Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 70
Cronica Vãii Jiului Vineri, 24 februarie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Alegerile de la UP
sub semnul fraudei
legerile pentru funcþia de Rector, ce au loc astãzi la Universitatea din Petroºani, se desfãºoarã sub semnul fraudei ºi al jocurilor de culise. În ultimele zile camarila actualului rector Pop Emil a încercat, prin toate mijlocele demne de dispreþul mediului academic, sã influenþeze rezultatul votului de astãzi
A
>>> PAGINA A 3-A
Fost miner în Valea Jiului, un exemplu de viaþã
A
rãmas fãrã un picior în urma unui grav accident la minã. Nu a uitat acea zi niciodatã, dar acum e exemplu pentru zeci de tineri, femei ori bãrbaþi.
>>> PAGINILE 6-7
Veºti bune, dar ºi rele
Subvenþia pentru CNH
aduce noi disponibilizãri oncedieri în mineritul din Valea Jiului. Mineritul din Valea Jiului va suferi din nou modificãri. Peste 2000 de mineri îºi vor pierde locurile de muncã.
C
>>> PAGINA A 8-A
Ne jucãm cu 70 de milioane de euro! udeþul Hunedoara riscã sã piardã 70 de milioane de euro, dacã oficialii nu vor gãsi soluþii pentru amenajarea deponeului ecologic de gunoi. >>> PAGINA 11
J
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 24 februarie 2012
E.M.I. Concert Piano Caffe la Club 3DStage E
lementele caracteristice ale jazzului
O definiþie care sã cuprindã toate elementele caracteristice ale jazzului, de la începuturile lui pânã în zilele noastre, valabilã pentru toate stilurile ºi pentru toþi muzicienii, nu este posibilã. În istoria sa de peste o sutã de ani jazzul a suferit numeroase transformãri ºi s-a divizat în diverse stiluri, cu semnificaþii diferite, astfel încât este greu de spus ce este “tipic” pentru jazz. Se pot menþiona totuºi câteva elemente des întâlnite: - în muzica de jazz, spre deosebire de muzica tradiþionalã europeanã, pune accentul în primul rând pe expresivitate, ºi mai puþin pe frumuseþea sunetului. Sunetele instrumentelor sunt aspre, nefiltrate ºi eruptive, vocea omeneascã este plângãtoare sau þipãtoare ºi acuzatoare, exprimând brutal adevãrul neprelucrat estetic, într-o frazare caracteristicã. Se vorbeºte de “hot intonation” (intonaþie fierbinte). Tonalitatea este însã diferitã la diverºi interpreþi: voluminoasã ºi eroticã la saxofonistul , elegantã la clarinetistul , tristã pânã la disperare la trompetistul , triumfalã la , plinã de strãlucire la . - este poate elementul cel mai tipic în muzica de jazz. La început jazzul se cânta
fãrã note, interpreþii improvizau pe diferite teme sau armonii, individual sau alternativ în mici formaþii (combos), fiecare având propriul sãu stil de improvizaþie, uºor de recunoscut. Muzica este dezvoltatã ºi interpretatã de diferite personalitãþi, compoziþia ºi execuþia se contopesc. Improvizaþia este în mod normal însoþitã de repetarea schemei unui acord. - însoþeºte totdeauna execuþia muzicii de jazz, jazzul este o muzicã “sincopatã”. Ritmul conferã muzicii un tipic, ocupã uneori primul plan, pãrãsindu-se tonalitatea melodiei ºi frazarea. La început ritmul era dat de trombon, apoi acest rol a fost preluat de instrumentele de percuþie. Orchestrele sunt împãrþite între o “melody section” (trompetã, clarinet, saxofon) ºi o “rhythm section” (bass, baterie, chitarã, pian). Dar ºi instrumentele din “sectorul melodic” emit sunete sincopate. Între ritm ºi melodie se creeazã o stare de tensiune, alteori însã ele se contopesc într-un flux continuu, de nedespãrþit, ca de exemplu în stilul “Free jazz”. - aparþinând folclorului , este caracterizat de o formulã armonicã constantã ºi de un ritm în patru timpi, este o componentã esenþialã a muzicii de jazz, care îi conferã o anumitã dispoziþie, atât în formele lente, cât ºi în cele mai rapide.
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Prin natura lor unicã, formaþia E.M.I. abordeazã genuri muzicale diferite precum Rock Jazz, Acid Jazz, Symphonic Jazz, Underground Rock etc. Membrii formaþiei sunt: Prof. Popa Diana -solist vocal, pianist Ing. Sergiu Bistriceanu- chitarist vocalist Prof. Adrian Sãvulea Coroian orgã, chitarã Concertul va avea loc duminicã, 26.02.2012, ora 20 la Club 3D Stage - Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã”- nr. 100 demisol.
Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 17:00 - 18:00 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.
Nicolae NICOARÃ
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
E-mail: cronicavj@gmail.com
ADRESA NOASTRÃ
Director:
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Frumuseþe mortalã 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Gardã de corp 22:20 Rãfuialã dincolo de moarte 0:30 Gardã de corp (r)
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:15 ªocant TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Deºertul de foc 22:15 Un samurai american 0:15 În cãutarea fericirii (r) 1:15 Un samurai american (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Umbrela lui Gregoire (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Minciuni din trecut 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent
Prima TV 8:00 Levintza prezintã (r) 8:30 Secrete de Stil (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort Redifuzare 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Iubiri secrete (r) 21:15 Iubiri secrete (r) 22:00 Iubiri secrete 23:00 Trãsniþii - Redifuzare 0:30 Trãdaþi în dragoste Redifuzare
TVR 1 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Garantat 100% (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 14:45 M.A.I. aproape de tine 15:30 Tribuna partidelor parlamentare 16:00 Parlamentul României 17:00 Telejurnal 17:30 La vie en rose 18:25 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:05 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 Aºa vreau eu! 21:55 Dincolo de celebritate 23:10 Cel mai bun moment din viaþa mea! 1:10 Traseul morþii (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 24 februarie 2012
Alegerile de la UP sub semnul fraudei legerile pentru funcþia de Rector, ce au loc astãzi la Universitatea din Petroºani, se desfãºoarã sub semnul fraudei ºi al jocurilor de culise. În ultimele zile camarila actualului rector Pop Emil a încercat, prin toate mijlocele demne de dispreþul mediului academic, sã influenþeze rezultatul votului de astãzi.
A
Cu o ultimã zvâcnire, Pop Emil i-a chemat individual la “discuþii” la Rectorat pe cei în care a investit ºi din câte se pare au fost presaþi, ca sã dovedeascã votul cu ceva, foto sau video! Slujbaºul sãu de nãdejde, Dacian Ciodaru s-a ocupat de studenþi, de unii cu vorba bunã, a se citi mesele îmbelºugate, iar de alþii, cu ameninþãri, unele ce ar putea avea chiar ºi aspecte penale. Pe surse am aflat cã modalitãþile de fraudare a alegerilor pregãtite de Pop ºi camarila sa sunt: ºtampila de control plasatã “bine”., culoarea diferitã a ºtampilei pentru student, poza votului de cãtre cei în care Pop nu are siguranþã, respectiv filmarea votului de cãtre studenþi. Pop a simþit cã i-a pierdut pe profesori, ºi toate speranþele ºi le-a pus în studenþii votanþi, cea mai uºor de manipulat ºi manevrat masa electoralã. ªi un lucru extrem de important ºi foarte grav! Pop se pare cã ºi-a trimis, miercuri, contabilul
preferat la Bucureºti pentru a-l aduce pe cel care ar trebui sã se ocupe cu supravegherea alegerilor din partea Ministerului. Am dovedit clar faptul cã la Universitatea Petroºani se încalcã flagrant legea care stipuleazã modul în care trebuiesc sã aibe loc alegerile pentru funcþia de Rector. Pop Emil nu ar avea ce cãuta printre membrii comisiei de alegeri, dar el este chiar preºedintele acestei comisii. În plus, numãrul membrilor este mult sub cel prevãzut în lege, iar surprinzãtor, sau poate nu pentru camarila lui Pop, din comisie lipsesc
profesorii universitari. Aici, o altã problemã, ºi este de vãzut cazul alegerilor de la Iaºi, unde din cauzã cã nu s-a respectat numãrul membrilor din comisie, a fost sesizat ministerul chiar de cãtre rectorul care a fost ales.
M
esaj mobilizator...
