social Democrat în Aninoasa este un satelit al primarului Ilie Botgros”, a mai spus Mihãiþã Nistor. Luiza ANDRONACHE
Noua conducere a PP P-DD,în faþa presei oul preºedinte al organizaþiei judeþene a PP-DD s-a întâlnit pentru prima datã de la numirea sa, cu presa, ieri, la Deva.
N
Rãzvan Mareº, noul preºedinte impus de Centru, a þinut sã puncteze cã hotãrârea Biroului Permanent Judeþean (BPJ) al PP-DD, de a organiza alegeri duminicã, nu este
valabilã în ochii lui. ”Alegerile nu vor avea loc duminicã, dar în momentul de faþã, dacã cineva vrea sã le facã, sunt nestatutare. Deci duminicã nu vor avea loc alegeri la Petroºani. Domnului Sorin Sanda i-am oferit o funcþie de primvicepreºedinte ºi el va analiza propunerea ºi urmeazã sã ne-o comunice. Este un om care a muncit ºi care a alocat foarte mult timp. Mâine (astãzi – n.r.) voi avea o întâlnire la Vaþa cu toþi ºefii filialelor ºi vom clarifica totul”, a declarat Rãzvan Mareº. Cât despre planuri de viitor, Mareº nu a putut da prea multe detalii, dar a avut o declaraþie pur politicã. ”În momentul de faþã, avem 4.800
de membri ºi 42 de filiale, înfiinþate statutar”, spune el ºi tot în cadrul conferinþei de presã a prezentat ºi prima adeziune semnatã în mandatul impus de Bucureºti. Sorin Sanda, fostul preºedinte al PPDD, spune cã, dacã în cadrul conferinþei de presã, Mareº ºi-a prezentat prima adeziune de când este el numit, înseamnã cã vreo 1.800 de adeziuni sunt ori false, ori a minþit. ”Nimic mai fals! În judeþul Hunedoara sunt adeziuni în numãr de aproximativ 3.000, din cele 42 de filiale, statutar constituite chiar în urma declaraþiei date de el. ªi dacã în conferinþa de presã a vorbit despre prima adeziune semnatã de la numirea lui încoace, înseamnã cã a minþit referitor la celelalte 1.800 de adeziuni”, declarã Sorin Sanda. Cât despre funcþia oferitã drept premiu de consolare de cãtre Bucureºti ºi alegerile de duminicã, Sorin Sanda
precizeazã cã hotãrârea lui nu se schimbã. ”Da, mi s-a oferit postul de primvicepreºedinte, eu am pus în discuþie cu membrii BPJ aceastã ofertã, informându-i ºi despre numirea domnului Mareº, care a intrat în PPDD odatã cu numirea lui. Eu respect decizia doamnei Man, dar BPJ a hotãrât cã, cu mine, sau fãrã mine, cu Mareº sau fãrã Mareº, vor susþine alegerile duminicã, 12 februarie, pentru cã ele au fost pregãtite din data de 17 ianuarie. La alegeri l-am invitat ºi pe dumnealui ºi l-am rugat sã-ºi depunã candidatura, mai ales cã eu nu vreau
sã mai fiu preºedinte al PPDD Hunedoara, întrucât felul în care am fost schimbat nu este unul care sã mã onoreze. Istoria mea este una curatã, fãrã patã, atât în politicã, cât ºi sportivã. Joi, BPJ a convocat o ºedinþã de urgenþã la Vaþa, la care el a fost invitat ºi sperãm ca în urma acesteia lucrurile
intre pe un fãgaº normal”, mai spune Sorin Sanda. Anamaria NEDELCOFF
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 9 februarie 2012
Codul de viscol a trecut, pregãtiri de ger 25oC ºi spun cã pânã acum zeci de oameni au dat zãpada de pe strãzi ºi trotuare. „Am acþionat cu toate utilajele de la deszãpezire ºi în zilele trecute s-au folosit peste 150 de tone de nisip ºi 40 de tone de sare. Am refãcut din nou stocul de sare care se epuizase, iar 55 de oameni au ieºit în strãzi pentru a deszãpezi arterele principale, dar ºi drumurile spre cãtunele de munte”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În plus, de ger ºi viscol la adãpostul din Petroºani s-au refugiat zeci de oameni.. Ei au fost
rei oameni ºi-au pierdut viaþa din cauza gerului în oraºele Vãii Jiului, iar la Petroºani primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã a mobilizat zeci de oameni la deszãpezire.
T
Tone de amestec de sare ºi nisip au ajuns pe strãzi ºi trotuare ºi acþiunea va continua ºi în zilele urmãtoare. Valea Jiului a fost cuprinsã de un nou val de ger. Autoritãþile locale vorbesc despre temperaturi de pânã la minus
Gerul încurcã traficul raficul rutier ar putea sã se desfãºoare cu dificultate pe toate artele din Valea Jiului.
T
Poliþiºtii de la serviciul rutier avertizeazã ºoferii cã,în aceste zile, existã ºanse sã se producã polei ºi îi îndrumã sã îºi ia mãsuri de siguranþã, atunci când pleacã la drum. Având în vedere riscul crescut de apariþie a poleiului ºi gheþii pe drumurile publice, poliþiºtii Serviciului Rutier Hunedoara le recomandã tuturor participanþilor la trafic ºi în special operatorilor de transport: - pregãtirea corespunzãtoare a vehiculelor pentru circulaþia pe timp de iarnã,
inclusiv dotarea cu anvelope de iarnã pentru parcurgerea sectoarelor de drum acoperite cu zãpadã, gheaþã sau polei; - respectarea semnalizãrii rutiere, precum ºi a dispoziþiilor date de poliþiºtii rutieri; - adaptarea vitezei de circulaþie a vehiculului la condiþiile meteo-rutiere; - pãstrarea unei distanþe corespunzãtoare faþã de vehiculele care circulã în faþã; - verificarea funcþionãrii corespunzãtoare a sistemelor care concurã la siguranþa rutierã în sezonul rece, precum ºi curãþarea vehiculelor de zãpadã ºi gheaþã; - când vã deplasaþi în coloanã, evitaþi sã depãºirile riscante. Aceastã
manevrã nu vã scurteazã semnificativ timpul de deplasare, însã vã poate pune viaþa în pericol. Totuºi, când depãºirea este absolut necesarã, asiguraþivã temeinic înaintea efectuãrii acestei manevre ºi semnalizaþi din timp intenþia dumneavoastrã. - totodatã, pietonilor le recomandãm sã evite pe cât posibil folosirea pãrþii carosabile, mai ales dupã lãsarea întunericului ºi în condiþii de vizibilitate redusã. - de asemenea, pietonii vor trebui sã se asigure temeinic înaintea traversãrii drumurilor, þinând cont de faptul cã în condiþii de carosabil umed sau alunecos, spaþiul de frânare al autovehiculelor creºte simþitor.
adunaþi de pe strãzi ºi din canale ºi au primit un pat ºi mâncare. „Am identificat 18 locuri în care aceºti oameni fãrã locuinþe îºi duc existenþa. Poliþia localã a mers în fiecare zi la ei ºi i-au condus la adãpost. Acolo au ajuns 54 de persoane care au primit o masã
Þurþurii ne fac probleme urþurii au devenit principala problemã, acum cã numai ninge.
Þ
caldã ºi un pat”, a mai precizat Tiberiu Iacob Ridzi. Pentru cã în urmãtoarele zile se anunþã la fel de frig, administraþia de la Petroºani spune cã va acþiona la fel pentru a evita producerea unor evenimente nedorite. Diana MITRACHE
Cum creºte puþin temperatura la prânz, cum se formeazã astfel de sãgeþi de gheaþã, iar edilii din Petroºani fac un apel cãtre toþi cei care observã astfel de pericole sã le îndepãrteze. “Fac un apel cãtre toþi cei care sesizeazãastfel de cazuri ºi care nu au utilaje, mai ales acolo unde sunt blocuri-turn, ori clãdiri înalte, sã ne solicite ajutorul. Marþi am reuºit sã îndepãrtãm astfelde þurþuri la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dar dacã mai avem sesizãri suntem pregãtiþi sã intervenim”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Sãptãmâna trecutã, locatarii unui bloc din apropierea Parcului Central Carol Schreter au îngrãdit accesul pe trotuar din vina zãpezii de pe acoperiº, care stãtea sã se prãbuºeascã împreunã cu þiglele de pe acoperiº peste trecãtori. Diana MITRACHE
Uricani, oraºul unde iarna nu-i ca vara acã în restul localitãþilor din Valea Jiului se circulã cât de cât normal, în oraºul Uricani ºoferii sunt obligaþi sã suporte un adevãrat haos.
