Page 1

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 68

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 22 februarie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Educaþie cu dosul palmei peste faþã, la Lupeni profesoarã pensionarã, care predã la Grupul ªcolar Industrial Minier din Lupeni este cercetatã disciplinar ºi s-ar putea sã i se interzicã sã mai intre la ore, dupã ce a lovit un elev de clasa a IX-a atât de tare, încât acestuia i-a dat sângele pe nas. Nici elevul nu va scãpa cu una cu douã, din cauzã cã întregul scandal a pornit chiar din cauza indisciplinei lui.

O

PAGINA A 3-A

UNPR urmeazã sã fie trãdat? Alegerea Rectorului de la Acoperiºurile din Aninoasa se prãbuºesc Mircia Muntean joacã Universitatea Petroºani, o situaþie delicatã pentru la douã capete unul câte unul vârcolirile de pe scena politicã, cu trei luni înainte

n miez de noapte, 7 familii din Aninoasa au fost evacuate de urgenþã, dupã ce încã un acoperiº a cedat.

Î

>>> PAGINA A 4-A

Z

de alegerile locale ºi cu circa opt luni înainte de cele parlamentare, au ca scop atragerea unor formaþiuni politice de buzunar, care sã aducã voturi, oricât de puþine ar fi. >>> PAGINA A 5-A

mediul academic

legerile de la Universitatea din Petroºani pentru funcþia de Rector pune mediul academic într-o situaþie extrem de delicatã.

A

>>> PAGINA A 5-A


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 22 februarie 2012

La ordinea zilei!

Apãraie, zãpadã ºi þurþuri ncãlzirea vremii a transformat arterele de circulaþie din Petroºani în niºte mici Veneþii. În plus, zãpada a început sã plece de pe acoperiºuri iar þurþurii ameninþã, ºi ei, sã se prãbuºeascã peste oameni ºi maºinile parcate în preajma blocurilor.

Î

Pentru a preîntâmpina eventualele accidente reprezentanþii primãriei au purces la curãþirea strãzilor sau la îndepãrtarea þurþurilor de pe blocuri. Dupã acþiunea de ieri când pompierii au dat jos mini-gheþarii de pe un bloc din zona Mignon, astãzi, aceºtia au participat ºi la îndepãrtarea þurþurilor de pe blocul ANL din Cartierul Aeroport. Acþiunile coordonate de cãtre primãria din Petroºani care privesc lichidarea problemelor create de cãderile abundente de zãpadã de sãptãmâna trecutã vor continua ºi în zilele urmãtoare. În acest timp ºi cetãþenii s-au mobilizat ºi au trecut la curãþarea trotuarelor din zonele în care locuiesc, în special acolo unde zãpada a cãzut de pe acoperiºuri. Aici ar fi vorba, în special, despre strãzile Avram Iancu ºi ªt. O. Iosif. „Nu vreau sã vorbesc cu pãcat

dar, cred cã, firma care ne-a montat, toamna trecutã, acoperiºul blocului nu a avut un proiect prea bine fãcut. Nu este posibil ca zãpada sã cadã peste noi, la câþiva centimetri de bloc, peste oameni ºi maºini. Consider cã acest lucru putea fi evitat prin lungirea acoperiºului sau prin calcularea unei alte înclinaþii a acestuia”, a spus unul dintre cetãþenii care „lopãtau” zãpada cãzutã de pe acoperiºul proaspãt instalat al unui bloc din apropierea primãriei. Mircea Mircea NISTOR

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃ

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

E-mail: cronicavj@gmail.com

ADRESA NOASTRÃ

Director:

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Imagini compromiþãtoare 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele? 21:50 Mr. Bean 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Colivia auritã

National TV

PRO TV

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Suflete pereche (r) 10:00 Lois ºi Clark (s) (r) 11:00 În cãutarea fericirii 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Teleshopping 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 12:15 ªocant TV 13:00 ªtirile Pro TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:45 Zâmbete într-o pastilã 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 14:15 Dreptate pentru mama 15:00 Destinul regelui (r) mea 16:30 Conan aventurierul 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 17:00 ªtirile Pro TV 18:30 ªtiri Naþional TV 17:45 Happy Hour 19:15 Triunghiul iubirii 2 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Suflete pereche 20:30 Preþul rãzbunãrii 21:15 Destinul regelui 22:30 ªtirile Pro TV 22:45 Copii contra pãrinþi 23:00 Dexter (s) - Soartã crudã 0:30 Conan aventurierul (r) 0:00 Preþul rãzbunãrii (reluare)

Prima TV 8:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort Redifuzare 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete - Mãdãlin se îndrãgosteºte de Simona 20:30 Colindul morþii 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Medium 0:30 Focus (r) 1:30 Colindul morþii (r)

TVR 1 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Judecã tu! (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 13:20 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 15:30 Oameni ca noi (rep.) 16:00 Convieþuiri (doc.) 17:00 Telejurnal 17:30 Fiicã de politician 18:25 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:05 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 20:00 Telejurnal 20:44 Dr. House (s) 21:31 Studio UEFA Champions League (live) 21:40 Fotbal: Olympique Marseille - Internazionale Milano (live) 23:50 Gol dupã gol (live) 0:20 Agenþia Psych 1:10 Cu ochii’n 4 (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 22 februarie 2012

Educaþie cu dosul palmei peste faþã, la Lupeni consilier local din partea PSD, a lovit un elev din clasa a IX-a C, care era indisciplinat. Dascãlul, Maria Pestrea, susþine cã i-a dat doar o palmã, dar atât de bine l-a lovit, încât elevului i-a dat sângele pe nas. Directorul instituþiei de învãþãmânt,Vasile Hodor, spune cã, din datele de pânã acum, totul ar fi pornit dupã ce elevul a întârziat la ora de Logicã, predatã de Maria Pestrea. «Din câte am înþeles, l-a ascultat, nu a ºtiut, apoi l-a dat afarã din clasã, dar la uºã acesta ar fi continuat sã facã gãlãgie », explicã Hodor. Atunci, cadrul didactic s-a

profesoarã pensionarã, care predã la O Grupul ªcolar Industrial Minier din Lupeni este cercetatã disciplinar ºi s-ar putea sã i se interzicã sã mai intre la ore, dupã ce a lovit un elev de clasa a IX-a atât de tare, încât acestuia i-a dat sângele pe nas. Nici elevul nu va scãpa cu una cu douã, din cauzã cã întregul scandal a pornit chiar din cauza indisciplinei lui. Scandal la Grupul ªcolar Industrial Minier, unde un profesor pensionar, care mai predã încã, dar în acelaºi timp este ºi

Lucrãrile merg înainte deºi banii vin din Crãciun în Paºte ouã dintre obiectivele ºcolare din Petroºani se aflã, de ani buni, în construcþie.

D

Pentru cã banii de la Ministerul Educaþiei sau de la CNI vin din an în Paºte inaugurarea celor douã unitãþi a fost mereu amânatã. Este vorba despre grãdiniþa amplasatã în apropierea Casei de Culturã, respectiv piscina de la ªcoala Generalã Nr. 5. Pentru finalizarea lucrãrilor de la viitoarea unitate desti-

natã preºcolarilor ar mai fi nevoie de circa 12 miliarde de lei vechi. „Lucrãrile au trenat pentru cã banii au venit cu intermitenþe ºi cu mari întârzieri. Constructorul urma sã demareze lucrãrile în aceastã lunã dar, cãderile mari de zãpadã l-au împiedicat sã-ºi punã planul în aplicare, aºteptând acum sã se topeascã zãpada”, a spus Marian Popescu, director Primãria Petroºani. În ceea ce priveºte piscina ºcolarã, aceasta ar fi trebuit sã fie inauguratã odatã cu debutul anului ºcolar

2011 – 2012. Lucrul nu a fost însã posibil, firma de construcþii din Sibiu care câºtigase licitaþia pentru atribuirea lucrãrilor dovedindu-se a fi una neserioasã. Mai exact, în 2 ani de zile, a reuºit doar sã aºtearnã o simplã fundaþie. Din acest motiv a urmat o nouã licitaþie, câºtigatã de o firmã din Valea Jiului. „Pentru cã firma din Sibiu s-a dovedit a fi una neserioasã contractul a fost anulat ºi, dupã o nouã licitaþie, avem o altã firmã care s-a apucat deja de lucru, încã de

enervat ºi l-a lovit pe elev. Un alt profesor, de Informaticã, a observat, ora urmãtoare, cã elevului în curge sânge din nas ºi l-a trimis imediat la cabinetul ºcolar. Directorul Hodor a precizat cã se va constitui o comisie de cercteare a abaterii disciplinare, iar concluziile anchetei interne vor fi prezentate în Consiliul Profesoral. El a mai spus, însã, cã exact clasa unde învaþã elevul creazã multe probleme ºi este cea mai slabã din liceul.