...pentru votul unui pensionar în viitor apropiat, coordonat de cãtre un deja rector pensionar sunã aºa: Dragi colegi, colege ºi studenþi, Înainte de alegerile care vor avea loc în data de 24.02.2012 staþi un moment ºi reflectaþi asupra importanþei pe care o are votul fiecãruia dintre noi! Haideþi sã nu îl irosim, sã trecem peste orgoliile mãrunte ºi sã ne facem un bine nouã tuturor, nu doar unui numãr restrâns de “oameni”. Sã ne dea Dumnezeu gândul cel bun, nouã, tuturor ºi sã trecem cu bine, împreunã, peste acest hop! Un grup de cadre didactice al Universitãþii din Petroºani
Autor: Petre (Vamvu)Pop Emil
Cronica Vãii Jiului a fost singurul ziar din Valea Jiului care nu a acceptat sã-i facã jocul rectorului Pop ºi camarilei sale, poate cu riscul de a pierde financiar, dar cu convin-
gerea cã, demascând aceste scenarii murdare pe care rectorul pensionar le face, va contribui în primul rând la binele Universitãþii Petroºani. Nu ne intereseazã cum îºi va mânca Pop pensia ºi cu cine, ºi nici dacã va mai fi sau nu manager pe proiectul de e-learning, de unde obþine venituri generoase. Ne intereseazã în schimb, ºi cred cã toatã comunitatea Vãii Jiului este în asentimentul nostru, dacã va mai fi sau nu Universitate la Petroºani. Iar cum a negociat Pop Emil cu cei de la UMTimiºoara cu siguranþã, dacã cei care decid soarta noului Rector se vor lãsa manipulaþi de
Ciodaru & Pop, iar cel ales va fi viitorul pensionar Poantã, Universitatea Petroºani va dispãrea. Viitorul Universitãþii Petroºani trebuie decis în primul ºi în primul rând de cadrele didactice de aici ºi nu de studenþii care, vremelnic, au de-a face cu instituþia de învãþãmânt din Valea Jiului. Lucru pe care Pop ºi aliatul sãu de nãdejde, Dacian Ciodaru, nu l-au înþeles. Pãrerea noastrã este cã niciunul dintre cei trei candidaþi nu meritã sã ocupe fotoliul de Rector al UP, dar între trei rele întotdeauna este bine sã alegi rãul cel mai mic! Totuºi, acum în ceasul al doisprezecelea, onorabilii de la UP ar trebui sã renunþe la astfel de practici ºi în cele din urmã câºtigãtorul sã fie desemnat printr-un scrutin corect. Marius MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 24 februarie 2012
Campanie pentru învãþãmânt în limba maternã opiii ar trebui sã înveþe în limba maternã ºi asta o cred cei care fac ºi programe viabile în acest sens. Asociaþia Eben Haezer din Lupeni are planuri mari pentru copiii care au ca limbã maternã limba maghiarã ºi vor sã vinã în sprijinul pãrinþilor lor.
C
Campania demaratã de cei de la Lupeni are ca grup þintã copiii ai cãror pãrinþi sunt în strãinãtate la muncã ºi ei au ajuns în grija bunicilor la þarã,în sate, ori pe pãrinþii care nu ºtiu cã existã o ºcoalã cu tradiþie la Lupeni, unde pot veni copii din Vale. “Ne-am nãscut aici, dar limba maternã este limba maghiarã. Copiii trebuie sã cunoascã limba maternã, istoria ºi literatura.
Vrem, în concordanþã cu noua lege a învãþãmântului, sã gãsim elevi din Vulcan, Lupeni, Uricani sau chiar mai departe, pe care sã îi susþinem sã urmeze cursurile în limba maghiarã. Cãutãm sã avem o programã atractivã ºi pentru pãrinþi ºi pentru copii. Elevii sã fie sprijiniþi sã vinã la noi, iar noi sã le oferim burse, o masã caldã,poate chiar ºi transport ºi profesori,chiar din Ungaria, cu care, dupã ore,sã stea sã-ºi facã temele. Totul sub forma unor burse, iar deja am gãsit ºi trei „naºi” – oameni care sã susþinã financiar proiectul. Vrem asta pentru cã avem copii foarte deºtepþi, care meritã ºi, vã dau un singur exemplu, un elev de al nostru care a obþinut locul I la olimpiada de limba românã”, a spus David Benedekfi, preºedintele
pãrinþii copiilor de acum nu ºtiu nimic despre tradiþia ºcolii în limba maghiarã. ªcoala maghiarã dateazã din 1893 la Lupeni ºi au învãþat Attila Dezsi, secretar general al Guvernului,ori Szell Lorincz, secretar de stat la Ministerul Tineretului ºi Sportului”, a precizat ºi Maria Kasza dir adj Liceul Teoretic, ªc. 1 Lupeni. Învãþãmântul cu
Asociaþiei Eben Haezer Lupeni. În plus, cei care predau în limba maghiarã ºi care au fost dascãli mai multor generaþii de tineri, vorbesc acum despre performanþe ºi oameni care,odatã plecaþi din ºcoalã reprezintã judeþul Hunedoara la cel mai înalt nivel, iar aici sunt
”Nichita Stãnescu a avut vreodatã bãrbat, cã e tare urâtã?”
amintiþi Attila Dezsi, cel care a fost prefect al judeþului Hunedoara ºi care acum e secretar general al Guvernului. „Aici în Lupeni au terminat ºcoala în limba maghiarã, profesori importanþi, oameni politici, medici, iar unii dintre
Educatori ºi învãþãtori
pe post de recenzori
rele materiilor principale, cum ar fi matematica ºi limba românã ºi-ar putea reduce numãrul, conform unui nou plan cadru al Ministerului Educaþiei. Asta ar duce, din nou, la pierderea locurilor de muncã pentru profesori.
O
”Conform noului plan cadru, se vor face douã ore de sport, dar numai trei de românã ºi trei de matematicã. Este un proiect care, dacã va fi implementat din toamna acestui an, va duce la pierderea posturilor pentru o treime din cadrele didactice. Este o aberaþie acest proiect de lege, nu ºtiu ce se va întâmpla. Legat de legea aceasta a învãþãmântului, pe noi nu ne-a întrebat nimeni, amendamentele noastre nici mãcar nu au fost luate în considerare”, a declarat Rodica Dojcsar, secretarul general al Sindicatului Învãþãmânt Preuniversitar (SIP) Hunedoara. ”Sunt elevi care nu ºtiu sã citeascã în clasa a VIII-a, care habar nu au de matematicã, fiindcã li s-au schimbat profesorii, an de an. Dacã reducem numãrul acestor ore, se îndobitocesc de tot. Nu mi se pare în regulã sã schimbi legea de la an la an, ne-am sãturat atât noi, cât ºi pãrinþii ºi copiii. Cu toþii trebuie sã ne supunem unei legi aberante, împrumutate din alte þãri, pe unde s-au ºcolit parlamentarii noºtri. Dar ei uitã cã educaþia în alte þãri este alta ºi nivelul de trai este altul. Eu cred cã toate aceste schimbãri vor duce la îndobitocirea tineretului nostru. Nu vedeþi cã sunt care nu ºtiu nici cele mai elementare lucruri? Un elev mã întreba zilele trecute dacã Nichita Stãnescu a avut vreodatã bãrbat, cã e tare urâtã. Am rãmas ºocatã cã nu ºtia cã Nichita a fost bãrbat… încã câteva legi de genul acesta ºi vom avea teste pentru ei în clasa a VIII-a ca de grãdiniþã”, a declarat o profesoarã de limba românã din Lupeni. Alexandru Lãutaru, inspectorul general al ISJ Hunedoara, este de pãrere cã ar trebui sã se renunþe la… sentimentalisme: ”Aceastã propunere de plan cadru nu îºi va face efectul decât în anul ºcolar 2013-2014. Nu este vorba de când va fi pusã în aplicare, ci de faptul cã profesorii nu ar mai trebui sã gândeascã cu inima, ci cu mintea. Dacã nu ºtie sã citeascã, nu îl treci ºi asta este. Nu ajunge elevul în clasa a VIII-a, trecut din milã an de an ºi te plângi cã nu ºtie sã citeascã”. Anamaria NEDELCOFF
predare în limba maghiarã are o vechime mare cei care vorbesc aceastã limbã acum nu vor sã se piardã în timp. Cardele didactice ºi Asociaþia Eben Haezer au demarat o campanie de promovare a ofertelor educaþionale pentru a susþine campania de ºcolarizare în limba maternã, sub deviza naþionalã „Fiecare copil conteazã”. Diana MITRACHE
nfiinþarea claselor pregãtitoare ºi recensãmântul copiilor cu vârste între 5 ºi 7 ani i-au pus pe dascãli ºi sindicaliºti din nou pe jar.
Î
O parte dintre educatorii hunedoreni riscã din toamnã sã rãmânã fãrã servicii ºi sunt de pãrere cã aceste clase pregãti-
toare sunt prostii împrumutate dintr-un sistem de afarã, care la noi nu ar funcþiona vreodatã cu succes. ”Este o adevãratã prostie ce se întâmplã, de o sãptãmânã a trebuit sã facem recensãmântul copiilor, am completat cereri peste cereri, tabele peste tabele. Am ajuns ca noi, educatorii ºi profesorii, sã batem din uºã în uºã, sã ne rugãm de oameni sã ne dea datele copiilor lor.