D
Drumurile sunt pline de zãpadã de câþiva zeci de centimetri, iar maºinile derapeazã din zece în zece metri. Cei mai nemulþumiþi de aceastã situaþie sunt ºoferii de pe maxi-taxi, care, deºi au un barem de timp bine stabilit, întârzie foarte mult în Uricani, din cauza drumurilor pline de zãpadã. ”Putem sã circulãm pe alte drumuri, dar în Uricani este jale, noroc
cu drumurile naþionale, care mai curãþã din zãpadã. Astãzi (ieri – n.r.) a fost un adevãrat blocaj în tot oraºul, nimeni nu poate sã circule în siguranþã. Sunt câteva maºini care s-au ºi tamponat, iar cu maxi-taxi este foarte greu”, spune unul dintre
ºoferii de pe maxi-taxi. ”Nu am vãzut pe nimeni care sãp deszãpezeascã aºa cum trebuie, primarul e ascuns în casã sau în primãrie, nimic nu face. ºi desigur cã o sã dea vina pe cei de la Lupeni, cã e zãpada lor suflatã cãtre Uricani.
În niciun an nu a fost aºa de indiferent. Pe mine nu mã intereseazã dacã nu are utilaje, noi plãtim impozite ºi avem nevoie de servicii de calitate”, spune Dorin Baicu, din Uricani. Anamaria NEDELCOFF
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Joi, 9 februarie 2012
Disponibilizaþii ies în stradã M inerii disponibizaþi anul trecut din cadrul Companiei Naþionale a Huilei Petroºani vor ieºi luni, 13 februarie, în stradã.
Foºtii ortaci au obþinut aprobare pentru un miting pentru data mai sus amintitã, acþiune ce se va desfãºura între orele 10.00-14.00. Potrivit reprezentanþilor minerilor disponibilizaþi, protestul este
generat de faptul cã nici pânã în prezent nu s-au acordat sumele aferente celei de-a treia
tranºã din disponibizare. “Nu ni s-a acordat cea de-a treia tranºã din disponibilizare ºi nici
nu ºtim când vom încasa aceºti bani. Dacã nu ni se dau aceºti bani solicitãm sã fim reangajaþi
la unitãþile miniere de la care am fost disponibilizaþi, pe aceleaºi locuri de muncã. Totodatã, cei care au vârsta de pensionare sã li se considere activitate perioada de la disponibilizare pânã în prezent ºi sã iasã la pensie”, spun reprezentanþii minerilor disponibilizaþi. Foºtii mineri susþin cã ieºirea în stradã este ultima soluþie la care recurg dupã ce au transmis memorii de la CNH ºi pânã la Primul Ministru ºi nimeni nu a reuºit sã le spunã când vor primi banii. Marius MITRACHE
Mort într-un cumplit Pensionarii mineri vor mai protesta oºtii mineri accident rutier F care au ieºit la n grav accident rutier s-a produs pe DN 7, la limita cu judeþul Alba. Pompierii Detaºamentului din Orãºtie au fost alertaþi, marþi noaptea, în jurul orei 23.30, despre cumplitul eveniment
U
La faþa locului s-au deplasat de urgenþã echipajele de descarcerare ºi SMURD , iar acestea au descoperit, într-un autoturism care s-a izbit frontal de un autotren care circula din sens opus, un bãrbat care nu prezenta semne vitale. „Au fost demarate concomitent operaþiunile de descarcerare ºi cele de resuscitare ale ºoferului, în vârstã de 57 de ani din Orãºtie, însã acesta nu a mai putut fi readus la viaþã”, a precizat Viorel Demean, ºeful ISU hunedoara. Operaþiunile de extragere a victimei din autoturismul distrus au durat aproximativ o jumãtate de orã, interval în care circulaþia pe DN 7 a fost întreruptã. (Car men COSMAN)
pensie de la una dintre minele din Valea Jiului nu vor renunþa la proteste. Asta spun liderii lor, care acum spun cã aºteaptã sã vadã componenþa noului Guvern al þãrii ºi dacã acesta le va lua în calcul doleanþele.
Membrii Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri (LSMP ) din Valea Jiului s-au întâlnit din nou sã stabileascã planul de acþiuni pe viitor. Ei spun cã, dacã actualul guvern nu va fi de partea lor, vor continua sã protesteze. „Noi am fost primii care am ieºit în stradã,chiar înaintea
celor de la Bucureºti, ºi ne-am cerut drepturile. Acum aºteptãm sã vedem componenþa noului Guvern ºi dacã oamenii care ajung acolo,pentru cã ãi vãd pe toþi foarte tineri, vor
Protest timid, dar constant, la Petroºani ici demisa lui Emil Boc ºi a Guvernului nu i-a fãcut pe petroºãneni sã fie mulþumiþi. Ei au ieºit din nou în stradã, pe motiv cã lucrurile trebuie sã meagã mai departe de atât.
N
În seara de luni spre marþi, la început au fost 4 protestatari, dar dupã câteva zeci de minute li s-au mai alãturat alte 4 persoane. “Dorim demisia preºedintelui. Dorim o schimbare în bine pentru þara noastrã, pentru viitorul nostru ºi al copiilor noºtri. Noi încercãm pe cât putem sã nu plecãm de aici pânã nu vom avea o speranþã cã se va schimba ceva. Vrem demisia
preºedintelui, adicã alegeri anticipate”, a declarat o protestatarã. “Nu nu încãlzeºte cu nimic cã ºi-a dat Guvernul demisa. Sã îºi dea Bãsescu demisia, pentru cã “ vin ai noºtrii, pleacã ai noºtrii, noi rãmânem tot ca proºtii.”Ce facem? Nu cedãm, noi de-aici nu
plecãm! ”, a spus un alt protestatar. Unul dintre cei care au ieºit în fiecare searã în stradã, este un tânãr din Dâlja Mare, care vine mai bine de 7 kilometri pe jos în fiecare zi pentru a protesta în faþa Casei de Culturã. “Fac zilnic acest traseu. Consider cã este o
datorie ºi o fraternizare, pentru cã de aceste lucruri trebuie sã îi doarã pe toþi”, a spus protestatarul cu pricina. Pânã una, alta, aceºti oameni spun cã vor face la fel ºi de acum înainte. Vor sta în stradã searã de searã pentru convingerile lor. Luiza ANDRONACHE
avea în vedere ºi problemele noastre. Dacã nu, ieºim din nou în stradã sã cerem ceea ce ni se cuvine de drept”, a declarat Valentin Armeanu, vicepreºedintele LSPM Valea Jiului. Mai mult, pensionarii susþin cã nu îl agreeazã pe actualul premier ºi nu vãd cum se va schimba în bine þara cu aceastã schimbare. „Nu ni separeu normal cã în fruntea acestui guvern
este un fost securist. Din pãcate, însã, aºa stau acum lucrurile”, a mai precizat Armeanu. Pensionarii mineri au fost printre primii care au ieºit în stradã timp de 3 zile consecutiv ºi au cerut ca drepturile lor sã fie respectate ºi acum spun cã vor reveni cât de curând, dacã viitorul Guvern nu va þine cont de ei. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului |Joi, 9 februarie 2012
6 Divertisment
Divertisment 7
Mini-vacanþe neprogramate n Valea Jiului, pânã în prezent, nicio unitate ºcolarã nu ºi-a sistat activitatea din cauza gerului sau a zãpezii.
Î
mul care uneºte cele douã localitãþi fiind impracticabil. Situaþia a fost remediatã astãzi,
În schimb, unii dintre elevi au „beneficiat” de cîteva zile de vacanþã, nereuºind sã ajungã la cursuri, din cauza troienelor ºi a drumurilor impracticabile. În situaþii de acest gen s-au aflat copiii din satele de munte din întreaga Vale a Jiului. Ieri, de exemplu, elevii domiciliaþi în satul Dealu Babii nu au ajuns la ºcoalã, în Vulcan, dru-
Un nou top pentru Castelul Corvinilor astelul Corvinilor din C Hunedoara a mai prins un top internaþional, fiind extrem de apreciat. Cei de la Odd Stuff Magazine, unul dintre cele mai citite site-uri din Statele Unite ale Americii, considerã castelul din Hunedoara ca fiind al ºaselea cel mai frumos din lume.
