Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 73
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 29 februarie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Întoarcere în timp
Vâ n e a z ã cu ce
pentru a avea sã trãiascã
CNH trebuie sã trãiascã din ce produce ugetul Companiei Naþionale a Huilei Petroºani este ºi în acest an negativ, dar mãcar a fost adoptat mai repede decât în anii precedenþi.
B
>>> PAGINA A 3-A
Încep lucrãrile la Centrul Petroºaniului ncep lucrãrile la Centrul Civic al municipiului Petroºani. Administraþia localã dã asigurãri cã lucrãrile de construcþie a centrului în zona de Nord a Petroºaniului, încep imediat ce vremea va permite.
Î
>>> PAGINA A 9-A
Pensionarii minieri reprimesc gratuitãþile este 11.500 de pensionari minieri din Valea Jiului îºi vor primi de luna viitoare gratuitãþile din nou. >>> PAGINA 11
P
Salvatorii montani, eroii muntelui alvatorii montani din judeþul Hunedoara, dar ºi din întreaga þarã, poartã pe umeri povara vieþilor turiºtilor.
S
>>> PAGINA 12
ierderea locurilor de muncã i-au fãcut pe mulþi locuitori ai comunitãþilor mai izolate, care pot fi numite, fãrã probleme, sate sã se întorcã în gospodãriile pãrinteºti pentru a evita acumularea datoriilor la întreþinerea locuinþelor deþinute în municipii ºi oraºe. >>> PAGINILE 6-7
P
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 29 februarie 2012
PIERDERI Pierdut legitimatie de handicap transport urban pe numele Dãnaci Niculina. O declar nula.
ANUNÞURI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428
Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 17:00 - 18:00 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi. Nicolae NICOARÃ
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
E-mail: cronicavj@gmail.com
ADRESA NOASTRÃ
Director:
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Jurãmânt de rãzbunare 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:30 Fotbal: România Uruguay 22:30 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Silent Hill
National TV
PRO TV
9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Suflete pereche (r) 10:00 Lois ºi Clark (s) (r) 11:00 În cãutarea fericirii 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Teleshopping 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 12:15 ªocant TV 13:00 ªtirile Pro TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:45 Zâmbete într-o pastilã 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 14:15 Cele douã lumi 15:00 Destinul regelui (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 16:30 Amazon 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Dragoste dulce-amarã 17:45 Happy Hour 18:30 ªtiri Naþional TV 19:00 ªtirile Pro TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:30 Serviciul Român de 20:15 Suflete pereche Comedie 21:15 Destinul regelui 22:00 ªtirile Pro TV 22:45 Copii contra pãrinþi 22:30 Academia de poliþie 0:30 Amazon (r) 0:30 Pro Motor (r)
Prima TV 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Medium 0:30 Focus (r) 1:30 Cronica Cârcotaºilor (r)
TVR 1 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Cãlãtorii la superlativ 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 13:20 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Telejurnal 17:30 Clara, o pasiune francezã 18:25 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Dr. House (s) 21:50 Dr. House (s) 22:45 Dincolo de celebritate 22:50 Sushi 23:10 Matadorul 0:50 Agenþia Psych
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 29 februarie 2012
Au amânat protestul isponibilizaþii din Valea Jiului au D amânat deocamdatã protestul din faþa CNH. Oamenii s-au adunat marþi dimineaþã la sediul fostului angajator ca sã li se spunã când vor primi banii de disponibilizare.
ugetul Companiei Naþionale a Huilei Petroºani este ºi în acest an negativ, dar mãcar a fost adoptat mai repede decât în anii precedenþi.
B
Asta ºi datoritã tensiunilor din rândul disponibilizaþilor din minerit, care încã aºteaptã cea de a treia tranºã a salariilor compensatorii. Compania Naþionalã a Huilei Petroºani va trebui sã se descurce ºi în acest an doar cu banii din veniturile proprii, chiar ºi pentru partea de investiþii sau retehnologizare. Altfel spus, sã trãiascã din ce produce, fãrã bani din bugetul statului. Deºi funcþioneazã în subordinea Ministerului Economiei ºi Comerþului singurii bani care vin de la bugetul de stat reprezintã subvenþia pentru minele cuprinse în programul de închidere, respectiv Petrila,
CNH trebuie sã trãiascã din ce produce Uricani ºi Paroºeni. Iar bugetul este unul dezechilibrat. Conform informaþiilor oficiale, veniturile totale previzionate pentru anul 2012 sunt de 667 de milioane de lei. Din aceastã sumã, 201 milioane de lei reprezintã subvenþia pentru închiderea minelor neviabile, iar 466 de milioane de lei sunt banii încasaþi de Companie din producþia vândutã. În acelaºi timp, cheltuielile pentru acest an sunt previzionate la un miliard de lei, bani alocaþi atât pentru cheltuielile cu munca vie, cât ºi pentru investiþii. Conform BVC al Companiei, la acest capitol sunt prevãzute 30 de milioane de lei. Vestea bunã este cã, dupã mai mult timp, bugetul Companiei intrã în dis-
cuþia Guvernului la început de an. Anul trecut acesta a fost aprobat în 20 aprilie, iar în 2010 a venit abia la sfârºitul lunii august. În schimb, pe tot parcursul anului 2011, CNH a trebuit sã se descurce strict din banii proveniþi din resurse proprii, din cauzã cã Guvernul nu a aprobat subvenþia în lipsa avizului de la Comisia Europeanã.
roblemele sociale, rezolvate
P
O datã cu aprobarea celor douã proiecte de hotãrâre ºi publicarea acestora în Monitorul Oficial se rezolvã, parþial, problema disponibilizaþilor. Dupã ce banii au intrat în conturile Companiei, disponibilizaþii îºi vor primi cea de-a treia traºã a salariilor compen-
satorii. Însã din nefericire, apar alte probleme, ºi anume viitoarele disponibilizãri. Dupã cum specificã reprezentanþii Comisiei Europene, România s-a angajat sã sprijine lucrãtorii din mine care urmeazã a fi concediaþi ºi sã susþinã reconversia profesionalã a acestora pentru a-i ajuta sã gãseascã un nou loc de muncã în afara industriei cãrbunelui. Compania Naþionalã a Huilei SC Petroºani este o întreprindere de stat ºi singura societate din România producãtoare de cãrbune. În prezent, deþine ºapte unitãþi de producþie de cãrbune, iar România a decis sã închidã trei dintre acestea, considerate necompetitive. Prima dintre mine va fi închisã pânã la sfârºitul anului 2015 (Petrila), iar celelalte douã pânã la sfârºitul anului 2017 (Uricani ºi Paroºeni). Car men COSMAN Raul IRINOVICI
Disponibilizaþii dau în judecatã CNH, sindicatele ºi MEC isponibilizaþii care au stat în greva foamei în faþa CNH la începutul acestui an sunt deciºi sã dea în judecatã Compania Huilei, Ministerul Economiei ºi sindicatele care au negociat disponibilizarea celor 900 de ortaci. Asta pentru cã au fost minþiþi ºi nu ºi-au primit la timp banii ºi, între timp, s-au îmbolnãvit grav.