Am dat peste oameni beþi, care s-au luat de noi, peste femei cu þigara în gurã care ne râdeau în nas. Am fãcut toatã aceastã treabã în afara orelor de curs, pe zãpadã, pe gheaþã, pe frig ºi nimeni nu ne-a plãtit în plus. Cu clasele astea pregãtitoare nu se face nici ºcoalã, nici grãdiniþã, este o adevãratã harababurã, iar directorii ne ameninþã cã dacã nu ne asigurãm cã avem câþi copii ar trebui la grãdiniþã, ni se va desfiinþa postul. Am ajuns într-o situaþie mai umilitoare decât credeam vreodatã”, a declarat o educatoare din Vulcan. Rodica Dojcsar, secretarul general al Sindicatului Învãþãmânt Preuniversitar (SIP) Hunedoara, este de pãrere cã vor fi reduse câteva posturi de educa-
tori din toamnã. ”Acest proiect nu este un lucru rãu, pentru învãþãtori e bun, dar se loveºte în educatori, care ar putea sã-ºi piardã posturile. Copiii din clasa pregãtitoare vor fi educaþi în ºcoli, nu la grãdiniþã ºi aici intervine o nouã problemã, cea legatã de amenjarea acestor clase. Este nevoie de spaþii special amenjate, jumãtate de joacã, jumãtate de studiu. Dar ºi dintre educatori pot preda la clasele pregãtitoare, în cazul în care au dublã specialitate”, susþine Rodica Dojcsar. Alexandru Lãutaru, inspector general ºcolar al Inspectoratului ªcolar Judeþean (ISJ) Hunedoara, spune cã recensãmântul copiilor este obligatoriu. ”Este obligatoriu sã recenzeze numãrul copiilor care trebuie sã vinã la grãdiniþã. Informaþiile nu pot fi luate din datele recensãmântului de anul trecut, întrucât acelea nu sunt publice. Dar norma lor este de 40 de ore pe sãptãmânã ºi aceastã activitate intrã în alte sarcini, nu este nimic anormal aici”, a declarat Lãutaru. Anamaria NEDELCOFF
Politic 5
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 24 februarie 2012 silieri judeþeni ºi pe lista PRM de consilieri locali la Petroºani. sunt candidaþii? CPRMineHunedoara ºi-a propus
Costel Avram: “La CNH Petroºani va fi haos total” conferinþã de presã cu multe rãspunsuri ºi subiecte incitante. Aºa s-ar putea caracteriza în câteva cuvinte conferinþa de presã a PRM Hunedoara, de ieri, la care a participat Costel AVRAM, preºedintele Filialei Judeþene a PRM Hunedoara, vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara ºi Mihai IRIMIE, candidat desemnat al PRM la funcþia de primar al comunei ªoimuº.
O
Preºedintele PRM Hunedoara, Costel Avram considerã cã decizia Comisiei Europene de a aproba acordarea de subvenþii Companiei Naþionale a Huilei Petroºani
este tardivã, dar totuºi utilã. „Din cele 50 de milioane de euro pe care Guvernul le poate aloca în acest an, se pare cã vor fi alocate doar 40, asta înseamnã cã, din punctul lor de vedere, anumite mine trebuie închise mai repede”, a declarat Costel Avram care a adãugat cã nu existã o strategie energeticã: „Ce se va întâmpla cu CNH? Cu angajaþii? Nu ºtie nimeni, va fi haos”, a declarat liderul PRM. ingura alianþã pe care o va face PRM este cea cu hunedorenii” În vederea alegerilor locale din acest an, preºedintele Filialei Judeþene a PRM Hunedoara, Costel Avram, a
„S
declarat cã, partidul pe care îl reprezintã nu va încheia alianþe electorale cu nicio formaþiune politicã. „Singura alianþã viabilã pe care o luãm în calcul este cea dintre PRM ºi hunedoreni”, a declarat liderul PRM care a adãugat: „Nu noi, ci celelalte formaþiuni ca PNL, PSD, PDL, UDMR sau UNPR vor avea dificultãþi în a cere votul populaþiei, pânã la urmã, ei sunt cei care au condus România în ultimii 20 de ani, iar situaþia în care se aflã astãzi þara li se datoreazã. ªi asta pentru cã dupã 1989, în România a domnit legea bunului plac!”. Costel Avram va candida la preºedinþia Consilului Judeþean Hunedoara, pe listele de con-
sã obþinã la alegerile locale peste 15% din voturile hunedorenilor, iar acest lucru este posibil. Costel Avram a declarat cã „în Valea Jiului depãºim cu mult acest procent ca ºi cotã de încredere ºi asta pentru cã, noi, cei de la PRM nu am minþit niciodatã”. PRM va avea candidaþi la funcþia de primar în majoritatea localitãþilor din judeþ, însã existã unitãþi administrativ-teritoriale în care vor fi întocmite doar liste. „La Haþeg îl vom susþine pe Nicolae Timiº, la Orãºtie încã discutãm dacã vom avea candidat, în Valea Jiului vom desemna candidaþi în toate localitãþile, la fel ºi la Hunedoara, Simeria ºi Deva”, a declarat Costel Avram care a adãugat cã PRM îºi propune dublarea numãrului de consilieri locali ºi obþinerea a 4 mandate de consilier judeþean. rganizaþia PDL O ªoimuº a trecut în bloc la PRM Mihai Irimie este candidatul PRM la funcþia de primar al comunei ªoimuº. În 2008, Mihai Irimie a candidat din partea PDL, iar acum a ales sã facã parte din echipa câºtigãtoare, adicã din echipa PRM. Alãturi de Mihai Irimie, în PRM se vor înscrie ºi membrii organizaþiei PDL ªoimuº,
aproximativ 180 de persoane. „Ne propunem sã îndepãrtãm dictatura USL din ªoimuº”, a declarat Mihai Irimie care a adãugat cã, în ciuda afirmaþiilor din presã ºi în ciuda unui buget generos al comunei, în aceastã localitate încã lipseºte apa curentã ºi gazul metan. „Primãria comunei ªoimuº are în acest moment peste 400 de miliarde de lei vechi datorii, cred cã oamenii trebuie sã ºtie pentru ce anume s-a îndatorat comuna sub guvernarea localã a PSD”, a declarat Mihai Irimie. sociaþia A Intercomunitarã Valea Jiului a scumpit apa în Valea Jiului Referitor la o serie de afirmaþii preluate de presa localã, cu privire la persoanele care au luat decizia majorãrii preþului apei în Valea Jiului, Costel Avram a declarat: „Sunt un om de echipã ºi vreau ca în echipã sã ne asumãm toþi atât eºecurile, cât ºi realizãrile. Preþul apei n-a fost mãrit de Moloþ ºi Avram, ci de Asociaþia Intercomunitarã Valea Jiului din care fac parte cu drept de vot egal toþi primarii din Valea Jiului. Politica de tarifare a fost stabilitã cu acordul Asociaþiei. Sigur, despre milioanele de euro pe care le-am adus tot noi pentru modernizarea reþelelor de apã ºi canalizare nu se suflã o vorbã, dar înþelegem ºi de ce”, a conchis liderul PRM. Marius MITRACHE
Tiberiu Iacob Ridzi, Ilie Pãducel ºi alþi primari PDL sunt doriþi de USL SL, prin PNL, ºi-a propus sã valorifice situaþia ”primari fãrã partid ºi partid fãrã primari” sau cum spun USLaºii - ”Ion fãrã de þarã ºi þarã fãrã de Ion”.
U
Majoritatea primarilor PDL din Valea Jiului se aflã în preferinþele cetãþenilor pentru viitor, dar partidul care le stã în spate este la pãmânt. Ca urmare, USL, în special PNL, doreºte sã valorifice aceastã situaþie: sã ajute favoriþii, dar sã se ºi
ajute pe sine oferindu-le acestora un partid / alianþã care sã-i susþinã ºi care se aflã bine situat în sondaje. Aflat în Valea Jiului, preºedintelui PNL filiala judeþului Hunedoara, care este preºedinte al Consiliului Judeþean, Mircea Ioan Moloþ, i s-a cerut de cãtre presã sã facã precizãri cu privire la funcþionarea sau nefuncþionarea Uniunii Social Liberale de la Petrila, având în vedere declaraþia liderului PSD, Gheorghe Bobar, care a precizat cã „V-am spus cã USL nu funcþioneazã la Petrila”. Cauza acestei decla-
raþii este protocolul ”sinucigaº” semnat anul trecut între cele trei partide componente, protocol în care liderii PNL ºi PSD Petrila de atunci, respectiv Gheorghe Cioarã ºi Dumitru Rãscolean au þinut la un paragraf care interzicea primirea sau susþinerea în viitor a actualului primar al PDL, Ilie Pãducel. Mai mult, aceºtia au semnat cã, în cazul în care nu-l bat pe Pãducel la viitoarele alegeri, Birourile executive ale celor trei organizaþii locale îºi vor da demisia. Considerat un gest de
înverºunare, de orgolii care distrug în loc sã construiascã, conducerea PNL de la judeþ ºi de la centru au demis pe Gheorghe Cioarã, iar Dumitru Rãscolean a demisionat din fruntea PSD Petrila ºi din alte funcþii din partid. Declaraþia liderului PSD Petrila este motivatã ºi de prea marea apropiere a preºedintelui interimar al PNL din localitate de primarul PDL-ist. La fel s-a întâmplat ºi la Petroºani, unde preºedintele PSD, Ioan Rus, a fost acuzat cã nu
mai face opoziþie lui Tiberiu Iacob Ridzi, ci dimpotrivã, îl susþine în demersurile ”legislative” locale. În legãturã cu aceastã situaþie, Mircea Ioan Moloþ a precizat cã USL este ca o adevãratã familie, unde uneori mai existã ºi divergenþe, iar pentru greºelile fãcute de Gheorghe Cioarã, la Petrila, acesta a suportat consecinþele. A fost demis. Preºedintele PNL filiala judeþeanã a recunoscut cã se aflã în tratative cu mai mulþi lideri ai PDL, oameni de valoare dar care au ajuns ca ”Ion cel fãrã de þarã”, datoritã scãderii dramatice în sondaje a partidului din care fac parte. Confirmarea cã PNL îºi doreºte în ograda sa pe Ilie Pãducel ºi Tiberiu Iacob
Ridzi, a fost zâmbetul ºãgalnic al lui Moloþ însoþit de spusele ”suntem în negociere cu mai mulþi lideri PDL. Atâta pot sã vã spun deocamdatã”. Acest lucru este un demers politic al celor cu experienþã, respectiv sã transformi un dezavantaj – lipsa în USL a unor candidaþi puternici – într-un avantaj, prin atragerea în Uniune a edililor de valoare ai PDL. Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 24 februarie 2012
6 Reportaj
Reportaj 7
Fost miner în Valea Jiului, un exemplu de viaþã rãmas fãrã un picior în urma unui grav accident la minã. Nu a uitat acea zi niciodatã, dar acum e exemplu pentru zeci de tineri, femei ori bãrbaþi, care, atunci când îl vãd se ambiþioneazã ºi cautã sã-i facã faþã.