Realizatorii topului au plasat pe prima poziþie Castelul Malahide, din Irlanda, urmat de Hohenwerfen, din Austria ºi de Castelul Cochem, din Germania. Înaintea castelului din Hunedoara, pe listã mai este trecut ºi castelul din oraºul spaniol Coca, dar ºi Dunrobin, din Scoþia. Topul continuã cu Castelul Chambord, din Franþa, cu De Haar – Olanda, dar ºi cu Castelul Boldt, din New York, SUA, ºi cu Castelul Windsor, din Anglia.
dupã ce utilajele de deszãpezire au curãþit drumul. Probleme datorate zãpezii au întâmpinat ºi copiii din satul Dâlja Mare, de lângã Petroºani, sau cei care locuiesc pe dealurile din preajma oraºului Uricani. Pe de altã parte, întrucât sistemul de încãlzire al Centrului de Pedagogie Curativã din Lupeni mai dã ºi rateuri, aici, orele de cursuri au fost reduse de la 45 la 30 de minute. Mir cea NISTOR
Un clasament recent întocmit de experþii de la Lonely Planet, care prezintã cele mai frumoase castele din Europa, plaseazã Castelul Corvinilor din Hunedoara pe locul 8 din 10. Un loc mai mult decât onorant, mai ales dacã þinem cont de concurenþii cu care celebtrul castel medieval a intrat în competiþie, castele extrem de cunoscute de pe continent. De asemenea, anul trecut Castelul Huniazilor s-a clasat pe poziþia a doua a celor mai înfricoºãtoare clãdiri din lume, realizat tot de Lonely Planet. Americanii cred cã arhitectura goticã ºi istoria întunecatã ºi adevãratã a familiei Corvinilor sunt suficiente pentru a-þi bãga ceva fricã în oase. Car men COSMAN
ÎNCORNORATUL, pe scena Teatrului de Artã Deva e scena Teatrului P de Artã Deva, va avea loc la sfârºitul acestei sãptãmâni, mai exact sâmbãtã, 11 februarie, de la ore 19.00 are premiera comediei ÎNCORNORATUL de Moliere, regia: Laurian Oniga, scenografia: Valentin Codoiu. Distribuþia, una de excepþie cu Corneliu Jipa, Rãzvan Vicoveanu, Andreea Gabor, Laurenþiu Tudor, Rãzvan Bãnuþ, Anis Doroftei, Roxana Olºanschi, Violoncel, fidulã, violã da gamba, Mircea Goian, anunþã un spectacol de excepþie care nu trebuie ratat de iubitorii de teatru. Jean-Baptiste Poquelin, pentru marele public Moliere, ºi-a dedicat întreaga viaþã teatrului, fiind în acelaºi timp autor, actor, regizor ºi conducãtor de companie teatralã. Abordeazã forme diferite ale comediei: farsa (Zãpãcitul, Doctor fãrã voie, Vicleniile lui Scapin, Sganarelle sau încornoratul închipuit- farsã în versuri), comedia muzicalã, tragicomedia, epuizând
gama bogatã a comicului. Opera sa cuprinde 30 de piese, de la “Preþioasele ridicole, pânã la “Bolnavul închipuit”, ultima sa piesa. Clasicismul lui Moliere se evidenþiazã mai ales în imitarea naturii umane cu toate fomele ei de manifestare, acesta fiind este tema principalã a comediilor sale. κi populeazã uni-
versul dramatic cu o mare varietate de tipologii, de la nobili ºi burghezi pânã la þãrani, pseudosavanþi ºi medici. Este cea mai jucatã piesã din timpul vieþii, tratând tema legã-
turilor conjugale prin prisma falsitãþii relaþiilor interumane. Personajul principal, este un burghez francez care bazându-se pe aparenþe este convins cã
xtele clasice, adicã “Mã pasioneazã te le amaturgiei universa cele care aparþin dr a fost verificatã în ºi a cãror valoare iga, regizor timp”. – Laurian On soþia îl înºealã. Un text tipic Comediei dell’Arte, cu personaje de caracter, cu încurcãturi ºi rãsturnãri de situaþii care l-au fãcut celebru pe dramaturgul francez, în care râsul e inteligent ºi dialogul actorului este direct cu publicul.
aurian Oniga L câteva considerente despre textul molieresc “Mã pasioneazã textele clasice, adicã cele care aparþin dramaturgiei universale ºi a cãror valoare a fost verificatã în timp. În acelaºi timp, ca om de teatru mã simt bine, asta nu înseamnã confortabil ci provocat de doi autori pe a cãror texte ar trebui sã lucrez, e vorba de Moliere ºi Cehov. Pentru cã textele celor doi autori sunt
texte contemporane în cel mai bun sens al cuvântului, iar dacã lecturarea lor nu este superficialã ci tintind dimensiunea umanã, atunci regãsim ºi astãzi aceleaºi lucruri, adicã slãbiciuni, zbateri, cãutarea de sine, fericire, nefericire, râs, plâns, suferinþã, bucurie, etc…. Nu întâmplãtor lucrarea mea de diplomã a fost realizatã având la baza textul lui Molieresc Tartuffe sau Impostorul. Dupã cum ºtie toatã lumea, impostura nu e o temã clasicã ci universalã. Din pãcate pentru foarte multã lume, astãzi impostura este un subiect la ordinea zilei, fapt regãsit ºi în textul prezent. George Dandin îmbogãþitul, parvenitul, omul cu bani doreºte sã pãtrundã în lumea bunã, considerând cã averea sa îi poate garanta sau cumpãra un statut social spre care orice parvenit aspirã. E tragic ºi comic în acelaºi timp – în perplexitatea sa - atunci când dragostea nu poate fi cumpãratã. George Dandin este o tragi-comedie bufã, aºa cum de multe ori a fost ea cititã, pusã în scenã”.
Searã de folk la Club 3D Stage orin Peºtenariu ºi George Cîlþea vã invitã duminicã, începând cu orele 20.00, la o searã de muzicã folk, la Club 3D Stage din Petroºani.
S
Iniþial termenul de muzicã folk (en.: folk = oameni/popor) denumea muzica cântatã de oamenii simpli din popor. În secolul 20 ºi 21 termenul a luat cãpãtat sens, putând fi folosit ca sinonim la muzica tradiþionalã. Cenaclul Flacãra a fost un fenomen cultural din anii 1970 ºi prima parte a anilor 1980 condus de poetul Adrian Pãunescu. De la poezia compusã de însuºi Adrian Pãunescu (uneori ºi instant, pe scenã) ºi pânã la versurile recitate din poeziile poeþilor consacraþi, de la muzica timid îngânatã de debutanþi anonimi, care urcau pentru prima datã pe scenã ºi pânã la unele piese deja cunoscute a unor formaþii sau grupuri muzicale ºi a unor soliºti deja afirmaþi, Cenaclul Flacãra a delectat publicul cu muzicã începând de la melodii populare ºi pânã la muzicã clasicã, folk ºi rock. Spectacolele aveau loc la început luni dupã-masa/seara în sala teatrului Ion Creangã din Bucureºti, dar mai târziu s-au fãcut turnee în toatã þara, spectacolele desfãºurându-se pe stadioane, sãlile de spectacol
devenind neîncãpãtoare. Printre cei care au participat au fost: Mircea Vintilã, Doru Stãnculescu, Dan Andrei Aldea, Adrian Ivaniþchi, Dan Chebac, Valeriu Sterian, Evandro Rosetti, Florian Pittiº, Anda Cãlugãreanu, Tatiana Stepa, Vasile ªeicaru, Alexandru Zarnescu , ªtefan Hruºcã. Începând cu anul 1980 toamna, a venit la C.F. formaþia Continental (N. Enache, Nucu Mazilu, Alexandru Zãrnescu ºi Romeo Beianu) care acompania întreg spectacolul, formaþie cu care s-a scos ºi singurul disc cu C.F. Dupã plecarea lui Nicolae Enache, trupa a luat o nouã turnurã. A devenit trupa FlaPo (A. Zãrnescu, Romeo Beianu, Jerry Schwartz -formatia a incercat mai multi clapisti , dar niciunul permanent) ºi acompania majoritatea soliºtilor ºi a cântecelor de grup. Alexandru Zãrnescu a apãrut ºi cu activitate solisticã (Dor de Eminescu, Castelul, Dusã-i tinereþea). Membrii Flapo aveau ºi un microrecital în cadrul cenaclului, în care fiecare devenea solist, interpretând piese internaþionale: Beatles, Stevie Wonder, Ricchi e Poveri º.a. . Din 1973 (prima oarã) pânã în 1985 (ultima oarã) au avut loc 1.615 spectacole de muzicã ºi poezie.(sursa Wikipedia) “Iubesc muzica uºoarã ºi muzica folk, am emoþii pentru
duminicã seara, tot ce sper e ca lumea sã se simtã bine ºi sã aprecieze muzica de bunã calitate. Vã aºtept împreunã cu bunul meu prieten George
Cîlþea ( flaut) , la Club 3D Stage din Petroºani”, a declarat Sorin Peºtenariu PR. Manager: Petr onela CERBU
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Joi, 9 februarie 2012
6 Divertisment
Divertisment 7
Mini-vacanþe neprogramate n Valea Jiului, pânã în prezent, nicio unitate ºcolarã nu ºi-a sistat activitatea din cauza gerului sau a zãpezii.