N

u va mai intra la clasã

Inspectorul ºcolar general al judeþului Hunedoara, Alexandru Lãutaru, este mult mai categoric. Lãutaru a precizat ieri cã

dascãlul implicat în incident nu va mai intra la ore. Nici elevul, însã, nu va scãpa prea uºor. Din cauza indisciplinei, riscã sã fie exmatriculat pe o perioadã cuprinsã între 3 ºi 5 zile. Paradoxal, Maria Pestrea este chiar preºedintele Comisiei de învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social – culturale ºi culte din Consiliul Local Lupeni, unde, aºa cum spuneam, este consilier din partea PSD. Fiul ei, Alexandru Pestrea, a fost implicat într-un scandal de rãsunet, dupã ce fosta lui iubitã ºi-ar fi abandonat copilul nou-nãscut într-o toaletã din cãminul studenþesc în care locuia. Car men COSMAN

anul trecut”, a mai spus Marian Popescu. Suma necesarã pentru finalizarea lucrãrilor de la viitoarea piscinã ºcolarã ar fi de aproximativ 33 de miliarde de lei vechi, banii urmând a veni de la Compania Naþionalã de Investiþii. Potrivit reprezentanþilor firmei de construcþii obiectivul ar urma sã fie inaugurat pânã la data de 30 noiembrie 2012. „Termenul limitã este 30 noiembrie anul curent dar, noi sperãm sã finalizãm piscina ceva mai repede, idealã fiind data la care va debuta viitorul an ºcolar”, au precizat aceºtia. Mircea Mircea NISTOR

Societãþile de termoficare au datorii de miliarde eºi s-au fãcut investiþii D în sistemul centralizat de termoficare, din ce în ce mai mulþi locuitori ai Vãii Jiului aleg o altã formã de încãlzire, din cauza preþului mare al Gigacaloriei, al pierderilor sau a datoriilor. Mai mult, societãþile de termoficare ajung pe butuci, din cauzã cã nu ºi-au primit subvenþiile, dar ºi din cauza datoriilor neplãtite de cãtre oameni. Spre exemplu, la Lupeni, Universal Edil are datorii de

peste 200 de miliarde de lei vechi, iar branºate la sistemul de termoficare mai sunt aproximativ 1.000 de familii. Primarul municipiului Lupeni, Cornel

Resmeriþã, spune cã s-au fãcut investiþii, dar nu sunt de ajuns. ”Toate subvenþiile pe care trebuie sã le primeºti de la stat ºi nu ajung la tine se transformã în datorii. Am ajuns sã avem 200 ºi ceva de miliarde de lei datorie, este foarte mult. Investiþii pe reþea s-au fãcut din partea Universal Edil, Sucursala Electrocentrale Paroºeni a fãcut ce a aparþinut de ea, dar nu a fost de ajuns, tot timpul ai nevoie de investiþii în reþele, mai ales dacã apare cineva care îþi furã þevile ºi le duce la fier vechi. În ultimii ani, bani de la guvernare au fost la revedere, adicã deloc, dar trebuie sã dãm cãldurã în continuare, cã fãrã cãldurã oamenii sunt la pãmânt”, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, Cornel Resmeriþã. La Vulcan mai sunt branºate 786 de apartamente ºi au fost realizate investiþii în reþea de 929.889 de lei,

dar pierderi tot sunt, în medie de 34-35% la energia termicã, dupã cum aratã Marius Danci, directorul SC Pregoterm SA Vulcan. De altfel, nici populaþia nu este prea bunã platnicã, în condiiþile în care datoriile acesteia se ridicã la suma de 664508,46 de lei, iar ale asociaþiilor de proprietari la 774757,19 lei. Totuºi ºi Pregoterm are datoriile sale cãtre Paroºeni, ApaServ ºi Enel, care se ridicã la aproape 6 milioane de lei. ”Pentru aceste datorii se face vinovat managerul Marius Danci, din cauza proastei administrãri a societãþii. Nu se poate ca o firmã ce s-a înfiinþat în urmã cu doi ani sã aibã datoriile acestea, cât a avut defuncta Edil Therma în 20 de ani”, susþine Dorel ªchiopu, consilier local PRM. Anamaria NEDELCOFF


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 22 februarie 2012

Acoperiºurile din Aninoasa se prãbuºesc unul câte unul n miez de noapte, 7 familii din Aninoasa au fost evacuate de urgenþã, dupã ce încã un acoperiº a cedat. Printre cei scoºi din case de autoritãþi se aflã ºi o femeie imobilizatã la pat.

Î

Acoperiºurile din Aninoasa se prãbuºesc unul câte unul, sub greutatea zãpezii înmuiatã ºi îngreunatã de ploaie. Luni noaptea a mai cãzut o bucatã dintr-un acoperiº al unui bloc de colonie situat chiar lângã imobilul afectat duminicã dupãamiaza. Primãria Aninoasa a

evacuat, de urgenþã, 7 familii care locuiesc în acest imobil, dupã ce bucãþi din eu au intrat, prin planºeu, în trei apartamente de la etaj. „Dupã ploile de luni, zãpada s-a îngreunat ºi au cedat grinzile. Jumãtate din acoperiº s-a prãbuºit. Am decis sã evacuãm oamenii ºi am întrerupt alimentarea cu energie electricã”, a declarat primarul oraºului Aninoasa, Ilie Botgros. Una dintre femeile evacuate este imobilizatã ºi a trebuit transportatã cu ajutorul unei pãturi. Acoperiºul a dat semne cã va ceda încã de luni dupãamiazã, iar reprezentanþii Poliþiei Locale au supravegheat în permanenþã zona. De ieri,

edilii au început sã consolideze toate acoperiºurile care mai sunt încã în picioare, iar pentru cele deja prãbuºite se cautã

Maºini avariate ºi acoperiºuri distruse de zãpadã

C

privire la pericolul de pe acoperiº. Oamenii fie au încadrat zona, fie au pus

În altã zonã, altã problemã. „Pânã acum au lucrat oamenii la

Aproape pe fiecare stradã trecãtorii sunt avertizaþi sub diferite forme cu

afiºe ca sã îi facã pe trecãtori mai atenþi. Cu toate astea, din timp în timp, cad avalanºe de pe acoperiº. „Am pus afiºul, pentru de dimineaþã ne-am trezit cã zãpada o ia la vale. A cãzut peste brazii de jos ºi aproape i-a rupt”, spune o femeie din Petroºani.

deszãpezire ºi bine cã s-au dat deoparte, pentru cã de sus a început sã cadã zãpada. A rupt toatã streaºina ºi a lovit ºi o maºinã parcatã jos”, spune un alt om. Munþii de zãpadã îngreunatã de ploaie antreneazã cu ei þigle ºi distrug chiar ºi copacii aflaþi în stradã. Totul se întâmplã din cauza încãlzirii vremii, iar oamenii sunt mai mereu cu privirile sus la acoperiºurile de pe care, în orice moment, pot sã cadã tone de zãpadã. Pânã acum nici un pieton nu a fost lovit, dar mai multe autovehicule au fost îndoite de zãpada grea ce a cãzut de pe bloc. Diana MITRACHE

antitãþile uriaºe de zãpadã de pe acoperiºuri au luat-o la vale ºi în fiecare clipã se produc acum avalanºe. Mai multe maºini au fost lovite de masa dislocatã de la înãlþimi apreciabile ºi locatarii din mai toate imobilele au semnalizat, aºa cum au putut, zonele periculoase.

fonduri în vederea reconstruirii lor. „Lucrez la o documentaþie pe care sã o depun la Guvern, în vederea finanþãrii. De la

bugetul local vom asigura 10 – 20.000 de lei, însã pentru întreaga lucrare avem nevoie de circa 300.000 – 400.000 de lei”, a mai declarat Botgros. Luni, la Aninoasa s-a aflat o echipã de specialiºti de la Deva pentru a evalua situaþia ºi pentru a da o soluþie în acest caz. Blocurile din aceastã zonã au fost construite de austrieci, în 1901, iar ultima intervenþie la acoperiºuri s-a fãcut în perioada 1999 – 2000. Cea mai mare parte a apartamentelor sunt cumpãrate de cei care locuiesc în ele, dar oamenii sunt prea sãraci ca sã-ºi permitã reparaþiile necesare. Car men COSMAN

Deszãpeziri pe ritmuri indiene eci de oameni dau la lopatã, în timp ce alþii le cântã. Nu e vorba de veselie, ci doar de o trupã de peruani, care a poposit în aceste zile la Petroºani ºi care încântã trecãtorii ºi le ridicã moralul celor care muncesc de zile bune la deszãpezire.

Z

Totul se întâmplã pe ritmuri indiene, la Petroºani în centrul oraºului. Atmosfera este

parcã mai relaxatã, însã, cei care muncesc cu adevãrat par sã nu aprecieze întocmai faptul cã

tate. „E bine cã ne cântã, dar nu ne uºureazã munca”, spune alt muncitor.

grupul de peruani le face atmosferã. „Tot e greu la lopatã. Dar e bine cã sunt aici ºi mai ne cântã”, spune un muncitor de la salubri-

Trupa de peruani vine periodic la Petroºani ºi acum, când tot oraºul e în alertã din cauza zãpezilor care trebuie îndepãrtate, ori a celor care o iau la vale de pe acoperiºuri, cântãreþii încearcã sã facã ziua mai bunã trecãtorilor ºi muncitorilor. Ei au pãrãsit þara natalã, Peru, în urmã cu mai mulþi ani cãutând un trai mai bun în Europa. Dupã ce au colindat pieþele oraºelor din Ungaria, Cehia sau Austria, au poposit în România. Diana MITRACHE


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 22 februarie 2012 ircia Muntean are o problemã cu încrederea. S-au auzit multe chestii, cum cã ar juca la mai multe capete ºi cã va face cu noi ce a fãcut cu PNL”- reprezentant al UNPR Valea Jiului.

”M

Zvârcolirile de pe scena politicã, cu trei luni înainte de alegerile locale ºi cu circa opt luni înainte de cele parlamentare, au ca scop atragerea unor formaþiuni politice de buzunar, care sã aducã voturi, oricât de puþine ar fi. Vorba zicalei, pic cu pic se formeazã oceanul.

urtunã în budoarul generalului

F

Cea mai comentatã figurã politicã a judeþului,

de cãtre organizaþiile din teritoriu, este cea a primarului Devei, Mircia Muntean. Acesta a declarat sãptãmâna trecutã cã UNPR, al cãrui membru este, aºtepta un rãspuns de la centru pentru precizãri în ceea ce priveºte candidatul pentru Primãria Devei. Mai precis, dacã se va merge pe listã comunã cu PDL. Vorba aruncatã ”peste umãr”, cu supãrare ºi umor negru, de primarul Devei, cum cã UNPR nu mai existã pânã vineri, a arãtat cã

Actualitate 5

UNPR urmeazã sã fie trãdat?