D
Foºtii mineri spun cã s-au îmbolnãvit dupã ce au stat nemâncaþi 8 zile, iar acum, unul dintre cei trei va trebui sã se opereze pe cord, în urma unor complicaþii survenite dupã ce a fost luat cu salvarea din faþa CNH. „În urma faptului cã am stat în greva foamei am ajuns în spital cu preinfarct ºi acum am nevoie de o operaþie pe cord. Urmeazã dupã data 10 martie sã ajung la Timiºoara la un profesor. Operaþia costã aproximativ 2.600 de euro, iar din acest motiv
am decis, împreunã cu mai mulþi colegi cã îi vom da în judecatã pe toþi cei care ºi-au bãtut joc de noi. Le vom cere daune morale”, spune Sabin Firizoiu, fost grevist. „ªi azi, când am vãzut cã erau colegi de ai noºtri care sunt gata sã-ºi dea foc pentru aceºti bani care ni s-au promis mi s-a pãrut nedrept. Suntem deciºi sã îi dãm în judecatã cã ne-au adus în acest stadiu cu
promisiunile lor”, susþine ºi Petru Blikling, fost grevist. Trei dintre cei 900 de mineri disponibilizaþi în septembrie 2011 au stat de douã ori în greva foamei în faþa CNH. Ultima datã, oamenii au stat nemâncaþi 8 zile, iar fiecare a ajuns la spital cu diferite complicaþii. Diana MITRACHE
O delegaþie a lor a participat la discuþii cu directorul general al Companiei, Constantin Jujan, iar în urma negocierilor, cei doi care au anunþat cã se auto incendiazã au renunþat deocamdatã la protestul extrem. “Deocamdatã am suspendat protestul ºi am înþeles cã ar bine sã aºteptãm pânã vedem ce aprobã Guvernul în ºedinþã. Dar nu renunþ la protest ºi dacã ne mint în continuare, merg pânã la forma extremã pe care am anunþat-o ºi chiar sunt decis sã îmi dau foc”, a declarat Tiberiu Racz, unul dintre cei doi disponibilizaþi care au anunþat cã se auto incendiazã. Alãturi de foºtii mineri a fost ºi marþi preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ), Zoltan Lacataº, care a spus cã protestul este doar suspendat ºi cã oamenii aºteaptã hotãrârea de Guvern. „Am participat la discuþii cu conducerea Companiei ºi am decis sã aºteptãm sã vedem care e efectul ºedinþei de Guvern. Nu am renunþat la protest, dar aºteptãm sã vedem ce veºti ne vin”, spune Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ. Surse din cadrul Companiei Huilei spun, însã, cã plata disponibilizaþilor a intrat în linie dreaptã ºi cã în câteva zile, dupã aprobarea Hotãrârii de Guvern, vor intra ºi banii promiºi în septembrie 2011. Fiecare fost miner trebuie sã mai primeascã aproximativ 7.000 de lei, bani care reprezintã tranºa a treia. Diana MITRACHE
4 Politic
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 29 februarie 2012
PRM Hunedoara ºi-a desemnat candidaþii pentru alegerile locale iroul Executiv Judeþean al PRM Hunedoara, întrunit luni, 27 februarie 2012, în ºedinþã ordinarã pentru a analiza ºi aproba obiectivele electorale stabilite pentru alegerile locale din
B
luna iunie 2012 ºi-a desemnat candidaþii pentru funcþia de primar ºi de preºedinte al Consiliului Judeþean. Totodatã, Victor Leu a fost exclus din PRM cu votul unanim al membrilor Biroului Executiv Judeþean al PRM
Hunedoara. Singurul regret exprimat în cadrul ºedinþei a fost acela cã mãsura de excludere a lui Victor Leu din PRM nu s-a luat mai devreme. În altã ordine de idei, Ioan Lupu a fost numit preºedinte interimar al organizaþiei PRM Haþeg, iar Mihai Irimie a fost numit preºedinte interimar al organi-
zaþiei PRM ªoimuº. În urma dezbaterilor, forul de conducere al Filialei Judeþene a PRM Hunedoara a decis ca obiectivele principale ale PRM sã fie: obþimerea unui numãr dublu de mandate de consilieri locali (faþã de alegerile din 2008) ºi, de asemenea, dublarea numãrului de consilieri judeþeni. Biroul Executiv Judeþean al PRM Hunedoara a aprobat candidatura domnului Costel Avram la funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara. Biroul Executiv Judeþean al PRM Hunedoara a aprobat candidaturile la funcþia de primar în urmãtoarele localitãþi: HUNEDOARA Mircea POPA VULCAN Dorel ªCHIOPU ORêTIE Constantin STOICA URICANI Daniel MORARU PETRILA Emanuel ANDRONACHE
ANINOASA Maria GUDACU ªOIMUª Mihai IRIMIE VAÞA DE JOS Simon VOICU VÃLIªOARA Ioan HUH Preºedintele PRM Hunedoara, Costel Avram, susþine cã pânã la finalul sãptãmânii viitoare vor fi definitivate candidaturile în toate localitãþile din judeþ. Preºedintele PRM Hunedoara, Costel Avram, ºi-a exprimat optimismul în ceea ce priveºte atingerea obiectivelor PRM la alegerile locale din 2012, beneficiind ºi de sprijinul conducerii centrale a partidului. În cadrul ºedinþei Comitetului Director al PRM ce a avutz loc la sfîrºitul sãptãmânii trecute, preºedintele Corneliu Vadim Tudor l-a asigurat pe liderul PRM Hunedoara de tot sprijinul, promiþându-i cã va fi prezent în campania electoralã, în mod special în Valea Jiului. Marius MITRACHE
Bugetul contra-cronometru
Bugetul de 514 miliarde al municipiului Vulcan a fost votat în
9 minute ºi 32 de secunde ntr-o scenetã umoristicã pe care am vãzut-o la TV cu mulþi ani în urmã, un muncitor de la o întreprindere de prelucrare a lemnului tot ieºea pe poarta fabricii cu o roabã plinã de rumeguº.
Î
Paznicul de la poartã, un monument de vigilenþã pus în slujba apãrãrii bunului „întregului popor”, verifica foarte atent dacã în rumeguº nu se ascunde vre-un obiect sustras de respectivul cãrãuº. De fiecare datã, acelaºi rezultat: în roabã, doar rumeguº fãrã valoare. Totuºi, dupã mai multe astfel de „transporturi” pe care le verificase la fel
de atent ºi în care nu gãsise nimic suspect, paznicul nu-ºi mai poate înfrâna curiozitatea ºi întreabã la ce poate folosi atâta rumeguº? Omul recunoaºte cu inocenþã nedisimulatã cã, de fapt, el avea nevoie de… roabe! Mi-am amintit acest exemplu hazliu de distragere a atenþiei atunci când am aflat de la un martor cã bugetul Consiliului Local al municipiului Vulcan a fost aprobat în urma unei dezbateri de 9 minute ºi 32 de secunde!!! Celor de la PDL Vulcan le-a reuºit ºi aceastã diversiune, iar cei de la USL au muºcat momeala. S-a bãtut atâta monedã în ultima perioadã de schimbul de voturi între putere ºi opoziþie la Vulcan – buget contra
consilieri – încât s-a uitat cã bugetul este hotãrârea cea mai importantã pe care un consiliu local o discutã într-un an. Dezbaterile convocate la o orã total nepotrivitã (10 dimineaþa) s-au „învârtit” în jurul altor teme, ocolind cu desãvârºire orice aspect din proiectul prin care se propunea împãrþirea a cca. 514 miliarde de lei vechi (51.392 mii lei). Am aflat de la prieteni stabiliþi în strãinãtate cã, în þãri cu experienþã democraticã, este de neconceput pentru o autoritate publicã localã sã dezbatã bugetul unui oraº ºi sã nu participe chiar sute de localnici – plãtitori de taxe ºi impozite - la aceasta. Oricât de deºtepþi ºi de frumoºi ar fi primarul ºi membrii consiliului local ºi oricâtã încredere ai avea în ei, poþi sã-i laºi sã împartã 514 miliarde de lei fãrã sã fii mãcar simplu spectator? Unde mai pui cã atunci ai ocazia cea mai legitimã de a-i întreba pe cei ce administreazã banul tãu când ºi cu ce fonduri vor dispãrea gropile de pe aleile din jurul blocului în care locuieºti. Cu ce fonduri este sprijinitã secþia
sportivã sau grãdiniþa la care-þi activeazã nepotul. Sau, care este prioritatea cu care se vor (co)finanþa reabilitarea reþelelor termice ºi ale faþadelor la blocuri pentru reducerea facturilor la iarnã. Se puteau exprima pãreri referitoare la faptul cã suma totalã (600 de milioane vechi) cu care vor fi sprijinite în 2012 toate bisericile din Vulcan este exact jumãtate din suma alocatã „nedeii vulcãnene”. La discutarea bugetului pe anul 2011, am încercat sã-l conving pe primar cã nu ajung 4 miliarde pentru reabilitarea strãzilor din „Centrul vechi”. Din pãcate, am avut dreptate: au ajuns „pe jumãtate”, doar pentru partea de la nord de strada N. Titulescu. În cealaltã parte,
la câþiva metri de bulevardul reabilitat cu cca. zece milioane de euro, dai în gropi. Dupã zãpada din ultimul timp, numãrul acestora s-ar putea reduce prin unirea mai multora. Ar mai fi nevoie de cel mult 4 miliarde. Numai cã, nu sa gãsit loc pentru aceºti bani în bugetul votat contra-cronometru. Totuºi, pentru adevãr, la dezbateri au fost prezenþi câþiva profesori speriaþi de zvonul cã nu-ºi vor primi salariile. Ceea ce este de apreciat.
Orice persoanã sau grup de persoane care are o problemã este binevenitã la ºedinþele (publice) ale consiliului local pentru a-ºi prezenta ºi susþine problema respectivã. Imaginaþi-vã, câþi dintre locuitorii din „Centrul vechi” nu ar fi renunþat la buldo-excavatorul din buget (3,8 miliarde) sau la cele 5 bazine de înot exterioare de la ºcoli (5 miliarde) pentru reabilitarea aleilor sau a blocurilor din cartierul lor? Sunt convins cã, dacã ar fi participat, le-ar fi amintit celor din primãrie ºi consiliu local de prioritãþile stabilite de ei când au fost chestionaþi în vederea stabilirii Planului de dezvoltare a localitãþii. ªi cã, la dezbaterea unui buget, nu e de alergat. Ci, de stat ºi de cugetat! Dor el ªCHIOPU , Consilier local PRM Vulcan Vulcan
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 29 februarie 2012
Bate palma PDL cu UNPR pânã la alegeri? onducerea PDL Hunedoara aºteaptã o decizie de la Bucureºti pentru a vedea modalitatea de colaborare cu UNPR la alegerile locale ºi generale.
C
Indiferent cã este vorba despre constituirea Miºcãrii Populare sau o alianþã neparafatã, PDL ºi UNPR sunt decise sã se susþinã în alegeri. Cu anumite condiþii de ambele pãrþi. Miºcarea Popularã ar putea sã nu se constituie pânã la alegerile locale, din cauza timpului fizic insuficient. Practic, pânã la alegerile locale mai sunt doar trei luni, o perioadã foarte scurtã pentru impunerea unei noi alianþe, dar chiar ºi aºa între cele douã partide se poartã negocieri în vederea susþinerii reciproce. Mai mult se vorbeºte deja despre posibili candidaþi
unici pentru posturile de primari. Sunt surse care vorbesc despre faptul cã liderii PDL ºi UNPR au stabilit deja sã nu prezinte candidaþi acolo unde aliaþii au primari în funcþie ºi sunt cotaþi cu prima ºansã sã câºtige la alegerile. Probleme ar putea sã aparã doar în ceea ce priveºte pretenþiile UNPR, mai ales la alegerile parlamentare. UNPR ar vrea 25%, spun unii, sau cel puþin 15% conform altor informaþii din locurile eligibile, pe motiv cã partidul are o structurã puternicã în teritoriu. Aceastã condiþie
este greu de digerat de unii dintre greii partidului, care au început deja sã „însãileze” Miºcarea Popularã fãrã UNPR.
e aºteaptã decizia de la Bucureºti
S
ªi s-a intrat în faza tatonãrilor ºi cu celelalte formaþiuni mici, care ar putea fi înglobate în viitoarea Miºcare Populare. În plus, se fac calcule pentru a vedea care sunt ºansele PDL cu ºi fãrã UNPR. Referindu-se la posibila colaborare dintre PDL ºi UNPR, preºedintele democrat – liberalilor din
A fost odatã un mãrþiºor... O altã veche tradiþie româneascã este pe cale de a se pierde. Este vorba despre „mãrþiºor” care, astãzi, a ajuns sã reprezinte o micã afacere pentru vânzãtorii de bibelouri, gablonþuri sau flori.
