Cronica Vaii Jiului, Nr. 57, Marti 7 februarie 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 57

Cronica Vãii Jiului Marti, 7 februarie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Liderii politici din Hunedoara aprobã demisia premierului Boc

Mircea Ioan Moloþ: “O chestiune de aºteptat a unui Guvern remarcat prin minciunã, incompetenþã ºi corupþie”

PAGINILE 8-9

Vânãtorii „de top” ai judeþului

S

unt în funcþii cheie, au bani – din salariile generoase ori din familie, nici nu mai conteazã – ºi, mai ales, pasiune. >>> PAGINA A 3-A

Elevii “setaþi” sã înveþe Audierile continuã în prin tehnologie dosarul Uricani – provocarea dascãlilor este 300 de oameni au fost audiaþi

P în cazul exploziei de la mina Uricani a dascãli, ca pãrinþi, trebuie sã fim C capabili sã ne adaptãm rapid situaþiilor, în care au murit 5 oameni. La un an de schimbãrilor de tot felul, iar pe mine faptul “

cã sunt pãrintele unui adolescent de 16 ani, mã ajutã, ºi chiar mã obligã, sã fac asta…

>>> PAGINILE 6-7

la incident, procurorii continuã sã facã audieri, dar dosarul este aproape de final.

>>> PAGINA A 5-A

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Marti, 7 februarie 2012

Simpozion religios E piscopia Devei ºi Hunedoarei împreunã cu „Asociaþia Profesorilor de Istorie din România «Clio» – Filiala Hunedoara” organizeazã, în zilele de 10-11 februarie 2012, o amplã manifestare cultural-bisericeascã, având ca scop omagierea personalitãþii marelui istoric hunedorean Silviu Dragomir, la semicentenarul morþii sale; este vorba de un simpozion cu caracter internaþional, intitulat Academician Silviu Dragomir (18881962) – 50 de ani de la trecerea în eternitate. Manifestarea va debuta vineri, 10 februarie, orele 1600, cu un parastas, sãvârºit în catedrala episcopalã „Sfântul Ierarh

Nicolae” din Deva. Deschiderea festivã a simpozionului se va face, cu începere de la orele 1700, în sala de festivitãþi a Inspectoratului ªcolar al Judeþului Hunedoara (Deva, str. George Bariþiu, nr. 2). În aceeaºi locaþie se va desfãºura, în ziua urmãtoare, de la orele 900, ºi susþinerea comunicãrilor legate de bio-bibliografia reputatului istoric hunedorean. La acest eveniment, încununat de prezenþa mai multor ierarhi, sunt aºteptaþi sã participe academicieni, cadre didactice universitare, istorici, precum ºi reprezentanþi ai câtorva asociaþii româneºti din Bulgaria, Serbia ºi Ungaria. Anamaria NEDELCOFF

Noi investiþii la Petroºani, realizabile cu ajutorul Guvernului dministraþia localã de la Petroºani va amenaja ºi în cursul acestui an mai multe parcãri. Potrivit reprezentanþilor administraþiei publice, numãrul parcãrilor este insuficient, chiar dacã doar în cursul anului trecut au fost realizate peste o mie de locuri de parcare.

A

“Vom încerca sã mai realizãm niºte parcãri. Încã

nu ºtim exact numãrul lor. ªtiu doar cã anul trecut am fãcut o mie de parcãri, care ºi aºa sunt insuficiente”, afirmã primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Tot în programul de investiþii pentru acest an este cuprinsã ºi gara din localitate. Deºi se presupune cã Valea Jiului este o staþiune turisticã de interes naþional, poarta de intrare aratã cã ºi

cum ar fi din alt film. Edilul petroºenean spune cã reabilitarea gãrii este cuprinsã în programul Ministerului Transporturilor. “Gara este prinsã la Ministerul Transporturilor pentru reabilitare. Cei de la Ministerul Transporturilor au înþeles importanþa reabilitãrii. Avem asigurãri cã în cursul acestui an se va realiza acest lucru (reabilitarea gãrii)”, mai spune Ridzi.

Mai mult, el considerã cã anul acesta vor continua investiþiile începute, dar vor fi demarate ºi altele. Guvernul este cel care a contribuit la toate realizãrile de pânã în prezent. “Acest Guvern a alocat pentru Valea Jiului cele mai mari sume pentru investiþii în cele mai multe domenii”, a finalizat edilul ºef.

Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

ANGAJARE S.C EURO JOBS S.R.L angajeazã:

Director:

- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Cerinþe: studii superioare de specialitate ºi experienþã relevantã în domeniu; Program full time; CV- urile se pot trimite la adresa de e-mail office@euro-jobs.org . Pentru detalii suplimentare, ne puteþi contacta la numarul de tel.: 0733.076.679. Interviul va avea loc miercuri, 8 februarie, ora 12:00.

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Tornada 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Tornada

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Baronii (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:15 ªocant TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Tânãrul Casanova 23:45 Conan aventurierul (r) 0:45 Tânãrul Casanova (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Pariu cu viaþa (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Lois ºi Clark (s) 15:15 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Umbra ºi întunericul 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: Miami 0:00 Umbra ºi întunericul (r)

Prima TV 8:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Secrete de Stil (r) 10:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Secrete la liceu 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Mediumul 0:30 Focus (r) 1:30 Secrete la liceu (r)

TVR 1 8:00 România, zi de zi! Prima parte 9:00 România, zi de zi! Partea a doua 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Prim Plan (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european (r) 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Anna Pavlova - lebãda albã 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 Ultima ºansã 23:50 Angela Gheorghiu 1:00 Agenþia Psych

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Marti, 7 februarie 2012

Vânãtorii „de top” ai judeþului unt în funcþii S cheie, au bani – din salariile generoase ori din familie, nici nu mai conteazã – ºi, mai ales, pasiune. Vorbim despre „primii vânãtori” ai judeþului, cei pentru care vânãtoarea reprezintã un sport pentru care îºi fac mai mereu timp liber.

Fie cã au înfiinþat alte asociaþii ale vânãtorilor ºi pescarilor, ori fac parte din tradiþionala Asociaþie Judeþeanã de Vânãtoare ºi Pescuit Sportiv, sunt uniþi de aceeaºi pasiune: vânãtoarea. Mai mulþi reprezentanþi ai administraþiilor publice judeþene sau locale, ori directori ai direcþiilor din judeþul Hunedoara alocã sume importante ºi timp pentru acest sport deloc ieftin. Ca sã fi vânãtor adevãrat nu este sufi-

cient sã ai puºcã ºi un permis de vânãtoare, ci de mult mai multe, printre care un echipament adecvat ºi multã rãbdare, pentru cã uneori este nevoie de ore întregi doar ca sã pândeºti vânatul.

ãpriorul Mãrtineºti” ºi preºedintele CJ Hunedoara

„C

Mircea Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, este unul dintre cei mai vechi vânãtori ai judeþului Hunedoara. Spune, de fapt, cã are tradiþie în familie ºi încã de la 7 ani îl însoþea pe tatãl lui la vânãtoare. Mult mai târziu, însã, a ajuns sã vâneze singur ºi sã nu fie doar gonaº. Iniþial era membru al AJVPS, dar ulterior ºi-a creat, împreunã cu alþi parteneri de vânãtoare, propria asociaþie, „Cãpriorul Mãrtineºti”. Asociaþia independentã din

O casã, visul suprem... n România anului 2012, Valea Jiului, Petroºani, mai sunt încã oameni care trãiesc câte 6 într-un spaþiu de 3 /2 m, în care cu greu ºi-ar gãsi confortul chiar ºi o singurã persoanã.