Î
mul care uneºte cele douã localitãþi fiind impracticabil. Situaþia a fost remediatã astãzi,
În schimb, unii dintre elevi au „beneficiat” de cîteva zile de vacanþã, nereuºind sã ajungã la cursuri, din cauza troienelor ºi a drumurilor impracticabile. În situaþii de acest gen s-au aflat copiii din satele de munte din întreaga Vale a Jiului. Ieri, de exemplu, elevii domiciliaþi în satul Dealu Babii nu au ajuns la ºcoalã, în Vulcan, dru-
Un nou top pentru Castelul Corvinilor astelul Corvinilor din C Hunedoara a mai prins un top internaþional, fiind extrem de apreciat. Cei de la Odd Stuff Magazine, unul dintre cele mai citite site-uri din Statele Unite ale Americii, considerã castelul din Hunedoara ca fiind al ºaselea cel mai frumos din lume.
Realizatorii topului au plasat pe prima poziþie Castelul Malahide, din Irlanda, urmat de Hohenwerfen, din Austria ºi de Castelul Cochem, din Germania. Înaintea castelului din Hunedoara, pe listã mai este trecut ºi castelul din oraºul spaniol Coca, dar ºi Dunrobin, din Scoþia. Topul continuã cu Castelul Chambord, din Franþa, cu De Haar – Olanda, dar ºi cu Castelul Boldt, din New York, SUA, ºi cu Castelul Windsor, din Anglia.
dupã ce utilajele de deszãpezire au curãþit drumul. Probleme datorate zãpezii au întâmpinat ºi copiii din satul Dâlja Mare, de lângã Petroºani, sau cei care locuiesc pe dealurile din preajma oraºului Uricani. Pe de altã parte, întrucât sistemul de încãlzire al Centrului de Pedagogie Curativã din Lupeni mai dã ºi rateuri, aici, orele de cursuri au fost reduse de la 45 la 30 de minute. Mir cea NISTOR
Un clasament recent întocmit de experþii de la Lonely Planet, care prezintã cele mai frumoase castele din Europa, plaseazã Castelul Corvinilor din Hunedoara pe locul 8 din 10. Un loc mai mult decât onorant, mai ales dacã þinem cont de concurenþii cu care celebtrul castel medieval a intrat în competiþie, castele extrem de cunoscute de pe continent. De asemenea, anul trecut Castelul Huniazilor s-a clasat pe poziþia a doua a celor mai înfricoºãtoare clãdiri din lume, realizat tot de Lonely Planet. Americanii cred cã arhitectura goticã ºi istoria întunecatã ºi adevãratã a familiei Corvinilor sunt suficiente pentru a-þi bãga ceva fricã în oase. Car men COSMAN
ÎNCORNORATUL, pe scena Teatrului de Artã Deva e scena Teatrului P de Artã Deva, va avea loc la sfârºitul acestei sãptãmâni, mai exact sâmbãtã, 11 februarie, de la ore 19.00 are premiera comediei ÎNCORNORATUL de Moliere, regia: Laurian Oniga, scenografia: Valentin Codoiu. Distribuþia, una de excepþie cu Corneliu Jipa, Rãzvan Vicoveanu, Andreea Gabor, Laurenþiu Tudor, Rãzvan Bãnuþ, Anis Doroftei, Roxana Olºanschi, Violoncel, fidulã, violã da gamba, Mircea Goian, anunþã un spectacol de excepþie care nu trebuie ratat de iubitorii de teatru. Jean-Baptiste Poquelin, pentru marele public Moliere, ºi-a dedicat întreaga viaþã teatrului, fiind în acelaºi timp autor, actor, regizor ºi conducãtor de companie teatralã. Abordeazã forme diferite ale comediei: farsa (Zãpãcitul, Doctor fãrã voie, Vicleniile lui Scapin, Sganarelle sau încornoratul închipuit- farsã în versuri), comedia muzicalã, tragicomedia, epuizând
gama bogatã a comicului. Opera sa cuprinde 30 de piese, de la “Preþioasele ridicole, pânã la “Bolnavul închipuit”, ultima sa piesa. Clasicismul lui Moliere se evidenþiazã mai ales în imitarea naturii umane cu toate fomele ei de manifestare, acesta fiind este tema principalã a comediilor sale. κi populeazã uni-
versul dramatic cu o mare varietate de tipologii, de la nobili ºi burghezi pânã la þãrani, pseudosavanþi ºi medici. Este cea mai jucatã piesã din timpul vieþii, tratând tema legã-
turilor conjugale prin prisma falsitãþii relaþiilor interumane. Personajul principal, este un burghez francez care bazându-se pe aparenþe este convins cã
xtele clasice, adicã “Mã pasioneazã te le amaturgiei universa cele care aparþin dr a fost verificatã în ºi a cãror valoare iga, regizor timp”. – Laurian On soþia îl înºealã. Un text tipic Comediei dell’Arte, cu personaje de caracter, cu încurcãturi ºi rãsturnãri de situaþii care l-au fãcut celebru pe dramaturgul francez, în care râsul e inteligent ºi dialogul actorului este direct cu publicul.
aurian Oniga L câteva considerente despre textul molieresc “Mã pasioneazã textele clasice, adicã cele care aparþin dramaturgiei universale ºi a cãror valoare a fost verificatã în timp. În acelaºi timp, ca om de teatru mã simt bine, asta nu înseamnã confortabil ci provocat de doi autori pe a cãror texte ar trebui sã lucrez, e vorba de Moliere ºi Cehov. Pentru cã textele celor doi autori sunt
texte contemporane în cel mai bun sens al cuvântului, iar dacã lecturarea lor nu este superficialã ci tintind dimensiunea umanã, atunci regãsim ºi astãzi aceleaºi lucruri, adicã slãbiciuni, zbateri, cãutarea de sine, fericire, nefericire, râs, plâns, suferinþã, bucurie, etc…. Nu întâmplãtor lucrarea mea de diplomã a fost realizatã având la baza textul lui Molieresc Tartuffe sau Impostorul. Dupã cum ºtie toatã lumea, impostura nu e o temã clasicã ci universalã. Din pãcate pentru foarte multã lume, astãzi impostura este un subiect la ordinea zilei, fapt regãsit ºi în textul prezent. George Dandin îmbogãþitul, parvenitul, omul cu bani doreºte sã pãtrundã în lumea bunã, considerând cã averea sa îi poate garanta sau cumpãra un statut social spre care orice parvenit aspirã. E tragic ºi comic în acelaºi timp – în perplexitatea sa - atunci când dragostea nu poate fi cumpãratã. George Dandin este o tragi-comedie bufã, aºa cum de multe ori a fost ea cititã, pusã în scenã”.
Searã de folk la Club 3D Stage orin Peºtenariu ºi George Cîlþea vã invitã duminicã, începând cu orele 20.00, la o searã de muzicã folk, la Club 3D Stage din Petroºani.