În acest timp, simbolul iniþial al sãrbãtoririi sosirii primãverii s-a pierdut în negura vremurilor. Iniþial, mãrþiºorul simboliza funia anului care adunã, prin împletirea a douã fire, alb ºi roºu,
douã anotimpuri opuse – vara ºi iarna. În trecut, mãrþiºorul era confecþion-
Au început bursele a sfârºitul sãptãmânii trecute, aproape 1.000 de hunedoreni au participat, în 10 localitãþi, la prima Bursã a Locurilor de Muncã din noul an. Dintre aceºtia, în întreg judeþul, doar 95 de ºomeri ºi-au gãsit “pe loc” un job. Alþi 47 au fost selectaþi în vederea unei viitoare angajãri.
L
La prima bursã, una localã, au fost prezenþi, cu oferte, 40 de agenþi economici care au pus la dispoziþia ºomerilor circa 200 de locuri de muncã. Cea mai numeroasã participare a fost înregistratã la Deva – 240 de ºomeri, peste 100 de persoane fiind prezente ºi la acþiunile organizate în Petroºani, Orãºtie ºi Hunedoara. În Valea Jiului, Bursa a fost organizatã la sediile agenþiilor locale pentru ocuparea forþei de muncã din Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. La
at doar de mame care adãugau la firul bicolor câte o monedã de argint
judeþul Hunedoara, Dorin Gligor, a precizat cã se aºteaptã rezultatul negocierilor de la Bucureºti. „Se negociazã la nivel naþional o formã de alianþã ºi nu numai cu UNPR. Sãptãmâna viitoare vom ºti cum va arãta aceasta. (…) Colaborare punctualã este necesar sã avem cu UNPR, în lipsa altei alianþe stabilite instituþionalizat de la nivel central”, a declarat Dorin Gligor. Acesta a precizat cã, în scurt timp, se va stabili forma de colaborare, una singurã, unitarã, la nivel naþional, care va fi aplicatã ºi în teritoriu. Car men COSMAN sau de aur ºi-l împleteau la mâna copiilor în dimineaþa zilei de 1 martie. Ulterior acesta a fost reprezentat prin diferite forme tradiþionale, de la nelipsitul coºar sau trifoi cu 4 foi pânã la simboluri ale primãverii, precum ghioceii sculptaþi în lemn sau coºuleþe împletite din fibre vegetale. Ce a ajuns astãzi vestitorul primãverii este, însã, un adevãrat kitsch. Adicã, tot felul de bibelouri, buchete de flori sau alte “chestii” de prost gust. Respectiv, un alt prilej pentru vânzãtorii de “nimicuri” de a câºtiga un ban de pe urma celor care þin la “tradiþii”… Mir cea NISTOR
acþiune au fost prezenþi doar 20 de angajatori care au oferit, în total, aproape 50 de locuri de muncã. Cele mai multe angajãri au fost fãcute la Petroºani ºi anume 15. Urmãtoarea acþiune de acest gen este programatã a se derula în luna martie atunci când va fi organizatã o Bursã Naþionalã a Locurilor de Muncã. Mir cea NISTOR
Bodo concerteazã doar la Lupeni
T
rupa Proconsul va concerta doar în Lupeni, nu ºi la Petroºani.
La începutul lunii februarie, Bodo, solistul formaþiei bucureºtene de rock s-a deplasat în Valea Jiului pentru a negocia susþinerea a douã concerte în Petroºani, respectiv Lupeni. Cele douã manifestãri erau dedicate Zilei Îndrãgostiþilor (þinutã, mai nou, pe 14 februarie de ziua dedicatã Sfântului catolic Valentin) dar nu au mai avut loc din cauza cãderilor abundente de zãpadã ºi a viscolului. Plecaþi spre Valea Jiului, Proconsul-ii au fost nevoiþi sã se întoarcã în Capitalã, iar concertele au fost amânate. În timp ce spectacolul promis la Lupeni va avea loc în data de 1 martie, cel din Petroºani rãmâne “amânat”. “Concertul programat în data de 14 februarie a fost amânat din cauza condiþiilor atmosferice nefavorabile, TIR-ul cu instrumentele formaþiei nemaiputând ajunge în Petroºani. Deocamdatã nu a fost stabilitã nicio datã la care trupa Proconsul va concerta la Petroºani”, a precizat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. În Lupeni, concertul trupei Proconsul va începe la ora 19:30 ºi se va desfãºura în sala de sport a ªcolii Generale Nr. 2, intrarea fiind gratuitã. Mir cea NISTOR
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 29 februarie 2012
6 Actualitate utem pregãtiþi pentru cã, sã nu uitãm, vânãtoarea este cea mai veche meserie din lume, pentru ca omul sã se hrãneascã, sã supravieþuiascã”- a declarat ing. Bruno Stern, Ocolul Silvic Lupeni.
”S
Pierderea locurilor de muncã i-au fãcut pe mulþi locuitori ai comunitãþilor mai izolate, care pot fi numite, fãrã probleme, sate sã se întorcã în gospodãriile pãrinteºti pentru a evita acumularea datoriilor la întreþinerea locuinþelor deþinute în municipii ºi oraºe. O parte dintre aceºtia au profitat de iarna grea care a fãcut animalele sãlbatice sã coboare în apropiere de
Actualitate 7
Întoarcere în timp
Vâneazã pentru a avea cu ce sã trãiascã teren, avem oameni de legãturã pentru supraveghere, dar nu am sesizat aºa ceva. În ultimii 10, poate 15 ani nu am avut cazuri de braconaj. Sutem pregãtiþi în caz cã apar, pentru cã, sã nu uitãm, vânãtoarea este cea
gospodãrii ºi au încercat sã le vâneze ilegal pentru a face rost de o bucatã de carne. Ingenioºi, oamenii locurilor folosesc capcane sun formã de cuºti ºi laþului.
u eu mã duc la N ele. Ele vin la mine Animalele care cad pradã cel mai uºor ”braconierilor la domiciliu” sunt iepurii, dar ºi cãpriorii ºi, mai rar, porcii mistreþi. Cei care sunt prinºi la braconat riscã amenzi, dar trebuie sã plãteascã ºi contravaloarea vânatului între 500 ºi 2.000 de euro. ªi cum hoþul neprins e vânãtor cinstit, amatorii de carne de vânat sunt bine organizaþi ºi îºi ºterg urmele. ”Doarã nu ma duc prin padure sã le prind. Ele vin la mine ºi dacã dumitale îþi strâcã gardul sau dã iama la fânaþ, îl laºi?” - ne-a apostrofat un localnic de pe delurile Livezeniului atunci când l-am întrebat ce face dacã un cãprior sau un mistreþ coboarã în prejma casei sale. În unele sate dintre Petroºani ºi Haþeg doar iepurii mai îndestuleazã câte o masã a norocoºilor, iar la Bãniþa, cârnaþul de mistreþ este o delicatesã rarã pe care ºi-o permit din când în când.
ºi P atrulãri supraveghere
Reprezentanþii de la Asociaþia Vânãtorilor ºi Pescarilor Petroºani ºi cei de la Ocolul Silvic Lupeni nu au sesizat situaþii de acest gen, susþinând cã probabil zãpada
foarte mare de la munte face greu accesibil chiar ºi braconajul. ”ªi astãzi am fost cu cei de la Parcul Naþional Grãdiºtea Muncelului ºi cei de la Mediu pentru evaluarea carnasierelor mari, dar nu am gãsit urme de posibili bra-
conieri. Pe zãpada asta cred cã nici ei nu se aventureazã. Abia am putut urca noi la munte pentru a duce hranã ºi sare bietelor animale. Avem oameni în fiecare fond ºi mã anunþau dacã vedeau aºa ceva. Vã spun, chiar pe 15, luna asta, am avut acþiunea
Porcii, mai importanþi COLÞUL LUI DENIS
CA OAMENII
aia pe teren. Poate dacã se mai topesc zãpezile sã încerce ceva. Vineri, avem ºedinþa cu constatãrile din teren. Sã vedem atunci, dar nu cred, cã de regulã aºa ceva se anunþã. Nu, la noi nu s-a întâmplat. Poate în alte cluburi de vânãtoare din
mai veche meserie din lume, pentru ca omul sã se hrãneascã, sã supravieþuiascã”- a declarat ing. Bruno Stern, Ocolul Silvic Lupeni. AGVPS din România a precizat cã la nivel naþional numãrul cazurilor sesizate reprezintã doar o micã parte din numãrtul real al celor care au intenþii de braconare sau care braconeazã, respectiv 15-20 la sutã. Ileana FIRÞULESCU
judeþ, cã sunt vreo cinci” - a declarat Ioan Stoica, ºeful Asociaþiei Vânãtorilor ºi Pescarilor Sportivi Petroºani. Reprezentanþii Ocolului Silvic Lupeni spun cã nu au mai avut cazuri de braconaj de peste 10 ani. ”Noi facem patrulãri în
n lipsa unui act normativ al bunãstãrii populaþiei, guvernanþii emit norme pentru bunãstarea porcilor. Cine nu va respecta codex-ul regulilor antistres ºi condiþii înalte de trai ale porcilor, va avea de-a face cu legea.