Î

Aºa se întâmplã într-o familie tânãrã, dar atât de greu încercatã pânã acum... Membrii acesteia stau cu toþii într-o garsonierã din Aeroport, locuinþa socrilor ºi toto-

datã bunicilor copiilor Capul familiei spune cã de ani de zile încercã sã-ºi gãseascã o casã, însã pânã acum nu a izbutit. “Eu am cerere depusã de pe vremea fostului primar ºi am reînoint actele anul trecut. Degeaba…”, a spus Gheorghe Liteanu. La o privire asupra listei cu prioritãþi a fondului locativ, vedem cã în aºteptare sunt nu mai puþin de 428 de persoane care aºteaptã de

ani de zile o casã de la primãrie. În prezent, toate locuinþele sunt închiriate, însã pentru aceastã familie, norocul ar putea surâde mai curând. “Domnul Liteanu este pe locul 3 pe lista de prioritãþi, are 93 de puncte ºi are toate ºansele ca în prima jumãtate a anului sã primeascã o locuinþã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Cei patru copilaºi nu

care face parte preºedintele CJ Hunedoara ar avea, conform unor date, cea mai întinsã suprafaþã. Deþine nu mai puþin de 6 domenii de vânãtoare în judeþ ºi a fost acuzat chiar cã a asfaltat cu bani de la CJ, drumurile care duc spre aceste fonduri de vânãtoare. Moloþ spune, însã, cã e prostie, mai ales cã unele dintre cãile de acces au fost asfaltate încã de pe timpul comuniºtilor. „Fac parte dintr-o asociaþie care are 6 fonduri de vânãtoare ºi peste 100 de membri vânãtori. Vânez cam puþin, mai ales în ultima perioadã, pentru cã nu prea am timp. În tot sezonul, cred cã am fost la doar 3 partide de vânãtoare Tatãl meu a fost vânãtor ºi încã de la 7 ani mã lua cu el”, spune Mircea Moloþ. Ultima oarã a fost, însã, la vânãtoare chiar duminicã, iar cel mai important trofeu din panoplia sa este cel al unui cerb lopãtar pentru care, în 2007 a luat medalia de aur în Ungaria. Împreunã cu Moloþ din aceastã asociaþie face parte ºi vicepreºedintele CJ Hunedoara, Costel Avram, care are ºi el permis de vânãtoare de ceva ani, dar ºi alþi politicieni hunedoreni ori primari din judeþ.

N

u rateazã partidele de vânã-

toare ªi Lucian Heiuº, directorul executiv al Direcþiei generale a Finanþelor Publice Hunedoara este un împãtimit al vânãtorii. Pentru el nue xistã noþiunea „nu am timp”. „Sunt de aproximativ 15 ani vânãtor ºi mã duc cât pot de des”, spune

înþeleg ce se întâmplã ºi de ce pãrinþi lor nu le pot oferi mai mult.Sunt prea mici ca sã vadã altceva decât jucãriile puþine pe care le au ºi la care þin. Cu ochii mari ºi inocenþi, ei se bucurã de copilãrie în micuþa încãpere în care stau cu toþii. Unul dintre ei s-a nãscut doar cu un singur rinichi. “Este foarte greu, nu greu. Într-o singurã camerã, cu 4 copii… Trebuie sã fie liniºte sã se poatã odihni cã sunt mici, dar… Cea mai mare are 7 ani, mai am doi de 3 ºi 2 ani ºi cel mai mai mic, care are 4 luni”, a spus Sonia Mirea, mama copiilor. Tatãl, capul familiei, se aratã supãrat la gândul cã alte familii au primit locuinþe de la primãriei, iar a lui nu. Spune cã are cunoºtinþe de situaþii în care lucrurile au stat altfel decât ar fi fost normal. “S-au fãcut blocurile alea de jos de la târgu’ de porci, unii au întrat

Heiuº. Face parte atât din AJVPS, dar, împreunã cu alþi parteneri a înfiinþat ºi o altã asociaþie, „Corviniana”, care deþine patru domenii în Hunedoara, Valea Jiului ºi Orãºtie. Se poate lãuda cu un trofeu, de aur, la mistreþ, împuºcat chiar în urmã cu mai puþin de douã sãptãmâni. Pentru mistreþi, se iau în calcul colþii animalului ºi nu dimensiunile lui. ªi tot la capitolul vânãtori pasionaþi se poate înscrie rectorul Universitãþii Petroºani, Emil Pop, care e aºa de mândru de pasiunea lui încât ºi-a postat pozele pe site-ul instituþiei de învãþãmânt superior.

S

-a lãsat de vânãtoare

Un alt vânãtor de frunte ar fi putut fi considerat primarul Devei, Mircia Muntean, dar el s-a lãsat. „Nu am mai fost de 3 ani la vânãtoare. Nu îmi permitea timpul ºi nici nu îmi place în mod deosebit. Oricum, cred cã sunt singurul vânãtor din þarã care nu am împuºcat nimic niciodatã. Parcã, mai demult, un iepure, dar cam atât”, a declarat Mircia Muntean. Car men COSMAN

acolo, au mers, le-au fãcut repartiþie ºi… Cunosc o grãmadã de bãieþi care au doar câte un copil ºi nevastã ºi au luat garsonierã, iar eu cu patru stau ºi nu intru abuziv peste nimic. Stau la rand ºi aºtept”, a mai spus Gheorghe Liteanu. Edilul ºef al Petroºaniului are o poziþie vizavi de acest lucru. “Este o prostie! Eu, la fiecare dintre cei care au venit sã ne reclame vreo neregulã, le-am arãtat lista de prioritãþi, punctajul care a fost fãcut ºi nimeni nu a avut nimic de obiectat. Eu nu pot ºi noi nu putem sã dãm

aceste locuinþe decât pe criteriul legii ºi al regulamentului care este aprobat în Consiliul Local, în funcþie de numãrul de copii, de problemele familiale ºi de venituri. Acesta este criteriul obiectiv, listã de prioritãþi, care þine cont de toate aspectele prevãzute în lege”, a mai declarat primarul Iacob Ridzi. Una peste alta, aceastã familie o duce greu. Cu toþii trãiesc din alocaþiile copiilor, iar vara din ce câºtigã bãrbatul care lucreazã în construcþii. Luiza ANDRONACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 7 februarie 2012

MECT acuzat de atitudine abuzivã împotriva personalului din învãþãmânt

eprezentanþii Federaþiei Sindicatelor din Învãþãmânt „Spiru Haret” se declarã nemulþumiþi de Ministerul

R

Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, reclamând o atitudine abuzivã împotriva personalului din învãþãmânt.

Aceºtia reclamã cã Metodologia cu privire la cxuprinderea copiilor în clasa pregãtitoare ºi în clasa I pentru anul ºcolar 2012-2013 ºi a calendarului de înscrieri au fost emise fãrã consultarea federaþiilor sindicale reprezentative din îmvãþãmânt în cadrul Comisiei de Dialog Social, chiar dacã fostul premier Emil Boc a dat recent asigurãri cã dialogul social va fi reluat ºi intensificat. „Suntem de luni de zile martori ai lipsei totale de dialog între MECTS cu organizaþiile sindicale, ai încãlcãrii principiilor fundamentale ale statului de drept de cãtre un ministru

care nu are nicio legãturã cu sistemul educaþional românesc. Motivul neconsultãrii federaþiilor sindicale rezultã în mod evident din lectura metodologiei. Personalul din unitãþile de învãþãmânt – cadre didactice, informaticieni, secretari – este obligat sã realizeze recensãmântul copiilor din circumscripþia ºcolarã ºi sã asigure informarea pãrinþilor referitoare la prevederile legale, la procedurile ºi calendarul de înscriere a copiilor în clºasa pregãtitoare sau în clasa I, evident fãrã remuneraþie suplimentarã. Mai mult, persoanele în cauzã rãspund penal sau sunt

Speranþe ºi temeri la S.U.P. pitalul de Urgenþã Petroºani va intra în perioada urmãtoare într-un plan de reparare ºi modernizare completã, un proiect ambiþios, care se vrea gata în câþiva ani.

S

De acest lucru se vorbeºte ca de o necesitate de ceva timp, iar acum, încet, încet, începe sã se ºi concretizeze. “Proiectul pentru reparaþia capitalã ºi dotarea Spitalului Petroºani, este în etapele finale ale licitaþiei”, a declarat Dr. Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani. Dar, este posibil ºi ca lucrãrile sã nu fie demarate anul acesta. Conducerea Spitalului are o temere, întemeiatã, de altfel. “La astfel de licitaþii, la care valoarea este foarte mare, contestaþiile sunt o regulã”, a mai spus Vasilescu. Conform informaþiilor de pe site-ului de licitaþii publice, val-

Tot mai mulþi oameni din Valea Jiului ºi nu numai se plâng de acest lucru, dar medicii ºi asistente dau neputincioºi din umeri ºi spun cã asta e situaþia, Spitalul nu are de

Echilibrare în activitate la Spitalul de Urgenþã Petroºani nfuzia de personal de la Petrila la Spitalul de Urgenþã Petroºani în ultimul an de zile, a echilibrat oarecum situaþia posturilor neocupate. Însã, chiar ºi aºa, pentru o activitate la standardele dorite, mai este nevoie de specialiºti ºi aparaturã medicalã.

oarea estimatã, fãrã TVA, supusã procedurii de achiziþie publicã este de 114.012.754 lei, echivalentul a 26.648.455, 96 euro, 1 euro=4.2784 la data postãrii anunþului, respectiv 29 noiembrie 2011. Astfel, planul defalcat pe puncte, prevede: 1- proiectare ºi inginerie 3.583.318 lei. 2- cheltuieli pentru investiþia de baza: 108.729.690 lei din care: a.- construcþii si instalaþii, montaj utilaje

la decontat e câte ori aþi fost într-un spital ºi vi s-a spus cã trebuie sã vã cumpãraþi singuri medicamentele sau materialele de uz sanitar?