A
tale, la Timiºoara, greu a fost tot…dar am avut ambiþie ºi mi-am revenit”, spune Neluþu Lazãr. La 20 de ani a luat viaþa de la capãt. Altfel de cât a fãcut-o pânã atunci ca miner. Nu a mai intrat în subteran, dar nici nu a fost împiedicat de faptul cã nu mai are un picior ºi joacã fotbal ºi acum ca atunci când avea
ambele picioare. „La început, cine nu mã ºtie, se fereºte, mã evitã sã nu mã loveascã, dar când vãd cã umblu în cârje ca „ãºtia cu douã picioare” cum le zic eu, nu mai þin cont. Eu mã ajut cu cârja, driblez ºi apoi pasez, iar cum, toþi o recunosc: sunt mai bun la fotbal ca mulþi alþii ºi toþi vor sã fie cu mine în echipã”,povesteºte cu
Neluþu Lazãr, un fost miner la Livezeni este acum, la 45 de ani, unul dintre cei mai buni antrenori de fittness din Valea Jiului. ªi-a creat singur aparatele cu care lucreazã, singur le sudeazã ºi, dupã ce a fãcut un curs de specialitate, e idolul tuturor tinerilor care îl vãd la sala de forþã. I-a fost greu, mina nu l-a iertat ºi la vârsta când tinerii ies la fotbal, ori la discotecã, el a ajuns într-un scaun cu rotile. „S-a întâmplat în 1987.Lucram la mina Livezeni ºi m-a prins transportorul cu raclete. A fost o perioadã grea, am stat prin spi-
ina muzeu de la Aninoasa, M care se amenajeazã pe amplasamentul fostei exploatãri de cãrbune, aºteaptã finanþare pentru continuarea lucrãrilor. Constructorul a primit pânã acum banii pe toate lucrãrile executate, dar dacã pânã în martie nu vin ºi alte fonduri, mina – muzeu va rãmâne ºi fãrã pazã. Cel mai ambiþios ºi inedit proiect turistic implementat în judeþul Hunedoara aºteaptã finanþare pentru continuarea lucrãrilor. Este vorba despre amenajarea primei mine – muzeu din România, unde turiºtii pot sã vadã, pe viu, cum se lucreazã în mineritul Vãii Jiului. Un proiect
haz, Neluþu. Viaþa i-a dat o palmã, dar pentru cã a fost sportiv, nu a renunþat la ideea de a face sport. Acum e antrenor de fittness ºi, dacã vã vine greu sã credeþi, e idolul celor pe care îi entreneazã. “Ne ambiþioneazã mult. E altfel ca restul lumii ºi, tocmai faptul cã nu are ambele picioare, îmi dã
curaj sã fiu ºi eu bun”, spune un tânãr care vine la sala de fãrþã a lui Neluþu. Tot ce e în sala de fittness e gândit de el, creat de el ºi asamblat de el. “Am urmat un curs. ªi acolo oamenii mã priveau altfel, dar nu conteazã. Viaþa e o luptã, nu? ªi eu lupt. Am luat bucãþi de fier pe care le-am sudat ºi, aºa
cum am vãzut în reviste,mi-am creat o salã de fittness. Totul este fãcut de mâna mea. Tot ce vedeþi aici e lucrat de mine, aºa cum am crezut eu cãe bine ºi toþi cei care vin la salã au rezultate”, mai spune Neluþu. Cum e o zi din viaþa lui? Mult mai activã decât a unui om normal. Se trezeºte dimineaþa ºi mãnâncã. Se ocupã de cele 3 fete ale sale ºi apoi vine cu maxi taxi la Vulcan, pentru cã face naveta zilnic. “Cum ajung aici, vãd ce oameni am la salã, mã ocup de ei,îmi fac antrenamentul, iar laprânz pelc la Petroºani. Mã duc acasã sã vãd ce face familia, la 16 iau masa ºi apoi iar vin la salã unde stau pânã seara. Nu e greu ºi eu pentru asta trãiesc”,spune Neluþu. Aceasta este povestea de viaþã a unui om modest ºi foarte ambiþios, care nu a rãmas un invalid, ci, dimpotrivã, este un adevãrat exemplu drept de urmat, cãruia cârjele nu i-au fost o povarã. Diana MITRACHE
Mina – muzeu de la Aninoasa, în aºteptarea finanþãrii
unic în România, finanþat în mare parte de Banca Mondialã ºi care se construieºte pe „scheletul” fostei Exploatãri Miniere de la Aninoasa„ închisã din cauzã cã era nerentabilã. Odatã cu finalizarea acestui proiect turistic, oraºul Aninoasa s-ar putea relansa, dupã ce
puþul principal ºi puþul principal. Dar, pentru finalizarea proiectului mai este nevoie de încã aproximativ 4 milioane de lei.
P
s-a adâncit în datorii odatã cu pierderea principalului contribuabil de la bugetul local. Reluarea lucrãrilor, întreruptã pe perioada iernii, ar urma sã se facã în ultima decadã a lunii martie, dar dacã finanþarea nu va veni fosta unitate minierã va rãmâne ºi fãrã pazã. „Am înþeles cã s-a semnat prelungirea memorandumului ºi
aºteptãm finanþarea în luna martie. În mod normal, în ultima decadã a lunii martie ar trebui sã ne apucãm sã continuãm lucrãrile pe partea interioarã, pentru cã în exterior toate clãdirile sunt fãcute. Mai avem la interior în sensul cã în fostul depozit de explozibil trebuie sã pregãtim galeriile ºi abatajul frontal.
Deocamdatã avem pazã, care este pusã de societatea care a lucrat pânã în decembrie. Dar, dacã nu se dã drumul la bani, în 31 martie firma îºi ridicã ºi paza ºi atunci paza trebuie asiguratã de noi”, a explicat primarul oraºului Aninoasa, Ilie Botgros. Pânã acum, s-au executat lucrãri în valoare de 3,2 milioane de lei, bani care au fost
înghiþiþi de ecologizarea fostului perimetru minier, precum ºi de reabilitarea clãdirilor exterioare care sunt cuprinse în mina – muzeu, respectiv casa maºinii de extracþie cu maºina de extracþie, douã hale care au aparþinut unitãþii miniere, fosta staþie de salvare minierã, tunelul care ducea minerii de la sala de apel pânã la
roiect generos
Proiectul de ecologizare a Minei Aninoasa ºi transformare a unei pãrþi în muzeu a fost evaluat la 2,2 milioane de dolari. Proiectul este finanþat în proporþie de 85% de Banca Mondialã, în timp ce Guvernul României are o cotã de 15% pentru finanþarea lucrãrilor. Mina Aninoasa a fost închisã în urmã cu aproape cinci ani, din cauzã cã nu mai era rentabilã. De atunci a intrat într-un amplu program de conservare. În locul ei, administraþia localã ºi-a propus sã amenajeze prima minã muzeu din România, unde sã se poatã practica turismul subteran. Banca Mondialã a fost interesatã de proiect ºi l-a aprobat spre
finanþare. Fondurile sunt nerabursabile ºi, mai mult decât atât, tot organismul internaþional va suporta toate cheltuielile timp de doi ani. Muzeul subteran va avea o suprafaþã de douã hectare ºi va fi amenajat exact ca o veritabila mina: cu utilaje, vagoneþi ºi lãmpaºe. Car men COSMAN
COLÞUL LUI DENIS
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 24 februarie 2012
6 Reportaj
Reportaj 7
Fost miner în Valea Jiului, un exemplu de viaþã rãmas fãrã un picior în urma unui grav accident la minã. Nu a uitat acea zi niciodatã, dar acum e exemplu pentru zeci de tineri, femei ori bãrbaþi, care, atunci când îl vãd se ambiþioneazã ºi cautã sã-i facã faþã.