Î
Dupã gãinile stresate, a intrat în dezbatere un viitor ordin al Autoritãþii Sanitar Veterinare care îi obligã pe crescãtorii de porci sã creeze condiþii de bunãstare patrupedelor grohãitoare. Astfel, crescãtorii vor putea fi sancþionaþi dacã fac “zgomote puternice, bruºte sau constante” în vecinãtatea porcilor. În zona în care porcii “sunt cazaþi permanent” trebuie sã se evite zgomotele mai puternice de 85 de decibeli. Apoi, în locul de odihnã a porcilor trebuie sã se asigure cã locatarii nu stau în curent ºi ca urmare sã evite curenþii de aer ºi, în plus, crescãtorii vor fi obligaþi sã le asigure o luminozitate de cel puþin 40 de lucºi opt ore pe zi. Pe timpul verii, umiditatea în spaþiul de creºtere a porcilor va fi mãritã artificial cu ajutorul pulverizatoarelor amplasate pe plafon, iar nivelul noxelor din adãpost nu trebuie sã depãºeascã 15 mg/mc. În adãposturile pentru porcine volumul de aer circulant trebuie sã se încadreze în anumite intervale, în funcþie de vârsta porcului ºi de anotimp.
Atenþie! Aerul circulant nu trebuie sã se transforme în curenþi de aer. În plus, instalaþiile de adãpare ºi hrãnire trebuie sã fie proiectate, construite ºi amplasate astfel încât sã fie reduse la minimum riscul de contaminare a apei ºi “efectele dãunatoare ale competiþiei dintre animale”. O altã prevedere spune cã nici un animal nu trebuie sã fie adãpat într-un mod care sã îi producã “suferinþe inutile” sau vãtãmãri. Ideea este de protejare a animalelor în goana dupã profit a crescãtorilor. Dar ca orice idee, ea trebuie implementatã, capitol la care noi, românii, nu excelãm. Dimpotrivã. ”Existã la nivel naþional un compartiment special în cadrul Autoritãþii Sanitar Veterinare, care trebuie sã aplice reglementãrile Uniunii Europene privind
bunãstarea animalelor. De regulã se cere îmbunãtãþirea condiþiilor de trai al animalelor, adicã hranã, aer, luminã, curãþenie etc. Existã un codex în acest sens. Este foarte greu de stabilit acest normativ. De regulã ar trebui sã se aplice fermelor mari, pentru cã în curtea omului, la 2-3 ºi chiar 5 porci, acesta ºii creºte cum doreºte. Aºa s-a întâmplat cu gãinile, care printre alte reguli, s-a stabilit ca în loc de 10, câte erau într-un spaþiu dat, acea cuºcã, trebuie sã fie doar 8. Spun cã sunt greu de implementat aceste normative, pentru cã procesul implicã investiþii mari, de lãrgire a halelor, de achiziþii de instalaþii specifice atât în ferme cât ºi în gospodãrii mari. Sã nu uitãm cã baza materialã, în mare parte, este de pe vremea comunistã. Ca urmare, tot ce se va face, va dura în timp având în vedere condiþiile Dr. Octavian Popescu economice, în general. Se va aplica pas cu pas”- a declarat dr. Octavian Popescu, ºef Direcþia Sanitarã Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor Petroºani. Este bine cã autoritãþile statului se preocupã de bunãstarea porcilor, pentru cã suntem o þarã civilizatã. Întrebarea care se ridicã este una fireascã: pe când un Codex al bunãstãrii oamenilor în România? Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 29 februarie 2012
6 Actualitate utem pregãtiþi pentru cã, sã nu uitãm, vânãtoarea este cea mai veche meserie din lume, pentru ca omul sã se hrãneascã, sã supravieþuiascã”- a declarat ing. Bruno Stern, Ocolul Silvic Lupeni.
”S
Pierderea locurilor de muncã i-au fãcut pe mulþi locuitori ai comunitãþilor mai izolate, care pot fi numite, fãrã probleme, sate sã se întorcã în gospodãriile pãrinteºti pentru a evita acumularea datoriilor la întreþinerea locuinþelor deþinute în municipii ºi oraºe. O parte dintre aceºtia au profitat de iarna grea care a fãcut animalele sãlbatice sã coboare în apropiere de
Actualitate 7
Întoarcere în timp
Vâneazã pentru a avea cu ce sã trãiascã teren, avem oameni de legãturã pentru supraveghere, dar nu am sesizat aºa ceva. În ultimii 10, poate 15 ani nu am avut cazuri de braconaj. Sutem pregãtiþi în caz cã apar, pentru cã, sã nu uitãm, vânãtoarea este cea
gospodãrii ºi au încercat sã le vâneze ilegal pentru a face rost de o bucatã de carne. Ingenioºi, oamenii locurilor folosesc capcane sun formã de cuºti ºi laþului.
u eu mã duc la N ele. Ele vin la mine Animalele care cad pradã cel mai uºor ”braconierilor la domiciliu” sunt iepurii, dar ºi cãpriorii ºi, mai rar, porcii mistreþi. Cei care sunt prinºi la braconat riscã amenzi, dar trebuie sã plãteascã ºi contravaloarea vânatului între 500 ºi 2.000 de euro. ªi cum hoþul neprins e vânãtor cinstit, amatorii de carne de vânat sunt bine organizaþi ºi îºi ºterg urmele. ”Doarã nu ma duc prin padure sã le prind. Ele vin la mine ºi dacã dumitale îþi strâcã gardul sau dã iama la fânaþ, îl laºi?” - ne-a apostrofat un localnic de pe delurile Livezeniului atunci când l-am întrebat ce face dacã un cãprior sau un mistreþ coboarã în prejma casei sale. În unele sate dintre Petroºani ºi Haþeg doar iepurii mai îndestuleazã câte o masã a norocoºilor, iar la Bãniþa, cârnaþul de mistreþ este o delicatesã rarã pe care ºi-o permit din când în când.
ºi P atrulãri supraveghere
Reprezentanþii de la Asociaþia Vânãtorilor ºi Pescarilor Petroºani ºi cei de la Ocolul Silvic Lupeni nu au sesizat situaþii de acest gen, susþinând cã probabil zãpada
foarte mare de la munte face greu accesibil chiar ºi braconajul. ”ªi astãzi am fost cu cei de la Parcul Naþional Grãdiºtea Muncelului ºi cei de la Mediu pentru evaluarea carnasierelor mari, dar nu am gãsit urme de posibili bra-
conieri. Pe zãpada asta cred cã nici ei nu se aventureazã. Abia am putut urca noi la munte pentru a duce hranã ºi sare bietelor animale. Avem oameni în fiecare fond ºi mã anunþau dacã vedeau aºa ceva. Vã spun, chiar pe 15, luna asta, am avut acþiunea
Porcii, mai importanþi COLÞUL LUI DENIS
CA OAMENII
aia pe teren. Poate dacã se mai topesc zãpezile sã încerce ceva. Vineri, avem ºedinþa cu constatãrile din teren. Sã vedem atunci, dar nu cred, cã de regulã aºa ceva se anunþã. Nu, la noi nu s-a întâmplat. Poate în alte cluburi de vânãtoare din
mai veche meserie din lume, pentru ca omul sã se hrãneascã, sã supravieþuiascã”- a declarat ing. Bruno Stern, Ocolul Silvic Lupeni. AGVPS din România a precizat cã la nivel naþional numãrul cazurilor sesizate reprezintã doar o micã parte din numãrtul real al celor care au intenþii de braconare sau care braconeazã, respectiv 15-20 la sutã. Ileana FIRÞULESCU
judeþ, cã sunt vreo cinci” - a declarat Ioan Stoica, ºeful Asociaþiei Vânãtorilor ºi Pescarilor Sportivi Petroºani. Reprezentanþii Ocolului Silvic Lupeni spun cã nu au mai avut cazuri de braconaj de peste 10 ani. ”Noi facem patrulãri în
n lipsa unui act normativ al bunãstãrii populaþiei, guvernanþii emit norme pentru bunãstarea porcilor. Cine nu va respecta codex-ul regulilor antistres ºi condiþii înalte de trai ale porcilor, va avea de-a face cu legea.
Î
Dupã gãinile stresate, a intrat în dezbatere un viitor ordin al Autoritãþii Sanitar Veterinare care îi obligã pe crescãtorii de porci sã creeze condiþii de bunãstare patrupedelor grohãitoare. Astfel, crescãtorii vor putea fi sancþionaþi dacã fac “zgomote puternice, bruºte sau constante” în vecinãtatea porcilor. În zona în care porcii “sunt cazaþi permanent” trebuie sã se evite zgomotele mai puternice de 85 de decibeli. Apoi, în locul de odihnã a porcilor trebuie sã se asigure cã locatarii nu stau în curent ºi ca urmare sã evite curenþii de aer ºi, în plus, crescãtorii vor fi obligaþi sã le asigure o luminozitate de cel puþin 40 de lucºi opt ore pe zi. Pe timpul verii, umiditatea în spaþiul de creºtere a porcilor va fi mãritã artificial cu ajutorul pulverizatoarelor amplasate pe plafon, iar nivelul noxelor din adãpost nu trebuie sã depãºeascã 15 mg/mc. În adãposturile pentru porcine volumul de aer circulant trebuie sã se încadreze în anumite intervale, în funcþie de vârsta porcului ºi de anotimp.