specificul funcþiilor sau posturilor ocupate. În aceste condiþii, cerem ministrului educaþiei sã modifice aceastã metodologie, fie în sensul efectuãrii recensãmântului copiilor de cãtre autoritãþile locale, fie în sensul remunerãrii corespunzãtoare a personalului din învãþãmânt implicat în activitatea de recenzare, participarea având însã la bazã acordul expres al salariaþilor”, spun aceºtia. Referitor la cerinþele lor, poate cã acestea vor fi ascultate în funcþie de cine va fi noul ministru al educaþiei. Anamaria NEDELCOFF

I

Pacienþi cu medicamentele

D

sancþionate disciplinar dacã „manifestã neglijenþã” în desfãºurarea acestei activitãþi care nu are nicio legãturã cu actul educaþional, recensãmântul fiind o activitate specificã administraþiei publice locale”, declarã reprezentanþii Federaþiei Spiru Haret. Mai mult, sindicaliºtii precizeazã cã Legea Educaþiei Naþionale nr 1 din 2011 nu reglementeazã atribuþia de recenzare a copiilor în sarcina cadrelor didactice. „În egalã mãsurã, reamintim domnului ministru cã nici pentru personalul didactic auxiliar ºi nedidactic activitatea de recenzare nu þine de

unde. Însã, acest lucru nu este unul normal, chiar dacã a devenit aproape o regulã. De ºtiut trebuie sã fie faptul cã pacienþii îºi pot recupera banii la

tehnologice, utilaje echipamente tehnologice ºi funcþionale cu montaj; utilaje fãrã montaj-ascensoare 73.393.646 lei. b.- dotãri ºi aparaturã medicalã- 35.336.044 lei. 3- organizare de ºantier 1.699.746 lei. Valoarea estimatã fãrã TVA: 114, 012, 754RON. Durata lucrãrilor trebuie de fie de maxim 48 de luni de la data atribuirii contractului. Luiza ANDRONACHE

finalul perioadei de internare. „Se poate întâmpla ca un anumit medicament sã lipseascã din farmacia spitalului ºi discutãm aici de substanþele de bazã, de medicamentele care sunt decontate de cãtre Casa de Asigurãri. Dacã lipseºte un asemenea medicament, pacientului i se face reþetã de cãtre medicul curant, reþetã ce este aprobatã de medicul ºef de secþie. Pacientul îºi cumpãrã medicamentul dupã care, cu reþeta ºi cu factura de la farmacie, se duce la serviciul economic al Spitalului ºi-ºi recupereazã banii”, a declarat dr. Dumitra ªtefan, direc-

torul Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara. Însã, conducerea Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara mai spune pacienþii trebuie sã înþeleagã bine faptul cã returnarea banilor se face doar în cazul medicamentelor agreate ºi decontate de Casa de Asigurãri. “Un exemplu este cu aspirina ºi aspenterul. Poate Spitalul nu are aspenter, pentru cã este mult mai scump, dar aspirinã sigur are. Dacã pacientul doreºte aspenter, aia e treaba lui, dar aspirinã sigur o sã i se dea”, a mai spus Dumitra ªtefan. Luiza ANDRONACHE

Spitalele din Valea Jiului au avut întotdeauna probleme în privinþa personalului ºi mai ales a lipsei acestuia. De altfel, nici anul 2012 nu se prefigureazã ca fiind unul favorabil angajãrilor din acest punct de vedere, doar în cazul respectãrii formulei de 7 la 1. Spitalul de Urgenþã de la Petroºani a reuºit totuºi în ultimul an de zile sã-ºi mai completeze posturile libere odatã cu transferul personalului de la Spitalul de la Petrila care s-a desfiinþat. „Odatã cu preluarea personalului de la Spitalul de Boli Cronice de la Petrila, lucrurile s-au aºezat biniºor pentru Spitalul de Urgenþã Petroºani. S-a ajuns la nivelul maximal admis de Ministerul Sãnãtãþii. Însã, pentru ca activitatea sã funcþioneze la standardele dorite, se pune în discuþie aducerea câtorva medici specialiºti ºi dotarea cu aparaturã performantã”, a declarat dr. Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani. Întradevãr, organigrama de funcþionare are anumite puncte nevralgice care trebuie tratate prin angajarea unor medici. Pânã una, alta dacã în anii trecuþi se vorbea de faptul cã asistentele, infirmierele ºi chiar medicii îºi îngheaþã posturile prin concediu fãrã platã, pentru a lucra în altã parte, ei bine, aflaþi cã situaþia nu s-a schimbat cu nimic. “În continuare, o parte din personal este în concediu fãrã platã. Cei mai mulþi ca sã lucreze în strãinãtate, iar alþii din motive personale”, a mai spus Vasilescu. (Luiza ANDRONACHE )

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Marti, 7 februarie 2012

Audierile continuã în dosarul Uricani este 300 de oameni au fost audiaþi în cazul exploziei de la mina Uricani în care au murit 5 oameni. La un an de la incident, procurorii continuã sã facã audieri, dar dosarul este aproape de final.

P

Potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, mai sunt doar câteva persoane de audiat în acest dosar ºi vino-

vaþii vor fi trimiºi în judecatã. La un an de la explozia de la mina Uricani, peste 300 de oameni au fost audiaþi la Parchet, iar cercetãrile sunt pe ultima sutã de metri. „Nu putem spune când va fi gata ancheta, dar mai sunt câþiva oameni de audiat. Apoi dosarul va ajunge în Instanþã. Cercetaþi pentru explozia din 5 ianuarie sunt: inginerul ºef al serviciului de securitate ºi sãnãtate al minei, ºeful staþiei de aeraj, ºeful sectorului I producþie ºi maistrul energetic”, a precizat Adina Velescu, purtãtor de cuvânt al Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara.

Dosarul Uricani a fost finalizat, iar experþii Institutului Naþional pentru Securitate Minierã ºi Explozivi INSEMEX au realizat chiar o

machetã la scarã, unde au fãcut probe ºi încercãri pentru toate situaþiile posibile care ar fi generat explozia de la începutul acestui an.

În urma cercetãrilor s-a stabilit cã foarte multe persoane din zona implicatã au vinã, iar audierile s-au fãcut la sectorul electromecanic, transport, aeraj ºi de producþie, iar responsabilitãþile cele mai mari au fost pe partea de aeraj, pe partea de electrosecuritate. Cinci angajaþi ai minei Uricani ºi-au pierdut viaþa în subteran în 5 februarie 2011, dupã ce a avut loc o explozie. Cei cinci, un inginer ºi 4 electricieni, lucrau la un transformator pe orizonul 300, când au fost surprinºi de o puternicã explozie. Diana MITRACHE

Locomotivã deraiatã la Petrila erul provoacã neplãceri ºi pe calea feratã. O locomotivã de la mina Lonea care trebuia sã cureþe ºina a deraiat în zona cimitirului nou de la Petrila.

G

Incidentul s-a produs în momentul în care sa încercat deschiderea

traseului pentru transportul huilei. Zãpada însoþitã de ploaie cu gheaþã a blocat calea feratã pe care cãrbunele ajunge la termocentralele beneficiare, aºa cã s-a luat decizia curãþãrii ºinei cu ajutorul unei locomotive, însã aceasta a sãrit de pe calea feratã. În plus, în timpul

deraierii s-au avariat ºi importante piese de la transmisia locomotivei, aºa cã ºina a rãmas blocatã. Reprezentanþii Companiei Naþionale a Huilei Petroºani au precizat cã problema este gestionatã de GFR, fiind vorba despre un incident pe calea feratã. „Noi suntem afectaþi doar în situaþia în care este împiedicatã aprovizionarea cu vagoane goale pentru încãrcarea producþiei. Existã însã posibilitatea stocãrii producþiei pentru 24 de ore”, a declarat Oana Stoicuþa, purtãtor de cuvânt sal CNH Petroºani. Car men COSMAN

ªomeri peste limitã ºi aceleaºi locuri de muncã A proape de finalul acestei luni, în Valea Jiului va avea loc prima bursã a locurilor de muncã pentru ºomeri. Posturile vacante la acest moment sunt aceleaºi scoase la concurs ºi anul trecut, în jur de 50, dar organizatorii bursei aºteaptã oferte ºi din partea altor agenþi economici.