S
Iniþial termenul de muzicã folk (en.: folk = oameni/popor) denumea muzica cântatã de oamenii simpli din popor. În secolul 20 ºi 21 termenul a luat cãpãtat sens, putând fi folosit ca sinonim la muzica tradiþionalã. Cenaclul Flacãra a fost un fenomen cultural din anii 1970 ºi prima parte a anilor 1980 condus de poetul Adrian Pãunescu. De la poezia compusã de însuºi Adrian Pãunescu (uneori ºi instant, pe scenã) ºi pânã la versurile recitate din poeziile poeþilor consacraþi, de la muzica timid îngânatã de debutanþi anonimi, care urcau pentru prima datã pe scenã ºi pânã la unele piese deja cunoscute a unor formaþii sau grupuri muzicale ºi a unor soliºti deja afirmaþi, Cenaclul Flacãra a delectat publicul cu muzicã începând de la melodii populare ºi pânã la muzicã clasicã, folk ºi rock. Spectacolele aveau loc la început luni dupã-masa/seara în sala teatrului Ion Creangã din Bucureºti, dar mai târziu s-au fãcut turnee în toatã þara, spectacolele desfãºurându-se pe stadioane, sãlile de spectacol
devenind neîncãpãtoare. Printre cei care au participat au fost: Mircea Vintilã, Doru Stãnculescu, Dan Andrei Aldea, Adrian Ivaniþchi, Dan Chebac, Valeriu Sterian, Evandro Rosetti, Florian Pittiº, Anda Cãlugãreanu, Tatiana Stepa, Vasile ªeicaru, Alexandru Zarnescu , ªtefan Hruºcã. Începând cu anul 1980 toamna, a venit la C.F. formaþia Continental (N. Enache, Nucu Mazilu, Alexandru Zãrnescu ºi Romeo Beianu) care acompania întreg spectacolul, formaþie cu care s-a scos ºi singurul disc cu C.F. Dupã plecarea lui Nicolae Enache, trupa a luat o nouã turnurã. A devenit trupa FlaPo (A. Zãrnescu, Romeo Beianu, Jerry Schwartz -formatia a incercat mai multi clapisti , dar niciunul permanent) ºi acompania majoritatea soliºtilor ºi a cântecelor de grup. Alexandru Zãrnescu a apãrut ºi cu activitate solisticã (Dor de Eminescu, Castelul, Dusã-i tinereþea). Membrii Flapo aveau ºi un microrecital în cadrul cenaclului, în care fiecare devenea solist, interpretând piese internaþionale: Beatles, Stevie Wonder, Ricchi e Poveri º.a. . Din 1973 (prima oarã) pânã în 1985 (ultima oarã) au avut loc 1.615 spectacole de muzicã ºi poezie.(sursa Wikipedia) “Iubesc muzica uºoarã ºi muzica folk, am emoþii pentru
duminicã seara, tot ce sper e ca lumea sã se simtã bine ºi sã aprecieze muzica de bunã calitate. Vã aºtept împreunã cu bunul meu prieten George
Cîlþea ( flaut) , la Club 3D Stage din Petroºani”, a declarat Sorin Peºtenariu PR. Manager: Petr onela CERBU
COLÞUL LUI DENIS
8 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Joi, 9 februarie 2012
Facturile la termoficare nu au crescut încã eºi temperaturile de afarã au fost extrem de scãzute în ultima lunã, populaþia nu a plãtit mai mult la termoficare, cel puþin deocamdatã.
D
De fapt, doar în câteva oraºe din judeþul Hunedoara mai existã sistem centralizat de termoficare, iar cea mai mare parte a populaþiei foloseºte sisteme alternative de încãlzire.
Cei mai mulþi au optat pentru centralele pe gaz ºi au grijã ca facturile sã rãmânã constante. „Locuiesc într-un apartament cu 3 camere, am centralã proprie pe gaz metan, iar factura pentru luna ianuarie a fost de puþin peste 200 de lei. De fapt, atât plãtesc în fiecare lunã, pe perioada de iarnã”, a declarat Ion, un bãrbat din Petroºani. Nici pentru cei racordaþi la sistemul centralizat de termoficare de la Petroºani lucrurile
nu diferã de la o lunã la alta. Chiar dacã preþul Gcal a crescut, administraþia publicã localã subvenþioneazã aceste servicii. Astfel, pentru luna ianuarie, costurile la o garsonierã au fost de 163 de lei, deºi suma realã, nesubvenþionatã, este de 297 de lei. Pentru un aparatment cu douã camere factura cãtre populaþie a fost de 230 de lei (421 de lei nesubvenþionat), iar pentru trei camere suma de achitat pentru încãlzire este de 338 de lei
subvenþionat (619 lei nesubvenþionat). În Petroºani, la sistemul centralizat de încãlzire din Petroºani mai sunt racordate aproximativ 2500 de apartamente. Nici la Vulcan nu existã diferenþe mari între facturile pentru decembrie ºi cele pentru ianuarie, sumele fiind sensibil egale. ªi la Deva, agentul termic este subvenþionat de municipalitate. Conform unei hotãrâri de consiliu local, subvenþiilor sunt acordate de la bugetul
local pentru acoperirea integralã a diferenþei dintre preþul de producere, transport, distribuþie ºi furnizare a energiei termice livrate populaþiei. Conform hotãrârii de Consiliu, nivelul subvenþiilor acordate de la bugetul Municipiului Deva este de 60,51 de lei/GCal. La Hunedoara, Uricani sau Petrila, oamenii se încãlzesc cum pot, iar societãþile de termoficare ori centralele termice de cartier sunt de mult istorie. Car men COSMAN
Vorbe, vorbe, dar fapte? e mai bine de un an de zile se vorbeºte de reabilitarea Pieþei Agroalimentare Dacia din cartierul Aeroport, însã faptic, pânã acum, lucrurile nu s-au prea miºcat.
D
Ilie Botgros, între voinþã ºi putinþã pentru un bloc în oraºul de carton A re voinþã, dar îi mai trebuie ºi putinþã. Ilie Botgros, a cerut din nou bani aleºilor de la centru pentru construcþia unui bloc în cartierul Vulculeºti sau oraºul de carton, cum mai este numit.
Primarul de la Aninoasa, Ilie Botgros, a luat calea Bucureºtiului pentru a cere din nou bani guvernanþilor pentru blocul de locuinþe sociale pe care are în plan sã îl tot construiascã de câþiva ani încoace. Mai întâi a trebuit sã punã la punct câteva detalii tehnice. „A trebuit sã refacem studiul de fezabilitate, sã ne încadrãm în costul standard pe metru pãtrat pentru construcþii de locuinþe,
care este de 380 de euro. Proiectul nostru rezulta vreo 600 ºi ceva de euro. Deci, l-am refãcut, l-am însuºit în luna decembrie ºi în consiliu, l-am depus la ministerul de resort ºi aºteptãm o discuþie, o convorbire telefonicã cu cei care verificã studiul de fezabilitate, asta probabil la sfârºitul acestei sãptãmâni ”, a declarat Ilie Botgros, primarul Oraºului Aninoasa. Aici ar urma sã se mute câteva zeci de
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
familii care locuiesc în barãci improprii, în colonia de la Iscroni. Mai rãmâne doar ca primãria sã se vadã cu banii în cont, iar lucrãrile pot începe. “Sperãm sã reuºim sã prindem finanþare anul acesta, pentru cã din luna martie o sã înceapã sã se dea drumul la finanþare pentru construcþia de locuinþe sociale. Eu sunt optimist.”, a mai spus Botgros. Luiza ANDRONACHE
* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.
La începutut acestui an, reprezentanþii primãriei Petroºani afirmau cã acest obiect de investiþii va fi scos la licitaþie, însã pânã acum nu s-a întâmplat asta, iar motivul a fost unul logic, dupã cum explicã edil ºef Tiberiu Iacob Ridzi. “ Proiectul este gata, dar am avut o singura problemã legatã de aprobarea bugetului. Acesta a fost aprobat sãptãmâna trecutã, iar acum suntem în procedura în
care vom scoate pe SEAP la licitaþie publicã. Eu sper ca pânã în luna mai, cel târziu, sã ne apucãm de lucrãri”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Valoarea acestui proiect este una considerabilã, iar lucrãrile care se vor face aici, vor schimba cu totul locaþia care de ani de zile este privitã ca una improprie desfãºurãrii actului comercial. “ Acest proiect înseamnã reamenjarea Pieþei Dacia. Se va face o halã mult mai mare ºi mai modernã, cu grup sanitar ºi cu toate utilitãþile. Practic, totul va fi modificat ”, a mai spus Iacob Ridzi. Luiza Andr onache
Modernizãrile continuã ºi în acest an entru acest P an edilii locali din Capitala Vãii Jiului ºi-au propus, în primul rând, sã continue derularea investiþiilor demarate de-a lungul anului trecut. Apoi, vor fi demarate ºi alte lucrãri, printre acestea numãrându-se realizarea de noi parcãri sau modernizarea Pieþei Dacia. „Pentru început ne-am propus sã
continuãm investiþiile demarate anul trecut iar, apoi, vom demara ºi o serie de noi lucrãri care privesc modernizarea localitãþii”, a precizat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În actualul mandat al primarului Tiberiu Iacob – Ridzi, în Petroºani, au fost sau urmeazã a fi implementate mai multe proiecte finanþate din fon-
duri europene nerambursabile. Este vorba despre reabilitarea integralã a arterei principale de circulaþie ºi a centrului civic, modernizarea ªcolii Generale „I. G. Duca”, realizarea unui ambulatoriu la Spitalul de Urgenþã, extinderea reþelei de canalizare ºi înfiinþarea unui centru de informare turisticã. Mir cea NISTOR
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Joi, 9 februarie 2012
Cãlanul a rãmas tot fãrã asistenþã medicalã permanentã n ciuda eforturilor depuse de reprezentanþii DSP Hunedoara, centrul de permanenþã care ar fi trebuit sã funcþioneze la Cãlan nu a putut fi înfiinþat.