A
tale, la Timiºoara, greu a fost tot…dar am avut ambiþie ºi mi-am revenit”, spune Neluþu Lazãr. La 20 de ani a luat viaþa de la capãt. Altfel de cât a fãcut-o pânã atunci ca miner. Nu a mai intrat în subteran, dar nici nu a fost împiedicat de faptul cã nu mai are un picior ºi joacã fotbal ºi acum ca atunci când avea
ambele picioare. „La început, cine nu mã ºtie, se fereºte, mã evitã sã nu mã loveascã, dar când vãd cã umblu în cârje ca „ãºtia cu douã picioare” cum le zic eu, nu mai þin cont. Eu mã ajut cu cârja, driblez ºi apoi pasez, iar cum, toþi o recunosc: sunt mai bun la fotbal ca mulþi alþii ºi toþi vor sã fie cu mine în echipã”,povesteºte cu
Neluþu Lazãr, un fost miner la Livezeni este acum, la 45 de ani, unul dintre cei mai buni antrenori de fittness din Valea Jiului. ªi-a creat singur aparatele cu care lucreazã, singur le sudeazã ºi, dupã ce a fãcut un curs de specialitate, e idolul tuturor tinerilor care îl vãd la sala de forþã. I-a fost greu, mina nu l-a iertat ºi la vârsta când tinerii ies la fotbal, ori la discotecã, el a ajuns într-un scaun cu rotile. „S-a întâmplat în 1987.Lucram la mina Livezeni ºi m-a prins transportorul cu raclete. A fost o perioadã grea, am stat prin spi-
ina muzeu de la Aninoasa, M care se amenajeazã pe amplasamentul fostei exploatãri de cãrbune, aºteaptã finanþare pentru continuarea lucrãrilor. Constructorul a primit pânã acum banii pe toate lucrãrile executate, dar dacã pânã în martie nu vin ºi alte fonduri, mina – muzeu va rãmâne ºi fãrã pazã. Cel mai ambiþios ºi inedit proiect turistic implementat în judeþul Hunedoara aºteaptã finanþare pentru continuarea lucrãrilor. Este vorba despre amenajarea primei mine – muzeu din România, unde turiºtii pot sã vadã, pe viu, cum se lucreazã în mineritul Vãii Jiului. Un proiect
haz, Neluþu. Viaþa i-a dat o palmã, dar pentru cã a fost sportiv, nu a renunþat la ideea de a face sport. Acum e antrenor de fittness ºi, dacã vã vine greu sã credeþi, e idolul celor pe care îi entreneazã. “Ne ambiþioneazã mult. E altfel ca restul lumii ºi, tocmai faptul cã nu are ambele picioare, îmi dã
curaj sã fiu ºi eu bun”, spune un tânãr care vine la sala de fãrþã a lui Neluþu. Tot ce e în sala de fittness e gândit de el, creat de el ºi asamblat de el. “Am urmat un curs. ªi acolo oamenii mã priveau altfel, dar nu conteazã. Viaþa e o luptã, nu? ªi eu lupt. Am luat bucãþi de fier pe care le-am sudat ºi, aºa
cum am vãzut în reviste,mi-am creat o salã de fittness. Totul este fãcut de mâna mea. Tot ce vedeþi aici e lucrat de mine, aºa cum am crezut eu cãe bine ºi toþi cei care vin la salã au rezultate”, mai spune Neluþu. Cum e o zi din viaþa lui? Mult mai activã decât a unui om normal. Se trezeºte dimineaþa ºi mãnâncã. Se ocupã de cele 3 fete ale sale ºi apoi vine cu maxi taxi la Vulcan, pentru cã face naveta zilnic. “Cum ajung aici, vãd ce oameni am la salã, mã ocup de ei,îmi fac antrenamentul, iar laprânz pelc la Petroºani. Mã duc acasã sã vãd ce face familia, la 16 iau masa ºi apoi iar vin la salã unde stau pânã seara. Nu e greu ºi eu pentru asta trãiesc”,spune Neluþu. Aceasta este povestea de viaþã a unui om modest ºi foarte ambiþios, care nu a rãmas un invalid, ci, dimpotrivã, este un adevãrat exemplu drept de urmat, cãruia cârjele nu i-au fost o povarã. Diana MITRACHE
Mina – muzeu de la Aninoasa, în aºteptarea finanþãrii
unic în România, finanþat în mare parte de Banca Mondialã ºi care se construieºte pe „scheletul” fostei Exploatãri Miniere de la Aninoasa„ închisã din cauzã cã era nerentabilã. Odatã cu finalizarea acestui proiect turistic, oraºul Aninoasa s-ar putea relansa, dupã ce
puþul principal ºi puþul principal. Dar, pentru finalizarea proiectului mai este nevoie de încã aproximativ 4 milioane de lei.
P
s-a adâncit în datorii odatã cu pierderea principalului contribuabil de la bugetul local. Reluarea lucrãrilor, întreruptã pe perioada iernii, ar urma sã se facã în ultima decadã a lunii martie, dar dacã finanþarea nu va veni fosta unitate minierã va rãmâne ºi fãrã pazã. „Am înþeles cã s-a semnat prelungirea memorandumului ºi
aºteptãm finanþarea în luna martie. În mod normal, în ultima decadã a lunii martie ar trebui sã ne apucãm sã continuãm lucrãrile pe partea interioarã, pentru cã în exterior toate clãdirile sunt fãcute. Mai avem la interior în sensul cã în fostul depozit de explozibil trebuie sã pregãtim galeriile ºi abatajul frontal.
Deocamdatã avem pazã, care este pusã de societatea care a lucrat pânã în decembrie. Dar, dacã nu se dã drumul la bani, în 31 martie firma îºi ridicã ºi paza ºi atunci paza trebuie asiguratã de noi”, a explicat primarul oraºului Aninoasa, Ilie Botgros. Pânã acum, s-au executat lucrãri în valoare de 3,2 milioane de lei, bani care au fost
înghiþiþi de ecologizarea fostului perimetru minier, precum ºi de reabilitarea clãdirilor exterioare care sunt cuprinse în mina – muzeu, respectiv casa maºinii de extracþie cu maºina de extracþie, douã hale care au aparþinut unitãþii miniere, fosta staþie de salvare minierã, tunelul care ducea minerii de la sala de apel pânã la
roiect generos
Proiectul de ecologizare a Minei Aninoasa ºi transformare a unei pãrþi în muzeu a fost evaluat la 2,2 milioane de dolari. Proiectul este finanþat în proporþie de 85% de Banca Mondialã, în timp ce Guvernul României are o cotã de 15% pentru finanþarea lucrãrilor. Mina Aninoasa a fost închisã în urmã cu aproape cinci ani, din cauzã cã nu mai era rentabilã. De atunci a intrat într-un amplu program de conservare. În locul ei, administraþia localã ºi-a propus sã amenajeze prima minã muzeu din România, unde sã se poatã practica turismul subteran. Banca Mondialã a fost interesatã de proiect ºi l-a aprobat spre
finanþare. Fondurile sunt nerabursabile ºi, mai mult decât atât, tot organismul internaþional va suporta toate cheltuielile timp de doi ani. Muzeul subteran va avea o suprafaþã de douã hectare ºi va fi amenajat exact ca o veritabila mina: cu utilaje, vagoneþi ºi lãmpaºe. Car men COSMAN
COLÞUL LUI DENIS
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 24 februarie 2012
Veºti bune, dar ºi rele
Subvenþia pentru CNH aduce noi disponibilizãri C
autorizat Romania sã acorde din fondurile publice un ajutor de 1.169 milioane RON (aproximativ 270 de milioane de euro) în vederea închiderii minelor de cãrbune necompetitive Prima dintre minele care va fi închisã pânã la sfârºitul anului 2015 este cea de la Petrila, iar pânã la sfârºitul anului 2017 se va închide activitatea ºi la Uricani ºi Paroºeni. Vineri disponibilizaþii revin la CNH. Diana MITRACHE Raul IRINOVICI
oncedieri în mineritul din Valea Jiului. Mineritul din Valea Jiului va suferi din nou modificãri. Peste 2000 de mineri îºi vor pierde locurile de muncã.
Este vorba de 2.400 de angajaþi din minele Petrila, Uricani ºi Paroºeni, care sunt cuprinse pe un program de închidere. Cele trei mine vor fi închise în urmãtorii cinci ani. Comisia Europeanã a considerat cã mãsura este conformã cu normele UE privind ajutoarele de stat, deoarece ajutorul acordat pentru acoperirea costurilor de producþie va scãdea în mod progresiv ºi întrucât România s-a angajat sã punã în practicã mãsuri complementare pentru diminuarea impactului social ºi de mediu al închiderii. Conform deciziei de miercuri a Comisiei Europene, “planul de închidere notificat de România are ca rezultat o reducere progresivã a valorii totale a ajutoarelor acordate pentru acoperirea costurilor de producþie, în conformitate cu decizia Consiliului. În plus, planul include mãsuri de atenuare a impactului asupra mediului al producþiei de cãrbune. De asemenea, România s-a angajat sã sprijine lucrãtorii din mine care urmeazã a fi concediaþi ºi sã susþinã reconversia profesionalã a acestora pentru a-i ajuta sã gãseascã un nou loc de muncã în afara industriei cãrbunelui”. Asta înseamnã cã în ajutorul
de 270 de milioane de euro este inclusã ºi suma pentru plata viitorilor disponibilizaþi de la cele trei unitãþi miniere considerate necompetitive. Decizia 2010/787/UE a Consiliului privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive permite autoritãþilor publice sã acorde, în anumite condiþii, ajutoare pentru industria cãrbunelui, cu scopul de a facilita închiderea minelor de huilã necompetitive, pânã în decembrie 2018.