“Prima bursã va avea lor în data de 25 februarie, începând cu ora 9, la Agenþia Localã Petroºani ºi

punctele de lucru din Vulcan ºi Lupeni. În funcþie de vremea care va fi, probabil vor mai apãrea locuri de muncã în construcþii. Dar, dacã vremea nu ne ajutã, lista va fi aceeaºi pe care o avem ºi în ziua de astãzi ”, ne-a declarat Iudith Babþan, ºef A.L.O.F.M. Petroºani. Anul 2012 nu a început cu veºti bune în ceea ce priveºte rata ºomajului în niciuna din localitãþile Vãii Jiului. “ Petroºaniul ºi Petrila au împreunã aproape 2000 de ºomeri din totalul de 11.488 înregistraþi în judeþul Hunedoara. Cred cã este destul de mult. Ca ºi zonã, dacã ne comparãm cu un alt judeþ, este mult, iar locurile de muncã sunt puþine”, a mai precizat Iudith Babþan. Luiza ANDRONACHE

Am întâlnit ºi ºomeri fericiþi a Petroºani existã doi ºomeri proveniþi din sistemul bancar care încaseazã în jur de 1000 de lei ajutor de ºomaj ºi foºtii mineri, care încaseazã 1424 lei. Aceºtia se pot numi ºomeri fericiþi pe lângã activii cu 650-750 lei salariu. Ghicitoare: ce e mare în acest caz? Rãspuns: ºomajul. Rãspuns greºit. Corect este: nici ºomajul, nici salariul!

L

La Agenþia Localã a Ocupãrii Forþei de Muncã Petroºani existã ºomeri care incaseazã indemnizaþie în coantum dublu decât majoritatea celor care lucreazã în sectorul privat, dar ºi la instituþii subordonate statului, respectiv ale administraþiilor locale sau judeþene. De pensionari, nu mai vorbim. Aceºti activi au o medie a salariilor lunare între 650 ºi 850 lei, iar unii ºomeri norocoºi – între 1000 ºi 1400 lei. Pentru cã acestã indemnizaþie de ºomaj are douã componente, este foarte important cât a avut salariul

în ultimele 12 luni actualul ºomer. “Ajutorul de ºomaj constã în 375 de lei la care se adaugã 10 la sutã din salariul pe ultimele 12 luni ale salariatului intrat în ºomaj” – a declarat ºeful AJOFM Petroºani, Iudith Babpþan. Am aflat cã la Petroºani existã doi ºomeri proveniþi din sistemul bancar care încaseazã în jur de 1000 de lei ajutor de ºomaj. Clar, nici bãncile nu mai plãtesc salariaþii aºa cum o fãceau cândva. Cei mai fericiþi se pot considera cei ieºiþi din minerit, care încaseazã 1424 lei, sumã compusã din ajutor de ºomaj – 600/700 lei, la care se adaugã “venitul de completare” ºi dã suma finalã, respectiv 1424 ron. De aceastã sumã vor beneficia timp de 20 sau 24 de luni, iar tot acest timp va fi considerat vechime la locul de muncã, lucru ce conteazã la pensionare. “Ei se pot considera norocoºi în aceste vremuri de sãrãcie. Eu muncesc în douã locuri pentru banii ãºtia ºi din ei sunt obligat

sã-mi plãtesc ºi telefonul, necesar în comunicarea de serviciu, plus naveta. Nu spun cã ei iau bani frumoºi, ci cã eu, ceilalþi la fel ca mine câºtigãm puþin. ªi suntem tare mulþi. Ne chinuim, nu trãim ºi nu avem de ales pentru cã avem familii ºi copii. Doar cã uneori este jenant, nepotrivit când ei ni se plâng nouã cã au venituri mici. Este bine sã vedem fiecare unde ne situãm pe aceastã scarã a câºtigurilor din Romania, la nivelul nostru” – a declarat Viorel Fazakas, tehnician chimist. “Nu este mult acest ajutor de ºomaj, dar nici puþin. Depinde din ce parte priveºti situaþia. Eu de exemplu câºtig ceva peste jumãtate din suma asta ºi lucrez ºi câte 10 ore pe zi” – a precizat Mirela Mihai, lucrãtor în administraþia publicã. Clar, ajutorul de ºomaj nu acoperã nevoile unui om, ca sã nu mai vorbim de cele ale unei familii, dar nici un salariu de circa 700800 ron… Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului |Marti, 7 februarie 2012

6 Social

Elevii “setaþi” sã înveþe prin tehnologie

– provocarea dascãlilor “

a dascãli, ca pãrinþi, trebuie sã fim capabili sã ne adaptãm rapid situaþiilor, schimbãrilor de tot felul, iar pe mine faptul cã sunt pãrintele unui adolescent de 16 ani, mã ajutã, ºi chiar mã obligã, sã fac asta… Elevii din ziua de azi interacþioneazã cu Media, în general, în mod diferit faþã de cum o fãceam noi sau faþã de cum o facem noi. Dar massmedia, internetul, nu este un profesor, ci doar un instrument” - Daniela Ciontescu, profesor de fizicã la Colegiul Naþional Mihai Eminescu Petroºani.

încrederea, iar niciunul dintre aceste lucruri nu se obþine uºor. Dar m-a luat „valul” ºi nu cred cã am rãspuns tuturor întrebãrilor, punctual. Sã vedem…”

C

A fi dascãl care se respectã în ziua de astãzi, nu pare deloc uºor. Am asistat la scene dramatice în care unii profesori se plângeau de tineretul acestor vremuri, care, cu mânie sau deznãdejde, catalogau tinerii ca fiind neinteresaþi de studiu, de ºcoalã în general, ºi cã au un comportament deviant… De ceva vreme am urmãrit câþiva profesori pe reþele de socializare, comunicarea lor cu elevii, a elevilor cu profesorii, postãrile pline de tâlc ºi înþelepciune, de provocare la dezbatere. Unul dintre dascãli s-a evidenþiat prin insistenþa cu care încerca sã atragã atenþia unei stãri de fapt. A invitat insistent la studiul unui articol numit “Creierele generaþiei ‘digi’, setate altfel decât ale profesorilor. Cum stimulezi elevii sã înveþe”. Adicã, copiii de astãzi sunt “setaþi” sã înveþe prin imagini, film ºi tot ce presupune tehnologie. Dacã profesorii nu se adapteazã, lecþiile sunt plictisitoare ºi fãrã noimã pentru elevi. Ca urmare, sãptãmâna trecutã s-a lansat ºi în România proiectul “ªcoala Discovery” de cãtre specialiºti americani în educaþie, care i-au învãþat pe dascãlii români cum sã integreze resursele media în predare.

T

U

n profesor updated

Daniela Ciontescu este profesor de fizicã. Am abordat-o fãrã prea multã speranþã, pãrând un om cãruia nu-i poþi citi trãirile pe chip, iar atitudinea sa pare cã este a omului care îþi cântãreºte fiecare vorbã, fiecare gest, lucru ce m-a dus cu gândul la filmul “Uite cine cu cine vorbeºte!”… Surprizã! A rãspuns atât de dezinvolt ºi de neprecis setului de întrebãri trimis, dar foarte dinamic. Acest lucru dovedeºte o fire care freamãtã, care îºi iubeºte meseria, tinerii ºi oamenii în general ºi care are multe de comunicat. Ca urmare, am renunþat la ideea unui interviu ºi am lãsat textul aºa cum ne-a fost remis pentru a nu-i altera mesajul… “Ma simt onoratã, dar cu greu vorbesc despre mine. Mã descurc mai bine, cred, atunci când vorbesc despre frumuseþea meseriei mele sau despre elevii mei. Sa vedem... Predau fizica de 20 de ani… Doamne, când scriu “20 de ani” parcã vorbesc despre altcineva, ºi asta pentru cã mã simt la fel ca acum 20 de ani, cu aceleaºi emoþii la început de an scolar, la sfârºit de an scolar; cu aceeaºi plãcere ºi bucurie în fiecare zi

atunci când intru la clasã, atunci când sunt în mijlocul elevilor mei. În cei 20 de ani, am predat la toate formele, specializãrile, ciclurile de învãþãmânt: Liceul Teoretic Lupeni (6 ani), Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani (5 ani), ªcoala Generalã I.G.Duca Petroºani (8 ani), iar de doi ani la Colegiul Naþional Mihai Eminescu Petroºani. De la fiecare unitate de învãþãmant, de la fiecare coleg, am învãþat câte ceva, de la fiecare elev, indiferent de vârsta sau cerinþe educative, am învãþat câte ceva”.