Î
Toate cele trei centre de
permanenþã înfiinþate anul trecut în judeþul Hunedoara sunt funcþionale. Vorbim despre centrul de la Petrila, Uricani ºi Criscior. Reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara au intenþionat sã înfiinþeze unul ºi la Cãlan, unde, de asemenea, spitalul a fost desfiinþat, însã nu au reuºit. „Am
intenþionat sã înfiinþãm peste tot unde s-au desfiinþat spitalele, aºa încât populaþia sã poatã beneficia de asistenþã medicalã 24 de ore, din 24. La Cãlan, însã, nu am reuºit”, a declarat directorul DSP Hunedoara, dr. Dumitra ªtefan. Pentru înfiinþarea unui astfel de centru medical este nevoie de cel puþin 5 medici
de medicinã de familie ºi un spaþiu adecvat. Ideal, ar fi fost ca sediul sã fie clãdirea vechiului spital, acum desfiinþat, dar se putea amenaja ºi în cabinetul medical al unuia dintre medici. Dumitra ªtefan spune cã reprezentanþii administraþiei publice nu ºi-au dat concursul pe motiv cã medicii nu vor, iar
pânã la urmã aceasta pare sã fie problema realã pentru care al Cãlan nu existã nici acum un centru de permanenþã. Reprezentanþii DSP vor mai încerca o datã sã-i convingã de necesitatea înfiinþãrii lui ºi vor sta din nou de vorbã cu edilii ºi cu medicii de aici. Car men COSMAN
Se pregãtesc de amenzi nspectorii din cadrul Primãriei municipiului Petroºani au anunþat cã vor trece la sancþionarea administratorilor spaþiilor comerciale care nu se achitã de obligaþia de a-ºi deszãpezi trotuarul din faþa magazinului.
I
De la bucãtar pentru sushi pânã la ghid turistic în Norvegia L a avizierul Agenþiei pentru Ocuparea Forþei de Muncã din Petroºani este afiºatã o listã cu posturile scoase la concurs de angajtorii ºi firmele de recrutare din afara þãrii. Unele par chiar avantajoase, în sensul cã se stipuleazã plata chiar a 18 euro pe orã.
“Pe aceastã listã sunt destul de multe locuri de muncã în sãnãtate, dar avem ºi în alte serviciu. Cei care sunt interesaþi, pot veni la sediul Agenþiei Locale sau se pot uita pe internet”, a declarat Iudith Babþan, ºeful Agenþiei Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara. În afarã de posturi mai obiºnuite, pe listã gãsim ºi joburi mai...exotice. Luãm drept
exemplu cel pentru bucãtar specializat în sushi. Candidatul pentru acest post trebuie sã fie bine pregãtit în arta pregãtirii acestui preparat, iar pe deasupra sã ºi cunoascã engleza. Ne uitãm mai departe pe listã ºi gãsim un alt post exotic: acela de ghid turistic pentru Norvegia. Candidaþii, însã, trebuie sã cunoascã o altã limbã de circulaþie internaþionalã, în afarã de engleza, dar ºi istoria acestei þãri. Una peste alta, de regulã, cei care aplicã pentru un asemenea post, sunt rar contactaþi de angajatori, iar cei care au totuºi acest noroc, au de trecut printr-o grãmadã de probe ºi interviuri. Luiza Andr onache
Pânã acum nu a fost datã nicio astfel de sancþiune, însã, mai mulþi patroni au fost avertizaþi verbal. Totuºi, faþã de alþi ani, în aceastã iarnã situaþia este cu mult mai bunã ºi foarte puþine magazine au rãmas cu troienele în faþa uºii. Imediat au fost sancþionate de cumpãrãtori care pur ºi simplu le-au evitat. „Recesiunea te obligã sã mai pui ºi osul la treabã. Dacã e ditamai zãpada în faþã, nimeni nu-þi mai intrã la cumpãrãturi”, a spus administratorul unui magazin de piese auto din zona Spitalului de Urgenþã Petroºani. „Pânã în acest moment nu s-au dat
Apa caldã ajunge mai rece n unele zone ale municipiului Petroºani, apartamentele branºate la
Î
reþeaua de termoficare nu beneficiazã de cãldurã, la parametri normali.
Din cauza temperaturilor exterioare scãzute, agentul termic plecat de la Paroºeni ajunge în locuinþe un pic mai „rãcorit”. În ultimele zile probleme de acest gen au fost înregistrate la aproape toate punctele termice dar, în special, în cartierul Aeroport ºi la blocul de locuinþe sociale din Colonie. Pe de altã parte ºi apa caldã menajerã a înregistrat unele sincope, furnizarea acesteia fiind sistatã, în unele zone, pentru câteva ore sau chiar o zi. „Da, au apãrut astfel de
probleme, oamenii plângându-se cã nu au apã sau caldã sau cã temperaturile din case sunt scãzute pentru cã parametrii agentului termic nu sunt cei necesari încãlzirii caloriferelor. Am rezolvat, însã, în timp util toate aceste sesizãri”, au precizat reprezentanþii SC Termoficare SA Petroºani. În prezent, dintre cele aproape 13.000 de apartamente din Petroºani, doar 2.400 mai sunt branºate la reþeaua de termoficare. Mir cea NISTOR
amenzi ºi au fost ºi unii proprietari de magazine care nu ºi-au degajat cãile de acces. Este, în primul rând, o lipsã de respect faþã de client. În mare, au înþeles totuºi cã le afecteazã afacerea, în primul rând. Dacã totuºi cei avertizaþi verbal nu se achitã de obligaþie, trecem ºi la amenzi”, au precizat reprezentanþii primãriei. Amenzi pot primi ºi cei care nu-ºi dau þurþurii jos de pe streºini ºi din cauza cãrora se pot produce accidente grave. Mir cea NISTOR
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 9 februarie 2012 SC EURO JOBS SRL
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna februarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org
VÂNZÃRI
ANUNÞ Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi. Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.
Nicolae NICOARÃ
HOROSCOP
Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil). Relaþii la telefon 0721028699.
Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264
9 februarie 2012
Pentru deciziile pe care le ai de luat ar fi bine sã apelezi la sfatul unor prieteni care te vor ajuta sã-þi pui ordine în gânduri. Vei obþine un sprijin din partea acestora pentru a rezolva o problemã care îþi stãtea pe suflet de mai mult timp. Pe acasã va fi ceva agitaþie.
Astãzi vor fi multe de fãcut, vei avea parte de multã alergãturã, iar obstacolele vor apãrea ca din senin. Chestiunile financiare îþi vor mânca mulþi nervi, dar pânã la urmã lucrurile vor ieºi aºa cum îþi doreºti. Nu trebuie însã sã te grãbeºti nici mãcar un pic.
Nu este carul sã accepþi ofertele pe care le vei primi fãrã o maturã chipzuinþã. Relaþia cu partenerul de viaþã ar putea înregistra unele tensiuni, dacã nu vei reuºi sã îþi controlezi impulsivitatea. Unul dintre colaboratori ar putea încerca sã-þi punã beþen roate, dar fãrã prea mari ºanse.
Vei avea o serie de nemulþumiri în familie pe care nu vei reuºi sã le rezolvi. Mare atenþie cãci nu ar fi exclus nici sã se deterioreze ceva pe acasã. Dacã ai de gând sã pleci la un drum, mare atenþie cãci la mijlocul intervalului este posibil sã ai unele probleme legate de acte.