O parte a a membrilor ºtiau de o confruntare între Mircia Muntean ºi preºedintele UNPR filiala Judeþeanã, Mihail Rudeanu, care vizau funcþiile din judeþ, respectiv primãria ºi preºedenþia Consiliului Judeþean.

untean ºi centura de siguranþã a PP

M

Mircia Muntean joacã la douã capete apele sunt tulburi în acea ogradã. Întrebând prin filialele UNPR din Valea Jiului, am aflat cã e furtunã în budoarul politicienilor generalului. ªi cum nu poþi spune cã e soare când în partid e vijelie, UNPRiºtii locali ne-au

rugat sã pãstrãm discreþia în ce privesc numele lor pentru cã: ”Nu este bine sã punem gaz pe foc. La supãrare, se pot produce rupturi ºi nu este indicat, pentru cã supãrarea trece ºi apele se limpezesc”.

”Au fost discuþii pe candidaturi, unde am fost consultaþi ºi noi. Dar preºedintele Mihail Rudeanu e omul generalului (Gabriel Oprea –n.n.) pentru cã are încredere în el ºi pentru cã are experienþã. Eu ºtiu cã Mihail Rudeanu va fi candidatul pentru ºefia Consiliului Judeþean, iar Mircia Muntean - pentru cã stã bine în sodaje comparativ cu ceilaþi posibili contracandidaþi – sã fie candidatul la primãria Deva. Doar cã Mircia Muntean are o problemã cu încrederea. S-au auzit multe chestii, cum cã ar juca la mai multe capete ºi cã va face cu noi ce a fãcut cu PNL” – a precizat un reprezentant al UNPR din Valea Jiului. Punând cap la cap

spusele altor membri ai acestei formaþiuni politice, a reieºit cã Mircia Muntean a fost unul dintre factorii care au produs schimbãrile la vârf în… PP, partidul lui Dan Diaconescu la nivel judeþean, bãgându-ºi adânc ”coada” ºi producând ºi aici frecuºuri periculoase. Care a fost cauza? Ne-au lãmurit tot UNPRiºtii din Vale: ”Pãi domnia sa este un politician vechi ºi ºtie cã se pot deschide ºi alte uºi de siguranþã, spre susþinere mai multã, având în vedere cã PPDD este în creºtere. Nu cred cã face imprudenþa sã stea cu fundul în douã luntrii, cã mulþi mi-au spus ºi ne-au spus sã nu pãþim ce a pãþit PNL. Adicã sã devinã duºmanul din interior. Dar nu credem lucrul ãsta”. Conduceri ale filialelor din Valea Jiului considerã cã în orice partid existã ºi discuþii care nu sunt deloc armonioase, dar care pot degenera dacã nu sunt gestionate cu atenþie ºi dacã nu se discutã cu cãrþile pe masã. Ileana FIRÞULESCU

Alegerea Rectorului de la Universitatea Petroºani, o situaþie delicatã pentru mediul academic legerile de la A Universitatea din Petroºani pentru funcþia de Rector pune mediul academic într-o situaþie extrem de delicatã. Candidaþii, în primul rând, sunt niºte persoane nu tocmai apreciate în mediul academic din cauza “ aptitudinilor” mult prea omeneºti în comparaþie cu titularile de prof. univ.dr. pe care le au. În al doilea rând, comisia constituitã

încalcã puþin un Ordin al Ministrului. Este vorba despre Ordinul privind luarea unor mãsuri în derularea procedurii de alegere a rectorului în instituþiile de învãþãmânt superior. Aviz celor care se ocupã de legalitatea alegerilor chiar primul articol! Interesant ar fi, nu-i aºa, domnilor de la Universitate care vã ocupaþi de alegerea noului Rector, ce loc ocupã fostul rector Emil Pop? Atenþie la aceste “mici” scãpãri, pentru cã alegerile de la Universitatea Petroºani au fost luate în vizor ºi de Ministerul Educaþie, iar pentru ziua de vineri este pregãtitã sã ajungã în Dealul Institutului o comisie a

cãrui scop este de a supraveghea legalitatea alegerilor. Se pare cã, onorabilii de la MEC s-au autosesizat din presã despre cum a decurs votul pentru Senat. Mai exact, existã unele informaþii neoficiale, dar bune de speculat, cum cã Pop ºi ai lui au controlat votul studenþilor prin aplicarea diferenþiatã a ºtempilei de control pe buletine. Dar cine sunt candidaþii pentru funcþia de rector al Universitãþii Petroºani? Cei trei sunt prof. univ. Dr.ing Radu Sorin Mihai, conf. univ.dr. Vereº Ioel ºi prof. Univ.dr Poantã Aron. Aceºtia au publicat pe site-ul Universitãþii CV-ul ºi programul managerial, vezi aici , iar din pãcate doar CV-ul lui Radu Sorin este mai semnificativ ºi aduce cât de cât cu cel al unui posibil Rector.

Poantã Aron are ca hobby vânãtoarea ºi sky (cer), iar Vereº Ioel este aºa de bun cunoscãtor al limbilor strãine, adicã una, încât ºi-a fãcut un tabel în care sã-ºi prezinte nivelul de pregãtire... Situaþia de la Universitatea Petroºani este tristã, foarte tristã. La o instituþie superioarã de învãþãmânt s-a ajuns în situaþia de a nu mai candida personalitãþile. Dar oare trebuie sã ne mai mirãm, nu aceastã stare de fapt o regãsim la nivel naþional? Alegerea rectorului va avea loc în data de 24 februarie. Marius MITRACHE


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 22 februarie 2012

6 Divertisment ar nou, modern, din Petroºani, cautã animatoare topless, cu scurte numere de striptease, condiþii excelente de muncã. Se cere multã seriozitate ºi interes pentru muncã. Se oferã corectitudine, salariu minim 1.000 de euro ºi bonusuri substanþiale în funcþie de creºterea consumaþiei”, acesta este numai unul dintre anunþurile unor patroni hunedoreni în cãutare de animatoare.

”B

ANIMATOARELE

cã nimeni nu poate sã îmi reproºeze ce fac. Sunt puþini cei care ºtiu cu ce mã ocup eu ºi nu e o ruºine sã dansezi, cã nimeni nu te poate obliga sã te ºi culci cu cineva. Eu, una, nu am fãcuto”. O altã tânãrã, tot din Lupeni, are nume de sfântã, Magdalena, însã pe scenã se dezlãnþuie într-un dans drãcesc. Ea încearcã sã ne explice ce înseamnã sã fii animatoare. ”Noi suntem înapoiaþi, de asta prefer sã dansez în oraºele mari, chiar ºi pe o mie de euro sau chiar douã mii pe lunã. A fi animatoare nu presupune sã te urci pe o scenã, sã te dezbraci ºi gata. Trebuie sã-i convingi pe clienþi sã facã mai multã consumaþie, fãrã sã te urci pe ei. Pentru asta trebuie sã fii deºteap-

Totuºi, nu puþini sunt cei care considerã cã a fi animatoare presupune ºi a face sex cu clienþii pe care trebuie sã-i convingi sã consume cât mai mult, având în vedere cã ºi salariile nu sunt de lepãdat. Andreea C. are 17 ani ºi este din Lupeni. În ultimii doi ani a câºtigat bani foarte mulþi dintr-o astfel de activitate, aºa cã în prezent îºi poate întreþine ºi pãrinþii. Dacã aceºtia ar fi în þarã… ”Pãrinþii mei sunt plecaþi în Italia de când eram eu mai micã, de pe la nouã ani. M-au lãsat cu bunica, care între timp a murit. Acum doi ani, au venit ºi au vãzut cã mã descurc ºi singurã, îmi pot face de mâncare, pot

Divertisment 7 tã. A fi animatoare nu înseamnã sã fii prostituatã”, spune ea. Ioana, de 25 de ani, are ºi ea o variantã. Este din Vulcan ºi în fiecare an a dansat în Cipru. ”Este frumos sã fii animatoare ºi nu, nimeni nu te obligã sã te culci cu acei clienþi, pentru cã îi poþi face probleme patronului. Acolo unde am fost eu, nu aveam voie sã le dãm nici mãcar numerele de telefon, eram ca ºi pãzite sã nu se întâmple ceva de genul acesta. Mie îmi place sã dansez. Decât sã stau într-un birou ºi sã fac o muncã ce nu-mi place, mai bine dansez. ªi ce dacã mã mai dezbrac câteodatã? Nu neam nãscut goi în faþa lui Dumnezeu? Eu cred cã din cauza prejudecãþilor suntem unde suntem acum”, este de pãrere tânãra. Anamaria NEDELCOFF

GRASU XXL

– de la dans la prostituþie? spãla, mã þin de ºcoalã ºi nu umblu cu tot felul de gãºti dubioase. Aºa cã îmi trimit bani

de întreþinere, iar eu oricum mã descurc. Tot pe la 15 ani mi-am dat seama cã trebuie sã câºtig ºi

vã invitã sâmbãtã la Club 3D Stage

eu bani ºi la sfârºit de sãptãmânã dansez, sunt animatoare în mai multe cluburi, în funcþie de cerere. Am fost ºi la Cluj într-un club ºi sã ºtii cã se câºtigã bani destui, îmi pot permite tot ce vreau”, povesteºte ea. Pãrinþii nu ºtiu ce face ea, dar nici nu considerã necesar sã-i informeze: ”Atâta timp cât m-au lãsat ºi au plecat ºi îmi dau telefoane de Paºti ºi de Crãciun ºi la ziua mea, nu cred cã trebuie sã se bage ei în viaþa mea. Eu de ºcoalã mã þin, am note bune, aºa

COLÞUL LUI DENIS

ichifor Dragoº este nãscut în data de N 11 august 1981, Buhuºi,

Un tânãr cu suflet mare are nevoie de ajutorul nostru m aflat de Mihai Cãldãraru întâmplãtor, în urma unui telefon primit de la niºte oameni cu suflet mare, care s-au implicat în povestea lui tristã de viaþã. Nu este din judeþul Hunedoara, dar are o poveste de viaþã impresionantã ºi, mai mult, are nevoie de ajutorul nostru.