Atenþie! Aerul circulant nu trebuie sã se transforme în curenþi de aer. În plus, instalaþiile de adãpare ºi hrãnire trebuie sã fie proiectate, construite ºi amplasate astfel încât sã fie reduse la minimum riscul de contaminare a apei ºi “efectele dãunatoare ale competiþiei dintre animale”. O altã prevedere spune cã nici un animal nu trebuie sã fie adãpat într-un mod care sã îi producã “suferinþe inutile” sau vãtãmãri. Ideea este de protejare a animalelor în goana dupã profit a crescãtorilor. Dar ca orice idee, ea trebuie implementatã, capitol la care noi, românii, nu excelãm. Dimpotrivã. ”Existã la nivel naþional un compartiment special în cadrul Autoritãþii Sanitar Veterinare, care trebuie sã aplice reglementãrile Uniunii Europene privind
bunãstarea animalelor. De regulã se cere îmbunãtãþirea condiþiilor de trai al animalelor, adicã hranã, aer, luminã, curãþenie etc. Existã un codex în acest sens. Este foarte greu de stabilit acest normativ. De regulã ar trebui sã se aplice fermelor mari, pentru cã în curtea omului, la 2-3 ºi chiar 5 porci, acesta ºii creºte cum doreºte. Aºa s-a întâmplat cu gãinile, care printre alte reguli, s-a stabilit ca în loc de 10, câte erau într-un spaþiu dat, acea cuºcã, trebuie sã fie doar 8. Spun cã sunt greu de implementat aceste normative, pentru cã procesul implicã investiþii mari, de lãrgire a halelor, de achiziþii de instalaþii specifice atât în ferme cât ºi în gospodãrii mari. Sã nu uitãm cã baza materialã, în mare parte, este de pe vremea comunistã. Ca urmare, tot ce se va face, va dura în timp având în vedere condiþiile Dr. Octavian Popescu economice, în general. Se va aplica pas cu pas”- a declarat dr. Octavian Popescu, ºef Direcþia Sanitarã Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor Petroºani. Este bine cã autoritãþile statului se preocupã de bunãstarea porcilor, pentru cã suntem o þarã civilizatã. Întrebarea care se ridicã este una fireascã: pe când un Codex al bunãstãrii oamenilor în România? Ileana FIRÞULESCU
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 29 februarie 2012
Speranþa moare ultima, dar totuºi moare onflictele dintre membrii asociaþiei umanitare Vis, speranþã, realitate din Petrila vã sunt cunoscute dintr-un numãr anterior al cotidianului Cronica Vãii Jiului.
C
Acuze ºi dizolvare Judecãtorii de la Judecãtoria Petroºani au admis cererea de dizolvare a asociaþiei. Cererea
a fost înaintatã de vicepreºedintele Asociaþiei, Daniela Naghiu. În data de 23 februarie, judecãtorii au admis cererea de dizolvare preºedintele asociaþiei, Cãtãlin Titianu, o acuzã pe Daniela Naghiu de faptul cã nu i-a prezentat anumite documente. “În 19.01.2012 a avut loc adunarea generalã la sala de ºedinþe a Spitalului de Urgentã Petroºani a Asociaþiei Vis, speranþã, realitate cu sediu în
Petrila. La cererea mea ca membru fondator , preºedinte ºi cel dintâi organ de administrare ºi control al Asociaþiei din Consiliul Director de prezentare a registrului de casã am cerut prezentarea bugetului de venituri ºi cheltuieli al Asociaþiei ºi bilanþul contabil de închidere de an. Am fost refuzat ºi chiar am fost propus pentru excludere cea ce membrii înscriºi în Asociaþie nu au fost de acord
ACTA, în atenþia europarlamentarului Winkler P arlamentarul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) salutã decizia Comisiei Europene (CE) cu privire la consultarea Curþii de Justiþie a Uniunii Europene (CJUE), în privinþa prevederilor Acordului Comercial de Combatere a Contrafacerii – ACTA. Winkler vrea ca acest for european sã spunã dacã prevederile ACTA sunt incompatibile în orice mod cu drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor UE. Iuliu Winkler a declarat, la Deva, cã ACTA a ajuns sã fie cel mai controversat subiect aflat în dezbatere la nivelul UE, a Parlamentului European (PE) în aceastã sesiune, fiind o chestiune care, de la începutul anului, a stârnit atitudini de respingere în rândul opiniei publice, precum ºi reacþii contradictorii în mediul politic de la Bruxelles ºi din capitalele europene. “În lunile martie ºi noiembrie 2010, în PE au fost dezbãtute douã rezoluþii referitoare la acest acord comercial. Cu ambele ocazii dezbaterea a avut ca punct central respectarea de cãtre CE a principiului transparenþei în legãturã cu ACTA ca urmare a faptului cã legislativul european a constatat lipsa de transparenþã, dar ºi a unei consultãri publice reale în privinþa acestui subiect. Parlamentarii au cerut asigurãri cu privire la faptul cã aplicarea ACTA nu va aduce nici un fel de atingeri drepturilor fundamentale ale cetãþenilor UE”, a spus deputatul european al UDMR. Parlamentarul a amintit faptul cã în cadrul dezbaterii celor douã rezoluþii, s-a situat, alãturi de Grupul PPE, pe o poziþie favorabilã adoptãrii ACTA, fiind
convins de faptul cã protejarea proprietãþii intelectuale este de o importanþã esenþialã pentru UE, solicitând, însã, ca drepturi fundamentale, cum sunt libertatea de expresie, dreptul la intimitate al cetãþenilor ºi protecþia datelor personale sã nu sufere atingere din partea vreunei prevederi a acestui acord. Iuliu Winkler a explicat cã, la ora actualã, deputaþii europeni se aflã într-o situaþie dificilã deoarece, conform Tratatului de la Lisabona care nu a extins suficient prerogativele PE în domeniul politicii comerciale comune, legislativul european poate doar sã ratifice sau sã respingã ACTA, neavând competenþa de a interveni în textul acestui acord comercial. “Din punctul meu de vedere, asigurarea creºterii economice ºi a unei dezvoltãri sustenabile în UE nu este legatã de viitorul producþiei de masã, a manufacturii extensive, ci de inovaþie, invenþie ºi creativitate. Ca atare, protejarea drepturilor de proprietate intelectualã este esenþialã pentru noi, europenii”, a precizat Iuliu Winkler, care a adãugat cã existã estimãri potrivit cãrora comerþul la nivel mondial cu produse contrafãcute este ordinul sutelor de miliarde de euro. El s-a mai referit ºi la pierderile în bani ºi locuri de muncã pe care România le-a suferit din cauza dumping-ului cu produse chinezeºti contrafãcute. Deputatul european a arãtat cã UE este ºi trebuie sã rãmânã campioana respectãrii drepturilor fundamentale ale omului ºi a libertãþilor individuale, inclusiv ale celor legate de comunicarea liberã în mediul digital. “Pe de altã parte, neavând posibilitatea de a amenda ACTA. Diana MITRACHE
atunci”, declarã preºedintele Asociaþiei, Cãtãlin Titianu. Mai mult, Cãtãlin Titianu spune cã a investit banii personali pentru bunã funcþionare a asociaþiei, bani pe care nu i-a recuperat. Vicepreºedintele Asociaþie, ºi totodatã persoana care a avut iniþiativa de a înfiinþa o asociaþie umanitarã la Petrila, Daniela Naghiu, susþine cã ea a cerut dizolvarea asociaþiei. „Am cerut instanþei dizolvarea asociaþiei din cauzã cã domnul Titianu profita de
funcþia pe care o avea pentru problemele lui personale. Încerca sã atragã mila oamenilor spunând cine este. El spune cã a contribuit financiar însã nu e aºa. În primul rând nu are acte doveditoare care sã ateste acest lucru, însã eu am”, declarã Daniela Naghiu. Asociaþia Vis, speranþã, realitate a luat fiinþã în urmã cu un an, timp în care reprezentanþii acesteia au ajutat mai multe persoane diabetice. Raul IRINOVICI
Karatiºti din Valea Jiului pe podium la
Cupa Transilvania
apte medalii de aur, patru de argint ºi cinci de bronz. Acesta este palmaresul cu care karatiºtii din Valea Jiului, antrenaþi de Marius Sigmirean, s-au întors de la Cupa Transilvania.
ª
Cei mai buni karatiºti, care au concurat la Cupa Transilvania Karate WKC sunt din Valea Jiului. Echipa antrenatãde Marius Sigmirean, a ocupat locul 3 la numãrul medaliilor câºtigate, dar s-a clasat pe pria treaptã a podiumului la mai multe categorii de
vârstã. A fost debutul competiþional pentru anul 2012, ce s-a þinut la Sighiºoara, o competiþie de verificare mai ales pentru sportivii cadeþi care vor avea campionatul naþional în luna aprilie la Bucureºti. „Medaliile câºtigate de cadeþi, precum ºi de copii au clasat Clubul Sportiv Shinto pe locul al III-lea, din 23 de cluburi înscrise în concurs. Chiar dacã nu au alte concursuri, luna martie se anunþã destul de grea, sportivii având planificate douã cantonamente de pregãtire: primul la Deva în perioada 10-12.03.2012, cu Hanga Mihai, antrenorul
Club Sportiv Shinto - Petroºani Romania CLASAMENT: UDREA RAZVAN Kata Interstiluri Bãieþi 15-17 ani OPEN Locul 1 CHIRILA ADRIAN Kata Interstiluri Bãieþi 7-8 ani Open Locul 1 NICA DARIA Kata Interstiluri Fete 15-17 ani 9-87-6 kyu Locul 1 PETRUSE DENIS Kumite Shobu Nihon Bãieþi 7-8 ani Open Locul 1 UDREA RAZVAN Kumite Shobu Sanbon Bãieþi 15-17 ani -70 kg Locul 1 TOADER IOANA Kumite Shobu Sanbon Fete 1314 ani Open Locul 1 NAN LAURA Kumite Shobu Sanbon Fete 15-17 ani +50 kg Locul 1
echipei naþionale de karate, iar urmãtorul la Timiºoara în 23-25.03.2012, cu multiplul campion mondial Christophe Pinna (Franþa)”, spune Marius Sigmirean. . În ce priveºte competiþia de la Sighiºoara, cele mai bune rezultate au fost obþinute de actualul Campion European Rãzvan Udrea, cel care a obþinut douã locuri I atât la kata cât ºi la kumite. O surprizã plãcutã au produs ºi proaspetele cadete Laura Nan ºi Daria Nica, ambele câºtigând douã medalii : una de aur ºi una de argint.