D
isponibilizaþii vor protocol
Disponibilizaþii din Valea Jiului au cerut sã fie întocmit un protocol prin care cei din Compania Huilei din Petroºani sã le dea un termen cât mai exact pentru plata restanþelor. Oamenii îºi vor banii, dupã ce au aflat cã subvenþia a fost aprobatã pentru minele neviabile. Câteva zeci de foºti mineri din Valea Jiului s-au adunat joi în faþa CNH pentru a cere socotealã celor care ar fi tre-
Domnului Ministru Lucian Nicolae Bode Ministrul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri Stimate Domnule Ministru, Întrucat România a primit ieri avizul Comisiei Europene pentru plata ajutorului de stat, acordat conform reglementãrilor UE, pentru minele cuprinse în programul de închidere pânã în 2018, vã adresez rugãmintea, în calitate de deputat ales în circumscripþia electoralã nr. 22 , colegiul uninominal nr. 5, sã urgentaþi demersurile guvernamentale necesare pentru ca ajutorul de stat cãtre CNH Petroºani sã fie acordat în cel mai scurt timp posibil, iar situaþia minerilor disponibilizaþi ºi a minerilor pensionari din Valea Jiului sã fie soluþionatã. Dupa cum bine ºtiþi, din discuþiile purtate anterior, începand cu data de 1 Octombrie 2011, în cadrul Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, s-a demarat procesul de restructurare a personalului minier. În urma acestui demers regretabil, un numãr de 900 de angajaþi ai CNH Petroºani au fost disponibilizaþi, urmând sã primeascã plãþile compensatorii în trei etape, în lunile octombrie, noiembrie ºi decembrie ale anului 2011. Prima tranºã a fost plãtita de cãtre CNH din fondul de salarii al angajaþilor, a doua tranºã a fost achitatã cu susþinerea Ministerului Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale sub forma unor ajutoare sociale, iar plata ultimei tranºe, din nefericire, a suferit
buit sã le dea banii de disponibilizare. Oamenii spun cã nu mai au rãbdare ºi cã vor sã ºtie ce s-a întâmplat cu banii lor. “Ne tot mint. Acum a fost aprobatã ºi subvenþiasãbedem ce ne mai spun. Vrem sã vorbim cu cei din conducere”, a spus Petru Bikling, disponibilizat care a stat în greva foamei. În fruntea lor s-au aflat ºi azi liderii de la Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului, care au cerut ca protocolul sã fie semnat de cei din Compania Huilei. “O delegaþie a intrat azi la directorul general de la care am încercat sã aflîm când vor primi banii. Deocamdatã nu ni s-a spus nimic ºi am decis ca vineri sã revenim din nou la discuþii, pentru cã sunt o serie de etape care vor trebui parcurse pânã ce banii pot sã ajungã la oameni”, a spus Zoltan Lacataº, preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, care este alãturi de disponibilizaþi. Comisia Europeanã a
amânãri ce au þinut de obþinerea þãrii noastre a avizului CE pentru acordarea ajutorului de stat. În acest moment, însã, situaþia la nivelul CE a fost rezolvatã, iar data achitãrii celei de a treia tranºe cãtre personalul minier disponibilizat depinde numai de procedurile legale pe care Guvernul României trebuie sã le urmeze, astfel încat banii necesari sã ajungã în bugetul CNH Petroºani. Mai mult, odatã ce Ministerul Finanþelor Publice va vira cãtre CNH Petroºani ajutorul de stat cuvenit, din subvenþia respectivã se va putea acorda, pe lângã cea de a treia tranºã pentru cei 900 de mineri disponibilizaþi, ºi bonurile de cãrbune, ºi facilitãþile la plata energiei electrice pentru minerii pensionaþi. În aceste condiþii, vã rog respectuos, în virtutea funcþiei pe care o deþineþi, sã ajutaþi personalul minier disponibilizat de la CNH Petroºani ºi minerii pensionaþi din zona Vãii Jiului prin prioritizarea întocmirii ºi dezbaterii în Guvern a Hotãrârilor de Guvern necesare pentru ca ajutorul de stat cãtre CNH Petroºani sã fie acordat în cel mai scurt timp posibil. Vã mulþumesc pentru timpul acordat ºi aºtept cu interes rãspunsul dumneavoastrã în cazul acestei probleme atât de importante pentru comunitatea pe care o reprezint. Cu deosebitã consideraþie, Monica Iacob-Ridzi Deputat in circumscripþia circumscripþia electoralã nr.22 nr.22 , colegiul uninominal nr.5 nr.5
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 24 februarie 2012
Exploatarea gazului metan
– scandalul european a atins ºi Valea Jiului omânia ºi Valea jiului au fost atinse de scandalul provocat de goana dupã energie. Metodele de exploatare a gazelor sunt considerate periculoase chiar de unii geologi. Ecologiºtii resping total ideea pentru cã au loc cutremure ºi infestarea pânzelor freatice, iar terenurile oamenilor nu mai pot fi folosite.
R
Mare scandal mare cu privire la exploatarea gazelor de ºist din România de cãtre americani, dupã cele din þãrile Europei de Est. Ecologiºtii ºi chiar geologii se ceartã între ei reclamând cutremurele ºi pânzele freatice contaminate ca urmare a metodelor de exploatare prin fracturarea rocilor. În Valea Jiului existã multe lucrãri de specialitate pentru extragerea gazului metan din
minele închise, sau din perimetre încã neexploatate. Ideea are un scop nobil, respectiv folosirea gazului metan ca sursã energeticã. Trei specialiºti de la INSEMEX Petroºani au publicat încã din 2008, în Buletinul AGIR, revistã de specialitatea Asociaþiei Generale a Inginerilor din România, un studiu sub titlul ”POLITICA DE MEDIU ÎNTR-O NOUÃ CONCEPÞIE PENTRU VALORIFICAREA ENERGETICÃ A METANULUI (GHG) DIN STRATURILE DE CÃRBUNE – CBM, DIN AREALUL MINIER AL VÃII JIULUI. Acesta precizeazã în rezumat cã: ”…echipa de cercetãtori de la INSEMEX Petroºani ºi-au propus includerea în programul de cercetare punerea în valoare a gazului metan provenit din minele de huilã active, cât ºi din minele închise sau în curs de închidere, sau din straturile virgine din câmpurile miniere neexploatate. În lume, þãri ca SUA, Germania, China ºi Australia folosesc tehnologii de valorificare a
gazului metan din zãcãmintele de cãrbune încã din anii optzeci ai secolului trecut. În România, existã câteva instalaþii de valorificare a gazului metan provenit de la staþiile de degazare aferente unitãþilor miniere din Valea Jiului ºi utilizat la obþinerea energiei termice”. Multe companii strãine, în special cele americane, sunt preocupate de extinderea arealului de exploatare a gazelor. Chiar în Valea Jiului, prof.univ.dr.ing. Radu Sorin a fost reprezentantul în Romania al firmei americane “Pannonian”, care exploateazã gazul metan oriunde s-ar afla. A existat un moment, prin anul 2007, când acþionarii Companiei Nationale a Huilei, respectiv Ministerul Economiei a hotãrât contractarea unui credit de circa 100 milioane de dolari pentru exploatarea gazului metan din minele aparþinând CNH. Ideea a fost abandonatã. A venit criza ºi firma americanã a sistat cercetãrile în zonã, pentru moment.
Descindere la Aninoasa oliþiºtii de la Crimã Organizatã, împreunã cu cei de la Aninoasa au descins joi în cartierul Vulculeºti din localitate, unde au identificat douã persoane suspecte de mai multe infracþiuni grave.
P
Acuzaþii sunt doi fraþi, sora de 21 de ani ºi fratele mai mic de 18 ani. Ei au fost percheziþionaþi ºi ridicaþi de poliþiºtii de la Crimã Organizatã. Printre altele, cei doi sunt acuzaþi de aderare la grup infracþional ºi înselãciuni bancare, ei fiind suspecþi ca ar fi intermediarii unor puºcãriaºi, care comit diverse
infracþiuni din spatele gratiilor. “Am fost solicitaþi sã acordãm spijin lucrãtorilor de la Serviciul de Combatere a Crimei Organizate Hunedoara ºi Alba. Au fost douã descinderi în douã locaþii de pe raza Oraºului Aninoasa, în baza a douã mandate de percheziþie emise de Parchetul de pe lângã Tribunalul Bistriþa Nãsãud. Cele de persoane au fost identificate, s-au fãcut percheziþii în locuinþele lor, au fost ridicate bunuri ºi inscrisuri ce prezintã interes pentru anchetã. În
baza mandatelor de aducere, cele douã persoane au fost exportate cãtre Parchetul de pe lângã Tribunalul Bistriþa Nãsãud”, ne-a declarat Nicolae Airinei, ºeful Poliþiei din Oraºul Aninoasa. Valoare prejudiciul creat de cei doi în complicitate cu ceilalþi membrii ai grupului infracþional este imensã, iar poliþiºtii încã mai lucreazã pentru stabilirea cu exactitate a acestuia. Membrii grupãrii sunt din mai multe judeþe din þarã. Luiza ANDRONACHE
ªi INSEMEX a propus ca metode de exploatare precum cele contestate de ecologiºti ºi chiar de o parte a geologilor din þarã ºi a ecologiºtilor din lume. Adicã folosirea tehnologiilor de stimulare a fracturãrii stratului de cãrbune ºi al rocilor în vederea mãririi randamentului de eliberare a metanului. Ce spun specialiºtii despre aceastã exploatare prin fracturare? Pãrerile sunt împãrþite. „Sigur cã sunt riscuri, trebuie sã acceptãm ca sunt. Oamenii trebuie informaþi, avertizaþi. Dacã li se monteazã o sondã în curte, pãmântul acela nu mai poate fi folosit. Deci oamenii respectivi trebuie sã fie despãgubiþi pe mãsurã, nu cu 3 lei acolo”- susþine geologul Constantin Pene. Pe de altã parte, din tabãra adversã, a celor care susþin aceste exploatãri, vine asigurarea cã totul este controlat. „Prin procedura de fisurare se produc micro-seisme, într-adevãr, dar nu vor depãºi 2 grade pe scara Richter, se vor produce la adâncime foarte mare,
perceptibile doar de cãtre aparatura finã. Din astea oricum avem vreo 600 pe an, încã vreo 200 ce mai conteazã”, a rãspuns ªtefan Marincea, fostul director al Institutului Geologic Român, în prezent cercetãtor în cadrul instituþiei. „Degeaba ne opunem acum exploatãrii gazelor, pânã nu se inventeazã metode de producþie de energie mai puþin poluante nu avem altele la care sã recurgem”, puncteazã ºi profesorul Pene, completând cã, în ciuda riscurilor, poluarea va fi minimã pentru cã marile companii au grijã la aspectele ce þin de mediu. „Au specialiºti, utilaje, sunt prevãzãtori. Nu poate fi vorba de vreun accident”. Cert este cã în România, deci ºi în Valea Jiului, existã terenuri întinse concesionate firmelor americane de profil, iar goana dupã energie este uriaºã. Dar niciun aviz de mediu n-a fost încã eliberat de autoritãþile romane pentru exploatãrile de gen. Ileana FIRÞULESCU
A furat de foame utorul mai multor furturi din Vulcan, prins de oamenii legii, spune cã nu a mai putut rãbda de foame atât el, cât ºi familia lui, aºa cã s-a apucat de furat. El lua tot ce putea din anexele gospodãreºti din zona Crividia, Colonia de Jos ºi Valea Morii.