A fost lãsat într-o casã de copii încã din primul an de viaþã, dar a trebuit sã pãrãseascã centrul ºi nu a contat faptul cã suferã de epilepsie, o boalã care îl macinã, care îl chinuieºte zi de zi. Mihai ºi-a gãsit mama naturalã ºi locuieºte împreunã cu ea, alãturi de încã cinci fraþi. Casa lor este, mai bine spus, un demisol ºi sunt extrem de sãraci.

A

Dumnezeu l-a înzestrat cu o voce deosebitã, dar i-a dat greutãþi cam cât pentru trei vieþi. Probabil pe cei mai mulþi problemele i-ar fi doborât, dar a gãsit undeva, în el, tãria de a continua. Încã de

r vrea sã munceascã, dar nu îl angajeazã nimeni

A

când era de o ºchioapã au început necazurile pentru Mihai Cãldãraru, cel care a crescut mai mult prin case de copii, 18 ani bãtuþi pe muchie, ºi de unde a fost dat afarã atunci când avea mai multã nevoie de sprijin, când aripile abia i se deschideau.

Este tenace ºi s-a pregãtit pentru viaþa de adult. A terminat ªcoala de arte ºi meserii profil confecþii îmbrãcãminte, dar ºi ªcoala popularã de artã. Mihai ar vrea sã munceacsã, dar nu poate sã o facã din cauza bolii de care suferã. Angajatorii se feresc sã-l ia

în echipã când aud cã are epilepsie ºi, în plus, hipermetropie la ambii ochi. Acum este voluntar în cadrul unui ONG, denumit Asociaþia Europeanã Pentru Protecþia Omului ºi Protecþia Copilului, dar, la rândul sãu, are mare nevoie de ajutor ca sã meargã mai departe. Trãieºte dintr-o pensie de numai 200 de lei, bani care sunt atât de puþini încât nici nu pot fi împãrþiþi pentru nevoile zilnice, ca sã nu mai spunem de aportul de calorii de care ar avea nevoie. Dacã existã oameni cu suflet mare care ar putea sã îl ajut, îl pot gãsi în Bucureºti, pe strada Mihai Eminescu, nr. 173 sau pot face donaþii în contul RO31BTRL04401201K336 58xx, deschis la Banca Transilvania, Sucursala Bucur – Obor. Carmen COSMAN

Bacãu, cunoscut ºi sub numele de Grasu XXL, este un rapper român. El este unul dintre artiºtii de bazã din hip-hop-ul românesc. Grasu XXL cântã de la vârsta de 14 ani, provenind dintr-o familie cu tradiþie în domeniu. Primul material discografic al cântãreþului se numeºte “Personajul negativ” ºi este o colaborare cu “Paco 10 Grei”; cei doi au fost uniþi sub numele “XXL & 10 Grei”. Acesta a fost lansat pe 10 iulie 1999. Primul sãu album solo, “Curaj”, a fost lansat în iulie 2006 ºi este un material într-adevãr inedit atât prin sunet, cât ºi prin modalitatea interpretãrii. La mai puþin de un an de la “Curaj”, a urmat mixtape-ul “Evident” lansat împreunã cu Dj Swamp. În 2007, Grasu XXL a înfiinþat casa de producþie muzicalã împreunã cu cei

de la Agresiv, Guess Who, Paco, Maximilian, Spike ºi Tranda. Pe 26 februarie 2010, Grasu XXL a plecat într-un mini-turneu cu Maximilian. Cel de-al doilea album solo al rapperului, “Oameni”, a fost lansat oficial de casa de discuri Cat Music pe 25 noiembrie 2010. Pe 5 septembrie 2011 (în ziua de Luni), Grasu XXL a lansat piesa numitã „LaLa Song”, în colaborare cu Guess Who. Pentru a menþine atmosfera încinsã, organizatorii oferã din orã în orã 100 de shoot-uri gratuite, iar dupã spectacol “Agenþia de modele” BSS, organizeazã un concurs în urma cãruia cele mai frumoase zece fete vor beneficia de ºedinþe foto profesionale gratuite în valoare de 4000 de euro. Concertul va avea loc sâmbãtã, 25.02.2012, ora 22 la Club 3D Stage - Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã”- nr. 100 demisol.


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 22 februarie 2012

6 Divertisment ar nou, modern, din Petroºani, cautã animatoare topless, cu scurte numere de striptease, condiþii excelente de muncã. Se cere multã seriozitate ºi interes pentru muncã. Se oferã corectitudine, salariu minim 1.000 de euro ºi bonusuri substanþiale în funcþie de creºterea consumaþiei”, acesta este numai unul dintre anunþurile unor patroni hunedoreni în cãutare de animatoare.

”B

ANIMATOARELE

cã nimeni nu poate sã îmi reproºeze ce fac. Sunt puþini cei care ºtiu cu ce mã ocup eu ºi nu e o ruºine sã dansezi, cã nimeni nu te poate obliga sã te ºi culci cu cineva. Eu, una, nu am fãcuto”. O altã tânãrã, tot din Lupeni, are nume de sfântã, Magdalena, însã pe scenã se dezlãnþuie într-un dans drãcesc. Ea încearcã sã ne explice ce înseamnã sã fii animatoare. ”Noi suntem înapoiaþi, de asta prefer sã dansez în oraºele mari, chiar ºi pe o mie de euro sau chiar douã mii pe lunã. A fi animatoare nu presupune sã te urci pe o scenã, sã te dezbraci ºi gata. Trebuie sã-i convingi pe clienþi sã facã mai multã consumaþie, fãrã sã te urci pe ei. Pentru asta trebuie sã fii deºteap-

Totuºi, nu puþini sunt cei care considerã cã a fi animatoare presupune ºi a face sex cu clienþii pe care trebuie sã-i convingi sã consume cât mai mult, având în vedere cã ºi salariile nu sunt de lepãdat. Andreea C. are 17 ani ºi este din Lupeni. În ultimii doi ani a câºtigat bani foarte mulþi dintr-o astfel de activitate, aºa cã în prezent îºi poate întreþine ºi pãrinþii. Dacã aceºtia ar fi în þarã… ”Pãrinþii mei sunt plecaþi în Italia de când eram eu mai micã, de pe la nouã ani. M-au lãsat cu bunica, care între timp a murit. Acum doi ani, au venit ºi au vãzut cã mã descurc ºi singurã, îmi pot face de mâncare, pot

Divertisment 7 tã. A fi animatoare nu înseamnã sã fii prostituatã”, spune ea. Ioana, de 25 de ani, are ºi ea o variantã. Este din Vulcan ºi în fiecare an a dansat în Cipru. ”Este frumos sã fii animatoare ºi nu, nimeni nu te obligã sã te culci cu acei clienþi, pentru cã îi poþi face probleme patronului. Acolo unde am fost eu, nu aveam voie sã le dãm nici mãcar numerele de telefon, eram ca ºi pãzite sã nu se întâmple ceva de genul acesta. Mie îmi place sã dansez. Decât sã stau într-un birou ºi sã fac o muncã ce nu-mi place, mai bine dansez. ªi ce dacã mã mai dezbrac câteodatã? Nu neam nãscut goi în faþa lui Dumnezeu? Eu cred cã din cauza prejudecãþilor suntem unde suntem acum”, este de pãrere tânãra. Anamaria NEDELCOFF

GRASU XXL

– de la dans la prostituþie? spãla, mã þin de ºcoalã ºi nu umblu cu tot felul de gãºti dubioase. Aºa cã îmi trimit bani

de întreþinere, iar eu oricum mã descurc. Tot pe la 15 ani mi-am dat seama cã trebuie sã câºtig ºi

vã invitã sâmbãtã la Club 3D Stage

eu bani ºi la sfârºit de sãptãmânã dansez, sunt animatoare în mai multe cluburi, în funcþie de cerere. Am fost ºi la Cluj într-un club ºi sã ºtii cã se câºtigã bani destui, îmi pot permite tot ce vreau”, povesteºte ea. Pãrinþii nu ºtiu ce face ea, dar nici nu considerã necesar sã-i informeze: ”Atâta timp cât m-au lãsat ºi au plecat ºi îmi dau telefoane de Paºti ºi de Crãciun ºi la ziua mea, nu cred cã trebuie sã se bage ei în viaþa mea. Eu de ºcoalã mã þin, am note bune, aºa

COLÞUL LUI DENIS

ichifor Dragoº este nãscut în data de N 11 august 1981, Buhuºi,

Un tânãr cu suflet mare are nevoie de ajutorul nostru m aflat de Mihai Cãldãraru întâmplãtor, în urma unui telefon primit de la niºte oameni cu suflet mare, care s-au implicat în povestea lui tristã de viaþã. Nu este din judeþul Hunedoara, dar are o poveste de viaþã impresionantã ºi, mai mult, are nevoie de ajutorul nostru.

A fost lãsat într-o casã de copii încã din primul an de viaþã, dar a trebuit sã pãrãseascã centrul ºi nu a contat faptul cã suferã de epilepsie, o boalã care îl macinã, care îl chinuieºte zi de zi. Mihai ºi-a gãsit mama naturalã ºi locuieºte împreunã cu ea, alãturi de încã cinci fraþi. Casa lor este, mai bine spus, un demisol ºi sunt extrem de sãraci.