Diana MITRACHE
PETRUSE DENIS Kata Interstiluri Bãieþi 7-8 ani Open Locul 2 NAN LAURA Kata Interstiluri Fete 15-17 ani 5-43-2-1+DAN Locul 2 CHIRILA ADRIAN Kumite Shobu Nihon Bãieþi 78 ani Open Locul 2 NICA DARIA Kumite Shobu Sanbon Fete 15-17 ani +50 kg Locul 2 TUDOR MADALIN Kata Interstiluri Bãieþi 15-17 ani OPEN Locul 3 TOADER IOANA Kata Interstiluri Fete 13-14 ani +3 kyu Locul 3 ILIE ADRIANA Kata Interstiluri Fete 15-17 ani 54-3-2-1+DAN Locul 3 RADULICA BRIANA Kihon Fete 9-10 ani 9-8-7 kyu Locul 3 ILIE ADRIANA Kumite Shobu Sanbon Fete 15-17 ani +50 kg Locul 3
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 29 februarie 2012 stãzi, 29 februarie 2012, peste patru milioane de oameni din întreaga lume îºi vor sãrbãtori ziua de naºtere, dupã ce trei ani nu au avut cum sã se bucure de petreceri.
A
Din cei patru milioane de oameni de pe Terra care sunt nãscuþi pe 29 februarie, în ani bisecþi, 12.941 sunt români, din care 6.558 bãrbaþi ºi 6.383 femei. Daniel Acatrinei, din Petrila, la doar 13 ani, lucreazã ca brancardier la Compartimentul de Primire a Urgenþelor din cadrul Spitalului Municipal Vulcan ºi face parte din Divizia Medicalã a Asociaþiei Search and Rescue Service (SARS) România, unde se descurcã de minune. Spunem cã are 13 ani pentru cã el s-a nãscut într-un an bisect, în urmã cu 40 de ani. ”Mi-am sãrbãtorit ziua de
Nãscuþi pe 29 februarie
naºtere de 12 ori, mâine (azin.r) mi-o voi þine a 13-a oarã. Pentru mine este un eveniment aparte, cã îmi sãrbãtoresc ziua de naºtere o datã la patru ani ºi nu în fiecare
Preparaþia Lupeni se prãbuºeºte reparaþia Lupeni se prãbuºeºte vãzând cu ochii, iar asta nu de azi de ieri, ci de mulþi ani. Acest perimetru este în custodia administraþiei locale, în prezent, care, însã, spune cã nu are bani pentru reparare sau întreþinere.
P
Toate speranþele sunt puse într-o viitoare presupusã ecologizare, care întârzie sã înceapã. „Întotdeauna, spaþiile care au fost folosite cu un scop foarte bine determinat, aºa cum a fost Preparaþia Lupeni, care a fost cea mai mare din Valea Jiului ºi care deservea minele Bãrbãteni, Lupeni, Uricani ºi Valea de Brazi, dupã ce s-au desfiinþat au rãmas sub un program de ecologizare. Programul întârzie sã vinã ºi spaþiul se degradeazã pe zi ce trece. Norocul nostru este cã Mina Lupeni încã se foloseºte de spaþiu fiindcã are mare nevoie ºi astfel îl mai ºi întreþine. Programul de ecologizare întârzie tot mai mult…”, a afirmat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni.
Dar, dacã va începe ecologizare ºi daca va ajunge ºi la final, iar terenul va fi liber de sarcini ºi de pus la dispoziþia investitorilor, situaþia poate lua o turnurã nefericitã. Primarul din Lupeni are temeri cu privire la acest lucru. “Terenul pe care s-au construit clãdirile, în timp, a fost al unor persoane. Dupã ecologizare, poate pãþim ca la Uricani. Aici, dupã ce s-a ecologizat toatã zona din partea preparaþiei, vin oamenii ºi îºi cer terenurile de drept pentru care trebuie sã te judeci. Deci, peste tot, oamenii au fost cândva proprietari ºi dacã urmaºii mai beneficiazã ºi de acte, trebuie sã ne judecãm tot timpul dupã ecologizare ca sã putem face ceva prin care sã creãm noi locuri de muncã ”, a mai spus Resmeriþã. Una peste alta, construcþiile din incinta Preparaþiei Lupeni se prãbuºesc nu doar din neglijenþa autoritãþilor ºi a lipsei de fonduri, ci mai ales pentru cã acolo se furã ca în codru. Hoþii de fier vechi au ajuns sã dãrâme chiar bucãþi din clãdiri, doar pentru a lua armãtura de fier din beton. Luiza ANDRONACHE
de ani”, ne spune, râzând, Daniel Acatrinei. Mai mult, sãrbãtoritul nostru susþine cã un alt avantaj al faptului cã nu îºi þine ziua în fiecare an este cã economiseºte mai mulþi bani: ”Eu mã consider norocos cã sunt nãscut în 29 februarie, întrucât nu trebuie sã cheltuiesc în fiecare an bani cu petrecerile aniversare. Nu trebuie sã dau de bãut în fiecare an ºi asta duce la ceva economii, mai ales cã eu nu îmi þin ziua pe 28 februarie sau 1 martie”. Îi urãm lui Daniel un cãlduros ”La mulþi ani!” ªi sperãm ca peste patru ani sã îl gãsim la fel de optimist ca în 2012. an, cum fac alþii. Cred cã asta mã face mai deosebit ºi, de asemenea, pot spune cã sunt mai tânãr, nu? Am doar 13 ani, iar majoratul îl voi face când voi ajunge la 80 ºi ceva
Î
n judeþul Hunedoara...
...circa 300 de persoane îºi sãrbãtoresc ziua din 4 în 4 ani. Vorbim despre cei nãscuþi în ani bisecþi, a cãror zi de
naºtere este astãzi, 29 februarie. „La nivelul judeþului Hunedoara este înregistrat un numãr de 298 de persoane nãscute în data de 29 februarie”, ne-a declarat Carmen Nicoriciu, director la Direcþia Judeþeanã de Evidenþã a Persoanelor Hunedoara. Direcþia Judeþeanã de Statisticã are date doar din ultimul an bisect, respectiv 2008. Astfel, acum patru ani, în 29 februarie, în Hunedoara s-au nãscut 11 copii, 6 bãieþi ºi 5 fete. Aceastã datã este a 60-a zi a calendarului gregorian ce apare doar în anii bisecþi. Este o zi specialã, creatã în mod artificial în timpul lui Jiulius Caesar, pentru a aduna orele formate în plus în fiecare an din cei patru. Conform Zodiacului European, cei nãscuþi în aceastã zi emanã în permanenþã un aer tineresc ºi sunt capabili sã scape în mod repetat de prezicerile periculoase. Luiza ANDRONACHE Anamaria NEDELCOFF
Încep lucrãrile la Centrul Petroºaniului ncep lucrãrile la Centrul Civic al municipiului Petroºani. Administraþia localã dã asigurãri cã lucrãrile de construcþie a centrului în zona de Nord a Petroºaniului, încep imediat ce vremea va permite.
Î
Una dintre cele mai ample lucrãri de refacere a imaginii municipiului Petroºani intrã în câteva zile în linie dreaptã. Lucrãrile la cel mai important obiectiv sunt gata de start, firma care se ocupã de schimbarea la faþã a municipiului Petroºani, ACOMIN, este
gata de lucru ºi doar zãpada cãzutã în ultimul timp îi împiedicã sã reporneascã lucrãrile. “Constructorul a dat asigurãri cã va începe lucrãrile imediat ce se va topi zãpada
ºi timpul o va permite. Cel mai probabil în luna martie încep sã construiascã din nou”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al primãriei Petroºani Proiectul, denumit “Reabilitare zona pietonalã ºi a parcurilor în centrul municipiului Petroºani”, are valoarea de peste 3,2 mili-oane de lei ºi în ansamblu, include amenajarea de parcãri, a mai multor zone pietonale ºi parcuri dotate cu iluminat ornamental, pavaj special de piatrã, dar ºi reabilitarea zonei de agrement de la Brãdet. Diana MITRACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 29 februarie 2012 SC EURO JOBS SRL
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!
ANIVERSÃRI Dragã domnule Dan MAXIM (Bran, din copilãrie!) cu ocazia zilei de naºtere, prietenii apropiaþi îþi doresc tot binele din lume, sãnãtate, fericire ºi bani! Fiincã ai trecut de 50 de ani, þine minte: dacã te scoli dimineaþa ºi nu te doare nimic, înseamnã cã ai murit! Dupã cum se vede, te dor destule! La mulþi ani, prietene!
Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna februarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Dragul nostru Nandi, întrucât nu suntem oameni ai cifrelor, nu ne-a ieºit nici bilanþul, nici balanþa. Cei de la Administraþia Financiarã ne-au comunicat ca e ziua ta. Îþi dorim La Mulþi Ani!
HOROSCOP
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
29 februarie 2012
Aveþi ºanse mari sã gãsiþi un nou loc de muncã, aºa cum vã doriþi. Farmecul personal vã ajutã sã rezolvaþi unele probleme pe cale diplomaticã. Aveþi tendinþa sã vã pierdeþi în detalii. Organizaþi-vã timpul cât mai eficient! Avenit timpul sã faceþi paºi importanþi în viaþã.