“

ass-media, internetul, M nu este un profesor, ci doar un instrument” “Cred cã este foarte important, ca dascãl, sã iubeºti, sã ajungi la sufletul elevilor pentru ca cele împãrtaºite de tine sã ajungã acolo unde trebuie: la ei, la elevi, ºi nu oricum, ci cu plãcere ºi degajare, nu cu ameniþãri ºi stres. Nu cred cã a fi un dascãl exigent înseamnã neapãrat cã trebuie sã inspiri teama. Un dascãl trebuie sã fie exigent în primul rând cu el însuºi, trebuie sã fie deschis atât pentru a dãrui, cât ºi pentru a primi, pentru a asculta. Ca dascãli, ca pãrinþi, trebuie sã fim capabili sã ne adaptãm rapid situaþiilor, schimbãrilor de tot felul, iar pe mine faptul cã sunt pãrintele unui adolescent de 16 ani, mã ajutã, ºi chiar mã obligã, sã fac asta. În special pentru cã elevii, tinerii de azi sunt diferiþi de tinerii care eram noi, sunt diferiþi faþã de elevii de acum 15 ani. Este ºi firesc sã fie aºa, pentru cã ºtiinþa ºi tehnologia au evoluat, iar orizontul lor s-a deschis dintr-o datã ºi foarte mult. Ei sunt în contact permanent cu tot ce este nou, bun sau mai puþin bun, prin intermediul internetului. Elevii din ziua de azi interacþioneazã cu Media, în general, în mod diferit faþã de cum o fãceam noi sau faþã de cum o facem noi. Dar mass-media, internetul, nu este un profesor, ci doar un instrument. Rolul nostru, al pãrinþilor, al dascãlilor este de a-i îndruma, iar indrumarea trebuie sã fie sugeratã într-un mod cunoscut ºi indrãgit de

tinerii de azi, iar pentru asta, cred cã ar trebui sã fim capabili sã ne adaptãm rapid ºi din mers pentru cã, altfel, nu mai putem ajunge la ei, la tinerii învãþãcei; ne pierdem pe undeva, ºi ei de noi, ºi noi de ei. Iar pentru unii dintre elevii nostri, pierderea asta poate însemna un dezechilibru, poate însemna chiar renunþarea la ºcoalã”.

o onoare ºi o mândrie Este sã fiu dascãlul lor”

”

“De aceea, a fi dascãl nu înseamnã doar a intra la orã ºi a-þi expune cunoºtinþele, cerând apoi ca elevul sã reproducã ce ai transmis. Pentru mine, a fi dascãl înseamnã a descoperi fiecare elev, a descoperi dincolo de ceea ce se vede. A fi dascãl nu înseamnã a-mi desfãºura doar “norma didacticã de predare de 18 ore” (sã folosesc ºi eu limbajul de lemn), ci ºi implicarea, alãturi de elevii mei, în alte activitãþi extraºcolare, în derularea unor proiecte care sã-i implice efectiv, proiecte stabilite împreunã cu ei, în funcþie de nevoile, pasiunile ºi provocãrile lor, fie cã este vorba despre fizicã (ºtiinþe, în general), fotografie sau artã, proiecte de parteneriat local, naþional sau internaþional. Pentru cã tinerii din ziua de azi se plictisesc extrem de repede, au nevoie de provocãri, ºi nu oricum, ci într-un mod în care sã-i atragã. Ori asta presupune timp, ascultare, cãutare, dãruire, deschidere cãtre nou. Iar eu, ca dascãl, pot spune cã am parte de noi provocãri în fiecare moment. ªtiu cã acum veþi spune: “Fireºte, doar predai la cel mai bun Colegiu, unde elevii sunt de elitã”. ªi da, este adevarat, elevii mei sunt extraordinari! Sunt, aºa cum ei au spus-o cu mândrie la un post de radio, “liceeni full time”. Este o onoare ºi o mândrie sã fiu dascãlul lor. Dar nu am predat dintotdeauna doar la clase de elitã. Am predat la toate formele ºi ciclurile de învãþãmânt ºi, de fiecare datã, cu aceeaºi bucurie ºi plãcere. Poate doar pentru cã îmi iubesc ºi îmi respect atât meseria, cât ºi pe elevii mei. ªi mai cred cã un rol important în meseria de dascãl îl are respectul reciproc ºi

risteþi profunde ºi bucuria iubirii

„Credeti cu adevãrat cã seriile de elevi care trec astãzi prin mâna dumneavoastrã sunt viitorul mai bun al României? Cred cã fiecare generaþie ar trebui sã fie formatã, îndrumatã, astfel încât sã poatã deveni un viitor mai bun, ori acest lucru se poate face doar dacã cei care îi formeazã au viziune, au deschidere spre viitor, se preocupã sã înteleagã ce înseamnã un viitor mai bun ºi sunt capabili sã le ofere tinerilor toate aceste experienþe ºi informaþii într-un mod care sã fie înþeles ºi acceptat, care sã fie în concordanþã cu lumea în care trãim. Apoi: „care au fost cele mai dificile momente, dar ºi cele mai remarcabile pe relaþia cu elevii ?” Momente dificile… nu ºtiu… Cele mai grele ºi dureroase momente sunt atunci când vezi tristetea în ochii unui copil, atunci când are un eºec, oricât de mic, atunci când pierde pe cineva drag sau când este bolnav. Trãieºti alãturi de ei, simþi tristeþea alãturi de ei ºi trebuie sã fii tare, sã gãseºti puterea de a spune ºi de a face ce trebuie pentru a-i alina suferinþa. Momente remarcabile? Prea multe! Atunci când elevii tãi te privesc cu bucurie, când vezi în ochii lor respect ºi iubire… atunci când spun miraþi: „S-a sunat de ieºire? Deja? Ce repede a trecut ora!”… atunci când primeºti vestea unei realizãri a lor, a unei bucurii… atunci când þi se spune, chiar ºi dupã ani ºi ani: „Mulþumesc, doamnã profesoarã!” Pentru cã eu chiar cred cã „Te îmbogaþeºti prin ceea ce dãruieºti ºi îþi îmbogãþeºti însãþi putinþa de a dãrui” (Antoine de Saint Exupery). Nu ºtiu dacã aceste rânduri sunt ceea ce asteptaþi dumneavoastrã. Sunt doar gândurile unui profesor care iubeºte sã fie Dascãl”. Ileana FIRÞULESCU

Social 7

Bani mai mulþi pentru asistaþi ndemnizaþia pentru hrana adulþilor ºi a copiilor instituþionalizaþi în judeþul Hunedoara a fost majoratã. Solicitarea a venii din partea Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Drepturilor Copilului Hunedoara ºi a primit girul Consiliului Judeþean.

Î

Sumele alocate pentru hrana copiilor ºi adulþilor instituþionalizaþi au rãmas nemodificate de mai bine de trei ani, în timp ce preþurile au sãrit în aer între timp. Chiar ºi aºa, reprezentanþii DGASPC spun cã trebuie sã asigure beneficiarilor sãi o alimentaþie corespunzãtoare din punct de vedere calitativ ºi cantitativ þinând cont de vârstã, nevoile ºi preferinþele beneficiarilor, în conformitate cu legislaþia în vigoare. In anul 2008, Guvernul României a adoptat Hotãrârea nr.421/2008 privind stabilirea nivelului minim al alocaþiei zilnice de hranã pentru consumurile colective din instituþiile publice de asistenþã socialã. Conform

acesteia, suma alocatã pentru hranã în instituþiile publice de asistenþã socialã este de 6 lei/zi pentru pentru copiii între 0-6 luni, 6 – 12 luni ºi 1 – 4 ani; 8,3 lei/zi pentru copiii între 4 – 18 ani ºi tinerii între 18 – 26 ani, respectiv 8,3 lei/zi pentru beneficiarii adulþi persoane cu handicap ºi persoane vârstnice. În actualul context, reprezentanþii DGASPC Hunedoara au menþionat cã valoarea actualã a alocaþiei zilnice de hranã nu este suficientã pentru achiziþionarea alimentelor astfel încât beneficiarilor de servicii sã le fie asigurat minimul caloric necesar pentru dezvoltarea fizicã ºi psihicã. Iar consilierii judeþeni au decis majorarea sumelor cu 2 lei. Noul cuantum este de 8 lei/zi/beneficiar pentru copiii între 0-6 luni, 6 – 12 luni ºi 1 – 4 ani ºi respectiv 10,3 lei/zi/beneficiar pentru copiii între 4 – 18 ani ºi tinerii între 18 – 26 ani, pentru beneficiarii adulþi persoane cu handicap ºi persoane vârstnice. La 31 decembrie 2011, în evidenþa Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Drepturilor Copilului Hunedoara se aflau 999 de beneficiari,din care 446 adulþi ºi 553 minori instituþionalizaþi. Car men COSMAN

Bilete mai scumpe avetiºtii din vestul Vãii Jiului N trebuie sã plãteascã mai mult la transportul în comun. Începând de sâmbãtã, firma ZMK, cea care deþine licenþa de transport interurban în Valea Jiului, precum ºi pe relaþia Petroºani – Deva, a majorat tarifele la transportul pe ruta Petroºani-Uricani.