A

Dumnezeu l-a înzestrat cu o voce deosebitã, dar i-a dat greutãþi cam cât pentru trei vieþi. Probabil pe cei mai mulþi problemele i-ar fi doborât, dar a gãsit undeva, în el, tãria de a continua. Încã de

r vrea sã munceascã, dar nu îl angajeazã nimeni

A

când era de o ºchioapã au început necazurile pentru Mihai Cãldãraru, cel care a crescut mai mult prin case de copii, 18 ani bãtuþi pe muchie, ºi de unde a fost dat afarã atunci când avea mai multã nevoie de sprijin, când aripile abia i se deschideau.

Este tenace ºi s-a pregãtit pentru viaþa de adult. A terminat ªcoala de arte ºi meserii profil confecþii îmbrãcãminte, dar ºi ªcoala popularã de artã. Mihai ar vrea sã munceacsã, dar nu poate sã o facã din cauza bolii de care suferã. Angajatorii se feresc sã-l ia

în echipã când aud cã are epilepsie ºi, în plus, hipermetropie la ambii ochi. Acum este voluntar în cadrul unui ONG, denumit Asociaþia Europeanã Pentru Protecþia Omului ºi Protecþia Copilului, dar, la rândul sãu, are mare nevoie de ajutor ca sã meargã mai departe. Trãieºte dintr-o pensie de numai 200 de lei, bani care sunt atât de puþini încât nici nu pot fi împãrþiþi pentru nevoile zilnice, ca sã nu mai spunem de aportul de calorii de care ar avea nevoie. Dacã existã oameni cu suflet mare care ar putea sã îl ajut, îl pot gãsi în Bucureºti, pe strada Mihai Eminescu, nr. 173 sau pot face donaþii în contul RO31BTRL04401201K336 58xx, deschis la Banca Transilvania, Sucursala Bucur – Obor. Carmen COSMAN

Bacãu, cunoscut ºi sub numele de Grasu XXL, este un rapper român. El este unul dintre artiºtii de bazã din hip-hop-ul românesc. Grasu XXL cântã de la vârsta de 14 ani, provenind dintr-o familie cu tradiþie în domeniu. Primul material discografic al cântãreþului se numeºte “Personajul negativ” ºi este o colaborare cu “Paco 10 Grei”; cei doi au fost uniþi sub numele “XXL & 10 Grei”. Acesta a fost lansat pe 10 iulie 1999. Primul sãu album solo, “Curaj”, a fost lansat în iulie 2006 ºi este un material într-adevãr inedit atât prin sunet, cât ºi prin modalitatea interpretãrii. La mai puþin de un an de la “Curaj”, a urmat mixtape-ul “Evident” lansat împreunã cu Dj Swamp. În 2007, Grasu XXL a înfiinþat casa de producþie muzicalã împreunã cu cei

de la Agresiv, Guess Who, Paco, Maximilian, Spike ºi Tranda. Pe 26 februarie 2010, Grasu XXL a plecat într-un mini-turneu cu Maximilian. Cel de-al doilea album solo al rapperului, “Oameni”, a fost lansat oficial de casa de discuri Cat Music pe 25 noiembrie 2010. Pe 5 septembrie 2011 (în ziua de Luni), Grasu XXL a lansat piesa numitã „LaLa Song”, în colaborare cu Guess Who. Pentru a menþine atmosfera încinsã, organizatorii oferã din orã în orã 100 de shoot-uri gratuite, iar dupã spectacol “Agenþia de modele” BSS, organizeazã un concurs în urma cãruia cele mai frumoase zece fete vor beneficia de ºedinþe foto profesionale gratuite în valoare de 4000 de euro. Concertul va avea loc sâmbãtã, 25.02.2012, ora 22 la Club 3D Stage - Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã”- nr. 100 demisol.


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 22 februarie 2012

Gala Premiilor Exclusiv rimari, parlamentari, politicieni, oameni de afaceri, de culturã sau jurnaliºti, cu toþii sunt aºteptaþi astãzi la Gala Premiilor Exclusiv, un eveniment cu tradiþie în Valea Jiului. Premiile vor fi înmânate începând cu ora 12, la sala de marmurã a primãriei Petroºani.

P

Anul acesta, organizatorii au pregãtit ºi câteva surprize ºi cate-

gorii noi pentru nominalizaþi. Spre exemplu, pentru jurnaliºti, sunt cel puþin 11 categorii, printre care cel mai bun purtãtor de cuvânt, cel mai bun manager al unei instituþii mass-media, cel mai bun ziar, cea mai bunã emisiune TV, cel mai bun post de radio, cel mai bun ºtirist, cel mai bun redactor sau cel mai bun autor de anchete. De departe, însã, cele mai strânse bãtãlii se dau la categoriile de cel mai bun om politic, cel mai bun om de afaceri, cel mai bun medic, cel mai bun om de culturã sau cel mai bun sportiv, cel mai bun profesor universitar sau cel mai bun manager al unui ONG. Luiza ANDRONACHE

“Cel mai bun om politic”: COSTEL AVRAM, ANGELA STOICA, DÃNUÞ BUHÃESCU,ALINA CÂRSTOIU, IOAN DOREL ªCHIOPU, IOSIF ANDRAª,MIHÃIÞà NISTOR “Cel mai bun primar de municipiu”: TIBERIU IACOB RIDZI, GHEORGHE ILE , CORNEL RESMERIÞÃ, “Cel mai bun primar de oraº”: DÃNUÞ BUHÃESCU, ILIE BOTGROS, ILIE PÃDUCEL “Cel mai bun viceprimar de municipiu”:CLAUDIU CORNEA, ANGELA STOICA “Cel mai bun viceprimar de oraº”: MIHÃIÞà NISTOR, CONSTANTIN RAMAªCANU,CORNELIU BRAIA) “Cel mai bun consilier local”: ALINA CÂRSTOIU,DOINA POPESCU, VALERIU BUTULESCU, VASILE POP, PETRU HODOR, CONSTANTIN BRÂNDUªE, GHEORGHE BOBAR, POMPILIU BARBU, IOAN DOREL ªCHIOPU, MARIN COLTESCU, IOAN RUS. “Cel mai bun consilier judeþean”:ALIN SIMOTA, COSTEL AVRAM, FRANCISC GERSCHNER, PETRICà ªAUCÃ. “Cel mai bun parlamentar”: MONICA IACOB RIDZI, COSMIN NICULA, CRISTIAN RESMERIÞÃ. “Cel mai bun funcþionar public”:VALENTIN PETRARU, GABRIEL LUNGU, DORIN CURTEAN, ILEANA BODEA, MARIAN POPESCU, RODICA PETER. “Cel mai bun reprezentant al Vãii Jiului într-o instituþie publicã a statului”: ATTILA DEZSI, ALEXANDRU LÃUTARU, DUMITRA ªTEFAN. “Cel mai bun manger”:CONSTANTIN

LUPU, DORU VIªAN, CONSTANTIN JUJAN. “Cel mai bun manger al unei instituþii de interes public”: MARIUS DANCI, OVIDIU MUNTEANU, CRISTIAN IONICÃ. “Cel mai bun om de afaceri”: EMIL PÃRÃU, TOADER TAMAª, EMIL BERCEA, REMUS BECUª, GEORGEL LASCÃR, CONSTANTIN BRÂNDUªE, CONSTANTIN FULGA “Cel mai bun management al unei firme private”: CONSTANTIN FULGA, EMIL PÃRÃU, EMIL BERCEA, GEORGEL LASCÃR. “Cel mai bun management al unei exploatãri miniere”: AURELIAN ENACHE, NICOLAE DRÃGOI “Cel mai bun management al unui serviciu public”: LUCIAN DRAGOMIR “Cel mai bun management al unei instituþii de învãþãmânt”: EMIL POP, ELENA GÂRJOB, ATENA VLÃDUCEANU, GILBERT DANCO, MALVINE SOCACI “Cel mai bun management al unei instituþii medicale”: ALIN VASILESCU, PETRONELA ªODOLESCU, MARIANA MATEESCU “Cel mai bun management al unei instituþii de culturã”: NICOLETA BOLCÃ, MIA ALBESCU, LAVINIA HULEA “Cel mai bun manager al unei instituþii bancare”: GHEORGHE ANA, GHEORGHE BOBAR, IONEL CHIRIGIU “Cel mai bun manager al unui ONG de interes public”: IMRE SZUHANEK, SIMONEL BUCUR, CONSTANTIN FULGA, FELICIA NECªA, GHEORGHE PAVEL, ION HORTOPAN, MIHAELA MAXIM.

Guvernul a modificat Proteste cu pauzã demersuri pentru domeniul public din D isponibiacest lucru”, a lizaþii din

Hunedoara

uvernul a aprobat în ºedinþa de marþi, 21 februarie o Hotãrâre pentru modificarea domeniului public al unitãþilor administrativ teritoriale din judeþul Hunedoara. Prin acest act normativ sunt reglementate unele aspecte referitoare la domeniul public al judeþului, respectiv al comunelor Buceº,Hãrãu, Pui ºi Râu de Mori.

G

Adoptarea Hotãrârii de Guvern privind modificarea ºi completarea unor anexe la Hotãrârea Guvernului nr. 1652/2001 privind atestarea domeniului public al judeþului Hunedoara, precum ºi al municipiilor, oraºelor ºi comunelor din judeþul Hunedoara a fost necesarã pentru a putea fi asiguratã eligibilitatea unor proiecte de finanþate din fonduri europene. Secretarul general al Guvernului, Dézsi Attila a

explicat modificãrile: Domeniul public al judeþului se completeazã cu terenurile destinate construirii staþiei de transfer a deºeurilor. 2,8 hectare de teren intravilan au fost dobândite prin Protocolul de transfer încheiat între Primãria Municipiului Petroºani ºi Consiliul Judeþean Hunedoara, iar 1,46 hectare de teren extravilan au fost preluate prin Protocolul încheiat între Primãria Comunei Brãniºca ºi Consiliul Judeþean, ambele terenuri fiind necesare pentru realizarea proiectului ”Sistem de management integrat al deºeurilor în Judeþul Hunedoara.” În ceea ce priveºte completãrile privind comunele, ele se referã la modificãri în urma modernizãrilor fãcute prin Programul Sapard, respectiv, preluarea unor terenuri în comuna Râu de Mori în vederea construirii unor obiective de interes local.