Prietenii ºi activitãþile de divertisment îþi vor ocupa cea mai mare parte a timpului liber. Este foarte posibil sã ai ocazia de a te implica în colaborãri ce se vor dovedi avantajoase din punct de vedere financiar. Nu este exclus nici ca partenerul de viaþã sã aibã o realizare în aceastã direcþie.
Din punct de vedere mintal randamentul tãu atinge limita superioarã, ceea ce îþi va permite sã obþii rezultate excelente în activitãþile intelectuale pe care doreºti sã le duci la bun sfârºit. Dacã vei fi în situaþia de a lua diverse decizii, ele îºi vor arãta în scurt timp eficienþa.
Vei avea parte de o mulþime de cheltuieli care þi-ar putea ridica probleme serioase. Nu este un moment favorabil pentru a te implica în activitãþi financiare riscante. Pe acasã este posibil sã ai unele discuþii în contradictoriu, legate de bani. Totuºi atmosfera va fi ceva mai plãcutã.
Situaþia financiarã te avantajeazã. Vei fi tentat sã faci o investiþie care îþi va goli buzunarele, dar te vei redresa în cel mai scurt timp. Chestiunile sentimentale te intereseazã în mod special dar nu trebuie sã te aºtepþi la rezultate deosebite. Încearcã sã menþii echilibrul in relaþiile tale.
Te bucuri de o creºtere a popularitãþii ceea ce þi-ar putea aduce ºi propuneri de colaborare deosebit de avantajoase. Discuþiile cu partenerul de suflet te vor nemulþumi, dar spre sfârºitul zilei situaþia se va ameliora treptat. Îþi este greu sã rezolvi unele situaþii cu care te confrunþi.
Este foarte posibil sã te poþi bucura de sprijinul familiei într-o chestiune care este de mare importanþã. Nu vei putea sã mizezi pe sprijinul prietenilor într-o prea mare mãsurã, dar vei reuºi sã te descurci fãrã probleme. Ceva bani vei câºtiga prin intermediul serviciului.
Conjunctura astralã te favorizeazã cu condiþia sã nu te grãbeºti câtuºi de puþin. Dacã vei avea rãbdare ºi nu vei sãri peste etape este posibil sã ai parte ºi de realizãri mai deosebite. Partenerul de viaþã ar putea avea ºi el o realizare pe care o veþi sãrbãtori împreunã.
Traversezi o perioadã extrem de agitatã, în care vei avea parte de o mulþime de evenimente minore, care însã te vor þine o bunã bucatã de vreme cu sufletul la gurã. De energie nu vei duce lipsã dar ai tendinþa de a te implica în mai multe activitãþi odatã.
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428
Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Joi, 9 februarie 2012
TÇâÄ \A_A VtÜtz|tÄx Bravos, naþiune, halal sã-þi fie! ACTUALITATEA LUI CARAGIALE A! Ce coruptã soþietate!... Nu mai e moral, nu mai sunt prinþipuri, nu mai e nimic: enteresul ºi iar enteresul... Bine zice fiu-meu de la facultate alaltãieri în scrisoare: “Tatiþo, unde nu e moral, acolo e corupþie, ºi o soþietate fãrã prinþipuri, va sã zicã cã nu le are”
VORBA LU` BUJI
de Mircea BUJORESCU
Curat murdar! ite care e daravela. V-am promis, când am dat drumul la rubrica dedicatã “Anului Caragiale”, cã voi demonstra cât de actual e nenea Iancu ºi acum, dupã 100 de ani.
U
Nici nu trebuie sã mã strofoc prea tare. Zilele astea, furtunoase, mai furtunoase decât noaptea domnului Caragiale, oferã prilejul unor similitudini care ne-ar putea face uºor sã
dãm în bâlbâialã. Prin 1901 (când au trecut 110 ani, parcã a fost ieri...) Caragiale a fost dat afarã din slujbã. Era funcþionar administrativ, un fel de bugetar de astãzi ºi guvernul dorea sã facã economii cu salariile. Ce crezi, matale, bibicule, cã a fãcut Caragiale? A scris, în foaia sa “Moftul român” o “Petiþie cãtre guvern”. Poate dacã n-o cânta Tudor Gheorghe ºi n-o simþeam pe pielea noastrã, era datã uitãrii. Ca sã nu mã-njure nimeni, o
reproduc aºa cum a fost, cu vorbele ºi ortografia marelui Caragiale.
PETIŢIE CĂTRE GUVERN Aţi aruncat pe lefegii În drum cu dame şi copii, Le-aţi smuls modestul lor dejun, Le-aţi smuls şi francul de tutun. Miniştri cruzi! Mai bine v-aţi Fi hotărât să suprimaţi Atâtea mii de sinecuri, Nu pânea de l-atâtea guri!
Lupta pentru ciolan
NU CUNOAªTE LIMITE ouã articole D gãzduite în paginile Cronicii Vãii Jiului au aprins spiritele în mediul academic. Mai exact, o parte a cadrelor didactice apropiate de actuala conducere a Universitãþii Petroºani. Ce s-a întâmplat de fapt... Un grup de cadre didactice ne-a solicitat sprijinul, nouã celor de la Cronica Vãii Jiului, de a le gãzdui douã articole motivând faptul cã nu au gãsit spaþiu în cealaltã “mass media deontoloagã” din Valea Jiului, care ar fi
apropiatã de actuala conducere a UP. Încã de la primul numãr al ziarului Cronica Vãii Jiului am subliniat cã la noi în pagini vor fi gãzduiþi toþi cei care au ceva de spus, deoarece considerãm cã libertatea cuvântului ºi de exprimare sunt cele mai de preþ lucruri pe care le-am dobândit odatã cu democraþia. Am considerat normal, astfel, sã le oferim spaþiu ºi ne-am asumat riscul de a ne lua “înjurãturile”, elevate ale “mediului academic”, care nici nu au întârziat sã aparã. Mai mult ºi site-ul Cronicii Vãii Jiului a fost ieri
dimineaþã blocat câteva ore, aºa, din purã întâmplare. Rezultatul acestor douã articole a fost trist, dar care reflectã exact starea actualã din societatea româneascã.... lupta pentru ciolan nu cunoaºte limite! Toþi, indiferent cã sunt analfabeþi sau profesori universitari, când urmãresc o funcþie încearcã prin orice mijloace sã o obþinã, chiar ºi cu riscul de a cãlca peste cadavrul colegului sãu. Pentru mine a fost, dacã vreþi, un experiment prin care am încercat sã observ dacã, în mediul academic, unde se presupune cã ai de-a face
Pe nevoiaşii cei infimi cu oameni cu un anumit nivel de culturã, lucrurile sunt tot la fel de murdare ca ºi în cazul campaniilor electorale, când vine vorba despre alegerea unor oameni în funcþii de conducere. Concluzia: mijloacele sunt mult mai murdare, decât plasa cu alimente oferitã de politicieni! Dezamãgire, dacã vreþi, este cuvântul care-mi vine acum în minte când mã gândesc la cei care vor sã conducã aceastã instituþie de prestigiu, ºi aici, ca sã fiu bine înþeles îi includ pe absolut toþi. Ca o pãrere personalã, niciunul dintre cei despre care se spune cã ar vrea sã preia acum conducerea UP nu meritã o astfel de onoare. ªi asta doar dacã ne raportãm la ultimii trei rectori pe care i-a avut UP, adevãrate somitãþi academice, Nicolae Iliaº, Nicolae Dima, ºi nu în ultimul rând Emil Pop. PS: Am þinut sã fac aceste precizãri ºi ca urmare a comentariilor, unele extrem de dure, postate pe site de diferiþi anonimi, pentru cã, nu-i aºa, chiar dacã sunt anonimi au un cuvânt de spus, iar dreptul la libera exprimare este garantat chiar ºi de Constituþie. Marius MITRACHE
Nu trebuia ca să-i suprimi! Guvern, pornit pe suprimat, Ascult-al meu deziderat. Suprimă apa, vid lichid, Al broaştelor nectar stupid; Suprimă apa din buget, Să bem, doar bere şi mischet. Ah, te implor ca un milog, Suprimă soacrele, te rog! Suprimă-le ff. urgent Şi îţi ridic un monument! Guvern! suprimă - eşti dator! Pe orişicare creditor: Voi proslăvi numele tău Când voi scăpa d-acest călău! Suprimă pe acei băieţi Care-şi dau ifos de poeţi Şi prin gazete zilnic fac Plantaţii vaste de spanac!