Creºterea de preþ este de 50 de bani faþã de preþul iniþial, iar aceasta este singura operatã de firma de transport. Unii cãlãtori se aratã însã nemulþumiþi. “Este greu, vã daþi seama. Fac naveta zilnic ºi din 430 de lei cât câºtig pe lunã, eu de-abia mã descurc”, a afirmat o cãlãtoare.

Pe ruta Petroºani – Petrila- Lonea- Cimpa, costul unui bilet este acelaºi. De altfel, nici preþul unui bilet de transport local în Petroºani, din Piaþa Victorie pânã în Aeroport, nu a fost modificat. Luiza ANDRONACHE

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului |Marti, 7 februarie 2012

6 Social

Elevii “setaþi” sã înveþe prin tehnologie

– provocarea dascãlilor “

a dascãli, ca pãrinþi, trebuie sã fim capabili sã ne adaptãm rapid situaþiilor, schimbãrilor de tot felul, iar pe mine faptul cã sunt pãrintele unui adolescent de 16 ani, mã ajutã, ºi chiar mã obligã, sã fac asta… Elevii din ziua de azi interacþioneazã cu Media, în general, în mod diferit faþã de cum o fãceam noi sau faþã de cum o facem noi. Dar massmedia, internetul, nu este un profesor, ci doar un instrument” - Daniela Ciontescu, profesor de fizicã la Colegiul Naþional Mihai Eminescu Petroºani.

încrederea, iar niciunul dintre aceste lucruri nu se obþine uºor. Dar m-a luat „valul” ºi nu cred cã am rãspuns tuturor întrebãrilor, punctual. Sã vedem…”

C

A fi dascãl care se respectã în ziua de astãzi, nu pare deloc uºor. Am asistat la scene dramatice în care unii profesori se plângeau de tineretul acestor vremuri, care, cu mânie sau deznãdejde, catalogau tinerii ca fiind neinteresaþi de studiu, de ºcoalã în general, ºi cã au un comportament deviant… De ceva vreme am urmãrit câþiva profesori pe reþele de socializare, comunicarea lor cu elevii, a elevilor cu profesorii, postãrile pline de tâlc ºi înþelepciune, de provocare la dezbatere. Unul dintre dascãli s-a evidenþiat prin insistenþa cu care încerca sã atragã atenþia unei stãri de fapt. A invitat insistent la studiul unui articol numit “Creierele generaþiei ‘digi’, setate altfel decât ale profesorilor. Cum stimulezi elevii sã înveþe”. Adicã, copiii de astãzi sunt “setaþi” sã înveþe prin imagini, film ºi tot ce presupune tehnologie. Dacã profesorii nu se adapteazã, lecþiile sunt plictisitoare ºi fãrã noimã pentru elevi. Ca urmare, sãptãmâna trecutã s-a lansat ºi în România proiectul “ªcoala Discovery” de cãtre specialiºti americani în educaþie, care i-au învãþat pe dascãlii români cum sã integreze resursele media în predare.

T

U

n profesor updated

Daniela Ciontescu este profesor de fizicã. Am abordat-o fãrã prea multã speranþã, pãrând un om cãruia nu-i poþi citi trãirile pe chip, iar atitudinea sa pare cã este a omului care îþi cântãreºte fiecare vorbã, fiecare gest, lucru ce m-a dus cu gândul la filmul “Uite cine cu cine vorbeºte!”… Surprizã! A rãspuns atât de dezinvolt ºi de neprecis setului de întrebãri trimis, dar foarte dinamic. Acest lucru dovedeºte o fire care freamãtã, care îºi iubeºte meseria, tinerii ºi oamenii în general ºi care are multe de comunicat. Ca urmare, am renunþat la ideea unui interviu ºi am lãsat textul aºa cum ne-a fost remis pentru a nu-i altera mesajul… “Ma simt onoratã, dar cu greu vorbesc despre mine. Mã descurc mai bine, cred, atunci când vorbesc despre frumuseþea meseriei mele sau despre elevii mei. Sa vedem... Predau fizica de 20 de ani… Doamne, când scriu “20 de ani” parcã vorbesc despre altcineva, ºi asta pentru cã mã simt la fel ca acum 20 de ani, cu aceleaºi emoþii la început de an scolar, la sfârºit de an scolar; cu aceeaºi plãcere ºi bucurie în fiecare zi

atunci când intru la clasã, atunci când sunt în mijlocul elevilor mei. În cei 20 de ani, am predat la toate formele, specializãrile, ciclurile de învãþãmânt: Liceul Teoretic Lupeni (6 ani), Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani (5 ani), ªcoala Generalã I.G.Duca Petroºani (8 ani), iar de doi ani la Colegiul Naþional Mihai Eminescu Petroºani. De la fiecare unitate de învãþãmant, de la fiecare coleg, am învãþat câte ceva, de la fiecare elev, indiferent de vârsta sau cerinþe educative, am învãþat câte ceva”.

“

ass-media, internetul, M nu este un profesor, ci doar un instrument” “Cred cã este foarte important, ca dascãl, sã iubeºti, sã ajungi la sufletul elevilor pentru ca cele împãrtaºite de tine sã ajungã acolo unde trebuie: la ei, la elevi, ºi nu oricum, ci cu plãcere ºi degajare, nu cu ameniþãri ºi stres. Nu cred cã a fi un dascãl exigent înseamnã neapãrat cã trebuie sã inspiri teama. Un dascãl trebuie sã fie exigent în primul rând cu el însuºi, trebuie sã fie deschis atât pentru a dãrui, cât ºi pentru a primi, pentru a asculta. Ca dascãli, ca pãrinþi, trebuie sã fim capabili sã ne adaptãm rapid situaþiilor, schimbãrilor de tot felul, iar pe mine faptul cã sunt pãrintele unui adolescent de 16 ani, mã ajutã, ºi chiar mã obligã, sã fac asta. În special pentru cã elevii, tinerii de azi sunt diferiþi de tinerii care eram noi, sunt diferiþi faþã de elevii de acum 15 ani. Este ºi firesc sã fie aºa, pentru cã ºtiinþa ºi tehnologia au evoluat, iar orizontul lor s-a deschis dintr-o datã ºi foarte mult. Ei sunt în contact permanent cu tot ce este nou, bun sau mai puþin bun, prin intermediul internetului. Elevii din ziua de azi interacþioneazã cu Media, în general, în mod diferit faþã de cum o fãceam noi sau faþã de cum o facem noi. Dar mass-media, internetul, nu este un profesor, ci doar un instrument. Rolul nostru, al pãrinþilor, al dascãlilor este de a-i îndruma, iar indrumarea trebuie sã fie sugeratã într-un mod cunoscut ºi indrãgit de

tinerii de azi, iar pentru asta, cred cã ar trebui sã fim capabili sã ne adaptãm rapid ºi din mers pentru cã, altfel, nu mai putem ajunge la ei, la tinerii învãþãcei; ne pierdem pe undeva, ºi ei de noi, ºi noi de ei. Iar pentru unii dintre elevii nostri, pierderea asta poate însemna un dezechilibru, poate însemna chiar renunþarea la ºcoalã”.

o onoare ºi o mândrie Este sã fiu dascãlul lor”

”

“De aceea, a fi dascãl nu înseamnã doar a intra la orã ºi a-þi expune cunoºtinþele, cerând apoi ca elevul sã reproducã ce ai transmis. Pentru mine, a fi dascãl înseamnã a descoperi fiecare elev, a descoperi dincolo de ceea ce se vede. A fi dascãl nu înseamnã a-mi desfãºura doar “norma didacticã de predare de 18 ore” (sã folosesc ºi eu limbajul de lemn), ci ºi implicarea, alãturi de elevii mei, în alte activitãþi extraºcolare, în derularea unor proiecte care sã-i implice efectiv, proiecte stabilite împreunã cu ei, în funcþie de nevoile, pasiunile ºi provocãrile lor, fie cã este vorba despre fizicã (ºtiinþe, în general), fotografie sau artã, proiecte de parteneriat local, naþional sau internaþional. Pentru cã tinerii din ziua de azi se plictisesc extrem de repede, au nevoie de provocãri, ºi nu oricum, ci într-un mod în care sã-i atragã. Ori asta presupune timp, ascultare, cãutare, dãruire, deschidere cãtre nou. Iar eu, ca dascãl, pot spune cã am parte de noi provocãri în fiecare moment. ªtiu cã acum veþi spune: “Fireºte, doar predai la cel mai bun Colegiu, unde elevii sunt de elitã”. ªi da, este adevarat, elevii mei sunt extraordinari! Sunt, aºa cum ei au spus-o cu mândrie la un post de radio, “liceeni full time”. Este o onoare ºi o mândrie sã fiu dascãlul lor. Dar nu am predat dintotdeauna doar la clase de elitã. Am predat la toate formele ºi ciclurile de învãþãmânt ºi, de fiecare datã, cu aceeaºi bucurie ºi plãcere. Poate doar pentru cã îmi iubesc ºi îmi respect atât meseria, cât ºi pe elevii mei. ªi mai cred cã un rol important în meseria de dascãl îl are respectul reciproc ºi