A
“În cursul nopþii de 22 spre 23 februarie, o patrulã mixtã formatã din poliþiºti ai Poliþiei Municipiului Vulcan ºi ai Poliþiei Locale, a identificat un bãrbat de 34 de ani, dupã ce acesta a sustras niºte bunuri de la o gospodãrie. El avea asupra lui mai multe lucruri precum securi, chei, topoare...”, ne-a declarat Mugurel Teodosiu, adjunct ºef la Poliþia Vulcan. Hoþul declarã cã regretã furturile comise,
dar mai spune cã a fost nevoit sã facã rost de bani. ªi-a vãzut familia înfometatã ºi a acþionat. Nu s-a dus la pont, ci la ghici, cum a precizat chiar el. “Am furat pentru cã am o sorã care are 5 copii ºi nu are bani ºi niciun venit. Ieri, ea ºi copii nu am mâncat nimic, iar sora mea s-a dus pe malul Jiului sã se omoare. Eu sunt singurul care îi ajutã cã nu are pe nimeni, soþul i-a murit, iar copii sunt mici. Eu acolo, la ea, am stat de
când eram mic copil ºi este ca mama pentru mine”, ne-a declarat hoþul prins de poliþiºti. De asemenea, poliþiºtii au constatat cã el este autorul mai multor furturi cu acelaºi mod de operare, comise pe raza Municipiului Vulcan. “ El este recunoscut ca fiind recidivist. Ba mai mult, în urma verificãrilor efectuate, s-a stabilit cã este autorul mai multor furturi comise pe raza Municipiului Vulcan”, a mai declarat Mugurel Teodosiu. Luiza ANDRONACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 24 februarie 2012 SC EURO JOBS SRL
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna februarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
24 februarie 2012
Chiar dacã nu te tenteazã ar fi bine sã o accepþi, cãci ar putea reprezenta o bunã ocazie de a cunoaºte o persoanã ce îþi va fi de un real sprijin în viitorul apropiat. Aºa deci, nu mai sta pe gânduri ºi nu lãsa oportunitãþile nefolosite. Multã atenþie va trebui sã acorzi alimentaþiei.
O rudã îndepãrtatã îþi va da niºte informaþii care îþi convin; nu este însã oportun sã le foloseºti acum. Succesul pe care þi-l doreºti este condiþionat de rãbdare ºi perseverenþã. Dialogul cu cei apropiaþi nu va avea rezultatele aºteptate, aºa cã ar fi bine sã laºi lucrurile aºa.
Ar fi bine sã faci o schimbare de program, cãci astãzi nu ai nici o ºansã sã finalizezi ceea ce þi-ai propus. Lucrurile îþi ies destul de greu, mai ales la serviciu, aºa cã, cel mai bine ar fi sã te ocupi de chestiunile de rutinã. În familie se vor discuta proiecte de interes comun.
Eºti cam prost dispus ºi asta te împiedicã sã faci tot ce þi-ai dori. Nu trebuie sã te impacientezi, în definitiv, o zi de odihnã este binevenitã, chiar ºi pentru un om cu posibilitãþile tale. Sugestia unui pãrinte de a pleca la drum nu este dintre cele mai bune, mai ales cã mai sunt multe de fãcut.
Vei face o investiþie de naturã domesticã, ceea ce îþi va entuziasma întreaga familie. În a doua parte a zilei o durere de cap sau de dinþi îþi va înrãutãþi ºi starea psihicã. O veste bunã de la pãrinþi sau în legãturã cu pãrinþii, te va face sã uiþi de toate relele.
Dacã vrei spleci la drum, verificã-þi cu atenþie mijlocul de transport. Ai de dat niºte bani ºi ar fi bine sã nu mai amâni. Ar fi bine dacã te-ai ocupa mai mult de cele pe care le-ai abandonat în trecut. Un prieten îþi va aduce la cunoºtinþã o realizare recentã.
Fãrã a þi se fi întâmplat nimic rãu, eºti cam pesimist. Finalizãrile pe care le aºtepþi întârzie sã aparã, iar ritmul în care trebuie sã munceºti acum îþi dã toate planurile peste cap. Încearcã o ieºire în societate dupã orele de program; îþi va face bine sã vezi cã alþii au probleme mai mari.
O persoanã încearcã sã îþi facã greutãþi, þesând tot felul de intrigi în jurul tãu. Inspiraþia de care dai dovadã te va ajuta sã-l contracarezi. Dacã simþi nevoia sã stai de vorbã cu cineva, apeleazã cu încredere la vechii prieteni. Cineva din anturajul apropiat îþi va face o propunere.
Capacitatea ta de a lua decizii este maximã. ªi totuºi, nu ar fi indicat sã o foloseºti în domeniul tranzacþiilor financiare. Ai putea însã sã te ocupi de relaþiile cu prietenii, cu condiþia sã nu fii prea insistent sau poate prea indiscret. Vei avea de semnat acte sau orice alt fel de documente.
Te aºteaptã o zi destul de bunã, cãci orice vei încerca, vei reuºi sã rezolvi. Ar fi bine sã nu insiºti sã îþi impuni punctele de vedere, cãci nu vei reuºi altceva decât sã îþi deteriorezi relaþiile cu cei din jur. O plimbare cu persoana iubitã, te-ar ajuta sã uiþi aceste mici neplãceri.
Eºti neatent ºi riºti sã faci o greºealã care te-ar putea costa mult în viitorul apropiat. Din fericire unul dintre prieteni este de partea ta ºi îþi dã o mânã de ajutor. Pãrintele de sex opus va avea o realizare materialã, de care va profita întreaga familie. N-ar fi exclus sã cumperi un obiect.
Nu te poþi plânge de lipsã de energie, dar ai tendinþa sã te implici în prea multe activitãþi ºi nu mai reuºeºti sã le ºi finalizezi. Unele din problemele cu care te confrunþi þi se par greu de depãºit, ceea ce te face mai pesimist. Câteva ore de odihnã, te vor ajuta sã te pui pe picioare.
* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 24 februarie 2012
Ne jucãm cu 70 de milioane de euro! udeþul Hunedoara riscã sã piardã 70 de milioane de euro, dacã oficialii nu vor gãsi soluþii pentru amenajarea deponeului ecologic de gunoi. Ultima locaþie gãsitã de autoritãþi este la Boºorod, dar sãtenii nici nu vor sã audã de groapã de gunoi lângã nasul lor.
J
Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, atrage atenþia cã putem pierde fondurile europene nerambursabile, iar în acest caz fiecare administraþie publicã localã va trebui sã-ºi închidã singurã vechile gropi de gunoi, iar sumele necesare nu sunt deloc de neglijat. „Dacã pânã în iunie nu se încheie contractul de
Alte alegeri, alte panouri entru cã nu se încadrau în peisajul modernizat al arterei centrale, panourile de afiºaj din centrul municipiului Petroºani au ajuns la fier vechi.
P
Astfel, pentru campania electoralã care va demara peste doar câteva luni va fi nevoie de
management a deºeurilor, fiecare primar va fi nevoit sã închidã gropile de gunoi care mai funcþioneazã pe banii contribuabililor. În plus, vor trebui sã încheie contracte ºi sã ducã deºeurile menajere la iaºi, eventual”, a declarat Moloþ, referindu-se la situaþia în care Hunedoara nu avea un deponeu ecologic de gunoi.
montarea unor noi panouri. Acestea, se pare, vor fi unele mobile urmând a dispãrea odatã cu încheierea campaniei electorale. „Cele vechi nu au fost incluse în proiectul de modernizare a centrului localitãþii aºa cã au fost date jos. Câte ºi locurile unde vor fi amplasate noile panouri urmeazã a fi stabilite printr-o decizie a primarului”, a precizat Adrian Negoe, secretar Primãria Petroºani. Primele alegeri la care
Altfel, primarul, personal va fi amendat de inspectorii de mediu ºi, al rândul sãu edilul se va îndrepta împotriva firmelor de salubritate, iar pânã la urmã tot omul de rând este cel care suferã, din cauza costurilor extrem de ridicate pentru depozitarea gunoiului menajer. Ultima locaþie stabilitã de oficialii hunedoreni
este pe raza comunei Boºorod, dar aici s-au lovit de opoziþia localnicilor, care nu vor o groapã de gunoi, fie ea ºi ecologicã, pe teritoriul comunei lor. Preºedintele CJ Hunedoara spune, însã, cã aceastã locaþie este încã de actualitate, mai ales cã distanþa pânã la prima gospodãrie este de 3 kilometri, iar legea
spune cã trebuie sã fie de minim 1000 de metri. În plus, el spune cã nu este nicio problemã de naturã juridicã a terenului pe care urmeazã sã fie deponeul construit, aºa cum s-a reclamat la ultima dezbatere pe mediu organizatã în Boºorod. „Este ultima ºansã, ultimul tren”, a arãtat preºedintele CJ Hunedoara. Car men COSMAN
vor fi utilizate noile panouri de afiºaj, se pare, vor fi cele locale, programate pentru, probabil, luna mai sau iunie. (Mircea (Mircea NISTOR) NISTOR)
Reabilitãri de strãzi
ai multe strãzi din municipiul Petroºani urmeazã a trece, în perioada urmãtoare, printr-o mai mult decât necesarã operaþiune de reabilitare.