CNH au luat marþi o pauzã ºi nu au mai protestat în faþa companiei. Asta s-a întâmplat, deºi aveau aprobatã pichetarea sediului fostului angajator pe perioadã nedeterminatã.

Totuºi, cei care au lucrat la una din minele din Valea Jiului pânã în luna septembrie a anului trecut, spun cã vor reveni. „Am luat decizia sã suspendãm protestul. Deocamdatã nu vom mai sta în faþa Companiei, dar joi vom reveni mai mulþi pentru a protesta. Vrem sã aflãm ce este cu banii noºtri ºi am ºi fãcut o serie de

declarat Petru Blikling, unul dintre minerii care a stat în greva foamei pentru banii de disponibilizare. În 22 februarie, la Bruxelles, Comisia Europeanã urmeazã sã ia în discuþie posibilitatea acordãrii subvenþiei pentru mineritul din România, Abia atunci, foºtii angajaþi de la minã, care îºi aºteaptã banii de disponibilizare, vor afla dacã sumele le vor intra în conturi. 900 de oameni sunt în situaþia în care aºteaptã cea de a treia tranºã din sumele compensatorii, care însumeazã aproximativ 7.000 de lei. Diana MITRACHE

“Cel mai bun investitor”:EMIL PÃRÃU, EMIL BERCEA, SIMINEL IORDACHE, TITI AVRAM, ALIN SIMOTA “Cel mai bun lider sindical”: ION HORTOPAN, PETRE NICA, ZOLTAN LACATAª, VALTER COJMAN “Cel mai bun profesor”: VASILE POP, DOINA BUGHE , MARIANA BOBOC, MAGDALENA SIMBOREAN, AURORA ONICÃ, SIMONA CHIROªCA “Cel mai bun profesor universitar”: RADU SORIN, IOSIF KOVACS, IOSIF ANDRAª, ILIE MITRAN, IOAN DUMITRESCU, ARON POANTÃ “Cea mai bunã ºcoalã”: ªCOALA GENERALÃ “I.G. DUCA” Petroºani ªCOALA GENERALÃ NR. 4 Vulcan ªCOALA GENERALÃ NR. 7 Petroºani ªCOALA GENERALÃ NR. 5 Vulcan ªCOALA GENERALÃ NR. 3 Lupeni ªCOALA GENERALÃ NR. 2 Uricani “Cel mai bun poliþist”: DÃNUÞ MOCANU, TITEL BRÃGARU, MIHAI MEZAMBROVSCHI, DOREL NEAG, ROMEO AMURÃRIÞEI “Cel mai bun medic”:ALIN VASILESCU, CÃTÃLIN POPA, PETRONELA ªODOLESCU, EDUARD IOSA, MARIANA MATEESCU, VICTORIA LUPAªCU, ADRIAN SORA, DORU NEAMÞU, GRIGORE CRIªAN, MARIA BERGHEAN “Cel mai bun scriitor”: VALERIU BUTULESCU, LUCIA MUNTEAN, GENU TUÞU, DUMITRU VELEA, GHEORGHE NICULESCU, ªTEFAN NEMECSEK “Cel mai bun om de culturã”: ROBERT HUMMEL, NICOLAE NICOARÃ, NICOLETA BOLCÃ, EUGEN MUNTEANU SIMONEL BUCUR, VALERIU BUTULESCU, ION BARBU, SERGIU CRISTIAN IANZA “Cel mai bun artist”: FLORIN PAUL

CAMEN, SERGIU BOTEZATU, FANE ABRÃDOAIE, CÃTÃLIN STEPA, MILENA PARASCHIV, ALEXANDRA CACOVEAN “Cel mai bun sportiv”: SORINA SANDU, TOMA COCONEA , RÃZVAN MARCU, BIANCA BECZE , SIMONA BÃCNILÃ, LAURA GAVRILIUC “Cel mai bun antrenor sportiv”:VIOREL HABIAN, MARIA BECZE, MARIN TUDORACHE, RADU POLIFRONIE, GHEORGHE SCURHAN “Cel mai bun susþinãtor al tradiþiilor locale”: ANGELA STOICA, NICOLAE STOI, DUMITRU GÃLÃÞAN JIEÞ, CORNEL TODEA, IONUÞ DRÃGOTESC, EMIL PÃRÃU “Cel mai bun sindicat independent”: SINDICATUL LIBER EPCVJ VULCAN SINDICATUL MUNTELE SINDICATUL VULTURUL NEGRU SINDICATUL MUNCITORILOR ªI TESA EM LUPENI SINDICATUL CADRELOR MILITARE “Cea mai activã prezenþã în media”:ALINA CÂRSTOIU, ANGELA STOICA, DÃNUÞ BUHÃESCU, IOAN DOREL ªCHIOPU, CONSTANTIN JUJAN, ZOLTAN LACATAª IMRE SZUCHANEK “Cel mai bunã imagine publicã”: TIBERIU IACOB RIDZI, EDUARD WERSANSKI, CONSTANTIN BRÂNDUªE, ATTILA DEZSI, EMIL PÃRÃU “Cea mai bunã campanie de comunicare publicã”: MIHAELA MANOLEA (pentru campania privind implementarea descentralizãrii instituþionale) MARIUS DANCI (pentru campania “ªcoala ne învaþã sã colectãm selectiv”) “Cea mai bunã implicare în viaþa comunitãþii:VASILE POP, FELICIA PORTASE, IMRE SUCHANEK, IONUÞ DRÃGOTESC, OCTAVIAN PÃTRAªCU


Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 22 februarie 2012

Traficanta de droguri, arestatã pe 29 de zile agistraþii Tribunalului Hunedoara au admis, ieri, cererea privind propunerea de arestare preventivã formulatã de D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Hunedoara ºi a dispus arestarea preventivã pe o duratã de 29 de zile pentru una dintre traficantele de droguri reþinutã, luni, într-o benzinãrie din Petroºani.

M

Femeia este cercetatã pentru infracþiuni prevãzute de

Legea nr. 143/2000 privind prevenirea ºi combaterea traficului ºi consumului ilicit de droguri. „Întrucât inculpata a declarat recurs împotriva hotãrârii Tribunalului Hunedoara, dosarul va fi transmis Curþii de Apel Alba Iulia în vederea soluþionãrii acestuia”, a declarat Ildiko Glãman, purtãtor de cuvânt al Tribunalului Hunedoara. Cercetãrile în acest dosar sunt efectuate de poliþiºtii Serviciului de Combatere a Criminalitãþii Organizate Hunedoara, sub coordonarea D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Hunedoara, iar cauza penalã vizeazã activitatea infracþionalã de trafic de droguri de risc. În

acest dosar, spun poliþiºtii, sunt cercetate douã persoane, soþ ºi soþie, ambii din municipiul Lupeni. „Din datele existente la dosarul cauzei a rezultat faptul cã cei doi au introdus în þarã, la sfârºitul anului 2011, mai multe sute de grame de haºiº, pe care l-au comercializat pe raza municipiilor Petroºani ºi Lupeni. În cursul lunii ianuarie 2012, aceºtia au pãrãsit þara cu destinaþia Italia, cu intenþia de a efectua un nou transport de haºiº destinat consumatorilor din Valea Jiului”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Luni dupã-amiazã, ofiþerii

S.C.C.O. Hunedoara au organizat o acþiune în zona unei staþii de carburanþi din municipiul Petroºani, acþiune în urma cãreia s-a reuºit prinderea în flagrant atât a femeii consideratã a fi capul grupãrii, dar ºi a surorii acesteia, chiar în timp ce încercau sã vândã 0,5 kilograme haºiº, contra sumei de 4.300 euro. „În urma cercetãrilor efectuate s-a stabilit faptul cã la data de 19.02.2012 femeia s-a întors în þarã având asupra ei cantitatea de 0,5 kilograme haºiº, cu intenþia de a o vinde ºi a se întoarce rapid în Italia, unde o aºteaptã soþul ei. În urma probatoriului administrat,

procurorul D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Hunedoara a dispus reþinerea pe o perioadã de 24 de ore a lui H.C.A. urmând ca în data de 21.02.2012, sã fie sesizat Tribunalul Hunedoara cu propunerea de arestare preventivã faþã de femeie ºi în lipsã faþã de soþul acesteia, H.P., în sarcina celor doi reþinându-se sãvârºirea infracþiunilor de trafic de droguri de risc ºi introducerea în þarã de droguri de risc. Activitãþile de mai sus au fost efectuate cu sprijinul Serviciilor de Operaþiuni Speciale Alba-Iulia ºi Timiº”, a mai spus Niþu. Car men COSMAN

Câþi bani încaseazã ºeful IPJ Hunedoara entru cã este coordonatorul activitãþii poliþiºtilor din Hunedoara, de care rãspunde în mod direct prin prisma atribuþiilor de serviciu, comandatul Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Hunedoara, Liviu Gabriel Dumitru, se duce acasã cu aproape 6.400 de lei.