Starea de melancolie pe care o resimþiþi se datoreazã problemelor sentimentale. Astãzi ar fi bine sã vã ocupaþi de activitãþi casnice: reparaþii în locuinþã, zugrãvit, mutat mobila etc. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o persoanã din anturaj, care încearcã sã vã impunã ideile sale.
În prima parte a zilei s-ar putea sã întâmpinaþi mici dificultãþi în relaþiile sentimentale. Puteþi rezolva totul foarte uºor, cu calm ºi cu o vorbã bunã. Chiar dacã situaþia financiarã a familiei nu este tocmai bunã, nu este cazul sã vã îngrijoraþi. Banii vor veni la momentul oportun.
Se pare cã sunteþi cam confuz ºi nu este recomandabil sã luaþi decizii importante. De asemenea, amânaþi activitãþile care necesitã un efort intelectual deosebit. Va sfatuim sã vã limitaþi la activitãþi de rutinã ºi sã acordaþi mai mult timp odihnei. E timpul sã vp refaceþi.
Este posibil sã aveþi dificultãþi pe plan sentimental, din cauza stãrii de emotivitate care vã împiedicã sã vã exprimaþi deschis ºi clar. Nu evitaþi comunicarea! În relaþiile cu prietenii, temperaþi-vã orgoliul. În caz contrar, existã riscul sã vã treziþi singur. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.
În prima parte a zilei sunteþi foarte emotiv ºi este posibil sã aveþi dificultãþi de comunicare. Încercaþi sã vã ordonaþi ideile ºi nu refuzaþi comunicarea! Aveþi prilejul sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã care va juca un rol important în cariera dumneavoastrã.
Dimineaþa s-ar putea sã fiþi cam confuz. Nu rãspundeþi la provocãrile partenerului de viaþã! Dacã reuºiþi sã evitaþi o discuþie aprinsã, în scurt timp situaþia se va îmbunãtãþi de la sine. Spre searã, o vizitã la prieteni readuce armonia în relaþiile parteneriale.
Sunteþi hotãrât sã demaraþi o activitate nouã. Organizaþi-vã cât mai bine ºi nu vã pierdeþi timpul cu activitãþi care nu sunt strict necesare! Este o zi favorabilã schimbãrilor în cãmin ºi drumurilor scurte în interesul familiei. S-ar putea sã cumpãraþi un obiect de valoare pe care vi-l doriþi.
În cursul dimineþii s-ar putea sã fiþi indispus din cauza unor neplãceri pe plan sentimental. Totul se rezolvã în scurt timp, cu ajutorul unui prieten. Dupã-amiazã sunteþi decis sã faceþi modificãri în cãmin. Membrii familiei vã susþin ideile ºi vã ajutã. Þineþi cont ºi de pãrerile lor.
Chiar dacã anturajul vã apreciazã ideile originale, ar fi bine sã þineþi cont ºi de ideile lor. Astãzi nu este recomandabil sã vã implicaþi în activitãþi importante. Relaxaþi-vã mai mult. Nu trebuie sã vã lãsaþi pradã impulsurilor de moment. E bine sã þineþi cont de sãnãtatea dvs.
Ar fi bine sã acceptaþi ajutorul oferit de prieteni, pentru cã numai aºa puteþi rezolva tot ce v-aþi propus pentru astãzi. De unul singur, nu aveþi prea mari ºanse de reuºitã. Sfaturile unui prieten mai în vârstã vã ajutã sã dezamorsaþi un conflict incipient în familie.
Aveþi tendinþa sã vã ocupaþi numai de problemele personale ºi sã neglijaþi relaþiile sentimentale. Riscaþi sã aveþi discuþii cu partenerul de viaþã. Chiar dacã situaþia financiarã nu vã mulþumeºte, vã sfãtuim sã nu riscaþi nimic ºi sã evitaþi speculaþiile de orice fel.
* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 29 februarie 2012
VORBA LU` BUJI
de Mircea BUJORESCU
Scoliozã dextroconcavã cu bazin dezechilibrat, zonã de purpurã lombarã, picior stâng strâmb congenital – scurt 2 centimetri ãnãtate, cã-i mai bunã decât toate!”, spune românul, când închinã cîte-un pahar. Drept este! Dacã e sãnãtate, restul e mai uºor de suportat. Deºi, dacã mergem pe acest raþionament, n-ajunge sã ai doar sãnãtate. Trebuie sã ai ºi noroc.
“S
Un mucalit te lãmureºte repede: “Bã, degeaba eºti sãnãtos, dacã n-ai noroc. Ãia de pe Titanic erau fericiþi ºi sãnãtoºi. Degeaba! Ai vãzut cã n-au avut noroc?” Ceea ce, sã recunoaºtem, e adevãrat. La fel
de adevãrat ca simplul fapt cã, dupã noapte, vine zi! ... Aºa ºi la noi, în România anului de graþie 2012. Degeaba dai bani pentru sãnãtate, dacã n-am avut noroc sã ne naºtem într-o þarã guvernatã de reguli, condusã de valori ºi principii. Asta e! “Cine are noroc, are, cine n-are, n-are!” cum ar spune Niko, profesorul meu de la ºcoala de dans ºi maniere elegante “ Wyly ºi Symy”... Aºa se face cã se bagã bani în orice, mai puþin în sãnãtate. Ba, bani se bagã (fiindcã de adunat se adunã de la contribuabili) dar nu se vãd pe
Telefonul fãrã fir omunicarea este unul dintre principiile C fundamentale care face
nicãieri, nici în spitale, nici în medicamente, nici pe feþele palide ale românilor bolnavi. Sã nu se creadã cã românii au inventat doar stiloul (“tocul veºnic purtãtor de cernealã” al lui Petrache Poenaru), motorul cu reacþie (Coandã) sau insulina (George Pallade) dupã `90 s-a inventat Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate (CNAS). útia adunã contribuþiile pentru sãnãtate. Dupã care le împart. Cum? Cum vor muºchii lor ºi cum le dicteazã lor ...conºtiinþa. Cum, care conºtiinþã? Aia de partid. Luaþi de-aici. Cicã CNAS a plãtit acum doi ani 120 de mi-
lioane de Euro pe un sistem informatic. Unul de-ãla cã, dacã apeºi pe-o tastã, douã, vezi dacã cetãþeanul Vasilicã Pãtrunjel, din Cucuieþi e asigurat pe sãnãtate. Ei bine, tot de doi ani sistemul nu funcþioneazã.- Fii atent, 120 de milioane Euro, poate, cât o tranºã de la FMI. ªi nu merge! Colac peste pupãzã, “mentenanþa” (adicã întreþinerea) acestui sistem costã 400.000 de Euro PE LUNÃ, fii atent, pe lunã. Chiar dacã nu merge. Luna trecutã, þara a rãmas fãrã 36 de medicamente, unele pentru cancer. Asta e, scuzaþi, crimã. Crimã cu premeditare.
Postul Mare, plin de gust ºi diversitate
legãtura între doi sau mai mulþi parteneri de dialog. Acest lucru însã pare cã este de neînþeles la nivelul Ministerului Economiei. Organul central al administraþiei de stat care conduce o anumitã ramurã a activitãþii statului, în speþã Ministerul Comerþului ºi a Mediului de Afaceri, a interzis comunicarea în rândul operatorilor economici din subordine. Mai exact, vorbind la nivelul Companiei Naþionale a Huilei Petroºani nimeni din instituþie nu poate furniza nici o informaþie oficialã fãrã acordul Ministerului de resort. Asta înseamnã cã oricine are o nelãmurire va trebui sã se adreseze în scris reprezentanþilor Companiei, care apoi la rândul lor vor transmite solicitarea Ministerului Economiei. Abia dupã ce reprezentanþii MECMA vor rãspunde solicitãrilor, cei interesaþi vor primi informaþia. Cert este faptul cã nimeni de la minister nu cunoaºte mai bine problemele unei instituþii decât cei care sunt înãuntrul ei. Asta înseamnã cã în loc ca statul sã eficientizeze comunicarea o îngreuneazã.
iaþa de produse ºi preparate vegetale, practic a explodat în ultimii ani. Postul nu mai înseamnã o condamnare la abstinenþã culinarã, ci în zilele noastre poate fi chiar o perioadã plinã de gust ºi diversitate.
P
Dacã pânã acum câþiva, oamenii se abþineau de la cele “ de dulce” doar cu cartofi, fasole, varzã sau cel mult conservele puse pentru iarnã, în prezent au mai multe opþiuni. Începând de la mezeluri vegetale, conserve ºi pateuri cu mãsline verzi sau ardei, magazinele din Valea
Jiului au ºi câte un raion special pentru astfel de produse. Oamenii, însã, þin ºi nu prea post. Scepticii preferã preparatele clasice cu care au fost obiºnuiþi dintotdeauna, însã cealaltã categorie de persoane, mai deschisã spre nou, este dispusã sã încerce de toate. “Mãnânc tot ce iese nou din aceastã gamã. Nu mã feresc de soia sau de alte preparate”, ne-a spus o femeie din Petroºani.“ Eu, sincer, nu þin post ºi am ºi o motivaþie clarã. Te costã mai mult, iar produsele astea sunt mai scumpe decât carnea”, a afirmat o altã femeie. “Sã vã spun drept, eu merg pe
linia clasicã. Mãnânc doar cartofi, fasole, orez ºi alte legume, la fel ca atunci când eram micã. Nu am încredere în tot ce apare acum ”, a declara o altã persoanã. Este adevãrat, unele preparate de post, precum cele din soia sau tofu, un aliment natural tradiþional din Orientul Îndepãrtat, ajung sã coste puþin mai mult decât produsele obiºnuite. Însã, cele mai multe magazine de-abia acum inspecteazã piaþa ºi vãd dacã astfel de produse au cerere sau nu, dupã care, dacã este cazul, se aprovizioneazã mai bine ºi mai diversificat. Luiza Andr onache
Pensionarii minieri reprimesc gratuitãþile este 11.500 de pensionari minieri din Valea Jiului îºi vor primi de luna viitoare gratuitãþile din nou.