risteþi profunde ºi bucuria iubirii

„Credeti cu adevãrat cã seriile de elevi care trec astãzi prin mâna dumneavoastrã sunt viitorul mai bun al României? Cred cã fiecare generaþie ar trebui sã fie formatã, îndrumatã, astfel încât sã poatã deveni un viitor mai bun, ori acest lucru se poate face doar dacã cei care îi formeazã au viziune, au deschidere spre viitor, se preocupã sã înteleagã ce înseamnã un viitor mai bun ºi sunt capabili sã le ofere tinerilor toate aceste experienþe ºi informaþii într-un mod care sã fie înþeles ºi acceptat, care sã fie în concordanþã cu lumea în care trãim. Apoi: „care au fost cele mai dificile momente, dar ºi cele mai remarcabile pe relaþia cu elevii ?” Momente dificile… nu ºtiu… Cele mai grele ºi dureroase momente sunt atunci când vezi tristetea în ochii unui copil, atunci când are un eºec, oricât de mic, atunci când pierde pe cineva drag sau când este bolnav. Trãieºti alãturi de ei, simþi tristeþea alãturi de ei ºi trebuie sã fii tare, sã gãseºti puterea de a spune ºi de a face ce trebuie pentru a-i alina suferinþa. Momente remarcabile? Prea multe! Atunci când elevii tãi te privesc cu bucurie, când vezi în ochii lor respect ºi iubire… atunci când spun miraþi: „S-a sunat de ieºire? Deja? Ce repede a trecut ora!”… atunci când primeºti vestea unei realizãri a lor, a unei bucurii… atunci când þi se spune, chiar ºi dupã ani ºi ani: „Mulþumesc, doamnã profesoarã!” Pentru cã eu chiar cred cã „Te îmbogaþeºti prin ceea ce dãruieºti ºi îþi îmbogãþeºti însãþi putinþa de a dãrui” (Antoine de Saint Exupery). Nu ºtiu dacã aceste rânduri sunt ceea ce asteptaþi dumneavoastrã. Sunt doar gândurile unui profesor care iubeºte sã fie Dascãl”. Ileana FIRÞULESCU

Social 7

Bani mai mulþi pentru asistaþi ndemnizaþia pentru hrana adulþilor ºi a copiilor instituþionalizaþi în judeþul Hunedoara a fost majoratã. Solicitarea a venii din partea Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Drepturilor Copilului Hunedoara ºi a primit girul Consiliului Judeþean.

Î

Sumele alocate pentru hrana copiilor ºi adulþilor instituþionalizaþi au rãmas nemodificate de mai bine de trei ani, în timp ce preþurile au sãrit în aer între timp. Chiar ºi aºa, reprezentanþii DGASPC spun cã trebuie sã asigure beneficiarilor sãi o alimentaþie corespunzãtoare din punct de vedere calitativ ºi cantitativ þinând cont de vârstã, nevoile ºi preferinþele beneficiarilor, în conformitate cu legislaþia în vigoare. In anul 2008, Guvernul României a adoptat Hotãrârea nr.421/2008 privind stabilirea nivelului minim al alocaþiei zilnice de hranã pentru consumurile colective din instituþiile publice de asistenþã socialã. Conform

acesteia, suma alocatã pentru hranã în instituþiile publice de asistenþã socialã este de 6 lei/zi pentru pentru copiii între 0-6 luni, 6 – 12 luni ºi 1 – 4 ani; 8,3 lei/zi pentru copiii între 4 – 18 ani ºi tinerii între 18 – 26 ani, respectiv 8,3 lei/zi pentru beneficiarii adulþi persoane cu handicap ºi persoane vârstnice. În actualul context, reprezentanþii DGASPC Hunedoara au menþionat cã valoarea actualã a alocaþiei zilnice de hranã nu este suficientã pentru achiziþionarea alimentelor astfel încât beneficiarilor de servicii sã le fie asigurat minimul caloric necesar pentru dezvoltarea fizicã ºi psihicã. Iar consilierii judeþeni au decis majorarea sumelor cu 2 lei. Noul cuantum este de 8 lei/zi/beneficiar pentru copiii între 0-6 luni, 6 – 12 luni ºi 1 – 4 ani ºi respectiv 10,3 lei/zi/beneficiar pentru copiii între 4 – 18 ani ºi tinerii între 18 – 26 ani, pentru beneficiarii adulþi persoane cu handicap ºi persoane vârstnice. La 31 decembrie 2011, în evidenþa Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Drepturilor Copilului Hunedoara se aflau 999 de beneficiari,din care 446 adulþi ºi 553 minori instituþionalizaþi. Car men COSMAN

Bilete mai scumpe avetiºtii din vestul Vãii Jiului N trebuie sã plãteascã mai mult la transportul în comun. Începând de sâmbãtã, firma ZMK, cea care deþine licenþa de transport interurban în Valea Jiului, precum ºi pe relaþia Petroºani – Deva, a majorat tarifele la transportul pe ruta Petroºani-Uricani.

Creºterea de preþ este de 50 de bani faþã de preþul iniþial, iar aceasta este singura operatã de firma de transport. Unii cãlãtori se aratã însã nemulþumiþi. “Este greu, vã daþi seama. Fac naveta zilnic ºi din 430 de lei cât câºtig pe lunã, eu de-abia mã descurc”, a afirmat o cãlãtoare.

Pe ruta Petroºani – Petrila- Lonea- Cimpa, costul unui bilet este acelaºi. De altfel, nici preþul unui bilet de transport local în Petroºani, din Piaþa Victorie pânã în Aeroport, nu a fost modificat. Luiza ANDRONACHE

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului |Marti, 7 februarie 2012

8 Politic remierul Boc a decis luni sã depunã mandaP tul Guvernului, motivânduºi decizia ca fiind “pentru a detensiona situaþia politicã din þarã, dar ºi pentru a nu pierde ceea ce românii au câºtigat cu atâtea suferinþe”. Emil Boc a declarat ca a hotãrât sã demisioneze pentru cã el nu se agaþã de putere, ºi a fãcut apel la maturitatea clasei politice sã treacã rapid prin Parlament un , deoarece “pentru þarã este important sã avem stabilitate”. Premierul Emil Boc a precizat cã va urma toþi paºii procedurari, mai exact el îºi va depune demisia la ºi la Parlament. Liderii politici din Hunedoara, atât cei de la Putere cât mai ales cei din Opoziþie se aºteptau la o astfel de reacþie a premierului dat fiind situaþia României din ultima perioadei ºi a lipsei de încredere din partea românilor de care se mai bucurã PD-L. Preºedintele PNL Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ susþine cã s-a produs exact o parte din ce au cerut românii în stradã, ºi urmeazã ca ºi preºedintele Traian Bãsescu sã-ºi dea demisia

Liderii politici din Hunedoara aprobã demisia premierului Boc

Mircea Ioan Moloþ: “O chestiune de aºteptat a unui Guvern remarcat prin minciunã, incompetenþã ºi corupþie” “Premierul Boc a depus mandatul Guvernului. Era o chestiune de aºteptat din partea unui guvern remarcat prin minciunã, incompetenþã ºi corupþie. Din aceastã cauzã cetãþenii au ieºit în stradã ºi au solicitat demisia guvernului ºi a preºedintelui. Prima solicitare s-a materializat, urmeazã cea de-a doua”, a declarat Ioan Mircea Moloþ. Preºedintele PD-L Dorin Gligor susþine cã demisia premierului Emil Boc era de aºteptat ºi este un lucru corect din punct de vedere al neîncrederii în faþa românilor. “Din punct de vedere a situaþiei generale, a încrederii de care se mai bucurã în faþa românilor rezultatã în urma aplicãrii mãsurilor de reformã este un lucru corect. Dacã este însã bine sau rãu doar timpul o va demonstra. Noi

ne-am mai dorit astfel de lucruri ºi dupã ce am chibzuit am vãzut cã nu a fost bine. Dar cum vã spuneam, din punctul de vedere al neîncrederii în Guvern este un lucru corect”, declarã Dorin Gligor.