P

Mai precis, Liviu Gabriel Dumitru încaseazã lunar 6333 de lei. Un salariu mai mare decât media naþion-

alã, calculatã de cei de la Econtext la 5.949 de lei, dar mai mic decât cel al omologilor lui din alte judeþe. ªeful IPJ Hunedoara se aflã pe locul 15, la nivel naþional, în ceea ce priveºte retribuþia lunarã. Spre comparaþie, comandantul IPJ Vâlcea are 9.149 de lei ºi ocupã primul loc. Este urmat de cel din iaºi, cu 7.460 de lei ºi cel din Bacãu, cu 7.302 lei. Cea mai micã retribuþie lunarã este încasatã de comandantul IPJ Neamþ, respectiv 3.184 de lei, adicã doar jumãtate din salariul comandatului poliþiºtilor hunedoreni ºi o treime faþã de cel din Vâlcea. Car men COSMAN

Miliarde îngropate în cimitirele hunedorene acã tot se moare pe capete, iar numãrul decedaþilor îl depãºeºte pe cel al nou-nãscuþilor, edilii din judeþul Hunedoara s-au gândit sã bage miliarde de lei în modernizarea ºi amenajarea cimitirelor. Mãcar persoanele decedate sã aibã parte de confort, dacã cei vii se plâng oricum sã trãiesc din ce în ce mai greu.

D

Campion absolut la alocaþiile pentru cimitire pare sã fie administraþia publicã din Hunedoara, care a prevãzut în bugetul pentru acest an aproape

500.000 de lei. Cea mai mare parte a sumei, respectiv 287.000 de lei o reprezintã alocaþiile bugetare, în timp ce alte 200.000 de lei sunt „alte surse constituite potrivit legii”, conform bugetului pe 212. Edilii din Hunedoara alocã 2.000 de lei pentru reparaþia capelei de la Cimitirul Valea Seacã, 175.000 sunt alocaþiile bugetare pentru repararea zidului de sprijin ºi întreþinerea cimitirului de la Valea Seacã, în timp ce 100.000 de lei sunt alocaþiile bugetare pentru înlocuirea gardului pentru acelaºi cimitir. De asemenea, edilii au mai prevãzut în buget 10.000 de lei pentru amenajarea unui cimitir pe strada Ioan Slavici din localitate.

S

capã de iarbã prin ierbici-

dare La Petroºani, sumele sunt mult mai mici, dar deloc neglijabile. Astfel, pentru cimitirul central reprezentanþii municipalitãþii au decis ca, în acest an, sã taie arborii care prezintã pericol de prãbuºire, sã scape de iarba crescutã în exces prin ierbicidare, sã achiziþioneze o cositoare mecanicã, ce va fi montatã pe un utilaj, dar ºi sã reparte încã o porþiune din gardul cimitirului. În total, suma ce va fi alocatã este de 150.000 – 200.000 de lei, însã edilii precizeazã cã sumele atrase anul trecut la buget sunt de aproape 600.000 de lei numai din aceastã activitate. Car men COSMAN


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 22 februarie 2012 SC EURO JOBS SRL

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna februarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

HOROSCOP

22 februarie 2012

Luna nouã, altfel spus conjuncþia Soarelui cu Luna, marcheazã începutul unui nou ciclu de viaþã ºi poate reprezenta un nou început în orice domeniu. Apare un impuls plin de optimism, ce ne ajutã sã demarãm acþiuni care, de obicei, se încep mai greu.

Sunteþi creativ ºi ingenios, calitãþi pe care ar fi bine sã le folosiþi pentru a porni o afacere. În cazul în care nu vã ajung banii, cereþi un împrumut de la o rudã mai înstãritã. Chiar dacã sunteþi cuprins de febra afacerilor, nu neglijaþi relaþiile sentimentale! Familia e mai importantã decât orice.

Este foarte posibil sã faceþi un pas important în viaþã. Rudele ºi prietenii vã susþin. Dacã nu staþi prea bine cu banii, nu vã faceþi griji! Vã ajutã o femeie mai în vârstã. Rãmâneþi totuºi previzibil ºi nu vã înglodaþi în datorii. Orice exces aduce cu sine probleme pe viitor.

Sunteþi într-o formã excelentã ºi puteþi avea succes în afaceri, în cãlãtorii ºi pe plan sentimental. Cu sãnãtatea ºi cu moralul staþi foarte bine. Dupã-amiazã, este posibil sã vi se propunã o colaborare. Acceptaþi propunerea în condiþiile stabilite de cãtre dumneavoastrã.

Se pare cã sunteþi preocupat de un schimb de locuinþe sau doriþi sã cumpãraþi o casã. Nu vã grãbiþi ºi consultaþi-vã cu familia, pentru a evita orice reproºuri ulterioare. Ar fi bine sã þineþi cont de posibilitãþile financiare reale. Nu e bine sã faceþi speculaþii.

Dimineaþa primiþi un ajutor financiar nesperat ºi reuºiþi sã începeþi o activitate laborioasã. Abþineþi-vã de la speculaþii, pentru cã riscaþi sã pierdeþi mult. Nu vã grãbiþi! Gândiþi situaþia în profunzime fãrã sã fiþi impulsiv, cedând prea uºor situaþiilor de moment.

Sunteþi hotãrât sã începeþi o viaþã nouã ºi sã intraþi în afaceri. Nu este exclus ca dupã-amiaza sã gãsiþi formula optimã pentru a începe. Nu neglijaþi odihna. Altfel, riscaþi sã aveþi probleme din cauza surmenajului. Deºi sunteþi angrenat în afaceri nu vã neglijaþi familia.

Aveþi ocazia sã rezolvaþi problemele financiare acumulate în ultima perioadã. S-ar putea sã vi se propunã asociarea într-o afacere. Puteþi sã vã consolidaþi relaþiile ºi sã legaþi noi prietenii. Evitaþi speculaþiile ºi ascultaþi-vã intuiþia. Totuºi o dozã de raþiune este binevenitã.

O afacere demaratã de curând începe sã vã aducã beneficii serioase. Evitaþi speculaþiile ºi acþiunile la limita legii, ca sã nu intraþi în conflict cu autoritãþile. Nu luaþi decizii pripite, mai ales dupã-amiazã! Aveþi nevoie de mai multã liniºte pentru a vã putea pune ordine în gânduri.

O persoanã pe care o cunoaºteþi întâmplãtor vã dezvãluie câteva din secretele sale de afaceri ºi vã stimuleazã sã porniþi o micã afacere. Puteþi avea succes în orice domeniu, dacã abordaþi problemele cu seriozitate, dar aveþi rãbdare pânã apar primele rezultate.

Este un moment bun pentru a începe o investiþie pe termen lung. Deºi riscurile sunt destul mari, sunteþi optimist, pentru cã vã bucuraþi de sprijinul partenerului de viaþã. Pãstraþi-vã modestia ºi nu vã lãsaþi orbit de laudele celor din jur! Evitaþi excesele alimentare.

Sunteþi în formã ºi este momentul sã începeþi noi activitãþi în cãmin. Partenerul de viaþã vã sprijinã, iar o rudã mai în vârstã este dispusã sã vã ajute financiar. Fiþi mai optimist ºi aveþi mai multã încredere în viitor. Trebuie doar sã aveþi mai multã încredere în propriile forþe.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 22 februarie 2012

VORBA LU` BUJI

de Mircea BUJORESCU

În raniþa fiecãrui „fruntaº” se aflã bastonul de general Ce þi-e ºi cu ierarhiile astea! Azi eºti, mâine dai la peºti! Sau te dai peºte! Era gata sã mã sinucid singur (dacã asta se pune!) când am aflat o veste dezarmantã. Mã uit pe ecranele televizoarelor ºi nu-mi vine sã cred och(elarilor). Un tip, pe numele lui Onþanu, primar al unui sector din Bucureºti (cam cât un judeþ al României) a devenit în doar 2 (doi) ani general... Împãratul Napoleon (ºtiþi care, acela care dorea sã cucereascã lumea ºi a murit în exil pe insula Elena) spunea cã, în raniþa fiecãrui soldat se aflã bastonul de mareºal... Chestia cu domnul Onþanu, fost maistru constructor (bravo lui, bravo lui, cinste construc-

torului!) este cã, ani de zile, a fost primar PSD. Acum e la UNPR! Un fel de „struþo-cãmilã”. Deunãzi, ãºtia care n-au de lucru ºi cautã (sau „bodicãiesc”, cum se spune la olteni) prin dosare, au descoperit cã, în 2009, dl. Onþanu avea, în livretul sãu militar, gradul de... soldat fruntaº. Ceea ce, vã spune unul care „a fãcut armata”, ar fi ceva cu sinonim cu pielea... Dupã soldat fruntaº urma caporalul, apoi sergentul ºi, hãt, hãt sergentul cu diagonalã. Dacã fãceai ºcoalã, te fãceau sergent major, apoi plutonie, pe urmã plutonier major. Însemna cã deja erai „alfabetizat”. Cine avea cap pe umeri ºi

minte-n cap, fãcea studii militare. Locotenent, locotenent major, cãpitan. Aici era o pauzã. Un fel de... click. Se oprea. Se trecea de la ofiþer inferior, la ofiþer superior. Examenul de la cãpitan la maior era un fel de master din zilele noastre. Între fiecare grad, de aici încolo, erau 2-3 ani (dupã merite!) venind, la rând maior – locotenent colonel – colonel plin. Dacã n-aveai „sânge în instalaþie”, n-aveai cum sã ieºi la pensie

colonel. Aºa era când România mai avea (încã) Armatã! A urmat Revoluþiunea. Reformele (mici). Capitalismul (sãlbatic). Corupþia (tuturor). Politichia (de toate culorile). Schimbãrile (na-þi-o þie, dã-mi-o mie!). Alte reforme (mari). Frecuºurile politice ºi îmbârligãturile (ionapotkivanok; draghe!). Conducãtorii imberbi („mãi, animalule”, „ne-a învins securi-

Prima bursã din anul 2012 n judeþul Hunedoara, în cursul acestei sãptãmâni, va fi organizatã prima bursã a locurilor de muncã din anul 2012.