P
Reprezentanþii Ministerului Economiei i-au înºtiinþat pe pensionarii minieri cu privire la acest lucru printr-o adresã: ”În cuantumul ajutorului de stat aprobat de Comisia Europeanã privind ajutorul de stat pentru Programul de
închidere a minelor neviabile din cadrul Companiei Naþionale a Huilei sunt cuprinse ºi sumele necesare privind plata pentru facilitãþile pensionarilor minieri”. Valter Cojman, preºedintele executiv al Federaþiei Naþionale a Muncii (FNM), spune cã ar trebui sã se acorde sume ºi retroactiv. ”Este vorba despre 11.250 de pensionari minieri care vor primi din
nou gratuitãþile la cãrbune ºi energie electricã. Este vorba despre 3.000 de kw impozabili, deºi nu ar trebui sã fie impozitaþi ºi de vreo patru bonuri de cãrbune. Corect ar fi fost ca sumele acordate de Uniunea Europeanã sã acopere ºi lunile în care pensionarii minieri nu au beneficiat de aceste facilitãþi”, spune Cojman. Anamaria NEDELCOFF
S-a rezolvat problema cu vreo 200.000 de Euro, adicã jumãtate din suma plãtitã, de-aboulea, pentru un sistem care nu funcþioneazã. Cum era cu sãnãtatea? Dar cu norocul? De ce nu ne-am scãpat ºi noi în scãldãtoare, ca sã avem noroc sã trãim într-o þarã normalã? Mor oamenii cu zile, din lipsã de pastile, ºi, în timpul ãsta, cei pe care i-am ales sã ne conducã, o þin cu austeritatea. Ne aburesc cu niºte vorbe pe care nu le înþelege nimeni. Bã, statule de drept, care eºti tu stat de drept, dacã ºtii cã ai atâþia oameni bolnavi de cancer sau de scoliozã dextroconcavã cu bazin dezechilibrat, zonã de purpurã lombarã, picior stâng strâmb congenital – scurt 2 centimetri, dã-le, bã, medicamente, nu-i ucide cu bunã ºtiinþã!
12 Turism
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 29 februarie 2012
Salvatorii montani, eroii muntelui alvatorii montani din judeþul Hunedoara, dar ºi din întreaga þarã, poartã pe umeri povara vieþilor turiºtilor care se aventureazã – uneori inconºtient – pe crestele munþilor, transformându-se în victime.
S
Sute de accidente au loc anual în munþii României, iar aventurarea pe trasee dificile, fãrã un echipament corespunzãtor, este riscantã. De cele mai multe ori, cazurile în care un turist se accidenteazã se terminã cu bine, însã, uneori, salvatorii montani aduc familiilor disperate niºte trupuri fãrã viaþã. Pentru toatã munca lor, pasiunea, dãruirea ºi faptul cã îºi riscã viaþa, un salvator montan – dacã are norocul sã fie angajat – primeºte ”imensa” sumã de 800-900 de lei, chiar dacã pentru ºcolile de atestare plãteºte din buzunar în jur de 2.000 de lei. Însã alþi salvatori montani sunt ºi mai ”norocoºi”: sunt voluntari ºi ziua de salvare (care uneori poate însemna ºi 24 de ore neîntrerupt), costã 25 de lei. Justificarea guvernanþilor este cã atât ia pe zi ºi
un sportiv de performanþã… George Resiga, vicepreºedintele Asociaþiei Naþionale a Salvatorilor Montani din România (ANSMR), spune cã situaþia este una tristã. ”Legislaþia care reglementeazã activitatea formaþiilor Salvamont, HG77 din 2003 nu este respectatã, nici de cãtre consiliile judeþene ºi nici de cãtre autoritãþile publice locale. În România sunt 54 de formaþii Salvamont ºi, conform datelor pe care eu le am, 80% din acestea nu au minim ºase salvatori montani angajaþi. Ca sã iau exemplul judeþului Hunedoara, avem angajaþi în jur de 20 la Serviciul Public Judeþean, însã la formaþiile Salvamont locale din Uricani, Lupeni ºi Petroºani nu este nici un angajat, cu toate cã turismul a cunoscut o dezvoltare destul de mare în ultimii ani ºi are nevoie de serviciul de salvare montanã”, declarã, pentru Cronica Vãii Jiului, George Resiga. Operaþiunile de salvare pot fi ºi ele compromise, dacã nu ai un echipament sigur ºi performant. Existã situaþii în care salvatorii montani îºi cumpãrã singuri echipament, care ajunge la sute de euro. ”Legislaþia nu se respectã nici atunci când vine vorba de
protecþia muncii. Judeþul Hunedoara este însã unul norocos, fiindcã în ultimii ani a reuºit sã achiziþioneze echipament tehnic pentru fiecare salvator montan, voluntar sau angajat. De exemplu, iarna ai nevoie de pieps (dispozitiv electronic de cãutare în avalanºã – n.r.), lopatã de avalanºã, ham, pioleþi, colþari, carabiniere, coardã, rucsac, îmbrãcãminte termicã, bocanci de iarnã, schiuri, beþe de schi ºi multe altele, care ajung la multe sute de euro. S-a întâmplat ca multe din aceste echipamente sã ºi le cumpere salvatorii montani singuri, fiindcã ei ºtiu care sunt riscurile acolo, în zona muntoasã ºi þin la viaþa ºi siguranþa lor”, mai spune Resiga. O operaþiune dificilã a avut loc anul trecut, în zona Retezatului, când o turistã din Timiºoara ºi-a pierdut viaþa. Poate cã tânãra ar mai fi trãit dacã s-ar fi ajuns la ea mai rapid, cu un elicopter. Din pãcate, salvatorii montani au fãcut pânã la ea 11 ore ºi nu au mai avut ce salva. În acest caz nu a fost vina lor, ci a unor guvernanþi inconºtienþi, care nu pun în salvarea montanã preþ pe investirea în elicoptere.
Staþiunile Straja ºi Parâng, tot mai cautate de turiºti eprezentantii Ministerului Turismului si a Dezvoltarii Regionale, realizeaza saptamana de saptamana clasamentul celor mai aglomerate staþiuni ºi localitãþi (în funcþie de numãrul de acese la punctele de transport pe cablu).
R
Acesta este condus de Poiana Braºov (aproape 70.000 de accese la punctele de transport pe cablu ºi în jur de 40.000 de maºini înregistrate), Predeal (aproximativ 30.600 de accese ºi 2.400 de maºini) ºi Azuga (în jur de 29.400 de accese ºi 700 de maºini). Clasamentul continuã cu Straja (aproape 21.400 de accese ºi 1.200 de maºini), Borsec (peste 14.800 de accese ºi
aproximativ 510 maºini), Nucet (peste 10.830 de accese ºi în jur de 600 de maºini), Parâng (aproximativ 4.900 de accese ºi 300 de maºini) ºi Buºteni (în jur de 2.850 de accese ºi 4.350 de maºini). Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului a derulat în ultimii ani investiþii de aproximativ 500 de milioane de lei în dezvoltarea infrastructurii turistice ºi sportive în staþiunile ºi localitãþile turistice montane româneºti. Numai în ultimii trei ani au fost construite 13 pârtii noi ºi au fost extinse ºi reamenajate alte în jur de 15 pârtii, de asemenea, au fost construite 9 instalaþii noi de transport pe cablu (telegondole, telescaune etc.) ºi 22 de sisteme de producere a zãpezii artificiale. Raul IRINOVICI
Ministerul de resort are elicoptere… dar degeaba, fiindcã acestea nu pot intra în zonele montane cu probleme. Singurul care o poate face este un pilot privat, Constantin Apãvãloaie, singurul din România care poate interveni în situaþii dificile. Dar dedicaþia lui pentru munca de salvare l-a costat… ”În þarã este un singur pilot specializat care a intrat în toate zonele riscante, unde nu intrã cei de la MAI. La un moment dat, când a venit la o salvare voluntar, a fost ºi amendat cu câteva sute de milioane, cã se întunecase în timpul salvãrii. Statul nu are contract cu el, cã cicã serviciul de urgenþã e gratuit, dar serviciile de urgenþã nu reuºesc sã intre unde intrã el”, susþine vicepreºedintele ANSMR. ”Da, eu colaborez voluntar cu cei de la Salvamont, pentru cã sunt prieten cu ei. Anul trecut, în Piatra Craiului, era o
gravidã care cãzuse de pe o stâncã ºi avea nevoie de ajutor. Elicopterele SMURD ºi MAI nu reuºiserã, am fost eu chemat, am obþinut toate autorizaþiile de zbor ºi am reuºit s-o salvez pe femeie. Nu am fost plãtit pentru acea intervenþie, dar am primit o amendã de 200 de milioane cã se întunecase între timp, m-am judecat cu ei ºi asta e. Statul este o pacoste. Ora de zbor la mine, ca privat, e de 1.000 de euro pe orã, în timp ce ora de zbor a statului este de 6.000 de euro. Eu am vreo 6.000 de ore de zbor, am trei elicoptere, am hangar, heliport, tot ce trebuie, mult mai performante decât ale statului, dar nu pot face voluntariat la nesfârºit pe criza asta. Iar statul preferã sã þinã de ciolan acolo, decât sã aibã oameni de valoare”, declarã Constantin Apãvãloaie. Anamaria NEDELCOFF