“Nu vezi ce împrejur?” Nu vezi cum se calomniazã toþi de la mic la mare?” I.L. Caragiale
Suprimă pe orice păgân Ce n-a citit “Moftul român”, Şi n-a fost atât de levent S-achite un abonament! V-aþi prins? Existã vreo asemãnare? Fiþi liniºtiþi! Orice asemãnare este absolut întâmplãtoare. La fel de întâmplãtoare ca asemãnarea între Caþavencu, Tipãtescu, Zoe, Trahandache, Pristanda (ºi ceilalþi) ºi care au conturat ºi contureazã o lume politicã româneascã eternã, al cãrei spirit l-a precizat însuºi genialul Caragiale: “Principii fleacuri! Omenie - mofturi! Chivernisealã - pricopsealã ºi ciupealã - aceste sunt principiile” Curat murdar, coane, curat murdar!
Români mai puþini, schimbãri mai multe
cãderea populaþiei României va atrage ºi o scãdere a numãrului de parlamentari, consilieri judeþeni sau locali. Pentru aceasta, însã, trebuie schimbatã Legea Administraþiei Publice Locale.
S
Prin urmare, la alegerile locale din luna iunie în Petroºani, de exemplu, vor fi scoase la „concurs” tot 19 posturi de consilieri locali, la fel ca ºi în anii anteriori. „La Petroºani vom avea, ºi în urmãtorii 4 ani, tot 19 consilieri ca ºi în prezent. Nu de alta, dar, conform prevederilor legilor în vigoare localitãþile care au între 20.001 ºi 50.000 de locuitori au dreptul la 19
consilieri locali. Noi, încã, ne încadrãm între aceste limite. Probabil, legea va fi schimbatã dar, abia dupã alegerile locale ce se vor derula în luna iunie a acestui an”, a precizat Adrian Negoe, secretar Primãria Petroºani. Noile date rezultate în urma recensãmântului din noiembrie 2011 vor fi folosite, mai întâi, din varã în statisticile oficiale. Apoi, noile statistici vor fi utilizate ºi de cãtre toate instituþiile private ºi bugetare. Cele mai ample efecte ale scãderii populaþiei vor fi resimþite în învãþãmânt ºi în mediul editorial. Mai exact, toate hãrþile, tabelele ºi manualele de Geografie sau Economie urmeazã a suporta modificãri substanþiale. Mir cea NISTOR
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Joi, 9 februarie 2012
Eforturi ºi pregãtiri în Straja pentru week-endul viitor Zãpada opreºte zile se în Staþiunea Straja. metri, care duce de sus trenurile De altfel, ºi din staþiune, pânã la Î nfacultimele eforturi conratracurile pregãtesc pârtiile pentru schiorii care îºi anunþã prezenþa în Straja în week-endul care urmeazã. Cea mai schiatã pârtie de douã sãptãmâni încoace este cea de sub telescaun, cu o lungime de aproape 3, 5 kilo-
stante cu zeci de muncitori, drumari ºi utilaje pentru dezsãpezirea drumului ºi pregãtirea staþiunii Straja pentru weekendul ce urmeazã. Aici, pe alocuri, stratul de zãpadã mãsoarã chiar ºi 2 metri. Plugurile nu mai contenesc cu lucru, iar muncitorii sunt conºtienþi de faptul cã drumul trebuie sã fie lãrgit pânã în week-end. Accesul cãtre staþiune sa putut face ºi pânã acum fie cu telescaunul, fie cu o maºinã cu tracþiune 4X4, însã doar pe
un singur sens de mers. “Începând de sãptãmâna trecutã, zi ºi noapte s-a lucrat la acest drum în aºa fel încât week-end-ul trecut sã nu fie complet ratat cu toate cã sus a fost viscol foarte puternic. Cei care au venit, au putut sã urce pânã în Straja cu telescaunul sau cu
maºina. Însã, ca turiºtii sã fie mulþumiþi, acum se depune o muncã pe care puþini o observã, iar poate alþii te mai ºi bârfesc dupã toatã munca asta. Zi ºi noapte se lucreazã, iar în urmã sã vãd munþii ãºtia de zãpadã de câþiva metri”, a declarat Emil Pãrãu, investitor
Ciobanul rãtãcit, de negãsit alvamontiºtii ºi janS darmii montani din staþiunea Parâng au abandonat orice cãutare a ciobanului dispãrut acum aproape o lunã. Omul va mai fi cãutat la primãvarã, când se topesc zãpezile. Potrivit ºefului echipei de salvatori montani, Dumitru Bârlida echipajul care a venit din Sibiu cu aparatura de cãutare nu a reuºit sã identifice niciun semnal de la telefonul mobil al victimei. Aºa s-a luat decizia ca orice cãutare sã fie sistatã. Dumitru Florea Cic a plecat de acasã în 21 ianuarie ºi de atunci nimeni nu l-a mai vãzut. “Au fost din nou echipe mixte pe munte ºi marþi seara, dupã ce l-am cãutat cu
telescaun. “Sperãm cã în acest week-end vom avea ºi zãpadã multã ºi se va ºi schia în condiþii foarte bune. Pârtiile sigur vor arãta impecabil”, a mai afirmat Pãrãu. Luiza ANDRONACHE
aparatura de identificare a semnalului de la telefonul mobil, salvamontiºtii ºi jandarmii s-au retras. Acel aparat avea posibilitatea de a detecta telefonul mobil al victimei, chiar dacã bateria e descãrcatã, însã, nu a fost identificat”, spune Dumitru Bârlida, ºeful echipei Salvamont Parâng. Echipele de salvatori au
urcat zile la rând în munþi, alãturi de rudele omului dispãrut, dar fãrã nicio ºansã de a-l gãsi. Salvamontiºtii spun cã îl vor mai cãuta abia la primãvarã, dupã topirea zãpezii, care în zona în care s-a rãtãcit omul este foarte mare. Bãrbatul a fost dat ºi în urmãrire naþionalã ºi consemn la frontierã. Diana MITRACHE
entru a treia zi consecutivã trenul personal care face legãtura dintre Craiova ºi Petroºani a fost anulat.
P
Motivul care a stat la baza acestei decizii este legat de condiþiile meteo exterioare. În ceea ce priveºte întârzierile, la acest capitol, campion a rãmas tot acceleratul care pleacã din Constanþa ºi trece ºi prin Petroºani. Astãzi acesta a ajuns cu o întârziere de aproape 2 ore ºi jumãtate. În ceea ce priveºte trenurile locale, respectiv cele 5 perechi de personale pe ruta Petroºani – Lupeni ºi retur, acestea circulã normal. Cu începere din data de 10 februarie, respectivele trenuri, se pare, vor fi preluate de o firmã privatã. Mir cea NISTOR
Administraþia de la Lupeni s-a implicat în problema salvatorilor montani roblemele salvatorilor montani din Lupeni au fost, într-un final, rezolvate. Astfel, salvamontiºtii ºi-au primit dupã mai bine de un an diurnele de masã, banii pentru combustibil ºi alte cheltuieli.
P
”Acum suntem la zi, s-a rezolvat problema în cele din urmã. Primãria Lupeni suportã toate cheltuielile, pânã se va semna contractul de colaborare cu Serviciul Public Judeþean Salvamont Hunedoara, în vederea finanþãrii activitãþii pentru toate domeniile schiabile din Straja, Parâng ºi Pasul Vâlcan. Având acest protocol, situaþia banilor se va schimba. Nouã Primãria Lupeni ne-a plãtit toate diurnele de masã, combustibilul, datorii care erau de anul trecut”, a declarat George Resiga, ºeful Salvamont Lupeni. Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, susþine ºi el varianta asocierii cu SPJS Hunedoara. ”Primãria municipiului Lupeni a fãcut o asociere cu Consiliul Judeþean Hunedoara, asociere conform cãreia CJ va suporta 80% din cheltuielile salvamontiºtilor. În prezent, primãria nu mai are datorii cãtre salvatorii montani, s-a plãtit absolut tot cãtre ei, nu mai avem nicio datorie, în afarã de cea curentã, care depãºeºte cu puþin suma de 2.000 de lei. Mã bucur cã am reuºit sã ajungem la o înþelegere ºi nu mai sunt tensiuni”, susþine primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. (Anamaria NEDELCOFF)