Î

Acþiunea se va desfãºura în 10 localitãþi din judeþ, printre acestea aflându-se ºi municipiile Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. În Petroºani, prima bursã a locurilor de muncã este programatã a se derula în data de 24 februarie, fiind vorba despre o acþiune localã. Prima bursã generalã este programatã pentru luna aprilie. Reprezentanþii Agenþiei Locale pen-

600 de angajaþi de la Poºtã urmeazã sã fie disponibilizaþi oºta Românã trebuie sã desfiinþeze 135 de oficii poºtale ºi sã disponibilizeze 600 de angajaþi pânã în luna aprilie, dupã care sã gãseascã un investitor care sã cumpere 20 la sutã din acþiuni.

P

Valea Jiului stã liniºtitã deocamdatã, fiind convinsã cã aceastã mãsurã de reducere a cheltuielilor nu o va atinge. În Valea Jiului, singura localitate care are douã oficii poºtale este Petroºaniul, noul program de restructurare ar putea desfiinþa unul dintre ele, respectiv Oficiul 2 Aeroport, care deserveºte cel mai mare cartier al municipiului. Programul de reducere a numãrului de oficii poºtale va fi efectuatã pânã la sfârºitul lunii aprilie. În urma acestei reduceri, numãtul total al

oficiilor poºtale va scãdea, la nivel naþional, de la 5.835 la sub 5.700 unitãþi. Pe parcursul anului trecut, numãrul oficiilor poºtale a scãzut de la 7.100 la 5.835 unitãþi. Poºta Românã are circa 35.000 de angajaþi. Desfiinþarea oficiilor poºtale s-a fãcut, pânã în prezent, fãrã concedieri. ”Nu am primit nimic, nici o comunicare, în acest sens.

tatea”, „sã trãiþi bine!”). Apoi... criza (Hã, hã, hã!). Estimp, noi, România tãcutãm ne-am complãcut în a deveni din popor – populaþie, din naþiune – naþie de þigani ºi din oameni – neoameni. Permiteþi sã raportez? Nu mã mirã cã fruntaºul Onþanu a devenit, în doar doi ani, general.În general, o ducem bine! Sã trãiþi!

tru Ocuparea Forþei de Muncã sperã ca prima acþiune de acest fel, din noul an, sã se bucure de ceva mai mult succes decât cele de la sfîrºitul anului trecut. Totuºi, þinând cont de oferta de locuri de muncã, una cam subþire, speranþele nu sunt prea mari în ceea ce priveºte angajarea unui numãr mare de ºomeri. La finele anului trecut, rata ºomajului în Petroºani era de 5,72% fiind înregistrat un numãr de 1.334 de ºomeri, 790 dintre aceºtia fiind indemnizaþi. În acelaºi timp, ponderea ºomerilor în rândul populaþiei cu vârsta cuprinsã între 18 ºi 62 de ani era de 3,39%. (Mircea (Mircea NISTOR) NISTOR)

Dar nu cred cã ne va afecta aceastã restructurare pentru cã se referã la oficiile poºtale mici ºi foarte mici. Petroºaniul are douã oficii mari, care deservesc instituþii economice ºi de învãþãmânt importante. Nu avem de ce sã ne temem, pentru cã nici pânã acum nu au avut loc disponibilizãri. ªi aici un rol foarte important l-a avut doamna Dana Damian, director la Oficiul Judeþean Hunedoara, care a ajuns pânã la ministru ºi a bãtut cu pumnul în masã, cum se spune, cu argumente privind situaþia exactã din teritoriu. Noi am primit doar

adrese, ca orice societate comercialã, despre cum sã ne organizãm munca pentru a face profit. Prioritar pentru noi este sã ne mutãm într-o altã locaþie care sã corespundã cerinþelor, respectiv sã fie undeva în centru pentru ca accesul sã fie nediscriminatoriu pentru persoanele în vârstã, cu probleme. Ca la orice societate, existã factori externi nocivi care influenþeazã activitatea, aºa cum au fost zãpezile din aceastã iarnã. Dar ne descurcãm” - a declarat Maria Czane, ºeful Oficiului Poºtal 1 Petroºani. Cu pierderi de 29 milioane euro în 2010, Compania Naþionalã Poºta Românã este controlatã în prezent de Ministerul Comunicaþiilor, care deþine 75% din acþiuni, ºi de Fondul Proprietatea, cu 25%. Guvernul a reuºit doar sã obþinã, în negocierea cu FMI, prelungirea cu douã luni, respectiv pânã la sfârºitul lunii iunie, a termenului în care autoritãþile trebuie sã gãseascã un investitor strategic dispus sã preia cel puþin 20% din acþiuni la Poºta Românã. Ileana FIRÞULESCU


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 22 februarie 2012

Sãracii stau în adãposturi ª

ase oameni stau noaptea la adãpostul din Petroºani, în timp ce alþi sãrmani se duc la sãlile de urgenþã ale spitalelor. Niciunul nu are ce mânca ºi nici casã, iar pânã sã dea frigul stãteau cu toþii pe strãzi.

de poliþia localã din straãzi, dupã ce riscau sã îngheþe, iar acum deja s-au învãþat. Vin seara sã doarmã ºi sã mãnânce la adãpostul din Petroºani. “Ziua mai merg ºi fac treaba, mai primesc ceva de mâncare ºi când termin, vin ºi cer cheia de la adãpost. Mã mai încãlzesc ºi îmi las seara mâncare ºi pentru mai târziu”, spune unul dintre cei care stã la adãpost. Omul recunoaºte cã a stat pe strãzi ºi acum cã a primit un pat gratis profitã. Ca el mai sunt alþi 5, dintre

care un minor, a cãrui mamã a murit, iar tatãl e în puºcãrie. În ultimele trei sãptãmâni la nivelul judeþului Hunedoara, Serviciul de Ambulanþã Judeþean ºi echipajele SMURD au transportat un numãr de 55 persoane în unitãþile ºi compartimentele de primiri urgenþã din care 31 au avut nevoie de îngrijiri datoritã hipotermiei. Totodatã, 80 persoane fãrã adãpost s-au prezentat singure la unitãþile ºi compartimentele de primiri urgenþã. Diana MITRACHE

Acum ºi ziua ajung sã se adãposteascã aici pentru cã e mai cald ºi cautã sã mai ºi mãnânce câte ceva. Toþi au fost adunaþi

Defileul Jiului sub „cod” de avalanºe irculaþia auto pe Defileul Jiului a fost blocatã aproape o orã, din cauza unei mari cantitãþi de zãpadã, care s-a prãbuºit de pe versanþi. Defileul Jiului este foarte periculos în aceste zile, din cauza zãpezii înmuiate care alunecã la vale.

C

Traficul auto pe DN 66, pe Defileul Jiului, a fost blocat, ieri, de mai multe ori din cauza unor avalanºe de zãpadã. Ultima oarã, ieri dupãamiazã, drumul care face legãturã între Petroºani ºi Bumbeºti Jiu, a fost impracticabil circa o orã din cauza unei cantitãþi foarte mari de zãpadã cãzute pe carosabil, în zona Polatiºte. Reprezentanþii Poliþiei Aninoasa au precizat cã drumarii au intervenit imediat cu utilajele din dotare pentru îndepãrtarea zãpezii. „Blocajul s-a produs pe raza judeþului Gorj, dar s-a acþionat simultan, atât dinspre Hunedoara, cât ºi dinspre Gorj, pentru îndepãrtarea zãpezii de

pe carosabil”, a declarat comandantul Poliþiei Aninoasa, Nicolae Airinei. Acesta a mai precizat cã drumul este monitorizat în continuare de poliþiºti, iar utilajele celor de la drumuri sunt pregãtite sã intervinã, în cazul în care va fi nevoie. Ieri s-au mai produs douã avalanºe, tot pe Defileul Jiului, dar de mai mici dimensiuni, în urma cãrora circulaþia a fost opritã doar câteva minute. Car men COSMAN

În lipsã de bãrci sau gondole, mãcar cizme de cauciuc ã Valea Jiului aratã în aceste zile ca o micã Veneþie este purul adevãr, dar, pentru cã nu avem gondole ºi nici mãcar bãrci cu care sã ne deplasãm, de preferat ar fi sã fim înarmaþi mãcar cu câte o pereche de cizme de cauciuc.

C

Dacã nici aºa nu se poate, atunci nu ne rãmâne decât sã ajungem cu picioarele “murate” acasã sau la job. Dacã sãptãmâna trecutã ne plângeam de necazurile pe care ni le provoca frigul ºi zãpada, iatã cã sãptãmâna aceasta avem probleme cu încãlzirea ºi apa. Cei care nu au ce face ºi trebuie neapãrat sã meargã în zona centralã a Petroºaniului, trebuie sã fie pregãtiþi cu cizme sau cel puþin sã-ºi îndoaie tivul

de la pantaloni. Chiar ºi aºa, însã, este greu sã nu te uzi. “Vai de mine, nici nu ºtiu cum ºi pe unde sã mai merg… Am deja apã în papuci de parcã i-am þinut în cadã”, ne spune o femeie. “ Parcã suntem canguri, aºa þopãim pe stradã. Poate reuºim sã ne ºi rupem gâtul pânã la urmã, mai ales dacã nimerim pe o bucatã de gheaþã de pe marginea apei”, ne-a spus ºi un bãrbat din

Petroºani. În aceste zile, aproape nu existã stradã fãrã bãltoace una lângã alta, iar gheaþa de pe margini este periculoasã ºi înºelãtoare în acelaºi timp. În încercarea de a sãri peste un ochi de apã, poþi foarte uºor sã aluneci ºi sã te uzi ºi mai tare. De altfel, o altã problemã este ºi cea a zãpezii care se topeºte pe acoperiºuri. Luiza ANDRONACHE

Cronica Vaii Jiului, Nr. 68, Miercuri 22 februarie 2012  

Cronica Vaii Jiului, Nr. 68, Miercuri 22 februarie 2012