M
Este vorba despre unele porþiuni de pe strãzile Aviatorilor, Avram Iancu, 9 Mai, Aleea
Trandafirilor, precum ºi alte zone amplasate în Cartierul Aeroport sau în zona Primãriei. În ceea ce priveºte strãzile din cartierul Colonie care, dupã topirea zãpezii, aratã ca proaspãt trecute printr-un bombardament, acestea, se pare, vor mai avea ceva de aºteptat pânã sã fie recosmetizate. Mir cea NISTOR
Bani pentru Parâng inisterul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului a alocat alte 5 milioane de lei pentru lucrãrile privind dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng.
M
Miercuri ºi consilierii din Petroºani au aprobat alocarea altor 43.580 de lei, din bugetul local, pentru acelaºi obiectiv. Lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din staþiunea Parâng, demarate anul trecut, urmeazã a fi încheiate în anul 2015. (Mir cea NISTOR) NISTOR)
Preþurile rãmân aceleaºi ecent, Agenþia Naþionalã de Reglementare a Energiei a decis sã majoreze cu 5 lei preþul gigacaloriei.
R
În Petroºani, însã, abonaþii sistemului de termoficare nu vor fi nevoiþi sã scoatã mai mulþi bani din buzunar. Nu de alta, dar, consilierii locali au decis ca diferenþa dintre vechiul ºi, respectiv noul preþ al gigacaloriei sã fie suportatã de la bugetul local. Înainte de noua majorare a a preþului gigacaloriei, în Petroºani, încãlzirea unei garsoniere costa 160 de lei, a unui apartament cu douã camere – 270 de lei iar a unui apartament cu 3 camere – 370 de lei/lunã. Mir cea NISTOR
12 Politic
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 24 februarie 2012
Liberalii ºi-au desemnat candidaþii eprezentanþii PNL ºi-au desemnat candidaþii la funcþiile de primari în judeþul Hunedoara. Numele lor nu au fost încã fãcute publice.
R
Minora internatã la Spitalul din Lupeni a nãscut etiþa de 14 ani F lãsatã însãrcinatã de prietenul ei mai mare decât ea cu 13 ani, a nãscut joi un copilaº perfect sãnãtos, „viitor profesor”, cum s-a exprimat managerul Spitalului Municipal Lupeni, Dorel Neamþu. Internatã încã de sãptãmâna trecutã la Spitalul Municipal Lupeni, minora de 14 ani, din Mureº, a nãscut joi dimineaþã un bãieþel perfect sãnãtos. „Copilul s-a nãscut prin cezarianã, la ora 10.30, are 2500 de grame ºi a primit nota 9”, a declarat managerul Spitalului Municipal Lupeni, dr. Dorel Neamþu, care a fãcut parte din echipa de medici care a supravegheat naºterea. Acesta spune cã, atât bebeluºul, cât ºi
mama sunt bine. „Mama a fost internatã la reanimare pânã mâine, pentru cã aºa este procedura, iar mâine revine pe secþie”, a mai spus, ieri, dr. Neamþu. Atât mama, cât ºi copilul vor rãmâne în spital o perioadã de 5-7 zile, dupã care vor fi externaþi. Între timp, iubitul fetei, Andrei Szabo, de 27 de ani, din Lupeni, este cercetat penal de poliþiºti pentru comiterea infracþiunii de întreþinere de relaþii sexuale cu un minor „Poliþiºtii au început cercetãri faþã de suspect ºi au stabilit cã acesta are o relaþie de concubinaj cu minora ºi cã din luna mai 2011 ºi pânã în prezent au locuit la domiciliul minorei, într-o comunã din judeþul Mureº”, a declarat la momentul declanºãrii cercetãrilor Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Car men COSMAN
alegerile locale din acest an, unul de al PNL ºi unul de la PSD. Preºedintele PNL Hunedoara a declarat cã, peste tot, au fost deja stabiliþi candidaþii ºi ºi-au împãrþit posturile cu PSD. Astfel, liberalii vor avea 37 de candidaþi al funcþiile de primari, iar
social – democraþii hunedoreni 32 de candidaþi. Pânã la alegeri, însã, s-ar putea sã avem ºi unele surprize. Moloþ a recunoscut cã se poartã tratative cu mai mulþi primari membri PDL pentru ca aceºtia sã treacã la PNL. Car men COSMAN
În marea majoritate a localitãþilor hunedorene, liberalii merg pe liste comune cu USL pentru funcþiile de primari ºi singura excepþie este în Haþeg, unde vor fi doi candidaþi. Preºedintele PNL Hunedoara a declarat cã, deºi mai existã neînþelegeri, pânã la urmã sunt o familie. „Peste tot în judeþul Hunedoara suntem o familie. Ne mai certãm, dar ieºim pe stradã împreunã”, a declarat Moloþ. Asta în condiþiile în care din cauza disensiunilor din Petrila sau Aninoasa, de exemplu, se vorbea despre doi candidaþi la
Dorin Atanasiu: ”Îmi e ruºine sã spun cã lucrez la CFR” e concediazã S oamenii de jos, amãrâþii, nu cei din
”
vârful piramidei. Mie îmi este ruºine sã mai spun cã lucrez la CFR, pentru cã CFR e subminatã”, ne spune, grav, Dorin Atanasiu, liderul Sindicatului Feroviarul din judeþul Hunedoara. Ore lungi de aºtepare în staþiile CFR, lipsa unei infrastructuri corespunzã-
toare ºi lipsa oamenilor afecteazã pe zi ce trece imaginea instituþiei care ar trebui sã promoveze cãlãtoriile cu trenul. Însã, de la guvern ºi din biroul capilor CFR, nu se vãd toate neajunsurile cãlãtorilor ºi angajaþilor. Astfel, s-a hotãrât sã se taie în carne vie, dupã cum spun ei, dar în carnea angajaþilor de jos, nu a ºefilor care sunt parcã tot mai mulþi pe zi ce trece ºi nu
vor mai avea într-un final pe cine sã conducã. ”CFR a fost cãsãpitã de cãtre toþi care au fost ºefi înainte. În loc sã investeascã în cãile ferate, sã aducã profit, cã este extraordinar sã ai o reþea de cale feratã bine pusã la punct, sunt daþi afarã oameni ºi se cer de la cei rãmaºi o muncã dublã, pe salarii de mizerie. De la 1.600
de oameni cât se preconiza la început, vor fi daþi afarã 1.000. S-a ajuns la înþelegerea sã plece cei care au firme, care au avut abateri, ca sã se mai salveze din angajaþii serioºi. Deºi transportul pe calea feratã e cel mai sigur, dai oameni afarã ºi scumpeºti biletele, ca sã-l þii pe cel din vârf”, susþine Atanasiu. Anamaria NEDELCOFF
Ce ouã cumpãrãm? Medicii veterinari spun cã ouãle aflate acum la vânzare nu mai sunt dintre cele care provin de la gãinile stresate. Aºa se face cã pânã la 1 ianuarie, toþi crescãtorii de pãsãri ºi-au îmbunãtãþit condiþiile în care þin gãinile ºi acum nu e greºit dacã pe piaþã apar ouã cu cifra 3. “A fost o eroare când s-a crezut cã ouãle marcate cu cifra 3 nu pot fi consumate. Trebuie sã vã spun cã toate fermele ºi-au luat mãsuri ºi au îmbunãtãþit condiþiile în care þin pãsãrile, aºa încât acum nu mai putem vorbi despre pãsãri stresate. Multe au fost închise, iar toate cele care acum funcþioneazã au condiþii bune ºi nu putem vorbi de nereguli acum”, spune dr. Gheorghe Cristea, medic veterinar coordonator Valea Jiului. În Valea Jiului nu sunt probleme ºi nici nu au fost depistate loturi de ouã care sã punã în pericol sãnãtatea populaþiei. Totuºi, medicii veterinari ne sfãtuiesc sã fim atenþi la data expirãrii ºi sã cumpãrãm ouã în funcþie de gramaj. „Pe fiecare ou existã o ºtampilã ºi calitatea oului e datã de gramaj. Astfel ouãle marcate cu XL au pânã la 73 de grame, apoi urmeazã cele cu L, care au între 63 ºi 73 de grame, cu M cele între 53 ºi 63 de grame ºi cu S sunt marcate cele care au sub 53 de grame”,a mai adãugat dr.Cristea. Scumpirea ouãlor nu are legãturã decât cu faptul cã gãinile nu au mai ouat din vina gerului ºi din cauzã cã a nins foarte mult ºi transportul de la ferme a fost afectat.
Diana MITRACHE