A

Deputatul PSD de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã considerã cã gestul premierului este normal ºi aºteaptã un viitor guvern care sã fie aplecat asupra problemelor românilor. “Consider cã este un lucru normal, cerut de majoritatea populaþiei, inclusiv de locuitorii din Valea Jiului. Acest lucru s-a vãzut prin protestele oamenilor. Popularitatea de sub 10 procente de care se mai bucurã PDL aratã clar cã Boc ºi PD-L nu mai este dorit. Rãmâne de vãzut ce v-a urma, iar eu sper cã va veni un Guvern care sã fie mai atent la problemele românilor”, declarã Cristian Resmeriþã.

de pãrere cã prin demisia Guvernului Boc a câºtigat democraþia dar va pierde economicul. “A câºtigat democraþia ºi politicul, dar, în schimb, a pierdut economicul. Pe perioada asta nu se schimbã Guvernul. Nu sunt sigur cã fac mai mult alþii”, a declarat Costel Avram.

Senatorul PSD de Valea Jiului, Cosmin Nicula sperã ca demisia lui Emil Boc sã-l facã pe preºedintele Traian Bãsescu sã accepte alegeri anticipate. “Demisia Guvernului Boc este un lucru foarte bun ºi sper ca la

Preºedintele UNPR Hunedoara, Mihail Rudeanu crede cã demisia Guvernului Boc este un lucru bun pentru stabilitatea României. “ Consider cã este bine pentru stabilitatea economicã a României ºi demonstreazã cã democraþia de stradã funcþioneazã. Acum se lasã loc partidelor din Opoziþie sã vinã cu programele lor viabile ºi sã demonstreze cã pot scoate þara din crizã”, declarã Mihail Rudeanu. Preºedintele Traian Bãsescu urmeazã ca dupã consultãri sã facã o nouã nominalizare la ºefia Executivului.

consultãrile care vor avea loc astãzi (nr: ieri), Traian Bãsescu sã accepte ideea cã românii nu mai doresc PD-L ºi nu-l mai doresc nici pe el. Sper ca preºedintele Bãsescu sã accepte alegerile anticipate în luna mai”, declarã Cosmin Nicula. Preºedintele PRM Hunedoara, Costel Avram este

DL Hunedoara considerã cã decizia premierului Emil Boc reprezintã un gest de maturitate politicã a unui om care a pus stabilitatea naþionalã mai presus decât demersurile politice ale unora sau altora.

P

demisia. Alþii îl înfãþiºeazã pe Emil Boc într-o ipostazã ilarã cu preºedintele Traian Bãsescu, cãruia i se înfãþiºeazã pentru „sãrutul de adio”. ªi ca sã revenim în actualitate, o ultimã ca-

uni, 6 februarie, Emil Boc a anunþat cã a decis sã-ºi depunã mandatul de prim-ministru. Fostul premier a precizat cã a luat aceastã decizie pentru a „detensiona situaþia socialã” dar ºi pentru a nu influenþa „stabilitatea economicã a þãrii”.

În acest timp, printre locuitorii municipiului Petroºani, foarte puþini dintre ei fiind prezenþi în stradã la manifestãrile nocturne în cadrul cãrora s-a cerut demisia preºedintelui sau a premierului, pãrerile sunt împãrþite. Unii dintre ei sunt de acord cu gestul premierului, alþii susþin cã acesta trebuia sã-ºi ducã la îndeplinire mandatul. „Bine cã s-a dus! Nu am fost la manifestaþiile din stradã, pentru cã sunt bãtrân ºi bolnav, dar, i-am susþinut din toatã inima pe cei care i-au cerut demisia. Dacã ar pleca ºi preºedintele Bãsescu ar fi nemaipomenit!”, a spus un pensionar CFR care stãtea la coadã sã-ºi ridice permisele de cãlãtorie valabile pe anul în

curs. „Mamã, nu mã intereseazã cã a plecat Boc, nici nu ºtiu cine-i ãsta! A plecat unul, o sã vinã alþii, la fel ca el. Noi o sã trãim la fel ca ºi pânã acuma. Adicã, prost!”, a declarat o femeie din Cartierul Colonie. „Trebuia sã-l lase sã-ºi ducã mandatul la bun sfârºit! Bun,

rãu, oricum o fi fost, mai avea doar cîteva luni ºi venea altcineva. Bineînþeles, tot de-ai lor dar, dar mãcar era unul din, aºa-zisa, opoziþie. Vreau sã-i vãd pe cei care i-au cerut demisia ce vor face pentru îmbunãtãþirea vieþii noastre, a celor de rând!”, a precizat un alt bãrbat, întâlnit pe strada

COMUNICAT DE PRESÃ Filiala judeþeanã Hunedoara a Partidului Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD) vã invitã la

Conferinþa judeþeanã a partidului, care va avea loc duminicã, 12 februarie 2012, începând cu ora 10:30, în Sala micã (bibliotecã) a Casei de Culturã ”Ion Dulãmiþã” din Petroºani. Pe ordinea de zi a Conferinþei judeþene va figura alegerea conducerii judeþene a partidului. Data acestei conferinþe a fost stabilitã de cãtre Biroul Permanent Judeþean al PP-DD Hunedoara pe data de 17 ianuarie 2012 ºi comunicatã conducerii celor 42 de organizaþii locale PP-DD, înfiinþate legal ºi validate de cãtre Biroul Permanent Judeþean.

Biroul Permanent Judeþean al Organizaþia PDL Hunedoara Partidului Poporului – Dan Diaconescu va susþine toate mãsurile guvernamentale care apãrã interesul naþional

“Cicã, e coadã la bancomate. :)) Se scot bani pentru ca românii sã-ºi facã cinste reciproc pentru “dislocarea”, deloc uºoarã, a lui Boc” –aºa sunã primul banc de dupã anunþata demisie a premierului.

Sunt oameni pe facebook, care deja îl vãd cerºind pe strãzi pe premier, în timp ce alþii îl vãd cu Elena Udrea, prostind într-un fel „ciumpalacii”, cu referire la cei care au protestat pentru a-i cere

Boc a plecat! Se pregãteºte un alt... Boc L

Marius MITRACHE

Boc ºi demisia aºteptatã... u protestat zile în ºir în faþa primãriei, pe strãzi, ori pe paginile de facebook, iar acum exalteazã la auzul veºtii cã Emil Boc a “abdicat”.

Politic 9

ricaturã ni-i înfãþiºeazã pe Emil Boc ºi Traian Bãsescu, ultimul îngropându-l în zãpadã pe fostulpremier. Iar poezia a fost

deja „uploadatã”. „Dacã ninge ºi e ger /Apelati la premier/ Cã tot a rãmas ºomer.” Diana MITRACHE

“Nici noi, politicienii, nu trãim într-o altã sferã, într-o altã dimensiune decât cea a realitãþii înconjurãtoare. Maximul suportabilitãþii resimþit în ultima perioadã a fost mai evident la populaþie, nu pentru cã noi nu am avea aceleaºi lipsuri, ci mai degrabã pentru cã noi

avem alt volum de informaþie care ne-a ajutat sã înþelegem mai uºor fiecare pas fãcut de guvernanþi. Nu analizez decizia primului ministru, dar continui sã cred cã deciziile luate de Guvernul Boc, incontestabil dure, au fost unele impuse de contextul economic intern ºi european ºi au urmãrit în primul rând devansarea unor situaþii care ar fi fost cu adevãrat dramatice la scarã naþionalã, dacã ar fi fost amânate în mod ilogic”, a spus preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor Organizaþia PDL Hunedoara va susþine întotdeauna un pachet

de mãsuri guvernamentale care vor apãra interesul naþional al României ºi al românilor. “Am susþinut acest Guvern cu convingerea ca în acest mod este apãrat interesul naþional. Aceasta rãmâne prioritatea oricãrei guvernãri raþionale ºi mature. Iar noi vom susþine realitatea societãþii, a oamenilor asupra cãrora se rãsfrâng deciziile guvernãrii, dar ºi a instituþiilor care ajutã la funcþionarea societãþii. Nu le putem despãrþi”, a mai spus Gligor. Biroul de presã al BPJ Hunedoara la PDL

principalã din Petroºani. „ªtiþi bancul ãla cu furnicile? Dacã nu, vi-l spun eu! Cicã unul este legat la un stâlp ºi este uns cu miere. Pe el se urcã sute de insecte care, odatã cu mierea, ciugulesc ºi carnea de pe el. Apare un om ºi-l curãþã de „nãvãlitori” dar, cel pus la „zid” începe sã se plângã, în loc sã se bucure! „Le-ai dat jos pe cele deja sãtule ºi se vor urca pe mine altele flãmânde”, spune cel „rãstignit”. Cam aºa va fi ºi cu viitorul prim-ministru. Va veni unul foarte flãmând, pus pe cãpãtuialã, care ne va usca de tot”, a precizat un bãtrân din Petroºani. În parantezã fie spus, colegii de partid ai fostului premier s-au declarat a fi solidari cu acesta ºi cu gestul sãu. Pânã una-alta, preºedintele þãrii urmeazã sã numeascã un nou prim-ministru. Cine va fi acesta, rãmâne de vãzut... Mir cea NISTOR